12
RR\1118682RO.docx PE595.654v02-00 RO Unită în diversitate RO Parlamentul European 2014-2019 Comisia pentru afaceri juridice A8-0047/2017 28.2.2017 RAPORT referitor la cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen (2016/2295(IMM)) Comisia pentru afaceri juridice Raportoare: Laura Ferrara

PR IMM Waiver - europarl.europa.eu · 24, 227-29 și 227-31 din Codul penal francez; E. întrucât articolul 6-1 din Legea franceză nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 Pour la Confiance

  • Upload
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

RR\1118682RO.docx PE595.654v02-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Comisia pentru afaceri juridice

A8-0047/2017

28.2.2017

RAPORT

referitor la cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen

(2016/2295(IMM))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportoare: Laura Ferrara

PE595.654v02-00 2/12 RR\1118682RO.docx

RO

PR_IMM_Waiver

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ........................................ 3

EXPUNERE DE MOTIVE ........................................................................................................ 5

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND .................... 12

RR\1118682RO.docx 3/12 PE595.654v02-00

RO

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen

(2016/2295(IMM))

Parlamentul European,

– având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen, transmisă la 5

octombrie 2016 de către Jean-Jaques URVOAS, Păstrătorul sigiliilor (ministrul francez

al Justiției), în cadrul unei proceduri de anchetă împotriva lui Marine Le Pen în fața

Tribunalului din Nanterre, pentru difuzarea, pe contul Twitter al acesteia, a unor imagini

islamiste cu caracter violent,

– în urma audierii lui Jean-François Jalkh care o reprezenta pe Marine Le Pen, în

conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

– având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile

Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976

privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

– având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10

iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie

20131,

– având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze,

– având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din

Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0047/2017),

A. întrucât autoritățile judiciare franceze au solicitat ridicarea imunității lui Marine Le Pen,

deputată în Parlamentul European și președintă a Frontului Național (FN), în contextul

unei acțiuni în justiție motivate de difuzarea prin intermediul contului Twitter al

acesteia a unor imagini cu caracter violent care reprezintă execuția a trei ostatici de către

gruparea teroristă Daesh și însoțite de comentariul „Iată ce este Daesh”, la data de 16

decembrie 2015, în urma unui interviu la postul de radio RMC în cadrul căruia

ascensiunea FN era comparată cu acțiunea grupului terorist Daesh;

B. întrucât, din jurisprudența Parlamentului European, reiese că imunitatea unui deputat în

acest Parlament poate fi ridicată atunci când remarcile și/sau imaginile în litigiu nu au o

legătură directă sau clară cu exercitarea, de către deputatul urmărit, a atribuțiilor sale de

1 Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28,

hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea

Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de

Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-

201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06,

ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI:

EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele

conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

PE595.654v02-00 4/12 RR\1118682RO.docx

RO

deputat în Parlamentul European și nu constituie expresia unor opinii sau voturi

exprimate în aceeași calitate în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind

privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și al articolului 26 din Constituția Republicii

Franceze;

C. întrucât, de asemenea, articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile

Uniunii Europene stipulează că membrii Parlamentului European beneficiază, pe

teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

D. întrucât difuzarea unor imagini violente care sunt susceptibile să aducă atingere

demnității umane este o infracțiune prevăzută și sancționată în temeiul articolelor 227-

24, 227-29 și 227-31 din Codul penal francez;

E. întrucât articolul 6-1 din Legea franceză nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 Pour la

Confiance dans l’Économie numérique (Lege privind încrederea în economia digitală),

care transpune Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8

iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în

special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul

electronic”), face referire la activitățile prestatorilor de servicii ale societății

informaționale, și nu la activități cu caracter individual;

F. întrucât, în pofida faptului că imaginile publicate de către Marine Le Pen sunt accesibile

tuturor prin intermediul motorului de căutare Google și au fost transmise online pe scară

largă după difuzarea inițială, caracterul lor violent este susceptibil să aducă atingere

demnității umane;

G. întrucât ștergerea celor trei fotografii a fost solicitată de către familia ostaticului James

Foley la 17 decembrie 2015, cu alte cuvinte, după intervenția autorităților judiciare și

întrucât, în urma acestei cereri, Marine Le Pen a șters numai fotografia lui James Foley;

H. întrucât ritmul desfășurării procedurii judiciare inițiate împotriva lui Marine Le Pen

corespunde ritmului tipic de desfășurare a procedurilor referitoare la presă și la alte

mijloace mass-media, nu există motive de a suspecta existența unui caz de fumus

persecutionis și anume o situație în care, prin indicii sau aparențe, pare că există o

intenție de persecutare a unei persoane;

I. întrucât articolul 26 din Constituția Republicii Franceze prevede că niciun membru al

Parlamentului nu poate fi pus sub urmărire penală, arestat, sau supus oricărei alte măsuri

privative sau restrictive de libertate, fără autorizarea Parlamentului;

J. întrucât nu este de competența Parlamentului European să se pronunțe cu privire la

vinovăția sau nevinovăția deputatului și nici asupra oportunității sau inoportunității

urmăririi penale a actelor care îi sunt imputate,

1. hotărăște să ridice imunitatea lui Marine Le Pen;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și

raportul comisiei competente autorităților competente ale Republicii Franceze și lui

Marine Le Pen.

RR\1118682RO.docx 5/12 PE595.654v02-00

RO

EXPUNERE DE MOTIVE

I. ÎN FAPT

În cursul ședinței din 24 octombrie 2016, Președintele a anunțat, în conformitate cu articolul 9

alineatul (1) din Regulamentul de procedură, că, la 5 octombrie 2016, primise o scrisoare din

partea lui Jean-Jacques Urvoas, Păstrătorul sigiliilor (ministrul francez al Justiției), prin care

se solicita ridicarea imunității lui Marine Le Pen. În conformitate cu articolul 9 alineatul (1)

din Regulamentul de procedură, Președintele a transmis cererea Comisiei pentru afaceri

juridice.

Procedura de anchetă împotriva lui Marine Le Pen a fost inițiată de către autoritățile judiciare

franceze ca urmare a difuzării pe contul Twitter al lui Marine Le Pen a trei imagini cu caracter

violent care sunt susceptibile să aducă atingere demnității umane și arătau executarea a trei

ostatici de către gruparea teroristă Daesh la 16 decembrie 2015. Cele trei fotografii,

neestompate, îi arătau pe James Foley, ostatecul american decapitat, pe pilotul iordanian

Moaz Al-Kazabeh, ars de viu într-o cușcă și pe soldatul sirian Fadi Ammar Zidan, zdrobit

când mai era încă în viață de șenilele unui tanc. Fotografiile erau însoțite de un comentariu al

lui Marine Le Pen: „Iată ce este Daesh!”. Publicarea lor a survenit în urma unui interviu din

aceeași zi realizat de Jean-Jacques BOURDIN cu politologul Gilles KEPEL pe postul RMC,

în cursul căruia s-a realizat o comparație între expansiunea Frontului Național și acțiunea

DAESH. Astfel, Marine Le Pen, înainte de a publica fotografiile controversate, a publicat

următoarea observație: „Paralela pe care a făcut-o în această dimineață Jean-Jacques

Bourdin între ISIS și FN este o scăpare inacceptabilă. El trebuie să-și retragă cuvintele

obscene.”

Informat cu privire la fapte și la constatările realizate, Parchetul din Nanterre a solicitat

Biroului central pentru combaterea criminalității legate de tehnologiile informației și

comunicării (OCLCTIC) să închidă ancheta și să îi transmită documentele aferente întregii

proceduri în scopul sesizării Brigăzii de combatere a delincvenței (BRDP) din Paris.

A doua zi, la 17 decembrie 2015, familia ostaticului James Foley a cerut ștergerea celor trei

fotografii. Marine Le Pen a șters doar fotografia lui James Foley, afirmând următoarele: „Nu

știam că era vorba despre o fotografie a lui James Foley. Aceasta este accesibilă tuturor pe

Google. În această dimineață, am aflat că familia sa ne cere să o ștergem. Evident că am

șters-o imediat.”

La 5 ianuarie 2016, Marine Le Pen a fost convocată la o audiere în fața serviciilor BRDP. La

4 ianuarie 2016, David Dassa-Le Deist, avocatul lui Marine Le Pen, a informat anchetatorii că

clienta său nu avea să dea curs acestei convocări și că intenționa „să răspundă, dacă era

cazul și în conformitate cu normele legale, numai în fața unui judecător”.

La 21 ianuarie 2016, procurorul Catherine Denis a inițiat o anchetă preliminară pentru

difuzarea de imagini cu caracter violent susceptibile să aducă atingere demnității umane —

infracțiune prevăzută și sancționată în temeiul articolelor 227-24, 227-29 și 227-31 din Codul

penal francez.

La 31 martie 2016, Marine Le Pen a fost convocată la un prim interogatoriu pe data de 29

aprilie 2016 la ora 10.30. Într-o scrisoare din data de 28 aprilie 2016, avocatul David Dassa-

Le Deist aducea la cunoștința Tribunalului că Marine Le Pen nu avea să compară în ziua

PE595.654v02-00 6/12 RR\1118682RO.docx

RO

următoare, prevalându-se de imunitatea de care beneficia în calitate de deputat în Parlamentul

European și ținând seama de faptul că era vorba de acțiuni care puneau în cauză libertatea de

exprimare a acesteia. El a mai adăugat: Pot să vă asigur că nu contest jurisdicția

dumneavoastră, ci acțiunile Parchetului care intenționează, în legătură cu un subiect atât de

important, să amenințe libertatea de exprimare a unui deputat francez.”

La 30 august 2016, vicepreședintele responsabil cu ancheta, Carole Bochter, transmitea

procurorului general de pe lângă Curtea de apel din Versailles, prin intermediul procurorului

Republicii de pe lângă la Tribunalul din Nanterre, cererea de ridicare a imunității

parlamentare a lui Marine Le Pen.

La 7 septembrie 2016, procurorul general Marc Robert, transmitea originalul cererii de

ridicare a imunității parlamentare a lui Marine Le Pen Păstrătorului sigiliilor (ministerul

francez al Justiției), Jean Jacques Urvoas.

La 5 octombrie 2016, Păstrătorul sigiliilor (ministrul francez al Justiției), Jean-Jacques

Urvoas, transmitea Președintelui Parlamentului European, dl Martin Schulz, cererea

procurorului general de pe lângă Curtea de apel din Versailles vizând ridicarea imunității

parlamentare a lui Marine Le Pen pentru a putea da curs anchetei cu privire la faptele care îi

sunt imputate acesteia.

II. ÎN DREPT

a) Dispoziții aplicabile de drept european

Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene anexat la Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene

„Articolul 8

Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor

sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.

Articolul 9

Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază:

a) pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

b) pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau

urmărire penală.

Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului

European, cât și la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate constitui o piedică

pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.”

Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin

vot universal direct.

RR\1118682RO.docx 7/12 PE595.654v02-00

RO

„Articolul 6.2

Membrii Parlamentului European se bucură de privilegiile și imunitățile aplicabile lor în

temeiul Protocolului din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților

Europene. Parlamentului European.

Concluziile Hotărârii Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10

„Articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la

Tratatele UE, FUE și CEEA, trebuie interpretat în sensul că o declarație efectuată de un

deputat european în afara incintei Parlamentului European și care a condus la declanșarea

urmăririi penale în statul membru de origine sub aspectul infracțiunii de denunțare

calomnioasă nu constituie o opinie exprimată în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare

care să fie apărată de imunitatea prevăzută la această dispoziție decât atunci când această

declarație corespunde unei aprecieri subiective care prezintă o legătură directă și evidentă

cu exercitarea unor asemenea funcții. Este de competența instanței de trimitere să stabilească

dacă aceste condiții au fost îndeplinite în cauza principală.”

b) Dispoziții de drept francez

Constituția Republicii Franceze

„Articolul 26

Niciun membru al Parlamentului nu poate fi pus sub urmărire penală, cercetat, arestat,

deținut sau judecat pentru opiniile sau voturile exprimate în exercitarea atribuțiilor sale

oficiale.

Niciun membru al Parlamentului nu poate fi arestat sau supus oricărei alte măsuri privative

sau restrictive de libertate, aplicate pentru infracțiuni grave și alte delicte majore, decât cu

autorizarea biroului Camerei al cărei membru este. Această autorizare nu este necesară în

caz de infracțiune comisă în flagrant delict sau de condamnare definitivă.

Pe durata sesiunii, arestarea, măsurile privative sau restrictive de libertate ori urmărirea

penală a unui membru al Parlamentului sunt suspendate, dacă acest lucru este solicitat de

Camera din care face parte.

Camera interesată se reunește de drept în ședințe suplimentare pentru a permite, dacă este

cazul, aplicarea alineatului menționat mai sus.”

Codul Penal francez

„Articolul 227-24

Producerea, transportul sau distribuirea, prin orice mijloace și pe orice suport de mesaje cu

caracter violent care incită la terorism, pornografie, sau sunt de natură a aduce atingere

gravă demnității umane sau a incita minorii să se dedea la acte care îi pun într-o situație de

pericol fizic, sau comercializarea unui astfel de mesaj, se pedepsește cu trei ani de închisoare

și o amendă de 75 000 EUR în cazul în care acest mesaj este susceptibile să fie văzut sau

vizionat de către un minor.

PE595.654v02-00 8/12 RR\1118682RO.docx

RO

În cazul în care infracțiunile prevăzute la prezentul articol sunt comise prin intermediul

presei scrise sau audiovizuale, dispozițiile legale specifice care reglementează aceste

chestiuni sunt aplicabile în scopul stabilirii persoanelor responsabile.”

„Articolul 227-29

Persoanele fizice condamnate pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol fac de

asemenea obiectul următoarelor sancțiuni suplimentare:

1. Interzicerea drepturilor civice, civile și de familie, în conformitate cu procedura prevăzută

la articolul 131-26;

2. Suspendarea pentru o perioadă de cel mult cinci ani a permisului de conducere,

suspendarea putând fi limitată la conducerea în afara activității profesionale;

3. Anularea permisului de conducere cu interdicția de a solicita eliberarea unui nou permis

de conducere pentru o perioadă de cel mult cinci ani;

4. Interdicția, pentru o perioadă de cel mult cinci ani, de a părăsi teritoriul Republicii

Franceze;

5. Confiscarea obiectului care a fost utilizat sau era destinat a fi utilizat la comiterea

infracțiunii sau care este un produs al infracțiunii;

6. Interdicția, fie permanentă, fie pe o perioadă de cel mult zece ani, de a exercita o activitate

profesională sau voluntară care implică un contact periodic cu minorii;

7. Obligația de a efectua un stagiu de răspundere părintească, în conformitate cu modalitățile

prevăzute la articolul 131-35-1;

8. Pentru infracțiunile prevăzute la articolele 227-2 și 227-16, interdicția, în conformitate cu

procedurile prevăzute la articolul 131-27 fie de a deține funcții publice, fie de a exercita

activitatea profesională sau socială în cursul sau din cauza căreia a fost săvârșită

infracțiunea, fie de a exercita o profesie comercială sau industrială, de a conduce,

administra, gestiona sau controla, în orice calitate, în mod direct sau indirect, pe cont

propriu sau în contul altei persoane, o activitate comercială sau industrială sau o societate

comercială. Aceste interdicții pot fi aplicate cumulativ.”

„Articolul 227-31

Persoanele condamnate pentru infracțiunile prevăzute la articolele 227-22 până la 227-27

pot fi, de asemenea, condamnate la o supraveghere socio-judiciară prevăzută la articolele

131-36-1 până la 131-36-13.”

Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004, Pour la Confiance dans l'Économie Numérique

(Legea privind încrederea în economia digitală)

„Articolul 1, IV

În conformitate cu dispozițiile articolului 1 din legea nr. 86-1067 din 30 septembrie 1986

privind libertatea de comunicare, comunicarea publică prin mijloace electronice este liberă.

RR\1118682RO.docx 9/12 PE595.654v02-00

RO

Exercitarea acestei libertăți poate fi restricționată doar în măsura în care este necesar, pe de

o parte, pentru respectarea demnității umane, a libertății și proprietății celorlalți, a

caracterului pluralist al exprimării curentelor de gândire și de opinie și, pe de altă parte,

pentru protejarea ordinii publice, pentru îndeplinirea cerințelor legate de apărarea națională

și a obligațiilor serviciului public, pentru limitările tehnice inerente ale mijloacelor de

comunicare, precum și pentru necesitatea dezvoltării producției audiovizuale de către

serviciile audiovizuale.

„Comunicare către public” prin mijloace electronice se referă la orice punere la dispoziție

către public sau categorii de public, printr-un procedeu de comunicație electronică, a

semnelor, semnalelor, textelor scrise, imaginilor, sunetelor sau mesajelor de toate tipurile

care nu au caracterul de corespondență privată.

„Comunicare către public” se referă la transmiterea, în urma unei cereri individuale, de date

digitale care nu constituie corespondență privată, printr-un procedeu de comunicație

electronică, permițând un schimb reciproc de informații între emitent și destinatar.

„E-mail” înseamnă orice mesaj sub formă de text, sub formă vocală, sau conținând sunete

sau imagini, trimis prin intermediul unei rețele publice de comunicații, stocate pe un server

de rețea sau în echipamentul terminal al destinatarului până la deschiderea sa de către

acesta.”

„Articolul 6-1

În cazul în care necesitățile luptei împotriva incitării la comiterea de acte teroriste sau la

apologia unor astfel de acte, în conformitate cu articolul 421-2-5 din Codul penal, sau

împotriva difuzării de imagini sau de reprezentări ale unor minori în temeiul articolului 227-

23 din Codul Penal justifică acest lucru, autoritatea administrativă poate solicita oricărei

persoane menționate la articolul 6 alineatul (III) din prezenta lege sau persoanelor

menționate la articolul 6 alineatul (I) punctul (2) să elimine orice conținut care contravine

articolelor 421-2-5 și 227-23. În același timp, aceasta informează persoanele menționate la

articolul 6 alineatul (I) punctul (1) din prezenta lege.

În cazul în care conținutul nu este retras în termen de 24 de ore, autoritatea administrativă

poate notifica persoanelor menționate la punctul (1), lista adreselor de e-mail ale serviciilor

publice online de comunicare cu publicul care contravin articolelor 421-2-5 și 227-23.

Atunci, aceste persoane trebuie să împiedice fără întârziere accesul la aceste adrese. Cu

toate acestea, în absența punerii la dispoziție, de către persoana menționată la articolul 6

alineatul (III), a informațiilor menționate la alineatul (III), autoritatea administrativă poate

proceda la notificarea prevăzută în prima teză a prezentului paragraf fără să fi cerut anterior

retragerea conținuturilor în condițiile prevăzute în prima teză a primul paragraf din

prezentul articol.

Autoritatea administrativă transmite cererile de retragere și lista menționate în primul și,

respectiv, al doilea paragraf unei persoane calificate desemnată de Comisia națională pentru

tehnologia informației și libertăți civile (CNIL) pentru durata mandatului său în această

comisie. Aceasta nu poate fi desemnată dintre persoanele menționate la articolul 13 alineatul

(I) punctul (1) din Legea nr. 78-17 din 6 ianuarie 1978 privind tehnologia informației,

fișierele de date și libertățile. Persoana calificată se asigură de regularitatea cererilor de

retragere și de condițiile de stabilire, de actualizare, de transmitere, de comunicare și de

PE595.654v02-00 10/12 RR\1118682RO.docx

RO

utilizare a listei. În cazul în care se constată o neregularitate, acesta poate, în orice moment,

să recomande autorității administrative să îi pună capăt. În cazul în care autoritatea

administrativă nu dă curs recomandării, persoana în cauză se poate adresa instanței

administrativ competente printr-o procedură de măsuri provizorii de urgență sau printr-o

cerere.

Autoritatea administrativă poate, de asemenea, să notifice adresele electronice al căror

conținut contravine articolelor 421-2-5 și 227-23 din Codul penal motoarelor de căutare sau

anuarelor, care iau măsurile adecvate pentru a pune capăt referențierii serviciului de

comunicare public online. Se aplică procedura prevăzută la al treilea paragraf din prezentul

articol.

Persoana calificată menționată la al treilea paragraf publică anual un raport de activitate

privind condițiile de exercitare și rezultatele activității sale, care specifică mai ales numărul

de cereri de retragere, numărul de conținuturi care au fost retrase, motivele retragerii și

numărul de recomandări adresate autorității administrative. Acest raport este transmis

guvernului și parlamentului.

Normele detaliate de aplicare a prezentului articol se stabilesc prin decret, inclusiv, după

caz, compensațiile pentru costurile suplimentare dovedite care rezultă din obligațiile impuse

operatorilor.

Orice nerespectare a obligațiilor prevăzute în prezentul articol se pedepsește cu sancțiunile

prevăzute la articolul 6 alineatul (6) punctul (1) din prezenta lege.”

III. CONSIDERENTE/JUSTIFICARE

În conformitate cu articolele 227-24, 227-29 și 227-31 din Codul penal francez care prevăd și

sancționează infracțiunea de difuzare a unor imagini violente care pot afecta demnitatea

umană, autoritățile judiciare franceze au solicitat ridicarea imunității lui Marine Le Pen,

deputată în Parlamentul European și președintă a FN, ca urmare a publicării, pe contul Twitter

al acesteia, a trei imagini reprezentând execuția a trei ostatici de către gruparea teroristă Daesh

și însoțite de comentariul „Iată ce este Daesh”, la 16 decembrie 2015, în urma unui interviu la

postul de radio RMC în cadrul căruia ascensiunea FN fusese comparată cu acțiunea grupării

teroriste Daesh.

În primul rând, deși imaginile în cauză sunt accesibile tuturor prin intermediul motorului de

căutare Google și au fost transmise online pe scară largă după difuzarea inițială, caracterul lor

violent, susceptibil să aducă atingere demnității umane, este incontestabil și, în consecință,

publicarea acestora este un act care poate fi pedepsit în temeiul dreptului penal.

În plus, articolul 6-1 din Legea franceză nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 Pour la Confiance

dans l'Économie Numérique, care prevede că nu se intentează o procedură penală împotriva

unui furnizor de servicii ale societății informaționale în cazul în care imaginile cu caracter

violent sunt retrase în termen de 24 de ore de la primirea notificării privind necesitatea

retragerii din partea autorității competente, se referă în mod specific numai la activitatea

furnizorilor de servicii ale societății informaționale, și nu la activitățile cu caracter

privat/individual - astfel cum pare să fie cea din cazul de față. În acest sens, ar trebui subliniat,

de asemenea, faptul că Le Pen a șters numai fotografia executării ostaticului James Foley, și

nu și celelalte două imagini.

RR\1118682RO.docx 11/12 PE595.654v02-00

RO

În sfârșit, având în vedere faptul că ritmul desfășurării procedurii judiciare inițiate împotriva

lui Marine Le Pen corespunde ritmului tipic de desfășurare a procedurilor referitoare la presă

și la alte mijloace mass-media, nu există motive de a suspecta existența unui caz de fumus

persecutionis și anume o situație în care, prin indicii sau aparențe, pare că există o intenție de

persecutare a unei persoane.

IV. CONCLUZII

Pe baza considerațiilor de mai sus și în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de

procedură, după examinarea motivelor în favoarea și împotriva ridicării imunității unui

deputat, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să ridice

imunitatea parlamentară a lui Marine Le Pen.

PE595.654v02-00 12/12 RR\1118682RO.docx

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării 28.2.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

18

3

0

Membri titulari prezenți la votul final Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada,

Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Laura

Ferrara, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e

Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel

Voss, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Heidi Hautala, Virginie Rozière,

Tiemo Wölken