Pravila de La Govora

8/13/2019 Pravila de La Govora

http://slidepdf.com/reader/full/pravila-de-la-govora 1/194

Ρ Η A V I L A

B I S E R I C E S C AN U M I T A C E A M I C A

T I P Ă R I T Ă M A r Î X T A I f j L A KUO. Î N M Λ Ν Λ S T I I I E A G O V O R A ;

l'UnLlCATĂ ACUMCÎXTfîANSCliIPŢIUXK CCLITF.KKLATÎ1\K

- A . 0 A . I D E 3^ I ^ Έ Ι o 1s/L a

b u c u r e s c I

TlfOiiKAFiA ACAUEMIEÎ KOMANE (LAIJOHATOftIÎ KOMAM)

λ·Γ 2B. STRADA ACADEMIEi. Nr. 26



|lHBLIQTHi;CAir e g i a i



Ν Ο ϊ A Ρ R Ε L I Μ I Ν Λ R I Λ.

Ιη ediţiunea dc fa 9 e amil căiitatii mai cu semă a reproduce, cu

cea mai .strictă fidelitate posibile, ortliografia, modul de scriere

,şi chiarîi disposiţiunile typografice ale ediţiuuel prin ceps.

De aceui, traiiscrijjţiunea ndstră s’a făcuţii astii-ielii, îiicatii să

rej^roducă, separaţii, cuprinsul iiu mimai alii fiă-cărei pagiiie în

parte, ci anco şi alii fiă-cărui rondii din paginele textului origi

nalii, foră scăclementti nici adaosii.

Ne putendu-ne anse nici servi cu littere de dimensiuni enorme,

ca vechii editori,* nici a perde aşa mulţii spaţiii reproducendii pe

câte uă pagină speciale fiă-care din feşele typărite ale volumu

lui de la 1040,^^ amu grupaţii, pe fiă-care din paginele ediţiuneinostre, câte patru din fe 9 ele celei primitive, însemnăndu-le, pe

de uă parte, cu numerotaţiunea pe file (adese ori erronată), ce

există în ediţiunea de la Govora, adaogendU la acelu numerii uă

steluţă, spre a’lii distinge; ero, pe de altă parte, amii admişii uă

immerotaţiuiie continuă a n0stră, repărţită pe columne, în care

figureză, susti, rec/o, ier joşii, verso alii filei. Fiă-care pagină con

ţine duoe asemeni columne, cari sunt typărite cu littere de diverse mărimi, spre a se păstra, şi în proporţiunile typografice, a-

nalogiă cu vechiul textil typăritii.

Nu ne-amil abătută de la acestă analogiă nici în spaţiarea cu

vintelor, astfelti încâtii cititorul va găsi, în transcripţiunea nostră,

tote acele numerose legături de câte duoe, trei şi chiarii pene la

cinci cuvinte îiitruiml singurii, câte se află îa ediţiunea origina

le; precum : deova lăsa·, în locii de : de o va lăsa ; săven evo iţi, în

* Dimensiunile celor tre î specii de litt ere cyrillice întrebu inţa te sunt cele următore : 0 “ ,007

(Texti l ) ; 0“ ,006 (Terţia) ; 0“ ,004 (Cicero), înlocuite în transc ripţiunea nos tră Cu corpu-

rile : 14 (2Iittel), 12 (Cicero) §i 8 (Petit).

** Dimensiunile formatului sunt cele următ<5re : nălţime O®,153, lăţime, 0°,10.



locu de : să vd nevoiţi’ pSneşva în locti de : ρέηέ va) deniwavrâ^ în Iocîî de : de nu va vr4.

Ne amu abţinutii asemeni de a însemna cu trăsuri de împreu

nare .silabele acelor cuvinte, care se află neterminate la finele

unor ronduri. Lectorul va ave a face însuşi acele legături, la noi

ca şi în textul celii vechîu.

Amu supliniţii mat adese cu caractere italice^ litterile care se

află omise în uuile cuvinte, cu seu foră însemnare de uă titulă de

abreviaţiune p d’asupra, dupo usul vecliiei scrieri cyrillicc .

Pag-inele, trasele şi cuvintele, care sunt typărite în limba sla

vonă, au rcmasu tottt astfelu şi în textul nostru; dar în annexe, noi

dăinu traducerea lor pe romanesce.în fine, oUutâiKlri a învinge, pro câtu ne-a statil prin putintă,

(lihcultrtţile tianscripfiuncr slovelor cyrillice şi a orthografÎeî

lor, prin httere latine, amti fostu nevoiţi a admite ore-care re-

gule, (lin care unele, marturisimtt foră sfiaa, oii ni separi! si noue

a fi ou totnl arbitrarii. Foră do a oeroa sa le îndreptăţimfl pe

alte raţuniî de oâtil pe acela a înlesnirot la transcriere, dttmti aoi,

purft Şl snnplu, pentru „sul îngăduitorului leotortt, tabella sy-nopt.ea, a eeliivalcuţelor admise în transcripţiunea de faţe:

Λ = a.

= V.

r = (>·G ş i gh .

Λ =

E = e.

a» — j ·

Cî — 7. (J.V

D = Z ş i

II i.

II = : Ϊ .

Ϊ .Ϊ.1

K c, ch ş i

Λ — 1.

Λ\ 111,

H r:= n.

0 = 0 .Π = p.

P = r.

c = s.

T = t.

oy = u.Φ = f.

X = li.

w = o.

111= ş.

yi = SC ş i şt,

μ — ţ <?.s = c ş i c i,

V = g ş i g i ; ( le g iu iţ i i ) .

■Λ = îl ş i 6.

ω = ă, (b6fcrănti,

tenSru , ap os to l i ) .

K = u.

•k = e.

1Λ = îa.

IE = Ie.10 = în .

= în , ân ş i î : (în-

na in t e , ân t e iu ) .

A = îa.

Λ» = â şi e.

B = X.

t = ps.

Λ = t lî.

V = y ş i y : (M o ys i ,

e v a n g h e l i e . )



1rato

. IIP ΑεΗ^/Ι Λ ’14 yftTAiÂiTf

f n T ' i T A f λ ΐ υ ί i

^ •’ψ π ^η - I^ ^n/lH » T H

V s T t T t T A i < ' « Τ Γ Ο / Ρ Λ 't ΗΊΤΡΆ A 7= r r ? T ^. I t Ί ,U , Ι , . Ι ί . ί /_ _ a . . i » / ♦ · I*— --------* -

TAf 4 inH A ^ f fKiSHUimMAUJ -

ηιρΓι^Η A îU 'iTO fif/iw

Λ » Γ Η π 5

f l · Π Ρ 4 ^ Λ Μ I H A t S A ^ r t X ^ r t

îco MATeeH,

Γ 4 « 4 0 4 Κ Λ P,J»f 5 t H ^ '4 n r M. . VA· ■/ ·

# Λ1‘lnτΠ rt 'r. T C i t O f /Γ*‘ -A, ■

^—1 M-~-- —7t > r ( /\ /\ * jijc£ s£i ^ SsSa m



a m t î h r î w s 'i KAC APAEQE'îi

M5 ^ ε



2recte

ΟτρΛΚΛ CÎA β'ξΜΛΜΕΚΪΕ, ΠΤΚ48 RpAHA HOCMTX.

II Λ £roa;E ΙΙ irb BKIII, ii ΟγΚΛΟΛΟ BIICIITX.

Mk'Iî (\0iU8 ΙίρΕΟβ'ΙνΤΛΛΓΟ, II (IpECTdp'kMlIJArVV.

Α0Λ\8 p0(\d ΚΛΟΛΡΛΚ'Λ, AOKAECTBEII’blIuJAro.

Ί ΛΚΧ a>E§i\0i\\X, IIETSIIECA iu Ιΐρ ΤΛ'Ιί ΒΙΙί ΙΤ'Λ.

GlIX KO<\0K,\ECT IIOG'k(\J, MllOril\-CA8X'HAIBHT.

rip TAWAX OVKWBKIC0 T 8, Λ0Λ\8 CMXΙΛΒΛΛΕΤκ.

IldAIIlţAmE lăCIIOΙΐχ· X'pJKpOCTk llpE(\CTdKA.AET.

Il0(\ HEWaîE TOŞEAUlţh AllipilOE MÎIITEACTBO.

ΙΙε λΓ ι ΙΚΠρΟΒρΕψΜΓΛ, E îtîE BrSKIITEACTBO.

II OVBACAb’ Ιΐχ'Χ CEA\8, UE MCKlIjl ATIIU.

fipAIU BZB-kKII nEpCEH IIE ΙΙξΛΑΓΛΤΙΙΜ.

δρϊΙΙΛΧ ILuTSpEA

\V ψ.

PREDOSLOVIE CÂTRfî TOŢI

nastavnici sfmtei bisereci.

P reli im inaţ ilor arcliîepz.sco

pi, mitropoliţi ioru.

şi îubitoriloru de d?<mne(Jeu, ep/scopilorii, şi preoţilor, şi tuturor dwho

vnicilor. carii cuputere preoţesca

dela dwmneţêu siintu sfz'nţiţi.

THEOPILIJ, cumila lui d^ninegleu

arhiepiscopii, şi mitropolit, ato



8

recto

4

recto

pGcatele, li'i.sasevoi· lor, şi cuîle veţi

‘““"o*'· ţinesovovi'i lovfi.5'» ce

Socotitam, că mai toate limbîa le au carte pre limba lor. cuacei

cugetaiu şi eu robul domnului mîeu

lui Is IIs, săscoţu cestâ cărte,

anume pravilă pre limba rumăne

scâ, sfinţilor voastre fraţi didifivnici rumănesci,

carîi sunteţi păstori oilor celor cuvuntătoare

aturmei lui H·;. Care are îiitr'i sine multe fe

lîuri ilevindccări sufletelor cveştinesci. ceJorÎi

ce săn tîi răn ite cn pccate. însă mai v rătos şi

cale la înpcrăţ'iîa ceriului.

Insâ mc rcgil sfinţilor voastre cu mare milâ. la

care mîinâ va căde acesta sfântă carte, a

cela saaibă ao ţine înmare cinste, şi sase înve

ţe dentra Ia întainâ, cumva vindeca sufletele

oamenilor depecate. Îarâ îutru mănâ demiren

sanuse de, nice lamăscăriciu sănufie tocmelele

sfinţilor aposioli, şi asfintilor părinţi batjocu

rite. căapoî milo&tvata veru da samă frate dnlio

vaice. eu nuvoîu ave trebâ.

Cela co prîimesce gundurile omenesci, datori

— CĂTRE PĂRINŢI DUHOVNICI

cuTuntu nup eate pune înnain te. ce cusocotinţâ

şicu Iubire detrudâ, slujire şi lucruliî lui

Jiimţieêu îaste aface. că grăîasce scriptura, pe

cl îatu cela ce face lucrul domnului cunegrijâ.

îa râ m are le V asi lîe g ră îa sce, so cote sc e să nut e teme deoraiî întru cădere lui. ca sănu dai pre

fiîulii lui dîimneêu, întru măinile celor nedosti

iniciu, ca sănute ruşinezi de cineva demarîi pî

muntuluî. nice de însuşfl cela ce poîirtâ stema

sănu cumineci, că pravilele diiraneijeesci nu la

sâ precei nedostoînici săse cuminece, carîi se

socotescfi ca păgiinîi. îarâ sănuse vonl întoarci

amaru acelor;!, şi celora.ce cumineca pre ei.

socotesce îco eu trebâ namil. tu veri vede,

aceste deveri păî însă cii socotinţă, şi cutoc

malâ. ce mai nainte învăţăturile biserecî î

neclătite săle păêsci . măntuiveri şi preti

ne şipreceîa cete voru asculta

SCIUTij SĂ PiE.

Cineva îndrezni aprîîmi cugetele şi ispove

danii le , fărâ învăţătura episcopului , acelui

locu acela pedepsa pravilelor va prîimi. ca uni

călcătorîu adiimneêcscilor pravile, cănu nuni!

presine seu pierduţii, ce şi căţi seu ispovedit

— I’UEDOSLOVÎE —

îa ste . în tr u sc riptu ră în văţa tă at i, să se opre

scă de pohte, smerita, şi culucrure bune. pre

tot ciasulfl săse roage luidumneijeu, ca săide cu

viintil de înţelepciune, casă îndirepteze preceîa,

co scapă către dinsulii. Iară îutraltă chipu

în su şi i da to rîu îa sto apost i m iercur e şi vinere

prespre totanu lu cum poruncesc sfinte le şi diimne

travii. êescile pravile. Cunui decarelj va ave, însuşii

ίΓ-1-sca.săo de şi altoră afaco. iară devafi însuşii

68. nesciutorîu, şi nepostnioii. cumu va înv ăţa pre

ţi mai alţîi afaco lucrure bune. şi cino e neinţeleptii

nainto va asculta pre elu, de carele va grăi. ve^mdu

^55. preem tară tocm alâ, şi be ţivii, şi înv ăţu nd u

pre alţîi sănuse înbete. sau altu vreunii lucru

tzec carele siaguru nu au făcut, ocliîi.tih.'io. “e urechi grăîasce scriptura, cu aceia socotesce

Erem. ° pentru ce că deva peri nu

48, mai o oaepentru negrija ta. dentru m anile ta

Mtih. 10 căuta. Deprinde ce îce sfan ţii loaniiŞ.UTOOyCTlv la doanîe îna treîa ΗρΛΒΟ OV'IEHÎE

dJ ac. acia sta gră îasce. Deseva delung a num ai unu lu ’

teed. detaine necuminecatu, au nu au oboriitli toata

V 'se n îîa sa, episcopuM saupopa. căsufletulii îaste

31 de operire. atăta deşertăciune are. cutu nice un

la elS, ne ispovediţi săntii, şi ciitS aii legat,

şi dezlegată , neînder eptaţi siinti i după a 6

pravilă asăboruluî de Cartliaglienu. şi după 43

aceluîaşii săbor.

nOBE.\EHÎE,\\Xa;E npECB'kTAi\rO Γ(50Π0,\ιΊ

10 ΛΙίΙΤ'0'βίΙ Βλολρλελ, Koeboa î ·

IIK CAEB NÎE.UX ΠρΕ\νθ'ψΕΜΜΛΓΟ ίΙρχΪΕΠΐΟΚΟί

ΌΈ\ν(|)ΙΙΛΛ, ΛΙΛΟ'ΤΪΙΟ E V i EIO ΜΐΙΤρΟΠΟ''

BXCEA 3ΕΛ\ΛΛ Ο\Τρ0ΚΛΛ\·ΪΜ0ΚΪΛ, ΗΛ ΠΕ

ίλ το βλτι ι CÎIO KH iirS γ'\ε.\\8ιο

A\nt Xb’m^XUJE.wS ΒΧ θ'ψ€11ΝΟΙΙΜΟΙ(Ε);ί

Λ Ι ελετ ϊ ιο Λ1λ κ ε ,\0μοκολ\8 Η γ 8λ\εη8

\νΚψΕ ^λΙΙΤΕΛΝΛΓΟ iUO lU C T JIf J ΓΟΒΟΡ·'·

λ’ρΛιΜΛ Ο ςΠΕΜΪΛ ηρΛ'οΤΜΛ T'b'"'

Λ\ΟΛ» BAC, ΜΤ8ψΕ CÎW KHIirg, Λψΐ ΊΤΟ

κ8,\ετχ riorp'kiuEHO, ,\8\όμ KpoTOCTii

ΙΙΟηρΛΒΛ.ΛΜΤΕ, II ΗΛςΧ \VCEA\ Tpb’^HElIJll·"

CA ΚΛΓ CBIITE ΛΗΕ KAHH'bTE, riOHEîl E HEI'

ΛΓΓ ΛΚ, HO pb’KA rp tlUN A Îl EpEHHA.



5recto

PRAVILA ΟΪ'Χί, illlG'ilI.,

şi asfinţilor dc al,şa

latele săboru, prcogodiii

cii şi de dînniiedeu jûrtătorîi părinţii noştri,

de episcopi, şi de preo

ţi, şi de călugeri, şi

de oameni mireni, şi

de toate învăţătm’ile. :

terso

— PRiVlLA

il§K Pefcrft şi Pavelfi,

apostolii lui Hs, învăţăm

pre robii lui Hs, de Iu

crulii omenescu, ce laste

a lucra în şase île :

Lunî, şi marţî, şi miercuri, şi

jo i, şi vineri, şi sumbătâ, p6

ne amiază î, sail |,6ne în al treîle

ciasde î. sau sumbătâ toata pioasă

se îndeletnicescâ. de toate lucru

rile cele grele, şi saşi tocraescâ.

casa. şi se facâ pamete morţiloru

şi se prîimescâ strainicii şi

săî ospeteze. ca să se umple lîubovul dumneêesc. ca stimbăta are dar de

zidire, şi de r6paos se chema, îară

duminecaîasteântăiu î, alu dumne

êu,aredardeînvîlare.direptaceîaîn

— s TJI. AP LI — 2*

văţăm de acesta di. să se ferescâ

şi sa se cinst^scâ. îară sumbătâ di

in al optul c?as să se oprescâ de toa

te lucrurile, de marile şi de micile. si la biserecâ să scape toţi

oamenii, cu muerileş şi cu fecio

rîi lor. şi în tr^nsâ cii frica Iu

dumnezeu,şiculuai’edeaminte să se

priveghe ragimduse, tocma şi pe

ne dumineca dimineţa. rarâ de

case va lăsa sfmta letorghîe, decîia

să mSrgâ a casâ şi să se odihnescâ

p6ne luni dimineţa, şi Iară de

naldoileciasde î seîncepâalucra.

Gi)p0rtt,\hCTE'k

De prazdnicul născutului, aşi

jdere să se ţie şi să se cinstescâ,

ca şi dumineca. Că de aciasta dă

6lecto

— PifAVlLÂ —

rui domnul nostru Is.Hs. spăsenie lu-

Gr o ΓΛΒΛΕΜΪΕ. '

De prazdnicul sfintei arătării Iu

dumnezeu, cadese totu omul să 1

socotescâ şi aşijdire să Iu ci

nstescâ, că întru acesta zidi

torîul a toatâ lume dărui înnoire.

Cu apâ şi cu dfihulii sfanţii :

OKAArOB'kyiEHÎE

De prăzdnuire blagovestenîilor.

cinste să se facâ. Ca îaste mai ci

nstitil de toate prazdnicele .·

De sunibâta direptului Lazaru,începere învierîij, şi purtarea închi

puirilorii. şi de minunile lui Hs,

ce s?i prazdnicele cinstite. Şi aşa

de pasci, aciastâ dunjinecă lumi

2



7Tfdo

— STII x f h l

recto

3* 4*

natâsa se [)v:i/Alunîascfi, şi să se cin

stesca cum înseşi sfintele pasci.

şi îavfi de veznonie Iu Hs, si de rosa

lîi,ce îaste venirea a sfanţului dzilui:

Ci'indii pogori'i [)relunie, deluniinave

şi de înţelegere tuturor, şi aşa

toatesfintele prazdniceleluilTs să se

cinstescâ şi să se feresefi cum ani îs

Şi la preobrajenîe şi vezdvi

jenîa cinstiteî cruci, prazdni

ce ale despuitorîuluL

Aceste prazdnice ale lui lis toateaşa să se ferescâ, şi să se cinste

scâ, cutn ani îs de sfraita duinine

ca. ântăia î de dunine(Jeire.

Prazdnicul ovciieiiîe κιμι. cadese al

cinsti şi al mări, aşijdere ca şi

prazdnicelelu Hs, cum şam dat invă

— S-TII AP LI —

şi deinăneţa toata ^îoa.

Ânttiiul niMcenic Ştefan, mai marele

diacon, pomenire să i o prăzdnu

im. de dimăneţa p6ne sara.

A.şa să umplem şi pomenire şicinstire şi prăzdnuirea sfinţilor,

şi ogodnicilor. şi învăţători

lor a toata lume părinţilor,

şi arhiereii şi păstorii de oile ce

le grăitoare, să i prăzdnuini pre

căruia cundu i va fi * 6 dimă

neţâ p6ne sara. şi nu numaimirenilor ce şi călugărilor de în

pustie, a prăzdnui şi a cinsti.

Sfăntul şi marele mucenic alui HsS*

Glieorgliîe.şiDimitrîe.Tlieodoru.Pa

ndeleimonu. Procopîe. şi sfiinţîi

besrebrăniţi. Şi sfintele ma

l’K.VVILA —

ţăturâ. aşa şi aceste prazdnice ale

bogorodiţeî ântiiîu blagoveştenîile.

şi po;K,\ECTi:o ελ, şi văvedcnîîa. şi

uspenle. şi sfinţii părinţilor

ei. să le facem prăznuii’e.

2* DE rPvAZDNICUL SFiN ŢILO RU

Apostoli. Petru şi Pavelu.

Aceste prazdnice aşijdere să pră

zdnuîască şi să se cinstdscâ. cum

amil ^lisu de cella lalte.

Şi îarâ de cei 12, Apos/oii. şi de alte

prazdniceale apostolilor,carelecund

va fi, cadese să se prăzduuîască,

însă şi ace î. de dimăiieţâ p6ne sara. Şi de cinstitul prorocul

prrdtece şi botezătorîul loann, de

născutul Ini şidetăîare capul«nui,

cadese ale prăzdnui dela al noaole cias

— PRAVILA —

rele măceniţe.mueri. şi căte muceui

ţe mari se voru cliema. aceste toate

să se prăzdnuîască, cărîia căndu i va

fi ^îoa, de dimăneţa p6ne sara

Deci toate filele acestor praznice

să se prăzdnuiascâ cum am învăţat

tot creştinul, şi am pus lege.

Şi îarâ, grăim, că nu îcem să se

prăzdnuiascâ cu t6mpene şi cu

fiuere. şi întru ciintece mirenesci.

şi în beţii, ce să se prăzdnuîascâ î

ntru rugăciuni şi întru ctintări

sufietesci. şi întru cuvinte de

laudâ. şi numai cut să se chemepreoţii la casele lor, să facâ bla

goslovenîe întru casele lorii, totti

crestinulu. că oare unde nu merge

preotulu, nice blaôsôvenie nu se face.



οr rc to

9* — S-TII ΛΙ> LI —

de acolîa şi d?(raneêu se deluîngâ.

şi unde 2)ieotiil nu cadesce, nice

rugăciune face, acoloenialinicîuneşi

slăbiciune şi sunt toate spurcate.

Aceste ve învăţăm preoţilor şiţa-covnicîi bisericilorii. ca înşi

ve să umblaţi [întru învăţilturi

le, ce ve simt date voao. şi dupâ

aceia să învăţaţi toţi oamenii,

cu dediînsii de purure. nu pentru

vre o plată or care de argint sau de

aur cepentru spaseniiasufletelorvoastre

Îarâ voi oameni mari şi mici,

aşa ve învăţămii ascultaţi, să ve

cuceriţi archîereilorfi şi preoţilor

şi să i cinstiţi şi să vS temeţi

fieşcare denvoi, cine cumui va

fi putere, şi de ce veţi ave săi

10Yfclo

— STII ΛΡ W 10*

nu fără de lege să întraţi la sf

ntul jrutăvnic, şi să nu fii cur

varîu, sau precurvarîu. sau se ţi dai

trupul pre ruşine, sau la trup de do

bitoc. unîi ca aceşte să nu se cutezeci'mdu va aseapropîîa sau a cugeta

spre preoţie, nice îară ucigaşi, ni

ce răpitori, nice tlăhari. ce să

fie curaţi întru tot, şi numaî

bărbat unîi mueri. cum ara ^s şi

slobod de toate ]i6catele. şi curat

şi nespurcat, şi aşa să vie spre acia

stă înfricoşată şi mare slujire,

îarâ de ce se va aduce pentru blagoslo

venîa la biserecă. nu învăţăm să

fie aceste numai ale preotului,

ce şi slujitorilor biserecilor şi

tuturora celor a ce se ostenesciî spre

- - PRAVILA —

şi ospfitaţi. că aceîa priveglie

pentru voi şi se roagă. Preoţiloriî

învăţămuve, să nu întraţi în bise

recâ cu vrajba sau cu pizma, nice să

ve cutezaţi a ve atingere de ace

lîa, nice să fiţi beţivi, nice furi

nice hulitori, unuliî spre altuliî,

nice gulcevitori, nice cu cuvinte

deşarte, nice nebuni, că şi domnul

nostru Is Hs, fu bătutiî şi ocă

rutu şi răbda direptiî noi, ce să

fiţi bltinî şi lini, şi pleca

ţi, şi răbdători de toate, şi

să umblaţi cu frica lui d«mneêu.

şi să v6 nevoiţi de slujba voastrăce sfimtă, că ve învăţăraii după

tocmela sfinţilorii apostoli,

şi numai bărbat unîi mueri. ca

— rilAVILA -

acestii lucru sfanţii dumneêesc.

îarâ se cade în trei părţi să se înparţă

doao preotului. îară a treia parte

ostenitorilor şi slujitorilor.

De boîari, şi de ceia ce siiii

tu supt putere lor. si

de slujitorii lui, învăţămui dupu învaţătu

ra lui duiniiedeu.

De ceia cebirnîasce preotul, ca să nu

biruiască pre dinsulii nimine de în

oamenii cei proşti, numai bisere

ca ce mare, şi aceia se biruiască du

pă lege. iară de în oamenii cei proştinice boiarîi, nice mişeii, să nu bi

ruiască pre nimine cu preotul, ca



11ricto

12recto

11*- - S-TH AP LI —

C(île neluminate, spre luminii să se

nUliee. iiieo sa îa ceva de In biserecâ

măcanl sau fâcutu şi bist^reca.

iiumai ce va fi pominoc şi cu

l)lfigas/oveiua bi3(^,recîi. şi acesta cu

lege şi cu iVicâ să îa şi cu blagos/o

ven'ia preoţilo r. îa râ de se va isp iti

să îacevafărăbl(f//as/ovenîapreoţilor

den biserecâ sau fărâ lege. u

nîi ca aceia anemica nuse închipuesc.

numai furi de biserecfi. şi ago

nisire spurcata şi necredincioşi,deci aceştt, . sunt fu ri şi răpito

ri. şi tiilhari de biserecâ Ini dum

ne^leu. şi cine va face aceştia, u

nîi ca aceia nan pocaianîe, ce voru

moşteni perire.

Că aşa îce domnul nostru Is. Hs.

— S-TII AP LI —

sau să judece pre popa al luT. ca nu

cumva să nu se grijascâ preoţia du

raueêîască.

Episcupul să nu poftescâ dar de

la lierotonosîe luî. ce să ispitescă

pre acela ce va vre să se preoţescâ

de năravul luî. şi să 1 ispitescâ

pre dinsul den tinerέţelθ lu î, şi de

minte luî. şi raaî ales de grija

cărţii, şi aşa săi afle pre dinsul

întru toate deplin şi nevinovat,

şi aşa săi preoţescâ. şi săiprîimescâ ca trupul luî.

Episcopul de va pomeni să îa daru,

dela cela ce va vre să se preoţescâ

ori de ce va fi nedestoinic, sau pen

tru darul va lega pre preotul farâ

de vinâ. unii ca aceîa să nu se ascul

— PKAVILA —

de învaţă, să daţi ce îaste înpSrăte

SC împ6ratulni. îarâ ce îaste aluî

d«nineêu, lui d«mneêu.

Aşijdere să nu aibâ putere bo

îarîi a judeca pre preotul, de li se va

tnmpla vre o greşalâ oare care că

dere ori trnpescâ ori sufletescâ. ce ţercovnicîi biserecîi lui

săi judece. .îarâ de niscari locure

de ara.tura sau de vie. de li se va tiim

pla lorii ceva, aciaste dela boîari

sa se judece. însă cu intiebare ar

hîereulni.

Că nu se cade ep/scupului săş jude

ce patriarhul seu, sau mitropoli

tului, sau săi cerce al lui ceva.

aşijderia şi preotul episcopul

luî. nice diaconul ceva să grăiască

— PRAVILA —

te, ce să se întoarcă durerîaluî spre

capul luî, şi spre crescetul luî ne

direptate luî să se pogoară şi se

fîe ca şi Simonii vrăjitorîulu

întru osăndire.

Şi cine va vre să se călugherăscâ 5'

întro mănăstire de ceia ce petrecăpre acele locure, şi cu muiare lui

va da ceva dentru averîa loru bise

recii, şi sufletesce o va da, şi

îarâ după aceîa li va păre r6u, şi

vorti începeaşcăuta al loru ce au dat,

ce saulvoru cei'e, saulvorti fura ceva

dentru unile ca acelîa, îarâ de

vorii face cu nesciinţâ, să îa canon

şi să se pocăîascâ, nemica unora

ca acelora să nu seda lorii, îarâ de vor

sci şi nu vor vre să asculte c u m u i



- S -TII APLI —

νοΓΰ învăţa pre denşîi. unîi ca a

ceîa să so gonescă den mănăstire şi

den biserecâ se se despărţâ, ce se î

ce de cuminicăturâ, pentru ce că

darurile biserecîi îatâ de acmu nu

mai iaste putere nice să mai de

nice să mai îa.

6*Episcopulu sati igumenulu. sau fie

ş carele dentrurăndulii preoţescu, de

va începe a face nedereptate oame

nilor şi rSutate, învăţăm pre unîi ca

aceîa să se scoaţâ, sau îarâ de vor căuta direptate, pentru vre o plată

oare care. să se scoaţâ de în preoţie

Popa ce va curvi sau va faceprecurvîe

să se scoaţâ. Episcopulu ce va fi ne

grijnicu de biserecâ. şi se va măh

ni de rugăciune, şi popîi nu i va învă

verso

— PRAVILA —

ţa de aşa. ce şi acele le va lăsa de

negrija dîihovnicu s6u, numai ce va

lucra cu muinile lui, şi va tocmi

mirenii. îarâ de duhovnicul luî va

începe a nu griji, aşa unîi ca ace

ia să se întrebe, pentru ce că grăîasce

scriptura, lepădat să fie fieşci

ne face lucrul Iui d«inneêu cu neso

cotiiiţâ. ca fieş ce lucru ce se lucre

ze cu mima trupesc, pîeitori iaste,

iarâ celîi sufletescu, lucrulii lui

dumnezeu iaste. ce de dinsul îsem.

ca mai vrutos pentru aceste se cade.

Episcopul la vreme morţii lui sănu aibâ putere a înpărţi nemfinut

doi biserecîi macara ce. şi şi

de celia ce au însuş strims pre dire

gătoriia lui, nice den celia ces alte

13recto

- · S TIi APLI — 18*

le, numai ce va ave dentral lui, den

celi.a ce v.a fi dat la bisereci. şi

va da ţSrcovniciloriî. de aciasta

invăţămu jumătate să se înparţâla pamente lui, pentru pamente

arhîerescâ. Ep/scopul ce va purta

oaste du2 )â dinsulîi, sau va umbla

prenăravu decocon, sau vaavemulte

cuvinte fărâ de folosii, sau va face

precurvîe, să se scoaţâ. Că nu se ca

de episcopului să umble la mărtu

rîe sau la chemare meseloru. iarâ deva merge cundiî va, elu să nu niergâ

pentrumărturîa, nice pentru muncă

rile nice pentru beuturile, nice

pentru beţiile, ce pentru învăţătu

ra sufietescâ. Că se cade episco

pului, pre toţi oamenii marii şi

14recto

— PRAVILA —

micii săi înveţe, cu bliindeţe şi cu

plecare, iarâ nu cu rSntate.

Nu se cade preotului să bla os/ovescâ pre

episcopul, nice dîaconulti pre popa,

nice ceteţulu prediaconulu, iarâ pre

otul de va eşi aciiaş la gălcevâ ori

pentru direptate ori pentru nedi

reptate, şi la ucidere, să se scoaţâ.

Preotulii de se va însura cu a doao nm

iare. să se delunge de preoţie, iarâ fă

râ oprelâ să se priceştuiascâ.

Popaneguţătoriu sau camatnicu,ce

va vriasăşu înmulţescâ argintul lui

să se lase de leturghîe, pentru ce că iasteînpreunată minciuniloriî şi asupri

eiunîi, şi mai maree neguţătorîa de

cută curvîia, de se va lăsa de unele ca

acelia, Iarâ se preoţescâ, iarâ de nu



— S-ΤΠ Λ1Μ.Ι -

acela să fie scos. Preotul sau dîa

conul ele va cămătnici, ori să se lase

(le unele ca acesfcîa, sau să se scoaţă.

Pveotulfi ce va cunta mirenesce, sauva juca ori să se lase de unele ca ace

lîa, ori să se scoaţâ.

Preotulu de va cădîa în curvîe, sauş

va da trupulfi spre ruşine ori cu ga

dini, ori cu dobitoace, să se lase unîi

ca aceîa deleturgliîe, iară îacâ denu va

fi popă, şi se va aila Intru toate

să nu se cuteze a se apropîîa la pi eoţîe.

Preotul miucinos savi vadnic san clevetiiic

să se lase de acelîa, sau să se scoaţâ.

Preotuliidevafiinegeru a lucra în ce

tute, şi va cerca să se boerescâ şi

va umbla cunnşîi, şi va merge în să

boru cu oameni proşti, sau cu boîari

15r f c i o

16recto

— S-TII AP LI20*

Popa acela ce va lucra şi va face, ca

să se ferescâ de cuvinte mueresci, ca

săş socotescâ vistiîarîul sufletukxi

nefuratâ. şi să nu se laude de curăţîe, ca sa nu pîlar^â ce are.

Preotului, de i va curvi muîare lui

şi elti nu va sci, acela să preoţescâ.

îarăsăi vaspune nescinede dinsâ săselasc

de preoţie, şi să cerce oare laste ade

vârii de dinsâ. deci de va vede cu ochi

lui, atuuce să o lase. şi acela întru

răbdare să petrecâ şi îarâ să slujascâ. îarâ de va lasa aceia şi îarâ eu

alta muîare va cadîa, sase lase de litur

glue, şi să se pricestuîascâ neoprit,

îarâ deş va ave muîare lui, asijdere

certare să aibă. îarâ la moarte lui să

se priceştuîascâ ca şi alţi preoţi,

— PRAVILA —

aîegundii fărâ de o nevoe oare care

dei va fi lui, unîi ca aceîa , ori să se

scoaţâ orisă se lase de unele ca acelîa.

Pj^'eotulu, intru preoţîîa lui, de va

orbi sau va şchiopa, sau va veni o boa

lâ drăcescâ spre dinsul, săse lase do dam

neêîasca leturghîe, îarâ alte molitve

să le uHiple.

Aşijdere şi cinp va ave vre o vinâ,

sau orbii de va abîîa vede , sau şchiop,

sau vre o mtinâ uscată, sau stricat,

sau surdu, sau fiîa deatreîa uuntâ sau

născutu întru amestecăcîune de stinge,

de unii ca aceşte toţi să nu cutezea se chemare preoţi. Oare ce episco

pil pentru plata de va puneunu popâ

ca acela, să se scoaţâ amSndoi, şi

aceltl episcopii şi acelti popâ.

— PRAVILA —

cum se cade preoţiei. îarâ deseva tfimpla

mai uainte de elii să moara preutesa

lui, si nu se va atinge de alta, acela

fărâ certare să preoţescâ. îară de va

fi şi vie, şi nu va pute însuş să o

prin^â cu acelii bărbaţii la arătare,

să nu slujascâ nice să o lase. că însuş

doinuulu nostru Is Hs grăîasce, că oare

cineş va lăsa muîare lui, alegundii

fărâ cuvinte d^ curvîe, Îşi să va în

sura cu alta prefac i curvîe. că îatâ

de toţi oamenii grăîasce. îarâ dîaco

nului dei se va tumpla decla să numai

întrebe ce cum am is deipreotul, aşagrăimti şi de diacomiltr.

Dîaconulu deseva spurca în gură, săse î'

scoaţâ, ce îaste aciasta, îarâ sa scîi

căîastemădularîiilii celii de ruşine de



— S-ΤΠ AP LI —

joşii, îarâ deş va pune ruşine în gura

niuerîl, şi va fi curere, ce se tălcu

îasce spurcatâîn gura, deci eu de aceia

nu scriu, decîi să scîi la arătare, ce

la ce va fao; acesta, să îa ispovedirecu d^mnec^Qu. şi să i se socotescâ cu

alegere. |

Preotnlii del va curvi, să se scoaţâ.

Îarfi muîarîalui deva vresălu lase, pen

tru înţelepţîîa eî, să nu se spurce cu

nusulu învoîa eî să fie. ce însâ denuva

pohti altu lîărbatu. îarâ de va lasa

cnrvîîa aceljii popa, elu să petrecâcu muîarîa lui. aşijdere şi dîaco

nvilu şi ceteţ ulti, de li se voru tunipla.

că amÎi scrisu noî, că muîare nare

putere cu trupulii eî. aşijdere şi

bărbatulu nare putere cu trupul lui.

17: recto

18rcc to

2 \* — S-TII AP LI —

părintele vostru celti den eerîu, cum

neu îs noao că ore cute veţi lega

pre pămuntii, fi vor legate şi în ceriu,

şi oare câte veţi dezlega pre pămiint

fi voru dezlegate şi în ceriu. îarâ deceîă ce suntii clevetnici şi hulitori

în ciastâlume,luavor judeţul lui dum

neêu şi înănîîa lui dumnezeu.

caşiceîaceclevetîîamaintepreMoj'si.

D E P Ă R I N Ţ I Ş I D E F E C I O R I P R A V i L A .

Părinţii fecioriloru lorii întrun chip 8*

să leîmparţâdentru strănsoareloru.

nuunulsălmaiîubescâ îarâprealtulsăi mai ur6scâ. că şi domnulii no

stru Is Hs, şi fii şi tSuerîi iau rSsă

dit, cele vSûte şi cele nev6(ûte

leu dat. îarâ de serâ şi măiiîiapărin

ţîi, ce lege nu se înănîe;

— PEIYILÂ — ce bărbatul ei biruîasce cu trupul ei,

aşijdere şi muîare biruîasce pre tru

pul bărbatului ei. că direptfi aceia

grăiasce dwmneêu, că sânţii amândoi

un trup, căceauînpreunatu dânneêu,

omul să nu desparţâ. direptu aceia

înpurţire nice întrunchip sănufie, între

bărbaţii şi între m uiare, alegiindii fă

ră de o nevoe mare, şi şi aciasta cu

săborul. că fieş ce pScatii afara

iaste de trup. iarâcela ce curvesce în

trupulii lui greşasce.

Aciastâ lege ara pus denvăţături sfin

te. ciite am pus să le socotiţi pre amŞ

runtulii că spre aciasta şi tocmiră,şive aduceţi aminte decuviintul dom

nului cum au is, că de veţi erta greşa

lele oamenilorii : ertave-va şi voao

— PKAYILA — Feciorulu de va grăi cuvinte rele pă

rlnţiloruşicu nedireptate, cu moarte

să moarâ. pentru ce că părinţii lui

îau dat lui lumina şi viîaţâ. iarâ

dese vor în toarce de acelia ce aii făcut,

să i se de canonii de pocăinţă după

ai, ca şi tată s6u, şi muma sa

săi iarte. îarâ de valualemniişi valo

vi pre tatâ &&u săi se tae muna lui,

feciorul devascrăbi pre mumâsa, mai

bine arâ fi lui să nu fie născuţii,

iarâ părinţii săş î n v e ţ e feciorii întru

f r i ca luid?<mue eu, că deşva îubipărin

tele feciorul lui, cu dedinsii săi mai

înveţe pre dinsulii, ca să nu deprindă,

de în tinereţe o nebunie ca aciasta fe

ciorii să fie delungaţi, şi cftndui ve

ri vede întru crescutul tSu, certai



19reclo

22* — S-TII AP LI —

şîi roagâ, ca de te vorij asculta, dum

ne eu î vacruţa. îarâ de nu te voru, a

sculta, însuş acela sa moara cu ce au

facutu. îarâ pftrinţiloril celoru

suiietesci, şi maicelorti mai mare

cinste să li se facâ. şi dragoste li se

cade deciit părinţilor celoru trupeşei

că părinţii cei trupeşei, blestemul

dezrădăcinezâ den temelie, îarâ

cei sufletesci sufletulu pîerdii.

îarâ învăţămu şi aceste, nu fărâ

deînvăţăturalui dztmneêu, ce cu sfetul luî şi cu înţelegerîa, că

verîi s6î să se socotescă fieş carele,

şi să se ferescâ să nu se însoare către

dinşîi, p6ne în a patra rudenie,

îarâ de îaste putinţâ, şi p6ne în a

cincesiminţie să nu seînsoare spre verîi

20recto

STII APLI 23*

Să nescine va spurca muîarîa tătiii

nisSu, ce îaste maşteliâsa sase cano

nescă, 9 ai, să mănunce secii, îarâ

sumbăta, şi dumineca şi marţi

şi joi, să mănunce untii de lemnu,

şi să be vinu, numai întracele'î

le, şi să facâ, în tote île? cute

36 metanîi.

îarâ deseva întoarce spre soacrâsa, sa

canon^scâ, 15 letu, şi toate île

cute, 160 de metanîi.

îarâ spre moaşa soacrâ sa, ce se icespre muma socră sa, să aibâ canonii,

7 ai, metanîi 29 .

îarâ cineseva chema precurvarîu, ce îaste

cu sila, den care îaste precurvîe ceia

ce va strica fata. să oara şi lua du

pâ aceîa. ce ânttiî umple precurvîîa,

— PRAVILA —

s6i, că de aceşte sunt sii nge amestecat.

Fiirtatu tt u soru ta să nu o îa. nice

fratetâu pre sora friitatutâu să nu se îa,

că se grăescii fraţi sufletesci. ceşi

suntupresftwtaevanglu'lîe, şi preci??stita

cruce, aşijdivîa şi cumătrul ciună

trăsa să nu o îa, îarâ de se va tumpla

spre cumătrăsa sau spre feciorii ei spu

rcăcîune, ce săde demineêu să nu se facâ,

îarâ de va fi vrun sfetii drticescu ca

acesta, 5 , ai, să se certe şi să se că

iască numai cu puine şi cu apâ, şi

de cîîa să nu se cam mai va^\ unul cu al

tulii, nice naşu t6u soruta sau fratele, nice naşa fratetSu, sau sora

să se îa, că iatâ îaste stinge mestecat,

o mie de talere se grăîasce tarul

pgcatelorii.

— PRAVILA —

dereptu aceîa săsepocăîascâ deprecu

rvle. şi după aceîa să se cunune.

Precurvîîa îaste cine va sili o muîare

măritata, că îaste neputincioasa,

derept aceîa o parteînvăţăm să îa mu

îarâ, îarâ doao părţi barbatul. îarâ

de va fi foştii cu voîa muerîi şi abăr

băţului. întru în chip să li se de canon.

Precurvîîa îaste, cee spre roaba lui.

şi spre cîa slobodâ. şi spre ceia ce va

venidentraltâparte, sau dentrolaturi

de pămiintii, şi se va muta în pămtin

tul unui boîarîu, şi se va da cu trupulşi cu sufletul, pentru ce că scrie : voi

robi cuceritive domniloru voştri cu

fricâ. deci direptii aceîa, cela ce

strica fata, să îa canon 6 ai. îarâ la



21recto

22recto

— S-TII APLI — 17*

muîare măritata, 5, ai, şi me

tanîi întoate île 24 . îarâ de cu ro

bai, 3 ai, şi metanii, 12, în

D E s On GE m e s t e c a t , CE l ALE StJNT 8 .

ii*Ânfcuîu amestecare sângelui, îastemai

gr0, ce seva întoarce fiîu l spre mumasa

ce domnulfi dumnezeu s:i ferescâ sănu

fie aceia, că se grăîasce şi greşalâ

mai mare acesta, cede nevoeîasteaciasta

devine smintelâ, îarâ dese va tumpla

cumva a fi, că vrăjmaşul nostru

dîavolulu, şi delungat de dumnezeu, ne

13ai’âsitu se bate de purure de perir0

oameniloru, nevoîascesăaducâ rodul

omenescu întru perire. pentru că în

văţâ domnulu dumnezeu preMoysi,

să nu uciû, să nu furi, să nu faci

— S-TII AP LI — 18*

Al şasele sOnge mestecatu, ce amu

îsămai nainte, fiîulu cela ce vaspur

ca patulti tatăni s6u, cese îce ma

ştehâ sa sau soacra sa sau matuşâ sa.A l şaptele siinge amestecat, de vorii

fi doî fraţi la o muîare, sau doao

surori cu unu barbatu. îarâ deva fi

cu nescîinţâ acesta, săse pocăîascâ

5 aî. îarâ desevoru sci 6 aî, şi me

tanîi 60 . în î. îarâ al optulu,

deseva tâmpla tată cu feciorulii cu

o muîare, sau ginere cu socrulu, cu omuîare, 6 aî săse pocăîascâ aceşte,

şi metanii 100 în î.

Deci învăţămâ pre preoţi, şi pre 12*

toţi ceîa ce scîu carte, ciindâ va vre

nescine săse ispovedascâ la duhovni

cu s6u. săşu scrie greşalele luî în

precurvîe să nu minţi, cinstesceţi

tatâtSu şi mumâta, şi de aproa

pele tSu ca însuţi tine.

Aldoile sungeamestecată îaste deseva

afla tatâ cu fata lui, direptti aceia

aceste doao amestecăcîuni de sunge să

se desparţâ, şi 20 de ai săse pocă

îascâ, şi metanii în tote île cute3 66 . Al treile sunge amestecatn de

seva afla frate cu soru sa, 15 ai să

aibâ pocaanîe, şi metanii cute, 300 .

Al patrulu sunge amestecată, desevor

amesteca veri premari. pocaanîi J2

aî. şi metanii cute 170 , în î.

larâalcincile ai doi veri j^remari sau

ai trei desevor amesteca, dereptii aceîa

să fie pocaania, al doil veri, 10 ai, si

metanii cute 1 δ O în i. al troil veri, 8

ai, şi metanii 100 în î.

verso

— PRAVILA —

tru hărtîe, şi săo de d«liovnicu s6u.

ca nu cumva cu nescîinţâ să uite şi să

lase ceva degreşale. şi îarâ învăţăm

pre diihovnici, să scrîe în hărtîe şi săi

de nisce învăţături caacelia. cut

va vre săide. iarâ oamenii cei

proşti, să grăiască gură cu gură cute un cuvuntu. şi aşa săi lecuiască

pre dinşîi, şi cu cutremur săicercete

ze pre dinşîi întru toţi aii, sele adu

câ aminte de tocmelâ ce leupus lorii,

şi săi înveţe pre dinşîi sănu grăiască

cuvinte curmezişate popeisaudîaco

nului, şi atoatii rândul bisericii.

Muerile Ie învăţăm săseispovedescâ

la pragul biserecîi, şi săfie uşile

deşchisepentrusmiiitela. iarâ învăţăm

şi pre ceia cesii călugări deplin, şi

3



23rccio

19*

pre ceîa cesri ţin în curâţîe, să nu prîi

mescil mueri de ispovedanîe, numai

cela ceva fi ajunsă întru bStraneţe

şi întru minte întregâ, şi cu tocmelâ buna, acesta sase grăîascâ de

unele ca ac61e, ca sa nu aibâ cugete

de smintelâ, că draculu cu muerile

face războîu că1ug6rilor şi sfinţi

loriî, ciindu va vre fiecarele să prii

mescâ o muîare de ispovedti, ântuîu

sase întărescâ pre sine, cu rugăciune

şi cu rugări, şi să cetescfi aceste.nOA\'\b’lliVU k 'e . GxcnOIITE γ 'β ΙΙ BXC'b

3ΕΛΙΛΛ. Şi dnpâ aceia să prlime

scâ fieşce muîare de ispovedu, deva

fi preotul bgtrănu şi înţelepţii,

să ara fi şi muîaria lui. şi aciasta

o poate, şi deva vre să prîimescâ

• S TII AI’ JI —·

24recto

mV ILA20*

(iisu fîîul ascultării, de

ispovedire tainelorii pe

cate i n v â ţ â t u r â .

Că.,e cade onaului celui ceşispovede 13*

sce taina pScateloru lui la omu, nu

ca omului să se ispovpdescâ cecaîn

suşu luid^<mneêu săise mărturisescâ

aşijdere se cade şi duhovnicului, nu

ca nesce pScate strline să pr'iimescâ

pScatele fiiului s6u celui sufletesc,

ce să le aibâ ca pre pScatele lui, şide va vede pre dinsulCi plecatu şi zdro

bitti cu inema făcStori şi adăo

sitori luiş, şi credincios şi mzlostiv,

şi seva mărturisi cu bunâînţelepciu

ne şise va pocăi, acestuia cu socotin

ţâ şi destoinicie sălu iuşurezi cu

— PRAVILA —

pre oare carii la dinsulu deispoveda

nîe, să prii mescâ 15 , oameni, sau

20. iarfi alţii sănu mai prîiniescâ.

iarâ devafi preotulfi tunârii nice

întrunchipu sănu cuteze aprîimi, nice

un sufletii către ispovedire.

Pentru ce că orb pre alt orb poartâ,

şi amSndoi cadti în groapâ.

Iarâ se caded«liovniculuî celuia ce ia

cugetele oamenilor, depurure săse poşte

scâ ciite,4 0 , de île preste anu, iarâ

întoate ^ le şi întoate nopţi să se

roage lui d;<mneêu de sine şi de fii

lui cei sufletesc!.

ΙοΛίικΛ ΛΜΐιιχΛ fiiul iiiareliii

Vasilîe, ce fu chemaţii şi

— PRAVILA —

învăţătura, şi iarâ cundti veri vede

pre altulu şil veri auî mărturisi

nduş pScatele multe fârălegi, nu

se cade săse mire de aceştia, nice sa

-caute spre mulţimia picatelor, devor

fi şi pre spre fire. cesă caute spre

dwmneêu, şi spre binele şi spre îndu

raria inemîi lui sănădăjduiascâ şi

săputi. şi cu toate mănguiare şi cu

blundeţe, şi cu dragoste să aibâ că

tre cela cese ispovedesce.

C U M S E C A D E A S E I S P O V E D I E E .

Cadese să iai cela cese ispovedesce şi

săi duci înainte sfântului oltariulegate săi fie mtinile lui. şi să vie

şi săstâ să caute joşii la pomuntii.

iarâ denu vafi biserica, iarâ acela

întrun locti cur atu şi fărti de glăce



25 .recio

— STII AP LI — 2P

vâ, şi să începe a ceti dMhovnicul.

Tp'CTOE, Η^Λ*\νΛ\ ΐΓ, u’ 3λ , ii ’ llpOSd/Λ

IIocKOHHdHîd rogăclunel. Săş desco

apere capnlii cela cese ispovedesce.îavâdeva fi muîare, sănuse descoapere

la capii, siise arunce jos la pomfintu,

şi s:“i zacâ şi să îcâ aciasta.

Ispo vedescume ţie d«ni n eê αΐΰ ceri ul ui

şi alpomuntuluî. ctite suntfiascunse

le mtile dela inema me. şi dupâ

aceia sălti rudice duhovnicu sâu, şi

se Iu pueîntru latori de biserecâdevafi. şi sălii întrebe cu to.ate bltinde

ţele şi linii, şi deva fi putinţa

încâ săise închine şi sal serute, maî

vrătosii, delva vede case ruşinezâ,

să începâ cu glas blundu antrebaşi

aî grăi, Decicumîi fuân tăîu fiiule fe

26

recto

— SΤΠ AP LI ~ 22*

îarâ dedtire trupului pre ruşine, cese

îcecelacesepunesuptiialtulcuniue.

îarâîaste punere suptti altuluîntrei

chipuri, ce îaste de chinuîascede altulusilit, îarâ acesta îaste mai îuşoarâ.

îariialtaîasteceînsuşsepunedebunâ

voe supţii altulu, şi acesta îaste mai

gre. îarâ alta îaste unulii cu altul

se spurcâ întru pohtele loru, şi ace

sta îaste mai gro deciit cele doao.

şi îarâ de ctite ori au făcut ce îaste

mai pre spre fire, odată au de doaoori au de trei ori, şi avei atunce

muîare cu lege au ba, deciiţi ai ai fost

atunce au dupâ treizeci darâ cu do

bitoace deciite ori ai făcut, darâ

săblaznâ cu muna dectindli ai început

aface, şi pune cundii, pentruce că cu

— PEAVILÂ —

ciorîîa ta putreda, cu curvîe şi cu

muîare cu lege, şi de săblaznii cu

miinata,sauoare cum şaltele ce simt

maî preste fire. îarâ ctindiiva spune

unele şi altele. îarâ ^ălii întrebe,

cu cute muîari aî căluţii mai nainte

cu muîari culege.îarâdevafi vtiduu

i grăiasce lui, de cîindii eşci văduu,

cQte muîari aî cunoscuţii,

şi îarâ, darâ cute au foştii de dinse

măritate, şi ciite văduo, şi cii

te călugăriţe, şi ciite au foştii

de acele călugâriţe schimnice şi ciite

neschimnice. pentru ce ciitevor fi fostuchipul celii micii , judeţii îaste de dinse

ca şide curve, îarâ ciite chipulii celu

mare, aceste ca muerile cele mărita

te isevorii socoti lui precurvîe, şi

— PKAVILA —

miina siintii doao sau trei, una îaste

ceo face omul însuşi cu muna lui,

îarâ alta unulii cu altul face, alta

îarâ cu coapselelui face, şi cCmdulva

întreba de aceste de toate d«hovnicu

s6u, pre cela cese ispovedesce atunce.

şi îarâ sălii ispitescâ pre dinsulu,

şi de amestecai e siingelui cum şi ciit,

că nue odatâ, sau de doao ori, sau

de trei ori, ce multe împărţiri are,

cumii îaste scrisă la apostoli, şi

la învăţăturile părinţilorii.

iarâ se tumplâ şi acesta oare cărora,

cu muerile lorii pohtescu de facu preş6ût. şi iarâ sălfi întrebe de uci

dere, şi de furtişagii, şi de ele

vete, şi de minciuni, şi dupâ aceia

de toate, şi săi Şicâ luî d^hovnicu



27recto


sSusăse aruînce pre sinejos, şisâza

câ elîi jos la pămtlntu, şi sase roage

dMhovnicu s6u aşa să grăîascâ.

40*Doamne milostive şi dela inimaînduri'itorîu şi îubitorîu la oameni,

cecuproroculil tSuNathanti ertaşi po

căinţa lui Davidu, şi de greşalele

luî, ertarei dăruişi luî. şi rugă

cîune ce de întoarcere a Manasîei o prîimiş

însuţi tu, acmu robulu t6u, Irmec,

cesta cese căiascede greşalele luî prî

imesce, întru tocmela şi în dumne

êire ta ce e Iubitoare de oameni,

greşalele, că tu eşti doamne, cela ce aî

îs de şaptezeci de ori cute deşa

pte ori, sase eîartecelora ce cad întru

pScatele fărădelegiloru, pentruce

că cumue mărire ta aşae şi mila ta.

- S-TII AP LI — 24*

cum doarâ şi de puţinele pScate va

pute şi mai mulţii deva face, ca

n u numai ertare de p6cate să dobtind^

scâ dela înpSratul Hs, ce şi cununiisase încununeze, dupâ nevoinţalui.

sau îarâ, deva fi neputincios, şi nevo

inţâ nu va ave, şi va lua învăţata

râ dupâ voîa lui cumiseva cade lui,

şi numai cUt va slăbi, şi nice una

nuva face, întru măhnicîune de jale

va căde. şi leva lăsa toate, că nam

tocmit cele grele săle îuşuraţi, nice

să puneţi gi’Qotate pre unîi ca aceia,

că jugulti lui dumnezeu bunii îaste,

şi tarulu lui îuşorue. Veniţi

îce către mine ceî însărcinaţi,

şi eu ve voîu răposa, deci îarâ îaste

şaltuM cundu face oarece p6catii

28recio

— PRAVILA —

că tueşti dwmneêulii nostru, dwmne

êulti celora cese întorcu, alcelora ce

ne căimti de toate nedireptaţile noa

stre. ţîe mărireţi trimitem, tatâ

luî şi fiîuluî şi diihuluî sfăntu.

Deciia sălti rSdice pri însul, şi săîîcâ luî săşti acoapere capulu luî.

decîîa isecade să şa^âcunusuluşi

sălii întrebe, ce învăţături va pute

ţinîa, nu ceva dwhovnicu s6u aceîasăî

de, nice îarâ ciiteî vafi luî bine,

ce cu socotinţa ise cade altiînvăţâ

preinsulu cutCiva putîa ţine. cănu

întrun chipti cu păcatele ise cade lui

săî dai învăţătură, nice îarâ să soco

tesci de pScate, şi de crescutu^ti

lui şi cu ctit, cecum am is, dupâ pute

re săi întrebi săi dai învăţătura,

— PRATILÂ —

mare sau mic, şi îa Invăţăturâ. că

ântuîu se cade luî derept multe p6ca

te aleluî, în mulţi aîrobesce, îarâ altul

întru paş'ne vreme învăţătura luî

o umple, şi multe bunătăţi face

şi adaoge, şi îatâ curatu se întoarce dentracele greşale, şi cu dedinsti

se tocmescepre sine întru pocaîanîe,

pentru frica luidwmneêu, case teme

şi de moarte, şi cur6ndu se curăţe

sce pre sine. dereptu ace nu întru aî

mulţi săse începâ pocaaniîa, ce du

pâ vrerîa sufletului, cumu grăîasce

şi marele Vasilîe. şi îarâ aşijdere

grăîasce, cănu în vremedel ungatâ să

judecămti unîi ca aceşte cese ispove

descâ. ce pocaanîe dupâ naravulu su

fletului luî, şinoî dăm aşijdere



— S-Til AP LI — ” 5*

putere, duhovnicului să prîîmescâ

acelu suflaţii ladinsulu, pentru Iubi

re de oameni alu d«mneêu, să îubescâ

acelu sufletu deomii, pentru ce şinoî ÎQvă^âm şi cu învăţătură d2<hMlui

sfunttl scriemii aceste, îarâ deceîa

ce iau cu ani am scris de fieşcari fărâ

delegi rSndu de învăţătură, îarâ nu

îasteprepusÎi nice deuna, deseva ruga

cela cese ispovedesce, nuinaî dupâ

înţelegere socotinţei cum amu îsu.

cumiiinvaţâşisfuntul loannu şaato

8cTh cutre Ninevit^ni, nuse ruga

râ în île multe, ce numai în treimile,

iarâ tlăharîul întroî, ce ca clipela

ochilor, numai un cuvunttt răspunse,

şîi deşchise cale raîului. deci ace

ste noao au grăitusepensru duhovnicul

29recio

30recto

' ~ S-TII AP LI — 26·

călugăriţele, şi pentru ce rundu au

făcut acesta, îarâ altele beu erbi,

ca sănu facâ coconi nicedinioarâ,

şi aciasta îaste ma.i re, că nu sciuciiţi vor se nascâ, şi altele numai

de unfi coconii facii aciasta, şi ace

sta e mai îuşoarâ. iarâ altele întoa

te luni beu erbi ca nice dinioarâ

să nu facâ. şi aciasta laste maigre

de ciit toate uciderile, ce aceîa şi

pune la moarte însuşi să aibâ certa

re şi desi)ărţire de biserecâ să aibâ.

de nuseva lăsa de unii lucru ca acela,

să nulă ca mai facâ.

Că fîeş ce păcatii şi fărădelege,

ciiţil vorii face maî nainte de 30 de

aî de crescutul ΰ luî oare ce pâcatii

vafî, ori amestecare de siinge mare

— PBAVILA —

cela ce fărâ de înţelegere şi fărâ

de socotinţă punii învăţături grele

şi toate punerele pravililorii cele

dwmneêesci le ţin, şi nu înţelegiişi

nu le socotescti bine cu direptul. ce

fărâ de omenie şi nebune le parii,larâ ceiaste de muîare, cu mult mai

bine să întrebi pre aceste, şi să

iscodesci deciit pre bărbaţii, că ajung

aceste şi înmaî mari beziconîi.

că facâ farmece şi vrăji şi pierd

sufletele coconilor la vreme de nascere

şi încâ fiindii şi în trupulii lor şi

beu oare care erbi cele ce înseşi lesciu. direptii aceîa lise cade cu mult

ale mai întrebare, câţi coconi au

ucişii flindti încâ în trup. darâ ciiţi

născuţi, mai vărtosu văduole, şi

— PRAVILA —

sau micii, nare învăţătura să facâ

întru umplere ailorii ce amii semnat

maî nainte ce pucjn. îarâ denuiva fi

fostiiatunce crescutulii de treîêci

de aî, cadese dwhovnicu s6u să socote

scâde ciiţi aî seva scrîe, şi maîpuQin.să se înveţe elu, maî viirtos cumuamti

îsii înprotiva puterîî fieş căruîa,

alegiindii fărâ de ucidere, pentru ce

că ucidere, de toate pScatele îaste

maî gre, îarâ cineva face p6cat maî

nainte de 30 de aî crescutulti luî de

încelii pêatumarece îaste amestecare

de stinge, săîa învăţătura 3 aî, sau 2 ,

înprotiva crescutul luî, cum au fost

atunce. îarâ devafi dupâ 30 de aî

fiindii, îarâ se cade săi întrebi şi

acesta, în ciitâ vreme au lucraţii,



31recto

32recto

27 *28*

— S-TIl AP LI —

şi deciite ori. îarâ denuva fi venit

în raâsura de 30 de al, sau au venit şi

au grSşit numaî întru firîa pSoate

lorii. îarâ denau venit îatru presprefî

re, fie şi aceluia 1 anu pocaanîesau

2 sau îuprotiva crescutului cura va fi.

Deci aceste greşale toate, unuîa

isevortSnipla odata sau dedoao orî

deva face, îarâ altul de multe ori,

îarâ alţîi tocma şi i 6ne la b6tră

neţe lucrezâ aciasta, îarâ altul încâfiindu el t6nerti chinuia sce. şi ace

sta e vedere, sau nevedere. deci ace

stîa toate se cadii preani6runtulu ale

socoti cu înţelepciune şi ale iscodi,

şi deva fi fostfi odatâ dentinereţe

sau de doao ori numai, sâl fie lui po

caanîia ojumătate de an sau săumple

— S-TII AP LI —

cu precinstita taina, acesta

mai întru mulţi ai cu socotinţâ sase

desparţâ de precinstita înpreunare.

De mâncare şi de beuturâ fîeşcarele dentru fire, cumti ova pute pur

ta, deci spre alegere duhovnicului

iaste aciasta, certări ori grele ori

îuşoare săi înveţe, cumva înţelege şi

va socoti cela cese ispovedesce, şi

cumui vafi vrere şi sfetul, şi

cumva aVe credinţa neîndoitâ. şi

denii ceva ave va da săracilor, şi cu

socotinţa duhovnicu s6u, de aciasta

toatei suntÎi îuşoare, şi să scie şi

acela de aciasta toate învăţăturile săi

se facâ îuşoare, şi de muncare şi de

beuturâ, şi de rugăciune, şi de sfun

ta priceşfcenîe mai vurfcos de celiseva

— PRAVILA —

1 anti. iarâ denuva fi dencele mici a

inestecăciunide stinge sau dencele mari

cadese învăţături mai mari să facâ.

Şi muiarile se cade săse întrebe, de

seva afla fi(!ş caria, cu farmece şi

cu vrăji deva face ucideria, deciuna ciimfidelaîntrnpoşaria, îarâ al

tâ dela nascerepîer(Jăciune, se cade

de acesta să ?e alega şi săse de loru

pocaanîta dela presprefirîa pficate

lorii, 8 aî sau îace.

Iarâ se cade să întrebi cela cegreja

sce, deu şi greşit, elii au mersfi de seu

priceştuitii, mai vrătosti încâ şi

fărâ de în pasci, acestae pScat mai

mare de toate păcatele, deau făcut,

şi 1 pScatti laicii oare carele nepăru

sitii, şiva cuteza deseva prieeştui

— PKAVILÂ —

ttimpla, cum şi de cele învăţături mai

denainte seva teme şi seva părăsi

den pScate, sau dentrunse şi accste

învăţături ceseva ispovedi seva opri

dengreşale, că mulţi suntti ce decâse is

povedesc, şi iatâ simtti întru pocaanîe denscrăbâşi den măhniciuneseîntoi'

cu. şi alţii iarâ suntu ce ei dennă

ravti r6u, şi dentru tocmelâ re şi

hitlenâ, nice întru postul cel m a r e nusi

pot ţine de pfecate, şi nau cum se pn

ceştui ctindva de depurure pfecatele lui ,

măcar de nusearâ afla întru p6cate

grele şi înfricoşate, ce cee dupâ

fire numai, şi şi aciasta deva face

nepărăsit încai săse ferescâ pre sine

întru postul mare. să nu greşascâ cu

muiare şi p6ne la pasci, şi aşa să



33recto


vie cu fricâ mare şi cu cutremurii,

cătrfe sfantulu trupfi şi către

einstitulfi stinge ?ăse înpreuneze, ce

spre înseşi dumineca sfintelor pasci.

Deci îată şi dupâ miihnicîune, şidupâ lene cine grăimu afl, larâ nu

dupâ ceva bine. deva fi fâcufc şi

malachîa, cese ice pâcatii cu mâna,

sau cu alţii ce intru postul mare. acela

nice la pasci sase priceştuîascâ. Iară

de va ficalugSi· ori cum şi va cade

întră cest chip în postul mare, nice ace

la să nuse priceştuîascâ pSnela pasci

săarâ fi şi sfuntii, ptlne nuva i

sprăvi pocaanîa de acesta, şiatunce

sase priceştufascâ ori cine va fi.

Pre preoţii şi pre arhiereu, nuse cade săi

prîimesci la ispovedâ, de nulva vede

— S-ΤΠ APM — 30*

numai muiare lui ce cu lege, şi

alţii ore carele de ova fl spurcaţii.

Miercuri şi vineri preste tot anulij,

căţi vorii veni la ispovedanîe, sămă

niince post, cese îce, fiertura cuuntiide lemnu, aşijdere şi verê. îarâ

carne şi brtinzâ şi pesce sănuş gu

ste şi de vinii cumva socoti d^hovniculii

său aşa sălii înveţe. îarâ întru alte

île, de toate măîncarile să măniince.

îarâ acesta grăimii de cumuşva pohti

spăsenîaluî. îarâ deseva t6mpla unii

prazdnicii rocno/\CTEii, ce se ^ce ori

de în prazdnicile Iu Hs, ori dele pro

curatei Ε'Γορο ιιμε, ori dele sfanţilor

apostoli întru acelîa île, atunce fără

certare să miinâînce detoate cese cade,

carne şi briiînzâ şi pesce..

34recto

~ PRAVILA —

bine şi cher d«iiovnicu s6u. că are

nădejde curata, şi îndr^znesce

ciitre ascultare, ori ciiteiva îce

lui d^hovnicu s6u să facâ, canu cum

va de va ave păcate, ca sălii lase de

leturghîe. şi delva învăţa dwhovnicu

s6u îarâ elii sănu asculte, că nu îastealţii ce casă lase pre arhiereu, şi pre

popa de leturghîe numai fărâ de muîare

lui deva căde în oare care curvîe, ori

mai nainte ori mai apoi. şi alta

pocaanîe nu are preotulii sau arhiereul,

numai să se lase de sfânta slujba. îarâ

de seva scula unul ca acela spre sfânta

slujbâ. şi îarâ va cugeta cândiiva,

nui îaste lui a sluji nice dinioarâ,

întru toate filele vieţii lui, să serâ

dărui lui şi morţii a înviîa. alegtindii

— PKAVILÂ —

întru postul mai e, mîbicuri şi vineri

să nu măniince untii nice săbe vinii,

îarâ întralte île întracestii postii,

untii şi vinii. îarâ den pasci p6ne

la rosalîi să fie fărâ certare a toate bu

cat ele ce va vre, aşa şi dela

cTBo x'b'o, pSne în φ‘oa E>o’'iaB,\Eiiî»,12 ^le. iarâ dupâ pasci, 8 ^le.

îarâ în jo î mare şiînsămbiitâ mare

şi în pasci, săse priceştuîască toţi.

numai sănuvafi întro pocăinţă oare

care de unii pScatii mare.

îarâ la β'γοιλβλε

ΗΪΕ, şi la prazdnie ilâ sflnţilorii

apostoli săgusteaghîazma. ceîasteo

c ψΕίΓίΟΒΟΑίΊ. şi aşii să măniince de to

ate fărâ de certare, alta îarâ îaste de

cela cenu grijasce de acesta denuva



STII. Alâl —

35recio

31*

vr0 (leşine silse nevoîascâ, numaî ceva

petv(5ce întru creştinătate, şi va fi

deva niriînca de acesta pr0ste tot anul

mîercnri şi vineri untu şi pesce,iarâ întralte île carne. îarâ, cineva

vr6 silse nevoîascridespTisenîîa luî, sa

maniince întracesta, siimbotâ şi du

minicft şi joî carne, luni şi mtir

ţi, briinzâ şi pesce. iarâ miercuri

şi vineri, săva fi putinţa, nice

untii nice vinii. îaiâ săste şilaru

gricîune, depururîa la utrSnîi, şi

ciinduva vre sa maniince, şi pavecerni

ţa. iarâ denuva fi biserecâ îarâ a

cela undeseva afla la rugăciune, de

treîori s;i grăîascâ acesta,

GT*hlM GmE şi Ί'ΛΛ0Λ\ ιΓ γΊι ΠΟΛ\*Λί?ίί ιΓ

sau de 100 or i cutuvaîubi. îarâ deva fi

— S TU. AP LI —

36recto

32*

Iarâ altul dentru pro izvolenîîa vre

rîi luî, şi acestae maî gre. îarâ alta

îaste dese spurca 'unulu cu altuia,

şi acesta îaste şi mai re. iarâ cine

va spurca coconii tinSru cu acesta

curvîe, aciasta îaste cela ce spurcâ fsta

fiindu de trei ai cenu iau fostîi ei de

crescuţii,

Ceteţulii deiva curvi inuiar0 lui cu

altulu decîia sănumai fie popâ.

iarâ de o va lasa şi va petrece întru

curăţie atunce să fie popâ.îarâ deva fi nescine ţinSru şi de

va păţi de altulâ aciastâ curvîe, să

nu fie preotti. iarâ dese va fi apropiat

triipulu lui numai de coapsele luî

acela săfie preotu. iarâ devafi în

tru şeût tocma, nu are afi popâ,

— PRAVILA —

slabii şi nu va pute s ta să îcâ , k’îke

wiţkcTii Λ\Α rp'kiuiiAro ’ μπολ\'λ8Γ ιλ\,α ,

şi să îcâ şi aşa acesta de 12 ori.

şi γΊι noA\'.\b’Mde 12 ori. iarâ sîimbotâ

şi dumineca metanîia iiim inîa să nu

facâ. asjdeie şi dupâ poîK(\ectboX'bo în 12 île . şi dupâ pasci în 8

île, sau şi p6ne dumineca mare.

Iarâ bărb.iţîi şi muerile săfie de

spărţite de priceştenie, pentru pocanie

mare, sănuse pricfştuîascâ pSne va fa

ce învăţăturile ceî vorfidate, iarâ

devorii fi spre moarte, atunce cumva

socoti duhovniculti.I5*0 miilfi ceş vada trupulii pre ruşine,

In trei chipuri îaste lucrul, unulti îaste

ce petrece nevoe cu sila de altulti, sau

pentru sârăcîa săşu afle cuteceva.

— PEAVILÂ —

pentru ce că dea fosbu şi cucouii

mic, îarâ vasulii seu i'Ssipit, şi

se cade luî săvie la preo ţie, căseu sp"

rcat tinereţele luî, şi crescutul

luî celii de ântiiîu.

Iarâ devafi căûtu întru malacliiî^

ce să îce săşfie făcuţii săblaznâ

cu miinasaucualtuce, m a i n a i n t e

ne nau ven ite i la preoţie, că nu sc'ie

ctit era păcatul, sau va fi demnatdei' ^

om suflet putred desevafi î n v ă ţ a t de

la. iarâ devafi acel om î n ţ e l e p t şi

blundti şi cubun â smerenie, sase soco

tescâ de dinsiil şi săfie preot, ce

mainainte săised0 1u isă facâ canon

dupâ aceia să fie preot,

îară întru p reuţîîa lui d eva cade

tru acest pScat, ce iaste raalacMÎ^’



— S-ϊίΙ AP l i —

ori cu nescire, ori de altul învăţat

câ nue j^Scat. unîi ca aceîa să se pocă

îascâ un an. să socotescâ învăţătu

rile, şi siise oprescă şi de preoţie,

şi aşa să unipJe toate învăţăturile

întrun anii. şi iarâ să slujascfi, jfarâ

devafl de doao ori sau de trei ori

acestp6cat decîia sănuraaf fie pop«,

cesă ste înrundulu ceteţeloi-ΰ, şi

să loetrecâ.

Să nescine va fi fost fur şi va fi

fuiat inult, sanu vie cii??d va la preoţîe, aşijdere şi preotul de vafi

fura tu ceva, îarâ de nuvafi foştii

insâ preotu, şi vafi umblata la fu

ratti acesta ]oopâ sănufie, ce mai vra

tosiisaîa învăţătura, caun curvarîu

şi cao curvâ.

37recto

— S-TII AP LI —

38recto

31 *

οΓΛΛίιίΕΐιϊιι. atunce să iasă acela afara

de pragulii biserecii şi să ste ρΰηδ

seva sfreşi leturghîîa. îara la

CTEo \·'πϊο şi la k>o ήκΛΕΐιΪΕ. şi în joimari şi In siimbăta mare. şi la pasci

să guste aghiazmâ, şi Ia îoa lui

CTif Petrii, şi la ScnEnîE κ'ψτ.. şi

aşa întră ceste (]ile unîi caaceîa să

mănunce carne. îarâ călugfiru, să mă

nunce briinzâ şi pesce, apoi îarâ să

între întru pocaanîa lui. îarâ toate

dezlegăturile unora ca acelora, osSptSmânâ întregă după pasci şi

altâ sSptâniunâ întregâ dupâ po

îR( hCTBo x'cBo. şi în harţii de carne,

şi ai brânzei.

Cade se a întreba omul şi pre muiare, n*

şi pre călugSrîi şi pre călugheriţe.

— PRAVILA —

De biserecâ şi de sfrîiita

priceşteiiîe.

6*Cumtî seu îs mai de naintedep6cat

ori cumii să fie despărţit, ori unii

anfi, ori 2 ori 3 ori ori 5, ori

6 ori 7 ori 8. dela opt săse îarteîuprotiva puterii fieş carele, şi

înprotiva vrerii, şi a osteninţeîcum

seva osteni, şi cumu seva obidi,

îaiâdemfincare şi debeuturâcare cum

va pute. îarâ se îaste nescineîncâ în

pocaanie. săvie la biserica, şi să

între şi să ste unde va vre. la u

ti6ni, şi la ciasuri, şi la vecernie,

cândiiva vre numai să vîe. Iarâ la le

turgliîe ciindiiva veni, să ste unde au

stătut, pănâ va ajunge preotullî la

— PRAVILA —

cine cumv a fi, deci devc.sci cu cilte

mueri au curvit, îarâ do multe încai

nulevasci numSrul, acesta îaste curvarîu

Deci de aceste pâcateînvăţămpre toţi

jn-avila sf/nţilor părinţi, întru toate

filele odatâ înî, să măniîncecălu

gSruIti foarte bucate desec, şi oa

menii mireni şi aceîa să mănuânce

post, cum şi seu dis fieşi căruia,

îarâ mîercui-i şi vineri şi luni pg

ne tocma sara atunce să măniiânce post,

alegîindu numaî pentru neputinţa

slăbicîuneî, şi pentru prazdnice

rocno,\cKîii,îarâ de vinii cumise vadice

lui dupâ putere lui.

De f)osturile cele mari şi

mici.:i



39recto

40recto

35*-- s-Tii a p 'l i —

In VÎiţuin pre oam enîi de mirii, pveste

tot postul niiscutului, şi alui

18 ‘ cT'KinPet i - r i , sri nu se mănvtncecÎirne n ice

briln/za. asij(lei-0 şi al prec/stîi k'he posi

îara crilugtiri nice bnlnzâ nice oao.

îara pro postul cel mare, oamenîi cei pro

şti, siimbiita şi dumineca untii şi

vinii. îarâ cinevafl întru ]iocaanîe

mare. cum şam s mainainte. de îaste

mirenii sii guste atunce sumbatâ şi

duminica: vinii şi unt de lemn : iară.crilugfirii nice atunce, nice vin nice unt.

iar â secade d«bovnicu lui foa rte să fie

înţelegătorîu şi răsajduitoriu sa în

ţelegâ şisă socotesc^ cumvada înva

ţatu râ şi cum postii, şi cum me tan îia

şi cum rugăciun i, pentru cecă un ii stint

s6raci şi nepruiisit lucrezu. lariialî

— S-TII AP LI —

rimai mari,că s e lucreze şi mai multu

lucru decutmai pfecătosul. ca mai mul

tâ plata săîa dela dîtmneêu, şi îarâ

celii miiltu păcătos şi lenevos, cu Ιόne lui Incai putinele învăţături

săînple; doarâ cumva şi acela aşa sa

se m’ilntuîascâ, cătinel pre ctitinelu,

tară să nu pîarâ p6ne însvSrsitn.

Deci vâûndu duhovnicul şicautÎmdii

s p r e mulţime pScatelor sau spre zăba

va greşalelor, sau spre curvîisau spre

ucideri, sau mai prespre fir0 păcatelor,

şiva νΐ’έ înprotiva păcatului fărâ

desocotinţâ deva pune învăţătură.ăntuîuaceşte nusciupre dumnezeu cu®

cade c e e î a r ă v r e î n t r u t o ţ i săsemun

tuîascâ, adoaoru şi sufletulti lui

pîîarde pentru dinşîi. deci cineva săş

36·

— PRWILÂ —

simtii slugi sau robi supt mai mari,

îarâ alţîi neguţători de umblă pre dru

mure, îară alţîi suntiî bătriini şi sla

bi, îara alţîi puternici şi bogaţi,

întru tot răpaosul petrec şi se odili

nescâ. dirept aceia întru toţi de aceşte se cade a cerca că-ruîa cuinuie pu

tere săise de învăţătura. îarâ al

ţîi simtu lenevoşi, unii ca aceşte,

decâ îau învăţătură după lucrulu

păcatelor, doarâ cumva seva leni şi nice

puţinei nuva face denvăţăturilelui.

şi mai spre mare răni vafi lui. şi

îarâ se cade cu înţelegere asocoti, doar

cumva vafi cu pucinele păcate, şi

vafi nevoitorii şi curimdii grăbi to

rîu, şi bine îaste după vrere lui şi

după uevoinţâ săi dai lui învăţătu

— PRAVILA - -

curîiţescâ sufletul luî de diimneêu.^

însuşii acela preiubitorîulii deoamem

diimneêu şispreîndurarîa inemîîl«bise cade săroage,şispredinsulsănaduj‘

îascâ, cela cepentrunoî sau înpeliţat.

şi pentru noî păcătoşii fu omii.fiindii dwmneêu bunii şi îndurâtorîu

la iniraâ. îarâ maî nainte detoate^

de aceste se cade dîibovniculuî, săşu

îubescâ fii luî cei sufletesci ca tru

pulfi luî. m a î vfirtosceîa ce au făcut

păcate multe maî pre desupra. săise

închine şi săi serute şi săi fie cu mil«>

cu blundeţe preacela săi socotescâ,

şi cu ochi bliina^ şi cuglas cu miinguîi^

şi cu omilenîe să vorbesci către dinsul

şi cu dulceţâ, şi aşa denăravuri

săi înveţi, unileori în biserecâ alte



41recto


le ori întru locuri osebi. şisăi po

meriesci deraoarte şi deplatâ şi de

bunătăţi şi demuncâ şi dedirepţi

şi de pScătoşi. şiaşa şipre ti

ne înaintîa lui te chiainâ pScătosii

şi plecaţii.

Alta rugăciune, şi acesta

o î, pre capul celuia cese

ispovedesce, apoi decâ

seva ispovedi.

Cela ce esci mulţii milostivii şi Iu

bitorîu de oameni d^mneêu, ce pentru

noi cei plecaţi, şi j entru anoastrâ

spăsenie te înpeliţasi, şi toate ρδ

catele lumii le kiaşi şi le purtaşi,

acele însuţi, şi acum cu binele t6u

— S-TII AP LI --- *8*

CT*MVasilîe cel mare, şi mai vărtos aju

torîu. că cOte învăţături ori înce

cliipfi levom lua să slujiraăpentru ρδ

catele noastre. îară sumbâta şi şi

dumineca, şi la prazdnice domnesci

metanii să nuse facă, ce mai vărtos

dentru mari învăţături noao ale pos

tului. atunce să avemu şi slăbiciune

şi rSpaos întracele fjile, şi grăia

sce, îatâ sfanţul şi marele Vasilîe.

că aceste toate Iernii scris, ca sădobundiţi cu osteninţa rodul pocaa

nîei, nuse cade îce să judecăm unii

ca aceia, cesă luomu aminte năravul

întoarcerii.

îarâ dulceţa dela iubire ce de oameni

alui d?<mneêu şi dela dwhovnicul.

că precela ce va legă şi dezlegă.

42recto

— PRAVILA —

şi cu îndurare inimii tale, ce bu

nâ. iartâ toate greşalele fratelui

mîeu şi ftiului mîeu, cela ce acumu

stă înainte ta însuşi ce să grăiasce

lui ne destoinic, şi aceluîaî iartâ

toate, şi în ceştii vecii, şi încela

ceva săfîe. cela ce pohtesce toate

faptele omenesci săse spăsescâ. fiind

bine cuvântat întru veci aminâ.

Şiatuncemai viirtosdeciittoateînvă

ţăturile dentuiu săise îcâ lui

şi săi grăiască, scîi frate că ai

învăţătura dela d?imneêu. că de căte ori îarâ ţisevor tiinapla pâcate,

ori mari ori mici. curiindii îarâ cu

dragâ inemâ să alergi şi sămii spui

ori unde volufi eu.

îarâ aceste învăţături nileu dat

— PRAVILA —

oare precineva mai vărtos pre cela

celii v^de pleciinduse şi omilinduse.

îarâ pre cine vede iarâ fiecarele ne Iu

undă învăţăturile, ce cu nebunîia,

şicu negrija sufletul lui pîerdiinduş

şi nice Jntrun chipii învăţăturile

nuleia, ce pohtfece a sluji dulceţîei

piintecelui său, iară nu lui di^mnedeu.

dece către acesta, nice întro înpreu

nare nuvafi cunoi. că iaste omul

celii neplecat şi ne grăiasce curmeziş,

îarâ mai vărtos ocarnici. nupotă în

văţa, nice asculta, ce cela ce miintuia=!ce să miintuiascâ sufletulu s6u.

iarânuvom lua păcate strîine spre noi

şi să ne pîardemu pentru di nşîi. ce ne

temeniii de judeţulii lui dzimneêu.

şi de ^îoa ce înfricoşată a judeţuiwi.



— S-TII AP LI —

ce întrSasâ toate greşalele noastre

înainte ochiloru noştri voru fi că

va pre noi săne judece înainte în fiî

coşatnluî şi direptului, şi ne

făţarnicului judeţu. că aceluia

însuşu ise cade slavă, şi cinste şi în

chinăciune, tatălui şi fiiului şi

sfântului diihu, acmu şi pururi şi

înveci viciloru aniinii.

învăţătură de pecatele

celora ce ucigu

i9*Celace face ucidere de bunfivoia lui,

şi vine către sfânta biserecâ, şi

v a sase ispovedescâ ca sase pocăiascâ

decele ce au făcut, deci învaţă să

borul biserecîi, de unul caacela, 6 ai

săste afara de biserecâ, sănu între

43rtcio

4 4

recto


afară debiserecă, şi dupâ aceîa să

între înbiserecâ. iarâ întralţi trei

ai, întraceiaş pocanîe, şi aşa să

se priceştuîască cutoţi.

Ucideria ce debunâ voe secliîamâ,cela

cevaşedia şi seva învăţa cumva ucide

pre oare carele, pentru odelâoare ca

ria, şiîastemaîînfricoşat acelpScat.

direptii aceia oare cuţi sevor sfătui,

şi sevor învăţa spre acesta, deci şi

aceia au p?cat cudinsulu. deci desevoriitSmpla mai viirtos afî episcopi, sau i

gumeni, sau popi, săse scoaţâ.

Iară deacestă ucidere, multti Iu

cru de p6cate iaste aînţelege.

Ucidere debunâ voe iaste aciastâ,

căndue" gălciavâ de oare careînvSluire.

şi oare carîi vorlua ciomage saulemnu,

— PRAVILA —

înlăuntru, şi bucatele săi fîe sec, şi

ver(Je fîiarte fără de sare. şi fă

ră untfi, şi puine şi apă preste s6pte

rafina, iarâ siimbăta şi duinine

ca şi la praznice domnesci, săpue unt

şi sare, şi viu săbe cute puţinelu,

iarâcfind se voru umple, 6 ai, atunce

să îotre înbiserecâ, şi săste

şi tot să petrecâ tot în pocanîe

şi întralţi, 6 ai, iarâ întracei ai

întrutoţi, întoate île sâfacâ cute

omîe de metanii.

D<ici acesta învaţă săborul sfintei bisereci, şi opresce, iarâ noi pen

tru slăbiciune omului grăim, cund se

voru ispovedi unii caaceşte dwhovni

cului, să petrecâ întrace pocanîe.

3 ai, ceseu scris mainainte, săste

— PRAVILA —

şi va lovi prevecinul debunâ voe, şi

de ace lovitura va muri, şi acestii

pScat iaste mai iuşor decQt cel deântuîu·

direptuaceia deînvăţuturile scriptu

fi i săfacâ 2 părţi, iarâ a 3 parte să

îarte lui dwhovnicu s6u.Îarâ ucideria ceia cenu e devoe iaste.

cela celajo'c vaarunca ori culemnii on

ciomagtisau cu sâgfita şivaarunca devs

vi prevecinul liiisau cese ice cu p'latrâ

şi măcarti cuce şi cu ajutor dracu

lui va lovi pre cineva, şi deva muri

dentracesta, şi iaste aciasta tot drăcescâ, iarâ nu dentru svetulu lui,

şi o aflare adracului, pentru ce că

toate jucările leu făcuţii dracul,

direptu aceia să indrâznescâ şi in

truelii jăluinţa lui săfacâ, dece



— S-ΤΠ AP LI — 40*

pre acestal învăţăm săse pocăîascâ

atreîa parte dentru ucidere ce de

bunâvoe, ceamscrismainainte,mîercu

rîa, vinerîa, lunîa, cute omîe de me

tanîi, şi în biserecâ de purure să în

tre, iarâ aceîa sănuîntre nice anaforâ

sănuîa, p6ne νοΓΰ întră în lăuntrulii

bis(5recîi, atunce să îa şi anaforâ,

îarâ acesta să între înbiserecâ, şi

săla şi anaforâ, păneşva umple

învăţaturile, şi atunce săse priceştuiascâ, aşijdirîa şi aceîa, ctindu

vor face învăţătura toatâ, atunce

săse priceştuîascâ.

Omulâ deşva ucide muîare luî

de voe şi săîa alta, săse pocăîascâ

15 ai, şi să facâ'toate cele ceam

scris mainainte.

45recto

46recio

~ S-TIi AP LI — 41*

fliceîntrunchip sănaibâ pScat, nice săse chiame aci asta ucidere.

Sănescine va bate pre cineva, şi du

pâ bătae vafi vîu, 3 île, şi du

pâaceîa vamuri, săse socotescâcela ceIau bătutu cu ucidere dentălu cîa

debunâ voe, atreîa parte dentru pocă

inţa aceluia ce amti scris acolo,

îarâ devafi vîu 6 île, şi dupâ ace

Ia vamuri, săse pocăîascâ juraăta

te dentru aii celula ce au făcut uciderîa ce debunâ voe.

Să nescine vapriiîide unu furii fui tind

şilva ucide pre dinsul, ucidere mare se

chemâ, pentruce că cumiina Iau pri

nsti, casase certe şalţii cu certare,

îarâ pentrucea uciî prinsul, fîe mă

carâ şi s6rac căde foame furâ, în

— PBAVIL i —

Iarâ deova lovi cu loviturâ mica

şi dentru acesta va muri. căam

v6ât demulte ori lovituri cu pal

ma sau trăgiindulii oarecum şi se tiim

pla moarte, direptii aceîa învăţăm ju

mătate deucidere ce debunâ voe,safacâ pocăinţa.

iarâ deova afla preia făcundu cur

vîe, şîiva uf;ide pre amundoi, jJre

acesta lege nul judeca, că scrîe,

<ieci să dai pre unulfi ca acesta sata

nei, deperire trupului, ca sufletul

săse spăsescâ celu drag celii vede cu dinsulu, că cumulva vre aşal va paşce.

V^Sûtamu şaltă ucidere ce iaste

denăprasnâ, ciindu iaste gonit deoare

carele şi fugândii cade şi se ucide

de moare zdrobit, deci pre a cestal înyă ţăm

— PRAVILA —

cai aşa săş sature trupul lui. iaste luî

îudireptare dela diavolul, seminţie ne

bunescâ. iarâ tu detevei protivi ne

bunîei lui, şi sufletul tSuţi pierii,

dereptii aceîa pocanîe deântiiiu să facâ

a uciderii ce debunâ voe.

iarâfugundu acestalva ucide nescine

cu o săgetâ sau cuo pîatrâ sau

cu un ciomagu sau cu unu lemmî.

acesta nu se chemâ ucidere de bunâ

voe. iarâ de va lovi şi acela pre oare

cine fugii ndiî cu oarece, că va vre să

scape de moarte, săse pocăîascâ 4 aişi metanii 200 înî. întru pocaanîa

ce dentftiu, cuinu scrie uciderîa

ce debunâ voe.

îarâ deva lua numai o loviturâ, şi

deva petrece oî şiva muri, po



47

reda

48ricio

41* 43*

caanîe 2 ai. Sunesciiieîaste tillharîii,

şiva fi fiiciitfi prer6u ruultu, şi

ucideri ΓΰνΛ donumâvu, şi dupâ

aceia deva veni sase pociiîasctl, cu pu

ţind pocaaiiîe, săfie prîimitu la

l)riceştenîe, ca sfinuse întoarcă iară

îutracela ce au fost, şi dupâ ac0ia ciite

nelprecfitenel^silş umple toata pocaanîîa.

Îara deva sci iicscine unfi tâlharîu.

şiva merge farâ deviiu\ fiecarla.

şilva prinde delva ucide. îarâ nefacundui nimica întră cel ciasu, pre

nnii ca aceîai învăţam să lise r6sip0

scâ casele, şi sase gonescă dentra

cele locure, şi dentru avere lorii,

că sunt şi aceîaîntruncliip cunebunîîa

tălharîubii şiş pîiarde şi sufletul s6u.

Preotul deva gusta dentrupul dobito

- PRAVILA —

ruece îarâ deva fi inşSlatâ de oare

care ora, îarâ nuovaluapredinsâmu

îare. săaibâ aceia pocaanîe. 5 ai.

îarâ deova lua pre dinsâ muîare, şi

aceîalva lua predinsulti bărbat, fă

râ de legîa ovor umplîa, sase pocăiascâ

amândoi, 15 ai. şi deucidere săîa

pocaanîe săfacâ. aşijderîa şi de

cîa ucidere debunăvoe. îarâ deşvadabăr

batul ei spre ucidere, cum şi dalyda

pre sampsonu. acela întru toatelele vîeţei eî săaibâ canonu.

Muîare ceşva ucide fecîorîi la nasce

re. cu sfdtul oare cărorii vrăji,

debunâ voîa eî, aceîaîntrutoate

lelevîeţli eî să aibâ pocaanîi, şi să

se căîascâ.

îtluîare curvâ şi va be erbi sănu na

— PRAVILA —

I cului cese îcelncâ nenăscut, unîi

-· ca acela sa nu fie popi.

20*Muîare vrăjitoare, sau bărbatul să

se pocăîascâ de seva părfisi, îarâ

denu săse lase de creştinătate.

Muîare c(5îa ceva be erbi. săş scurâ

rodul trupului să nu nascâ coconi,

aceîa să aibâ pocaanîe, 5 ai şi me

tanîi ciite 305 înî.

îarâ va face şi bărbatul aşa, mai

r6u îaste. nice biserica sănui

prîimt5scâ prescurîa lui. nice prino

sulii lui, de nu seva pocăî, deseva sfătui şi bărbatul eî cunusâ să facă

acesta, şi acela săfie întracestâ

pocaanîe.

^tuîarîa deva politi altu bărbata.

şi pre bărbatul a eil va pîarde cu farti

— PRiVILÂ —

scâ, sau săva nascelva sugruma co

conul ei, să aibâ pocaanîe în 9 ai.

şi metanii cute, 160 . şi şaltele.

Muîare fermecătoare, sau omulu.

săse pocăîascâ 3 ai. îarâ deva fi

călugSru, sau călugăriţă, săse po

căîascâ 5 ai.

Sănescine farâ biserică, şil prindii

furfindil, să de maî mulţii deciit au

furat, şi sălti bata prespate 30 de to

îage. îarâ pretalpe 2 i că deacmu să

numaî fure.

Cela ce îa cusila mnîarîa, să aîbâ poca

anîe 3 aî, şi să dîa pârcălabilor

ceisecade. deci cănuîasteîs săseînsoai^

cusila. ce acesta îaste tălhărîe şi

curvîe, şi toatâ ruşinîa.



49rccto

STII Λ1>LI — 44*

50' recto

Sfinţi ajDostoli de biserecâ,

23*Ceîaste mar dsreptil deceîaste anoi şi

ascula bisericiJe cele caîfce, sau

sosii zidescâ alta noao.dereptu aceia

învilţiun devafi obisoricâ veche i-Ssi

pita, Şl va vrei nescine săo noîascâ

Şl săo zidcscâ. sănupue altâ temelie,

cepre c(5 temelie ce iaste maî nainte,

acelia ise cade neclatitâ. îarâ deseva

afiadapn mărturie, căfarâ bkyosfcvenîa

bisericîî ceîi mari de preacele locuri

sau temelîicit acîa biserica, acela săvîe ceva să zidescâ ace biserica,

şisă lahhgosloyenîe dela episcopul depre acele

locure, cum şi deace biserecâ noao

atuncesăpue tem elîe noao şisă zidescâ.

larâ nescine deva vre să zidescâ o

— PRAVILA —

biserecâ de în temelie, săvîela arhîere

H ΰ depre acela loc, şi cumse cade săi fa

câ luî cinste, deci săi întrebe pre dinsul

episcopul, uicute (île veri pute Iu

îna biserica cu luminare ca săfie

ealti daria dendestul cucuvinte demări

i'e pre dwmne(êu. ori 3 lumini ori 6

0Π8 ori 9 ori i. cute vor fi pre

Putc%a lui, şi pi-e amgruîntul deca

^^sci acesta dupâ sMntulii cfcito

uluî. sase scoale epescopulu demăneţa

Şl Să mgsure loculu, şi înprejurulu

ôculuî să îngrădescâ cu punzâ sau

ce acoperiş, şisă aprinφl luminan mlăuntruinpregiurulul. casăînţe

êga c m locu voru lumiiia lumină

i’i e, câtuva pute aprinde ctitorulu

île. şi dupâ lumina lumu

45*nănlor, atdta loca să semneze, şi'

aşa se înfiîngâ cruce ceîaste stavropig.

Şl să cadescâ arhiereul, şi să facâ

i'ugacruno. şisă începâ azidi cela ce

va să zidescâ şisăifte Iur de blaoos/ove nie Şl de luminare, şi de sănătate

ti’iipulur şi suiletulur.

îarâ farâ deaciastâ tocmelâ, ni

înmra întraltu chipu sănu facâ, pen

tni că nusecadeînsuşu cuputerra vre

l-n Iur. că mulţi fm-â deperire, ca

nisce fărâ deriindu şi cu cuvinte cur

mezişate şi nedestornice.

rarâ ÎDsuşu episcopul denuva mi^rge

lao b%os/ovenîecaacesta.ranieIaare put e re s/i t r im i ţ â b % o s / o v e n î e c u o a r e c a r i

p r e o ţ i , n u m ă r f o r â î n t r e b a r r a e p / s c o p a

I u r . Şl f a r â d e b l a ^ o s f e v e n i a l u i c a s a n i c e

î n t r u î n c h i p t i s ă n u s e î n c e p â .

Γ ί Γ ί Ο

PRAVILĂ DE CEÎ CE CRED ÎN'TRU GADINI ŞI ÎN f i e r i . ŞI AU

CIASURI. UNII BUNE, ALT'il

RIÎLE. DE piLE, UNII r £ l E,

î a r â a ţ i i BUNE:

Deci siintii oarecarîi întru creştini. 24·

ce ţinu lucru ereticescu. cundu apu

ne soarele, nu dau nemica dentru casalorti, nice focii, nice freunvas oare

carele, sau freo tribuiuţâ oare caria, socotescii şi glasurile cocoşi

loru, şi ale corbilor, şi altoru glasu

ri, şi ale vulpilor, şi întimpinâ de

grăescu. unile rele, altele bune, şi



u u

51 .recto

— S ΪΙΙ. AP LI — 46*

52recto

S TII. AP LI - 47*

*V

câutarîa soarelui şi alunei şi a ste

lelor, şi chemarîa dobitoacelor, dire

ptti aceîa, îatâpre amăruntul tocmim

şi învăţâmij, cine are acestîa, cu

certarede acmu sănumai ia aminte une

le ca acestîa, pentruce câ înfricoşa

tu judeţii vorti săîa deacesta.

25*Cineşface sâblaznâ cu miina. şi

acestae curvîe, săîa canon 3 ai. şi

metanii cate 24 . aciastâ malachîe

\ îast'e îndoao chipure, una cu coapseleş,

îarâ mai re îaste cîacu mtina, de ctit

cu coapsele, ce şi acestae re şi hi

tlenâ şi amSndoao,

' ' îarâ iaste şi malachîe muerescâ. ce

îale lucrfeâ una cu altâ. şi ace

sta se cade dzihovnicuhâ forte să între

be, şi sale de lor pocăinţă. 1 anii.

— PKAVILA —

Direptîî aceîa pentru aciastâ săbia

^nâ, învăţăm precele mueri cubunâ

smerenie, celîa ce au unbărbat dupâ

lege. unile caacelîa săfacâ toa

tâ treba bisericii, şi prescuri

şi prinos, îarâ sănuse cre^â toate

muerlle celîa cenu siintu întru curăţîe şi întru ispovedanîe, mitcară

săstintu şi fete. cineva călca ace

stâ învăţătura, anathema şefie, ce

se îce lepădatu de criştenătate.

Omulii ceşdâ trupulil pre ruşine

să aibâ certare 5 ai, cu alte

pocăinţe. îarâ înmulte chipure de cineş

dâtrupultipreruşine amscrisfi, întru

scripturile dendârâtii, iw* A\tinp.

numai cautâ premSruntulîi acolo,

îarâ îaste şi altup6catÎl sodomlenesc

Cela ce cu muîare lui zace şi pre ş6

ûtii curvesce, ce îaste mai pre spre

fire, ce îaste fârâ de lege mare, şi

p6catu nesăţiosii. ce şidwmneêu

de acesta lasfSrşitulu răspunsului

rece, mai iuşorvaiî sodomului, şi

gomorului la' îoa ce înfricoşată,

de ci direptu aceia să aibâ pocaanîe

3 ai şi metanii cute 100 înî.

îarâ toţi ceia ceşu punii ruşine tru

pului de curvîe pre întraltu locu ale

gundti de pre unde e treba nevoia firei

curviei, acesta face jârtvâ dîavo

lului cu sSmunţa Ini cu păcatele ces

mai pre spre fire. pre unîi ca aceşte

i învăţăm, că nu siintu destoinici

să se priceştuiascâ, în 4 ai, şi mai

multu, nice să cuteţe ase apropîia

— PKAVILÂ —

către sfânta şi dumnezeiasca taină

Trei nunte nue datâ lege dela dwmne^®'

êu, cineva întră întrei nunte, di

reptii aceia cineva veni întră cesta

lucrare fiirâ de lege curvesce. unîi

ca aceia să aibâ pocaanîe 8 ai.

Cine răsipesce groapele morţiloru. 27*şi pre acei morţi iva dezbrăca dehaine

şi aceste leva fura, sase pocăîascâ

5 ai, şi metanii înî cute 100 .

îarâ deva săpa şi case, şi leva fu

ra, săse pocăîascâ în trei ai.

iarâ devor ave oare carii vrăjmăşie

întru ei, şi nusevoru împăca unul

cualtul, ce aşa vamuri unul deinşîiîarâ altul va rămune, cela ce au rămas

să aibâ canon pănSîn trei aî, şi

aşa înpatru êci de île, să mergâ



~ S-Tir AP LI — 48 *

la groapa, acelui morţii, şi aşa să

grăîascâ îar tam e frate , şi d!imneêu

te îarte.

29*Deci morţilorfi lise cade, gălise facâ

pomenire şi slujire, atreîa ^1 şi

9 î, şi adoa Recile, şi apatru

Recile, şi a 6 lunâ, şi anul deplin,

aşijderîaşiînstimbăta lăsării decarne.

şi în sumbăta, lăsării de brunzâ. şi

în sumbătarosaîilor.căpentru aceste

să credem că vor afla dezlegare de pS

catele loru.

30*Deci învăţăm de sugrumat şi de mortă

cîuna să nuse guste aceste, fieş

carele deîncreştini, nice sălfa sunge de ce

la ce curî junghetuluî, ce oare ca

rîi dentru nebunîialorvifacu acesta,

că învaţâ lege Iu d^^mne eu. că carne

53recto

54

recto

~ S-TII APLI — 49*

tru săngele luî, atur.ee sălS junghe ji să miinnnce

totu. lara deseva zăbovi, pgne va rgci, nu se

cade să munflnce una ca aceîa.

larâ alegiindă fărâ deunile ca ace'stîa, ce îaste în văţa ta ase mun ca to t cr eş tinulfi. şi to ate

ciite sugrumate, şi nejunghete, ciiinilorii şi

gadiniloru sase lepede.

Şi cineva miinca corbii, sau cioara, ciovraîacâ

sau cucii, sau coruîu. sau velturu. sau priveghi

toare. unîi ca aceia 1 anii săaibâ pocaanîa, şi

metanii 100 de (Jioa.

Cineva miinca lupu, sau vulpe, sau cuine, sau

pisică, sau aricîu, sau pâlşii, sau nevestu

icâ, sau veveriţa, şi şaltele altele, căte

săn ta necurate, şarpe, broască ţestoasă, şi şaltele ca acelia, sau călii , sau măgarîu, sau

deîncele sălbatece, sau dencele dumestece, cii

tesu neourate, ce nu (Jice legîa Iu dnînne^Jeu.

iară denuv a fi prevo îa lu î, ce denevoe va măânca

sase pocă îascâ, 1 anii şi m eta nii, 15.

Îară în puţulii, sau în făntSn â ceîa cenu cura apâ

în tr eî nsâ , şi în tr iin su lii va că de o gadin ă g*

oare carîa. săse verse dentrace apă, ?, vedre,

şi aşa săbia, iară dentracelii puţfl, ce deseva a

Iii

— PRAVILA ~

întru sunge sufletii sănu mănunce. deci

ca atot dobitocul săngele lui îaste

•snfletulu luî.

Aşijderîaşi ceîa ce punii curse pentru

vfinatul, şi se sugruma întrunse dobi

toacele, altele ori gadini. şi pre

ficelîa le îaudelemănuncâ, sau decuigonite şi sugrumate, unîi ca ace

ştia certamuîcu legîa Iu d?imneêu a

cestîa sănu.se facâ. numaî căîa ce=!e

va ucide, sau seva săgeta, sau de arme

sau de suliţa de mima omulnî, ceseva

J i’sa sfingele eî, şi acesta săse mănunce

oatâ. îarâ ce suutu aceste fărâ

elege ceseva mu uca ceva de î n ceste o

pocaîa

150 de île, şi nietauîî 12.cine va prinde cu hiir ăţu lii orice, şi denapra

CMunda de lva lu a, şi devafi caldu în

— PKAVILl —fia în îoa de ântăîu acelii do bito ci mortu , ori

gadină. îarâ de vafi de 2 île, sau pene atreia

(Ji, şi după aceia sev a scoate, săs e verse den tracîa

apâ, 9 vedre, şi aşa să bage şi aghîazmâ.

şi săbe dentr acelii puţfi iară. aşa săbag e agh iaz

mo, delii voru curundiî denăprasnâ curăţilS pri

însu lfl. îa râ de va petr ec e în î le m ulte şi va pu

treî întru însulu. să ve'rse (?eîntrulnsulii, 40.

de vedre de ap â. şi atun ce săvie preotnlii cii pre oţ îa lu î. şi să apriDijlâ 3 lumin ări înpr ejur ul lui

■şi să căd escâ şi s i cifites câ nioHtvâ, şi săi

sflnţescâ priînsulu. şi atunce săbe dentrgnsul.

îa râ apa lu i dev a co râ af ar â. nem ica nun e va

temă unile ca acelîa.

îarâ deva căde în vinii sau în untu,

şi deseva curând afla săse scoaţâ şi

săvîe popa săi osflnţescâ, îarâ deseva

zăbovi, p6ne va începe a putrezi

întrunsul p6ne în doao île. săse mu

te întraltu vas curat, şi săse osfin

ţescâ de preotul, iarâ deva fi p6ne

va putrezi, acela nuse cade săi gnste

5



rec to

56recto


ce sase verse totu pre pămunt. îarâ

desevatSmpla ceva den gadine ase pră

si descotine necurate'întru grău,

sase spele cu apâ bine,. şi sase osfe

ştuîascâ de la preotul, şi atunce săi

macine şi să mănilnce, îarâ prescuri

dentru acel grău sănuse facâ.

îarâ ceseva spurca măcarâ ce deinunna

ovreilor, ori vinii ori untu. sau al

tti ceva dentru aceştia nuse cade ere

ştinul săle guste, ce săvie preotul să

le sf^nţέscâ>,şi dupâ aceîa sase guste.

Şi oare cine va munca cu Armeni,

sau cu Pavlikeni, sau cu alţi ereti

ci ori carîi, sau maivurtosu cine va

ave lîubovii cu dinşîi, acestuîai gră

îasce legîaluidwmneêu, sase lase dea

cestîa. şi să mergâ, către bisere

— PKAVILA —

câ curaţii. îarâ deva face aciasta cu

scire, săi facâ popa nioh'tvâ. îarâ

deva şi sci şiva auî certări, îarâ

sase osfinţescâ, şi săise dîa lui

puţine învăţătura de certare. îarâ

denuva asculta certarîa ceva vre să mă

niince cu dinşîi şi să be, unîi ca a

ceîa cu creştinii sâ nu măniince, ce să

se lepede de dinsul totcreştinulii. ca

de un slujitorîu de bozi, şi de bise

ricâ să nuse prîimescâ, îarâ deva ve

ni cândva la ispovedanîe, să ai

bâ pocaanîe în 3 ai. şi întru 2 ai,

săn u se prîimescâ ne t n ica den cas a 1ui,

nice prescuri, nice altfi ceva freunu

prinos nimica, îarâ întraltreile anvi

să se prîimescâ prescurialui în bisere

câ, şi aşa să sfgrşaScâ şi al tre

51* — S-TII AP 1,1 —

ile anii întru pocaanîe.

Să nescine seva înpreuna cu ovreii,

şi cu dinşîiva chiti întro credin

ţâ, şi acesta îarâ va veni cilndilva.

întru creştinătate, să aibâ pocaîa

nîe 9 ai. întru locuiţi celorii chemaţi,

şi dupâ aceîa să fîe prximitâ pre

scure lui în biserecâ. şi dupâ ace

îa săfîe întru pocaanîe, şi întru al 10

an. săse prieeştiilascâ cu sfânta priceştenîe.

Cine se va însura întraltâ credinţâ 32*

fetele şi feciorii, unîi ea aceîa să

aibâ pocaanîe în 5 ai. aşijdire şi

popîi ceîa ceivor cununa, şi aceîa să

aibâ pocaanîe 3 ai afara de biserecâ.

Cineîa mana griiului, sau alţii ceva

dentracele, acesta îatâ scîe lucrul

dracului ori deîn vinii, ori den piiire

— PRAVILi - ·

ori dentraltii ce. deseva lăsa de ace

stc, să aibâ pocaanîe 4 , ai meta

nîi ciite osutâ.

Să nescine va lua ofatâ ceva fi logo 34'

ditâ cu dinsa, şi după aceîa

ova înşgla alţii oare carele, şi o

va spurca, şiva vr6 săoîa şi acela

pre dinsâcenu ise cade ce deva vreîarâ

celu denfciiîu ce sau logodittt cu dinsa

acela săoîa.

Popa deva cădîa cuomuîare, fărâ de 35*

aluî numai săse pără.s(5scâ de preo

ţîe, şi săfle în pocanîe.

Popa ce nuşva mătura sfânta bisere

câ şi săo curăţescâ, şi nuo

va înfrtimseţa, şi nuva socoti întoa

te sumbete, unîi ca aceîa săse lase de

preoţie.



57

rec to

— S ΤΙΙ AP LI — . 52*

Preotulΰ cu negrija liiî ce nuva lua

sfânta taina luî d2«mneêu,şi ovamăn

ca oarece de cele necurate, sase despar

ţâ întreî aî cese ice de leturghîe.

Popa ceva be la crticimâ, sau va ju

ca, sau cunta mirenesce, sase gone

scâ denpopîe.

Preotul, deva ascunde sfânta luî d^mne

êu pentru oare care vina, în pă

miintu, sase desparţâ de preoţie.

Popa deva da sfânta taina luîduinne

êu ceteţuluî celui destoinic sau omulMi

prostu, săo poarte eî încoace şi înco

le pentru oare care trebâ, îarâ nu

însuş cu frica luî d?<mne eu săo poarte,

unîi caaceîa sase pocăîascâ în 3 aî.

Muîarîapreotuluî deva vre sase price

ştuîascâ, şinuvafi altti preoţii

' 5 8. rec to

— S-TII APLT — 50*

toţi suntft închipui iudei, cela ce au

viindut pre domnul îs.-unîi ca ac^îa să

aibâ pocaanîe, 10 aî. şi metanîî 50 .

Aşijderîa şi cela ceîva asculta pre

dinşîi. şi acela cu aceîaş pocaanîe

săse pocăîascâ. îarâ de va fl odei

re oare carîa deacestâ clevetâ. nare

p6catu cela celiiva ptirii priînsulti.

Popii ceîa cevoruave o vrajbâ întru

ei, şi nusevor înpăca, ceva sluji

aşa. să se pocăîascâ, 4 aî. şi me

tanîî 100 . cum grăîasce şi sfanţul Evse

vîe, amarti depreotul cela ce are vra

jbâ prefiecine, şi aşa va merge de

va sluji.

Preotulu cela ceva lăsa unu om den

trai lui cevine la bisereca lui,

şiacelu omii va ave vrajbâ cu veci

PRAVILA —

sao priceştuîascâ, îarâ însuşi acela

săşpriceştuîascâ rauîarîa lui. îarâ de va

^ce cănue destoinic, cevada îatâ

ceteţulluideova priceştuî, anathema

să fie unpopâ caacela şi înţelepciune luî.

Popa cela ceva priceştui ori ce omii, ore mic wi mare, ori tinerfl, ori betriinu. pene

ce nuvalua soire dinsnifi dela dMhovn'cu seu, oare

ostoinicuîaste, an ba. i inîi ca aceia săse gone

sca dela preoţie . cese îce întru pocaanîe 5 ai.

>arâ cu neseire desev a in şala şiva greş i deva pri

ceştui, deva fi şi coconii micu . c um ii amii ijis

arii de respuînsii, 7 aî să aibâ pocaanîe.

%scopuli3, sau mai mare deepiscopflcese ice

mitropolit, celva cleveti altti

®P*seopUj ca săi )a ep/scopialui. saunoria^|tuî popâ, ce îaste cinstîa luî, sau

iserecai. sau deva cleveti voinicii

P>'e alţii voinicii, săîîa averia lui, ce

®'*'i^dobiindit deladomnusSu. aceştia

~ PRAVILi —

nulii lui sau vro gălcevâ, deci acel

pâcatii îaste pre capul acelui popâ,

ce deva fi oare ce delâ sau galeivâ

înainte biserecîi. săi întrebe pre dinşîi

preotulii înnaintîa şialtorii came

ni. şi săi înveţe pre dinşîi întrudragoste şi de îndereptare.

Preoţii depre preoţii va învăţa de bi

ne, sau prealtii oare carele, iarâ acela

nuva asculta, nu are acesta păcatii

ce denuva asculta însuşii săcaute.

Să nescine va lua dară ca să facâ 36*

metanii ctitei va fi îs dwhovni

cu s6u, şi de nuleva face preînsele lavremîa ciindii isau s lui, acela să fa

câ lui mai multe.

Preotulii sănu măniince corastrâ de

la vaca luî, p6nâ 1 săpt6miiaâ.



59recto

54* — S-TII AP LI --

aşijdire şi toţi creştinii.

Deva întră ctiine înbisericâ, sau po

rcii sănuse facă leturgbîepSne as6pt6

munâ. îarâ cela cese înpreunezâ preotului de v6ndu sfânta ori

încechip, sau ceîacecumpărâ,sfiseju

decepre aceîa caceîa ce fura bisereca,

37*Cinese mahnesce debunâ voîalui de

rugăciune şi de cuntare, şi va um

bla ca un dobitoc, să aibâ acela poca

anîe un an, şi metanii, 100 în î.38*Preotulft deva întră şi va sluji letu

rghîe farâ de antbimis, să închine 200,

de metanii, îarâ devafi acel popa

s6racu şi nuva ave prece cumpăra,

îaraep/scopulu sevascumpi, acelp6cat

îaste pre episcopul şi pre ţercovnici.

Deseva priceştui coconul nebotezat,

— PUAVIU -

să aibâ pocaanîe părinţii lui unu

aniî, şi metanii cftte 5 0 .

39*Muîaredevanasceîn postul cel mare.

să postescâ, 40 de île, şi săse

priceştuîascâ.40*Cineva căde şi seva ucide debunâ

voîa lui, acesta sănuse cunte, nice

săise facă lui pamete nice dinioa

ra, îara deva cade denevoîa lui dese

va ucide şi va muri, acesta săse cun

te, şi săifacâ lui pamete.

îarâ cineva merge la precurvie, saula curvîe, sau la furtişagu, sau ·

la tiîlliărîe, îarâ întracestîa oricum

Ivoru ucide şi va muri, niminîa să

nul cunte. şi nice opamete niminîasă nui facâ.

60recio

— STII AP LI — 55*

magarîu, sănu între înbisericâ.

ce să ste afarâ cu muerile.

Ce voinicu va eşi larăzboîu, şi seva

lovi cu altti voinicu şilva birui,şilva pleca supţii dinsul şi acela va

sci căva săia moarte de la dinsul, şi

deva (Jice daume frate, num6 uci

de, îatâ că stintu pre voia ta, îarâ ace

sta vafi nemilostivu şilva ucide,

săse lepede de creştinătate, şi po

caanîe20. deaişi metaniicăte. 1000înî. deci pentru călplecaşi suput

tine, şi întru voiata fu pentru ce

ticăloasei uciseşi, îarâ de vafi

ucisul de limbâ păgunâ, aceluia inaî

puţinei ai săi socotescâ lui dziho

vnicu s6u,

îarâ de se vor aduna doi înperaţi cu

■ PRAVILA -..

voinicii lor larăzboîu. atunceîce seri

ptura. că pScatul înpâratului spre

oamenii lui, îarâ pScatul oamenilor

lui spre înpSratulu. ce f e r i c e de cela

ce seva feri atunce sănu ucigâ nicesălu ucigâ.

Preotulii deivoru munca feciorii lui

prescuri ne ciintate, sau colivâ,

sau fieşce cese aduce de oameni la bi

s&ecâ pentru blagosloveniîa. iarâacela ^

va da şivorti munca necuntatu şi ne

blrtgos/ovit. unii ca aceîa să aibâ pocaîanie 3 ai, şi metanii ctitso 100.

sf(^ntn’m săboru al doile,

atoatâ lume.

Oarecine va veni deîn limbâ spurca

43'



61recto

— S- Ϊ Ι Ι AP LI — 56*

ţa creştinătăţii ce direptâ. şi

dupâ acela se cade şi preotu săfie,

unulii cu acelalti învăţăm, îarâ de va

fl episcop, îarâ de se va afla dupâbotezul lui ori ce pδcatΰ, deva fi

sufletesculti aparii de preoţie sănu

fie preoţii, ce pre ămSruntulfi se cade

antreba de dinsulu, de viîaţa lui cee

dupâ botezii, şi atunce săi facâ.

îarâ încâ şi dentărire lui, cese ca

de de creştinătate bine alîi întreba,doarâ cumva dupâ botezul lui cu îndemnare

dracului îarâ va începe întocmela

lui ce dentiiîu. şi va pîiarde şi al

ţii cu dinsulu.

44*Preotulti deva trece dentru cunoscin

ţii luî întrăItâ ţarâ, sau întră

altâ cetate, sauîntru înoraşu. u

62recto ,

— S -T ll a p 'm —

atâ septemfinâ. îarâ sănuse postescâ cu acela

ce întru închipu gănd escii. cu ereticii, ce şi inîei

curi şi vineri săse m ănunco carne. îarâ călugg

rîi brănzâ şi pesce, caşi încelîa lalte sep

tem iini cum amu îs. îarâ lepă daţii han zizarîi cessiiiitu Armeni, postii facii atunce şi jertfa,

în tr ace se pte m finâ în to atâ, unu î cu ine oare

căruia arţivurţîi Armenii, dereptu aceia nuse

cade noao nice oî aposti. îarâ cine nura ascu

Ita aciastâ tocmelâ asfinţiloru, ceva începe

în tr a lt fi chipu afa ce , lepădatu să fîe.

De septemuna briinzei.

Aşijderîa întoatâ septemuna b rănzeî săse mă

nunce brănzâ, înr atâ sfăntul săboru. îarâ miercuri şi vineri, întru acîa septemiinâ, se

cade acănta liturghie |ip'km/\E c'lJJEIIII/TxAinycias

de î. dupâ aceîa să niănunce brănzâ şi oao.

pentru Er eticulu An tonie, şi Savelîe, ceîa ce

ţinu acesta septemiinâ ce nu mănfincâ nemicâ.

dereptfi aceia învaţâ sfăntulu şi marele săborii

atoate lume. ca toată ace septemfinâ toţi

creştinii cei derepţi, fărâ detoatâ săcotinţa

să mănfince b rănzâ şi oao. încâ ma î vărtos a blu

- PBAVIli —

ίΐ'ΐΐΰ caacela sănulu lasesăslujascâ,

P^neseva auîdedinsul cum au fostu

viîaţa luî întră oamenii luî, şi pen

truce rundu îaste nemernicu, şi ce au

făcut, sau săaducâ carte dela epzsco

pulu cela cese u preoţit, sau săi mărtu

nsescâ dediovnicu sSu dedinsulu, de

Va fi destoinicii asluji, atunce să

slujascâ.

^ î n f c r e ş t i n i i , dupâ sfin te le pasci

race septemfinâ de duminică, îarâ pe

® Uffliuecâ îh o m eî , oameni i mireni să uiauu nce carne. îarâ călugerii bruânzâ şi pesce.

Ia septera unâ , dela rosa lii pene

de aşijder îa să măn unce. îarâ

laR'rotaBAENÎE, şi

ce ' , de n a in tîa lăsfirit do carne,

spu” -irm en ii ceîa ces detroîori procleţi,

P®stu se postesc u. de tre i ori blăste m a

— PBAVILÂ -

stem a precei detreîori lepăd aţi Er etici, în

tâîu pre Aria, şi cudinsulfi N istor ii, şi Sav elîe

şi Theodoru, şi Theodota, hulitori şi bfiifi

tori. şi vrăjmăşii sfinteî troiţi. şi tăe

tori, loanu alu adoile hristosolu. şi Deocinâ

cu Markionfi, şi cu Zosimâ, şi cu Petrcsie. aceştîa toţi lepădaţi. îarâ încă şi 65 de înpăre

chituri şi atoate maî marilorfi şi învăţători,

şi cute Petru, şi Pavel de în Samosatfi, şi Ma

kedonie, şi Evtihie ce e întro credinţă cu din

şîi, îarâ depreunâ şi Dioscoru, şi Severîanfi şi

Pav elu, şi u ceniculfi luî Pav likiîanu . celorfi

amarul îaste maî vărtos de toţi Ereticii. Ku

kuvrik îi, cumu şi Arm enii şi şaltorfi Ereti

ei. de aceşte toţi sfinţii pre ogodnici şi pur

tătorii de dumnezeu părinţii noştri, făcură săboru mare dentrutoatâ lumîa, întru în cetate

cîa mare alu Costandinfi. şi întru cetate despre

resărita. îarâ întru Nikei, şl în Efesfi, şi în

Halkidonu, îarâ depreunâ cu împeraţîi cei ere

ştini buni, la vremîa fieşcarele dentru împe

răţî îa luî .

îarâ dupăaceîa şi alte săboarâ sfi



63recto

64recto


întru înpolata înipSvătescâ întru

cetate Iu Costantinii ce mare, întru

săborul celmarede spre răsuritâ, îarâ

în Laodikîîa, şi în Sardîîa.şiînGrag

greh, şi întru Antîohîîa. şi întral

te biserici mari şi încetuţi. ce ei ■

de purure se întreba de criştentttate

ce bunâ. şi de îndireptarîa credin

ţei ce adevei'itâ, ceoscriserâ şi nio

dederâ noao acesta tocmelâ sfăn

tâ întiirutatâ întru toate înpârichitiirile, şi blasteraâ îndireptâ,

torîi loru, şi pretoţi cuţi gănde

seu întrunchip cunuşii. şi gonescu

lupii, pîerûtori şi suflete putre

de, dela turma lui Hs ce grăitoare,

ce ei grăesciî biirfele şi hule se îuvă

ţarâ, ce tae şi împartu sfânta.

59* — ST ir AP LI —

întru creştinatatîa cestâ dereptâ

şi adeverită, şi sănune atingemii

dedinşîi, nice aiîntreba precei de

treîori blastemaţi şi uruţi luî

d?<mnoêu. Eretici, ce afugi deaceîa

şi ane înstriina de dinşîi şi aîblă

stema priînşîi, caprenesce o cinaşi

focului celuî netrecutii. şi viţu

itori dîavoluî. şi pr6daţîi dracu

luî. şi pler^âtori desuflete putrede.

Cni seva tumpla ajunghe ceva, şi va46*

vre sa se priceştuîascâ cu sfdnta ta

inâ să nuse priceştuîascâ ce săguste

aghîazmâ.

Nice un preoţii sănu slujascâ cu o 47*

Qptfi, cecu vinft şicii apa, îa.râ de

nuseva afla vin şi va fi nevoe, îarâ,

acela să afle struguri şi săi strecu

PKAVILA

şi fărâ de începători şi întrofi

re şi de vîîaţâ făcătoare troiţa,

îarâ unii de într6nşîi îserâ sănu

mcărturisescâ adev6r pre născătorîa

lui dumnezeu, pre sfantâ împărate

sâ anoastrâşide purure fecioara Marîâ, îarâ cătr6 acestîa şi alte multe

întorsături, şi hulituri spre ade

v6ratâ şi sf«ntâ pravoslavnica ere

dinţa lui Hs. direptfi aceîa şi noi

canesce adeveriţi biruitori şi uce

nici sfinţiloru apostoli, ce cudinşîi

întruîngundii cn sfinţii şi cu părin

ţîi mărturisim, decele adeverite ceniudatii noao sfinţii apostoli, celîa

celeu învărtoşat. şi leu întăvitîi

sfinţii şi d«mneêescîi părinţii uo

ştri, şi neudatfi noao aşa, apetrece

— PRAVIU —

re, şi săle cetescâ moh'tva şi săi

blagosôvîascâ. şisăfacacumenecătu

râ întrunşîi. îarâ de nu sevor afla ni

ce struguri şi vafi nevoe mare, case

nuse lase leturghîla. îarâ acela să sluja

scâ leturghîe cu oşet şi săi pare r6ucu fricâ.

Preotulti deva sluji sfânta leturghîe

şi vor veni delvor chema să priceştu

îascâ pre oare carele cevasă moarâ den

tru oameni, sănu îase den leturghîe, ce

să rabde p6ne va eşi den leturghîe şi

dupâ aceîa sămergâ săi priceştuîascâ.

îarâ dei vor îcelui că moa re cutarele, şi va să se cuminece, atuncepre

otulti pentru mare nevoe, să de cete

ţului sfantulu daru, şi să mergâ săi

priceştuîascâ pre cine va sămoarâ.



65ree to

S-TII AP LI

recto

60*

îarâ deva muri acel om necuminecat de

negrija preotului, acelu pScatu

iaste pre preotulu.

De va muri un om şi seva chema preo

tul sase ispovedesca lui, îarâ popa

nuva merge ceva ice cănamuînvăţă

tura dela episcopul săfîu cuiva dwho

vnicâ. şi nu cutezti sa facu ace

sta, şi deva muri acehl om ne ispove

ditu. acelfi pScat îastespre preotul,

pentru ce cănu socotesce scripturacegraiasce, casănu întorci cela cevine

latine, şi întristezi sufletulu

lui, nebune preote bine gr&esci, că

nai învăţătura îarâ pentru acestâ

nevoeşi pentru cela ce alerga latine

pentru d«mneêu, direptii aceia sase

pocăîascâ acelu. preotu. 3 ai şi me

tanîi 100.

— S -Î II AP LI ~ 61*

îarâ deseva chema preotul de oare care

le, să slujascâ pre un om mortu

sâracii sau bogatu, şi nuva m^rge pen

tru darul, să aibâ pocaanîe 1 anu.

şi metanie 200 înî.

Preotul deşva lăsa bisereca lur la

fieşce prazdnicii şi oameni lui.

şiva merge laaltâ biserecâ pentru

oare ce dobSndâ, să aibâ unîi caa

ceîa canon, 2 ai, şi metanie cate J00 .

Preotul nice dinioarâ să nu întreînleturgh'ie fărâ de grămutic, nice

fărâ de celu semnaţii de preoţie,

îarâ deva face aciasta dentru nebunîia

lui, săse pocăîascâ în 4 ai. îarâ de

va sluji cufatâsau cu muîare. săse

pocăîascâ în 12 ai.

Preotul de sevachemasăfacâmoh'tvâ

— PRAVILA —

Preotul desculţii sănu între înbest5ri

câ săcunte, iarâ deva întră căndu

şiva cănta. ori sara ori demti

Deţa desculţu. săfacâl OOde metanii,leotuldeva tăîa sfanţul agneţucă

nduva, şiva cădîa osfârumitu

mica. săfacâ, 200 de metanii.

ÎQe va zace cumulard luî ce cu le

8®) acela întraceî sănu se apropie că

sfwtele icoane, nice către tru

Pwl oare căruî sfantu, nice către

lôştîe, macara suntfi şi de un sfun

•tticu nice săi sărute nice sal pupe,

departe să ste şi să ise închine nu

îarâ nescine săseva apropia şi

Sfiriita. sauva înfcra însfantulii

° ^ ăî â f â i ăf â 00

— PKAVILA

la nasceria unîi mueri oare cfiriia,

sănu întreînlăuntru încasâ, ce mai

naînte săstîa lauşa casei, şi săfa

câ moh'tvâ. şi dupâ aceîa să întreînlăuntru, şi să cădescâ pretu

tinudinîa.

Preotulu de va sluji leturghîe, şi

dupâ aceîa va lua amunca şi să va în

bâta şi de acesta va borii, să aibâ

pocaanîe 6 luni şi miîa demetanîi

întoate île.

îarâ fărâ de săturare, şi fărâ de

beţie, şi de vreo boalâ oare care

iva fi lui acc^ta, să se canonescă

40 de ^ le şi metanii cinci sute.

Muîare deva zăcecu doi bărbaţi, 8*

i fi f ţi b i ii b



— s' tii. ap li —

se pocâîascâ tocma p6ne la moarte,

şi la moarte sase împreuneze pentru

îubire de oameni, ce de se va lăsa de

cîideamSndoao muerile, ceseîcedeamundoao surorile, sănumai aibâdin

sele niceuna. sau iarâmuîare devală

sa amtindoi fraţîi sa numai iiibâ, băv

batu nice pre unulu dinşîi. şi aşa

îaste prîimitâ, acesta pocaanîe da

să voru pocăi. îarâ de nu, deşartă

lîe pocăinţa.Muîare de va nasce, să facâ 4 0 , de

île. şi dupâ aceia să se price

ştuîasca. îarâ de va veni spre dinsâ

moarte degrabâ, p6ne la 40 debile

sau înîoa dentuîu de nascere ei, şi

atunce să se priceştulască. aşijdire

şi coconul botezat să se priceştuia

67recto recto

--- S TII. AP LI - 63*

aceia p6ne a sSptfimuna săse spele

cuapă şi să îa aghîazmă.

Oai’e ce preoţii devaboteza pre cineva 9*

de trei ori. săse îa dela popie, căoare cine se boteza de trei ori, ace

sta îce 3 părinţi, şi 3 fîi şi 3

duhuri sfmte. ce dinîoarâ săse bote

ze fie carele. De seva spurca

oare cine cuceva, aceluîa săi facâ

preotulu moh’tvă.

De va fl coconul botezatu, şi nuiva fi luatu părulu lui celii de în

tăîu şi aşa va muri. să aibă canon

părinţii lui 1 anii.

Cine seva boteza fl'iindii crescutulii

lui demulţi ai, să stîa şi să gră

îascâ însuşi,B'fcpSw bx ε ιινλγο κ*λ.

Învăţaţii de altul, şi să îcâ ace

— PRAVILA —

seâ, deiva lui fl moarte p6ne a

8 île, sau şi maiînmulte île. ce

muîare mai nainte săi cptescâ mo

litva după nascere ei şi aşa să se

priceştuîască. aşijdere şi coconul.

Şibabele ce slujescti la nascere, invă

ţămti pre acelîa pene a 7 î să

vie la sf«nta priceştenîe. pentru ce

şi aceste, slujbă de trebă slujesc,

şi şalte mueri ce vorii fi fărâ de

lucru şi fărâ de slujbă, ce vorti ve

ni spre acesta întră cel cias de nascere.

unile caacelîa săfie prîimite înbiserecâ, ρδηβ a 12 î. îarâ alfitele

p6ne îna 15 înprotivă care cu

mau slujiţii. îarâ de nusevorii chema

pentru o slujbâ oare caria sănnmergă.

Deva nasce muîare însf^ntele pasci.

PRATILÂ —

sta de treiori. şi sălii ungâ cu myr

sfanţii, şi cu untii sfanţii pretîuti

ndinîa. îarâ cu myrii precapii şipre

faţâ, şi să grăîascâ dinsulii ceîa

ceîde pur?ire inok'tva. cese chîamâboteju

ne, îarâ cu apâ ce seva boteza cu nu

să, să nu overse afarâ, ceînsfantul

oltarîu întru unii unghîu.

Preotul sănu boteze niminîa dupâ

eevamiinca.îarâdevafivreonevoe,să

nu moară oare carele nebotezat, şil vor

chema săi boteze, devafi şila i n î e û l

nopţii, sămergâ şi sălii boteze.

Preotul la masâ, ctindiJ se cuniinâ cu

adoa nuntâ sănu inergâ. ce la biseri

câ deva merge săi bla</os/ovescâ pre dinşîi

îarâ încasa lorii sănu mergâ, la ace

adoa cununie.





71reoto

S-TII AP LI 66*

72recto


ce lucru faceaciasta, îarâ riiai vârtos

nepărâsitu nuva asculta certare,

acela să se părăsescâ nice dinîoarâ

sâDu slujascâ.

Preotulu burfitorîu, sau glăcevito

rîu şi dupâ, aceia va întră în bise

recâ şi va sluji, sase pocăîascâ,

40 de île. şi deseva părăsi de o toc

melâ şi de uulucru ca acesta. îarâ

să slujascâ. aşijdere şi ep/scopul

ţSrtieî devafi, aşa sase întrebe de

aciasta de arliîepiscopu.Episcopii săş cinstîascâ pre popii şi

diaconii, canesce slujitori de d^mne

êiasca taina, şi depreiinâ cu ânge

lîi, şi nusecade săi aîbâ pre dinşîi

întru fără decinste. şi sănu nugri

jascâ de dinşîi cadenesco fii mai mi

asculte pre preotul, şi săi slujascâ.

Oare ce diaconii va grăi spurcp,t pre pre

otul şîiva bSrfî, săse desparţâ în

tru anii. îarâ delva erta pre dinsulii

duhovnicul, popa are putere săi îarte.

îarâ deva lovi prepopa şi culemnii. a

cela săaîbâ pocaanîe în 2 aî.

Preotul sau diaconul deva clevetisau

va berii pre ep^scopulΰ. sauiva

grăi luî CLirmezişti. unîi ca aceia

îau mănîîa şi judeţul lui dwmneêu,

cela cel luo Marîa ce clevetise pre Mo ysi, însâ unîi ca aceîa săse desparţâ

de toata slujba preoţoscâ, şi să

numai măniînce cu nusul nimin^, că

fu protivitorii lui d«mneêu, îarâ

deseva plecaşisăipări rSude aciasta

cum de acmuacesta nuva mai face,

— PHAVILÂ —

ci. că şidomnul nostru Is Hs, uceni

cîi ca prenesce so^îi şi caprenesce fra

ţi iau avut, şi către dinşîi grăiîa,

că de acmu nuve voiuinai chema robi ceso

9ivevoiu§icevoao. drept aceia ep ■scopul

toţi preoţii săi cinstescâ. şi toţi

oamenii cei proşti, săfacâ cinste

preoţilorti.Oare cine de înoamenîi cei proşti voru berfi

52*ceva pre preotulîi, sau cuvinte spurcate,

sauhule. acela săaibâ pocaanîe, 6 luni.

Cine blâstema pre preoţii, săfîe proclîat. şi

cine mănîe pre preotulii, sau pre arliîereulii,

vracîuW celii sufletescS. demăaîa lui dwmneêu

vorS fi apriînşi. că depărinţîi cei trupesce dez

rădecineză deînte m elîe Waste mulu feciori

loruşi. dara cu ciitii maî vărtos părinţii cei

sufletesci. şi lecuiiorîi sufletului, săiva

cineva mănîîa. ce vafl de acesta ce mai amaru.

B3*Dîaconul preotului săise plece, şi

ca unu fîîu maîmicu diînsul, să

— PRAVILA —

săM prîimescâ îarâ la rundii ca pre

unu mădularîu alui ce au căûtii

denutrupii, pentru o slăbiciune oare

care drăcescâ, cee înşSlatu de sfa

tulîi dracului.

Cinese scrăbesce de nuntâase însura,

saumuiare adormi cu bărbatul ei,, sau

bărbatul adormi cu muiarîa lui. şi

vagrăi cineva că nus destoinici unîi

ca aceia împerăţîa ceriului, anatheina

să fîe unîi ca aceia, şi cine se scrii

b&ce să măniince carne numai fărâ

desugrumat,saumortăcinâ şi stinge,

şi cine grăiasce de acesta, că cela cemănimcâ carne nu iaste destoinic a sfintei

priceştenîi.cinegi'ăiasceaşi anathema.

Oarecine va freoroabâ oare caria în

văţa oînşelătoare, să nuşii asculte



— S -Τ Π AP LI — 68*

stâpuQu s6u, ce seva feri de asculta

rei şi seva posti şi va fl creştina

bunâ. anatema un văţiitorîu ca ace

la. iarâ de seva mărturisi duhovnieus6u unfi robii oare carele, duhovnieu

sSu are putere, cu socotinţa săide

lui pravila cutui va fi puterîa.

5*Şi unu robu oare alu căruia sau o roa

bâ. deluva învăţa să fure, pen

tru odobtiQdâ oare careunîi ca a

ceîa săîa judeţti, cela ce iau furîi,

şi ceau furat mai multusăîa dela elde patru ori. îarâ ce robii va asculta

nisce învăţături ca aceştia, săi de

40 detoîage. iarâ de va fi slabii, saue

forte tinSru, săi de. 30 de toîage.

Oaare cineşva învăţa oroabâ oare

caria pre întră ascunsii, se zacâ cu

73recto

74recto

— S-TII AP LI ~ 69*

înbiserecâ. şi seva ruga de eiuşii,

cava îce că mai bine iaste să mârogti

dimineşu, iarâ nu înbiserecâ, şi

acesta ovaface fărâ învăţăturaepiscopului, sau adzdiovniculm, şi cine

va umbla aşa anathema.

Oare ce preoţii, sau alţii oare carele 57*

ce va lua freunii rodu sănufie legiu

itii, saulii va da fărâ de învăţătura

episcupukd. anathema sefîe.

Oare cine seva oscărbi de muîare şi 58*

săseţîe încăruţie, înpuţitâ însu

rare face, şi ceia cese scrubescii aşa a

nathema.

Iarâ cineva face aciastapentrudunine

êu, şi va răvni la pefcreceria ânge

rescâ. acestae ka'cbenii.

Oare cine va ocăru pre cela ce face S9*

— PKAYILÂ —

nusâ şio va avia muîare şi nuvasci

boiariul ei. şi dupâ aceia ivasci pri

îDşîi, acela să ia pre acelii omiicusi

la boiariul roabei, şi stil plece săifie

i’obii, şi săi înpreuneze la arătare.,

îarâ devor face ficiori, şi aceia săi

fii robi. că grăîasce scriptura, s6

ni6nţa cia hitlenâ, şi rodul celu

hitlenti alulor. iarâ dei seva face mi

lâ boiariului lor, învoîalui vafi îarâ

devor fugi unii ca aceia pentru fri

ca lui dumnezeu, şi voril veni lamă

năstire, devoră lua tocmela călu

giirescâ, aceia să fie slobozi dentruţoate, şi sănu cuteze niminîa de

ittiaiţineriacumscrieşi aposioluPavel.

56* carte lui pentru Onisim.

ce omii de înmireni vafugi de

— PBATILA —

liubovii, şişchemâ vecinulii lui

s6rac, şil ospetezâ pentru dumnezeu,

şi de va ocării cineva pre unii ca

aceştia, şi nulvaprîimi ca pre un ere

ştin de plinii, anathema să fie.

Oare cine va spurca muiare fratelui 60*

de diihovnicu acesta nemica nuo

socotesce, anatema unul ca acesta,

că ertare dela dumnezeu nu are.

iarâ deiiuva veni lapocanîe săse pocă

iasca, să grăiască că înşSlătura vrăj

maşubi, fu luî aciasta, acela săse de

sparţâ de priceştenie în 6 aî, şi In

toate φΐβ cute 24 deraetanîi, şise măuiiânce secă, luni şi miercuri,

şi vineri ρδηδ în 6 ai, de ciia săa

ibâ npoijjEHÎE, şi săse priceştuiascâ.

Cine sevascrubideblagoslovenîa mesei,6i*



75recto


şi nuva griji ceva îce, cărugăcîu

nesecademainainte de gustară mesei,

unultl caacela săfie anatema.

Câ şi cundue la chemarîa mesei oricum desevorii aduna, şi nuva fi acolo

preot să blagos/ovescA, masa. cevafi un

bStrMnu înţelepţii, sau altul cevasci

carte, unîi caaceîa ântiiîu săfacâ rugă,

cîune, şi dupâ aceîa săşa^â sămănunce.

62*Muiarîa sau bărbatul ceva vre să joace

şi să bat« înpalme, şi seva înbrăca

bărbatul înhaine mueresci, sau muîare

întru hainebărbătesci, şiîntrun chip

drăcescfl chipul luî domneêulvor schimba,

şiş va bate jocfi diînsulu, unuîa ca

acestuîai grăiaiii, săse căîascâ 3 aî,

şi metanii în î, cfite 2 4 .

60* Muîare devafugi de bărbatulti eî.

7 6

recto


verso

— PRAVILA —

deva urii înpreunare bărbatescâ, ce

va vre săumble, anatema.

Muerîa denu seva pleca bărbatului ei.

şi nuva petrece întru voîa lui,

cum grăîasce apostolul, căbărbatulwi

îaste capul Hs, îarâ muerli îaste capiibărbatul ei, îarâde nuva asculta acia

st0, unile ca acolîa să fie anathema.

şiîarâ grăîasce aposiolu, cumîaste capbiserecîi

Hs. aşa îaste şi muerxi cap bărbatul

ei, şi cine nus^va plecaacestuîa, Dali

dei şi Elzavelîi să fie înpreunate,

îarâ deva fi bărbatul ei nebunii, şi

întorşii de inminte. şi sfetul lui

nuva fi de ajunsu, îarâ muîaria lui

vafi cmninte şiînţeleptâ. să nul

ascultepredinsuld depururîa latoate

. cuvintele, ce unile ori să asculte

acîa muîaredebărbatulei, alteleori

îarâsă asculte bărbatuldemuîarelui.

Oare cineva nasce feciori şi nuiva so U*

coti, nicei va hrăni pre dinşîi cumse cade, ceva vrîa săş laseitinerîisăm^r

gâ să se tun^â. anathema acela, şi

şicela celilva tunde predinsulă.

Cene nuva griji de feciorii lui săi

certe, pre ceia ce îau născuţii, şi

frica lui dwmneêu nuiva învăţa pre

dinşîi, case umble pre cale ce adeveri

tâ creştinescâ ce se vor lăsa şi sevor

înstrîina întrutoatecăile cele înto

arse, încurvie. şi în furtişag, şi

înrăpire. şi înjucări, şi înple sne

te şi întrutoate nedireptăţile. ana

tema nisce părinţi ca aceştia, ce nuş

certa niceşii învaţâ feciorii lor fri

verso

— PRAVILA —

ca lui dMmneêu. că înfricoşat judeţ

vor săîa şi focul celil netrecutti vorii

să moştenescâ, depreunâ cu feciorii

lor. pre ceia cei născură şi râu predin

ş'ii crescură.

Cineşva învăţa feciorii luî cei trupeni dupâ dragostîa lor, cuvinte

spurcate, şilva învăţa să bilrfescâ.

şinesce cuvinte ca aceştia voriilua

dela dinşîi. îarâ nuivoru învăţa pri

înşîi, ce e deîntinereţe să facâ ciu

ste părinţilorii. şi fratesSu celui

mare, şi surorisa. nesce părinţi caaceîa să fîe anatema,

îarâ pari nţîiceîa cenuşvortiîubifecio

rii lorii întruînchipu şisăîcerto.

ce pre unul va Iubi, iarâ pre altul va u^·

sau strănsoarîa lorii n u ş i o v o r i i î n p ă r



77recto

STII AP LI —

78recto

ţi fecioriloru întruînchipu. anathema

părinţi ca aceia.

Deva fi de multe ori unul deînfecio

ri hitlen, şi rM. sălii înveţe

pre dinsul tatâseti şi mumâşa. îarâ

denuiva asculta pre dinşîi, însuşi

aceîa ace rgotate ficiorii săo poar

te, ce să lise înparţâ totu întruncliip.

îarâ fetei lui, învăţămu maimul

tu să iso de avere dela părinţi, că

îaste mai neputincioasă pavtîa muere

scâ, direptii aceîa mai multu se cade părinţilorii ase griji defetele

loru, şi de daruri, şi departe şi

nuanţă, care părinţi nuvoru griji

de aceştia mare pScatu loruş adună.

Fieşce părinţi lise cade feciorilor

săi însoare cunduseva umple crescutul

72*

ciori, destulii le îaste de avere lorii,

şi de râpaosu. binele îaste unu fe

cioru sălu aibă şi căluggru, doară

va fi de plin robul lui dz^mneêu. şivor lua şi aceîa plată dela diimneêu

pentru feciorulu lor celâ bunii, pre cela

ce Iau născuţii şi Iau crescuţii, şi

Iau învăţaţii bine d^mneêiasce.

Muîare deşva tunde părulii ei, că va 66*

cugeta că îaste binepeatru d2<mneêu

alegiindii numai denuva lua chip călugâ

resc, şi va îndrăzni afacere aciasta.anatema săfle că nau învăţat dumnezeu

săş tun^ă muîare părulu. numai

cundă va veni la petrecere călugâre

scâ. îară deva fi îndemnată aşa de

niscari drăcii săş tun^ă părulil ei.

săfie oprită de biserecă, şi de


— PRAVILA —

lor de 15 ai. îarâ fata de 12 . acesta

îaste lege adeverită, îarâ să nu cu ne

grija părinţilorii devor trece aceşti

ai legîuiţi feciorului, sau fetei

şi liseva tâmpla curvîeunuîa dentriin

şîi. acelii pScatii îaste pre părinţi,

îară de nuva fi fata încă de 12 ai,sau feciorul de nuva fi încă de 15 , şi

va curvi unulii dinşîi aşa, acelii

pScatu îaste pre cela celu face. şi

îaii înănîe dela dz/mneêu.

Oare cineş lasă părinţii bâti’iini

şi slabi, îarâ nui cinstesc şi săi

hrănescâ pre dinşîi. cesevor postri

gi călugări fără de învăţătura pă

rinţilorii lorii, anatema aceşte, şi

şi cela cel fi calugSresce.

îarâ devorii ave părinţii şi alţi fe

— PRAVILA —

priceştenîeunanii săsepccăîască.

Muîare deşva lăsa bărbatulei, şi

va lua altulii dentraltâ laturi de

va petrece cu dinaulii, să aibă poca

îaoie în, 9 ai. şi să facâ întoate

île, 36 de metanîi. numai piiine

să măniince. luni, miercuri, vineriaşijdere şi bărbatulii ei. celuîa ce

sau înpreaDatii adoao oară aciastaş

certare săîa. îarâ de nu vasci barba

tulii ce au făcuţii ace muîare. şi cu

nescire o au luatti, aceluia puoine

pravilă isă cade lui.

Muîarîa deşva omorti biirbatul eî cu

farmecele şi vavrîa săia altul, aşij

derîa deva faco şi bărbatulii, amarii

deunîi ca aceîa. deunii caaceîa eevom

maî îce, nu avemil ce. că înfricoşat



79recto

80recto


judeţu şi mare pocaanîe, unora ca

acelora leiaste înaiate. tocmapSne

la moarte, şefie despărţiţi debiseri

câ. aşijderîa şi ceia ceşva omoruficiorii eî. ceva lua alţii bărbaţii o

are carele.

Muîare deşva omoru ficiorii eî, pea

tru rundul pScateloru. ce îubesce

draculii pentru dragostîa unuî bar

batu, înşelata demaî pre desupra

decurvîs. ce amu aflat, că săuaflat demulte ori întru oare carii, unia ca

aceştia învaţâ sfantulu săbor, inbise

ricâ sănu între şi ρδη6 la moarte,

ce laloculîi celudechemare oaraeniloru

acole sestîa. despărţita săfiedetoa

tâ creştinătate, şi cunJu întrâ

oamenii şi eşti. iarâ aceia săca^â.


altulti nuva putîa ţinîa, şivorii înce

pe abârfi, devorii umbla cu alţii,

şi acestti pficatîaste mare spre atniindoi.

iarâse cade totii creştinului, mueriişibărbatului, 2 paturi săaibâ de

ascernut lorii şi de eiş sase culce du

mineca şi întralte île sKnte, şi

la prazdnice domnesci, şi îns6pt6

mtini mari. încai dentralte ^ le nu

so vortiputiaţinia. ce lutraceşte

alese se cade sase ţie. iarâ nu săse tăv6lescâ de pururia, caporcul întru tinâ.

că den tru aceste chinuri neţinute,

se nasce tot sStnunţa hitlenâ şi re.

şi dentraceste chinuri, toata fă

râ defrica iaste. nice pomenirîa mor

ţii nu umbla ]amintea omului.

Şi oare cine va vria săse postescâ 67*

— PKAYILÂ —

josii lapămiintii, şi să strige cuglas

mare, ertaţiniâ greşita ceara fă

cut păcate, şi săşspue p6catele ei

săle au T, toţi. că oamenii, ceia ce

întrâ şi esii de însfăntabiserecâ săse

roage deîQsâ.doavâ cumva curugăciunia

oamenilor vaUia ertaredela dwmneêu.

iarâ săse postescâ, întoate filele să

miinunce postii, şi metanii întoate

filele şi nopţile, iarâ stunbătâ şi

dumineca, să o dezlege pre dinsâ

diihovnicii sftu.

Muîare devavre săseţie de bărbatul eicese §ice depatulu lorii, sau barba

tul săseţie decătre patul muerii lui.

acelora le trebuîasce amândurora săse

tocMiescâ întru sfetul loru. cauu

unulti dedinşii deva vre săse ţie, iarâ

— PKAYILA —

stimbăta şi dumineca, anatema

un postii ca acela.

Cineva vre să se postescâ elii săse po

stescâ înpostulti celii mareces 40 de

île. ceîale seu tocmit şi seu sem

nat de Însuşii înp6ratul Hs. si seca

de săse postescâ micii şi marii, ti

nerîi şi betriinîi, că aceste 40 . de

île simt ciimii au^s părinţii, că

sunt Recile dentrutot anulii. cella

cele aleserâ şi le tocmirâ sfâiţii apos

toii dupâ semnaria despuitoriuliii

Hs. şi atot adeveritul creştin învăţatii fu, cu fricâ mare săse ţie ace

ste 40 debile fieşcare î. 5 săse mă

uÎiînce postii, iarâ stimbăta şi dumi

neca, iintu şi vin. destulni iaste

fieşcărui săse postiascâ deva vria,



81recto

S-TII AP LI — 75*

luni miercuri şi vineri, aşa şi în

postul lui p0fK(\cTB0x'B0. deînîoa lui

Filip penâ îusâ la născutul lui Hs.

şisă postimti, luni şi miercuri şi

vineri, îarâ marţi şi joi şi sum

bătâ şi dumineca, să, mănunce pe

sce, şi să be vinii, asijdiria şi

postul sKnţilor apostoli, se cade săi

fie, dela dumineca mare, pâne în

sâ laîoaluicTM Petrii şi Paêlu.

şi oare cineva vre săpostescâ, şi

sâ seţie dupâ adevSr, deştului îastecu aceste posturi, direptii aceia am

îndrăznit de amu scris, canu caoare

carii cevorii să sepost^scâşiş află

privileju şi întru tocmelele loruş

puniî postii, cum facâ şi ereticii. ,

că nn ţinii tocn]elasf^nţilor apostoli.

82

rn to

~ S TII. AFLI —

atunee săsegustepuşinptîine şi apă sau un

păharu de vin. aşijdere şi toata '

ace septSmiînâ mare săse postescâ

cu frica mare şi cu iniraâ zdi'o

bitâ că întruace î despuitorîul dom

nul nostru Is Hspentru noi saurfetignit,

şi sau îngropat, şi nusecade nice unui

creştinii să măniincesau săbe şi săse

sature, sau săse veselescâ. că Hs

domnul tftli şi făcătorîulpentru ti

ne fu precruce, îarâ tu bei şi mănu??

ci şiteveselesci.Şi ciind se tiimplâ afi miercuri sau 68*

vineri prazdnicul sfantu nascere bo

tezătorîuluî Ioană, atunee sămănce

toţi pesce, şisă be vinu. aşijdire

deseva tămpla şi prazdnicul sf«‘nţilor

apostoli, miercuri sau vineri, aşijdire

— PRAVILA

şi asfmţilorii părinţi domneê

esci, ce Gândii arâfî săse postîascâ,

atunee nusepostescii, şi ciindu ară

fisă Duse postescâ, atunee se poşte

seu, de creştinătatîa ce direptâ

şi adeverită departe stau. şi spur

catâ credinţa lorii ce întoarsă ţin,

şi sfânta troiţâ, tatălii şi fliul

şi d^hulu sfanţii. necuraţii şi de ne

P'in mărturisiţi şi cum şi Friincîi

şi procleţii Armenii, şi şalţîi

iQti acest chipă, ce ei nuse adaogii că

adeverită pravoslavie, ce ei şi

intiU}nareleposiîns6pti?mănace denmănuncâ carne. Îarâ îsii ne

^Qnoaodetoate sflmbetele den tot anul.

^nastimbăta cîa mare săse postescâ

P^nedenaltreilia cias de noapte, şi

~ PEAVILA —

şi prazdnicul pre sfmtei e îarâ

postii îaste şi acesta aloyciiEHîEH, cum

şi postul Iu poa>(î CTEOx'bo. îarâ în ce §i

seva tumpla a fi prazdnicul preobraje

nîei r'cH'b, atunee să mănce pesce şis« be vin-

îarâ se cade călugerilorii, întru toa

te (jiilele sfanţului postu celuî ma

re, întro (Ji dinioarâsă măniince,

îarâ siimbăta şi dumineca de 2 ori

untii şi vină, îarâ pesce sănu mă

niince nice dinioarâ, întracel postii

mare, numai lablagoveştenîe. şi în du

mineca sălcii, îarâ oamenii mireni

întracelii posii mare, de pat- u ori să măniince pesce. în dumineca pravoslavna

şi îndumineca Kpc'ro ποκλοκενϊε, şi

îndumineca sălcii, şi la blagoveşte

nîe, îarâ întoate întralte île ale sfăn



83recto

84recto

78*--- STII. APLI —

tului marele posi, sase ferescâ şi a

celîa cumse cade, sâ mănunce luniodatii

şi miercuri şi vineri, îarâ sănescine

va vre de purnre întru acelu posi, cilte

odatâ să mănunce, cadese şi bineva

face alegtindtisumbotaşidumineca.

îaste şi alta cundu va λ^'θ nescine să

se postescâ întru toate file le

anului pentrud?<mneêu, farade nu

mai sâmbăta şi dumineca, cum fac

oare carii deîncălugâri. îarâ alţi

călugfiri se tae şi de omtincare şi beutura do la dinşîi, şi aşa petrecu

pentru nevoinţa ce mare şi buna ce

doresctâ pentru d«mneêu, ce loru mare

platâ leva fi dala d«mneêu. ce cu

l^lecare şi cu sSrăcîe petrec întru un

jjostfi ca acesta întru dwmneêu.

79*

verso

— PRAVILA —

larâ spunem şi credinţă ce re şi

hitlenâ, ceo ţin moarta fărâ

de aluat cese îce ca Fruncîi. şi şal

ţîi decîla unii ca aceşte cenu îaste

adevSrată slujbalor fărâ de sunge,

şi nu iaste cu adev6v întru chipuirîalor ce mărturisâscii. ce mort închipu

eseu fiîulu Iu d?<nineêu cătotficeîa

ste fărâ de aluatti, şi fărâ de

sare mortu îaste. şi aceia facii.

îarâ şialtele bârfescii mai rele ce

grăescuhulescfi.cădiihul sfiint, iase

dola tatal şi dela fiîul. şi cutnse

râ căde robu grăescu pre d«hul sfanţ

şil mărturisesc, şi şalte multe ces

înpuţite lui d«mne(ên cum şi le au.

ce ei nuvrurâ săse plece sfanţului să

bor şi învăţăturile sfmţilor părin

— S-T II APLI —

ţi, ce ei sau adunat mai apoi înceta

tîa lui Constantin, cu οτλλ şi di

repta împSrătesa Theodora, cu fe

ciorulei cel creştin bun înpSratul Mihail, şi cu acei părinţi mari dupâ

chipul marelui săboruhd celui denutuîu

atoatâ lume, de îarâ făcurâ şi

tocmirâ ce credinţa direptâ şi

slăvitâ, deo întăriră şio tocmi

râ şi gonirâ şi procleţirâ pre to

ţi pre ceîa ce chitiîaîndeşertu ereti

cîi, şi postulă lor şi mărturiîalâ,îarâ noi umblăm, pre urma tocm.elelor

sf^■nţilor părinţi, şi pre învăţătu

rile loru. şi mărturisim şfanta şi

începătoarîa vîeţîi ce e întrofire tro

iţa. întrunchipii mărturisim şi slă

vimti tatălu şi fiîul şi dwhulu sfan

— PRAVILA

tu, tatălu fărâ dencpputti, şi

flîul cu fărâ dencepere. şi dzihulu

sfanţ întrofire, părintele nenăscut

şi fiîul născut, şi dzihul sfănt ceîa

se de la părintele, şi spre fiîulu pe

trece, o putere oîmpreunare, şioînchinăcîune οφετΛΛ troiţâ. şi a

şa grăim noî cădela părintele îase

di/hul sfănt, şi pe trece pre fiîulu.

îarâ cine nuvag-undiaşa ceîntralt chip

dupâ aiului înţeles şigiindu deşert

vagrăi,unîica aceia anatema, ρ'ψ

CălugSrîi să nu mergâ la mesele oa 69*menilor mireni, nice la cuntările

Ιοί'ΰ, nicela săboarele lorft niceciîndă

vorfi face pomenire sfmţilor.îarâ ciind

seva tumpla o nevoe şi va veni cineva

la mănăstire, şi săvoru ruga ciîndva



85recto

recto


s ă c i i n t e l a * m a s a l u i o a r e c a r e l e d e n c a

l u g M p e n t r u b l a ^ o s / o v e n î la . a c e l a d e n e v o e

d e v a f i ş i v r e u n s t a r e ţ u s â p o a t â

ş i p r e a l ţ i i f o l o s i , ş i p r e d i n s u l u

n e v ă t S m a t u ş i f a r â d e p a c o s t e s ă i

s o c o t e s c â , a c e l a s ă , m e r g â . î a r â d e

v a fi t i n S r u c i n e v a d e n c a l u g g r i s ă

M m e r g â l a m a s a m i r e n i l o r , p e n t r u

ce Cil a ş a n i m e n e n u s e p o a t e p r e s i n e

s ă s e f e r e s c â d e p a c o s t e d r a c u l u i .

Dela pravila săboruliii,

Antiohiei.

70*F ieş c e p o p â v a f a c e t a i n a c u o

v r e i i ş i l e v a ^ i c e f r a t e , s a u v a

m u n c a c u d i n ş î i . f i i n d u a l t â s e m i n

ţ ie s ă b o r u l u l u i d M m n e ^ e u , u n u l i i c a

a c e la a n a t e m a .


m i n t e d e ş a r t ă , s ă s e d e s p a r ţ â , î a r f i

d e v a f i e p ^ ■ sc o p ΰ s a u p o p â s a u d î a c o n u .

ş i a c e l a a ş i j d e r e s ă s e î n t r e b e ş i s ă i

c e r t e , ş i l a a r ă t a r e n a i n t e m i t r o

p o l i t u l u i ş i s ă i p u e î n a i n t e u n î i

c a a c e i a , d e t o a t e c e r c ă r i l e ş i d e t o a

t e î n t r e b ă r i l e .

O a r e c a r e l e d e n c r e ş t i n i , c e ? a f a c e 73*

c u r v î e ş i v a c u r v î c u m u î a r e p ă g i m â .

u n î i c a a c e î a ş s p u r c ă b o t e j u n e I p r u .

i a r ă m a i v ă r t o s d e v a m u n c a ş i d e v a

b e c u d i n s â , m a r e n e c u r ă ţ î e î a s t e a c i a

s t a . u n î i c a a c e i a s ă s e d e s p a r ţ â d e

s f â n t a b i s e r e c â . ş i l a l o c u l c e l u d e

c h e m a r e s ă s t e î n 3 a i . ş i d u p ă a c e î a

s ă î n t r e î n b i s e r i c ă , ş i s ă s t e î n c ă

î n 2 a i , ş i î n t r u t o ţ i î n t r ă c e i 5 a i

s ă s e p o c ă î a s c â , ş i d e l u , 6 a n t i s ă s e

- - PRAVILA —

Pieşcine va munca cu ereticii sauva

'Je, sauş vorii face prîitenşugu,

Şl dragoste şi înpreunare, ce se (Jice

cu Armenii sau alţîi ca dinşîi. u

îiîi ca aceîa anatema săfie.

Fieş cine întră în sf«nta biserecă

asculte sfânta scriptura, şi

nu va vre săse priceştuîascfi cu toţi,

cu sfânta taina diimneêîascâ. unul

ca acela să se întrebe, de undei îaste

aciastâ învăţătura, deci deiva

fi ‘lela diihovnicu sSu, sau însuş denvoîa lui, sau v6^ doamne de seva

^6me de picate, unîi ca aceîa să se

teinâ şi g^se întrebe depopi, oare

cwn va fi. au doarâ îau daţii lui d?iho

'^nicu sgn învăţătură. îarâ de nu se

— PRAVILA —

p r i c e ş t u î a s c â c u c r e ş t i n i i c e l d e p l i n

D e v a a v i i u n o m c r e d i n c i o ş i i o n u î a r e

n e c r e d i n c i o a s ă , ş i n u v a v r e a c ^ m u î a r e

s ă s e î n c r e d i n ţ e z e , s a u o m u î a r e c r e d i n c i o

a s ă d e v a a v e o m i i n e c r e d i n c i o s , ş i n u

v a v r e a c e l u o m u s ă s e î n c r e d i n ţ e z e , d e

a c i a s t a n a m c e g r ă i î n s â c u r a a m s c r i s

d e n i u l t e o r i , c ă n u s e c a d e c r e ş t i n u l u i

c r e d i n c i o s s p r e c e î n e c r e d i n c i o ş i s ă s e î n

s o a r e . I a r ă d e s e v a t â m p l a a ş a a f i o a

r e c u r a , d e a c i a s t a g r ă l a s c e a p o s io l u P a v e l f l ,

c ă s e m i i n t u î a s c e m u î a r e n e c r e d i n c i o a s ă

d e b ă r b a t u l c r e d i n c i o ş i i , ş i b ă r b a t u l

necredincioşii d e r a u î a r e c r e d i n c i o a s ă ,

d e r e p t a c e i a n u s e c a d e a i d e s p ă r ţ i p r e

d i n ş î i , c e d e p u r u r e s ă s e p o c ă î a s c ă b ă

r u b a t u l c e l u c r e d i n c i o s d e m n î a r e l u î c e



87recto

STII AP LI —

recto

78*

t e f i l e l e v î e ţ i e î l u î , p 6 n e o v t i î n

t o a r c e p r e d i n s a d ? i m n e ^ e u î n t r u c r e d i n

ţa_ c e a d e v e r i t â , a s v j d i r e ş i m u î a r e

c r e d i n c i o a s a d e b f i r b a t u l i i e î n e c r e d i n

c i o s t i . î a r â s ă i n ă n u n c e ş i s ă b e n e e l e ş z

n u m a î p a r t e c e c r e d i n c i o a s ă s ă v î e c ă

t r e d M h o v w i c u s e u , ş i s ă î a î n v ă ţ ă t u r i

s f m t e d e l a d i n s u l , ş i l a b i s e r e c â n e

p a r ă , s i t u s ă m e r g â , ş i l a r u g ă c î n n i

ş i l a s l u j b e c u d r a g â i n i m â s ă î n d r u

z n e s c â , î a r â d e v o r n a s c e ş i c o c o n i ,

s ă î n d r u z n e s c â p a r t e c e c r e d i n c i o a s ă

î n t r u c r e d i n ţ a l u î c e a d e v e r i t â s ă i

î n d i r e p t e z e ş i s ă i î n v e ţ e p r e d i n ş î i

d e p u r u r e .

î a r â d e v a s p u r c a u n i i o n i i i n e c r e d i n c i o ş i i

p r e o f a t â c r e d i n c i o a s â c r e ş t i n ă , a c e

l a s ă s e b o t e z e ş i s f t o î a m u l a r e c u b l a ^ o s to v e

— STII. APU 79*

E p ^ s c o p u l u , s a u d î a c o n u l t t , s a u p o p a ,

d e î s e v a l u a l u î p r e o ţ i a s ă n u s l u j a ' 5*

s c â . c e s e ( J ic e p r e o t u l u î d e l a e p z s c o p u l

l u î , s ă s e v a ş i a f o r i s i . s a u d î a c o n u ,

s a u e p i s c o p i i d e l a s ă b o r i i l i i a r h i e r e u l u i ,

ş i i a r â d u p â a c e i a v a î n d r ă z n i î n s u ş

d e b u n â v o i a l u î , ş i v a s l u j i , o r i

î n c e c b i p u d e s l u j b â , o r i m i c i î o r i m a

r e u n î i c a a c e î a s ă s e d e s | a r ţ â d e b i s e r e

c â . n i c e c i l n d u v a s ă s e c h e m e c u r i i l u li i i u

b i s e r i c i i , a ş i j d e r î a ş i t o ţ i c e t a ş î i , c e l e s e v a t â m p l a c u d i n ş i i î u t r a

c e s t â s l u j b â . ş i a c e i a s ă s e d e s p a i ţ â

s p r e p o c a a n i e .

Ş i p r e o t u l d e n u v a g r i j i d e e p i s c o

p u l l u i , s a u d i a c o n u l , c e v a t n e r g e l a

a l t u e p i s c o p i i a lO a l ţ i i c e t ă ţ i , ş i v a

l u a b l a i ^ o s / o v e n i e p r i î n c e c h i p i î . o r i s ă toc

— PRAVILA —

n î e . î a r â d e n u v a v r e a c e î a s ă i î a t o a t a

a v e r î a l u î , c ă s e u s t r i c a t d e l a d i n s u l .

î a r â a c e l a s ă s e g o n e s c â ş i s ă s e s c o a ţ â

d e n t r u l o c u l i i l u î , c a u n s p u r c a t , ş i

p î e r ^ e t o r î u d e r o d u l i i c r e ş t i n e s c u . î a r â

a c 0 m u î a r e c e e c r e ş t i n a , s ă î a a v e r i i

a c e l u î c u i n e n e c r e d i n c i o s , ş i a l t u î b ă

r b a t u c r e ş t i n i i s ă s e î n s o ţ e s c â .

7 4 * C u r v a d e s e v a î n t o a r c e d e n c a l î a e î c e r e .

ş i î a t â d e a c m u s e v a m ă r t u r i s i , c ă

n u v a r a a i m e r g e î n t r a c e c a l e s p u r c a t ă ,

c e s e v a s m e r i ş i v a î n t r ă î n t r u c u r ă ţ i e ,

ş i d e c î î a s e v a c u r ă ţ i p r e s in e . a c e h l

d i f h o v n i c u p u g i n î a p o c ă i n ţ a s ă î d e

c e s ă o p u e s p r e î u b i t o r î u l d e o a m e n i ,

c e s ă s e î n p r e u u e z e c u c e i c r e ş t i n i a d e v e

r i ţ i . ş i s ă f î e p r i î m i t â c a ş i c e

c u r v â c e o p r î î t u i Hs.

— PRAVILA - ■

m e s c â v r e o b i s e r i c a o r i a l t â , c e

u n i i c a a c e î a s ă s e s c o a ţ â d e î n p r e o ţ î i .

s ă n u s e c a m a î c h e m e d e c î î a p r e o ţ i i ,

p e n t r u c e c ă ş a u b ă t u t j o c t t d e b i s e r e

c a l u î d ? / m n e ^ e u . ş i fărâ d e învăţăt u r a a r h î e r e u l u î . ş a u t r e c u t e p z c o p u l s ă n

ş i a u o c ă r i i t b i s e r e c a l u î d u m n e z e u .

ş i a u c i i t e z a t a ş a d e a u f ă c u t î i .

M i t r o p o l i t u l s ă ş c h e m e e p i s c o p i i luî

c a n d t i Vafi o a r e c e m a r e . ş i s ă f a

c â s ă b o r t i c a d i n ş î i , ş i p r e t î i i t i n d i

n e . ş i d u p â m ă r t u r i e , c u a c e i c u

t o ţ i e p z s c o p i s ă f a c â , c u m a r ă s f m ţ i

p r e u n f l e p i s c o p i i , s a u c u m a r â f a c e o n d e r e p

t a r e o a r e c a r î a a b i s e r i c î î . s a u unit

1 n c r u d o m n e s c L i o a r e c a r e , s a u s ă t o c m e

s c â v r e u n i i c u v u n t i i d e o a r e c i i n d i i v a .



recto

— STII AP LI — 80

c h e t u r â o a r e c a r î a . a ş i j d e r î a ş i

e p i s c o p u l u n u m a i o a m e n i i l u î s ă a î b A

p u t e r e a î î n v ă ţ a , ş i p r e o ţ i , s ă f a

c â î n t r u ţ i n u r i a l u i n u m a î . ş i s ă ş

î n d i r e p t e z e b i s e r i c a l u î ş i p o p î i

l u î . î a r a d e a l t e o a r e c e l u c r m ' i m a r i ,

c e v o v u f i e i i n d i i v a . t o ţ î i u n î i e a a c e a

s â v i e l a m i t r o p o l i t u l l o r C i , ş i s ă s p u e

î n t r e s ă b o r u .

O a r e c e e p î s c o p u , s a u p o p a s a u d i a c o n i i ,

o a r e d e c e l u c r u d e u n i l e c a a c e l i a

c e a m t i s c r i s u m a i n a i n t e , d e v a c u t e z a

a v e n i c f i t r e t u p â r a t u l , s i v a s p u n e

f ă r ă d e î n v ă ţ ă t u r a m i t r o p o l i t u l u i

ş i f â r â d e î n v ă ţ ă t u r a s ă b o r u l u î .

« n î i c a a c e i a s a s e d e s p a r ţ â d e p r e o ţ î e .

E p * s e o p u lu , s a u p o p a , s a u d î a c o n u l , d e v o r

fi d e s p ă r ţ i ţ i d e p r e o ţ i e , l a a r ă

90

reeto

— STII AP LI — 81··

s ă f a c â d e d i n s u l u t o t u c u d i r e p t u l u .

ş i j u d e ţ d u p â î n v ă ţ ă t u r a s f a n ţ u l u i ,

l a r â d e s e v o r a d u n a î n b i s e r i c a c e r a a r e

e p i s c o p i i c u m i t r o p o l i t u l . s i c u

ş a l ţ i p o p i ş i c u o a m e n i , s ă s c o a ţ â

p r e o a r e c a r e e p i s c o p u d e n t r u p r e o ţ i e

p e n t r u o a r e c a r e d e l â , a c e l a i a t â

d e a c m u p r e o ţ i a s ă n u o m a i c e r c e ,

s ă v a f l ş i d i r e p t f i , m ă c a r i i d e s e v a

s c i p r e s i n e ş i n e v i n o v a ţ i i , c e s a p e

t r e c â a ş a , p e n t r u c ă p r e m i j l o c u l

s ă b o r u l u i c e l u i m a r e f u c h e m a ţ i i .

M i t r o p o l i t u l s ă n u f a c â e p i s c u p i i ,

d e n u ş v a s t r â n g e f o ţ i e p i s c o p i i

l u i , ş i p o p i i ş i ş a l ţ i o a m e n i i

a i b i s e r i c i i , ş i m ă r t u r i e m a r e

ş i î n t r e b a r e m u l t a , c a s â , s f m ţ f e c â

o a r e c e e p i s c o p i i , d e n t r o c e t a t e , i a r â

— PRAVILA —

d e n a i n t e s ă b o r u l u î . ş i d e j a

Ie l u î ş i d e n e b u n i e v a v e n i l a î m p 6

l a t u l i i s a s e î n d i r e p t e z e p r e s i n e . ş i

r â d i c a p r e î m p 6 r a t u l u ş i p r e b o i a r i

Ρΐ·6 a c e s t a , ş i ş v a c ă u t a c u a c e ş t i a

p i e o ţ i î a . u n i i t c a a c e ^ t e s a s e d e s p a r ţ â

d e b is e r ic â . p e n t r u c e n i c e î n p r e u n a r e

' l Î i i n a î a i b â . u n i i c a a c e i a c u c r e ş t i

O ii) n i c e n ă d e j d â ΐ η ν & η ΐ ύ c e l a

\ c e v a s ă f i e .

Î a i â d e s e v a s c i p r e s i n e d i r e p t i i , ş i s ă

v a a d e v e r i c u s f ( 5 t u l u l u i . c ă

d e d i r e p t a t e s a u l u a t i i d e l a d i n s u l

P ^ s o ţî i a . a c e l a ş i c ă t r e a l ţ i i s ă m e

S â s ă s p u e . ş i a ş a d e s e v a î n d e r e p t a

P i ^ d i n s u l t i d u p â a d e v â r t i c u t o t s o b o r u l .

d e s p ă r ţ i t p r e d i n s u l u .

‘ d u p â l e g e , ş i d u p â s c r i p t u r a

— PRAVILÂ —

d e v a f i v r e r i a l u i n u m a i c u o a r e c e

c a r i i m i c i s ă i s f ^ n ţ e s c ΰ p r e d i n s u l , i a r â

n u c u s ă b o r u l , u i u i e p i s c o p u c a a c e l a

s ă n u f i e p r i i m i t i i î n t r u e p i s c o p i e ,

s ă a r â f i ş i s f a n t u , n i c e î n v ă ţ u t u

r a a c e l u i m i t r o p o l i t t i s ă n u s e a s c u l

t e , a ş i j d e r i a ş i d e m i t r o p o l i t i i

ş i p a t r i a r h i i a c e s t a ş i p r a v i l a s ă

f i e , i a r â c a r e l e n u v a a s c u l t a a ş a ,

s ă s e s c o a ţ â .

O a r e c e e p ^ s c o p u s e v a o s f t ’n ţ i d e l a a l ţ i

e p î s c o p i c u m i t r o p o l i t u l ş i c u t o t

s ă b o r u l , ş i i v o r ^ i c e n u m e l e c e t ă ţ i i

o r i c u m o v a c h e m a , ş i a c e l a p r e a c ^ î a

s ă o d i r e g ă t o r i a s c â , i a r â d u p â a c ^ i a

i v a p ă r e r 6 u , ş i n u v a v r ^ s ă m ^ r g â

î n t r a c e c e t a t e ş i î n t r a c e b i s e r e c â

c e i ^ i s ă l u i , s a ş p a s c â t u r m a c e a u



91recto

82*— S-TII AP LI —

l u a ţ i i d e n a i n t e l u î d ^ m n e ^ e u ş i d e

î n a i n t e a t o t s â b o r u l , u n î i c a a c e î a

s a n u s e p r i c e ş t u î a s c â c u p r a v o s l a v n i

c î i c r e ş t i n i , m a i v r ă t o s d e v a v r e s ă î a

a l t a e p z ' s c o p îe , ş i p e n t r u a c e î a s e c h e

m â m i n c i n o s l u î d 2i m n e ^ e u , c ă n u ş a u u m

p l u t f ă g ă d u i n ţ ă l u î , c e s e u î n t o r s

p e n t r u a l t â e p 2s c u p î e , p e n t r u l a u d a

ş i p e n t r u m ă r î î a , ş i p e n t r u a v u ţ i e

m a i m u l t a , u n î i c a a c e î a p e n t r u î n ţ e

l e p c i u n e c e d e ş a r t â , s a n u s e p r i c e ş t u

î a s c â ρ δ η δ l a m o a r t e , c e s â l d e s p a r ţ â

p r e d i n s u l u î a r â d u p â v r e m e , î a r â d e

s e v o r u a d u n a s ă b o r u l u ş i l v o r u e r t a ,

s ă b o r u l u î n m i j l o c u l u b i s e r e c î i , a c e

l a î a r â s ă a i b â p u t e r e d e a c i a s t a .

î n v ă ţ ă m d e a d o a n i i î n t â , s ă n u s t e

î n a i n t e s f c m t u l u î o l t a r î u , c u n d

-- S-TII AP LI — 83*

c e v a . s ă n u s e d e l o r u n i c e u n p ă r u m i c .

n i c e s ă i î a a m i n t e p r e d i n ş i î , c e s ă i g o

n e s c â p r e d i n ş î i c u r u ş i n e .

E p / s c o p u l u , s a u i g u m e n u l u p u t e r e s ă a i

b â , s p r e t o a t a p u t e r e b i s e r e c î i .

s ă î n p a r ţ â d e n p a r t e a c e i e ^ i s l u i . c ă 79·

t r e s 6 r a c i d e p u r u r e s ă s e g r i j a s c â . *

a ş i j d e r e ş i i g u m e n u l , s ă a i b â g r i

j e d e f r a ţ î i l u i . ş i d e s S r a c i d e p u

r u r e . c u r a t i a v 6 r ^ m ă n ă s t i r i i s ă o

r u n d e s c â d e p u r u r i c u f r i c a I u d ^ m n e ^ e u . ş i î n t o c m a a l u i c u a f r a ţ i l o r

s ă o a i b â . î a r â n e s c e e g u m e n i c a a c e î a

s a a ep^■scopi v o r t r e c e u n e l e ca a c e s t e

ş i v o r t i d a r u d e n î i l o r u l o r , i a r â f r i c a

l u i d M m n e ^ e u n u v o r u a v e . u n î i c a a c e

ş t e s ă s e î n t r e b e î n a i n t e a t o t i i s ă

b o r u l u ş i î n a i n t e a r h î e r e u l u i . c e î a

92recto

— PKAVILÂ —

v o r u v e n i s a s e b l a g o s / o v e s c â î n b i s e r i c â ,

n i c e c u n u n i l e s ă l e p u e î n c a p e t e l e l o r ,

î a r â d e v a f i î n s â u n u l u c u r a t t i , c e s ă a i

b â p u t e r e a t u n c e s ă s t e î n a i n t e

o l t a r î u l u i , n i c e a d a o r a s ă n u î a c u n u n a .

7 7 * O a r e c i n e v a a r d e , o c u r t o o a r e c a r e ,

s a u s t o g u c u a r î a , s a u c a s â , s ă î a c e

r t a r e î n 8 a î , d e c a s e v a i s p o v e d i d i i h o v n i

c u s 6 u , ş i s ă l u a p u c e p r e d i n s u l s ă l i i

b a t a ş i s ă i î a a v e r 0 , ş i a t u n c e s ă

î a î n v ă ţ ă t u r a J O a î , ş i m e t a n i i c u

t e 2 0 0 î n ^ i , î a r â d e v a l u a î n v ă ţ ă t u r a

2 8 d e a î , a c e l a s ă f a c â î n t o a t e ^ i l e

ş i c u t e 4 0 0 d e m e t a n i i .

T S ^ S ă v a m u r i u n e g u m e n i i d e n t r o m ă n ă

ş t i r e , ş i d u p â m o a r t ă l u i v o r u

v e n i o a r e c a v î i d e n r u d e n î i l u i , ş i v o r

c e r c a ş i v o r u c e r e , d e n t r u a v e r e l u i

— PEAVILA —

t â a c e s t e d e a c m u s ă n u s e m a i f a c â .

F u ^ i s u l a s f a n ţ u l a l p a t r u l s ă b o r i i . 8C

c e a i i f o s t i i î n H a l k i d o n c a s e c a d e ş i

s e d o s t o î a s c e , î n f i e ş c e p a r h i e s ă s e f a

c â s ă b o r d e 2 o r i î n m i t r o p o l î e î n t r u s ă

a d u n e , m i t r o p o l i t u l u , t o ţ i e p z ’s c o p i i

c u t o a t a e p a r h i a l o r i i d e d o a o o r i

î n t r u n a n u . ΐ η Η Ε ^ \Ϊ Λ ^ μ η τ λ ρ κ ’ΗφΛρϊΤΕΛ

ş i l a BXŞ^BHfKEHÎE 'fcTHAro Kp'CTA. c 6 I a

s t e î n s e p t e m v r i e , î n 1 4 ( J i l e . ş i l a a c e

s t i l s ă b o r i i d e t o a t e l u c r u r i l e b i s e r e

c î i ş i d e a l e o a m e n i l o r i i a s e î n t r e b a ,

ş i a s e î n d e r e p t a d e t o a t e , ş i c a s e n u

z ă b o v e s c â s ă b o r u l u ş i î n t r e b ă r i l e

ş i n e s c e i s p i t e c a a c e s t e , d e a c e

s t e î n c e p u t o a t e d e l e g e I u d w m n e ^ e u

a n u s e g r i j i , ş i d e t o c m e l e l e s f m ţ i

l o r i i a p o s i o l i j ş i d 0 1 e p r e o g o d n i c i l o r



93recto

— 8,-ΤΙΙ AP'lI —84*

pârinţi. dirept aceîa învâţarâ şi seri

serâ, şi acesta o tocmiră la acelu

sfantu săbor, s fin ţi dwmneêescii

81* părinţii noştri, ces den Halkidonu.

Oare cinee creştinii, şi lavremîa

degonire selasâ de creştinătate pen

tru frica, şi dupâ aceîa îarâ vine

către praslavie credinţei, unîi ca

aceîa sănufle preoţi, îarâ deva fi

preot şi seva lepăda, acela de acmu

sănumai fie preot, ajunge unora

ca acelora săi pr'lim(5scâ pre dinşîi lapocaanîe.

82*Îarâ de seva lepâda călugSrul, dentru

viîaţa călugSrescâ, dentruceia

ces6u făgăduit lui di^mneêu. îna

intîa ângerilor şi aoam en i lo r . şi

îarâ seva întoarce laviîaţa mirenescâ.


^ le cate 66, de metanii, căseche

mâ curvarîu.

Cine se însoarâ de 4 ori. sâse pocăîa

scâ, 8 aî. raetanîî, cute, 100 înî-

unii ca aceîa curvescft, şi pre d^mne

êu mănîe.

Curvarîulii, 12 aî. Cineşu face

săblaznâ cumuna 3 aî. şi metaniî

36 înî. Cine se supune suptu al

tulu. 5 aî 36 de metanii.

Cine curvesce cumuîare pre unde nue

trebâ, cese chiamâ pre şSûtu,

4 ai metanii 150 iniile. îarâ deva fa

ce cu mueri multe aciasta, şi mai mul

tâ învăţătura săise de, aşijdi

rîa şi totupScatul sase numere şi

sâ se socotîascâ, cutue şi cum îaste

căuna îaste o muîare, îarâ alta sunt

94 ,recto

— pkavilI —

şi va lepăda călugSriîa, şi seva du

ce, ca un cuine seva întoarce spre bora

tura lui, unii caaceîa de sevorti înto

arce îarâ şi voru veni lapocaanîe, 6

ai. de vafi chipul celu mic, îarâ de va

fi mare. săaibâ pocaanîe 10 ai.

83*Cine vafi adoa însurare fiindu de mul

ţi ai, săaibâ pocaanîe 2 ai, îarâ

de vafi tinftr, şîi va muri muîarîa,

îarâ de va putîa răbda aşa. dupâ cu

vuntul apostolului, îarâ de nu va pu

ΐέ, îarâ el săîa adoa muîare, îarâ de

vafi bfitrănti. şi se va însura adoa

însurare, unii caaceîa manie pre d^nine4eu. s6 aibâ pocaanîe 3 ai. m e t a n i i

că te 24 înî·îarâ nescine de vaface atreîa însurare

să se pocăîascâ patru ai, şi întoate

doao mueri, lart alta s&ntil 3 mue

ri, şi şaltele multe, aşijdulaşi muerti umilii îaste unti barbatu.

ai aitulft 2 bărbaţi, şi altalu 3

bărbaţi şi alţii mulţi br.rbaţi.Săuescine va ourri cu dobitoc, ce n

se măniincâ, siise pocMasca 3 al,

şi metanii c4te, 300 in i · devaiumulţiataeelal0saul3al,meta

„ I i 300. I a r ă deva cu dobitoc eese ma

„6„câ, să, aib& pocaanîe, 15 ar. meta„ î i c t i t e c i n c i s a t e , l a v i i a c e l u d o b i

î o c i , s p u r c a ţ i i s i . s e l a p e d e e f l . m l o r u

de muncare. _ Cine cu ciiineva curvi 9 ai, şi me

tanîi cute 160. Cine cu muîare cu

btabat 6 ai, şi metaniiCine va spurca muîare cu b&ibat, sau

fatâ sau câlugeriţa, de vafi



d e p a r t e d e o m u , a c e i a a r e t o c m e l â a

( | i c e c ă o a u s i l i t u a c e l u b ă r b a ţ i i ,

c ă n a u f o s t t i o m u a p r o a p e s ă s t r i g e , ,

ş i p u ţ i n e î n v ă ţ ă t u r a s ă î s e d e c u m

v a f i , d e v a f i m u î a r e c u b ă r b a ţ i i s ă

i s e d e m a i p u ţ i n e , i a t ă d e v a f i c ă

l u g 6 r i ţ â , a c e i î a m a i m u l t i i s ă i s ă

s o c o t e s c â .

C i n e v a c u r v i c u e a l u g â r i ţ â , 9 a i

ş i m e t a n i i 1 5 0 î n ^ l e . a î r â d e o v a î n

ş 6 l a a c e l i i o m i i . ş i m a i v ă r t o s u l

v a l u a c ă l u g ă r i a d e l a d i n s â d e v a fi

m i r e n c â . u n i i c a a c e î a s â n u s e p r i c e

ş t n î a s c â p 6 n e l a m o a r t e . î a r â d e s e v a

Î n t o a r c e a c i a c ă l u g â r i ţ â î a r â l a m iiii

iiiECKo muTÎE. s ă s e p o c ă î a s c â , 9 a i .

D e v a fi βελμκλγο \νκρί\3Λ. ş i v a f i

c u v o î a e i , u n a c a a c e i a s ă s e p o c ă î a s c â

95recto

— SΪ ΙΙ AP LI — 86*

96

recto

— S-TII AP EI — 87*

s ă s e i a , s ă a i b ă p o c a a n î e 5 a i . ş i m e

t a n î i 3 6 i n ^ i . A ş i j d i r e ş i

f e c i o r i i f r a ţ i l o r c e l o r i î d e d i i h o v n i c î i ,

ş i a c e i a î n t r a c e s t i i c h i p u s ă f i e .

D e s e v o r u c e r t a d o i f r a ţ i d î i l i o v n i 87*

o i i ş i s e v o r u u c i d e s ă a i b â p o c a a n î a

0 0 d e ^ i l e ş i î n t o a t e ^ e l e c î i t e 1 2

m e t a n i i , d e s e v o r u i a r â e r t a ş i ş v o r

f i d r a g i , i a r â d e n u , s ă f i e d e s p ă r ţ i

ţ i d e b i s e r e c â d e j ) u r u r e j ^ e n t r i i c e c ă

f u r â m i n c i n o ş i l u i H s , ş i d z i h u l

c e l i i d e d r a g o s t e l u d o s e d i r â . c ă ş s i i n

t u f r a ţ i s u f l e t e s c i c e s p r e s f â n t a

e v i m g l i e l i e , c ă n d u f a c i i f r ă ţ i e .

P o m e n i t o r i u l d e r S o t ă ţ i . s ă s e p o c ă 8 8 *

i a s c a 1 a n u .

C l e v e t n i c u l 2 a i , m e t a n i i 1 8 în ţ j i i ,

M ă r t u r i s i t o r l u l m i n c i n o s 3 a l , \m\anli 2 4 .

— PRAVILA —

1 2 a i , i a r â a c e l f i o m i i . 9

8 6 * C e n e v a g r e ş i c u n a ş u s a . 9 a i s ă s e p o

c ă î a s c â m e t a n i i î n ^ i 1 5 0 .

C i n e c u s o r a n a ş u s a . a i 4 m e t a n i i 7 0 ,

C i n e c u f i n i i s a c e o a u b o t e z a t ă . ] 2

a i ş i m e t a n i i 8 0 0 . C i n e c u m u

m a f r u ţ i n i s M c e l i i d e d z i h o v n i c î i . 9

a i ş i m e t a n i i J 5 0 . C e f r a t e f t i

r t a t i i c e c u s o r u s a v a g r e ş i , i a t â p o

ş t i i 4 a i . ş i m e t a n i i 1 5 0 î n ^ i .

C i n e c u f a t a l u i 5 a i ş i m e t a n i i 1 0 0 .

C i n e c u m i l ia r e l u i 6 a i ş i mârnui 1 0 0 î n ^ ’i

C ± u e c u s o r a l u i , 4 a i ş i mataini H 6

C i n e c u s o a c r a l u i . ş i c u c u m n a t e l e

I u i , 8 a i ş i m e t a n i i 6 6 î n ^ i .

O a r e c u m f i f e c i o r i i n a ş i l o r i i a m e s t e

c u r i l e , a c e i a s ă n u î n t r e l a n u n t â ,

n i c e s ă s e c u n u n e c e d e v e r v r e c e i a a ş a

— ΡΚΑΥΙΙ,Α

C i n e i a s t e o c a r n i c , 1 a n i i , m e t r t W M î n ( ^ i 1 2 .

A s c u l t ă t o r i u l , 1 a n i i , ş i m e t a n i i 1 5 .

C i n e ş v a c ă l c a j i i r ă m i i n t u ] , î n c l i i p u

i a s c e s e e r e t i c u l u i , s ă s e p o c ă î a s c â , 1

a n i i m e t a n i i , 1 5 0 .

C i n e a r â c u p l u g u l , î n l o c u i s t r i i n , s a u

d e n t r a l t t i c e , s ă a i b â p o c a a n î e , 4

a i , ş i m e t a n i i 1 6 î n ^ i .

F u r u l d e c a s e 3 a i , m e t a n i i 1 0 0 î n ^ i .

M i n c i n o s u l u 6 l u n i , m e t a n i i 1 2 .

C i n e f u r â g ă i n i s a u o a o I a n m e t a ? ? M 8 6 :

C i n e f u r â d o b i t o c u 5 a i m e t a n i i 3 0 0 .

C i n e f u r â p o a m e 6 l u n i m e t a n i i 1 5 .

c i n e r ă p e s c e ş i i a a l t i s t r î i n i i l u i c u

n e d e r e p t a t e 5 a i ş i m e t a n i i 1 0 0 .

V a d n i c n l ş i f u r u l u u n j u d e ţ i i i a u .

C i n e p r î i m e s c e f u r u l t i ş i c e s e f u r â

d e d i n s u l t i , a ş i j d e r e s ă s e p o c ă î a s c â





recto

S-TÎÎ AP LT90*

m u e r i c e v o r f i î n t r u m â r t u r î e . o m u l

s ă f i e d e 1 5 a î , ş i a ş a s ă î n t r e î n t r u

n u n t â . î a r e m u î a r î a s a f i e , d e 1 2 a î .

a ş a ş i a c î a s t a s a s e d u c â n u n t e î . î a r â

d u p â v r e r î a ş i d u p â p o h t a p ă r i n ţ i l o r

e î , c a s a f i e p r e u n a t â , d u p â m ă r t u

r î e m u l t â ş i c u b l a ^ o s / o v e n î e .

De opriri.

Ş i c e l î a c a s e o p r e s c u , s u n t t i a c i a s t e d e

l a s f â n t a b o t e j u n e n a ş u l d e f a t a

l u î c e b o t e z a t a , ş i d e m u m a e i ,

ş i d e s o r a e î . î a r â d e a l t e r u d e n i i d e

p r e m u m â ş i d e p r e t a t â . n e s c e f e t e

c a a c e l î a , n u s e o p r e s c â d e c ă t r S r u d e

n î i l e n a ş u l u î i i s e î n s u r a .

O a r e c i n e v a b o t e z a o f a t â . ş i d u

p â a c e î a o v a l u a n e v a s t â d u p â f e c io

— s'tii . ap l i —

s t e p e n a c e d e n t ă î u d e n a s c e r e . î a r â

m o ş u l u c ă t r e n e p o t u l , c e î a s t e a d o a

s t e p e n â . c u r a u ş u f u s t e p e n a d e a d o a

n a s c e r e , î a r â î n c h i p u i ţ i f r a t e l u i c ă

t r e f r a t e l e l u i , c e s i i n t u a d o a s t e ^

p e n t i . c u m s t i n t u a c e s t e d o a o s t e p e n e

c ă n a s c e r e s e c h i a m â s t e p e n a . c u m i i t e

a r â î n t r e b a o a r e c î n e ş i ţ e a r â g r ă i

t a t ă t u u c e s t e p e n t i ţ i î a s t e , ^ i î

f t n t ă î t i , c ă m a u n ă s c u ţ i i t a t ă m î e u ,

ş i f u a c e s t â s t e p e n â â n t â î î i , ş i

î a t â s t e p e n a c e d e n t ă i u , î a r â d e ş v a

^ c e m o şu t ( ? ! U c e s t e p e n u ţ i f u ^ i î

l u î a d o a , c â m o ş u m i e u a u n ă s c u t i i

p r e t a t â m î e u , ş i î a t â o s t e p e n â .

î a r â t a t â m î e u m a u n ă s c u ţ i i p r e m i

n e . ş i î a t â î a s t e s t e p e n a â n t i i î u a d o a

n a s c e r e , d i r e p t i i a c e i a a d o a s t e p e n i i

100recto

— PRAYIIiA —

r u l i i l u î . s ă s e d e s p a r ţ â u n î i c a a c e î a .

ş i d e v o r u f i s f ă t u i t t i a c e s t a p ă r i n

ţ i i , s a s e p o c ă i a s c â ,

î a r â s ă f i e î n s c i r e , ş i d e r u d e n î i l e t r u

p e s c i . p ă r i n ţ i i c ă t r S f e c i o r i , ş i

f e c i o r i i c ă t r 6 p ă r i n ţ i . î a r â ş i f r a

ţ i c ă t r â f r a ţ i , ş i a c e ş t i f e c i o r i ,

c e s e c h î a m â v e r i p r e m a r i . a ş i j d e r e ş i

a c e ş t i f e c i o r i , c e s e c h î a m â a d o î v e r i .

ş i c e s i m t Î i a i t r e î i . ş i a c e ş t e t o ţ i

n u s e e a d e a s e î n p r e u n a n u n t e î . i a r â f e c i o

r î i a i t r e î i v e r i p r e m a r i , s ă s e s t r i i n g â

ş i s ă s e î n p r e u n e z e n u n t e î c u l e g e .

Stepena de âiităiu.

A s c u l t â ş i s ă s c i î , c ă t a t ă l l a s t e

c u f î î u l i i , ş i f î î u l i i c u t a t â c e

î a s t e s t e p e n a c e d e u t i i î u , c u m u ş f u

— PRAVILA —

m i î a s t e m o ş u m î e u . c u m i i a m i i § i c e

l a a r ă t a r e , d e c i î n c 0 p e a t e s u î p r e

s c a r â , ş i v e r i s ă c a l c i p r e s p i ţ a c e

d e â n t i i î u , ş i a c e s t a î a s t e c e î a c e g r ă

i m i i . t a t i i l î a s t e s t e p e n a ο έ d e â n t i i î u

ş i d u p â a c e î a p i i ş a s c e d e n , ? t e p e n a

c e d e n t i i î u . ş i p a s â î n s u s i i s p r e a d o a

s p i ţ â . ş i d u p ă a c e î a d e n t r u s t e

p e n a c e d e n t i i î u v e r i p ă ş i , ş i v e r i

m e r g e s p r e a d o a s t e p e n i i î n s u s i i , ş i d e

a c e s t a g r ă i m , c ă î a s t e a d o a s t e p e n â

m o ş u m î e u d e ţ v a ^ i c e , d a r â f r a ţ i i

t 6 î c e s t e p e n ţ i s i i n t u . ^ î i l u i . c ă

ş i a c e ş t î a m s t i i i t i i a d o a s t e p e n â , c ă

p r e m i n e m a u n ă s c u ţ i i t a t â m î e u ,

ş i f u s p i ţ a c e d e â n t i i î u o n a s c e r e ,

ş i a ş a n ă s c u ş i f r a ţ i î m i , ş i î a

t â d o a s p i ţ e . î a r â î n c h i p u i ţ i v e r i l o r



— S-TII AP LI —

pre mari, dupâ conoscinţa ruderiîî

ceşsuntu apatra stepenâ, cenuse ca

de nice se cuvine ase împreuna nuntei,

aşijdir0 şi feciorii veriloru pre

mari, fiinduşi adoi veri siintuşi

aşasîa stepenâ, îarâ nice aceşte nuse

cade ase însura un ulii către altulti

îarâ de sevoru tâmpla aceşto afi nu

ntei, învaţâ legîa săse desparţâ şi

maî vârtos să se pocăîaseâ, aşijdi

re şi fecioiîi aidoiloru veri, stintuşi aitrei veri, şi suntu aopta

spiţa, şi nice aceşti nuse cade ase

lua nuntei, îarâ de sevor şi tâmpla

unîi ca aceştia afi nunteî ounescii

Dţâ, sau cu oare ce lucru aesciutii,

aceia îatâ sănuse dezparţâ, cesăpe

trecâ,. însâ se cade acestora denisce

101rtcio

— PRAVILA —

pScate ca acestîa să se grijascâ de

post şi de milostenie, de acesta t6

mplare fără de voîa. îarâ să se socote

scâ aceşte nice întrunchip sănu fie.

îarâ se lasă nascer^ şi rudenia delafeciorii atreî veri, şi de acolîa ρδηδ

înaopta stepenâ şi decîîa, fărâ

de certare toţi să=ie îa nuni ei.

îarâ înlăuntrul aopta spiţâ, săfîe

nunta, cese ice feciorilor aîti eî veri.

căaciastâ rudâ se cMamâ pâuSînaS

stepenâ. îarâ deseva tâmpla acestoracu nescîinţâ nice întruînchipti afi. a

ceîa sase desparţâ.

Deci şi aceştia siintti rudenia şi n asce

ΐ·έ de sÎiuge. şi de acesta

amu scrisu, şi amu lâât

102

reeto

— STII AP LI 93*

îarâ acesta e de nunta şi

de rudenia nunteî :

Ce derudenîa nunteî, siminţîîa c^sciutâ îaste acesta, sănescine

va lua o muîare văduo. şi va ave ace

muîare, o fâtâ dealtti bărbat. îaste

şi acestuia fatâ caşi aceîi mueri.

şi ise cade lui săse ferescâ de dinsa

foarte, cum arâfi fatâ lui. aşa

şi maştehuluî de muiarîa fiului sâu. §şi fiiuluî de maştehâsa. şi cum na «

tuluî demuîarîa frăţinisâu şi socrul.

FîiulCi cu mare fricâ săcaute pre fa

ţa mfiinisa. şi săifacâ cinste

depururîa. Şi tatălti săseîa amin

te dechipulti fetei lui, şi săse soco

tescâ. aşijderîa şi fratele de so

verso

— PRAVILA —

ra luî, săse îa aminte presine.

îarâ derudenîa nunteî, decelîa ceamti

îsu maî sus. cftndă vorufi desevoru

aduna spre cuscrii, ce săse întrebe nun

teî,p e a m ă r u n t u l u

săse cerce, cas ă

nuse tâmple rudenia nunteî afi, cese

îce cuscrie.Cadese cu spunere şicu cercare şi cu

întrebare multâ cum invaţâ dwmneêia

sca lege. că stintu crsciii şi ântuîu

Şi aidoi, şi aitrei. şi să cade de

aceşte ase socoti,

îarâ se cade ase sci şi de aciasta. râ

fieş ce soţie ce se îce bărbatulu şi

muîare, deci pârinţli omului tatăl

şi muma şi fraţii, şi părinţii

muerli Iul şi ai fraţilor ei, chlamâ

secuscrie înttiîu îarâ averiloru prema



103ret lo

94" — S -T II AP LI —

ri, bfirbatului şi muerîi lui aceşte

se cliîamâ adoa cuscrie. îarâ ai doi ve

ri abărbatului şi a muerîi, suntuş

atreîa cuscrie, deci şi cuscrii ceî den

tiiîu câtre cuscriîa ce mare, şi ai

doii nu se cade Inpreunărîi fratelui,

aşijdere şi fiîulu sau fratele omu

lui să se amestece cu ver'ii muerîi lui

Iară ai doi sau ai trei veri ai omului

cu ai doi şi cu ai trei veri ai muerîi

lui. ueoprit să se îa şi sase amestece.

De (êce stepene.Deci pentru ce amtl îsii. de rudenîîa

stepeneloru, şi de rudenie desiinge şi

de părinţi îarâ grăim, pâne se umple

aopta stepenâ. unchîi şi ruda, să

fie socotinţă îutrunşîi să nu fie ase

lua nuntei. îarâ den rudenia nuntei, ce

104recto


ş i n u p o a t e f i i n t r S n ş î î a m e s t e c ă

c î u n e n u n t e i , n u m a i d e n u v o r i l f i p 6

n e l a m S s u r a a ş a p t e î s t e p e n â , n i c e

n e p o t u l m u e r î i m e l e n u p o a t e l u a f a

t a s u r o r i m e c ă m ă t u ş â m a r e s e c h e m â

C 8 s e ^ i c e f i - a t e ş i s o r . d e c i f r a t e l e

m a i c i i n : e l e i a s t e m i u n c h î u m a r e . ş i

î a 1 ă î a s t e a t r e a s* e p e n â d u p â m e s u

r â a ş i j d i i î a ş i s o r a m a i c e i m e l e

î a s f r e m i l e l e m a r e . î a r â v a r a p r e m a r e

s a u v 6 r u l p r e m a r e a l m a i c e i m e l e . î a 4 e

m i u n c h î u m i c i i ş i l e l e m i c â . î a r â

d e m s i i n t i i a i t r e î i v e r i o r i f e c i o r u l i i

o r i f a t a . n e o p r i ţ i s ă s e î a c u f e c i o

r î i a t r e i l o r u m i v e r i .

Sănescine va boteza un coconii, şil

va lua dupâ fata luî. săse despar

ţâ. şi preotul ceîva bla^^ros/ovi predinşîi

— PKAVILA —

s e ^ i c e d e c u s c r i î a s t e a ş a . p S n â s e

u m p l e r u d e n i a a m u n d o a o a o m u l u i ş i

a m u e r i i î n 7 s p i ţ e , c e s e § i c e d e v a a

v e m u î a r e b ă r b a t u l u i v 6 r p r e m a r e . î a

s t e ş i c u b ă r b a t u l a c e i m u e r i a 4 s t e p e ? z a .

î a r â f i î u l i i v 6 r u m i e u p r e m a r e , i a s t e m i

n e p o ţ i i d e v 6 r i i p r e m a r e , ş i n u s e c a d e

s ă s e î a c u v e r î i m u e r î i m e l e , c u m n i c e

f r a t e m î e u c u s o r a m u e r i i m e l e n i c e

c t i n i n a t u m î e a f r a t e ’ e m u e i i i m e l e .

n u s e c a d e s ă s e î a c u v e r î i m i p r e m a r i . n i

c e c u n e p o ţ î i m i , n i c e c u n e p o ţ i i f i i n h a

m î e u , n i c e v e i î i p r e m a r i a f i i u l u i m i e u

n i n e a i d o i v e r i c e s r u d a m u e r î i m e l e

c ă m u î a r e c u f r a ţ i i e i s i i n t f i a d o a

s t e p e n f i . î a r â b ă r b a t u l e i c u v e r î i p r e

m a r i a i e i s i m t u ş i a p a t r a s t e p e n â ,

ş i a c e s t â a d u n a r e d e a i s t e p e n â ,

— PRAVILA —

săse scoaţâ. că finuM naşului, du

pâ dzihulu. sfanţii i îaste fiîu.

Sănescineva lua o muîare şi va zace

cu dinsâ. şi dupâ aceia seva spurca

şi cusoacrâ sa. ace soacră săiasâ.

şi săse călugSrescâ întro măniistire. şisăslujascâ lui di<mneêu pentru

sufletul ei. îarâ acelii bărbaţii săpre

trecâ cu muîare lui şi sărobescâ

dereptn acele p6cate în 15 ai. săia

certare dela d«hovnicu s6u.

îsuse cade în postul celti mare, pomenire

mucenicilor, nice botejune, sau cu

niinie. nu mai siimbăta şi dumineca,săse facâ pomenire sf/nţilor, şi mor

ţilorii. şi botejune. îarâ dese va t6m

pla vreo temere demoarte. oreînce î

săse boteze coconulti.



— S-Ϊ ΙΙ AP LI

105recto

96»

î n v ă ţ a r â s ă b o r u l s f i n ţ i l o r a p o s i o l i , ş i

92*sfm ţ'ii p r e u g o d n i c î i j D ă r i n ţ i , '

a tr e îa n u n t a s ă n u f i e . o a r e c e p r e o ţ i i

Ya s c i a c e s t a , ş i - να Ι ιΙ α ίί Ο Β /ο γϊ a t r e i a n u n

t â , s a s e s c o a ţ â d e î n p r e o ţ î e .

O ar e c i n e n u v a f a c e f e c i o r i c u m u î a r e

l u î c e d e î n t ă î u n i c e c a a d o a . a c e l a

s a s e l a s e d e s e m a î î n s u r a , s ă î a r â m u r i

l u î ş i a d o a m u î a r e . s â p e t r e c â a ş a

l u î d M m n e ^ e u î n t r u c u r ă ţ i e . î a r â d e

v a f i î n c â d e 3 5 d e a i c r e s c u t u l l u î .

ş i s e v a î n s u r a î a r â a t r e î a o a r â . u n u l

c a a c e la s â a î b â p o c a a n î e , o a î . ş i

d u p â a c e î a s a s e p r i c e ş t u î a s c â . î a r â d e

v a f i t i n f i r i i , d e 3 0 d e a î . s ă a î b â p o

e a a n î e , 8 a î . i a r â d e v a f i d e 4 5 d e a î .

s a u d e 5 0 ş i v a f a c e a c i a s t a . u n u l c a

a c e l a s ă n u l p r î i n i e s c â s f â n t a ş i c i n

— S -T IIA P L I —

d e n t r u t o a t a l u m e , ş i ş a l t e s ă

b o a r â d e n t r u b i s e r e c i m a r i . ş i d e n

t r u p o l a t e î m p ă r ă t e s e i c e e i l a o

v r e m e s e a d u n a r ă î n l ă u n t r u î n c e t a t e

I u C o s t a n d i n u s f i n ţ i i p ă r i n ţ i , ş i

î n t r u b i s e r e c i l e c e l e m a r i d e s [ i r e r S s ă

r i t â , î n c e t a ţ i m ă r i t e , ş i d e a c i a

s t a s c r i s f i r ă p r a v i l a f o a r t e c u n e v o

i n ţ â ş i c u r ă v n e ş i c u j e l a n i a s u

f l e t u l u i . p e n t r u a d e v e r i t a p r a v o

s l a v n i c â ’ c r e d i n ţ a c r e ş t i n t 5 s c â c e î a

c e o C r e d e m u ş i o m ă r t u r i s im u ,

c ă c u a j u t o r î u l u ş i c u p u t e r e ş i

c u f a c e r e d w h u l u i s f « n t . a c e s t î a t o

a t e l e t o c m i r â ş i l o ^ i s e r â , ş i l e p u

s e r â , î a r â c i n e n u l e v a c r e d e ş i n u v a

g r i j i d e a c e s t e a n a t h e m a , r ψ .

S ă f i e l a s c i r e , c ă o a r e c i n e v a l u a m u

106...recto

— PRAVILA —

s t i t a b i s e r i c a l u î d i i m n e ^ e u . c a p r e

u n a î n ş S l ă t o r î u s p u r c a t , ş i s ă a î b ă

c e r t a r e , c u 7 a î . î n p o c a a n î e m a r e s ă

s e p o c ă î a s c â . ş i l a s f i n t e l e p a s c i s ă

î f i p r i c e ş t e n î e . î a r â d e v a c u t e z a v r e

u n u p r e o ţ i i s ă i p r i c e ş t u î a s c â . p 6 n e

i i u ş v a u m p l î a p o c a a n î e p 6 n e î n 7

^ î· a c e l a î a r â s ă î n c e p â a s e p o c ă i c a

s ă ş i l u m p l e 7 a î . î a r â a c e l u p o p a d e

^ 3. f a c e a c i a s t a c u s c i r e . a c e l a s a s e o

p i e s c â s ă n u s l u j a s c â î n o a r e c i i t â

^ 'i 'e m e . c ă n u s e c a d e p r e o t u l u i s ă f i e

b a t j o c o r i t o r i u l u i d i a n n e ^ e u .

C in e n u g r i j a s c e , ş i o b i d i a s c e t o

‘ « l e la s f i n ţ i l o r s ă b o r u l l u i a t o a t â

l '^ u n îa p u r t ă t o r i i d e d i a n n e ^ e i r e p ă r i

u o ş f c v i . c e l i a c e l e t o c m i r ă ş i

— PKA VIi l —

i a r e f r ă ţ i n i m î e u . ş i v a a v e a c e

m u î a r e f a t â d - a l t u b ă r b a t u , n e p u

t i n ţ ă m i î a s t e m i e a m ă r i t a a c e f a t â

n i c e f a t a c e î a c e v a f i d e n t r a c e i a

f a t â . c e s e ^ i c e n e p o a t â d e c u m n a ţ i i ,

c e a u f o s t a n ă s c u t â d e a l t ă b ă r b a t .

S ă n e s c i n e v a f a c e p r e c u r v i e . ş i v a

d e z p ă r ţ i m u î a r e d e b ă r b a ţ i i , ş i

v a v r e s ă o i a predin sâ m u î a r e , d e o v a

l ă s a a c e l u b ă r b a t u a I u e i d e n t ă i u ş i

a c e l a s ă o i a p r e d i n s â , c e s ă n u c u t e z e

n i m i n e a î c u n u n a p r e d i n ş î i , e a o n u

n t â c a a c e ? t a o g o n e s c e d e p a r t e s f a n

t â b i s e i e c a l u i d ^ m n e ^ e u . c ă î a s t e

s p u r c a t ă ş i c u i n i i s e c a d e p o c a a n i i ,

î n v ă ţ ă m i i , c i n e v a f i t ă l h a r î u f o ^

s t t i s a u f u r i i , s a u e r e t i c i i , ş i v a v e n i



107rteio

108rtcio


t o t î i a n u l t i a l i s p i t i p r e d i n s u l t t , ş i

a l t i î n v ă ţ a ş i a l u î n t r e b a , a u d o a r â

c u m v a î a r â i b a g â , v r ă j m a ş u M l a i n i

m a l u i a c e l t i l u c r u r 6 u d e n t t i î u , ş i

a ş a s ă v i e c u r a t c ă t r S s f â n t a p r i c e

ş t e n î e , c a s ă n u i f i e m a î a m a r i i a c e l u i a

ş i c e l u l a c e l t i p r i c e ş t u î a s c e p r e d i n s u l ,

că d M m n e ^ e ir îa s p r e s p ă s s e n î e ş i s p r e p e r i

r e î a s t e o m u l u i . î n p r o t i v â c u m v i n e

n e s c i n e ş i s e a p r o p i e c ă t r & a c i a s t a .

o r i d u p ă d e s t o i n i c i i , o r i d u p â

9 4 * n e d e s t o i n i c î i .

O a r e c e c ă l u g S r t i f â r â , d e n i c e o n e v o e

m ^ r g e u n d e v a , s a u n e t r i m i s d e n i m i

n e , ş i v a m e r g e ş i s ă v a î n t r e b a d e

c r e d i n ţ a o r i î n c e c h i p t i , ş i d e a c e s t a

v a f i g ă l c e v â n i m i n ^ n e v o i n d u l i i .

u n î i c a a c e î a s ă a i b â p o c a a n î e .

99 — S-T II AP LI —

\ u i n u v a g r i j i ş i n u v a u m b l a , d e p u

r u r e î n t r u ţ i n u t u l î i l u i s ă î n t r e b e

t o t u c r e ş t in u l t r ; ş i · n u i v a c e r t a ,

ş i n u i v a î n v ă ţ a , m a i / C h î a r u ş i m a i

v ă r t o s c u m u i e e - c a d e l u i ş i s ă î n t r i

b e ş i s ă î n v e ţ e t o ţ i p r e o ţ i i ş i p r e

d i a c o n i , ş i p r e c e t e ţ i . ş i a c i a s t a i

n u o v a f a c e a r l i i e r e u M o r i c u m , s a s e

s c o a ţ â d e n c i n s t i l u i . n u s e c a d e u

n i i c a a c e i a s ă p a s c â t u r m a l u i d M în ne ^ eu .

Î n v ă ţ ă m t i f i e ş c e j u d e c â t o r i i i s ă a

s c u l t e d e t o a t â j u d e c a t a e p z s c o p u

l u i , c a s ă n u m ă h n ^ s c â b i s ^ r e c a I u

d w m n e ^ e u . c e î a s t e j u d e ţ u l ep^copu lu i

c u m i i s e u t o c m i t i i s ă a l e g â b i s e r e c a .

î a r â s f i n ţ i i ş i a l ţ i j u d e c ă t o r i , c e n ă

r e p u t e r e s p r e d i n ş i i e p z s c o p u l i i . c e în

p a r a ţ i i ş i b o î a r i i d u p â , d e r e p t a t ^

— PRAVILA - ·

C e n i c e s ă f ă g ă d u î a s c â c e v a a o m m i

r e n t i î n l u m e , n i c e s ă j u d e c e , n i c e s ă

f i e m ă r t u r i e d e v r e u n l u c r u m i r e n e s c i i .

P r e o t u l i i d e s e v a ţ i n 6 î n c u r ă ţ i e , a

c e l a s ă n u a i b â î n c a s a l u i n i c e c u m

m u î a r e , n i c e s t r l i n â l u i n i c e r u d e n i i

n u m a i m u m â s a u s o r â , s a u f a t ^ . .

î a r â d e v a f a c e a c i a s t a d e n e s c i i a ţ a l u i

a c e l a s ă s e c 6 r t e d e l a e p t s c o p u l ă ş i d e

a l ţ i i a i c l i r o s u l u i , ş i s ă g o n e s c â

d e n c a s a l u i a c ^ m u î a r e . î a r â d e n u v a

a s c u l t a e l s ă s e s c o a ţ â d e n p r e o ţ i e .

E p i s c o p u l u i s ă n u i v i e v r e o m u î a r e n o a p

t ^ , n i c e s t i n g u r â î n t r u a s c u n s â d e p u r u

r 6 s ă v i e c ă t r â d i n s u l f t m u î a r e . î a r â

d e v a î n c e p e e p / s c o p u l â a f a c e a c e s t a s ă

s e s c o a ţ â . E p i s c o p u l u , s a u m i t r o

p o l i t u l , s a u p a t r i a r h u l , c e e l d e t u r m a

~ PRAVILA —

ş i a d e v S r t i . î n s ă p e n t r u î n d e r e p t a r ^

c ^ m a i b u n â , ş i p e n t r u a d e v ă r u l c e

l a c e î a s t e , d e m u l t e o r i ş i j u d e ţ u l

î n p 6 r ă t e s c u ş i b o e r e s c i i s e d 0 s a p t p u

t ^ r e b i s e r e c i i . c ă î a t â c u i n i i s e u

t o c m i t d e s f m ţ i i a p o s t o l i , ş i d e o g o d

n i c i i p u r t ă t o r i i d w m n e ^ e i r i i p ă r i n ţ i ,

c ă ş i î n p g r a ţ i l o r i i , ş i b o î a r i l o r i i l e

î a s t e j u d e ţ i i b i s e r e c a I u d w m n e ^ e u c 6

s f â n t a d e t o a t e t o c m ^ l e l e c e l e c e

o a r e c u n d i i l i s e t i i m p l â . d e r e p t i i a c e ia

ş i a l t e î n d e r e p t ă r i m u l t e , c e l i î a

s t e a s ă î n d i r e p t a ş i a s e î n t r e b a d e

s f ă n t a b i s e r e c a l u î d u m n e z e u .

^ i s i i f u c u d u h u l i î s f a n ţ i i a t o t i i episco

p u l t i m a r o ş i m i c i i , m u l t e î n t r e b ă r i

ş i c e r c ă r i c u s ă b o r u l i i s ă f i e d o s t o î

n i c i i c u m s e c a d e e p z s c o p u l u î . u n i l e



109recto

110recto

' — S-TII AP LI —

a c & t î a s ă r S d i c â p r e e p i s c o p u l , f i e ş

c e e p i s c o p i i c e n i i v a a v e d a r u n i c e c u v i n t e

d u m n e ^ e e s c i , n i c e s a s e p r î i m ^ s e â l a

e p is c o p i e c a u n î i c a a c e î a a p a s c e t u r m a

c e g v â i t o a r e , ş i s f â n t a b i s e r i c a

l u î d M m n e ^ e u a o î n d e r e p t a n u p o t i Ş .

c a s a n u s e p î a r ^ â ş i p r e s i n e ş i a l t o

r a s o l i t o r î u s = ? le f i e î n t t u p e i r e .

9 5 * F e c i o r u li l t â t i n i s 6 u n u s e c a d e s ă i ■

m a r t u r i s e s c â o r i d e c e l u c r u , n i c e

. d e i ' 6 u , n i c e î a r â d e b i n e . a ş i j d e r e ş i

t a t â l i l f i î u s 6 u . c ă u n o r a c a a c e s t o

r a , n i m i n î a s â n u l e î a c r e d i n ţ a .

Oare cinevavre săş adacâ mărturie

deoarece lucru luişu, acela sănuadu

câ deînrudenîile luî aî mărturisi,

ce striini. îarâ rudenia luî niminîa

sâna o cre^â. îarâ săaducâ de toate

101*

s c o p î î a . l u i p e n t r u o a r e c e l u c r u , ş i

î a r â v a ş 6 d e a c e l a ş i v a î n c e p e a d a

m i t a , c a s ă î a î a r â e p i s c o p i a l u i c u

m i t â , u n î i c a a c e î e p i s c o p i s ă s e g o

n e s c â d e n t r a c î a c e t a t e u n d e p e t r e

c e , ş i c e l a c e î u m b l â l u i ş i l p u n u

ş i a c e î a s ă s e r u ş i n e z e c a d e n i s c e d e

n e t r e b â , ş i d ’i p â a c e î a a c e l u e p i s c o p i i

s ă s e d u c â î n t r o m ă n ă s t i r e o a r e c n r e

d e a s c u l t a r e i g u r a e n u l « i . c a d e v a f i g r e

ş i t t i c e v a b i s e r e c î i I u d ? < m n e ^ e u î n t r u

e p i s c o p i a l u i , a c e l a î a r â î n t r u a c e

a s c u l t a r e s ă ş c u r ă ţ e s c â g r e ş a l e l e l u i .

A ş i j d i r î a i g u m e n u l s ă î s o c o t ^ s c â

l u i . u n i l e o r i I n t r u n c h i p i i , a l t e

l e o r i î n t r a l t u c h i p u , c ă s e c a d e a l m ă

B g u î a p r e d i n s u l ş i a l c i n s t i , 9S*

O a r e c e p e e o t u e d e n t r u c e î d e c i n s t e

— PKAYILA —

m ă r t u r i i l e , s ă n u m a i m u l t e î n c a i t r e i ,

c e â n t t l î u s ă l i s e j u r e c a s ă l e s p u e a d e v S

v u l . ş i d u p â a c e î a s ă i m a r t u r i s e s c â .

î a r â m ă r t u r i i l o r l i s e c a d e s ă f i e a ş a

c i n s t i ţ i , ş i c u b u n â s m e r e n i e , ş i

s ă f i e c u t e m e r e l u î d u m n e z e u , c u I u

c r u r e b u n e . c ă u n i i c a a c e ş t î a s e t e m t i

a s e j u r a . ş i m ă r t u r i s e s c u a d e v ă r i i .

d e c i u n i i c a a c e ş t e s e c a d e a î c r e d e ,

f ' i e ş c e e p ^ ■ s c o p ύ s ă n a i b a p u t e r e , a o

p r i p r e n i m i n e d e l a s f â n t a p r i c e ş t e

n î e , p S n e i v a f i l a a r ă t a r e î n a i n

t î a t u t u r o r a p o v î a s t e g r e ş a l e i l u î ,

ş i s ă s e j u d e c e l u î d e t o t u s ă b o r u l u

t o c m e l e l o r u . î n a i n t e a t o t t i c l i r o

s u l u , s ă d e s f a c ă c ă r ţ i l e c e l e d z t m n e

• J e e s c i s f â n t a p r a v i l â .

— PKAYILA - -

ş i c r e d i n c i o ş i i b u n i i ş i s e v a î n ş f i l a ,

ş i p e n t r u o a r e c a r e p l a t â v a m a r t u

r i s i m ă r t u r i i m i n c i n o a s e , î n v a ţ ă m i i

a c e s t u i a s ă s s d e l u n g e d e d u m n e z e ia s c a

s l u j b a 3 a i . ş i s ă m e r g â î n t r o m a

n ă s t i r e , ş i s a s e d e s f ă t e z e c u c a

l u g ă r i i , ş i s ă s l u j a s c ă c u f r a ţ i i

m ă n ă s t i r e i d o a o ^ i l e , s a u 3 s t t p t S

m t i n i , î a r â î n t r u b i s 0 r e c â ρ δ η δ v a

f i c u c ă l u g ă r i i , p 6 n e v a u m p l e ^

3 a i . ş i s ă i î a r t e l u î g r e ş a l e l e ş i

î a r â s ă m e r g â l a c i n s t î a l u î .

O a r e c e m u î a r e s e v a v M i d e o a r e c a r i i , 97*

c ă p r e b ă r b a t u l e i l a u p i e r d u t t i c u

o t r a v â s a u c u a l t u o a r e c e , a c e î a s a

s e c e r c e , o a r e î a s t e a d e v S r i i , d e c i i a

s ă s e d î a m u n c i i , ş i j ă h u i t a s a f i e

a v u ţ i î a e i , ş i m a i n a i n t e p 6 n e n u





113recto

114recto

Călug&nliî deşva lăsa călugerîa lui, şi va

lOD^merge la lume. sălu prin(Je episcop'-ilii, şi

sălu lege. şi sălii sloboijescâ în mănustirîa

cîa înce au eşitu. şi deva ave nescare avere

alni. şi aceia săo lase cudinsulS întrace mană

stirâ. şi iară deva fug i de în m ăn istir e şi

va lepăda călugerîa. îa râ săifac â lu î a şijdi

rîa. îarâ deva fugi şi atr eîa oara,. îar â să î

facâ Iui aşa. îarâ apatra oara, sălu lase săura

ble cumflva vre. şi însuşi greotatîa luî saşi

o poarte.

CăluggrulQ deva fi adus cev a într o m ona stirâ,

şiva da bisericii, şi îarâ vavre săîasâ

dentrace mănfistire întraltâ măniistire. sau

întraltS lo co. săn u îse de lu î nerai ci i dentr u

averîa lui. numaî ceîvorii fi cruţaţii fraţii

pentru dumnezeu, numai săide aceia pentru

dumnezeu, şi pentru lîubovii. ce să nu îasâ dela

postrigulu lui fârâ deo nevoe mare.

Cine curvesce cu d obitocii, să ise tae l u î tru

puiu. cese îce, mădularîulu celii de ruşi

llO’ne. că cudinsulii au făcuţii fărâdelege pre

fărâ delegîi.

lll* 0are cine ascunde tălharîu, şiliiva pitula.

— STII AP Iii — 104* — STII. AP LI — 105»

cătrâ mine, nulii voîu scoate afară.

Oare care om, sau mu îare şva lăsa duhovnicu 117*

seu fărâ care vină şi se va ispovedi Ia

altnlii. săse desparţâ de biserică cucela celă

prîimesce pre dinsulii. că graîasce învăţătorîulii

mîeu Pavelu, şi mărturisitorînlii bisericii,

săaţi ave omîe de dascali, ce nuve sfinţii toţi

părinţi. îaiâ tocmela lăsării luî.săntii ace

stîa . devafl Er eticu , sau curv arîu, sau măreţii. 118*

D eva le ga preotulii preunii volnicii, si voini

culu seva încinge cu armele luî. deva lega

pre preotulu, îarâ maînainte penâ nusevor erta

unulii decătre altulii. nice unulii sănuse dez

lege de înlegăturâ. îarâ voinicul deva trece

dezlega rîa preotului, săse pocăîascâ. aşa şi

preotulu devafi prostii, pentruce că voiniculii

celu deântiiiu, îaste preotulu. că dwmneijeu laste'

ma i pre desupra detoţi şi slugi le lui siintu mai

decinste deto ţi m irenii. Îarâ preotulu îaste

dezlegătorîu ântiiîu. săse ţie de leturgble, în 15

île. că au resipit învăţăturile sfinţilor părinţi.

Deva ântiiîu lega voînicuIQ pre preotulii, sănuse

asculte. îarâ acela săse desparţâ de price

ştenle, 1 anii.

— PRAVILA —

sănuse judece elu delege. ori furulii ori

ucigaşulii. aceluia săiseîa toatâ avere luî.

Cineva pune vreunii călu ger iiînm ăn ăstir e de sluj

ba oare cărîi slujbe, şi nuova face pentru

dumneijeu. celva sci pre di us ulă furun dii şi străn

giinduşi lui ceva. pre acela săliiîa fraţii de

îocasa bis eric ii , ş i să li i ruşin eze în a in te

^tuturora pre acelii călugerii. şi sălii ocărascâ şi săi mustre.

Cela cenu îubesce laoameni, 2 a î săse pocaîascâ

şi metanii căte 36 deî.

Cine răpesce mu îare, şi c eia ce aler gâ cudin sul. _

3 aî pocaanie. şi metanii 36 înî.

îarâ popa ce la ceîp riim esce pre d in şli, săse go

nescâ dela biserica, şi de leturghia 1 anii.

>'5* şi m etanii om iîa în î.

Cjneva manca păine şivinu. şiseva priceştui.

pocăîascâ, 1 anu. şi m etan ii 15 în iji. ineya lua certare de Ia duhoviiicu seu, ca sănuse

Pnceştuiascâ, şi seva priceştu i săse des

Parţâ de biser ica, în 3 aî. căs e cad e ce la celu

8gâ sălii dezlege. îarâ delvorS lega alţii,

iMâ alţii săi dezlege, deseva pocăi sase prii

®escâ Ia priceştenle. că scris îaste, cineva veni

— PRAVILA —

D e v a b l ă s t e m a p r e o t u l p r e o m u î a r e ,

ş i m u î a r e d e s ^ a î n d r S z n i î n p r o t i v a

l u î d e v a b l a s t e m a · p r e p r e o t u l , a n a

t h e m a s â f i e , î a r â d u p â v r e m e d e i v a p ă

r e r â u 3 a î s ă s e p o c ă î a s c â , ş i m e t a

n î lcLite

o m î e ş i c i n c i s u t e .

D e v a b l a s t e m a d i a c o n u l p r e p r e o t u l 120*

s a u p o d d î a c o n u l , s a u c e t e ţ u l , s e n u s e a s c u l t e c e

s ă î b a t a p r e d in ş ' i i c u l e g e î n v ă ţ ă t u r i l o r

b i s e r e c î i , d e 1 2 o r i c a p r e n i s c e s l u g i

m a i m i c i a l e p r e o t u l u i , î a i â d e î a s t e

î n v ă ţ ă t u r a l o r d e l a a r h i e r e u s ă î p r i i

m e s c â p r e d i n ş î i .

D e v a ş 6 d e d î a c o n u l i i ş i v a b l o g o s / o v i

p r e p r e o t u l , s ă s e p ă r a s e s c â d e n d î a

c o n î a l u i î n 6 l u n i , c a u n n e învăţat ,

ş i f a c ă î n ^ i c u t e 1 5 0 d e m e t a n i î .

c ă s e î n c b i p u î a s c e i u d e i c e e l u ş 6 ^ u c u



115re Ho

— S T ll AP L I. —

învăţătorîul, şi cu aposiolu ceî maimari

ântăîuş întinse muna în solniţa,

i2i*Deva şMe omultl mirenii, şilva

blflôs/qvi popa. săîse oprescâ luî sanu guste vinti şi untii, în 3 sSptS

muni. şi metanii, ctite 100 înî.

l22*Pveotul chemat la pomenire unuî sfan

tii oarecâruîa, şi nu seva îndeletni

ci să mergâ, ce va merge şi va \AagodoN\

numai cu învăţătura luî, deva fi un

bStrtinu cu bunâ smerenie săgrăîascâ

de bine el săgrăiascâ ori diacon ori

ceteţ, că şi domnul nostru Is Hs mulţi

denap6Sioli nuave preoţie ce Învaţă de boteza.

i23*Devaveni unii coconii spremoarte. şi

vorii chema părinţîilui prâ preotul săi

boteze, şi de negrija preotului va

muri nebotezat, acelii pScatii îaste

116reeto

— STII AP LI 107*

d î a c o c o n u l c u n e s o c o t i n ţ a e i , d e n t r o

n ă l ţ i m e o a r e c a r î a ş i v a m u r i . p o c a a

η ϊ θ s ă a î b â 2 a i . ş i m e t a n i i ‘1 5 0 .

M u î a r 6 c e ş v a b a t e c o c o n u l e i . ş i d e

n ă p r a s n â v a m u r i . 6 a i ş i m e t a n i i 124*

1 5 0 î n ^ i . M u î a r e c e v a n a s c e , ş i

d e ş v a s u g r u m a f e c i o r u l i i e i , p S e e l a

m o a v t e s a s e p o c ă î a s c â , l u n i m i e r c u r i

v i n e r i , n u m a î p t i i n e ş i m e t a n i i c ă

t e o m î e . O a r e c a r e m u î a r e v a b e

e r b i . s ă n u n a s c â c o c o n i . 7 a i ş i

m e t a n i i 2 0 0 .

M u î a r e d e v a î n c e p e , ş i n i s c e f a r m e

c e o a r e c a r e l e v a b e s ă s e s c u r â . c a s ă

l e p e d e î n c 6 p e r î a d e n t r S n s â a i . 8 ş i

m e t a n i i , c â t e 3 6 7 . î a r â d e i s e v a

t f i m p l a e i a m u r i s ă n u s e î n g r o a p e .

M u î a r e c e v a f e r m e c a s t r î i n î i ş i p r e 125*

— PKAYILA —

p r e p o p a , î a r â , d e v a g r ă b i p r e o t u l ş i

d e c a v a v e n i î a t ă l i i v a a f l a s p r e m o a r

t e . s ă l u s t r o p e s c â c u a p â d e l a κ*γο

ΐΛΒΛΕιΓίΕ. ş i s ă c e t e s c â m o l i t v e l e s p r e d i

n s i i c e l e d e b o t e z , ş i a ş a c u d ^ ί m n e ^ e α

î a s t e b o t e z a t . î a r â d e v a m u r i n e b o t e z a t

c u n e g r i j a p ă r i n ţ i i o r i i , a c e l i i p 6

c a t i i î n ş i ş i a c e î a l î a u . d e c i s ă a i b â

p o c a a n î e . 2 a i ş i m e t a n i i . 3 6 .

D e v a m u r i c o c o n u l i i a p r o a p e d e p ă r i n

ţ î i l u î ş i n e b o t e z a t i i , d e t r e i φ

l e , s ă a i b ă p o c a a n î e 6 a i . m e t a n ^ 5 0 0

î a r â d e v a f i b o t e z a t i i ş i s e v a s u g r u

m a î n t i e e i 8 a i . m e t a n i e 3 0 0 .

M u î a i e c e v a f a c e f r e o p a c o s t e c o c o

n u l i i i e i , c e s e ^ i c e d e v a c ă d î a v r e î n t r o

n e p u t i n ţ ă r e . s ă s e p o c ă î a s c â 1 a n .

ş i m e t a n i i 5 0 . M u e r î i c e i v a c ă

— PRAVILA —

a i e i . a i 9 . m e t a n i i c i n c i s u t e î n ^ i .

M u î a r e o t r ă v i t o a r e . p 6 n e l a m o a r

t î a e i s ă s e p o c ă î a s c â . ş i m e t a

n î e . c ă t e u n t u u e r e c i i î n t r o ^ i .

S t r i g a î n 7 a i . ş i m e t a n i e 4 0 0 .

M u î a r e d e v a ^ i c e p r e o t u M u n c u v i i n t 126*

r 6 u d e r u ş i n e , s ă s e d e b i s e r e c â 8

, a i g o n e s c ă .

M u î a r e d e v a î n v ă ţ a p r e p o p a d e l e t u r

g h î a l u i , s a u d e c i a s u r i l e c e l e c e i s i i

n t i i l u î f ă g ă d u i t e , d e v a f i f o a r t e

t i n S r i i . î a r â î a v a f i î n ţ e l â p t â ,

î a r â d e l v a î n v ă ţ a ş i d e p u t e r e , o r i

s ă s e p ă r ă s e s c â , o r i s ă s e d e z p a r ţ â ,

î a r â d e s e v a p o c ă î 6 l u n i s ă s e p o c ă î a

s c â . ş i m e t a n i e 1 0 0 0 . î n § i , a ş i j d i r î a

ş i o m u l i i c e v a b i r u i s u p ţ i i a c e s t â

p u t e r e , a ş i j d i r î a s ă s e c e r t e .



— S -T IIA P L I — ’ SO*

D e c i p e n t r u c e d e n c e p u t u . o m u l i i ş i

m u i a r e î a u f â c u t d z i m n e ^ e u , c a l u

m î a s ă v î î a z e l u i ş u , ş i o c i n a l u î ,

d a t i i s e u m u e r î i o t o c m e l â , o a r e c a ,

r îa a s e v e d e , c a d i î n s â î u t o a t e l u n i

le v ^ ^ u t e l e l a a r ă t a r e l e f a c e î n c e p e

r îa c e î a s t e . c a n u c u m g r ă e s c u o a r e c a r î i .

c ă m u î a r e i s p i t e s c e n a s c e r e d e l a

o m u . î a r â d e l a m u î a r e n u î a s t e n e r a i

c â , î a r â s ă a r a t â c e î a s t e c ă s t i n g e p r i i

m e s c e d e l a m u î a r e , c e l o r s e c h e m â a m e

s t e c a r e s u n g e l u î , ş i t r u p d e l a o m .

c e e i s e c M a m â ş i t r u p ă n i .

D e c i c ă î n t r u l e g e v e c h e f u ^ i s i l , î n

1 2 ^ i l e s a s e f e r e s c â b ă r b a t u l d e m u î a

re, c a s a s e c u r ă ţ e s c â s ă n u s e s p u r c e ,

ia r â n o i m a i c h î a r i i a m a l e s p S n S a ş a s a

sau p 6 n e a o p t a c u r ă ţ i e d e p l i n i i î n

117recto

IIBrecto 109·

d e v a s c i î n t r ă c e l c i a s ş i v a e ş i p g c a

t e n a r e . î a r â d e s e v a î n ţ S l e g e ş i v a

p e t r e c e p e n t r u r u ş i n î a o a m e n i l o r ,

ş i v a l u a ş i a n a f o r â , s a s e d e s p a r ţ â

d e b i s e r e c â ş i d e p r i c e ş t e n î e 6 l u n i

ş i m e t a n i i 5 0 î n ^ i , 1 2 8 *

M u î a r e c e i a c e i s e v a p ă r ^ a s e ţ i n 0 d e

c ă t r e b ă r b a t u l i i e i d e t o c m e l a t r u

p u l u i , ş i v a m e r g e b ă r b a t u l e i d e v a

c u r v i o r i c u o m u î a r e o r i c u d o b i t o c

c u m s e v a a r ă t a d u p â v i n a l u i . ş i a c e l

p ^ c a t s p r e m u î a r e i s e î n t o a r c e , d e r e p t

a c e î a î n v ă ţ ă m c i n e v a v r ^ s ă s e ţ i e c u

v o î a b ă r b a t u l u i e i s ă s e ţ i e , ş i o m u l

a ş i j d e r e ş i e l c u v o î a m u e r î i l u i s ă s e ţ î e .

c a s ă n u f i e ţ i n e r e l o r î n t r u g r e ş a l â ,

d e c i a c ‘5 s t e a ş a l i s e t u m p l â l o r , c a c 0

l e c e c u r v e s c u ş i c a p r ^ c u r v a r i lo r , ş i

c a c e l o r a c e c u d o b i t o a c e l e a u p 6 c a t e .

riLAYILÂ -

v â ţ ă m a a s c e p t a . c a s ă f a c ă n e s p a r c ă

c i u n e b a s ă n u f i e . p e n t r u c e c ă t o a t ă

f a c e r e I u d i t m u e ^ e u î a s t e b u n a ş i n e

m i c â n u e d e l e p ă d a r e , c e n o i m a i

W u l t u p e n t r u c u r ă ţ î î a ş i p e n t r u a d u

n a r e s f i n t e i b i s e r e c i ş i a l e t u r g h î e i

ş i a p r i c e ş t e n i i i .

î a r â î n v ă ţ ă m u d u p â t o c m e l î a c e a u

G u e r i l e a f a r a d e b i s e r e c C i s ă s t e 8

^ i l e , a f a r a d e n p r i d v o r u l b i s e r e c î i

^ ^ i l e , î n l ă u n t r a l î n 5 , c a s i t n u ş s m i n

t e s c â d i i m n e ^ e i i e .

î* C îa le c e v o r t i a v e a ş a ş i v o r i i v r e s ă

Î D t r e î i i b i s e r e c i i s a u v a î n t r ă , s ă

p o c a a n î e 3 a i , s ă n u s e p r i c e

Ş t u îa s c â ş i m e t a n i i 1 0 0 ΐ π φ

Povestii deun preoţii.

Că atnii ailatu oporeste aşa. îarâ seu tum

plaţii de oamu socotita, si oauiu şi scris,

unii preoţii oare carele era întrun oraşii. şi

ave muîare. ce era şi tineri amSndoî. şi

ajuînserâ penâ însumbiita cea mare sara. şi toate

dupâ tocmala prazneculuî găti preotulfi. şi ^

se'ra seculcâ îupatu cu muîarîa luî. îarîiTeni

lui războîulii dela draculii celii decurvîe. vru să

se amestece cu muîarîa lui. îarâ îa nulfijăsâ.

deci sesculâ şi veni şi fu cu unu dotiitocu,

şi nuscîîa muîarîa lui. îarâ stralucindii sfânta

dumineca apascilorS. şi făcu utrenîîa pr.o _

tuia. făcîa şileturghîe. şi era cudinsulu toţ.

oamenii. îarâ dupâ redicarîa pfimîi ceii dumne

deesci. şi dupâ priceştenîe, nooră depasen

în m ulte ch ipur i ce m in ca su nge , caûra îpre

iuruia biserecîi. ca nisce portari oare can.se

în tim pin a depreuna, şi arunca arme. ş; oamenîi foarte închiseră uşile tare. lara înlaun

tru sta oamenîi şi muerile. şi decase dede

sfânta priceştenîe aui ipreotulu ş v ^



il.9recto

110*

veni. şi spuse înaintîa tuturorfi oamenilorii.

şi aş a str iga ră to ţi oa m en ii r'n ΓΙΟΜ Ab’ll. şi

deşchiserâ poarta cea mare şi eşirâ, şi nice

unulii nufu vătematii de paseri, şi aşa toţi

oam enii eş irâ. îarâ mai apoi deto ţi şi mu

îa re preo tu lu i în ce pu aeş i. şi în că fîin d ii în tre uşe orapirâ. şi pre ameruntului rupseră

trupulQ ei cu oasele, şi întru gurile loruM

luară dezburară. acesta preslăvită vedere

nio spuse noua preotulu cv.scripturâ către fo

losulii nostru, direptii aceia se cade culuare a

. min te toate săse facâ. cănu întro părere bunâ

în tr u h it le n şu gu lu p ec atu lu i să fî e.

129*Muîare mainainte p6ne nuseva cură

ţi, de tocmela cei Uste ei, prescuri

sănu facâ, nice săse atiiigâ de ditisenice întrunchip.

Cineş are tocmela eî, şi va ajun

ge la sfruşitul morţii, priceşte

nîe săise dăruîascâ neopritu.

i30*Muîare deca vanasce şi ova ajunge

sfrtişital morţii, săise facâ mo

. 1 2 0recto

S TII. AP LI 111*

s a u c u v i n t e d e l a p r o r o c i m i n c i n o ş i ,

d e l a c e î a c e ş b a g â ş e r p i p r e î n s u n u r i

l e l o r î i , v r ă j i t o r i s e c h î a m a ş i î n ş 6

l ă t o r i d e o a m e n i , c e p r e d i n ş i i i f r u n t e z â d o m n u l i l ş i d u m n e ^ e u l u n o

s t r u d e l e ^ c e : s o c o t i ţ i v a d e p r o r o c i

m i n c i n o ş i , c e v i n i i l a v o i î n t r u h a i '

n e d e o a e , î a r â d e n l ă u n t r u s u n t l u p i r ă

p i t o r i . d e c i o r i s ă s e p ă r ă s e s c â ,

o r i s ă s e d e s p a r ţ â d e b i s e r i c â .

C i n e ş i i a d a p â f e c i o r i i l u i d e n t r u a 134*

c e l e c u v i n t e , d e n u s i i n t u c r e ş t i n i

n u l e e p f i c a t u , î a r â d e s î i n t u c r e ş t i n i

1 a n s ă a i b â p o c a a n î e ş i m e t a n î e c i i t e 3 6 .

C i n e v a f u r a s f â n t a , c e s e ^ i c e c ă r ţ i

s a u ş i v a s e l e b i s e r e c i i v a f u r a , p o c a

a n î e 2 a i , ş i m e t a n i i , 1 5 0 î n ^ i .

C i n e î a l u m i n a ş i t ă m u e , s a u z a v e s 135'

— ΡΚ.ΙΥΙΙΛ —

l i t v â ş i s ă i s e d e p r i c e ş t e n i e . ş i

d e v a b o l i ş i î a v â v a f i s ă n S t o a s â 4 0

d e ^ i l e s ă s e p o s t e s c â ş i î n 5 0 d e b i l e

s ă s e p r i c e ş t i i i a s c â ş i s ă f a c â î n t o a

t e f i l e l e c u t e 4 0 d e m e t a n i i .

] 3 i * C i n e v a p î î a r d e c e v a a l l u i ş i v a c h e m a

v r ă j i t o a r î a d e o v a î n t r e b a 4 a î , s ă s e

p o c ă î a s c â , ş i m e t a n i i 6 6 ,

i 32 * C i n e p o a r t a f a r m e c e ş i e r b i l a g r u m a

z i i l u i , a r e p a r t e d e s l u j i r e b o z i l o r .

î a r â d e l e v a l e p ă d a d e l a d i n s u l s ă s e p r i i

m e s c â l a p r i c e ş t e n i e . i a i â d e l e v a t o t

p u r t a a c e s t e d u p â î n v ă ţ ă t u r a d e n

t i i i u ş i d u p â a d o a , ş i d e n u v a v r e s ă

l e l e p e d e d e l a d i n s u l u , s ă s e d e s p a r ţ â

d e b i s e r e c â .

l 3 3 * C i n e c u m ] ) ă r â c e v a ş i o f a r m e c ă

s p r e f e r i u ţ â , s a u s ă s e s o c o t e s c â p r e s i n e ,

— PKAYILA - ·

d e p u n ^ â c e s e a d u s e c ă t r e c r e d i n ţ a b i

s e r e c î i , p o s i 1 a n u , m e t a n i i , 5 0 î n ^ i :

C i n e î a d o b i t o c c a s ă m e r g â l a l u c r u

d e l a v e c i n u l l u î , d e s e v a t t i m j i l a a m u

r i d o b i t o c u l , ρ δ η δ v a m e r g e l a l o c ,

p 6 n e u n d e i i a s t e a l p u n e , s ă n u î î a l u î

n e m i c a , î a r â d e l v a p u n e ş i î n c â v a

m e r g e ş i i s e v a t t i m p l a l u î a m e r g e ş i

v a m u r i , s ă î î a l u i j u m ă t a t e d e n p r e ţ

O a r e c i n e v a l u a c e v a , d e l a d e a p r o

p e l e l u î d e t r e a b â l u i ş u , ş i l v a

ţ i n e c a a l l u î , î a r â a c e l a l v a u i t a ,

a c e s t a n u î u b e s c e d i r e p t a t e c u m a u

d M m n e ^ e u , î u b e s c e d e a p r o a p e l e t â u c a p i'^

î n s u ţ i t i n e , ş i î a r â î n v a ţ â v r u j m a ş i

l o r t 6 î n u l e d a r 6 u d e r e p t u r 6 u , î a r â

m a i b i n e a l e f a c e b i n e , d c ' c i u n î i c a

a c e ş t e d e v o r ă s p u n e , c e a u l u a t u s ă î u

13Î',



— S - T I I A P L I — 112*

t o a r c ă , ş i s a s e p o c ă î a s c â î n 6 l u n i ,

m e t a n i i o m î e 5 0 0 î n ^ i .

O a r e c e m u î a r e v a f u r a d e l a v e c i n a s a

t o r t i i s a u f u i o r , s ă a i b â p o c a a n î e

î n 5 a i . m e t a n i i c u t e 5 0 , î n d i .

G in e e m e ş t e r n u î n v a ţ â s ă f u r e , î a r â c i

n e f u r â I a n p o c a a n î e , m e t a n i i 5 0 .

8*C ine m o a r e d e f o a m e î n p o s t u l m a r e s ă

m ă n ii n c e c a r n e , ş i s ă a i b â p o c a a n î e 3

a i , ş i m e t a n i i 1 5 0 . î a r â d e v a g u s t a

b r i in zâ , s a u o a o î n t r a c e l p o s t * m a r e , 2

a i s ă a i b â p o c â a n î e , m e t a n î i 6 6 .

O a r e c i n e s e v a s p u r c a î n l u n e b r u n z e i

c u c a r n e ş i î n l u n e d e n t u î u d e b r t i n z â 4

a i s ă s e p o c â î a s c â . ş i m e t a n î i 3 0 0 .

O a re c i n e s ă v a s p u r c a c u u e s ţ i i n ţ â î n

p o s t u l c e l m a r e . p o c a n î e 1 a n m e t a ? i M 8 6 .

39 * P re o tu lti d e v a v r e s ă f a c â l e t u r g h î e

121recto

122recto

S Tll AP LI. 113*

P r e o t u l d e v a f a c e l e t u r g h î e ş i s e v a u r i i

c u c i n e v a s a u v a a v e v r e o v r a j b ă , s ă s e

p ă r ă s e s c â d e l e t u r g h i e î n 6 0 d e ^ i l e .

Preotulii deseva afla cuo fatâ, şîiva stri

ca curăţîîa ei, şiova ave muîare. săse

părăsescâ de leturghîe, peneva da fetei bărbat,

şi dupâ aceia săse pocăîascâ, în 3 ai. săş to

pescâ trupulft lui cu postultt şi cu rugăcîunîa.

şi săş îa mesereri lui deseva călugeri, ftindii

di(nme(Jeu îndeluângu răbdătorîu, de îartâ preceia

ce greşescii. şi peiie lasferşitulă vîeţîi Iui

sărobescâ cu iievoinţâ, lege săise tocraescâ

lui postu nepărăsită. îoa, şi noaptîa. şi

săfacâ metanii 800 îndi, fără sumbăta. şi dumineca.

P r e o t u l t i d e v a s p u r c a s o r u s a , s ă n u f i e

p r e o ţ i i . P r e o t u l d e v a s p u r c a p a

t o l u t ă t i n i s 6 u î n c l i i p a î a s c e s e I u A v e

s a l o m . ş i s ă s e p o c ă î a s c â , 1 0 a î .

P r e o t u l d e v a s p u r c a } ) a t u l s o c r u s 6 u , s ă

s e s c o a ţ â d e n p r e o ţ îe .

— PRAVILA -

ş i v a c ă d 0 î n t r i i s ă b l a z n â d e c e d e i

V a fi l u i p o l i t â s p r e m u î a r e n u i s e c a d e

l u i s ă l e t u r g h i s e s c â . î a r â f ă r ă d e p o l i

s ă c â n t e c e â n t i i i u s ă c i t e s c â p s a l o m ,

8· ΠΟΜ Λ8ΗΜΕ k'e. d e C ÎÎ a c 'tk I B t Γ* II no

h ’ p ' h n po cT HM E , d e 2 4 d e o r i .

ş i m e t a n î i 1 0 0 , ş i a ş a s ă s l u j a s c â .

P r e o t u l b e ţ i v i i , o r i s ă s e p ă r ă s e s c â

o r i s ă s e i z v r ă j a s c â .

P i ' e o t u l ă c u r v a r î u s ă s e p ă r ă s e s c â d e

l e t u r g h î e , P r e o t u l t i c e f a c e p r e

c u r v î e s ă s e s c o a ţ â .

P i’e o t u l f i c e v a b a t e î n p a l m e ş i v a j u

o r i s ă s e p ă r ă s e s c â o r i s ă s e s c o a ţ â .

P r e o t u l f i m a l a c h î a n c e s e ^ i c e c ă ş f a c e

S ă b la z n â c u m t i n a , s ă s e p ă r ă s e s c â

d e l e t u r g h î e u r . a n t i ş i m e t a n î i ,

c î i t e o m i e î n ^ i .

PRAVILA

Preotul ceşva spurca vara premare sau

adoa, săse scoţâ deîi! preoţie, şi

săse pocăîascâ. sau deva spurca şi atrea

vara premare, săse scoaţâ.

Preotul vtinătoriu sau va pune cursa,

şi va vuna pasSri, 3 luni sănu le

tiirghisascâ, şi metanîi 100. că nuse

cade preotului aucide, sau ajunghe

vreo fîarâ ceva. măcară deîvafi lui

şi vreo nevoe mare.

Preotulu deva scopi ceva deîn fien.

ori săse părăsescâ, ori sâse scoaţâ.

Preotul cela ce vrăjasce, sau mirgela vrăjitorîu, săse scoaţâ.

îarâ acesta nu siintu proaste, nice

siintii scrise deîaleşu. ce dentru

dwmneêescile scripturi ce puserâ măr

tiirîi legiuite înlege puserâ. cum şi



123rteto

114* — S-T II AP LI -----

p r e o t u l d e d e s p â r ţ i r î a c h i p u l u i ş i c â

l u g S r î i d e l a m i r e n î î a o m u l u î . a ş a

ş i l u c r u r i l e c e l e b u n e m a î c u a s u p r â

a m i i î n v ă ţ a t a s e î n d i r e p t a . c â î a s t e s c r i s

c ă d e n u v a m a î c o v â r ş i m a î m u l t u

d i r i p t a t î a v o a s t r â . d e c t i t i i a f a r i s e

i l o r t i ş i a c ă r t u l a r i l o r u , n u v e ţ i î n

t r a î n p S r ă ţ î a c e r i u l u i , că . p r e o ţ i i ş i

c ă l u g â i i i d e c i a l ^ c e l i s e c a d e l o r i i î n c e

p e s ă l u c r ^ z e , c u p u t ^ r e e î p î e r i i . c ă

n u e m i n c i u n ă , c e s e u ^ i s . c ă n e v o e î a s t e

b o g a t u l u i a î n t r a î n p S r ă ţ î a c e r i u l u i ,

c ă n u î a s t e p r e o t u l u s a u c ă l u g ă r u l u

c a u n f t p u t e r n i c s ă v i ţ u î a s c ă . s ă a u

p r e o ţ i i ş i m n e r i . n u m a i p e n t r u c u

r v î a l e î a s t e ^ s u , d i r e p t i i a c e î a î a s t e ,

s c r i s , c e î a c e p e t r e c u î n l u m e n u m a î a c e

s t o r a l e î a s t e t o c m i t u , s ă p e t r e c â

124reeto

— S-T II AP LI - · 115*

m o i î a t o a t e c h i p u r i l e , c a i a g e r i , ş i

t r u p u r i b u n e . ş i î n m u l t e c h i p u r i d e

f r u m u s e ţ ă r i , p ă r u î n f r u m s e ţ a t . ş a l

t e g r i j i a l e l u m i i ş i a v e r i , c e î n t r ă n

s e d e c â î n t r â c ă l u g ă r u l e l u s e p î î a r

d e . î a r â î n d e r e p t a r l a c ă l u g S r ^ s c â ,

î a s t e n e s t r ă n s o a r î a a v e r i i , ş i f ă r â d e

m ă r i r e , t ă c e r î a , p l e c a r l a , d r a g o s t î a ,

r ă b d a r e , b l u u d e ţ e l e î , ţ i n e r î a . c u

h a i n e p r o a s t e d e l ă n â . d e t ă î a r e p ă r u

l u i , ş i ş a l t e g r i j i i a l e v î e ţ e î , c e

î n t r S n s e d e c a v i n e o m u l t i m i r e n i i , i

s e p a r e c ă d e r e m a r e , ş i d o s S d ^ s c e f o

a r t e , c u m t i ş i s u g r u m ă r i i s e g ă t e s c e

p r e s i n e . d e r e p t a c e l a p r o a s t e c u v i n t e

n i s e p ă r u , a f i ş i l u ş o a r â l e g î a a m d a t p e t i

t r u c e c i l d e n m a r e p â c a t u f i e ş c a r e l e s c î e

c e r ă u f a c e . ş i s e o s i l u d e s c e p r e s i n e d e

— ΡΚΑΥΙΙΛ —

c u m u î a r e ş i c o c o n i c u l e g e ş i s ă

m t i n t i n c e c a r n e . î a r â d e a l t e l e c a ş i c ă

l u g ă r i i l u î i t r e b u î a s c e . î a r â t o a t e

l i s e c a d e l o r b u n e ş i m a î m u l t e s ă

ţ î e d e c t i t i i c ă l u g ă r u l u i , ş i s e i s p i

t ^ s c â s f i n t e l e c ă r ţ i , c a s ă a l e g ă

p a r t î a p ă c a t e l o r t i d e n t r u a d i i î n c ă r l a

v a l u r i l o r t i . ş i s ă n u p e t r e c â î n t r u

g r i j a c e ş t i i l u m i ş i s ă u m b l e , a ş i j

d e r î a ş i d e c ă k i g ă r i ş i d e p u t e r n i c i

f u ^ i s ş i d e î n d e r e p t a r l a o m u l u î c e l u i

m i r e n i i , s i i n t i i c ă d e r i c ă l u g ă r i lo r t i .

ş i î n d i r e p t a r i c ă l u g ă r e s c i . s î i n t u

c ă d e r i o a m e n i l o r c e l o r u m i r e n i , ş i

î n d i r e p t a r e o m u l u î c e l u i m i r e n u .

b o g ă ţ i a î a s t e ş l m ă r i r e , ş i p e t r e

c e r î a c î a b u n ă , î a s t e o g o d i r l a t r u p u

l u î . ş i s t r ă n s o a r e m u l t â . ş i h a i n e

— PRAVILA -

a f l ă i u ş o r a r e c a ş i l a m e h i i . î a r â d e n

t r u g r e ş a l e m i c i , n i c e l a m î n t e n u i

î a s t e . c ă c a d e c u m ş i p i c ă t u r i l e d e

p l o a e c e s e a d u n ă d e f a c i i r ă u m a r e . a ş a

ş i g r e ş a l e l e c e l e m i c i d e c ă s e a d u

n â , d u c ă î n t r u r ă u l m a t c e l f o c u l u i ,

c i n e n u s e c ă l a s c e d e d i n s e c u m s e c a d e . d e c i

s e c a d e a s e o s t e n i , c a s ă t e i z b ă v e s c i

d e d i n s e ] e , c a d e u n p ă c a t c i n e î a s t e n o a o

l a d i i m n e ^ e l a s c â b o t e j u n e . c e s ă

n e a f lă m c u a d e v ă r ă i s p o v e d i ţ i . c ă

^ i c e m c ă n e l e p ă d ă r a d e s a t a n a ş i d e t o i

l u c r u l t i l u î , ş i d e t o ţ i â n g e r i l u i ,

ş i d e t o a t e s l u j b e l e I u l , ş i d e t o a

t e p u r t ă r i l e l u i . d e c i l u c r u l t i s a t a n e i

î a s t e a c e s t a , u c i d e r î a , p r e c u r v l e ,

ş a l t e l e c e s î n c h i p u i a c e s t o r a . î a r â â n g e

r î i s a t a n l i s t i n t u t o a t e h i t l ^ n î i l e



— S -T IIA P L I —

d r ă c e s c i ş i n e c u r a t e . î a r â s l u j b e l e

s a t a n î i s Î in t u , d e î a s t e r o g ă c î u n î a h i

t l ^ n â c e i a s t e î n p a r t î a i d o l i l o r c e l o r

f ă r ă d e s u f l e t , c e a p r i n d u l u m u n ă r i

ş i c ă d e s c t i , l a i z v o a r â ş i l a r u u r i .

p u r t ă r i l e d r a c u l u i s u n t u a c e s t e ,

j u c r ă l i c e l e p i z m a ş e , ş i p r e a m S r u a

t u l i i , ş i v u n ă r i l e , p l e s n e t e l e ş i a l ă

u t e l e , ş i c â n t e c e l e m i r u n e s c i , ş i

a l t e r S o t ă ţ i c u t i i s u n t u î n t r a c e s t u

c h i p u , s u n t i i p u r t ă r i l e d r ă c e s c i . c e

d e d i n s e l e s e r o a g ă p r o r o c u l d e g r ă î a s c e

c ă t r S d ? < m n e ( J e u s ă l u i z b ă v e s c â . î n

t o a r c e o c h ' i i m e î e i c a s ă n u v a ^ â d e c e

l e d e ş a r t e , ş i i n t r u c a l i a t a î n v î a z â .

D e c i s ă l e f e r i m c u a d e v S r u t o c m e

l e le l u î d ^ m n e ^ e u , ş i a l e s f m ţ i l o r u

a p o s t o l i , ş i a l e s f i n ţ i l o r p ă r i n ţ i , c a f ă

125recto

126r t e U

d e p l e c a r e î n t r e g ă . ş i d e m u l t e c h i p u

r i d e p 6 c a t e î n v ă ţ ă t ă r â s u f l e t u l u i

d e f o l o s Î i . ş i d e t r i b u i n ţ a p ă s t o r î u

l u î , d e f i e ş u c e p & c a t e c e s a u p u s d e

c u r e ţ î e , ş i d e d o b u n d i r e s ă n S t u ţ i i .

Pentru ce că oare carîi fărâ descripturîi îiimul 140*

te chipuri tocmiră lege. ce înmulte chipu

li depecate cese afla nu tocmiră asemenîa. să

fîe pre îngăduinţă sfanţului săborului nostru,

săle de scripturii, cum seva cădîa fîeşu cărui

certare, celiseva tSmpla aşa. direptS aceia

cu socotirîa min ţii noastre şi cu învăţătură ■

cu grija aurului ve plecaţi.Cela ce îaste întru sfinţi înmhrăcatS cu chipu în

gerescii, şi petrece întru mănăstire suptu

tare miina lui dwmneêu mai nainte şi igumeni

lorii, nuse cade cu cuviintulii ase grăi almîeu san

alteu. sau cesta sau ceîa. că a 5000 de mireni ce

era înÎele aposiolilcril oare căniii tetă ceave le

era depreunâ. şi nimine nemicii nu grăiîa că

îa ste a llu î. sa u m ai vărt os ceîa ce pe trecS în m ă

năstiro. nulise cade averîa loru săfie alorii.

STII AP LI —

— PRAVILA —

g ă d u i n ţ e l e l o r c e l e b u n e s ă l e d o b â n d i m ,

c e î n t r u n s e l e d o r e s c u â n g e r î i a s e p l e c a ,

p e n t r u c e c ă n u n e g r i j i m i i n o î ,

d e n e v o i n ţ a c i a m a r e ş i d e d u r e r e c e n e

î a s t e î n a i n t e , c ă c e l î a c e a u a c i c e

s f r i j ş i t , î a r â a c o l o f ă r ă d e s f r u ş i t ,

ş i s u n t i i n e î n p u ^ i n a t e , c e p r e d i n s e t o

a t e s ă f î e n o a o a l e d o b â n d i , c u d a r u l

ş i c u î u b i r 6 c e d e o a m e n i a d o m n u l u i

ş i a s p ă s i t o r i u l u i n o s t r u I s H s , c e c u

d i n s u l t a t ă l u i m ă r i r e i a r â d e p r e u n â

ş i d w h u l u î s f a n ţ i i , a c m u ş i p u r u r e

ş i ι η ν έ ο Α p 6 n e î n v e c i a m i n t i .

învăţătura Sfinţilorii

p ă r i n ţ i , d e c ă l u g â r i , ş i d e p r e o ţ i .

— PRAVILA ■—

şi străînsoarîa pacosteî lorii, şi fărâ de înţe

legere va petrece premijloculn loru. ce laste

almîeu şi alteu, sau cesta, sau ceîa. că oare

unde siintii cele pleve semenate de draculii.

unile ca aceştia întru mănăstire se arată pra

sine ceîa cese arată fieş carele, căi îaste averîa

aluî. nuse cade aceîi mănăstiri săfîe, şi să se cheme mănăstire, ce adunare tălhărescâ.

şi furi ceîa ce fură sfiata, şi lucrători de

toate reutăţile, şi hitlenşugurile. direptii^

aceîa se chemă mănăstire, cese (Jice, vîaţă de

preună. ca săaibâ cee alorfi totS depreună. şi_

în văţă tu rile cele ces cu dî tm ne êu al iinas ta vn icu

lui loru. săpetrecă întru înţelesfl şi întru cu

getii. şi săplece lui, şi sălfi asculte spre bi

ne, şi aşa se cade apetrece, sa afle rgpaosiS,

şi spăsenie.

C ă l u g S r u l i i o r i c e lu c r u v a f a c e m a

r e s a u m i c f â r â d e î n v ă ţ ă t u r a i g u

m e n u l u i , c u m a r â f l î a r â d e m a r e c i n

s t e a c e l a n e m i c u s ă n u l u c r u ţ e i g u m e

n u l a c e l u l u c r u , p e n t r u c e c ă e f ă c u t



127recto

118* — S T I I A P L I

c e s ă l u a r ^ â , ş i c u b l a g o s l o v e n î e s ă

î n c e p â a l t u l i i .

O a r e c e c ă l n g g r v a g r ă i c u v i n t e c u r m e

z i ş a t e i g u m e n u l u i s 6 u . s ă l u g o n e -

s c â d e n m ă n ă s t i r e , s ă . î a s t e ş i î n ţ e

l e p t ş i c ă r t u l a r î i i . c ă e s t e c a o o a e

b u b o a s a , c a s ă n u u i ? i p l e ş i a l t e o i

d e b u b e . c ă d e v o r g r ă i b S t r i i n î i c u v i n

t e c u r m e z i ş a t e , d a r â i g u i n e n n l u c u r a

v a î n v ă ţ a p r e c e i t i n e r i , s ă s e c u c e r e

s c â i g u m e n u l u i ş i s ă i s e p l e c e .O a r e c e c ă l u g ă r i i v a a p u c a u n i i l e m n u

ş i v a l o v i p r e i g u m e n u l u , s ă i s e t a e

l u i m u n a . p e n t r u c e c ă î a s t e p u t e r n i c

p r e s f t ' n ţ î i p ă r i n ţ i .

O a r e c e c ă l u g ă r i i v a f i o p r i t d e i g u

m e n u l t i l u i , ş i v a o p r i ş i a c e l a p r e

i g u i n e n u l i i , s ă l i i s c o a ţ â t o ţ i f r a ţ i i

128recto

S TIl AP LI — IIP*

C ă l u g ă r u l c e v a p ă r u p r e i g n m e n u l , ş i l

v a m u s t r a , n u e d e p a r t e d e m ă n î î a l u î

d z i m n e ^ e u , u n i i c a a c e i a s ă s e p o c ă i a s c â

6 l u n i ş i m e t a n i i l a s ă p t ă m i m â 2 0 0 0 .

C ă l u g ă r u l i i c e ş v a î n f r u n t a p r e i g u m e

n u l l u i , î n a i n t e t u t u r o r f r a ţ i l o r ,

s a u î n a i n t e a o a . m e n i m i r e n i l v a ' o

c ă r u , d e v a f i a d e v ă r i i d e c e g r ă î a s c e , p e

r i r î a o c i n e z â . a ş i j d i r e ş i c e i a c e l

a s c u l t a p r e d i n s u l t i c u d i i l c i a ţ â , s ă s e

p o c ă i a s c â 1 a n , m e t a n i i o m î e 7 0 i n ^ i .

I g u m e n u l i i d e v a c a d e î u c u r v i e , ş i n u

s e v a l ă s a d e a c e i a , ş i v a s m i n t i t o ţ i

f r a ţ i i , n u s e c a d e a l î n f r u n t a î n a i n

t e a m u l ţ i , ş i s ă i g o l e s c â p ă c a t u l

l u i , c a s ă n u o c i n e z e c a b l ă s t e m u l

I u H a m t ă t i i n i s ă u , c ă t o ţ i s u n t e m

p l e c a ţ i s u p t u p ă c a t e , ş i n i m i n e

P RA VIL A

d e î n m ă n ă s t i r e c ă s e g r ă i a s c e c ă î a s t e

c ă l c ă t o r i u d e î n v ă ţ ă t u r i l e I u d ^ ^ m n e

^ e n . o a r e c i i t e v e ţ i l e g a p r e p ă m i i n t i i

f i v o r l e g a t e ş i î n c e r i u , d e v a f i f r a

t e l e ş i î n ţ e l e p ţ i i s ă n u l m i l u i a s c â .

î a r â d e i v o r ş i a j u t a o a r e c a r i i d e n

f r a ţ i l u i s p r e a c i a s t a , ş i a c e i a s ă s e d e

s p a r ţ â d e b i s e r e c â 6 l i i n i , p r e s t e

t o a t e s ă p t ă m t i n i l e s ă f a c â î n f i e ş

c a r e c ă t e o m i e ş i 7 0 d e m e t a n i i .

C ă l u g ă r u l d e v a m e r g e u n d e v a f ă r â d e

î n v ă ţ ă t u r a i g u m e n u l u i , s ă s e p o c ă

î a s c â , o s ă p t ă m i i n â ş i m e t a ? i n o m i e î n ^ i .

C ă l u g ă r u l c e v a m u î n c a î n t r a s c u n s , s ă

s e p o c ă i a s c â 2 s ă p t ă m â n i , ş i m e t a u M 5 0 0 .

C ă l u g ă r u l d e v a f a c e î n v ă l u i a l â ş i v a

î n t i n d e f r a ţ i i f ă r ă d e î n v ă ţ ă t u r a ,

s ă s e p o c a i O s c â 2 s ă p t ă m i i n i m e t a n t i o m i e .

— PR AV ILA —

n u e f ă r â d e p ă c a t e n u m a i u n u l d i< m n e

^ e u , ş i n i m i n e n u e d e p l i n i n t r u

o a m e n i , c e s ă s e a d u n e 2 s a u 3 , d e n c e î

b ă t r â n i ş i s ă m e r g â î n t r o c h i l i e , ş i

s ă i f a c â l u i m e t a n i i c u p l e c a r e ş i

s ă i ^ i c â l u i , s f î n ţ i i a t a p ă r i n t e

d e r e p t u a c e s t l u c r u s e s m i n t e s c u t o ţ i ,

i a r â p e n t r u r u g ă c i u n e s f m ţ î e i t a l e l a

s a t e d e a c e s t i i l u c r u , ş i a ş a s ă i

c â l u i d e 2 o r i s a u d e 3 o r i d e v a a s c u l

t a s l a v â l u i d z i m n e ^ e u d e a c i a s t a , i a x â

d e n u v a a s c u l t a d e a c i a s t a c e m a i v r i i t o s

c u m s e c a d e d e a c i a s t a s e v o r s m i n t i , s ă s e

d u c â d e n t r a c ^ m ă n ă s t i r e , ş i s ă m i

r g â î n t r a l t u l o c , ş i s ă ş m ă n t u i a s c â

s u f l e t e l e l o r , i a r ă a c e l a a r e p u t e r e p r e

s i n e d i t m n e ^ e u l u i s ă u s ă s t e , s a u s ă c a

^ â , î a r â c e l a c e s t â p u t e r n i c î a s t e



I2ârecto

— S-TII AP LI ■120*

130reoto

— S ΤΠ AP*LI 121·

dwmneêu săi redice pre dinsnlii,

i42*0ălugSrul preotu, ce îasse câlugSr In

minătorîu, deivafi luî curare,

să nu slujascâ întrace macaracenevoe vafi.

CalugSrul preotu deva curvi sase lase

de popie pSne la sfruşit, îarâ 3 aî

sase pocăîascâ depScate. aşijdere

şi devaface precurvîe.

CaluggrulÎi preotu deva curvi cu ru

denia lui, cusora sau cu vara premare.

săse scoaţâ denpopîe p6ne la sfrSşit,

şi să se pocâîascâ întru toate île

le vieţii lui. îarâ diipâ 15 ai, săse

priceştuîascâ îatâ de purure. îarâ de

va curvi cucălugSriţâ, săse pocăîa

scâ 9, ai îarâ la fieş ce anii meta

mii cute cinci inîe. îarâ de va fi cu

p o p î e . O r i c e p o p â c e i i u v a g r i

j i d e s l u j b a ^ i l e i ş i d e a n o p ţ î i , s a u

d e d u m n e z e i a s c a l e t u r g h î e , s ă u m p l e c u

f r i c â ş i c u c u t r e m u r u . a n a t e m a

s ă f i e ş i s ă s e s c o a ţ â .

P r e o t u l i i d e n u v a f a c e o r i c e d u p â t o c

m e l a s f ^ n ţ i l o r ι l p ă r i n ţ i , ş i p r a z n i

c e l e c e l e c e s i i p u s e c u l e g e n u l e v a c i n

s t i . m a i v ă r t o s ş i p r e a l ţ î i i v a î n

v ă ţ a a ş a , c e v a f a c e d u p â v o î a l u i .

u n î i c a a c e î a s ă f i e l e p ă d a ţ i .

P r e o t u l d e s e v a î m b ă t a d u p â l e t u r g h î e

ş i v a b o r u , s ă s e l a s e d e l e t u r g h î e 1 a n u

ş i m e t a n i i 5 s u t e î n ţ j i , î a r â d e n u v a

f i f ă c u ţ i i l e t u r g h î e a c e l a 6 l u n i s ă

a i b â p o c a a n î e .

C ă l u g S r u l p r e o ţ i i , d e ş v a l ă s a s l u j b a

( J i l e i l u î ş i d e a n o p ţ î i n u v a g r i j i

-- PRAVILA —

c ă l u g â r i ţ â m a r e 1 2 a i . ş i m e t a n i e

la , a n i i d o a o p o v ă r i i . î a r â d e v a l e

p ă d a c ă l u g S r î a ş i s ă v a f a c e m i r e n

ş i î a r â d e v a v e n i o a r e c i i n d i i l a c ă l u

g i^ rîe , a c e l a p r e s t e p u t i n e i a i s a s e p r i

c e ş t u î a s c â , p e n t r u m a r e m i l a I u d ? < m n e

^ e u ş i p u ţ i n e p o c a a n î e . î a r â d u p â

a c e la î n t r u t o a t e ^ l e l e v i e ţ î i l u i ,

s ă s e c ă î a s c â d o m n u l u i d u m n e z e u l u i

s 6 u c u d e d i n s t i ş i c u d r a g â i n i m a ,

c ă a c e l a ^ i c o n u v o i m o a r t e p 6 c ă t o

s u lw i c e c a s ă s e î n t o a r c â ş i v î u s ă f i e e l .

C i i l u g g r u l p r e o t ă d e v a a v e c u m i m a

P ^ c a t f i c e î a s t e m a l a c h î a . s ă s e p a r ă

s e s c â d e l e t u r g h î e 2 , a i ş i m e t a n î i

c u t e o m i e î i i <Ji

C â l u g 6 r n . l p r e o t u f u r , o r i s ă s e p a r ă

s e s c â d e a c e s t i i l u c r u o r i s ă s e l a s e d e

— PRAVILA —

şi de lucrul trupescii, să aibâ pocaa

nîe, 60 de île metanîi 150 înî.

Igumenul orice sfetu vaface cuvreo

muîare oridece lucru întrascunsu de

fraţi, sau cu coconi^ săse delunge unîi

caceîa deîn igumenîe, cănusiintfi desto

iniei unîi ca aceîa.

Igumenul cenuva petrece dupâ lege

lai dMînneêu, şi dupâ tocm(51a sfmţi

lorii părinţi, ce dupâ voîa luî va petre

ce, şi nuva ave pretoţi întrunchipii

ce unuia i va da ceva, îarâ altuia denii

fraţi nni va da, şi pre unîi va îubi

îarâ dealţîi va începe anu griji, unîica aceîa s i i n t u departe ded^mneên.

şi de dragoste lui. unîi ca aceîa să

scoaţâ den igumenîe.

Ecl is iarhu l i i , oare ce cunegr i j a l u i





Iă3recit)

~ S-ÎJ I AI> LI. — 123*

CU m u î a i e , ş i s a i n ă n t i î n c e c a r n e , ş i

ş a lt e s p u r c ă c i u n i , s ? i s e p o c ă î a s c â 5 a î

ş i m e t a n i i 2 p o v a r u , s ă f a c â I a a n

ş i d u p â 5 a î , s a s e c u m i R e c e .

C ă lu _ y e r u l d e r a m u n c a d e n j r i i t v e l e p ă g u

n e s c i d e v o î a l u i , s a s e p o c ă î a s c â 8

a i , î a r ă f â r â d e v o î a l u i v a r a i i n c a

i a i , ş i m e t a n i i c u m a m u ^ i s i i

i n a i n a i n t e .

C â l u g f i r u l i i î n p o s t u l m a r e c u l ă c o m î i a

l u i v a s p a r g e ş i v a m u n c a p e s c e ,

f a i ' â d e î n p r a z d n i c u l b l a ^ o v e ş t e n i i l o r u ,

ş i l a μ ε ΐ τ ο Ν ο π Ε , a c e l a s ă n u s e p r i c e

ş f c u î a sc â l a p a s c i , c e ş a l t e 2 s 6 p t S r a u

n i s ă s e p o s t e s c â , m e t a n i i î n ^ i ş i

î n n o a p t e c â t e 1 5 0 . î a r â p e n t r u o s l ă b i

e î u n e a t r u p u l u î o a r e c a r e , ş i v a z ă c 6

a b î î a v î u , c a p e n t r u a c e s t a d e v a v r e

134recio

~ S-Tir AP LI — 124*

C â l u g S r u l u s a u p r e o t u l , c e v a p r î i m i

d a r u r i d e l a f u r i s a u d e l a t â l h a r i

s a u d e l a r ă p i t o r i s a u v a b e ş i v a m u n

c a c u d i n ş i i . s a s e l e p e d e ş i s ă s e d e

s p a r ţ â . î a r â d e n u s e v a l ă s a d e a c e s t a

a c e l a c u d i n ş î i s ă s e j u d e c e .

C i n e v a s p a r g e m î e r c u r e s a u v i n e r e ,

ş i n u s e v a p o s t i d i n ş î i a n a t l i e m a . d e

c i m î e r c u r e s a u t o c m i t p o s t u p e n t r u

p r i n s o a r e l u i H s . c u n d u s a u d a t î n m â i n i

l e u c i g a ş i l o r u p e n t r u n o i . î a r â v i

n e r e p e n t r u r g s t i g n i i e l u i . d e r e p t u

a c e i a f ă r â d e p r a z n i c î i γ'γπκκι a m u I u

a t u s ă n u s e r S s i p e s c â . î a r â l u n e t o c

m i r â p o s t i i s f / n ţ î p ă i r i n ţ i c ă l u g 6

r i l o r i i p e n t r u p o c a a n î a .

î n p o s t u l i i pofKj!\hCTBo χ'βο, ş i a l u c t h

P e t r u s ă n u m ă n u n c e c ă l u g S r î i p e s c e

verso

— PRAVILA —

s ă m ă n i i n c e î n p o s t u l m a x e , s ă m ă n u n c e

s â m b ă t a ş i d u m i n e c a , c e m a i n a i n t e d e

a c e s t a s ă s p u e a r h i e r e u l u i , ş i p ă r i n ţ i

c e l o r t i s u f l e t e s c i , d e l v o r f i p r o s t i

P r e d i n s u l t i β ΐ ϋ s ă m ă n u n c e , î a r â a ş a ş i

® î î a r c u r e ş i v i n e r i p r e s t e t o t a n u l

s ă s e f e r e s c â , c ă a m l u a t d e l a s f â i ţ i i

^ P o s i o li , f ă r â d e î n p r a z n i c e d o m n e s c i , c e

s e v o i t i t i i m p l a m i e r c u r i ş i v i n e r i , a c e

^ t tu î a s t e p o s t i i , d e c i c a l u g S r i

oi-u n u l e î a s t e ^ i s s ă a i b â p o s t n u m a i

^ Î ^ r e u r i Ş l v i n e r i , c e ş i î n t r u t o a t e

e v i e ţ i i n o a s t r e , p o s t u l u i ş i ţ i

n e m f ă g ă d u i t p e n t r u î n p â r ă ţ i i a

f î u l u i , î a r â o a m e n i l o r c e l o r m i r e n i

s c r i g l e g e . v i n e r e ş i m i e r c u r e

® 6 ic e , s a u î n t r a l t e p o s t u r i , o r i c e

î’6 ş t i n c e n u i t r e b u i a s c e p o c a a n î e .

— PRAVILA —

n u m a i s ă n i b ă t a ş i d u m i n e c a . î a r â

m i r e n i i m a r ţ i j o i s ă m b ă t â d u m i n e c a .

C ă l u g ă r u l c e v a a v e s ă b l a z n â c u m â n a ,

a c e l a c a n e s c e s l u j b â d u c e s e m i n ţ i a

l u i d r a c u l u i , d e r e p t u a c e i a s ă n u s e

p r i c e ş t u î a s c â c u s f a n t a t a i n â n i c e

d i n i o a r â . î a r â d e s e v a p ă r ă s i , s a s e

p o c ă î a s c â 2 a i , s a u 3 . ş i d u p â a c e

î a s ă s e p r i c e ş t u î i i s c â .

C ă l u g S r u l u c e v a p e t r e c e î n m ă n ă s t i

r e ş i v a v r e s ă d e u n u i s 6 r a c m a n t i î a

l u i s a u c a m i l a v c â s a u r a s â s a u c ă m e

ş â s a u c ă l ţ u n i , s a u a l t i i c e v a d e n t r a l

l u i . n a r e p u t e r e s ă d e f ă r â d e î n t r e

b a r e ş i f ă r â d e î n v ă ţ ă t u r a i g u r a e

n u l u i . p e n t r u c e c ă g r e ş e s c u n i i c a

a c e î a . c ă ş i s u f l e t u l ş i t r u p u l ă l a m

d a t p e n t r u d ? im n e d e u . î n t r u s l u j b â ş i



— S-TII AP LI —

135recto

125*

s u p ţ i i p u t e r e i g u m e n u l u i d a i ’â c u m

l i s e c a d e s t i g r ă î a s c â a c e î a , c e s t a v o î u

s a f a c t i s a u c e î a . s a u c i a s t a i a s t e a m e

s a u c e î e . C â l u g ă r u l u c e m e r g e l a '

c ă r c i r a â ş i s e î n b a t â s ă a i b â p o c a

a n î e 3 l u n i . ş i m e t a n i i 2 m i e ,

C â l u g f t r u l d e v a m e r g e c u o m u î a r e o

m i l â d e p ă m u n t i i , s a s e p o c ă î a s c â

o s 6 p t 6 m u n â , ş i m e t a n i i 1 0 0 î n c j i .

u n î i c a a c e î a v o i a l o r o s p u r c â ş i i n i

m a i o r , d e c i d e a c i a s t a a ş a c e v o î u ^ i c e

d e c e î a c e c a u t â d e p u r u r e l a m u e r i . m a i

v ă r t o s u d e c e î a c e m ă n i i n c â ş i b e u c u

d i n s e , d e p a r t e e a c e s t a d e c ă l n g e r , m a i

v ă r t o s u d e v a f i c ă l u g S r u l p r e o t a m a r .

C ă l t i g g r u l d e v a f a c e c i i n t e c e m i r e n e s c i

ş i v a j u c a , a c e s t a î a s t e o m u a l u

d r a c u l u i , î a r â n u a l u i d M î n n e ^ e u . s ă s e

---- S-TII AP LI ------ 126*

a f l a d u p â m o a r t e a l u i , s ă î î a i g u m e

n u l f f , s a u u n d ? i h o v n i c u b S t r ă n u ,

ş i s â i a r u n c e p r e d i n ş î i î n t r u g r o a p a -

l u î ş i s ă g i ' ă î a s c â , a r g i n t u l u t 6 u c u

t i n e s ă f î p d e p e r i r e : ş i t o ţ ^ c u ţ i

s e t e m d e d w m n e ^ e u s ă n u î a n e m i c a d e l a d in

s u l , c ă f o c u n e t r e c u t u ş î a u l o r u , ş i

a ş a s ă i a r u n c e î n g r o a p ă , ş i n e m i c a să

n u c î i n t e s p r e d i n s u l t i , ş i î a r â i g u m e

D u l u , s a u a c e l u s t a r e ţ i i b e t r u i n i i s ă i

a d u n e p r e d i n ş î i , ş i a ş a d e v a f i f o

s t i i î n m ă n ă s t i r e , s ă f a c â i g u m e n u l

c u t o ţ i f r a ţ i i p o s t t i 4 0 d e ^ i l e , ş i

p o c a a n î e d e f r a t e l e , ş i a ş a s ă r o a g e

d ? i m n e ^ e u d e d i n s u l , ş i s ă f a c â c u t e 1 2

m e t a n i i î n ^ i , c u n d t i s e v o r u m p l e 4 0

d e c j i l e , a t u n c e s ă i f a c ă t o a t ă p o

m e n i r e l u î , c u m ş i a l t o r u f r a ţ i c e s e

136recto

— PKAV UiA — '

p o c ă r a s c â 3 a i m e t a n i i o m î e 6 J .

C ă l u g S r u l d e v a a v e c o p u z ş i l v a b a t e ,

s a u v a m e r g e l a m i r e n i ş i v a ş 6 d e

d e l v o r a s c u l t a p r e d i n s u l . d e u n e l e c a

a c e ş t i a , s ă s e p o c a î a s c ă o s f e p t e m i i

n â , m e t a n i i , 1 5 0 î n ^ i .

C ă l u g S r u l u c e v a c u m p ă r a , s a u v a l u a

m i t ă s a u a s u p r i c î u n e , s ă s e l a s e d e a

c i a s t a , î a r â d e n u , s ă s e d e s p a r ţ ă d e

b i s e r e c â .

C ă l u g e r u l d e v a f i î n m ă n ă s t i r e , ş i

v a a d u n a a v u ţ i e î n t r u a s c u n s ă d e i g u

i n e n u l i i , s ă s e d e z p a r ţ â 1 a n i i m e ta H M 2 0 0

C â l u g S r u l t i d e v a m u r i , ş i v a a v e g a l

b e n i , ş i t a l e r e , ş i n u v a f i s p u s i i

d e a c e s t a d i t h o v n i c u s g u , s a u i g u m e n u

l u i , d e v o r u f i î n m ă n ă s t i r e , c e v o r i i

f i a s c u n ş i d e e ă t r S t o ţ i , ş i s e v o r

— PR AV ILA —

p r e s t ă v e s c u . ş i s ă c h î a m e s 6 r a c î i ş i

m i ş e i i , ş i s ă l e î n p a r ţ â i g u m e n u l i i

a c e s t r ă n s o a r e a c e l u i f r a t e , î a r â î n

m ă n ă s t i r e s ă n u î a d e î n t r a c e l a n i c e

c u t i i a r â f i u n u b a n i i ,

C â l u g 6 r u l t i f i i n d u î n m ă n ă s t i r e , ş i

f ă r ă d e o n e v o e m a r e , d e v a r f i m i i n e d e

l e t u r g h î e , s ă f a c â 7 0 d e m e t a n î i , î a r â

d e v a r e m f t n e d e p a v e c e r n i e 1 5 0 m e ta n * * ·

C i n e v a r S i n u n e d e l e t u r g h î e 2 0 0 d e m e t a w * '

C ă l u g 6 r u l u d e v a ş e d e î n a i n t e f v a

ţ i l o r s ă ş i l e p e d e p u t o r e l u î s a u

a p a l u i s a u ş v a a p u c a a m i i n â t r u p u l

l u i , c e s e § i c e m ă d u l a r i u l c e l u

d e r u ş i n e , s ă s e p o c ă î a s c â

o ^ i c a u n f ă r â d e r i i n d i i .

ş i s ă n u m ă n î i n c e

î n t r a c e ^ i .



137rect»

învăţătura sfântului

127*

ma

reluî Vasilîe de călugeri.o călugere, căndR şeiji pentru treba trupu

ω teu, i iuţi gol) genu nch ele, nicete atinge

de trupul teu, nice săte îndemne gundulu teu

săţtt veiji ceva deînmărtnlarele trupului tSu. ce

haina ta cămeja oredicâ săfaci treba ta.

nice săşeî spreunile ca acelîa la treba ta, nice

respunde niceunuîa niceunii cuvtintu. cătoate

unile caiicestîa nesocotinţe şi fărâ derundu

săntu drăcesci. ce taci şi cautâ josu. sau în

tru chelia ta sănu cu ge ţi ciindfiva , ca unulfi de

încei spurca ţi, că ce la ce cu geta aşa nu Îa st e

creştinu. dara cu ciitii mai vărtos călugerii, nici sămergi cilndSva la praznice mirenesci,

nicî săte afli cundiiva cu dinşii lamasâ. ori

ince chipu. casănuşii bage draculîj semunţa lui,

la inima ta. nice să ca uţi cuo chîi tei în coac e

şi încolîa, ciindfl umbli întru calîa ta. ce tot

cautâ depnrurîa cu ochii tei josii lapămiintfl,

îara cu m intîa sus cătr e dîim ne^ eu şi cn su fletul.

îarâ către din su lfl nepresta nno te roagâ deg re şa le

le tale, şi defraţ'ii tei cei deaproape. şi de

— S TII. ΛΡ LI — 128»

nuse temu Je dumnezeu depururîa te feresce, ca

săuu depriînî şi tu de acelîa. că mai amaru '

ţva vafi. ce depururîa cele desusii ţise cade acer

ca. şi desus agundi. şi săfîi asculiatori şi

în păcă to rîu , şi în tr eg ii , şi to ate cu vinte le le

grăîasce cu smerenie, şi totfi lucrulu ceveri face.

de veri petrece aşa şite veri nevoi moşştenii

veri fi înmperăţei cerîuluî. şi fîîulu lui dum

neêu te veri chema.

O a r e c i n e v a f i s c o p i t s a u f a m ă n ş i

v a c n r v i . s f t s e p o c ă î a s c â 1 a n . metann 3 6 .

c ă c u u n t r u p u v e s c e j i t a u c u r v i t , ş i

a u g r e ş i t . î a r â d e v a f i p o p a s a s e s c o a ţ â . 143*

O a r e c e o m d e v o î a l u i s e v a a r u n c a p r e

s i n e d e n t r u n ţ e r m u r e j o s , ş i v a m u r i .

s a u î n t r u o a p â , s a u d e n t r u o p î a t r â

s a u ’ s e v a j u n g h e î d s u ş , s a u î n c e c h i p d e m o a r

t e . s a u c u o f u n e s e v a s p u n ^ u r a . u n î i

c a a c e î a s ă n u s e î n g r o a p e c a c r e ş t i n i i ,

n i c e s ă l u c u n t e . c e s a l l e p e d e p r e d i n s u l

138recio

reptd ceia cenute îubfscu şi pentru

Mia C3te îubescii. şi penii cepoţi cumiina

ta lucrezâ, şi nu lua dela niminîa milostenie

nice cere. doarâ cumva îaste nedostoînicii şi mă

răcinîi lui vorcresce, şi teveri prinde sprerădeci

>=a altor m ără cini, ş i te ve ri afla întru amar

la ciaeulii mor ţîi, ce lucrez â cum un ilelucr i

5or Jntru mesurâ. n um ai c ut uţi veri hrăn i tru

polii teu, îarâ altora nu strunge. îarâ nepărăsit

cu rugăcîunîa ^lioa şi noaptîa, şi întot ciasul

ca săîa^sâ dentru gura ta şi dentru minte ta,

căţei făgăduiţii luî diimneêu săte faci înger,

’ara cautâ, doarâ cumva cunegrija ta maîmarc

aracu veri fi. îarâ ţisocade săfîi blundii, ta

™tfi. nep om en itor îu d ereotă ţi . rebdăto rîu în

totiî, nem ăniosii cu sfc tii bun ii, pleca t,

nţelepţîe întregâ, îubitorîu la dwmneijeu. iubi

wnu la striini. nef>jlcsulu trupului teu. sau

acerca, cemai vărtos deaproapelorii şi vecinilorii tei airepoosa. sănu umbli

epururîa dentrun locii Intr’altu locii, ce cercă

5‘ află osoţîe bu nâ cese tem e de d!imne(Jeu şîi

®i jabce lu î îoa ş i no ap tîa. şi aş at e înp re

în a cudinsul ii. şi ră bd â pen e la^lioa m orţ ii

slujasce cudinsulii domnului ,dMmneiJeu

teu, îarâ decei rei şi fărâ defolosfi şi

— PRAVILA —

c a p r e u n s p u r c a t . î a r â d e v a f i f ă c u t p e n

t r u d ? n n n e ^ e u , s ă n u s e c r u ţ e , c ă n e s c e b u

n â t ă ţ i c a a c e l î a ş i m o a r t e , n a u

î n v ă ţ a t d ? < m n e ^ e u p r e n i m i n î a . î a r â d e î

\^ a f i f ă c u t h u a l t t i c i o e v a a c i a s t a .

p r e a c e l a s ă i c u n t e ş i s ă i î n g r o a p e , ş i

p a m e n t e s ă î f a c â c a ş i t o t c r e ş t i n u

l u î . i a r ă c e l a c e l v a u c i d e , s ă î a î n v ă ţ ă

t u r a c e l u î a c e u c i d e d e b u n â v o e . c u m

a m u ^ i s u ş i d e î n c e p u t u l u c ă r ţ i i .

C i n e v a f i u c i s l a t ă l h ă r î e , s a u l a f u r

t i ş a g u . a ş i j d i r î a ş i a c e s t a s ă

n u s e î n g r o a p e n i c e s ă s e c u n t e , n i c e s ă î s e

f a c â l u î p a m e n t e c a ş i u n « î d e n p o g u n î .

O p ă r i n t e d w h o v n i c e s o c o t e s c e , ş i

b i n e i s p i t e s c e d e p 6 c a t e . c u m e a

r e l e a r e n e v o i n ţ â s ă s e p o c ă î a s c â . ş i

c i n e a r e n e v o i n ţ â d e 2 p ă r ţ i c e î n v a ţ ă



139recto

— SΤΠ AP LI — 1 2 9 »

s c r i p t u r a p r a v i l e i . î a r â a t r e a p a r t e

o l a s â p r e t i n e . î a r â c e i s l a b i , ş i c e a

c e n a u o s r â d î e , d a l e j u m ă t a t e d e î n

v ă ţ ă t u r i l e l o r , î a r â j u m ă t a t e p r e

t i n e . ş i ţ i s e c a d e ^ i o a ş i n o a p t e

p r e d u m n e z e u s ă l e p u î ş i s ă i t e r o g i l u i

d e c e î a c e s e i s p o v ^ d e s c u ţ î e . î a r â ţ i s e

c a d e d e d i n ş î i , 1 2 m e t a n î i s ă f a c i

^ i o a ş i n o a p t i a . l a π οΛ δΗ οψ Μ Ημ 3 .

l a p a v e c e r n i ţ a 3 . d u m i n a ţ a 3 . l a c i a s 3 .

c a d e z m i n t e l a d r a c u l u i , ş i t u s ă

f i e s l o b o d , ş i p r e a c e l a d e a l e g ă t u r a

d r a c u l u i s ă i s l o b o ^ e s c i . i n r â d e e

s c i n e d o s t o i n i c t i s ă t e r o g i a ş a m a i

v u r u t o s u î n c â d e ţ i n e , a c e l a s ă n u s e

i s p i t & e â s p r e c a l i a d w h o v n i c î e i . n i c e

H 4» s ă s e g r ă i a s c ă , c a s ă n u ţ f î e ţ î e m a i a m a r .

O a r e c i n e v a d a o c e t a t e a l t u î î n p 6

140recto

— STII AP LI 130*

O a r e c i n e v a f î b o î a r i s a u î n p S r a t u ,

ş i v a v r e s ă c ă z n f e c â r 6 u , ş i s e 146·

v a l ă s a r 6 u d e c r e ş t i n i ş i r S u l i i d e p u

r u r e l v a g o n i ş i g o n i t o r i u d e o a m e n i

d e f u r i ş i d e t ă l h a r i ş i d e r ă p i

t o r i u c i d e v a r a u i n i v a t ă i a , ş i v a ^

o r b i . u n u l t i c a a c e l a î n v a ţ ă l s f a n ţ u l

s ă b o r u s a s e p o c ă i a s c â 6 a i . î n t r e i a i

s ă n u s e p r i c e ş t u î a s c â . ş i î n a l 3 a n f i

s ă s e p r i c e ş t u i a ş c â l a p a s c i l e m a r i . i a

r â p o c a a n î e d e n t r u 6 a i s ă o u m p l e c n p o

ş t i i ş i c u m e t a n î i . c u m u ^ e u s p u s u

d e î n c e p u t u l t i c ă r ţ î i .

O a r e c i n e v a f a c e u c i d e r e d e b u n â v o

I a l u i , î n v ă ţ a t a u s f i n ţ i i ă p o s i o l i , s ă

s e p o c ă i a s c â 2 0 d e a i î a r â s f a n ţ u l s ă b o r

ş i m a r e l e V a s i l i e î n v ă ţ a t a u p e n t r u n e

p u t i n ţ a o a m e n i l o r 1 2 a i s a u 1 0 . î a r â

— PRAVILA —

r a t t i , s a u a b o i a r i , ş i v a f a c e n e d e

r e p t a t e ş i s m i n t e l â , ş i r ă z b o i u

s p i e c r e ş t i n i î n t r u a c e i a c e t a t e u n î i

c a a c e î a n a u a d o b â n d i d e l a d w m n e ^ e u

m i l â î n v e c i . î a r â d e s e v a t u n d e a c e l a

f o a r t e s ă s e p o c ă i a s c â , î n t r u t o a t e

I 45* ^ i l e l e v i e ţ î i l u i . ş i l a m o a r t e s ă s e

p r i c e ş t u î a s c â . S ă n e s c i n e v a f u

r a n u n t â s a u î n t r u a s e u n s i i s a u c u s i l a

u n î i c a a c e i a s ă n u c a l c e l a p r e o ţ i e . ,

î a r â d e s e v a c ă l u g S r i , a c e l a s ă f a c â

î n t r u c ă l u g â r î e 3 a i . ş i d u p â a c e î a

d e v a f i c u r a ţ i i d e n t i n e r e ţ e ş i o g o

d n i c t i . a c e l a s ă f î e ε'ψΕίιιικι».

O a r e c e v o i n i c c e v a u m b l a p r e c a l e v o i

n i c i e i , ş i p r e î n r ă z b o a e v a f i u m b l a t a

c e l a s ă n u f i e p r e o t n i c e s ă s e c e r c e a o

c e r c a s ă a i â fi ş i c u r a t d e s p u i c ă c i u n e .

149*

— PRAVILĂ —

p r e o g o d n i c u l i i p ă r i n t e l e n o s t r u l o a n

3 ;W T00ycT K 1 0 , s a u 8 s a u 6 , î n p r o t i

v a p u t e r i i , ş i d u p â n e v o i n ţ a f î e ş c ă

r u i a u a l e s p e n t r u s l ă b i c î u n î a o m e n e s c â .

P o c a a n î a c e a d e v e r i t ă î a s t e , n u m a i

p u i n e ş i a p â . ş i m e t a n î i c i i t e s a u

s c r i s m a i n a i n t e , ş i ş a l t e l e . î a r â s i î m

b ă t a ş i d u m i n e c a f i e r t u r â c u u n t

l a r â p e s c e ş i b r i l n z â ş i c a r n e n i c e

î n t r u n c h i p i î . i a r â s t i m b ă t a ş i d u m i n e

c a m a r e l e p ă r i n t e l e n o s t r u V a s i l î e p e n

t r u p u c i n e m i l n g ă î a i - e s c r i s a u c u m ş i

l a c u r v a r i ş i l a c u r v e .

O a r e c e c ă l u g ă r v a v r e s ă m a n t i n c e b r i i n

z â ş i o a o m a r ţ î a j o î a , s i i m b ă t a ş i

d u m i n e c a , ^ i s î a s t e s ă m ă n t î i i c e , î a r â

c i n e n u v a v r e p e n t r u p o s t u l i î , i a r â a

c e l a f-ă m ă n u n c e n u m a i s t i m b ă t a ş i d u



— S-T II AP LI — 151*

mineca, îarâ denuvavro uice odatâ

pentru d^mne eu sănu măntince. îarâ ace

la numai săgaste pentru ereticii, şi

pentru toemela sfmţilorti părinţi. în

tru sSptâmuna briinzîi. sSptftmuuna ar

ţiburilor. şi însSptSmuna rosaliilor

devavrîa şi însâpt^muna Iu pofKA^CTBo

X'bo şi lapascile mari. îarâ sănescîne

seva delunga înpustîe departe pentru

diiraneêu, şi va petrece întrutote île

le vîeţîilni cu postu şi cuţinere.unul ca acela legîa nucercâ. pentruce

căs mal pre desupra delege.

Preotubâ mirenu, îasteiîs sămănun

ce carne dopurure. fârâ numai mîercu

re şi vinere. îarâ unîi dentraceşte

denuvor vrîa săraănflnce pentru dMînne eu,

ce mai vârtos sevoru posti, aceluia sâi

141recto

- - S-TII APLI — ^32*

aşa va lua ΠροψΕΗϊΕ dela dî<mneêu, şi

aşa sâse priceştuîascâ.

îarâ de seva inşSla cineva de nesce oa

meni, pentru oplatâ oare care

saupentruo av^re, sau pentru nesoeîn

brăcăminte, şi va întră vroodatâ

înpraznicu păgiinescu deva mânca cu din

şîi, şivor vre mai vârtos săş umple

pântecele lorii de mfincare multa, unul

ca acela învaţâ sfânta biserecâ 2 ai

cu pocaanîi.

142recio

Stepenele rudelorii.

şi ale nunteî culege, şi deceîa cese însoară fă

râ de lege. şi demalte chipuri de rudenii,

de sBnge şi detrupîi. şi undesecade săse facâ

nuntă, şi unde nuse cade. şi care sase aducă

de faţă, şi care sănuse aducâ. şi care opre

sce legîa, şi care nuopresce. şi care de dinşîi

îa le gîa .

— PRAVILA - -

fie învoo. că aşa şi preotului ise

cade sâfîe alui dwmneêu. de pururîa

sase trezvescâ cupostul şicuţinere

şi cupriveghere, şi curugacîune. ajun

gei sâfie înainte lui dwmneêu de

sine şi de oameni.

Dela tocmela SfântuluiSăborii, ce e întru Agghire

seu adunat simţii părinţi

Oare cine vafi îndemnat deliinbâ pâ

gănâ, sâîntre cudinşîi şi saslu

jascâ bozilor. şi sârnânunce den sUijbele idoliloril, sasepoc^îascâ 4 aî.

2 aî sâsto lalocul celiî decliemaie,

în 2 aî sâste cucredincioşîi. şi

sâumple toata vremîa a 4 al.

postu şi cupocăinţâ bună. şi

— PRAVILA —

Trei hotarâ suntâ de oprire nuntei 131*

umilii cee dela şfăntulti şi muntu

itorîul botezulu. îarâ altulâ cee dela

legătura nuntei, cese ^ce cuscrii

şi cuscrele. îarâ au dupâ înpreunare

înmulte chipuri şi multe asemene,

ce de dinse se cade creştinului foarte

pre amâruntulti ase cerca şi ase întreba

şi aşa băfbatulu să fie de 15 ai îarâ

muîare de 12 ai. cu voia şi cu vrere

şi cu blaôs/ovenîîa pârinţiloru. sase îa cu

blagosloveoîîa preoţi loru

l a r â l a scire saţ fie c.am opresce legesfanUibotejune, opresce nuniainaşul

dela fata lui ce botezata, şi fliul

luio opresce de dinsa, şi dela muma

f^tei ceii botezate iopresce pre

dinşîi. aşijdere şi alţi feciori ai



.143reciΟ

144recto

133* — S T I I AP L I —

loru ce voru nascei opresce. cese îce

fecerîi naşului şi aceii mueri ceîau

botezatu fecerîi. îarâ alte rudenii ,

mari şi mici, şi aproape şi de de

parte nuiopresce pre dinşîi denunţa.

Îarâ cele rudenii trupeşei să se ispi

tescâ bine şi pre amâruntulti să

se înderepteze, cărudenîîa îaste numele

părinţiloru şi almoşiloru. îarâ să

înparte deîncepe de susii, şi înspiţa de

înjos ce e înparte de direpta şi destunga lorâ şi rudenie de departe, şi

nemuri spiţîi ceii de susii simtu ace

ste. tatălti şi muma. moşul şi

moaşa. îarâ spiţele nepoţiei, fecio

rul şi fata, nepotulu şi nepoata,

îarâ ce îaste departe lorii ce direptâ

şi destunga loru suntu fratele şi so

— PR AV ILA —

ra şi unchiul, şi lele nepotulu şi

nepoata, deci unchiul cu nepoţîi cu

feciorîi defrate sânţii sbepena ce den

ttiiu. îarâ cei deaproape ceşsuntu şi

înşişi fraţi, suntu adoa stepenâ.

îarâ nepoţii de frate suntuşti a 4,

stepenâ. îarâ ai doi veri suntti a 6,

stepenâ, îara.aitrei veri siintuş a 8

stepenâ. şi aceşte toţi întru toa

te stepenele, nice întrunchipii amestecă

dune minte niisuntii. îarâ feciorii aitrei

loru veri nuse oprescii nuntei. pentru

ce că pene aşapte sărnunţâ iase rudaîarâ a 8 îaste dezlegată.

Aşijdiria şi cuscrii bine săse intre

be, canucumva fărâ desocotinţâ arne

stecăcîunei săfie fărâ delege, şi

sâ ajungâ mănîaliii de«inneêu spre u

134* — ■ S T II AP LI —

nîi caaceia, maivrătosii pre ep^scopi

şi spre părinţi d?ihovnici. cenuivorii

îndirepta pre dinşîi de

aciasta.

îarâ săţ fie lascire, că fratele mîeu

cel denascere şi fratele muerîi me

le, şi tatâmîeu şi muma, şi tatăl

muerîi mele şi muma, suntu cuscrii

mari, aşijdire şi ai doiveri, suntuş

atreîa ciiscrîe, şi cuscrii cei mari că

tre cuscrîia ce dentuiu sănuse amestece, nice către aidoi ântuiu, îarâ că

tre atreîa cuscrie, cuscrîia ce denttiiu

săse amestece neopritii, îarâ sorume

cu fratele muerîi mele nici întrun

chipu, nice feciorulu frăţinimieu sau

fata, către însuraria nepoţilorii să

nuse amestece, nice către maştehăme

verso

~ PRAVILA

ciindva săcagete, nice către fetele

eî cele are cu alţii bărbat, nice fîîu

mîeu către sorume, nice fatame că

tr6 fratele mîeu nice iarâ săcute

ze nice cuminte acugeta către fa

ta muerîi mele ceo am dela alţii bărbat,

căm îaste fata, nice fîiu mîeu săcu

gete dedinsa ceva, deci aciastâ rudenie

toatâ îaste oprita nice întrunchip

sănuse amestece nuntei, îarâ nepoţii

miei cei dentuîn, cei mari cunepoţîi

muerîi mele feciorii frăţinisSu să

nuse amestece, nice ai doi, iarâ nenoţii mîei cei dentiiia săse amestece cu

ai trei nepoţii muerîi mele neopriţi,

aşijdere şi ai treimi nepoţi, cu

ai treii muerîi mele, îarâ nepoţii

muerîimi cuai frăţinimieu, sau fe



— S ΤΠ AP LI — 135*

ciorii sui’orîimi sănuse amestece, larâ

ai doi nepoţîi muerîi mele, cii feciorii

ai doilormi veri neoiorit sase amestece,

îarâ feciorii ai doilor veri, sănuse atiiigâ. aşa secade ase îatrebarîa, şisâ

se cerce la aratare, şi deal te rude ce

suntii întracesfcu chipu. şi aşa nunteî

sase înpreune. şi sao facâ fârâ de

toatâ, îndoirîa cum secade creştinilor.

celoru adeveriţi.

Oare ce preotti va ciinta leturghîe, şi

niiseva priceştui cusfiînta tainâ.

că seva socoti fiindu nedostoînicu,

prepuneşva ceva, deun lucru oare carele,

cum va sci însuşi acela, unîi caaceia

sase scoaţâ de înpreoţîe în 3 aî. că,

desevasci presine nodostoînic desfin

ta priceştenîe. dara cum saşbatâ joc

145reclo

146recio

— S -T IIA P L I — 136*

scâ pentru bisericâ. pentru învă

ţătura creştinătăţii, că sumbătâ

are chip faceria lumii. îarâ dumineca

înviîare. îarâ dumineca ce mare, şiceia ce dupâ însâ săo praznuîascâ ro

bîi. că una îaste de chinuire alta de

înviîare şi dupâ trebuinţa învăţătu

rîi. cine îaste cela ce au chinuita şi

au învisu. Şi kzşnecehîe sase prâzdnu

îascâ, pentru svrfişitulu socotinţei

cee întru Hs. Şi lOsalîile sase prăzdnu

îascâ pentru venire dwhului sfantti,

desau dăruit celora ce au crezut întru

Hs. Prazdniculu născutului săse

prăzdnuîascâ, pentru că întru dinsul

ainti asceptat darulti ce sau dat oameni

lorii, şi sau născut cuvuntul lui d?<mne

êu dentru Mariia fatâ pentru spăse

— PRAVILA —

de sfanţul trup şi decinstitului stinge

al domnului nostru IsHs. să între săslu

jascâ întru î fiindti nedostoînic.

ΰο prazdnici şi de postii,§i de pkcard genucheloru, şi de opriri, şi

e învăţăturile ces dela dMînneţleirîa şi închină

■■iul dwhuluî. ce neu to cm it p ăr in ţii, că

greune îaste noao anu griji do unileca acestîa

şi blestemă şiso dezpartQ Ereticii, cese

ocmescii cu dumne^leîasca tocmalâ, fără de a

wstîa cese grăescQ dwmneêîasce ce nule grijescQ

ce locmelâ au praznecele şi posturile.

§'plecare genucheloriî, şi pentru ce căutam că

re soare şi ne incliinăinu : den văţăturile sfin

i'loru apostoli.

P e t r i i ş i P a v e l , î n v ă ţ ă m p r e o a m e

^ 1' 5 ^ i l e s ă l u c r e z e . î a r â s t i m b ă

ş i d u m i n e c a , s ă s e î n d e l e t n i c î a

— PRAVILA —

nîa lumii. Prazdniculu k'po ιλελε

nîmm săse prăzdnuîascâ. pentru ce că

ti’6 dinsulu fu arătatâ d?imneêire

lui Hs, dei mărturisi lui părintele

întru botezu şi mtingăitorîulu întru

vedere ca deporumbu, delspuse celora cesta înainte delmărturisi. pilele a

postolilor sale prăznuiţi că v6 fu

râ voao învăţători pentru Hs, şi să

dăruirâ dwhului sfantu. ţ)ioa Iu Ste

fanu m?(ceniculii cel dentuîu săo prăznu

iţi. şi altoru sfinţi mzicenici ce cin

stirâ pre Hs mai nainte maivărtosu

devîiaţa lor. Rugăciune faceţi pentrudimineţa, şi pentru al 3 cias, şi

al 6 cias şi al 9 ciasu. şi pentriisara,

şi ctindu cuntâ cocoşi, deci

pentru demineţa. căne lumina dum



147reclo

S T I I A P L I — 137

neêu de trecu noapte şi aduse îoa

îarâ pentru al treile eias. ca au luatu

dMmneêu osilndire dela Pilatti. Iară.

pentru 6, că întru şase eiasuri fu r6

stignit 9, că toţi ceîa ce se nevoirâ

de rSstignirâ pre despuitorîul. se cu

tremura îndrSznire lor ce re şi spur

catâ aovreiloru, şi nu răbda dosa

da lui dwmneêu. Sara bine să mulţemiţi

că neu dat noao rSpaosul dentru oste

ninţa îlei întru noapte. îarâ la cun

tare cocoşiloru, pentru buna mărturîa ciasului de venire îlei, spre Iu

crurile alucra întru luminâ.

De învăţăturile sfmţilor

apostoli.

pilele‘deprazdnicele luî dwmneêu leso

— S T I I AP L I —

apa; căstintu §ile de plungfre, îarâ

nu de praznic, îarâ întraciastâ sambă

tâ săve postiţi nucăse cade siimbăta

aseposti, căîaste derSpaosulu facereilumii, ce întracelti praznic uciserâ

făcătorîul, ca sase umple căş puserâ

semneleloru premijloculu prazdnecu

lui t6u şi nu înţeleseră, deci vine

ri şi siimbătâ săve postiţi deplin

să va fi putinţă, şinemica sănu

gustaţi pSne noapte la cocoşi,

îarâ cine vaslăbi întraceste 2 îlesase înpreune de preunâ, săse ferescâ

încai vineri, căgrâîasce d«mne(Jeu de

dinsâ, ciind seva lua dela dinşîi ginerele

atunce sevorii posti întracele île,

că întriţceste île fuluat delanoi

de călcătorii de lege ovreii, şi

148reclo .

— PR AVILA

cotiţi, deci fintuîu anăscutuluî,

îarâ cu dinsii şi al luminării, decîîa

şipostulfi de 40 φΐβ, că are de adu

ce aminte depetrecere luî d?<mneêu

şi depunere legîi, ca săse facâ acest

postii mainainte depasci, deci săse în

cepâ deluni, îarâ sălii umplem vineri, pentrucecă ceîa cesesmerescij, încep

sfintele pacci dens6pt6mfinâ, desepo

stescii, şi de perire ovreiloru, că

aşa neu învă,ţat prenoi dwmni^êu să

ne postim întraceste 6 île, pentru

călcare delege aovreiloru, învaţă

ne săplăngem deperire lor, că însuş lă

crămâ de dinşîi, îarâ pSne în îoa

depasci săv6postiţi, să începeţi de

luni tocma pSne sămbătâ a 6 î.

numai piiine să luaţi şi var^â şi

— PR AV ILA —

fu răstignit pre cruce, dereptii aceia

ve învăţăm săpostiţi aceştia, cum

amii postit şi noi, îarâ întraltele ces

mai nainte de vineri sara, fîeş ca

rele samăniince cumuie putinţa, de luni

pene lacocoşti, delaceîa cesesmerescii

iarâ stralucindii una densimbete,

ce îaste dumineca, de sara pânâ la mîe

ûlii nopţii priveghere, lege şi proro

cîi, şipsalomii pene la cocoş săse

cetescâ, şi săvS părăsiţi de plQnsulii

vostru săve rugaţi luî dumnezeu,

întoarcete creştin-, şiţi la locii depo

cainţâ, şi lasâ necurăţîîa. pentrucă judeţul altor limbi spălăşii miîni

le şi (Jise, nevinovat siintu desiingele

acestui direptiî voî sciţi, iarâ laco

venîi strigară, siîngele lui sprenoî



— S T II A P L I

şi spre feciorii noştri, şinu avem alt

înpSrat, farâ de înp6ratul, îarâ d6

caauinvisu dMmneêu, aduceţivSsluj

bele voastre de dinsulu ceneurSspunsu no

ao deau grăit, faceţi acesta depomenire mie. şaltele, dea gonire vS veseli

ţi şi prăznuiţi. că fâgăduirîa

înyîerîi noastre Is Hs seu sculat den morţi,

şi latâvS îartevoao lege invoci ρδηύ

la sfSrşit. îarâ den dumineca deântiiiu

sănumeri 40 debile, decîîa săprăznu

iţi praznecul bx3hecVin laî dwmneêu,

şi dupâ ] O ile, săvefie voao praz

dnicÎi mare rosaliile. ce întrunsele în 3

cias ne trimese dwmne eu darulii dwliMlui

sfanţii, iară dupâce veţi prăznui ro

salîile osSptâmunâ. dupâ aceia v&

postiţi, că secade şide dupâ veselia

.149recto

150recto

— S T II A P L I — *40*

liinîa şi joî şi stimbăta. îarâ Aôi

sau 5 île să ve postiţi, sau mîercu

ri şi vineri, că miercuri, fu în vă

ţat judeţul spre dztmne eu. îarâ vineri

întru ace î chinui. îarâ siimbătaşiduminecale prazdnuiţi. căuna îâste

de aduce aminte defacerîa lumii. îarâ

alta denvuare. îarâ una siimbăta săfie

devoî feritâ, cum se îce că întru to

ţi aii îaste deîngrupare Inî dwmneêu.

cela ase posti nuse cuvine nice ase prazQui.

Săborulu cel deînGaggre : în 18 şi 19 se stav e.

Oare cuîseva părîa dela dinsul postire.

deseva posti dumineca anathema săfîe.

Oarecarîi se aşa fâ.râ deonevoe tru

pescâ trufaşascese. şi tocmela

postului întru săborii depreunâ dez

— PR AVIL A —

darului lui dz«nneêu, s6v6 postiţi

şimai pre slab. căşi Moysi şi Ilîe

se postiră 40 debile, şi Danîil 3 s6p

tSrauni, dorul puinîi nau muacat, şi

carne şivin nau in trat înguralui.iarâ

dupâ acestu postii, toate miercuri şi

vineri vfi învăţăm săvă postiţi, şi

întru covtirşiria postului vostru daţi

®Şeiloru. deci întoate siîmbâte fă

î'â deuna. şi întoate dumineci,

faceţi saborii şiv6 veseliţi, că vino

Jat laste pScatuluî cine se postesce

umineca. fiindu ^ oa denvîare, şi

CîOsalîi. sau deacmu în îoa luîdu®|n6 eu, depraznicti cela ce seva măh

secade aseveseli dedinsele, îarâ

plfmge. iarâ posturile voastre să

făţarnicii, că se postescu

— PRAVILA —

legâ. îarâ cine are întrâins cuget întreg

şi deplină anathema să fie.

De petrecerîa lui ctu Nicolae.

Deci marele Nicolae dentru sfinţi, şi

cumulte minunile Iui. şi îatâ se

grăiasce intru vîiaţa lui, încâfiindu

tinereii!, numai dentru ţuţa ce di

r^ptâ sugîa. iarâ miercuri şi vineri

de în 9 cias lua ţuţa, cu luminata pra

vilâ. şi cu umplerîa prorocilorâ,

ce mai de nainte fericitul se hrănîia.

fericei denevătSmatâ vîaţâ, dentru

tinereţe petrecere minunata, cese

spuse mai nainte.

Marele Vasilîe,

Săntii îngeri înfie ce biserecâ de scriu

pre ceia cesepocăescă, socotescete ca



151rtcto

s -tii -ap 'li — 141*

nu cumva pentru puţine dulceţâ abu

cateloru teveri lipsi de scriptura ftn

geriloru. îarâ vinovat presine şi fu

garîu teva scrie şi teveri tocmi pur

tătorîu lui.

c' t h Petrii de la Alexandrie,

la 210 cap pr a vilii.

Nune mustre noao nimene socotindu

mîercure, ce întrunse nepostim noi du

pâ tocmelâ cumu ne fu îs cu bla

goslovenîi. deci mîercure fu pentru

sfâtuire de ovrei şi de prinsoare

lui dztmneêu. îarâ vinere, pentru ce

au chinuit El întrace î pentru noi.

că dumineca o avem î de bucurie pen

tru ce au învisuântrunsâ, îarâ întrunsâ

nice aface metanii namu luatti.

— S TII AP LI — 142*

ai îndemna la rfipaos. dela Lotii amil

învăţat cum îndemnapre ângeri. postul

den săboru nu îaste putinţă alsparge

fără de nevoe. că miercuri fu Hs prîns

îarâ vineri se restigni, deci cinevadezlega aceste, acesta prinde pre Hs

şil r6?tigaesce. ce deva veni cătrâ

noi un frate sîiva trebui răpaos fii

indii postii săi pui lui masâ, îarâ

denuv-a vre sănulti nevoesci. că avem

tocmelâ toţi depreunâ.

De pretrecere lui c' t k i Pahomîe.Şeijundiî sfon tulu părintele nostru, Pah om îe înpe

scerâ, ise arăta Inî î i igerulu lu i dtimneêu ,

şi îse, Pahom îe îatâ cel îa ce tocm esci tu de

tinereţi. îndeşertii şeiji întracestâ pescerâ

eşi şi vino şi aduna toţi tinerei călugeri

şite săluşluîasce cu dinşî i . şi dupâ chipfl ceţi

voi da ţîe aşai legiuiasce pre dinşi . şî idede lui

152recio

Sfântulti Ignatîe.

Oare cine se ţine încurăţîe şi să po

stesce, ca să nuse înalţe ca sănuş

pîar^â plata lui. praznecele nule ru

şinareţti, postulil cel mare nul ocării

reţi, că are chipului petrecerii Iu Hs.

cu sfintele chinuri den s6pt6miinâ. nu

treceţi mîercure şi vinere ce v6 po

ştiţi, sgraciloru le daţi den destulii.

îarâ cee sîîmbătâ sau dumineca ase posti

fărâ deo siimbătâ numai, acestae u

cigaşii lui Hs.

Grăîac'Tn Apolosii că fraţilorii celora

ce lise cade săvie săse închine că nu ace

lora ce lui d?imneêu săite închine, ve

î pre fratele t6u veî pre dimineêul

t6u, şi îatâ îce că amii luaţii de

la Avraamti. şi ciindii se cade fraţii

PRAVILA

o scăndurîa de arame, ce întrense fu scrisu aşa.

îa rtâ fî eşu ca re le în pro ti va p u te r ii să m ănu nce

şi săhe. şicela ceva mănca înprotiva puterî i

lui , aş'jdirîai făgăd uîasce săşi lucreze,

nicei opri ase posti, nice îarâ amiinca. deci ci

ne e puternicii prelucrulfi munearîi făgăduîasce

m ai puternicu săfî ' i alucrarîa. îarâ cineseva po

sti mai preslabu, şi întrurugăcîune sărabde. pre

ηηϋ lucru ca acesta veadunaţi , săvîe fieşi icare

le cu deceie înainte săse înpreune la bucate, u nî i înalS 6 c ias , al ţ i i înalu 7, al t î i înal 8 ,

alţ'ii înal 9. îarâ alţîi sara noptîa dece unîi

şi prest_oî, îarâ alţî i şi preste doao. fîeş

carele cumuşii va dupâ legiuirîa îngeruluî . îarâ

de în cei ch em aţi tocm itori săfîe. ca săfacâ

tocmire locului întru toate sfimbăte odatâ.

şi dum inec a de doao ori. .Şi cei delocu c ese (Jice

de doao ori postu mîercu rîa şi vinere.

Deci întruna debile un tuupil morţii

altioare căruia fu scosil la cale, şilîntimpinâ marele Pahomîe. şi v6û

2 îngeri mergundil pre urma patului

mortului, şi sărugâ lui dzanneêu săi



descoaperelui ce fu şi veniră acei 2

îngeri către dinsuKi şi îse către

dinşîi dereptii ce fiindu voi îngeri şi

mergeţi pe urma unui morţii, şîigrăirâ lui, unulu dennoi iaste mîercu

ri, îarâ altulu vineri. îarâ pentru ce

mergemii pre urma lui, că tocmi în

tril aceste ţjile postu punela moarte

luî. derep tu acea şi noii lăudărnu

cela ce se nevoîasce întru dwmneêu.

Tocmire de creştinătatece mare. şi sfâ nta şi do v n aţ â făcă toar e şi

îatro fire şi ii e în părţi ta tr o iţ ă şi deso cotin

ţa dwmneêesculuî trupvi. şi de sfintele şi cin

stitele icoane, şi de cin stita cruce, şi de

încli inarîa cin st it elo rii şi sf in te lo ru m oştî e. şi

desfinţli deal 7 săb ru dentru toate lumîa. şi

de toata tocmela bisericii, cese cade to^tâ

ao ţinîa şi ao m ărtu risi, tocm a pene lavremîa

Clasului celuî de apoi.

153recto

— STII AP Lt — 143*

tatălui. Şi îarâ vaveni întru mă

rire săjudece viii şi morţii, ce înpg

răţiîa nare sfrnşit, Şi întru dîihul

sfântă adeverit ce e de vîaţâ fâcăto

rîu ceiase dela părintele, ce cu părinte

le şi cufiiul ine închinăm şil mărim,

pre cela celau grăiţii prorocii. întro

sfantâ asăboruluî şi apostolescâ

biserecâ, mărturisescii unbotezii de

ertare pScatelorii. asceptăm înviîare

morţilorii, şi viaţa ceva safîe înv0ciaminii.

îarâ cum11 se îce cre^ cum ai ^ce că

mâ botezaîu întrunumele tatălui şi

alii flîului şi al dwhului sfanţii întru

odzimneêire, şi întro înpSrăţîe şi

întro începere şi întro tărie, şi în

trei tocmele cese îce feşe. ceîale şi

' 154recto

— STII AP LI. ~ 144*

— PRAVILA —

chipuri se chema şi tocmele. că u

uae tocmela, şi altae fire, fire

să chema cee depreunâ şi trei feê

că una îaste fire şi siintii trei fe

P RA V IL A —

întru unul dîmneêu părintele

atot ţiitorîul, fâcătorîul cerîuluî

şi al pămuntuluî. tuturoril v6ûto

lorii şi nev6(Jatelorii. Şi întrunul ca una lasit; ure şi suuuu uici ic

domnii IsHsfîîu l luîdzimneêu, unulu nă şe. îarâ tocmelele se chîamâ ofire cu

Şcut cee dela părintele născut maîna chipulii tocmelelorii. că unuliie tainte detoţi vecii, lumina denluminâ

<ÎMmne eu adeverit dela d2imne eu adevăr,

născuţii iarâ nufăcut, întro o fire

^părintelui, cecu dinsulii fura toa

*6 pentrunoî oamenîî, şipentru spase

nîanoastrâ pogoiti dencevîu, şi se întru

poşti de]a dwhulii sfimtti, şi dela fatâ Marîia se îopeliţâ, şi serâstigni

pentru noi înîlele lui Pilatu den

şi chinui şi fu îngrupa*.':i,

în vise atreîa î dupâ scriptura,

se sui sprecerîu' şi şade de -lirepta

tăm şi unulue fiîul şi unul e dwhul

sfânta ce tae tocmelele. îarâ nu, îaste

altâ fire ce aceîaş fire şi aceiaş vre

re, că depreunâe tatălii şi fiiul şi

sfanţul dMhii. deci părintelee nenăsciit.

îarâ fîîulu e şi nascere dela părintele

ca dentru soare lumii)â şi dentru mm

te cuviintii, îarâ dzthulu sfantue eşire

dela părintele, că fire părinteluie

nenăscutâ cese chîamâ tatălii, îarâ

fire fîîului cee dese chîamâ fiîul, şi

fu născuţii dela părintele, îarâ fi



— S-TII . AP LI- — _145* — S-T II AP LI —

τέ duhului cese chîamâ d^^hul sfantu şi vuntulti şi sufletulu, denceput apa

îase dela părintele. îarâ toate firile şi izvorii şi rău. însâ dupâ cumti

cese îce fece otocmelâe şi ofi îcemii credinţa să, apuce înainte,

re, ovrere ofacere obunătate, opu îarâ nu spunere, cadese atot omul cutere, un sfetu. dereptii aceia unu ratti, şi luminaţii cu lucrurile lui

dumnezeu mărturisescii îarâ nu trei, dwmneêu, şi ca să aibâ îndereptă

că nu stintu despărţiţi unulii dentralt torîu, dwhulu sfantu. ca lumina săîa

ca oamenii, nice înmulte chipuri de lumină, ca se cre^â întru numele ta

năravuri, ce denpreunâ tatăl şi fi tălui şi alfiîului şi alil dwhului

îulii şi dwliulÎi sfantu. şi unulu den sf«ntu. între dumnezeire şi întro pu

tru altulu nevSrsaţi şi neamestecaţi tere. întru trei tocmêle să se cunoa

încapii, fieşcarele ise socotesce fa scâ şi sese închine, larâ demSva între9a lui, unulti întru moştenie altu l ba cineva dentrupoşar^ dumnezeiască

întru feciorie îarâ altul întru eşire. adomnului şi diimneêul măntuitorîul

îarâ demva grăi nescine ce iaste’tattil. nostru Is Hs, îarâi voi rSspunde lui,

Ziceivoiu luî, ceiaste flîu l şi dwhul însuş cuvuntulu lui dumnezeu nescris

sfantu, ce petrece tatul. îarâ demva grăi fărâ de trup, unulu născuţii fiîu de

ce îaste flîulii. Ziceîvoîu luî, îaste cum la părintele, cee luminâ dela lumi

155 156recto recto

— PRAVILA — — PRAVILA —

amil Zis, tattil şi dzihulu sfanţii, ce pe nâ. riîulu vie ţii şi fărâ de moarte

trece fiîul. aşijderîa şi d<<hul sfanţii. lumina mărirei, şi chipuVii feţei

că^îatâ îaste cee tattil şifîîulu, ce pe Ini. cu svetul părintelui celui fă

trece d7ihul sfanţii, cătocmelâ neclă râ de începere, şi cu lucrare d^<hului

titâ îaste. cum îce Grigorîi bogoslov, sfantu, dentru siingele fecioarei κ'μΛ

cum petrece tocmola, clătita şi sfantâ, şi depurure fecioara Marîîa

mutatâ. deci îaste dwmneZeire, dese cade fiindii întru tocmela lui, îngroşâ

aîce prsecurtu. neînpărţit. întru ace presine trupii vîu şi cuviintăreţii. şi

ste înpărţiri. una ofire, îarâ alfcâ acesta învreme de 9 luni se întări,

ofaşa. cum avâ fi treî firi depreu şi să născu omu purtăreţu, cese

nâ întrunsoare. o luminâ amestica ce dumnezeu şi omu. întro tocmelâ

ta, cundu se vede în^ru dumneZeire o doao firi purta, ne înpărţitti şi

fiie, şi rundiilii şi unîi începgţu ne amestecat, şi în 2 vreri şi în 2 fa

ri. o închînăcîunerau îaste sau o buigu ceri, denpreunâ dumneZeire şi ome

ire. îara către tocmele şi feţe 3 nîa. că vru ca un dumneZeu şi lucrâ

suntuînchinate, deci aceştia umblâ cu ce cu fire numai vrerîi şi lucrării

vuntul dupâ marele Grigorîe. cugetâ îarâ nu pScatului. că fire omenes

soarele şi lumina şi zările, mintîa cu câ fărâ de p6catii‘ au luatâ, şi den



157recto

— S -TII AP LI 147*

tra ceîaş înpreunare voîa oraenescâ·

şi lucrării se cevoi, cu vrere înpreu

nărîi dMînneêirei, şi ce vre voia dum

neêîasca îatâ şi trupesca, ce voîa

grăescu şi faceri că fire ce vre mun

ea, vre de be vru de âmbla, şi aceîa

lucra cumu vre, ce aceste face fi

re d^<mneêirei dupâ, slobozie, îarânu

denevoe cumu eu, cese şi osteni, şi ·

cee dese rugâ părinte trecimi păharul,

că era vrere flrei, ce şi dupâ învîîare, şi deadirepta părintelui şg

dere. 2 firi mărturisescu de Hs. de

preunâ d2<mneêire şi omenire, mă

carâ ce fu şi mai pre desupra defire.

că fire e aminţîi şi acuvuntului şi

aviukii. că nu nue putinţâ voei, că

oare unde e fire grăitoare, acolo e

atotu chipulu cee de vîîaţâ cruc0.

Sfmteloru vase, şi cinstitei şi

dwmneêescîi case şi locului, şi Iuminateloru cărţi, pentru ces fftcu

te ca mttna bine vrurâ apetrece pentru

noî şi acele dwmneêesci cuvinte,

bine vru dese scriseră cu mai raultâ

Iubire de oameni închinume şi cinste

seu icoana precuratei şi născătoarei

lui d?imneêu. şi tuturorti cinstite

loru icoane aogodnicilor lui dwmneêu, pentru către o fire me închin

cu dragoste lui d2imneêu. cu ochi su

fletesci zborti către vedere chipu

lui celui dentuîu, şi nu întocmescii min

te tocma pSnâ la lucrul şarurilorfl.

închinume celora ceau trimis cinste chi

puluî celuî dentăîu, cinstescii şi sfzn

158recio

— STII AP LI — . 148*

— PRAVILA —

Şl facere şi vrere. îarâ fire 2 vre

să înţelegi. îarâ, năravulu unulii.

socotire o tocmesce. îarâ dupâ slo

lô^'îa dwmneêirei, îarâ umbla şi

omenîîa lucrezâ araundoao, îarâ detevaîntreba cineva ce îaî, grăîascelui

*au toata tocmela biserecîi, cele

®ciise şi cele ne scrise le cuprin^. şi

ÎQchinti cinstiteloru icoane cee cu

de omii cuvtintul lui dî<mneţjen,

^ «ôs/ovitul d^<mπeêirei. şi furâ rtemu

pre ceîa ce şi unge cu credinţa.

pi’G cela ce sau arătat

^’^Ρΰ, şi cu oamenii au petrecut

pentru vedere trupului muntui

tocmi_ închinume lemnului

^^nstitei cruci, pentruce că fu legat

' Ρ^ΐΰ lui dz<mneêu spre dinsulu şi

— PKAVILA -

ţîi moaştele sfmţilorii, că delumina

te, şi de vindecare luarâ darii dela

dîimneêu, aşacre^,aşagundescu. întru

toate botezaîu, toate le sosiîu,

şi toţi ereticii, şi ceîa ce suntti întruînnăravii cu dinşîi, şi de toate înpă

rechitorile lor, fugu şile blastemu

şi Ie urSscu, îarâ prîiinescu şi mâ

închinu şi cinstescii sfantulii dentru

toata lume al 7 săbor. 1 celă de în Ni

keîa, 318 sftnţi părinţi. 2 cel dentru

încetate luî Castantin. 150 de sfmţi

părinţi. 3 în Efesu 200 depărinţi. i do

Halkidonii. 680 desft'nţi părinţi. 5

îarâ întră cel chip în cetate luî Costan

tinu, 165 de sf/nţi părinţi. 6 aşij

dire îarâ încetate luî Costantinii.

170 depărinţi sfmţi. 7 în Nikea. 350



159recto

— SΤΠ AP LI 149*

depărinţi sfrâţi, îarâ pr'iimescn pretoţi

şalţ'ii cadarulti luî d^^mπθ(Jθu cesea

adunaţii de întărire creştinătăţii

pre aloeure sfinte saboarâ. cepre dinsele şi bisereca apostoliloru leu prîi

mit. îarâ preceîa ceseu lepadat lepă

dăi, şi pre ceia ceîan blâstemat bla

sternul, aşa gundescti şi aşacre^,

şi mărturisesc depurure sfânta şi

de vîaţâ făcătoare, şi întrofire tro

î-'ţa. peng lamoarteme cu darulii lui

Hs aminti.Aciasta fu tocmita decisa creşti

nătăţ'ii, dentru di^mneêescile seri

pturi, de Gfrigorîe bogoslovu, şi de în

văţăturile sf^■nţiloru apostoli, şi

dentru săborulu celorii părinţi dum

neêesci, întru credinţa direptâ

nu alţii cuviintu alui damneêu, şi altd Hs să

seim. ce umilii şi acelîaşii întro fire tatălui,

dupâ dîimneêire, şi întro fire noao aşijderîa

dupâ trupii. că oarecum fu întru dîimneijeire de

plinii, cănu înpreunarîi tocmeleloru, luaraiî

de mărturisim, că îaste troiţa, tr oiţa şi se

în tr upoşâ unulu den tr u sf ănta tr o iţ ă , cuvS n

tulii lui dwmneêu. cana tocmimii patru fe 9e

aluarîa sfănta troiţa, deci cineva ave aceştia

aşa blăstemămul detoate înpărechitnrile. îarâ

mai aleşii pre Nistorîe ca πηϋ slujitorîu, şi pre

ceîa ce chitescu întracestaşii chitelâ. ceia ce

în part ii unulă dom nuli i nostru Is H s, f îî u lu Iu dum

negeii, şi domnulii nostru, şi ceia ce nuo măr

turisescii întru peleşi şi dupâ adev erii, sfăn ta

şi slăvită şi depururîa fecioară, M arîe k 'h î , . cese îce muma lui duraneijeu. ce doi fii grăescii,

deci unu ia ce e dela tatulii cuvB ntulii lui dum

neêu. îarâ altu lS ce e dela sfănta ε'ι( Λ şi depuru

re fecioara M arîîa cu darul şi cu dragoste şi

cu înpreunarîa, ce e cavSntuli i lui dumnezeu ace

la să fie d«mne(Jeu. şi ceia cese lepădâ, şi nu

mărturisescii pre despuitoriulă domnuiu nostru Is

Hs fiiulii lui diimneêu şi domnuiu nostru, ce seu

în tr up oşată şi se u în peli ţa tii , şi seu ra sti g

160recto

STII AP LI 150*

— PRAVILA —

apetrece şi întru creştinătate, ce

ne va umbla întrii acesta slăvită

petrecere.

A l t a t o c m e l â d e U s t i n i a n ,

c e a u t o c m i t î n s u ş i , î m p e r ă ţ î î a l u î .

Creijil întrun dttmneêu tatălii atotă ţîitoria.

şi întru unulii domnulii Is Hs, friulii lui du mneêu. şi întru dtdiulu sfăntii. unîi firi

în tr u tr ei to cm ele ne în cli in ăm u. u n îi di tîn ne

êiri, unîi puteri, troiţa întru oflre. îarâ

la fi lele deapoi mărturisim, domiiulu nostru Is

Hs, unulu născuţi i fi iulu lui djimneêu adeverii ,

d!imne(}eu adeverit, ce mai nainte devecii fără

deai dela tatălii născutii, de pururîa întro fire

cu părintele, ce dentru dinsulii suntii toate, şi

cu dinsulu toate, pogoru deincerîu şisc îutrupo

şâ denu dîdiulil sfăntii. şi dentru sfănta slăvită

născătoaro lui diimne(Jeu. şi depururîa fecioară Marîîa se îutrupâ. restigiiire răbda pentru noi

la P liaţi i deînPonti i îarâ se îngrupâ şi învise a

treîa î. unulB îarâ întracellaşă chinuri, şi

minuni, ciîlîa cele răbdâ veêndule pretrupii.

nitu. unulii acela afl dentru sfănta şi întro

fire troiţa, ca acesta unulii îaste ceine închinăm

şilmărimii cutatăl şi cu dîthuliî sfăntii. îarâ

blăstemămii şi pre Evtihîe minte vătematâ.

ce şi pre ceîa ceau în ţelep ţit cu dinsuli i şi preceîa

ce înţelepţesQii şi acmu, către prividenîi,

aducu omenîia unuîa născul;Îi fîîulii lui ă im i ie

êu. şi toţiceîa cese lepădâ deslănta fecioară

şi născătorîa lui dumneijeu Marîa. adeverită

nascer“a domnului şi dumnezeului ispăsitorîclui

nostru Is Hs, cese ijice măntuirîa noastră, şi

cine nulvamărturisi preacela întro fire apărin

telu i dupâ d îimne^ eire. ş‘i întro fire după o

menîe damneêire. întracelaşii chipii alii Apoli

narie sufletii putredu. şi preceîace au giinditii

îu tr uîn ch ip ii cu din su lii şi cic e ch it esce aşa ,

şi cine grăîasce fără de minte domnulii nostru

Is H s fîîu l lui dî(inne(Jt u şi dom nuiu nostru du

mneêu. şi cine bagă amestecăcîune către o

menîe unuîa născută fî îului luî dwmneijeu. şi

toţi ciiţi giindescîi întracesteşii giinduri.Preotul căndu tae sfantulti agneţu,

şiva căde dentviinsvi osfărâmiturâ

mica. săfacâ 200 demetanîi.



— S-T II AP LI — — S-T II APLI — 152*

C ă l u g S r u l d e v a f i î n m ă n ă s t i r e , ş i O ă l n g S r u l d e ş v a l ă s a a s c e r n u t u l l u î ,

v a s t r u Q g e m u l ţ i m e d e a v e r e , î n t r u a s a i n . ş i n u ş v a m e r g e î n c h i l î e d e l e n e . s ă i

s î î d e i g u m e n u l . s ă a i b â , p o e a a n î e 1 a n u . f a c â 1 0 0 m e t a n i i . C ă l u g S r u l f a

ş i m e t a n i i 2 m î e d e ^ i . I n i e , c ă v a ^ i c e c ă e d e s 6 m u n ţ ă b u n a

C ă l u g S r u l d e v a ş e d î a l a m a s â , ' ş i d e ş i d e r u d â m a r e p o s i 5 0 d e b i l e mdanii 3 0 0 .

v a g r ă i c u v i n t e d e ş a r t e , s a s e p o ş t e c ă c i n e s e t u n d e s e l e p ă d ă d e l u m e .

s c â p g n e l a a l t t i p r u n c i , ş i m e t a n i i 2 0 0 . C ă l u g S r u l d e v a g l u m i c u f r a t e l e l u î

ş i s a s e t a e c u r u n d i i c a d e n e p r i i t o r î u l s a u c u a l t u l . 1 0 0 d e m e t a n i i s ă f a c â .

m a s a c e î a c e n u a r e c u v u n t u l u l u î d M î n n e C ă l u g ă r u l d e v a z ă c î a d e ş t i n s i i . s ă s e

^ e u . î n c l i i p u î a s c e u n î i î a s l e d e d o b i t o c . î n c h i n e 1 0 0 m e t a n i i . C ă l u g S r u l d e

O a r e c i n e v a e ş i d e n m ă n ă s t i r e f ă r â s e v a d a s o m n u l u i , t r u p u l u i s 6 u i a s t e

d e î n v ă ţ ă t u r a i g u m e n u l u i . s ă l i e f ă c ă l u g e r u . i a r ă n u d u h u l u i s f a n ţ i i ,

r â d e p r i c e ş t e n î e . D e s e v a s t r i g a f r a C ă l u g S r u l d e v a v o r b i î n b i s e r i c â c u

t e p r e f r a t e , ş i n u v a ^ i c e c e l a a u ^ . a l t u l , s a u c ă n i t i n d u v a r Î i d e , m e t a « î n O O .

s ă f a c â 1 0 0 d e m e t a n i i . O a r e c i n e C ă l u g 6 r u l d e s e v a p r i n d e c u m i i n a d e m ă

s e v a s c r ă b i p r e f r a t e î n d e ş e r t i i . ş i d u l a r i u l c e l i i d e r u ş i n e , ş i l v a c a u t a

nuiva f a c e l u i m e t a n i e s ă ş u l a s e m ă c u m a r u f a c e c u r v i e . D e v o r z ă c e d o i

n î i a . s ă s e p o s t e s c â 1 s â p t e r a u n â . c ă l u g S r i î n t r u a s c e r n u t . c u i v a r i

verso verso

~ PKAVILA - ^ 7 f AVILA -

C i n e v a l u a p o s t i i ş i v a r ă p ş t i , ş i v a c h e m a p r e d i n ş î i H s . G â l u g S r u l

g r ă i c u r m e z i ş a t c ă n u v a s c i f o l o s u l d e v a l u a c e v a p e n t r u s u f l e t , ş i

l u i . s ă s e p o s t e s c â 1 s f t p t â m u n â . s p u n e i g u m e n u h i i . c a u n u m o r t u i a s t e .

C i n e n u v a f i l a b l o ^ o s / o v e n î î a m e s e i , c e v a C â l a g â r u l d e v a z ă c e î n p o a l a m u e r e

v e n i m a i a p o i s ă n u m ă n i i n c e . c e s ă m ă s c â , s a u î n t r ă m u i n i s a . s ă n u s e p i i

n t i n c e m a i a p o i . C i n e v a a v e m ă n î e c e ş t u i a s c â î n 4 0 d e ^ i l e . ş i s ă n u m ă

c u c i n e v a l a v r e m i a p r i c e ş t e n î i , ş i n u i n u n c e c u s o o / i e c ă n u e d o s t o i n i c u . ^

v a e r t a l u i . s ă n u s e p r i c e ş t u i a s c n . C ă l u g ă r u l d e v a t r e c e c u o n i u i a r e , c u

C i n e v a m e r g e l a CAdAUHLţff. s a u l a p i v t u l v a s t i i g a u n u o m u . s ă a c â

n i l a f ă r a v r e m e , s i s e p 0 s t t « â 1 ^ 1 . m e t a n i i , s a v â ş i d e m t t i i e ţ â . ^

C ă l u g S r u l d e s e v a t n b S t a . e i . m a r â f a c e « l o g 6 r a l e e v a » m b ! a d v . p â m e s e l e o a

o „ v v l e s a , , d e v a f u r a a ş i j d i r î a . ■ m e n i l o r , s a « l a n u n t e a r s i l g r f l a s c e

C â l u g e i u l d e v a s ă r u t a o r t î n c e c h i p m u d « m i i e j e a e i I a s t e , C a l i , g 6 n d c e u m b l a

mre.steposteSM40de4i l« .ş in .e t«S 80Iuii.intra l«tr&eiile muenesc. d m n , K 4 e u

C â l u g i r u l s c h im m c il d e v a lo v i p r e u a f r a g - · - ™ ^+ , 1 p e n t r u s ă v a d â m u e n l e m i r e n e ^ c i .t e . s a f a c â 1 0 0 d e m e t a n i i . \ τν^ π η

n - l X 1 · , ο “τ η ίΐ - ιά O ă l u f f & ' u l d e v a l u c r a c e v a f a r a d e m a nC a l u g â r u l s i h a s t r u , i i u i s e c a d e s a a i b a o a i u g , i „

. ’ . . . f î P s m i n t e l â i i a s t e l u i .D i c e u n u d o b i t o c i i f ă r â p i s i c a . '

161 162. recio recto



163recio


164reeto

PKAYILA 154*

C ă l u g ă r u l d e v a f a r a c e v a d e n m ă n ă s t i r e s a s e p o c ă î a s c â î n t r u t o t e f i l e l e v î e

v e s t i t a , p o s i 1 2 a î . s a n u s e c u m i n e c e f ă ţ î i l u i . ş i s a s e f e r e s c â î n p o s t u l u

r â d e n p a s c i . C ă l u g ă r u l s c h i m n i c i i m a r e d e v i n i i ş i d e u n t u n u m a i s i i m b ă

d e v a s ă r u t a p r e f r a t e s g u . s ă f a c a 1 0 0 m e ta n M . t a ş i d u m i n e c a , ş i î n p r a z n i c e d o m

C ă l n g t ^ r u l d e v a a d u c e c e v a î n m ă n ă s t i r e , n e s c i . ş i a ş a s ă s l u j e s c â , d ^ m n e ^ e i a

s ă n u b i r u i a s c ă c u d i n s u l i i c e i g a m e n u l , s c a s l u j b ă , i a r ă d e n u v a v r e s ă ţ i e c a

C ă l u g S r u l d e v a m i j n c a c a r n e , s a s e p o ş t e η ο η ' ύ s ă l a s e p o p î î a .

s c â 1 2 a î . ş i s ă s e p r i c e ş t u î a s c â d e

t r e î o r i î n a n u . ş i m e t a n i i c u t e 5 0 .

C e c ă l u g S n ş a d e l a m a s ă , ş i ş v a s l ă

b i b r i l u l C i . c u m i i a r e f o c e c u r v i e ,

C ă l u g S r u m c e v a z ă c î a î n b i s e r i c â s ă ,

f a c â 2 0 0 m e t a n n . C ă l u g ă r u l c e v a c ă

d î a c u p a r t e b ă r b ă t e s c â , s a u c u d o b i

t o c i i , ş i s e v a î n f r u n t a , s ă s e p o c ă î a s s â

8 a î . i n e t a n u 1 5 0 . c e t o a t e î n v ă ţ ă

t u r i l e n u s i i n t i i l a t o ţ i o a m e n i i ,

c e I a c e i î n ţ e l e p ţ i , c ă u n î i c a a c e î a s e

P o p a d e v a l o v i p r e c i u e v a î n t r u o c a

r â ş i d e n t r a c e l o v i t u r ă v a m u r i ,

s ă f i e s c o s . î a r â d e v a f i p r o s t i i s â f î e

d e s p ă r ţ i ţ i i . C ă l u g ă r u l d e ş v a

l e p ă d a c u c u l i u l s S u , ş i î a r â s e v a î n t o a r

c e d e l v a l u a d u p â 6 a i , s ă s e c u m i n e c e

l a p a s c i m e t a n i i 5 0 . C ă l u g S r u l

n u i s e c a d e s ă ş l a s e p o s t r i g i i l l u i , s ă

u m b l e î n c o a c e ş i î n c o l e .

E p i s c o p u l s a u p o p a c e n u ş v a î n v ă ţ a c u d e

d i n s i i p o s t r i g a ş î i l u i , ş i o a m e n î i

— PK AYILA —

c h e m a o a m e n i c e r e s c i . ş i â n g e r i p ă

m i i n t e s c i .

O a r e c i n e v a v S r s a f ă c i i n d i i s f â n t a

s l u j b ă ş i o v a f e r i p o s i 1 s 6 p t 6 m i i n â .

C i n e v a p o h t i d e ş v a t ă î a d e n t r u p u l

l u î p o s i 3 a i , d e a p â ş i d e p i i i n e .

C i n e n u ş v a f e r i s f a n ţ u l a g n e ţ c e lv a g u s t a

ş o a r e c e , s a u l v a s f â r fl m a p o s i 4 0 d e ^ l e .

O a r e c i n e v a v S r s a s f a n ţ u l p ă h a r u ,

î n v r e m e a d u c e r i i , p o s i o s 6 p t 6 m i i n â .

î a r â l a s v S r ş i t t i 4 0 d e ^ i l e p o s i .

D e v a c t i n t a p o p a l e t u r g h î e ş i v a u i t a

s ă p o t r e b e s c â s f u i t e l e d a r u r i s ă l e s o

c o t e s c â p 6 n e d i m i n e ţ a , ş i s ă p o

t r e b e s c â p r e d i n s e l e .

C ă l u g ă r u l p o p ă d e v a c a d e o r i î n c e

c i u p i i d e c u r v i e , ş i n u v a s c i n i m i n e

n u m a i d i i h o v n i c u s S u d e p o c a a n i e

— S T I I AP L I —

î n t r u c r e d i n ţ a c e b u o â s ă s e d e ş p a r ţ â .

O a r e c i n e v a p î î a r d e d e n t r u p u l l u id M m n e

^ e u o p ă r t i c e , s ă s e d e s p ă r ţ â 4 0 ^ d e

§ i l e . î a r â d e b o a l â 3 ^ i l e , î a r â b o v ii

t u r a s ă o f e r e s e ă s a u s ă o î n g r o p a îQ

b i s e r e c â u n d e n u u m b l â o a m e n i , î a r â

s ă n u o a r ^ â c u m f a c o a r e c a r î i neînţe

l e p ţ i . ş i s ă ^ i c â 1 0 0 d e psalmi, î a r â

d e o v a g u s t a c i i i n e , p o s i 1 0 0 d e ^ i l e .

C i n e v a î n p u ţ i bucate le c e s miincătoare

s ă f a c ă o s u t â d e m e t a n i i .

P o p a c e v a b e v i n i i p 6 n e î n a l i i 6 c i a s

d e n o a p t e ş ă n u s l u j a s c â .

C i i n d l i v e r i s ă p o t r e b e s c i s f â n t a , n u p u

n e v i n i i m u l ţ i i . C a d e s e p o p e i s ă ş a ^ â l a m a s â c u f r i c a l u i d ^ m n e ^ e u

s ă m ă n i i n c e ş i s ă b e c i i t e p u ş i n e l i i ş i

s ă s e s o c o t e s c â , c ă s l u g â î a s t e . c ă



— s τ ι ι a p 'l i —

grăîasce scr iptura popa cese înbiitâcmn

va judica direptu acesta amu alesu

îarâ m \ învăţu, nu îcti scripturile

sănubei vinu, cese bei îarâ să nute

Iubeţi, că totti beţivulti sârăcesce

şi minteş pîîarde, şi multu reti

face şi pre sine se sugruma, şi sufle

tultx luişdâ dracului.

C ă l u g ă r u l d e v a s c r ă b i p r e f r a t e l e s 6 u

s a u v a g r ă i c u v i n t e d e ş a r t e c u d i n s u l i i

s a s e p o s t e s c â 3 ^ i l e d e p i t a ş i d e

a p â m e t a n i i 1 5 0 l a § i , ş i d u p â a c e

î a s ă ş u f a c â m o l i t v â , p e n t r u c e c ă

ş a u s p u r c a ţ i i g u r a .

C u i v a c u r â s t i n g e d e î n n a s , c a d e s e s e n u s e

p r i c e ş t u î a s c â , n ’ c e s ă î a a n a f o r â ,

î a r â d e î n g u r â , s ă i a .

N u s e c a d e c ă l u g 6 r u l u î s ă ş l a s e s t i n g e

165recto

— S-T II AP LI — 1S6*

C ă l u g g i u l u d e n u v a v e i i i ΙπποΛΟκοψΗΜ

s ă f a c â , 1 5 0 d e m e t a n î i . î a r â d e

n u v a v e n i l a t o a t â u t r u n î a , s ă n u r a ă

n t i n c e î n t r a c i a ^ i , d u p â c u v i l n t u l u l u î

P a v e l t i a p o s i o l t i , s ă n u m ă n l i ? î c e d e ş e r ţ i i .

A c e s t e î n v ă ţ ă m , d e v a f i s ă n 6 t o s ş i

n u v a v e n i l a b i s e r i c â , î a r â d e v a f i ‘

s l a b s p r e u n î i c a a c e î a n u î a s t e l e g e .

î a r â c i n e v a f i l a t o a t â u l r i i n î e ,

ş i n u s e v a t t i m p l a l a HCTH'kiiujE h e r u

v i m , 5 0 m e t a n i i ,

î a r â d e v a f i l a s l u j b â t r i m i ş i i , s p r e

u n î i c a a c e î a . n u e 1 6 g e .

C ă l u g S r a l c e n u v a v e n i l a l e t u r g h î e f i i

n d u f ă r â d e l u c r u , s ă n u m ă n f i n c e ρ δ

n e l a a l 9 c i a s ş i m e t a n i i , 1 0 0 .

C ă l u g S r u l t i d u p â p a v e c e r n i ţ â d e v a

m t i n c n ş i v a b 0 , 5 0 d e m e t a n î i . ·

166recto

— PKAVJLA —

s ă f i e s ă n S t o s t i , f ă r ă d e c n e v o e d e

b o a l a , c e s e c ş , d e l u î s ă ş l a s e s t i n g e l e

l u î ş i s ă l t i v e r s e î n t o t â v r e m e ş i

i n t o t a t e ^ i l e , î a r â n o a p t e ş i ^ i o a

o s t e n i n ţ â ş i p o s t ş i p r i v e g h e r e , ş i

c u r u g ă c i u n e a s e u s c a ş i a ş v 6 r s a s t i n

g e l e l u î .

N u s e c a d e s a s e f a c â l e t u r g h î e ş i s a s e

p r i c e ş t u î a s c â , ş i d u p â a c e î a s ă ş

l a s e s u n g e , c e d e c a ş v a l ă s a s t i n g e , d u

p â a c e î a d e v a v r e s ă î a ş i a n a f o r â ,

î a r â s ă n u s e p r i c e ş t u î a s c â , p e n t r u c e c a

n u î a s t e f r u m o s a l u a t r u p u l l u i d ^ m n e ^ e u ,

C ă l u g â r u l d e v a r f i d i c a v r o g ă l c e v â

p r e i g u m e n u l t l l u î , ş i l v a l o v i , s ă i

t a e l u î m i i n a , î a r â i g u m e n u l d e v a f i

ş i c'ijiENiiKLx, s ă l g o n e s c â c u d e s p ă r ţ i

r e ş i c u s f e t n i c î i l u î .

— PRAVILA -

C ă l u g 6 r u l t i c t i t u v a f u g i d e a i l u i ,

a t u t a s e a p r o p î i e d e d « m n c ^ e u , ş i

c t i t s e a p r o p î e d e a i l u î a t f i t a f u g e d e

t U n s u l d a r u l u l u î d ? < m n e ^ e u .

N u s e c a d e c ă l u g â r u l n î s ă t u n ^ â p r e m i

r e n i i , c e p r e c ă l u g S r i i s a u p r e p o p â ,

a ş i j d i r e ^ i c e s ă n u s e p r i c e ş t t i l a s c â d e

l a p o p â m i r e n i i , c e d e l a c a l u g S r i i ,

s a u d e l a e p / s c u p u l u .

De petrecere, cese dice De

p o s i ş i d e z i e g a r î a a t o t a n u l N i c h i f o r .

Cadese aso i , că deseva tumpla prazdnecul nasce

r î i lu i H s , ş i κ ' γο ΓΛΒΛΕΗΪΛ, m îo rc iu i sa u r i

neri. dezlegătnu la brfinzâ şi oao. Îarâ de s e v a .t e m p la f)Om/\kCTBO Κ ψ ) , ΜΛΙΙ K'ABEAEHIE, ΗΛΗ

Cp iiTE lIlE, ΗΛΙ1 ογΟΠΕΙΙΪΛ. m ier cu ri sa u vin eri , de

z legăma la pesce ş iTini i . aş i jdir îa ş i lapre

obrajenîe . îarâ ş i lablagoveştenî i or i înce îse

va terapia depostu ş i μΒΊίΤ0Η0:ΪΕ, dez legărau

l a pe sce . î a râ înseptemu na ce ma re p Sn i l a jo i

12



16?recto

Ι6 δ

rccio

155* — S-TII AP LI -

mari, untii şi vinii . Îarâ învinerîa ce mare vin

numai. îarâ 2 praznice ale lui prM tece şi CTb i

Petră şi Pavelfl şi bogoslovi loanu, desevorft tSm

pla miercuri şi vineri, sămăniince pesce. îarâ

la KpXCTOBK săn use mă nun ce until. vin ii sas e be. îa râ du pâ 12 île dnpâ crăcîunu, şi întru sep

temfii ia înainte lăsatului de carne şi larosall i

şi abrfinzîi , şi luminata, dezlegăm latoate,

miercuri, ce e şi vineri întru acîaste rosalî i .

vinfi şi un tu num ai. :

Cadese săse scîe şi acesta, că dupâ prazdnicile

domnesci, sănu facemtt o miincare. ce 2 şi

să bemu şi vină.

Cadese asci , că întră postule sfinţilorS apostoli .

şi χ 'βΛ pO/KAhCrBd şi oycnENÎE κ'μΜ ma rţi jo î.

pesce sănuse mănunce. ce untfi şi vinfi numai

îa râ lu n i şi m iercuri şi vin eri, nice unti i nice

vinfi. ce săfacemii numai odatâ mfincare.

Deseva terapia vreunfi sfăntfi marţi joi. şiva

ave polieleu, sSmănfince pesce. îarâ devafi

luni. numai untu şi vinfi . îarâ devafi mîercu

ri sau vineri săsemănfince de 2 ori, şivin săbem.

Cadese asci că devafi sfâ nt ulu i K 'kNÎE mîercu

ri şi vineri, săse m ănunce un tfi. îarâ deva

fi luni şi pesce.

158* — S-TTI AP LI —

c e î a s t e â n t u î u a l u i A v g u s t t l , p 6 n e

î n 1 5 § i l e a l e l u i s ă n e c u r ă ţ i m c u p o s t u l

c u m u ş i I n t r a l t e p o s t u r i , a l c r ă c î u n u

l u i ş i a l c't h P e t r u , p e n t r u a c i a s t â

t o c m e l â . p e n t r u î n c h i n a r e c i n s t i t u

l u i l e m n u , ş i p e n t r u c i n s t i t a c τ λ λ

n ă s c S t o a r e l u i d i i m n e ^ e u . ş i p e n t r u

b o a l e l e c e e s I n t r a c e s t e ^ i l e . d e c i în t r ă

c 0 s t e ^ i l e î n t r u t o a t e n i s e c a d e s ă n e

l ă s ă m i l , d e b r i i n z â ş i d e o a o , ş i d e

a l t e l e n i c e p e s c e a g u s t a , n i c e u n t u .

f â r â î n p r a z d n e c u l p r e o b r a j e n î i i . c ă

î n t r t i n s u l î a s t e m u n g i i i a r e m a r e fr a ţ i l o r u

ρ δ η δ î n 1 0 ^ i l e d e l u n â .

D e c e t i r e c ă l i i g e r u l u î î n

c l i i l î e s i d e m e t a i i î i .

Că arau liiatÎi de pre acele 1» cnri, în

— PRAVILA -

îa râ des eva tâ mpla pom enir îa sfân tu lu î ce lu îa

ceie hramulfi, mîercuri sau vineri, sămănwwce pesce.

Cadese asci, deseva templa vreunu sfăntfi. şiva

ave polieleu, miercuri şi vineri, fărâ de

în post u să se măn fince 2 ori, şi săbîa vinfi.

îa râ des eva cf in ta pre 8 săse mănfince untfi. îarâ

deva fi luni, săse mănfince pesce.

îa râ dev a fi sfăntu lw i pre 6 . întracîa ^ săfie

vinfi, cu bZajfoslovenîe. apatra parte decofâ.

De postul poîKfthCTBo x'bo,ş i a l Î i s K n ţ i l o i u a p o s t o l i .

Cadese asci întru postulfi născutului Hs. şi

alfi sfinţilor apostoli, căndu seva tfimpla aliluia

săfacemfi preobiciaîu me tanii , şidapâ chipul

postului celui mare. să umplemu şi postire

dupâ ace î, cândfi îaste allîluia, săpunemfi

mejduciasle fărâ decathisma.

De c]Lîoa denttim De Avgustu,

ş i c e e î n t r i i n s u t o c m e l â p o s t u l u i , p e n

t r u a d o r m i r î a p r e c u r a t e î

L a a r ă t a r e c ă d e n t r a c e s t â ^ i d e a '^ t ă

— PR AVILA

t r u c h i l i a l u i să c e t ^ s c â p s a l t i r e ,

d e c i c i n e e m a i p Î i t e r n i c s ă o svSrşascâ.

î n t r o Φ ş i î n t r o n o a p t e , a l ţ î i ş i

3 Î n s 6 p t 6 m 1 i n â , î a r â a l ţ î i 2 , î a r â

m e t a n i i s ă f a c â c ă r u î a c u m u i v a f i

p u t e r e . î n t r a c i a s t a ş i π ο λ ο η ο ι| ιν η

μΛ c u ΝΕποροΗΕΝΪΗ ş i C U m e t a n i i , c u m

ş i a l t â s l u j b â . C a d e s e a s c i , c ă

d u p â l ă s a r e e ş i r e i d e n b i s e r e c â ş i

v o m m e r g e l a c h i l î e , n u s e c a d e s ă fa c 6 ® ,

v o r b â u n u l c u a l t t i , c ă o p r e s c e a c i a

s t a s K n ţ î i p ă r i n ţ i , c ă n i s e c a d e s â u e

f e r i m u d e t o a t â a d u n a r e .

P r a v i l a c ă l u g e r u l M Î p r o s t t i .

P e n t r u 9 c i a s 2 a ş a . Dereptu v e c e r n i e

4 a ( j e . P a v e c e i - n i ţ a c e m i c â 3 a ţ e ·

î a r â c e m a r e 6 a ^ .e ΓΙ ο λ ο ν ο ψ ν μ μ λ



169recio

159*

170recto

160»

,i 6, 4 anA H 6 »? «· ■:” -“ ·p r a v i l a c h i l i e i . c a p , 1 , D e p r a z d n i c e d o m n e s c i , L i s P .

6 a ş e , ş i r a e t a n î i 3 0 0 . P e n t r u o d e s f m ţ î i a p o s t o l i , c a p 2 , l i s t u 3 * .

p s a l t i r e 6 0 a g e ! A c a t h i s t u l 1 2 a r ,e . d e m u c e n i c i m a r i , c a p 3 , l i s 4

P a r a c l i s 6 a ţ e . â e b o î a r i ş i d e m a i m a r i , c a p 4 , l i s 6 .

d e p o s t r i g u , c a p 5 , l i s 8 * .

D e s c u r t a r e a p o s t u l u i . d e e p i s c o p i , c a p 6 , l i s 9 * .

cu le tu rg h îîa , şi cn p sa ltire. d e p o p i d e d î a c o n i , c a p 7 , l i s 1 2 * .

P e n t r u 4 l u n i d e p o s t t i 1 0 l e t u r g h î i . d e ^ f .

P e n t r u u n u a n u 3 0 d e l e t u r g h î i . ® ® 1 6 *

P e n t r u 1 0 l e b u r g l V l i , 5 p s a l t i r i . d e c u r v a r i , 1 0 , 1 s 6

p e n t r u 2 0 d e l e t u r g h î i 1 0 p s a l t i r i . d e - n g e a m e s t e c a t , 1 1 h s .

p e n t r u 3 0 d e l e t u r g h î i 1 5 p s a l t i r i . d e x s p o . e d a n i 1 1 s 1 8 .

p e n t r u 3 0 d e l e t u r g h î i 3 t e t r o e v a n g h e l t i . Iw ah h a μ η μ χ λ 1 3 , h s 2 0 .

^ o u u b d e m i e r c u r i d e v i n e r e : U , h s 3 0 .

p e n t r u t e t r o e v a n g h e l » 6 p , „ , , ş i n e . l i s 3 1 · .

p s a , l t i r e 6 a s p n , 6 , d e b i s e r ie ă , ş i d e p r i c e ş t e n î e , l i s 3 3 * .b a n i . p e n t r u t e t r o e v a « g h i ^ l u 5 c o s t a n d e . o , , .

p e n t r u 1 2 d i l e d e p o s t f t 1 l e t u r g h î e . 1 7 , d e c u r v a i i , h s 3 4

p en tru l ^ i p o s i 3 0 0 d e m e t a n î i . o p s a l I 85 e pos u m a r e

perso

verso T OQ‘/ o 1 + u î î ^ p v ip s i 1 9 j d e u c i d e r e d e v o e ş i d e n e v o e , l i s d »

r e l . m o W v e e e e u n o m k r B » . 4 , ^ . .p j t o r i , l i s 4 3 * .

S p u n e r e d i l e l o r u , ^ 3 ^ d e z i d i r e b i s e r e c î i , l i s 4 4 ^ ’.

ce îa s te în trun anu de ciasuri şi dem ejdociasîi, ^ d e f i e r i , l i s 4 5 * .

î n a n u s t i n t u 1 2 l u n i . Î a r â s 6 p t 6 m u n i ^ 5 ’ d e s ă b l a z n â c u m f t n a , h s 4 6 * .

5 2 . p i l e 3 6 5 . Ş i c i a s u r i 4162. ^ 2 6 , de atreîa n u n t â , h s 47* .

ş i m e j d o c i a s î i 2 p o v â r i ş i ş a s e ^ e c i . ^ 7 , d e f u r î i g r o a p e l o r u , h s 4 7 * .

î n p o s t u l u m a r e , m e t a n i i 3 9 6 . g S , d e c i n e a r e v r a j b â , h s 4 7 * .

l a t â a l t a p r a v i l ă , 2 9 , d e m o r ţ i , l i s 4 8 *

P e n t r t t v e c e r n î i ş i p e n t r u 9 c i a s t i 2 ca , 3 0 , d e J ' g .

pentru chilîe 2 ' “ ‘ ' l ' ® * · 3 6de Jaeetaulnvaţăturişinufaolis53*t a n i i 6 e a t liî sw e l a r a d u m m e o .. g 7 d e c e r a c e s e f e r e s c il d e r a g ă c l u m l is 6 4 ·

d e r a e t a n î i .



171recto

172recto

161* 162*

3 8 d e p o p a f ă r â a n t i m i s l i s 5 4 * .

39 de muîare ce nasce inposiM? mare lis 54^.

4 0 d e c i n e s e u c i d e p r e s î n e , l i s 5 4 ^ .

4 1 d e c i n e p o a r t a p î a l e n e c u r a t a l i s 5 4"*

4 2 d e u c i d e r e , l i s 5 5 * .

4 3 d e c i n e s e b o t e z ă d e p â g u n l i s 5 5 * .

4 4 d e p r e o t u , l i s 5 6 * .

4 5 d e c i n c i s S p t S m u n i , l i s 5 6 * .

4 6 d e c i n e j u n g l i e l a p r i c e , l i s 5 9 * .

4 7 d e p r e o t u , l i s 5 9 * .

4 8 d e m u e r i , l i s 6 1 * .

4 9 d e p r e o t u , l i s 6 8 * .

5 0 d e c o c o n i i r n o r t u , l i s 6 8 * .

5 1 d e b o t e z u , l i s 6 8 * .

5 2 d e c i n e h u l e s c e p r e p o p a , l i s 6 6 *

5 3 d e p r e o t d e d î a e o n i i , l i s 6 6 * .

5 4 d e c e î a c a n u v o r s a s e î n s o a r e l i s 6 7 *

5 5 d e c i n e n u s e p l e c a m a i m a r e l u i l i s 6 8 * .

5 6 d e n t r u a s c u n s v i , l i s 6 8 * .

7 6 d e a d o a n u n t a , l i s 8 2 * .

7 7 d e c e i a c e a p r i n d u m ă c a r â c e l i s 82 *

7 8 d e m o a r t e i g u m e n u l u î l i s 8 2 *

7 9 d e m a i n i a r î i b i s e r e c î i l i s 7 8 * .

8 0 d e c e î a c e n u s e c a d e s ă f a c a s ă b o r l i s 83"*

8 1 d e c e î a c e s e d e l u n g â d e c r e ş t i n a t a t e 8 4 *

8 2 d e c i n e ş l e p ă d a c ă l u g S r î î a l i s 84"''

8 8 d e a t r e î a n u n t a , l i s 84"^'

8 4 d e s ă b l a z n â , l i s 8 5 * .

8 5 d e c i n e c u r v e s c e c u c u i n e l i s 8 5 *

8 6 d e c i n e c u r v â s c e c u n a ş a s a l i s 8 6 * .

8 7 d e c e r t a d e d o i f r a ţ i ] i s 8 7 *

8 8 d e p o m e n i t o r i u r S u t a t e l i s 8 7 * .

8 9 d e c i n e s e v a p r i c e ş t n i d u p d m u n c a r e S S *

9 0 d e o p r i r e n u n t e i , l i s 8 9 * .

91.,dece nusecade înpostoZmare sesefacâpomenîte 95*

9 2 d e a t r e î a n u n t â , l i s 9 6 * .

9 8 d e t ă l h a r i ş i d e f u r i , l i s 9 6 * ^

9 4 d e c r e d i n ţ a a s e î n t r e b a 9 7 *

5 7 d e c e c e î a c e î a u r o d , l i s 6 9 * :

5 8 d e c i n e s e ţ î n e î n c u r ă ţ i e l i s 6 9 * .

5 9 d e c e n e o c ă r a s c e l î u b o v u l l i s 6 9 * :

6 0 ' d e m u î a r e f r a t e l u î l i s 6 9 * .

6 1 d e c i n e n u î u b e s c e b l n ^ o s / o v e n i a l i s 6 9 *

6 2 d e c e î a c e j o a c â , l i s 7 0 * .

6 3 d e m u e r i , l i s 7 0 * .

6 4 d e c e î a c e s ă c ă l u g ă r e s c , l i s 7 1 * .

6 5 d e p ă r i n ţ i , l i s 7 1 * .

6 6 d e m u e r i , l i s 7 3 * .

6 7 d e c e î a c e p o s t e s c s u m b ă t a , l i s 7 5 * .

6 8 d e p r a z n i c u l s f r t n t u l u î l o a n u 7 7 *

6 9 d e n e u m b l a r e l a m e s e , l i s 7 9 * .

7 0 d e t a i n a c u o v r e i i , l i s 8 0 * .

7 1 d e c i n e m ă n u n c â c u e r e t i c î l i s 8 0 * .

7 2 d î i t i i l i 7 6 *

9 5 d e i n ă r t u r î e , l i a t i i 9 7 *

9 6 , d e o p r i r e e p i s c o p u l u i , 9 8 * .

9 7 , d e o t r a v a , 1 0 0 * .

9 8 d e j u d e c a ţ i i l i s 1 0 1 *

. 9 9 d e c r e ş t i n ă t a t e . 1 0 2 * .

1 0 0 , d e c i n e f u r a , l i s 1 0 2 *

1 0 2 d e b l ă s t e m u , l i s 1 0 2 * .

1 0 8 d e m u î a r e c u r v â , 1 0 2 *

1 0 4 d e b i s e r e c â , 1 0 8 *

1 0 5 d e f u r t i ş a g t i , 1 0 8 * .

1 0 6 d e c i n e s a p a g r o a p e , 1 0 3 . *

1 0 7 d e m u e r i , 1 0 2 * .

1 0 8 , d e s p u r c ă c i u n e , l i s i 0 4 * .

1 0 9 , d e c ă l u g â r i , l i s , 1 0 4 * .

1 1 0 , d e c i n e c u d i b i t o c , l i s t u 1 0 4 '''.



173recto 163*

174recto

117, decineş valăsa dwhovnicusSu lis 105*.

118, deva lega preotulpreun voinic lis 105*. De petrecere alu c'rw Pahomîe, 142*.

J 1 9 , d e p r o c l e ţ î î a m u e r î i , l i s 1 0 5 * .

1 2 0 , d e d î a c o n u , l i s t u 1 0 6 * .

1 2 1 , d e o m m i r e n i i , l i s 1 0 6 * .

1 2 2 , d e p u t e r e p r e o t u l u i l i s 1 0 6 * .

1 2 3 , d e c o c o n m o r ţ i i , l i s 1 0 6 * .

t o c m i r e d e c r e ş t i n ă t a t e , 1 4 3 * .

t o c m e l â a l u î U s t i w m n 1 4 9 * :

d e p o p i ş i d e c ă l u g S r i , 1 5 0 * . d e p o s t ş i d e z l e g a r e , 1 5 6 * :

d e p o s t u ^ u poiK(\ECTBo x'bo, 1 5 7 * :

124,de raulare ceşvaomora feciorul,lis 107*.de^îoa dentuîu alui Avgustu 157*:

125, de muîare fermecătoare, lis 107*. de cetire c:ilug6rului, 158*:

126, demuîare ceva ocăra pre popaKs 107*. Pravila călugărului prostii, ISS^·

126, de miliare ce aresflngele eî lis 108*. de pravila chiliei. 159*

128, de muîare, listu 109*. de scurtare postului, 159*.

P o v e s t d e ud p r e o ţ i i , l i s 1 0 9 * . c o n e ţ i i s c ă r î î .

129, demuiare, lis 110*. -------------

ΗξΒΟΛΕΗΪΕΜΚ νν'μΛ ΗΠΟΟΠεΐϋΕΗΪΕλ\Κ c'ha180, d e v a n a s c e m u i a r e l i s 110*.

181, d e c i n e p î a r d e c e v a l i s 110 . ncxKpzuJENîEA\h ct ro /\χΛ.

132, d e c i n e p o a r t a f a r m e c e , l i s 110 . κνμγ8 npEiiHca wtcaobehkh ha baaiu

188, d e c i n e c u m p ă r a f a r m e c e \is \ 10*.

184, d e c i n e f u r â s f â n t a l i s 111 . ποβελεηϊεμκ mhîkaiibehîemk, npE CB’b

1 3 5 , d e c i n e i a s f â n t a l i s 1 1 1 * .

1 8 6 , d e c i n e i a d o b i t o c , l i s 1 1 1 * .

1 3 7 : d e c i n e i a s c u l e l e a p r o p e l u i h ' s 1 1 1

1 3 8 , d e c i n e m o a r e d e f o a ^ m e l i s 1 1 2 * .

1 8 9 , d e p r e o t . l i s 1 1 2 * .

1 4 0 , d e c â l u g e r i l i s 1 1 7 * .

1 4 2 , d e c ă l u g e r t i p r e o t u , l i s 1 2 0 * .

d e c i n e v a s p a r g e m î r e c u r e , l i s 1 2 4 * .

î n v ă ţ ă t u r a a s f a n t i i l u i V a s i l i a l i s 1 2 7 * .

1 4 3 , d e u c i d e r e l i s 1 2 8 * .

1 4 4 , d e c e t ă ţ i , l i s 1 2 9 * .

1 4 5 , d e n u n t â , l i s 1 2 9 * .

1 4 6 , d e î n p 6 r a ţ i d e b o i a r i , l i s 1 3 0 ^

1 4 9 , d e p o c a n î e a d e v e r i t ă l i s 1 3 0 * .

S t e p e n e r u d e l o r i i l i s 1 8 2 * .

D e p r a z d n i c e ş i d e p o s t i i , l i s 1 3 5 * .

D e s ă b o r u l i i c e l d e n G a g g r i , l i s 1 4 0 * ;

D e m a r e l e V a s i l î a , l i s 1 4 0 * :

D e c'th P e t r u d e l a A l e x a n d r i e l i s 1 4 1 * .

ΤΛΛΓΟ ΚΠ'ΙΐξΛ, 10 Μ λΤΛΕΙΙ ΚΛ£ΛρΛΚΛ

fioEBOAKI, ϋΚ'ΟΛΕΒΕιΓίΕΜΆ llpEWC'lJIE

ΝίΐΛΓο ΛρχϊΕπικκόπΛ, Kvp ΌΈννφΜΛΛ,

ΛΜΙΤρΟΠΟΛΙΙΤΛ B&CEH 3 ™ - '" ΟγΓΓρΟΒΛΛ

χΪΜΟΚω λ, Τρ8^Ηχ0Α VVCE.W ΛξΙι lEp Λ\ΟΙΙΛχ

GtE4)aNb WXpHACKÎn. ΐηίΑηΕΜΛΤΛχΟΜ

CÎKI KHHrS. liOHACA ίΙΙίαΤΜ EzA'liTO,ξρΛΑΛ, aWT pOîKA''f™

IIOHE(\tAOK 'Λ ΗΕΛΜCT'pOHOCTd, ACXBpX

IJJHCA BX noHEA'kAOK 5 iie mi nom τόπο

ÎK(\EA'bTA. T-liAlîKE Λ\ΟΛΗΛ\ΟΑΊΤ8ψΕΗ

ΛψΕ IIOrptujEHO \νκρΊΐψΕΤΕ ΗΤΟ (ΚΠρΛΒΛ'ΙΐΜ

TE, ΛΠΙΚΛΒΙυΛΓΟ CKI ΜζΕΟ ΠρΟψΕΗΐΚ» CPO

(ί ΟΚΛ-ΙίΗΤΕ, ΗNACnEHATHBmHX CÎE ΜΕΠρΟ

κληιιλητε.

î a r â p r e ţ u l a c e ş t î i c a r t e i i e m

s o c o t i t c u t o a t â c h e l t u a l a ,

2 1 d e c o s t a n d e , d e a r g i n t u .





Λ 1 6

T R A D I J C Ţ I U N Î

DK PKE TEXTURII.E SLAVONE, TYPĂKITE ÎN CORPl’L CARŢEI.

La pag. 1 verso. în su s u l s t em ei :

L a p r e l u m i n a t a s t e m ă a m i l o s t i v i l o r D o m n î B a s a r a b î .

» » , „ în jurul stem ei litter ile: Λ Ι. E . M . E . B . Γ . 3 . Y . în se m n ăză:

C i l J / i l a I n î D u m n e z e u ( ^ o j i i u ) , J / a t t h e i t i b a s a r a b i i F o e v o d i i , D o m n u

( G ^ o s p o d ) Ţ e r r e i ( . ^ e m l i ) K o m â n e s c i ( Î J g g r o - V l a c h i i ) ,

La pag. 2 recto, duoespreêce versuri slavone, cu înţellesui următorfl:

F a ţ a a c e s t a d r e p ţ i i s t e m ă , p a s e r e c o r b i i p o r t ă ,

P e d ’a s u p r ’ a l c ă r u i a s b o r i i , c o r o n a a c u m a t â r n ă ;

Ε ΐ ύ a r a t ă p r e a l ţ i u n e î c a s e p r e - l u m i n a t e ş i p r e - a n t i c e ,

P r e a l i i c a s e î n e m u l u î B a s a r a b i i , p r e - v i t f e u l

B ă i - b a t u c u s c e p t r u , c e n u f o r ă s p o r i i p e t r o n i l s e v e d e .

A l e l u i v i t e j i i b i r u i t 0 r e , a l t i m u l t o r a a u^ C i m i n u a ^ z ă .

b e c i t r o n u l , î n ă l ţ i m e a a c e s t e i c a s e î n v e d e r 6 z ă ,

Ş i s c e p t r u l , a l u i v i t e j i a c u r a ţ i i î n f ă ţ i ş e z ă .

S u b d î n s u l o r i c ă r u i p ă m e n t ^ . n i i e p a c i n i c ă v i e ţ u i r e a .

N u l ă s a s ă s e r ă s i p e s c ă , D o m n e , î n p e r i i - e

A l o r c o r o n ă , c i e a s ă n u a i b ă c u r m a r e .

I a r a l i i c o r b u l u i p e p t i i s ă f i ă p u r u r e f e r i ţ i i .

l RIILD NASTURELU.(din Fieresci).

La columna 4, Verso:

D i n o r d i n u l P r e - l u m i n a t u l u i D o m n i i IG D M A T T H E l U B a s a r a b i i , V o e v o d i i ,

ş i c u b i n e c u v â n t a r e a p r e s ă n ţ i t u l n i A r c h i e p i s c o p u T i i e o f i l i i , d i n m i l a l u î

D u m n e z e u m i t r o p o l i t i i a l i i t o t e i ţ S r r e i U n g r o - V l a c h i e i , s ’a t y p ă r i t i i a -

c ^ s t ă c a r t e , n u m i t ă P r a v i l a , d e m i n e c e l i i m a i u m i l i ţ i i d i n t r e p r e o ţ î ,

M e l e t i e M a c e d o n e n u l , E g u m e n u l c o m u n i t ă ţ e i v i e ţ u i t o r i l o r d i n m o n a s t i -

r e a G o v o r a , h r a m u l A d o r m i r e î p r e c u r a t e i N ă s c S t o r e d e D u m n e z e i i . D e

a c e i a v 6 r o g u , c i t i t o r i l o r a c e s t e i c ă r ţ i , d e v a f i c e v a g r e ş i t u , c u a s p i

r i t u l u i b l â n d e ţ e s ă î n d r e p t a ţ i , ş i p ^ n o i t o ţ i o s t e n i t o r i i a c e ş t i a , s ă b i n e

c u v â n t a ţ i , î a r n u s ă blestemaţi ; c o c i n n a s c r i s i i â n g e r u . c i m â n ă s u p u s ă

g v e ş e l e î ş i d e I u t i i .



*La columna 174, recto şi verso:

C u vrere a -Tatălu i şi cu ajutoru l Fiîn lu î şi cu îndep linirea Sântului

Sp iritu, acesta carte a prescris’o de pre slavona în limba românescă Mi-

chailu M ox alie , si dupo aee îa/ d in ord inul şi cu cheltuia la preluminatu-

lu îD o m n u IQ M attheiti Basarabu Voevodu, şi c u binecuventarea presân-

ţitulu î Archiepiscopu K yr Theofanu, M itropolitti a to tă ţerra Ungro-Vla-'

hieî, ostenindii-m6 întru a9esta eu ieromonachu l Ş te fan ii.d in Ochrida şi

am typă ritu acesta carte. S’a începutii a se scrie când a fostu anul

7 1 4 9 , iar de la Nascerea lu î Christosu 1640, luni, în ân te îa duminică a

sântu lui postii; apoi s’a termina tu lun i, în a şeptea sSpiSraână a postului

din acelaşQ anu. Drepţii aceia rogii pre ci titori, deca ceva greşitu veţi a-

fla, să îndreptaţi, iar pe celu ce a scristi acestti textu (isvodti) cu Iertare

să ’lu învredniciţi, şi pe noi cei ce arau typăritu acesta, să nu ne

blestemaţi.

' 177

FRÂSE, CUVINTE ŞI ABREVIAŢIUNI SLAVONE DIN ΤΕΧΤϋ.

= Eu.KAtnîE=Priveghere. .

ka'cbenii = Biaecuventatu.

K*ro tABAENÎE = Arătarea lui D êu.

(Boboteza.)

κ'ροροΑίιμΕ, κ'μΕ, K'iţs = îiăsc6t0rea

de D-êu

K'avE w'iHCTMMA rp'buiNAro’n πολ\'\8ηλ\α

= D-êule, curătesce-m6 pe mine

pScătosul şi miluesce-me pre

mine.

B'bpSio Bx Ε/\ιΐΝΛΓο κ'λ = Οΐ’β^ύ într’u-

nul D-êil.

6&BE/i,EnîE = Intrarea (în biserică).

BX3(\Bii!KENîE 'ΓοτΝΛΓο Kp*cTi\=rInălţarea

sântei cruci.BX3NECEHÎE = înălţarea (Dommilui).

rocnoftCTBii = D"inniei.

rocnoACKîn == Domnescu,

r HiioMλ8η = Domne miluesce.

γ'ψ (84. V. 106, r . )? ΓΛΛΓΟΛΙΟψΕ = ί ί·

cendu ? seu : d e 8 o r i ?

SAATooYCTb = Gură de aiiru.

IwAMHA ΜΗΗχΛ = lo a n i i monachul.

ΜΛΗ = Seu.

KpxcTOEh = Cruce (Ş io a crucii).

Kp'cTo ΠΟΚΛΟΜΕΗΪΕ = Incliiiiare Ci uciî·

MHiiujECKo a;nTîE = V ie ţa loonachalŞ·

HE(\-ki\'k MHTApk II (|)ΛρΪ0ΕΛ = Dutlll-

neca vameşului şi fariseului,

κΕποροΊΕΝϊιι = Neprih ăn iţ ii , neînti-

natu.

ΝρΛΒο ογ'ΐΕΐιϊΕ = luvfiţătuva ιηοΓλΙέ.

ΟκΛΛΓΟΒ'ΙίψΕκϊΕ = Dcspre Buna-Ve

ştire.

ΟγοΜΕΐΐϊΕ B lţii = A d o r m i r e a Na?c6to

rel de D-êii.

iioiiiWK p'bh = CâTitii Doîuniiluî.

iiOAOiioijiumţA = Me(Jul-aopţiî>

ciunea de la meûl-nopţiî·



178

momaShme k' e ;= miluesce-me -Dura-

nedeule.

IIOMAStIMA b' e. fixCMOHTe Γ BH BXCt Şe'm-

ΛΑ = miluesce-me Dumnedeule.

Cântaţî Domnului totii pămen-

tulu.

pominoc = de pomenire,

predtece = Inainte-mergetoru.

preobrajenie = Schimbarea la faţă.

iip'kaîAE Γ ιειιμλλΑ = înainte sfinlită.

npoijiEHîE = Iertare,

p0/KAι π’K0, p0îKj\xcTB0 X'ko = Nuscere,

Nascerea luî HristosB.pOîKAliC'rBO k' u H, ΗΛΙΙ BXBEAEHÎE , HAM Cp'k-

ΤΕΗΪΕ, ΜΛΜ0YcnEnî.i = Nascerea Nă-

scătorei de Dumne(|eu, saCi In

trarea (în biserica), sau Întîmpi-

narea Domnului, sau Adormirea.

c' t . ja; c(j)ETA\ = Sfinta.

c*Tii = sfintulQ.

O'twiI κ'ίΚΕ = Sfinte Dumnedeule.

c' t w k' e r i i πολ\ 'λ8ι1 h γ' h iipocT(i.v\E =

Sfinte Domne Dumnedeule, mi-

luesce .şi Domne iarlâ-rn6 pre

mine.

c' ψΕίΐΜκΐϊ = preotulu.

c ψΕΗϊοΒΟΑΜ = Sfinţirea apei.

Tp'CTOE, H 'if'sww li, li ΐί ΙΐρΟΜΛ,λ lloc-

κοΗΊΛΗϊΛ = de treî orî sÎintfl , şi

din Psalmulu alu 8-lea şi alu

69-lea şi celealalte după ispră-vitulu.

'icTH'kmuE = F r e c i n s f i t u l f i .

UstToiiocîE = Floriile.

fi γ ' η ιιολΓ λΚιΙ i1= Psalmulu ήΟ.

Domne miluescede 8 (orî).

ΚΕΛΗΚΛΓβ οΒρΛξΛ = Personă mare (di

stinsă),

vezdvijenia = înălţarea,

jrâtavnic = ]< rtfelnicu (loc de sa

crificiu).

H wEb iiiiiţA = Locii de ospătare.

Irmec — cutare

oglaşenia = strigare la lelurghie ce

se face de preotfi.

(j)f)0!K,\hCTK'k x'K'k = despre nasce-

rea luî Hristosft.





V Η Λ V 1L Λ

B I S E R I C E S C A N U M I T A C E A M I C A

T I P Ă U Î î A ΜΛΐ f X T Â l f l L A KUO. Î N M Ă N Ă S T I R E A G O V O R A ;

l'UnLlCATĂ ACUMCÎX TfîAN’SClilPŢlUXK CV LITF.KK LATISH

B U C U R E S C l

TIPOiiHAFiA ACAUEMIEÎ KOJlÂiVE (LAIJOHATOttlÎ KOMÂNÎ)

λτ 26. STRADA ACADEMIEI. Nr. 26



\;• {

niRLîQTifi;CA|REGIA I

'^lONACKXSlsf



Ν Ο ϊ A Ρ R Ε L I Μ I Ν Λ R I Λ.

Ιη ediţiunea dc fa 9 e amil căiitatii mai cu semă a reproduce, cu

cea mai .strictă fidelitate posibile, ortliografia, modul de scriere

,şi chiarîi disposiţiunile typografice ale ediţiuuel princeps.

De aceui, traiiscrijjţiunea ndstră s’a făcuţii astii-ielii, îiicatii să

rej^roducă, separaţii, cuprinsul iiu mimai alii fiă-cărei pagiiie înparte, ci anco şi alii fiă-cărui rondii din paginele textului origi

nalii, foră scăclementti nici adaosii.

Ne putendu-ne anse nici servi cu littere de dimensiuni enorme,

ca vechii editori,* nici a perde aşa mulţii spaţiii reproducendii pe

câte uă pagină speciale fiă-care din feşele typărite ale volumu

lui de la 1040,^^ amu grupaţii, pe fiă-care din paginele ediţiunei

nostre, câte patru din fe9 ele celei primitive, însemnăndu-le, pe

de uă parte, cu numerotaţiunea pe file (adese ori erronată), ce

există în ediţiunea de la Govora, adaogendU la acelu numerii uă

steluţă, spre a’lii distinge; ero, pe de altă parte, amii admişii uă

immerotaţiuiie continuă a n0stră, repărţită pe columne, în care

figureză, susti, rec/o, ier joşii, verso alii filei. Fiă-care pagină con

ţine duoe asemeni columne, cari sunt typărite cu littere de di

verse mărimi, spre a se păstra, şi în proporţiunile typografice, a-

nalogiă cu vechiul textil typăritii.

Nu ne-amil abătută de la acestă analogiă nici în spaţiarea cu

vintelor, astfelti încâtii cititorul va găsi, în transcripţiunea nostră,

tote acele numerose legături de câte duoe, trei şi chiarii pene la

cinci cuvinte îiitruiml singurii, câte se află îa ediţiunea origina

le; precum : deova lăsa·, în locii de : de o va lăsa ; săven evo iţi, în

* Dimensiunile celor treî specii de littere cyrillice întrebuinţate sunt cele următore : 0“,007(Textil ) ; 0“ ,006 (Terţia) ; 0“ ,004 (Cicero), înlocuite în transcrip ţiunea nostră Cu corpu-

rile : 14 (2Iittel), 12 (Cicero) §i 8 (Petit).

** Dimensiunile formatului sunt cele următ<5re : nălţime O®,153, lăţime, 0°,10.





1rccto

Π Ρ Α ε Η , /i Λ Α »4 . ' ί ί < Τ Α Μ i T f

A H j j m T ' i T o p Α ί λ ΐ υ ί ί ^ Ş

y c U M C A 'f

j j f T '^ îT S Ţ Α ί ^ J 't rO / fA ’t Ţr^ iK

ηΐρΓ ίΙβ A51U1T0|iJf^W λ^ Μ ίΥ ··

Τ Η Π ί ρ Η ' ΐ ' δ ί ί ^ ί A » n t n 4

f i ’ Π Ρ 4^ Λ1 (IH A T ^ A ^ n X ^ r t

Μ ' μ α τ θ 6 Η ■ ,

ifeÎ / « (W T n HT . T C S O ^ J Î '

A4 H 4 ! f l( i) iA X H ) ^ t , > i y . r t .

jr7Ay!Îaîi'^'' W.?;4gg^



ΗΑΠ|£ί&ίέτΛ0έAMTiHrÎHWS'î KACAf AEQ&'Î·





8reda

pftcatele. li'isasovoi· lor. şi cuîleveţi

‘“''"o'· ţinesovovi'i lovii.C8

Socotitam, că mai toate limMa Io au carto pre limba lor. cuacei

cugctaiu şi eu robul domnului mîeu

lui Is IIs, săscoţu cestâ cărte,

anume pravilă pro limba rumăne

scâ, sfinţilor voastre fraţi didirivnici rumănesci,

carîi siinteţi piÎstoti oilor celor cuvuiitiitoarc

aturmei lui H·;. Care are într'i sine multe fe

lîuri ilevindcciîri siiflotelor cvejtinesci. ceJorÎi

ce sSn tîi ran iţe cn pccate. însă mai v rătos şi

cale la inpcrăţîîa ceriului.

Insâ m i rcgu sfinţilor voastre cu mare railâ. la care miinâ va ciide acesta sfântă carte, a

cela saaibă ao ţine înmare cinste, ji sase înve

ţe dentra Ia întainâ, cumva vindeca sufletele

oamenilor depecate. Îarâ lutru mănâ demiren

sănuse de, iiice lamăsciiricifi sănufie tocmelcle

sfinţilor aposioli, şi asfmtilor părinţi batjocu

rite. căapoî milo&tvata veră da samă frate dnlio

vnice. eu nuvoîu ave trebâ.

Cela co prîimesce gândurile omenesci, datori

— CĂTRE PARIK|I BUHOVNICI —

cuvSntEi nupoate pune înn ain te. ce cusocotinţâ

şicu Îubire detrudâ, slujire şi lucruliî lui

Jwmiieêu Îaste aface. că gră iasce sc riptura , p»

clîatu cela ce face lucrul domnului cunegrijâ.

îa râ m ar ele Y asil îe g ră îa sce, so cote sce să nu te teme deoravi întru cădere lui. ca sănu dai pre

fiÎulQ lui dîimneêu, întru mâinile celor nedosti

iniciu, ca sănute ruşinezi de cineva demarîi pî

muntuluî. nice de însuşfl cela ce poartă stema

sănu cumineci, că pravilele diimneêesci nu la

sâ precei nedostoinici săse cuminece, carîi se

socotescfi ca păgiinîi. îarâ sănuse vorii întoarci

amarfi acelor;!, şi celora.ce cumineca pre ei.

socotesce îco eu trebâ namil. tu veri vede,

aceste deveri păî însâ cu socotinţă, şi cutoc

malâ. ce mai riainte învăţăturile biserecîi neclătite săle păijesci. raăntuiveri şi preti

ne şipreceîa cete voru asculta

SCIUTij SĂ FIE.

Cineva îndrezni aprîîmi cugetele şi ispove

daniile, fără învăţătura episcopului, acelui

k locu acela pedepsa pravilelor va prîimi. ca unu

călcătorîu adiimneijeescilor pravile, cănu nunis

presine seu pierduţii, ce şi căţi seu ispovedit

recto

— l’KEimSLOYÎE —

îa s le . în tr u sc riptu ră în văţa ţi i aC, sase opre

scă de pohte, smeriţii, şi culucrure bune. pre

tot ciasulfl săse roage lui dumneijeu, ca săide cu

viintil de înţelepciune, casă îndirepteze preceîa,

00 scapă către dinsulîi. Îară întraltQ cliipS

în su şii dator iu la st o ap os ti mîercure şi vinere

prespretot anulu cum poruncesc sfintele şi dumne

t r a v i i . êcscilo pravile. Cunui decarelj va ave, însuşii

ap-l-sca.săo de şi altoră afaco. îarâ devafi însuşQ

63· nesciutor lu, şi nepostn ioii. cumu va înv ăţa pre

ţi mai alţîi afaco lucrure bune. şi cino o neinţeleptii

nainto va asculta pre elu, de carele va grăi. veîindu

-55· preelii fărâ tocmalâ, şi beţivii, şi învă ţîindu

pre alţîi sănuse înbete. sau altu vreunii lucru

bunii a petrece, carele siagurQ nu au făcut, ochîi

i,Uh'’io! «lec hi grăîas ce scriptura, cu aceia socotesce

Erem *·®’ ° pe ntru ce că deva pe ri nu jg ■mai o oa ep en tru neg ri ja ta . den tru m an ile ta

stih. 10 căuta. Deprinde ce îce sfan ţii loanii

5.UT00yCTl» la deanîe înatreîa ΗρΛΒΟOy'lEHÎE ,d o a c . aciasta grăîasce. Deseva delunga numai unulfl

besed. detaine necuminecatii, au nu au oborirtu toata«· Spăsenîîa sa, episcopulii sau popa. căsufletuliiîastc

tlih. 31 de operire. atăta deşertăciune are, ciitu nice un

la elQ, ne ispovediţi săntfi, şi cătu aii legat,

şi dezlegată, neîndareptaţi svintu după a 6

prâvilâ asăboruluî de Cartliaglienii. şi dupâ 43

aceluîaşii săbor.

ΠοΕΕΛΕΗΐΕΜΧϋςΕ [I()ECS'kT,\i\rO

1 0 iW i lT 'G ’S i l Βλολρλελ, Boeboa»'·

iik'caek'nîe.ux πρΕ\νο'ψΕΜΗΛΓθ ilpx'îEnicWf

ΌΈννφΐΙΛΛ, i\l,\CTÎIO E V îe io Λΐιιτροπο.''

BXCEA 3ΕΛ\ΛΛ Ο\Τρ0ΚΛΛ\·ΐΊΚΚΪΛ, HA ΠΕ

ΊΛΤΟΒΛΤΙΙ CÎIO KH IirS γ'\Ε.\\8Ι0

iWH'k Xb’m^XUJEMis BS c' IÎHHOltHOIţE);*

Λ Ι ελετ ϊμ Μ λ κ ε ,\0ικκολ\8 HrSiWEttS

\νκψε ^ΪΙΙΤΕΛΝΛΓΟ iMOHACTJIf Λ ΓΟΒΟΡ·'·

χ·ρΛι«Λ OycnEMiA tipifcTKU κ'μΛ.

Λ\ΟΛ» BAC, ΜΤ8ψΕ CÎW ΚΝΙΙΓ8, ΑψΕ ΊΤΟ

κ8,\ε τ χ riorp'kiUEHO, κροτοοτιι

ll C np i\ B . \ A Î ÎTE , II l U C X W CE iW Τ ρ 8 <\ΙΙΕΐυ*'·"

U EAr'cEIITE Λ Η Ε H A H l I 'i iT E , f lO H E i li E H i "

Λ Γ Γ 'λ Κ , h o pb’ K A r p 'k l U H A H E p E H H A .



5recto

PRAVILA GT'Xf. ίΙΠΟ*/Ιί.,

şi asfinţilor dc alşa

2)tele săboru, i^rcogodni

cîi şi de diimnedeu purtă

torîi părinţii noştri,

de ej)iscopi, şi de preo

ţi, şi de călugeri, şi

de oameni mireni, şi

de toate învăţăturile. ;

6Y C C t O

— S 'îJI. AP LI — 2*

v ă ţ ă m d e a c e s t a d i . s i i s e f e r e s c â

ş i s a s e c i n s t ^ s c â . îa v f i s i l m b ă t â d i

î n a l o p t u l c / a s s ă s e o p r e s c â d e t o a

t e l u c r u r i l e , d e m a r i l e ş i d e m i c i

l e . s i l a b i s e r e c ă s ă s c a p e t o ţ i

o a m e n i i , e u m u e r i l e ş ş i c u f e c i o

v î i l o r . ş i i n t r a n s ă c u f r i c a I u

d u m n e z e u , ş i c u l u a r e d e a m i n t e s ă s e

p r i v e g h e r a g ă n d u s e , t o c m a ş i p e

n e d u m i n e c ă d i m i n e ţ u . î a r ă d e

c a s e v a l ă s a s f â i t a l e t o r g h î e , d e c î i a

s ă m â v g ă a c a s ă ş i s ă s e o d i h n e s c ă

p 6 n e l u n i d i m i n e ţ a , ş i I a r ă d e

n a l d o i l e c i a s d e ^ i s e î n c e p ă a l u c r a .

α)ρό;κ,\αΓΕ·Ιχ x'e'k.

D e p r a z d n i c u l n ă s c u t u l u i , a ş i

j d e r e s ă s e ţ i e ş i s ă s e c i n s t e s c ă ,

c a ş i d u m i n e c a . C ă d e a c i a s t a d ă

~ PKAVILA — .

il§h Petră şi Pavelă,

aposiolîi lui Hs, Învăţăm

pre robîi lui Hs, de Iu

crulă omenescu, ce laste

a lucra în şase île :

Lunî, şi marţî, şi mîercurî, şi

jo i, şi vineri, şi sămbătă, p6ue araiaî î, sau [.6 ne în al treîle

ciasde î. sau sumbătă toată pioasă

se îndeletnicescă. de toate lucru

rile cele grele, şi săşi tocmescă

casa. şi se facă pamete morţiloră

lor. şi se prîimescâ strainicîi şi

săî ospeteze. ca să se umple lîubo

vul dunineêesc. ca sămbăta are dar dezidire, şi de rSpaos se chemă, îară

duminecaîasteăntăîu §i,alu dumne

êu, are dar deîn vîîare. dirept aceia în

— pjîavilâ —

r u i d o m n u l n o s t r u I s . H s . s p t / s i ’ n i e l u -

rr - .. m i e i :Gr o ΓΕΛΕΚΙe.

D e p r a z d n i c u l s f i n t e i a r ă t ă r i i I u

d u m n e z e u , c a d e s e t o t u o m u l s ă 1

s o c o t e s c ă ş i a ş i j d i r e s ă I u c i

n s t e s c ă , c ă î n t r u a c e s t a z i d i

t o r î u l a t o a t ă l u m e d ă r u i î n n o i r e .

C u a p ă ş i c u d w l i u l ă s f c a i t i i :

OKAarOS'kljIEIIÎE

D e p r ă z d n u i r e b l a g o v e s t e n i i l o r ,

c i n s t e s ă s e f a c ă . C a î a s t e m a i c i

n s t i t ă d e t o a t e p r a z d n i c e l e :

D e s u m b ă t a d i r e p f c u l u i L a z a r i i ,

î n c e p e r e î n v i e r i i j , ş i p u r t a r e a î n c h i

p u i r i l o i ' â . ş i d e m i n u n i l e l u i H s ,

c e s ? i p r a z d n i c e l e c i n s t i t e . Ş i a ş a

d e p a s c i , a c i a s t ă d u n ) i n e c ă l u m i

2



7T f C t»

8

r e c t o

— S TII ΛΙ* U ~

n a t â s a s e [ ) v : i / A l u n î a s c f i , ş i s ă s e c i n

s t e s c f i . c u m î n s e ş i s f i n t e l e p a s c i .

ş i î a v f i d e v e z n o n i e I u H s , s i d e r o s a

l î i , c e i a s t e v e n i r e a a s f a n ţ u l u i d z i lu i :

C i ' in d ii p o g o r i' i [ ) r e l u n i e , d e l u n i i n a v e

ş i d e î n ţ e l e g e r e t u t u r o r , ş i a ş a

t o a t o ş f i n t o l e p r a z d n i c e l e l u i l T s s ă s e

c i n s t e s c â ş i s ă s e f e r e s e f i c u m a n i ^ i s

Ş i l a p r e o b r a j e n î e ş i v e z d v i

j e n î a c i n s t i t e î c r u c i , p r a z d n i

c e a l e d e s p u i t o r î u l u L

A c e s t e p r a z d n i c e a l e l u i I f s t o a t e

a ş a s ă s e f e r e s c â , ş i s ă s e c i n s t e

s c â , c u m a m ^ i s d e s f r a i t a d u m i n e

c ă . ă n t ă î a ^ i d e d u m n e z e i r e .

P r a z d n i c u l ovciieiiîe κ ι μ ι . c a d e s e a l

c i n s t i ş i a l m ă r i , a ş i j d e r e c a ş i

p r a z d n i c e l e l u H s , c u m ş a m d a t i n v ă

3* 4* — S T ir A P L I —

ş i d e i n ă n e ţ a t o a t a ^ î o a .

Â n t t i i u l in w c e n i c Ş t e f a n , r a a i m a r e l e

d i a c o n , p o m e n i r e s ă i o p r ă z d n u

i m . d e d i m ă n e ţ a p S n e s a r a .

A .ş a s ă u m p l e m ş i p o m e n i r e ş i

c i n s t i r e ş i p r ă z d n u i r e a s f i n ţ i l o r ,

ş i o g o d n i c i l o r . ş i î n v ă ţ ă t o r i

l o ] · a t o a t ă l u m e p ă r i n ţ i l o r ,

ş i a r h i e r e i i ş i p ă s t o r i i d e o i l e c e

l e g r ă i t o a r e , s ă i p r ă z d n u i n i p r e

c ă r u i a c u n d u i v a f i d e d i m ă

n e ţ â p 6 n e s a r a . ş i n u n u m a i

m i r e n i l o r c e ş i c ă l u g ă r i lo r d e î n

p u s t i e , a p r ă z d n u i ş i a c i n s t i .

S f ă n t u l ş i m a r e l e mucenic, a l u i H s S *

G h e o r g l i î e . ş i D i m i t r î e . T h e o d o r u . P a

n d e l e i m o n u . P r o c o p î e . ş i s f i i n ţ î i

b e s r e b r ă n i ţ i . S i s f i n t e l e m a

— l ’K.V VIL i —

ţ ă t u r â , a ş a ş i a c e s t e p r a z d n i c e a l e

b o g o r o d i ţ e î â n t iU i i b l a g o v e ş t e n î i l e .

ş i p o;i;,\ECTCo e .s , ş i v ă v e d c n î î a , ş i

u s p e u l e . ş i s f i n ţ i i p ă r i n ţ i l o r

e i . s ă l e f a c e m p r ă z n u i i ’e .

2* DE rPvAZDNICUL SF iNT ILO RU

A p o s t o l i . P e t r u ş i P a v e l u .

A c e s t e p r a z d n i c e a ş i j d e r e s ă p r ă

z d n u î a s c ă ş i s ă s e c i n s t d s c â , c u m

a m i l t ] i s u d e c e l l a l a l t e .

Ş i î a r ă d e c e i 1 2 , A p o s / o i i . ş i d e a l t e

p r a z d i i i e e a l e a p o s t o l i l o r , c a r e l e c u n d

v a f i , c a d e s e s ă s e p r ă z d u u î a s c ă ,

î n s ă ş i a c e ^ i . d e d i m ă i i e ţ â p 6

n e s a r a . Ş i d e c i n s t i t u l p r o r o c u l

p r r d t e c e ş i b o t e z ă t o r î u l l o a n n , d e

n ă s c u t u l l u i ş i d e t ă î a r e c a p u l « n u i ,

c a d e s e a l e p r a z d u u i d e l a a l n o a o l e c i a s

~ PRAVILA —

r e l e m ă c e n i ţ e . m u e r i . ş i c ă t e imicem

ţ e m a r i s e v o r u c l i e m a . a c e s t e t o a t e

s ă s e p r ă z d n u î a s c ă , c ă r î i a c ă n d u i v a

f i Z ' i o a , d e d i m ă n e ţ a p 6 n e s a r a

D e c i t o a t e f i l e l e a c e s t o r p r a z n i c e

s ă s e p r ă z d n u i a s c â c u m a m î n v ă ţ a t

t o t c r e ş t i n u l , ş i a m p u s l e g e .

Ş i îa r â , g r ă i m , c ă n u ^ i c e m s ă s e

p r ă z d n u i a s c â c u t 6m p e n e ş i c u

f iu e r e . ş i î n t r u c i i n t e c e m i r e n e s c i .

ş i î n b e ţ i i , c e s ă s e p r ă z d n u î a s c â î

n t r u r u g ă c i u n i ş i î n t r u c u n t ă r i

s u f i e t e s c i . ş i î n t r u c u v i n t e d e

l a u d ă , ş i n u m a i c u t s ă s e c h e m e

p r e o ţ i i l a c a s e l e l o r , s ă f a c â b l a

g o s l o v e n î e î n t r u c a s e l e l o r i i , t o t t i

c r e s t i n u l u . c ă o a r e u n d e n u m e r g e

p r e o t u l u , n i c e b l « _ ^ o s ^ o v e n i e n u s e f a c e .



οr r c t o

9*— S-TII ΛΙ> LI —

d e a c o l î a ş i d ? ( r a n e ^ e u s e d e l u î n g â .

ş i u n d e 2) i e o t i i l n u c a d e s c e , n i c e

r u g ă c i u n e f a c e , a c o l o e n i a l i n i c î u n e ş i

s l ă b i c i u n e ş i s u n t t o a t e s p u r c a t e .

A c e s t e v e î n v ă ţ ă m p r e o ţ i l o r ş i

ţ a - c o v n i c î i b i s e r i c i l o r i i . c a î n ş i

v e s ă u m b l a ţ i [ î n t r u î n v ă ţ i l t u r i

l e , c e v e s i m t d a t e v o a o . ş i d u p â

a c e i a s ă î n v ă ţ a ţ i t o ţ i o a m e n i i ,

c u d e d i î n s i i d e p u r u r e . n u p e n t r u

v r e o p l a t ă o r c a r e d e a r g i n t s a u d e

a u r c e p e n t r u s p a s e n i i a s u f l e t e l o r v o a s t r e

Î a r â v o i o a m e n i m a r i ş i m i c i ,

a ş a v e î n v ă ţ ă m i i a s c u l t a ţ i , s ă v e

c u c e r i ţ i a r c h î e r e i l o r f i ş i p r e o ţ i l o r

ş i s ă i c i n s t i ţ i ş i s ă v S t e m e ţ i

f i e ş c a r e d e n v o i , c i n e c u m u i v a

f i p u t e r e , ş i d e c e v e ţ i a v e s ă i

10Y f c l o

— STII ΛΡ W 10*

n u f ă r ă d e l e g e s ă î n t r a ţ i l a s f

n t u l j r u t ă v n i c , ş i s ă n u f i i c u r

v a r î u , s a u p r e c u r v a r î u . s a u s e ţ i d a i

t r u p u l p r e r u ş i n e , s a u l a t r u p d e d o

b i t o c . u n î i c a a c e ş t e s ă n u s e c u t e

z e c i ' m d u v a a s e a p r o p î î a s a u a c u g e t a

s p r e p r e o ţ i e , n i c e î a r ă u c i g a ş i , n i

c e r ă p i t o r i , n i c e t l ă h a r i . c e s ă

f i e c u r a ţ i î n t r u t o t , ş i n u m a î

b ă r b a t u n î i m u e r i . c u m a r a ^ s ş i

s l o b o d d e t o a t e ] i6 c a t e l e . ş i c u r a t

ş i n e s p u r c a t , ş i a ş a s ă v i e s p r e a c i a

s t ă î n f r i c o ş a t ă ş i m a r e s l u j i r e ,

î a r â d e c e s e v a a d u c e p e n t r u b l a g o s l o

v e n î a l a b i s e r e c ă . n u î n v ă ţ ă m s ă

f i e a c e s t e n u m a i a l e p r e o t u l u i ,

c e ş i s l u j i t o r i l o r b i s e r e c i l o r ş i

t u t u r o r a c e l o r a c e s e o s t e n e s c i î s p r e

- - PRAVILA —

ş i o s p f i t a ţ i . c ă a c e î a p r i v e g l i e

p e n t r u v o i ş i s e r o a g ă . P r e o ţ i l o r i î

î n v ă ţ ă m u v e , s ă n u î n t r a ţ i î n b i s e

r e c â c u v r a j b a s a u c u p i z m a , n i c e s ă

v e c u t e z a ţ i a v e a t i n g e r e d e a c e

l î a , n i c e s ă f i ţ i b e ţ i v i , n i c e f u r i

n i c e h u l i t o r i , u n u l i î s p r e a l t u l i î ,

n i c e g u l c e v i t o r i , n i c e c u c u v i n t e

d e ş a r t e , n i c e n e b u n i , c ă ş i d o m n u l

n o s t r u I s H s , f u b ă t u t i î ş i o c ă

r u t u ş i r ă b d a d i r e p t i î n o i , c e s ă

f i ţ i b l t i n ^ i ş i l i n i , ş i p l e c a

ţ i , ş i r ă b d ă t o r i d e t o a t e , ş i

s ă u m b l a ţ i c u f r i c a l u i d « m n e ^ e u .

ş i s ă v 6 n e v o i ţ i d e s l u j b a v o a s t r ă

c e s f i m t ă , c ă v e î n v ă ţ ă r a i i d u p ă

t o c m e l a s f i n ţ i l o r i i a p o s t o l i ,

ş i n u m a i b ă r b a t u n î i m u e r i . c a

— rilAVILA -

a c e s t i i l u c r u s f a n ţ i i d u m n e ^ e e s c .

î a r â s e c a d e î n t r e i p ă r ţ i s ă s e î n p a r ţ ă

d o a o p r e o t u l u i . î a r ă a t r e i a p a r t e

o s t e n i t o r i l o r ş i s l u j i t o r i l o r .

De boîari, şi de ceia ce siiii

tu supt putere lor. si

de slujitorii lui, învăţămui dupu învaţătu

ra lui duiniiedeu.

D e c e i a c e b i r n î a s c e p r e o t u l , c a s ă n u

b i r u i a s c ă p r e d i n s u l i i n i m i n e d e î n

o a m e n i i c e i p r o ş t i , n u m a i b i s e r e

c a c e m a r e , ş i a c e i a s e b i r u i a s c ă d u

p ă l e g e . i a r ă d e î n o a m e n i i c e i p r o ş t i

n i c e b o i a r î i , n i c e m i ş e i i , s ă n u b i

r u i a s c ă p r e n i m i n e c u p r e o t u l , c a



11ricto

12recto

11*- - S-TH AP LI —

C(île neluminate, spre luminii să se

nUliee. iiieo sa îa ceva de In biserecâ

măcanl sau fâcutu şi bist^reca.

iiumai ce va fi pominoc şi cu

l)lfigas/oveiua bi3(^,recîi. şi acesta cu

lege şi cu iVicâ să îa şi cu blagos/o

ven'ia preoţilor. îarâ de se va isp iti

să îacevafărăbl(f//as/oven îapreoţilor

den biserecâ sau fărâ lege. u

nîi ca aceia anemica nuse închipuesc.

numai furi de biserecfi. şi ago

nisire spurcata şi necredincioşi,

deci aceştt, . sunt fu ri şi răpito

ri. şi tiilhari de biserecâ Ini dum

ne leu. şi cine va face aceştia, u

nîi ca aceia nan pocaianîe, ce voru

moşteni perire.

C ă a ş a ^ i c e d o m n u l n o s t r u I s . H s .

— S-TII AP LI —

sau să judece pre popa al luT. ca nu

cumva să nu se grijascâ preoţia du

raueêîască.

Episcupul să nu poftescâ dar de

la lierotonosîe luî. ce să ispitescă

pre acela ce va vre să se preoţescâ

de năravul luî. şi să 1 ispitescâ

pre dinsul den tinerέţelθ lu î, şi de

minte luî. şi raaî ales de grija

cărţii, şi aşa săi afle pre dinsul

întru toate deplin şi nevinovat,

şi aşa săi preoţescâ. şi săi

prîimescâ ca trupul luî.

Episcopul de va pomeni să îa daru,

dela cela ce va vre să se preoţescâ

ori de ce va fi nedestoinic, sau pen

tru darul va lega pre preotul farâ

de vinâ. unii ca aceîa să nu se ascul

— PKAVILA —

d e î n v a ţ ă , s ă d a ţ i c e î a s t e î n p S r ă t e

SC î m p 6r a t u l n i . î a r â c e î a s t e a l u î

d « n i n e ^ e u , l u i d « m n e ^ e u .

A ş i j d e r e s ă n u a i b â p u t e r e b o

î a r î i a j u d e c a p r e p r e o t u l , d e l i s e v a

t n m p l a v r e o g r e ş a l â o a r e c a r e c ă

d e r e o r i t r n p e s c â o r i s u f l e t e s

c â . c e ţ e r c o v n i c î i b i s e r e c î i l u i

s ă i j u d e c e . . î a r â d e n i s c a r i l o c u r e

d e a r a . t u r a s a u d e v i e . d e l i s e v a t i i m

p l a l o r i i c e v a , a c i a s t e d e l a b o î a r i

s a s e j u d e c e . î n s ă c u i n t i e b a r e a r

h î e r e u l n i .

C ă n u s e c a d e e p / s c u p u l u i s ă ş j u d e

c e p a t r i a r h u l s e u , s a u m i t r o p o l i

t u l u i , s a u s ă i c e r c e a l l u i c e v a .

a ş i j d e r i a ş i p r e o t u l e p i s c o p u l

l u î . n i c e d i a c o n u l c e v a s ă g r ă i a s c ă

— PRAVILA —

t e , c e s ă s e î n t o a r c ă d u r e r î a l u î s p r e

c a p u l l u î , ş i s p r e c r e s c e t u l l u î n e

d i r e p t a t e l u î s ă s e p o g o a r ă ş i s e

f î e c a ş i S i m o n i i v r ă j i t o r î u l u

î n t r u o s ă n d i r e .

Ş i c i n e v a v r e s ă s e c ă l u g h e r ă s c â 5'

î n t r o m ă n ă s t i r e d e c e i a c e p e t r e c ă

p r e a c e l e l o c u r e , ş i c u m u i a r e l u i

v a d a c e v a d e n t r u a v e r î a l o r u b i s e

r e c i i , ş i s u f l e t e s c e o v a d a , ş i

î a r â d u p ă a c e î a l i v a p ă r e r 6u , ş i

v o r t i î n c e p e a ş c ă u t a a l lo r u c e a u d a t ,

c e s a u l v o r u c e i ' e , s a u l v o r t i f u r a c e v a

d e n t r u u n i l e c a a c e l î a , î a r â d e

v o r i i f a c e c u n e s c i i n ţ â , s ă î a c a n o n

ş i s ă s e p o c ă î a s c â , n e m i c a u n o r a

c a a c e l o r a s ă n u s e d a l o r i i , î a r â d e v o r

s c i ş i n u v o r v r e s ă a s c u l t e c u m u i



13recto

STII Al’ LI

14recto

17*

ν ο Γ ΰ î n v ă ţ a p r e d e n ş î i . u n î i c a a

c e î a s ă s o g o n e s c ă d e n m ă n ă s t i r e ş i

d e n b i s e r e c â s e s e d e s p ă r ţ i l , c e s e ^ i

c e d e c u m i n i c ă t i i r â , p e n t r u c e c ă

d a r u r i l e b i s e r e c î i î a t â d e a c m u n u

m a i i a s t e p u t e r e n i c e s ă m a i d e

n i c e s ă m a i î a .

6* E p i s c o p u l I I s a f i i g u m e n u l u . s a u f i e

ş c a r e l e d e n t r u r ă n d u l i i p r e o ţ e s c â , d e

v a î n c e p e a f a c e n e d e r e p t a t e o a m e

n i l o r ş i r S u t a t e , î n v ă ţ ă m p r e u n î i c a

a c e î a s ă s e s c o a ţ â . s a u î a r â d e v o r c ă

u t a d i r e p t a t e , p e n t r u v r e o p l a t ă

o a r e c a r e . s ă s e s c o a ţ â d e î n p r e o ţ i e

P o p a c e v a c u r v i s a u v a f a c e p r e c u r v î e

s ă s e s c o a ţ â . E p i s c o p u l u c e v a f i n e

g r i j n i c u d e b i s e r e c â . ş i s e v a m ă h

n i d e r u g ă c i u n e , ş i p o p i i n u i v a î n v ă

· S TII APLI — 18*

l e , n u m a î c e v a a v e d e n t r a l l u î , d e n

c e l î i a c e v .a f i d a t l a b i s e r e c i . ş i

v a d a ţ S r c o v n i c i l o r i i , d e a c i a s t a

i n v ă ţ ă m u j u m ă t a t e s ă s e î n p a r ţ ă

l a p a m e n t e l u i , p e n t r u p a m e n t e

a r h î e r e s c ă . E p / s c o p u l c e v a p u r t a

o a s t e d u j m d i n s u l â , s a u v a u m b l a

p r e n ă r a v i j d e c o c o n , s a u v a a v e m u l t e

c u v i n t e f ă r â d e f o l o s i i , s a u v a f a c e

p r e c u r v î e , s ă s e s c o a ţ â . C ă n u s e c a

d e e p i s c o p u l u i s ă u m b l e l a m ă r t u

r î e s a u l a c h e m a r e m e s e l o r i i , î a r â d e

v a m e r g e c i i n d i î v a , e l i i s ă n u m e r g ă

p e n t r u m ă r t u r î a , n i c e p e n t r u m â n c ă

r i l e n i c e p e n t r u b e u t u r i l e , n i c e

p e n t r u b e ţ i i l e , c e p e n t r u î n v ă ţ ă t u

r a s u f l e t e s c â . C ă s e c a d e e p i s c o

p u l u i , p r e t o ţ i o a m e n i i m a r i i ş i

— PRAVILA —

ţ a d e a ş a . c e ş i a c e l e l e v a l ă s a d e

n e g r i j a d î i h o v n i c u s 6u , n u m a i c e v a

l u c r a c u m i i i n i l e l u i , ş i v a t o c m i

m i r e n i i . î a r â d e d u h o v n i c u l l u î v a

î n c e p e a n u g r i j i , a ş a u n î i c a a c e

î a s ă s e î n t r e b e , p e n t r u c e c ă g r ă î a s c e

s c r i p t u r a , l e p ă d a t s ă f i e f i e ş c i

n e f a c e l u c r u l l u i d « m n e ^ e i i c u n e s o

c o t i i i ţ â . c a f i e ş c e l u c r u c e s e l u c r e

z e c u m i m a t r u p e s c , p î e i t o r i î a s t e ,

î a r â c e l u s u f l e t e s c i i , l u c r u l i i l u i

d u m n e z e u î a s t e . c e d e d i n s u l ^ i s e m .

c ă m a i v r i l t o s p e n t r u a c e s t e s e c a d e .

E p i s c o p u l l a v r e m e m o r ţ i i l u î s ă

n u a i b â p u t e r e a î n p ă r ţ i n e m S n u t

d c l b i s e r e c î i m a c a r a c e . ş i ş i

d e c e l i a c e a u î n s u ş s t r t i n s p r e d i r e

g ă t o r i i a l u î , n i c e d e n c e l i a c e s a l t e

— PRAVILA —

micîi săi înveţe, cu blundeţe şi cu

plecare, îarâ nu cu rSntate.

Nu se cade preotului să bla os/ovescâ pre

episcopul, nice dîaconulti pre popa,

nice ceteţulu prediaconulu, îarâ pre

otul de va eşi aciiaş la gălcevâ ori

pentru direptate ori pentru nedi

reptate, şi la ucidere, să se scoaţâ.

Preotulii de se va însura cu a doao nm

iare. să se delunge de preoţie. îarâ fă

râ oprelâ să se priceştuîascâ.

Popaneguţătorîu sau camatnicu, ce

va vrîasăşu înmulţescâ argintul lui

să selasedeleturghîe, pentru ce că îaste

îni^reunatii mincîuniloriî şi asupri

cîunîi, şi mai maree neguţătorîa de

ciltii curvîîa, de se va lăsa de unele ca

acelîa, îarâ se preoţescâ, îarâ de nu



15rfcio

16recio

— S-TlI Λ1- LI -

a c e l a s ă f i e s c o s . P r e o t u l s a u d î a

c o n u l d e v a c r i m ă t n i c i , o r i s ă s e l a s e

( le u n e l e c a a c e s f c î a , s a u s ă s e s c o a ţ î i .

P r e o t u l f i c e v a c u n t a m i r e n e s c e , s a u

v a j u c a o r i s ă s e l a s e d e u n e l e c a a c e

l î a , o r i s ă s e s e o a ţ â .

P r e o t u l u d e v a c ă d î a î n c u r v î e , s a u ş

v a d a t r u p u l f i s p r e r u ş i n e o r i c u g a

d i n i , o r i c u d o b i t o a c e , s ă s o l a s e u n î i

c a a c e î a d e l e t u r g l i î e , i a r ă î a c â d e n u v a

f i p o p a , ş i s e v a a i l a I n t r u t o a t e

s ă n u s e c u t e z e a s e a p r o p î î a l a p i e o ţ î e .

P r e o t u l m i u c i n o s s a vi v a d n i c s a n c l e v e t i i i c

s ă s e l a s e d e a c e l î a , s a u s ă s e s c o a ţ â .

P r e o t u l i i d e v a f i i n e g e r u a l u c r a î n c e

t a t e , ş i v a c e r c a s ă s e b o e r e s c â ş i

v a u m b l a c u n n ş î i , ş i v a m e r g e î n s ă

b o r u c u o a m e n i p r o ş t i , s a u c u b o î a r i

20*— S-TII AP LI

P o p a a c e l a c e v a l u c r a ş i v a f a c e , c a

s ă s e f e r e s c â d e c u v i n t e m u e r e s c i , c a

s ă ş s o c o t e s c â v i s t i î a r î u l s u f l e t u k i i

n e f u r a t â . ş i s ă n u s e l a u d e d e c u r ă

ţ î e , c a s a n u p î l a r ^ â c e a r e .

P r e o t u l u i , d e i v a c u r v i m u î a r e l u i

ş i e l t i n u v a s c i , a c e l a s ă p r e o ţ e s c â .

î a r â s ă i v a s p u n e n e s c i n e d e d i n s â s ă s e l a s c

d e p r e o ţ ie , ş i s ă c e r c e o a r e î a s t e a d e

v â r i i d e d i n s â . d e c i d e v a v e d e c u o c h i

l u i , a t u n c e s ă o l a s e . ş i a c e l a î n t r u

r ă b d a r e s ă p e t r e c â ş i î a r â s ă s l v i j a

s c â . î a r â d e v a l a s a a c e i a ş i î a r â c u

a l t â m u î a r e A'â c a d î a , s a s e l a s e d e l i t i u '

g l u e , ş i s a s e p r i c e s t u î a s c â n e o p r i t ,

î a r â d e ş v a a v e m u î a r e l u i , a s i j d e r e

c e r t a r e s ă a i b â . î a r â l a m o a r t e l u i s ă

s e p r i c e ş t u î a s c â c a ş i a l ţ i p r e o ţ i ,

— PRAVILA —

a î e g u n d i i f ă r â d e o n e v o e o a r e c a r e

d e i v a f i l u i , u n î i c a a c e î a , o r i s ă s e

s c o a ţ â o r i s ă s e l a s e d e u n e l e c a a c e l î a .

P j e o t u l i i , î n t r u p r e o ţ î î a l u i , d e v a

o r b i s a u v a ş c h i o p a , s a u v a v e n i o b o a

l â d r ă c e s c â s p r e d i n s u l , s ă s e l a s e d e d a m

n e ^ e î a s c a l e t u r g l u e , î a r â a l t e m o l i t v e

s ă l e u H i p l e .

A ş i j d e r e ş i c i u p v a a v e v r e o v i n a ,

s a u o r b f i d e v a a b î î a v e d e , s a u ş c h i o p ,

s a u v r e o m u n â u s c a t ă , s a u s t r i c a t ,

s a u s i i i - d u , s a u f î î a d e a t r e î a n u n t â s a u

n ă s c u t u î n t r u a m e s t e c ă c î u n e d e s i i n g e ,

d e u n î i c a a c e ş t e t o ţ i s ă n u c u t e z e

a s e c h e m a r e p r e o ţ i . O a r e c e e p i s c o

p t î p e n t r u p l a t a d e v a p u n e u n u p o p ă

c a a c e l a , s ă s e s c o a ţ â a m S n d o i , ş i

a c e l t î e p i s c o p i i ş i a c e l t i p o p ă .

— PRAVILA —

c u m s e c a d e p r e o ţ i e i . î a r â d e s e v a t f i m p l a

m a i n a i n t e d e e l u s ă m o a r a p r e u t e s a

l u i , s i n u s e v a a t i n g e d e a l t a , a c e l a

f ă r â c e r t a r e s ă p r e o ţ e s c â . î a r ă d e v a

f i ş i v i e , ş i n u v a p u t e î n s u ş s ă o

p r i n s a c u a c e l u b ă r b a ţ i i l a a r ă t a r e ,

s ă n u s l u j a s c â n i c e s ă o l a s e . c ă î n s u ş

d o i n n u l Î i n o s t r u I s H s g r ă î a s c e , c ă o a r e

c i n e ş v a l ă s a m u î a r e l u i , a l e g u n d i i

f ă r â c u v i n t e d ^ c u r v î e , Î ş i s ă v a î n

s u r a c u a l t â p r e f a c ^ i c u r v î e . c ă î a t â

d e t o ţ i o a n i e n î i g r ă î a s c e . î a r â d î a c o

n u l u i d e i s e v a t i l m p l a d e c î a s ă n u m a i

î n t r e b e c e c u m a t n ^ i s d e i p r e o t u l , a ş a

g r ă i m t i ş i d e d î a c o n u l t r .

D î a c o n u l u d e s e v a s p u r c a î n g u r a , s ă s e î

s c o a ţ â , c e î a s t e a c i a s t a , î a r â s a s c î i

c ă î a s t e m ă d u l a r î u l u c e l u d e r u ş i n e d e



17recto

— SΤΠ AP LI — 20*

joşii, îarâ deş va pune ruşine în gura

niuerîi, şi va fi curere, ce se talcu

îasce spurcatâîn gura, deci eu de aceia

nu scriu, decîi să scîi la arătare, ce

la ce va faco acesta, să îa ispovedirecu dMmne(|eu. şi să i se socotescâ cu

alegere. i

P r e o t u l i i d e l v a c u r v i , s ă s e s c o a ţ â .

Î a r f i m u î a r î a l u i d e v a v r e s ă l u l a s e , p e n

t r u î n ţ e l e p ţ î î a e î , s ă n u s e s p u r c e c u

n u s u l i i î n v o î a e i s ă f i e . c e î n s ă d e n u v aI

p o h t i a i t u l | ă r b a t t i . î a r â d e v a l a s a

c n r v î i a a e e | i l p o p â , e l i i s ă p e f c r e c â

c u m u î a r î a l u i . a ş i j d e r e ş i d î a c o

n u I u ş i c e t e m l u , d e l i s e v o r u t u n i p l a .

c ă a m Î i s c r i s u n o î , c ă m u î a r e n a r e

p u t e r e c u t r u p u l t i e î . a ş i j d e r e ş i

b ă r b a t u l u n a r e p u t e r e c u t r u p u l l u i .

18)'£CU

STJI AP LI 21*

p ă r i n t e l e v o s t r u c e l t i d e n e e r î u , c u m

r i e n φβ n o a o c ă o r e c u t e v e ţ i l e g a

p r e p ă m u n t i i , fi v o r l e g a t e ş i î n c e r i u ,

ş i o a r e c â t e v e ţ i d e z l e g a p r e p ă m u n t

f i v o r u d e z l e g a t e ş i î n c e r i u . î a r â d e

c e i ă c e s u n t u c l e v e t n i c i ş i h u l i t o r i

î n c i a s t â l u m e , l u a v o r j u d e ţ u l l u i d u i n

n e ^ e u ş i m ă n î î a l u i d u m n e z e u .

c a ş i c e î a c e c l e v e t î î a i n a i n t e i 5r e M o 3' s i .

D E P Ă R I N Ţ I Ş I D E F E C I O R I P R A V i L A .

P ă r i n ţ i i f e c i o r i l o r u l o r u î n t r u n c h i p 8*

s ă l e î m p a r ţ â d e n t r u s t r ă n s o a r e l o r f i .

n i l u n u l s ă l m a i i u b e s c â î a r â p r e a î t u l

s ă i m a i u v 6s c â . c ă ş i d o n i n u l i i n o

s t r u I s H s , ş i f i i ş i t ă u e r î i i a u r S s ă

d i t , c e l e v S ^ u t e ş i c e l e n e v 6( ^ u t e

l e u d a t . î a r â d e s e r â ş i m ă u î i a p ă r i n

ţ î i , c e l e g e n u s e m ă n î e ;

— PEAYIIi.l —

ce bărbatul ei biruîasce cu trupul ei,

aşijdere şi muîare biruîasce pre tru

pul bărbatului ei. că direptu aceîa

gi'ăiasce dwmneêu, că suntu amândoi

un trup, căceauînpreunatiJ d?«nneêu,

onml să nu desparţâ. direptu aceia

înpurţire nice întrunchip sănufie, între

barbattl şi între muîare, alegundii fă

ră de o nevoe mare, şi şi aciasta cu

săborul. că fieş ce pScatii afara

iaste de trup. îarâ cela ce curvesce în

trupulu lui greşasce.

Aciastâ lege ara pus denvăţături sfin

te. cute am pus să le socotiţi pre amŞ

runtulii că spre aciasta şi tocmiră,şive aduceţi a n u n ţ e decuvuntul dom

nului cum au is, că de veţi erta greşa

lele oamenilorii : ertavâ-va si voao

— PRAVILA —

F e c i o r u l t i d e v a g r ă i c u v i n t e r e l e p ă

r i n ţ i l o r u ş i c u n e d i r e p t a t e , c u m o a r t e

s ă m o a r â . p e n t r u c e c ă p ă r i n ţ i i l u i

i a u d a t l u i l u m i n â ş i v i î a ţ â . i a r â

d e s e v o r î n t o a r c e d e a c e l i a c e a u f ă c u t ,

s ă i s e d e c a n o n i i d e p o c ă i n ţ ă d u p â

a i , c a ş i t a t â s 6u , ş i m u m ă s a

s ă i i a r t e . i a r â d e v a l u a l e m n i i ş i v a l o

v i p r e t a t â & $ u s ă i s e t a e m u n a l u i ,

f e c i o r u l d e v a s c r ă b i p r e m u m â s a , m a i

b i n e a r â f i l u i s ă n u f i e n ă s c u ţ i i ,

i a r â p ă r i n ţ i i s ă ş î n v e ţ e f e c i o r i i î n t r u

f r i c a l u i d z a n n e ^ e u , c ă d e ş v a i u b i p ă r i n

t e l e f e c i o r u l î u i^ c u d e d i n s ă s ă i m a i

î n v e ţ e p r e d i n s u l i i , c a s ă n u d e p r i n d ă ,

d e î n t i n e r e ţ e o n e b u n i e c a a c i a s t a f e

c i o r i i s ă f i e d e l u n g a ţ i , ş i c i i n d u i v e

r i v e d e î n t r u c r e s c u t u l t 0 u , c e r t a i



19recio


ş î i r o a g â , c a d e t e v o r i j a s c u l t a , d u m

n e ^ e u î v a c r i i ţ a . î a r â d e n u t e v o r u , a

s c u l t a , î n s u ş a c e l a s i i m o a r a c u c e a u

f a c u t u . î a r â p f t r i n ţ i l o r i l c e l o r u

s u i i e t e s c i , ş i m a i c e l o r t i m a i m a r e

c i n s t e s ă l i s e f a c â . ş i d r a g o s t e l i s e

c a d e d e c i i t p ă r i n ţ i l o r c e l o r u t r u p e ş e i

c ă p ă r i n ţ i i c e i t r u p e ş e i , b l e s t e m u l

d e z r ă d ă c i n e z â d e n t e m e l i e , î a r â

c e i s u f l e t e s c i s u f l e t u l u p î e r d i i .

î a r â î n v ă ţ ă m u ş i a c e s t e , n u f ă r â

d e î n v ă ţ ă t u r a l u i d z t m n e ^ e u , c e c u s f e

t u l l u î ş i c u î n ţ e l e g e r î a , c ă

v e r î i s 6 î s ă s e s o c o t e s c ă f i e ş c a r e l e ,

ş i s ă s e f e r e s c â s ă n u s e î n s o a r e c ă t r e

d i n ş î i , p 6n e î n a p a t r a r u d e n i e ,

î a r â d e î a s t e p u t i n ţ â , ş i p 6n e î n a

c i n c e s i m i n ţ i e s ă n u s e î n s o a r e s p r e v e r î i

20recto

STII APLI 23*

S ă n e s c i n e v a s p u r c a m u î a r î a t ă t i i i

n i s S u , c e î a s t e m a ş t e l i â s a s a s e c a n o

n e s c ă , 9 a i , s ă m ă n u n c e s e c t l , î a r â

s u m b ă t a , ş i d u m i n e c a ş i m a r ţ i

ş i j o i , s ă m ă n u n c e u n t i i d e l e m n u ,

ş i s ă b e v i n u , n u m a i î n t r a c e l e ' ^ i

l e , ş i s ă f a c â , î n t o t e 4 ^ 6? c u t e

3 6 m e t a n î i .

î a r â d e s e v a î n t o a r c e s p r e s o a c r â s a , s a

c a n o n ^ s c â , 1 5 l e t u , ş i t o a t e ^ i l e

c u t e , 1 6 0 d e m e t a n î i .

î a r â s p r e m o a ş a s o a c r â s a , c e s e ^ i c e

s p r e m u m a s o c r ă s a , s ă a i b â c a n o n i i ,

7 a i , m e t a n î i 2 9 .

î a r â c i n e s e v a c h e m a p r e c u r v a r î u , c e îa s t e

c u s i l a , d e n c a r e î a s t e p r e c u r v î e c e i a

c e v a s t r i c a f a t a . s ă o a r a ş i l u a d u

p â a c e î a . c e â n t Î i î u m p l e p r e c u r v î î a ,

— PRAVILA —

s 6 i , c ă d e a c e ş t e s u n t s u n g e a m e s t e c a t .

F i i r t a t u t t^ u s o r u t a s ă n u o î a . n i c e

f r a t e t 6 u p r e s o r a f r i i t a t u t â u s ă n u s e î a ,

c ă s e g r ă e s c i i f r a ţ i s u f l e t e s c i . c e ş i

s u n t i i p r e s f i w t a e v a n g l u ' l î e , ş i p r e c i ? ? s t i t a

c r u c e , a ş i j d i v î a ş i c u m ă t r u l c i u n ă

t r ă s a s ă n u o î a , î a r â d e s e v a t u m p l a s p r e c u m ă t r ă s a s a u s p r e f e c i o r î i e i s p u

r c ă c î u n e , c e s ă d e d e m i n e ^ e u s ă n u s e f a c â ,

î a r â d e v a f i v r u n s f e t i i d r t i c e s c u c a

a c e s t a , 5 , a i , s ă s e c e r t e ş i s ă s e c ă ·

î a s c â n u m a i c u p u i n e ş i c u a p â , ş i

d e c î î a s ă n u s e c a m m a i v a ^ \ u n u l c u a l

t u l i i , n i c e n a ş u t 6u s o r u t a s a u f r a

t e l e , n i c e n a ş a f r a t e t S u , s a u s o r a

s ă s e î a , c ă î a t â î a s t e s t i n g e m e s t e c a t ,

o m i e d e t a l e r e s e g r ă î a s c e t a r u l

p g c a t e l o r u .

— PRAVILA —

d e r e p t u a c e î a s ă s e p o c ă î a s c â d e p r e c u

r v î e . ş i d u p ă a c e î a s ă s e c u n u n e .

P r e c u r v î î a î a s t e c i n e v a s i l i o m u î a r e

m ă r i t a t â , c ă î a s t e n e p u t i n c i o a s a ,

d e r e p t a c e î a o p a r t e î n v ă ţ ă m s ă î a m u

î a r â , î a r â d o a o p > ă r ţ i b a r b a t u l . î a r â d e v a f i f o s t t i c u v o î a m u e r î i ş i a b ă r

b ă ţ u l u i , î n t r u î n c h i p s ă l i s e d e c a n o n .

P r e c u r v î î a î a s t e , c e e s p r e r o a b a l u i .

ş i s p r e c î a s l o b o d â . ş i s p r e c e î a c e v a

v e n i d e n t r a l t â p a r t e , s a u dentrolaturi

d e p ă m Î în t u , ş i s e v a m u t a î n p ă m t i n

t u l u n u i b o î a r î u , ş i s e v a d a c u t r u p u l

ş i c u s u f l e t u l , p e n t r u c e c ă s c r i e : v o i

r o b i c u c e r i t i v e d o m n i l o r u v o ş t r i c u

f r i c â . d e c i d i r e p t i i a c e î a , c e l a c e

s t r i c a f a t a , s ă î a c a n o n 6 a i . î a r â l a



21recto

17*— S-ΉΙ ΛΡ LI —

t n u î a r e m ă r i t a t a , 5 , a i , ş i m e

t a n î i î n t o a t e ^ i l e 2 4 . î a r â d e c u r o

b a i , 3 a i , ş i m e t a n i i , 1 2 , în ^ i .

DE SUNGE MESTECAT, CE l ALE SCtN T 8 .

i * Â n f c u î u a m e s t e c a r e s i l n g e l u i , î a s t e m a i

g r 0 , c e s e v a î n t o a r c e f i î u l s p r e m u m a s a

c e d o m n u l u d u m n e z e u s ă f e r e s c â s ă n u

f i e a c e i a , c ă s e g r ă î a s c e ş i g r e ş a l â .

m a i m a r e a c e s t a , c e d e n e v o e î a s t e a c i a s t a

d e v i n e s m i n t e l â , î a r â d e s e v a t u m p l a

c u m v a a f i , c ă v r ă j m a ş u l n o s t r u

d î a v o l u l u , ş i d e l u n g a t d e d u m n e z e u , n e

p ă r â s i t i i s e b a t e d e p u r u r e d e p e r i r ^

o a m e n i l o r u , n e v o î a s c e s ă a d u c â r o d u l

o m e n e s c t i î n t r u p e r i r e . p e n t r u c ă î n

v ă ţ â d o m n u l i i d u m n e z e u p r e M o y s i ,

s ă n u u c i ^ u , s ă n u f u r i , s ă n u f a c i


A l ş a s e l e s O n g e m e s t e c a t u , c e a m u

^ i s ă m a i n a i n t e , f i î u l u c e l a c e v a s p u r

c a p a t u l i l t a t ă n i s S u , c e s e ^ i c e m a

ş t e h â s a s a u s o a c r a s a s a u m a t u ş â s a .

A l ş a p t e l e s t i n g e a m e s t e c a t , d e v o r i i

f i d o î f r a ţ i l a o m u î a r e , s a u d o a o

s u r o r i c u u n u b a r b a t u . i a r ă d e v a f i

c u n e s c î i n ţ â a c e s t a , s ă s e p o c ă î a s c â

5 a î , î a r â d e s e v o r u s c i 6 a î , ş i m e

t a n î i 6 0 . î n φ . î a r â a l o p t u l u ,

d e s e v a t t i m p l a t a t ă c u f e c i o r u l u c u

o m u î a r e , s a u g i n e r e c u s o c r u l u , c u o

m u î a r e , 6 a î s ă s e p o c ă î a s c â a c e ş t e ,

ş i m e t a n i i 1 0 0 î n ^ i .

D e c i î n v ă ţ ă m f t j ^ r e p r e o ţ i , ş i p r e 12 *

t o ţ i c e î a c e s c î u c a r t e , c u n d t i v a v r e

n e s c i n e s ă s e i s p o v e d e s c â l a d u h o v n i

c u s 6u . s ă ş t i s c r i e g r e ş a l e l e l u î î n

22rec lo

p r e c u r v î e s ă n u m i n ţ i , c i n s t e s c e ţ i

t a t â t S u ş i m u m â t a , ş i d e a p r o a

p e l e t S u c a î n s u ţ i t i n e .

A l d o i l e s u n g e a m e s t e c a t u î a s t e d e s e v a

a f l a t a t â c u f a t a l u i , d i r e p t u a c e i a

a c e s t e d o a o a i n e s t e c ă c î u n i d e s u n g e s ă

s e d e s p a r ţ â , ş i 2 0 d e a i s ă s e p o c ă

î a s c â , ş i m e t a n i i î n t o t e § i l e c u t e

3 6 6 . A l t r e i l e s t i n g e a m e s t e e a t n d e

s e v a a f l a f r a t e c u s o r u s a , 1 5 a i s ă

a i b â p o c a a n î e , ş i m e t a n i i c t i t e , 3 0 0 .

A l p a t r u l t i s t i n g e a m e s t e c a t ă , d e s e v o r

a m e s t e c a v e r i p r e m a r i . p o c a a n î i i 2

a î . ş i m e t a n i i c t i t e 1 7 0 , î n § i .

i a r â a l c i n c i l e a i d o i v e r i j ^ r e m a r i s a u

a i t r e i d e s e v o r a m e s t e c a , d e r e p t t i a c e î a

s ă f i e p o c a a n i a , a l d o i l λ ^ ο ιΊ , 1 0 a i , s i

m e t a n i i c t i t e 1 δ O î n ^ i . a l t r o i l v e r i , 8

a i , ş i m e t a n i i 1 0 0 î n ^ i .

— PRiVILÂ —

t r u h ă r t î e , ş i s ă o d e d « l i o v n i c u s â u .

c a n u c u m v a c u n e s c î i n ţ â s ă u i t e ş i s ă

l a s e c e v a d e g r e ş a l e . ş i î a r â î n v ă ţ a m

p r e d î t h o v n i c i , s ă s c r î e î n h ă r t î e ş i s ă î

d e n i s c e î n v ă ţ ă t u r i c a a c e l î a . c i i t

v a v r e s ă i d e . î a r â o a m e n i i c e i

p r o ş t i , s ă g r ă î a s c â g u r â c u g u r a c ii

t e u n c u v i i n t i i . ş i a ş a s ă i l e c u i a s c ă

p r e d i n ş î i , ş i c u c u t r e m u r s ă i c e r c e t e

z e p r e d i n ş î i î n t r u t o ţ i a i i , s e l e a d u

c â a m i n t e d e t o c m e l â c e l e u p u s l o r i i ,

ş i s ă i î n v e ţ e p r e d i n ş î i s ă n u g n i î a s c ă

c u v i n t e c u r m e z i ş a t e p o p e i s a u d î a c o

n u l u î , ş i a t o a t ă r â n d u l b i s e r i c i i .

M u e r i l e l e î n v ă ţ ă m s ă s e i s p o v e d e s c â

l a p r a g u l b i s e r e c î i , ş i s ă f i e u ş i l e

d e ş c h i s e p e n t r u s m i i i t e l a . î a r â î n v ă ţ ă m

ş i p r e c e î a c e s i i c ă l u g ă r i d e p l i n , ş i

3



- S TJI AI*J.I

p r e c e î a c e s r i ţ i n î n c u r â ţ î e , s ă n u p r î i

i n e s e â m n e r i d e i s p o v e d a n î e , n u m a i

c e l a c e v a f i a j u n s ă î n t r u b S t r â n e ţ e

ş i î n t r u m i n t e î n t r e g â , ş i c u t o c

m e l â hiwîi, a c e s t a s a s e g r ă i a s c â d e

u n e l e c a a e ^ l e , c a s i i n u a i b â c u g e t e

d e s m i n t o l â , c ă d r a c u l u c u m u e r i l e

f a c e r ă z b o î u c ă l u g f i r i l o r ş i s f i n ţ i

l o r i i , c i i n d u v a v r e f l e c a r e l e s ă p r î i

n i e s c â o n i u î a r e d e i s p o v e d u , â n t u î u

s a s e î n t ă r e s c â p r e s i n e , c u r u g ă c i u n e

ş i c u r u g ă r i , ş i s ă c e t e s c ă a c e s t e .

nOA\'\b ’H iVU k ' e . G x c n O I IT E γ ' β ΙΙ B X C b

3ΕΛΙΛΛ. Ş i d u p â a c e i a s ă p r l i m e

s c â f i e ş c e i n u î a r e d e i s p o v e d t i , d e v a

f i p r e o t u l b â t r ă n t i ş i î n ţ e l e p ţ i i ,

s ă a r a f i ş i m u î a r î a l u î . ş i a c i a s t a

o p o a t e , ş i d e v a v r e s ă p r î i m e s c â

2Βrccto

|Q+

24recfo

m VILA 20*

(iisu fîîul ascultării, de

ispovedire tainelorii pe

cate invâţâturâ.

C ă . i e c a d e o n a u l u i c e l u i c e ş i s p o v e d e 13*

s c e t a i n a p S c a t e l o r t i l u i l a o m t i , n u

c a o m u l u i s ă s e i s p o v p d e s c â c e c a î n

s u ş u l u i d e ^ m n e ^ e i i s ă i s e m ă r t u r i s e s c ă

a ş i j d e r e s e c a d e ş i d 2c h o v n i c u l u i , n u

c a n e s c e p S c a t e s t r î i n e s ă p r î i r a e s c â

p â c a t e l e f i î u l u i c e l u i s u f l e t e s c ,

c e s ă l e a i b â c a p r e p i c a t e l e l u i , ş i

d e v a v e d e p r e d i n s u l u p l e c a ţ i i ş i z d r o

b i t t i c u i n e m a f ă c S t o r i ş i a d ă o

s i t o r i l u i ş , ş i c r e d i n c i o s ş i m z l o s t i v ,

ş i s e v a m ă r t u r i s i c u b u n â î n ţ e l e p c î u

n e ş i s e v a p o c ă i , a c e s t u i a c u s o c o t i n

ţ â ş i d e s t o i n i c i e s ă l u î u ş u r e z i c u

— ΡΚΑΤΠ,Λ —

p r e o a r e c a r i i l a d i n s u l i i d e i s p o v e d a

n î e , s ă p r î i r a e s c â 1 5 , o a m e n i , s a u

2 0 . i a r f i a l ţ î i s ă n u m a i p r î i m e s c â .

i a r â d e v a f i p r e o t u l i i t u n S r i i n i c e

î n t r u n c h i p u s ă n u c u t e z e a p r î i m i , n i c e

u n s u f l e t i i c ă t r e i s p o v e d i r e .

P e n t r u c e c ă o r b p r e a l t o r b p o a r t â ,

ş i a m â n d o i c a d f i î n g r o a p a .

I a r â s e c a d e d « l i o v n i c u l u r c e l u i a c e i a

c u g e t e l e o a m e n i l o r , d e p u r u r e s a s e p o ş t e

s c â c u t e , 4 0 , d e ^ i l e p r e s t e a n i i , i a r â

î n t o a t e ^ l e ş i î n t o a t e n o p ţ i s ă s e

r o a g e l u i d ; < m n e ^ e u d e s i n e ş i d e f i i

l u i c e i s u f l e t e s c ! .

ΪΟΛΙΙΚΛ ΛΜΐιιχΛ f f i u l iiiareliii

Vasilîe, ce fu chemaţii şi

— PKAVILA —

î n v ă ţ ă t u r a , ş i i a r â c u n d t i v e r i v e d e

p r e a l t u l u ş i l v e r i a u ^ i m ă r t u r i s i

n d u ş p S c a t e l e m u l t e f ă r ă l e g i , n u

s e c a d e s ă s e m i r e d e a c e ş t i a , n i c e s ă

- c a u t e s p r e m u l ţ i m i a p i c a t e l o r , d e v o r

f i ş i p r e s p r e f ir e . c e s ă c a u t e s p r e

d w m n e ^ e u , ş i s p r e b i n e l e ş i s p r e î n d u

r a r i a i n e m î i l u i s ă n ă d ă j d u i a s c â ş i

s ă p u e . ş i c u t o a t e m ă n g u i a r e ş i c u

b l u n d e ţ e , ş i c u d r a g o s t e s ă a i b â c ă

t r e c e l a c e s e i s p o v e d e s c e .

C U M S E C A D E A S E I S P O V E D I E E .

C a d e s e s ă i a i c e l a c e s e i s p o v e d e s c e ş i

s ă i d u c i î n a i n t e s f â n t u l u i o l t a r i u

l e g a t e s ă i f i e m t i n i l e l u î . ş i s ă v i e

ş i s a s t â s ă c a u t e j o ş i i l a p o m i i n t i i .

i a r â d e n u v a f i b i s e r i c a , i a r â a c e l a

î n t r u n l o c t i c u r a ţ i i ş i f ă r i i d e g l ă c e



25 .recio

— STII AP LI — 2 P

v â , ş i s ă î n c e p e a c e t i d M h o v n i c u l .

T p ' C T O E , Η ^Λ *\ νΛ \ ΐ Γ , u ’ 3 λ , i i ’ l lp O S d /Λ

IIocKOHHdHîd r o g ă c l u n e l . S ă ş d e s c o

a p e r e c a p n l i i c e l a c e s e i s p o v e d e s c e .

î a v â d e v a fi m u î a r e , s ă n u s e d e s c o a p e r e

l a c a p i i , s i i s e a r u n c e j o s l a p o m f i n t u ,

ş i s:“i z a c â ş i s ă ^ i c â a c i a s t a .

I s p o v e d e s c u m e ţ i e d « n i n e ^ e α ΐ ΰ c e r i u l u i

ş i a l p o m u n t u l u î . c t i t e s u n t f i a s c u n s e

l e m t i l e d e l a i n e m a m e . ş i d u p â

a c e i a s ă l t i r u d i c e d u h o v n i c u s â u , ş i

s e I u p u e î n t r u l a t o r i d e b i s e r e c â d e v a

f i . ş i s ă l i i î n t r e b e c u t o . a t e b l t i n d e

ţ e l e ş i l i n i i , ş i d e v a f i p u t i n ţ a

î n c â s ă i s e î n c h i n e ş i s a l s e r u t e , m a î

v r ă t o s i i , d e l v a v e d e c a s e r u ş i n e z â ,

s ă î n c e p â c u g l a s b l u n d u a n t r e b a ş i

a î g r ă i , D e c i c u m î i f u â n t ă î u f i i u l e f e

26

recto

— SΤΠ AP LI ~ 22 *

î a r â d e d t i r e t r u p u l u i p r e r u ş i n e , c e s e

^ i c e c e l a c e s e p u n e s u p t i i a l t u l c u n i u e .

î a r â î a s t e p u n e r e s u p t t i a l t u l u î n t r e i

c h i p u r i , c e î a s t e d e c h i n u î a s c e d e a l t u l u

s i l i t , î a r â a c e s t a î a s t e m a i î u ş o a r â .

î a r i i a l t a î a s t e c e î n s u ş s e p u n e d e b u n â

v o e s u p ţ i i a l t u l u , ş i a c e s t a î a s t e m a i

g r e . î a r â a l t a î a s t e u n u l i i c u a l t u l

s e s p u r c â î n t r u p o h t e l e l o r u , ş i a c e

s t a î a s t e m a i g r o d e c u t c e l e d o a o .

ş i î a r â d e c t i t e o r i a u f ă c u t c e î a s t e

m a i p r e s p r e f i r e , o d a t ă a u d e d o a o

o r i a u d e t r e i o r i , ş i a v e i a t u n c e

m u î a r e c u l e g e a u b a , d e c i i ţ i a i a i f o s t

a t u n c e a u d u p â t r e i z e c i d a r â c u d o

b i t o a c e d e c i i t e o r i a i f ă c u t , d a r â

s ă b l a z n â c u m u n a d e c t i n d l i a i î n c e p u t

a f a c e , ş i p u n e c u n d i i , p e n t r u c e c ă c u

— PEAVILÂ —

c i o r î î a t a p u t r e d a , c u c u r v î e ş i c u

m u î a r e c u l e g e , ş i d e s ă b l a z n i i c u

m i i n a t a , s a u o a r e c u m ş a l t e l e c e s i m t

m a î p r e s t e f i r e . î a r â c t i n d i i v a s p u n e

u n e l e ş i a l t e l e . î a r â ^ ă l i i î n t r e b e ,

c u c u t e m u î a r i a î c ă l u ţ i i m a i n a i n t e

c u m u î a r i c u l e g e . î a r â d e v a f i v t i d u u

i g r ă i a s c e l u i , d e c î i n d i i e ş c i v ă d u u ,

c t i t e m u î a r i a î c u n o s c u ţ i i ,

ş i î a r â , d a r â c u t e a u f o ş t i i d e d i n s e

m ă r i t a t e , ş i c i i t e v ă d u o , ş i c t i

t e c ă l u g ă r i ţ e , ş i c u t e a u f o ş t i i

d e a c e l e c ă l u g â r i ţ e s c h i m n i c e ş i c i i t e

n e s c h i m n i c e . p e n t r u c e c i i t e v o r f i f o s t u

c h i p u l c e l a m i c i i , j u d e ţ t i î a s t e d e d i n s e

c a ş i d e c u r v e , î a r â c i i t e c h i p u l i i c e l u

m a r e , a c e s t e c a m u e r i l e c e l e m ă r i t a

t e i s e v o r i i s o c o t i l u i p r e c u r v î e , ş i

— PKAVILA —

m i i n a s t i n t i i d o a o s a u t r e i , u n a î a s t e

c e o f a c e o m u l î n s u ş i c u m u n a l u i ,

î a r â a l t a u n u l i i c u a l t u l f a c e , a l t a

î a r â c u c o a p s e l e l u i f a c e , ş i c t i n d u l v a

î n t r e b a d e a c e s t e d e t o a t e d « h o v n i c u

s 6u , p r e c e l a c e s e i s p o v e d e s c e a t u n c e .

ş i î a r â s ă l i i i s p i t e s c â p r e d i n s u l u ,

ş i d e a m e s t e c a i e s i i n g e l u i c u m ş i c i i t ,

c ă n u e o d a t â , s a u d e d o a o o r i , s a u

d e t r e i o r i , c e m u l t e î m p ă r ţ i r i a r e ,

c u m i i î a s t e s c r i s i i l a a p o s t o l i , ş i

l a î n v ă ţ ă t u r i l e p ă r i n ţ i l o r t i .

i a r â s e t i i m p l â ş i a c e s t a o a r e c ă r o r a ,

c u m u e r i l e l o r i i p o h t e s c i i d e f a c i i p r e

ş 6^ u t . ş i i a r â s ă l f i î n t r e b e d e u c i

d e r e , ş i d e f u r t i ş a g t i , ş i d e e l e

v e t e , ş i d e m i n c i u n i , ş i d u p â a c e i a

d e t o a t e , ş i s ă i Ş i c â l u î d ^ h o v n i c u



27recto


sSusăse aruînce pre sinejos, şisâza

câ elîi jos la pămtlntu, şi sase roage

dMhovnicu s6u aşa să grăîascâ.

40*Doamne milostive şi dela inimaînduri'itorîu şi îubitorîu la oameni,

cecuproroculil tSuNathanti ertaşi po

căinţa lui Davidu, şi de greşalele

luî, ertarei dăruişi luî. şi rugă

cîune ce de întoarcere a Manasîei o prîimiş

însuţi tu, acmu robulu t6u, Irmec,

cesta cese căiascede greşalele luî prî

imesce, întru tocmela şi în dumne

êire ta ce e Iubitoare de oameni,

greşalele, că tu eşti doamne, cela ce aî

îs de şaptezeci de ori cute deşa

pte ori, sase eîartecelora ce cad întru

pScatele fărădelegiloru, pentruce

că cumue mărire ta aşae şi mila ta.

- S -T II AP LI — 2 4 *

c u m d o a r â ş i d e p u ţ i n e l e p S c a t e v a

p u t e ş i m a i m u l ţ i i d e v a f a c e , c a

n u n u m a i e r t a r e d e p 6c a t e s ă d o b t in d ^

s c â d e l a î n p S r a t u l H s , c e ş i c u n u n i i

s a s e î n c u n u n e z e , d u p â n e v o i n ţ a l u i .

s a u î a r â , d e v a f i n e p u t i n c i o s , ş i n e v o

i n ţ â n u v a a v e , ş i v a l u a î n v ă ţ a t a

r â d u p â v o î a l u i c u m i s e v a c a d e l u i ,

ş i n u m a i c U t v a s l ă b i , ş i n i c e u n a

n u v a f a c e , î n t r u m ă h n i c î u n e d e j a l e

v a c ă d e . ş i l e v a l ă s a t o a t e , c ă n a m

t o c m i t c e l e g r e l e s ă l e î u ş u r a ţ i , n i c e

s ă p u n e ţ i g i ’Q o t a t e p r e u n î i c a a c e i a ,

c ă j u g u l t i l u i d u m n e z e u b u n i i î a s t e ,

ş i t a r u l u l u i î u ş o r u e . V e n i ţ i

^ i c e c ă t r e m i n e c e î î n s ă r c i n a ţ i ,

ş i e u v e v o î u r ă p o s a , d e c i î a r â î a s t e

ş a l t u M c u n d u f a c e o a r e c e p 6c a t i i

28recio

— PRAVILA —

c ă t u e ş t i d w m n e ^ e u l i i n o s t r u , d w m n e

^ e u l t i c e l o r a c e s e î n t o r c u , a l c e l o r a c e

n e c ă i m t i d e t o a t e n e d i r e p t a ţ i l e n o a

s t r e . ţ î e m ă r i r e ţ i t r i m i t e m , t a t â

l u î ş i f i î u l u î ş i d i i h u l u î s f ă n t u .

D e c i i a s ă l t i r S d i c e p r i î n s u l , ş i s ă î

^ i c â l u î s ă ş t i a c o a p e r e c a p u l u l u î .

d e c î î a i s e c a d e s ă ş a ^ â c u n u s u l u ş i

s ă l i i î n t r e b e , c e î n v ă ţ ă t u r i v a p u t e

ţ i n î a , n u c e v a d w h o v n i c u s6 u a c e î a s ă î

d e , n i c e î a r â c i i t e î v a f i l u î b i n e ,

c e c u s o c o t i n ţ a i s e c a d e a l t i î n v ă ţ â

p r e i n s u l u c u t C i v a p u t î a ţ i n e . c ă n u

î n t r u n c h i p t i c u p ă c a t e l e i s e c a d e l u i

s ă î d a i î n v ă ţ ă t u r ă , n i c e î a r â s ă s o c o

t e s c i d e p S c a t e , ş i d e c r e s c u t u ^ t i

l u i ş i c u c t i t , c e c u m a m ^ i s , d u p â p u t e

r e s ă i î n t r e b i s ă i d a i î n v ă ţ ă t u r a ,

— PRATILÂ —

m a r e s a u m i c , ş i î a I n v ă ţ ă t u r â . c ă

â n t u î u s e c a d e l u î d e r e p t m u l t e p 6c a

t e a l e l u î , î n m u l ţ i a î r o b e s c e , î a r â a l t u l

î n t r u p a ş ' n e v r e m e î n v ă ţ ă t u r a l u î

o u m p l e , ş i m u l t e b u n ă t ă ţ i f a c e

ş i a d a o g e , ş i î a t â c u r a t u s e î n t o a

r c e d e n t r a c e l e g r e ş a l e , ş i c u d e d i n s t i

s e t o c m e s c e p r e s i n e î n t r u p o c a î a n î e ,

p e n t r u f r i c a l u i d w m n e ^ e u , c a s e t e m e

ş i d e m o a r t e , ş i c u r 6 n d u s e c u r ă ţ e

s c e p r e s i n e . d e r e p t u a c e n u î n t r u a î

m u l ţ i s ă s e î n c e p â p o c a a n i î a , c e d u

p â v r e r î a s u f l e t u l u i , c u m u g r ă î a s c e

ş i m a r e l e V a s i l î e . ş i î a r â a ş i j d e r e

g r ă î a s c e , c ă n u î n v r e m e d e l u n g a t â s ă

j u d e c ă m t i u n î i c a a c e ş t e c e s e i s p o v e

d e s c â . c e p o c a a n î e d u p â n a r a v u l u s u

f l e t u l u i l u î , ş i n o î d ă m a ş i j d e r e



29

reoio

- - S - T i l AP LI — ‘25*

p u t e r e , d u h o v n i c u l u i s ă p r î î m e s c â

a c e l u s u f l a ţ i i l a d i n s u l u , p e n t r u I u b i

r e d e o a m e n i a l u d « m n e ^ e u , s ă î u b e s c â

a c e l u s u f l e t u d e o m t i , p e n t r u c e ş i

n o î l a v ă ţ â r n ş i c u î n v ă ţ ă t u r ă d i i h w l u i

s f u n t i l s c r i e m i i a c e s t e . î a r â d e c e î a

c e i a u c u a n i a m s c r i s d e f l e ş c a r i f ă r â

d e l e g i r S n d u d e î n v ă ţ ă t u r ă , î a r â n u

î a s t e p r e p u s u n i c e d e u n a , d e s e v a r u g a

c e l a c e s e i s p o v e d e s c e , n u i n a î d u p â

î n ţ e l e g e r e s o c o t i n ţ e i c u m a m i l ^ i s u .

c u m i i i n v a ţ â ş i s f u n t u l l o a n n i i ş a a t o

8cT h c i i t r e N i n e v i t ^ n i , n u s e r u g a

r â î n ^ i l e m u l t e , c e n u m a i î n t r e i m i l e ,

i a r â t l ă h a r î u l î n t r o ^ i , c e c a c l i p e l a

o c h i l o r , n u m a i u n c u v i i n t f t r ă s p u n s e ,

ş i i d e ş c h i s e c a l e r a î u l u i . d e c i a c e

s t e n o a o a u g r a i t u s e p e n s r u d u h o v n i c u l

' — S -TII AP LI — 26 ·

c ă l u g ă r i ţ e l e , ş i p e n t r u c e r u n d t i a u

f ă c u t a c e s t a , î a r â a l t e l e b e u e r b i ,

c a s ă n u f a c â c o c o n i n i c e d i n i o a r â ,

ş i a c i a s t a î a s t e m a i r e , c ă n u s c i u

c i i ţ i v o r s e n a s c â , ş i a l t e l e n u m a i

d e u n f i c o c o n i i f a c i l a c i a s t a , ş i a c e

s t a e m a i î u ş o a r â . i a r â a l t e l e î n t o a

t e l u n i b e u e r b i c a n i c e d i n i o a r â

s ă n u f a c â . ş i a c i a s t a î a s t e m a i g r e

d e c i i t t o a t e u c i d e r i l e , c e a c e î a ş i

p i ln e l a m o a r t e î n s i l ş i s ă a i b â c e r t a

r e ş i d e .3 i ) ă r ţ i r e d e b i s e r e c â s ă a i b â .

d e n u s e v a l ă s a d e u n i i l u c r u c a a c e l a ,

s ă n u l i i c a m a i f a c â .

C ă f î e ş c e p ă c a t i l ş i f ă r ă d e l e g e ,

c i l ţ i i v o r i l f a c e m a î n a i n t e d e 3 0 d e

a î d e c r e s c u t u l u l u î o a r e c e p S c a t i l

v a f i , o r i a m e s t e c a r e d e s i l n g e m a r e

30recto

— PKAYILA —

c e l a c e f ă r â d e î n ţ e l e g e r e ş i f ă r â

d e s o c o t i n ţ a p u n t i î n v ă ţ ă t u r i g r e l e

ş i t o a t e p u n e r e l e p r a v i l i l o r i i c e l e

d w m n e ^ e e s c i l e ţ i n , ş i n u î n ţ e l e g t l ş i

n u l e s o c o t e s c t l b i n e c u d i r e p t u l . c e

f ă r â d e o m e n i e ş i n e b u n e l e p a r i i ,

l a r â c e i a s t e d e m u î a r e , c u m u l t m a i

b i n e s ă î n t r e b i p r e a c e s t e , ş i s ă

i s c o d e s c i d e c i l t p r e b â r b a t u , c ă a j u n g

a c e s t e ş i î n m a î m a r i b e z i c o n î i .

c ă f a c ă f a r m e c e ş i v r ă j i ş i p i e r d

s u f l e t e l e c o c o n i l o r l a v r e m e d e n a s c e r e

ş i î n c â f i i n d i i ş i î n t r u p u l i i l o r ş i

b e u o a r e c a r e o r b i c e l e c e î n s e ş i l e

s c i u . d i r e p t i i a c e î a l i s e c a d e c u m u l t

a l e m a i î n t r e b a r e , c â ţ i c o c o n i a u

u c i s u f l i n d i i î n c â I n t r u p . d a r â c â ţ i

n ă s c u ţ i , m a i v â r t o ş i i v ă d u o l e , ş i

— PEATILA —

s a u m i c i i , n a r e î n v ă ţ ă t u r ă s ă f a c â

î n t r u u m p l e r e a i l o r i i c e a m i l s e m n a t

m a î n a i n t e c e p u c J n . î a r â d e n u i v a f i

f o s t i l a t u n c e c r e s c u t u l i l d e t r e i z e c i

d e a i , c a d e s e d w h o v n i c u s 6u s ă s o c o t e

s c â d e c i l ţ i a î s e v a s c r î e , ş i m a î p u Q Î n .

s a s e î n v e ţ e e l u , m a î v i i r t o s c u m u a m i i

^ i s i i î n p r o t i v a p u t e r î î f i e ş c ă r u î a ,

a l e g i i n d i l f ă r â d e u c i d e r e , p e n t r u c e

c ă u c i d e r e , d e t o a t e p S c a t e l e î a s t e

m a î g r e . î a r â c i n e v a f a c e p 6c a t m a i

n a i n t e d e 3 0 d e a î c r e s c u t u l i i l u î d e

î n c e l t i p f i e a t t i m a r e c e î a s t e a m e s t e c a r e

d e s i l n g e , s ă î a î n v ă ţ ă t u r a 3 a î , s a u 2 ,

î n p r o t i v a c r e s c u t u l l u î , c u m a u f o s t

a t u n c e . î a r â d e v a f i d u p â 3 0 d e a î

f i i n d i i , î a r â s e c a d e s ă i î n t r e b i ş i

a c e s t a , î n c i i t â v r e m e a u l u c r a ţ i i ,



31recio

27* — S-TIl AP LI —

ş i d e c f i t e o r i . i a r â d e n u v a f i v e n i t

î n r a â s u r a d e 3 0 d e a l , s a u a u v e n i t ş i

a u g r S ş i t n u r a a î î n t r u f i r î a p S o a t e

l o r i i . î a r â d e n a u v e n i t î n t r u p r e s p r e f î

r e , f i e ş i a c e l u i a 1 a n u p o c a a n î e s a u

2 s a u î u p r o t i v a c r e s c u t u l u i c u r a v a f i .

D e c i a c e s t e g i - e ş a l e t o a t e , u n u î a

i s e v o r t S n i p l a o d a t a s a u d e d o a o o r î

d e v a f a c e , î a r â a l t u l d e m u l t e o r i ,

î a r â a l ţ î i t o c m a ş i i 6n e l a b 6 t r ă

n e ţ e l u c r e z â a c i a s t a , î a r â a l t u l î n c â

f l i n d u e l t 6n e r t i c h i n u i a s c e . ş i a c e

s t a e v e d e r e , s a u n e v e d e r e . d e c i a c e

s t î a t o a t e s e c a d i i p r e a m ^ r u n t u l u a l e

s o c o t i c u î n ţ e l e p c i u n e ş i a l e i s c o d i ,

ş i d e v a f i f o s t f i o d a t â d e n t i n e r e ţ e

s a u d e d o a o o r i n u m a i , s â i f i e l u i p o

c a a n î i a o j u m ă t a t e d e a n s a u s ă u m p l e

32recto


CU p r e c i n s t i t a t a i n a , a c e s t a

m a i î n t r u m u l ţ i a i c u s o c o t i n ţ a , s a s e

d e s p a r ţ â d e p r e c i n s t i t a î n p r e u n a r e .

D e m â n c a r e ş i d e b e u t u r â f i e ş c a r e

l e d e n t r u f i r e , c u m t i o v a p u t e p u r

t a , d e c i s p r e a l e g e r e d u h o v n i c u l u i

i a s t e a c i a s t a , c e r t ă r i o r i g r e l e o r i

î u ş o a r e s ă i î n v e ţ e , c u m v a î n ţ e l e g e ş i

v a s o c o t i c e l a c e s e i s p o v e d e s c e , ş i

c u m u i v a f i v r e r e ş i s f e t u l , ş i

c u m v a a v e c r e d i n ţ a n e î n d o i t â . ş i

d e n i i c e v a a v e v a d a s ă r a c i l o r , ş i c u

s o c o t i n ţ a d u h o v n i c u s 6u , d e a c i a s t a

t o a t e i s i i n t u î u ş o a r e , ş i s ă s c i e ş i

a c e l a d e a c i a s t a t o a t e î n v ă ţ ă t u r i l e s ă i

s e f a c â î u ş o a r e , ş i d e m u n c a r e ş i d e

b e u t u r â , ş i d e r u g ă c i u n e , ş i d e s f t i n

t a p r i c e ş f c e n î e m a i v u r fc o s d e c e l i s e v a

— PRAVILA —

1 a n t i . i a r â d e n u v a f i d e n c e l e m i c i a

i n e s t e c ă c i u n i d e s u n g e s a u d e n c e l e m a r i

c a d e s e î n v ă ţ ă t u r i m a i m a r i s ă f a c â .

Ş i m u i a r i l e s e c a d e s ă s e î n t r e b e , d e

s e v a a f l a f i ( ! ş c a r i a , c u f a r m e c e ş i

c u v r ă j i d e v a f a c e u c i d e r i a , d e c i

u n a c i i m f i d e l a î n t r n p o ş a r i a , i a r â a l

t â d e l a n a s c e r e p î e r ( |ă c { u n e , s e c a d e

d e a c e s t a s ă ?e a l e g a ş i s ă s e d e l o r u

p o c a a n î i a d e i a p r e s p r e f i r i a p i c a t e

l o r i i , 8 a i s a u ^ i a c e .

î a r â s e c a d e s ă î n t r e b i c e l a c e g r e j a

s c e , d e n ş i g i - e ş i t , e l u a u m e r s i i d e s e u

p r i c e ş t a i t u , m a i v r ă t o s u î n c â ş i

f ă r â d e î n p a s c i , a c e s t a e p S c a t m a i

m a r e d e t o a t e p ă c a t e l e , d e a u f ă c u t ,

ş i 1 p S c a t t i l a i c i i o a r e c a r e l e n e p ă r u

s i t i i , ş i v a c u t e z a d e s e v a p r i c e ş t u i

- PKAVILÂ —

t t i m p l a , c u m ş i d e c e l e î n v ă ţ ă t u r i m a i

d e n a i n t e s e v a t e m e ş i s e v a p ă r ă s i

d e n p S c a t e , s a u d e n t r u n s e ş i a c c s t e

î n v ă ţ ă t u r i c e s e v a i s p o v e d i s e v a o p r i

d e n g r e ş a l e , c ă m u l ţ i s u n t t i ce d e c â s e i s

p o v e d e s c , ş i i a t â s i m t t i î n t r u p o c a a n î e d e n s c r ă b â ş i d e n m ă h n i c i u n e s e î n t o r

c u . ş i a l ţ i i i a r â s u n t u c e e i d e n n ă

r a v t i r 6u , ş i d e n t r u t o c m e l â r e ş i

h i t l e n â , n i c e î n t r u p o s t u l c e l m a re niiS(?

p o t ţ i n e d e p f e c a t e , ş i n a u c u m s e p r i

c e ş t u i c t i n d v a d e d e p u r u r e p ă c a t e l e l u i ,

m ă c a r d e n u s e a r â a f la î n t r u p 6c a t e

g r e l e ş i î n f r i c o ş a t e , c e c e e d u p â

f i r e n u m a i , ş i ş i a c i a s t a d e v a f a c e

n e p ă r ă s i t î n c a i s ă s e f e r e s c ă p r e s i n e

î n t r u p o s t u l m a r e . s ă n u g r e ş a s c â c u

m u i a r e ş i p 6n e l a p a s c i , ş i a ş a s ă



33recto


v i e c u f r i c â m a r e ş i c u c u t r e m u r i i ,

c ă t r f e s f a n t u l u t r u p f i ş i c ă t r e

e i n s t i t u l f i s t i n g e ? ă s e î n p r e u n e z e , c e

s p r e î n s e ş i d u m i n e c a s f i n t e l o r p a s c i .

D e c i î a t ă ş i d u p â m i i h n i c î u n e , ş i

d u p â l e n e c i n e g r ă i m u a f l , l a r â n u

d u p â c e v a b i n e . d e v a f i f â c u f c ş i

m a l a c h î a , c e s e ^ i c e p ă c a t i i c u m u n a ,

s a u c u a l ţ i i c e i n t r u p o s t u l m a r e . a c e l a

n i c e l a p a s c i s a s e p r i c e ş t u î a s c â . I a r ă

d e v a f i c a l u g ^ f o r i c u m ş i v a c a d e

î n t r ă c e s t c h i p î n p o s t u l m a r e , n i c e a c e

l a s ă n u s e p r i c e ş t u î a s c â p g n e l a p a s c i

s ă a r â f i ş i s f u n t u , p t l n e n u v a i

s p r ă v i p o c a a n î a d e a c e s t a , ş i a t u n c e

s a s e p r i c e ş t u î a s c â o r i c i n e v a f i .

P r e p r e o ţ i i ş i p r e a r h i e r e u , n u s e c a d e s ă i

p r î i m e s c i l a i s p o v e d â , d e n u l v a v e d e

— S -ΤΠ A PM ~ 30*

n u m a i m u i a r e l u i c e c u l e g e , ş i

a l ţ i i o r e c a r e l e d e o v a f l s p u r c a ţ i i .

M i e r c u r i ş i v i n e r i p r e s t e t o t a n u l u ,

c ă ţ i v o r i i v e n i l a i s p o v e d a n î e , s ă m ă

n i i n c e p o s t , c e s e ^ i c e , f i e r t u r a c u u n t i i

d e l e m n u , a ş i j d e r e ş i v e r ^ e . î a r â

c a r n e ş i b r t i n z â ş i p e s c e s ă n u ş g u

s t e ş i d e v i n i i c u m v a s o c o t i d w h o v n i c u l u

s ă u a ş a s ă l i i î n v e ţ e . î a r â î n t r u a l t e

^ l e , d e t o a t e m ă î n c a r i l e s ă m ă n â n c e ,

î a r â a c e s t a g r ă i m u d e c u m u ş v a pohti

s p ă s e n î a l u î . î a r â d e s e v a t S m p l a u n i i

p r a z d n i c i i rocno/\CTEii, c e s e ^ c e o r i

d e î n p r a z d n i c i l e I u H s , o r i d e l e p r o

c u r a t e i Ε 'Γ ορο^ ^ ιιμ ε, o r i d e l e s f a n ţ i l o r

a p o s t o l i î n t r u a c e l î a ^ i l e , a t u n c e f ă r ă

c e r t a r e s ă m i i n â î n c e d e t o a t e c e s e c a d e ,

c a r n e ş i b r i i î n z â ş i p e s c e . .

34recto

— PRAVILA —

b i n e ş i c h e r d « i i o v n i c u s 6 u . c ă a r e

n ă d e j d e c u r a t â , ş i î n d r â z n e s c e

c t i t r e a s c u l t a r e , o r i c ă t e i v a ^ i c e

l u i d ^ h o v n i c u s6a s ă f a c â , c a n u c u m

v a d e v a a v e p ă c a t e , c a s ă l i i l a s e d e

l e t u r g h î e . ş i d e l v a î n v ă ţ a d w h o v n i c u

s 6u î a r â e l i i s ă n u a s c u l t e , c ă n u î a s t e

a l ţ i i c e c a s ă l a s e p r e a r h i e r e u , ş i p r e

p o p a d e l e t u r g h î e n u m a i f ă r â d e m u î a r e

l u i d e v a c ă d e î n o a r e c a r e c u r v î e , o r i

m a i n a i n t e o r i m a i a p o i . ş i a l t a

p o c a a n î e n u a r e p r e o t u l i i s a u a r h î e r e n l .

n u m a i s ă s e l a s e d e s f â n t a s l u j b a . î a r â

d e s e v a s c u l a u n u l c a a c e l a s p r e s f â n t a

s l u j b a , ş i î a r â v a c u g e t a c â n d t i v a ,

n u i î a s t e l u i a s l u j i n i c e d i n i o a r â ,

î n t r u t o a t e f i l e l e v i e ţ i i l u i , s ă s e r â

d ă r u i l u i ş i m o r ţ i i a î n v i î a . a l e g t i u d i i

— PKAVILÂ —

î n t r u p o s t u l m a i e , m î b i c u r i ş i v i n e r i

s ă n u m ă n i i n c e u n t t i n i c e s ă b e v i n i i ,

î a r â î n t r a l t e ^ l e î n t r a c e s t i i p o s t i i ,

u n t i i ş i v i n i i . î a r â d e n p a s c i p 6n e

l a r o s a l î i s ă f i e f ă r â c e r t a r e a t o a t e b u

c a t e l e c e v a v r e , a ş a ş i d e l a

cTBo x'b'o, p S n e î n φ ‘o a E>o’'iaB,\Eiiî»,

1 2 ^ l e . i a r â d u p â p a s c i , 8 ^ l e .

î a r â î n j o î m a r e ş i î n s ă m b i i t â m a r e

ş i î n p a s c i , s ă s e p r i c e ş t u î a s c ă t o ţ i .

n u m a i s ă n u v a f i î n t r o p o c ă i n ţ ă o a r e

c a r e d e u n i i p S c a t i i m a r e .

î a r â l a poîkaec '>’ eo x ' bo, ş i l a β' γοιλβλε

ΗΪΕ, ş i l a p r a z d n i e i l â s f l n ţ i l o r i i

a p o s t o l i s ă g u s t e a g l i î a z m a . c e i a s t e o

ο'ψ ΕίιϊοΒ Ο Α^ι. ş i a ş a s ă m ă n i i n c e d e t o

a t e f ă r â d e c e r t a r e , a l t a î a r â î a s t e d e

c e l a c e n u g r i j a s c e d e a c e s t a d e n u v a



35recto

STII. AP'lJ —

36recto

31*32*

vrt5 (leşine siise nevoîascâ, numaî ceva

petv(5ce întru creştinătate, şi va fi

deva ni;Vmca de acesta pr0ste tot anul

mîercuri şi vineri untii şi pesce,larâîntralte (Jile carne. îarâ cineva

vr6 silse nevoîascfidesprisenîîa luî, să

inanunce întracesta, siimbotâ şi du

minicft şi joî carne, luni şi mur

ţi, briinzâ şi pesce. iarâ nviercuri

şi vineri, săva fi putinţa, nice

untii nice vinii. îavâ săste şila ru

gricîune, depururîa la utrSnîi, şi

cfinduva vre sa măniince, şi pavecerni

ţa. iarâ denuva fi biserecâ, îarâ a

cela undeseva afla la rugăciune, de

treîori să grăîascâ acesta,

GT*hiM G mE şi 4'λλολ\ ιΓ γΊ ι πολΓ λΗη ιΓ

sau de 100 ori cutii vaîiibi. îarâ deva fi

— S TU. AP LI —

îarâ altul dentru proizvolenîîa vre

rîi luî, şi acestae maî gre. îarâ alta

iaste dese spurca 'unulti cu altulâ,

şi acesta îaste şi mai re. iarâ cineva spurca coconti tinSru cu acesta

curvîe, aciasta îaste cela ce spurcâ fata

fiindudetreiaicenu îau fostu ei de

crescuţii.

Ceteţulii deiva curvi mulară luî cu

altuM decîîa sănumai fie popa.

iarâ de o va lăsa şi va petrece întru

curăţie atunce să fie popâ.îarâ deva fi nescine ţinSru şi de

va păţi de altulâ aciastâ curvîe, să

nu fie preotti. iarâ dese va fi apropiat

trupulti luî numai de coapsele luî

acela săfie preoţii, iarâ devafi în

tru şeût tocma, nu are afi popâ,

erso

— PRAVILA —

slabii şi nu va pute s ta să îcâ, k'îke

w i ţ b c T i i Λ\Α r p 'b i u i i A r o ’μπολ\ 'λ8 ι1λ\,α ,

şi să 4icâ şi aşa acesta de 12 ori.

şi γΊι nOiW'vb’Mde 12 ori. iarâ s îimbotâ

şi dumineca metanîîa iiim in îa să nu

facâ. asjdeie şi dupâ poîK(\ectboX'bo în 12 île. ş i dupâ pasci în 8

île, sau şi ρδηβ dumineca mare.

Iarâ bărb.iţîi şi muerile săfie de

spărţite de priceşten'ie, pentru pocanîe

mare, săuuse priceştuiascâ p6ne va fa

ce învăţăturile ceî vorfidate, îarâ

devorii fi spre moarte, atunce cumva

socoti dahovniculu.

I5*0mulii ceş vada trupulii pre ruşiiie,

In trei chipuri îaste lucrul, unulti îaste

ce petrece nevoe cu sila de altulti, sau

pentru sârăcîa săşii afle ciiteceva,

- PEAVILÂ —

pentru ce că deu foştii $i cuconu

mic, Iarâ vasulu seu r&sipit, şi nu

se cade luî săvie la preoţie, căseu spu

i’cat tinereţele luî, şi crescutul

iui celu de ântâîu.

iarâ devafi cSîtii întru malac l i î iace să îce săşfie făcutu săblaznă

cu wiinasaucualtu ce, mainainte

ne nau venitei la preoţie, că nu scîe

cât erapâcatul, sau vafi demnatdei>^·

om suflet putred desevafi învăţat de

la. iarâ devafi acel om î n ţ e l e p t şi

bltindu şi cubunâ smerenie, săse soco

tescâ de dinsul şi săfie preot, ce

mainainte săised0 lui să facâ canon

dupâ aceîa să fie preot,

îară întru preuţîîa Iui deva cade în

tru acest p6cat, ce îaste raalachîi''·'



37recto

s ϊ ί ΐ AP'lil —

38reeto

33*

ori cu nescire, ori de altul învăţat

că nue j^Scat. unîi ca aceîa să se pocă

îascâ un an. să socotescâ Invăţătu

rile, şi săse oprescă şi de preoţie,şi aşa să unipJe toate învăţăturile

întrun aiiii, şi iarCi să slujascâ, ][avâ

devafi de doao ori sau de trei ori

acestp6cat decîîa sănuraai fie })opâ,

cesă ste înrundulti ceteţelorii, şi

să petrecă.

Să nescine va fi fost fur şi va fi

furat mult, sănu vie cu??d va la preoţîe, aşijdere şi preotul de vafi

furatu ceva, îarâ de nuvafi fostu

însâ preotu, şi vafi urablatu la fu

ratu acesta popâ sănufie, ce mai vra

tosil săîa învăţătura, caun curvarîu

şi cao curvâ.


οΓΛΛοΐΕΐιϊιι. atunce să iasă acela afara

de pragulfi biserecii şi să ste ρΰηδ

seva sfreşi leturghîîa. îară la poarei»

CTEo X''ciîo şi la kVo iâGAEiiîE. şi în joimari şi în siimbăta mare. şi la pasci

să guste aghîazniâ. şi la (Jioa lui

c'tii Petrii, şi la S c r i E i i i E şi

aşa întră ceste (]ile unîi caaceîa să

înănuncecarne. îarâ călugfiru, să mă

nânce brunzâ şi pesce, apoi îarâ să

între întru pocaanîa lui. îarâ toate

dezlegăturile unora ca acelora, os6pt6mQnâ întregă după pasci şi

altâ săptâmunâ întregâ dupâ po

/i bCTBO x'cBo. şi în harţîi de carne,

şi ai brun zei.

Cade se a întreba omul şi pre muiare, n*

şi pre călugSrîi şi pre călugheriţe,

— PRAVILA —

De biserecâ şi de sfiinta

priceşteiiîe.

i ’ Cumu seu is mai de naintedep6cat

ori cumiî să fie despărţit, ori uou

anii, ori 2 ori 3 ori i , ori 5, ori

6 ori 7 ori 8. dela opt sase îarhe

înpvotiva puterii fieş carele, şi

înprotiva vrerii, şiaosteninţeîcum

seva osteni, şi cumti seva obidi,

îarâ de mfin care şi debeuturâcare cum

va pute. îarâ se îaste nescineîucâ în

pocaanîe. săvie la bisericâ, şi sa

îutre şi să ste unde va vre. la u

ti’6ni, şi la ciasuri, şi la vecernie.

cîindÎiva vre numai să vîe. îarâ la le

turgliîe ciînduva veni, să ste unde au

stătut, pSnâ va ajunge preotullî la

— PRAVILA —

cine cumvâ fi, deci devcsci cu cilte

niueri au curvifc, îarâ do multe încai

nulevasci numSrul, acesta îaste curvarîu

Deci de aceste pScateînvăţămpre toţi

pravila sfmţilor părinţi, întru toate

filele odată înî, să măniînce călu

gSrulti foarte bucate desec. şi oa

menîi mireni şi aceîa să mănuânce

po st, cum şi seu dis fîeşi căruîa,

îarâ mîercui-i şi vineri şi luni ρδ

ne tocma sara atunce să măniiânce post,

alegundiî numaî pentru neputinţa

slăbicîuneî, şi pentru prazdnice

rocno,\cKî i i , îarâ de vinti cumisevadice

lui dupâ putere lui.

De posturile cele mari şi

mici.:



-- ti-τη AP Μ —

39recto

40_ recÎo

35*

Inv Î i ţu inp reo au ie i i îide m iri j, pveste

tot postul nriscuti i lni , şi alui

18*CT KiuPeti-ft, s;“i nu s e in ăn iln cecn rn e n ice

briuizO,. asijd er^ şi a l prec/s tîi K'iţe pos i

îanl căl i ig i in nice brCinzâ nice o a o .

îarCi i )re i )ostu lcel m are, oa m en îi cei pro

şti, si'unbiUa şi dumineca untii şi

v in i i . îarâ c ineva f i întru poca anîe

m are. cum şam îs m aina inte. de îaste

m ireaf i sil gus te atu nc e sf imbritâ şi

du m inici i : vină şi un t de lem n : iară.

C!“ilu g e rîi n ice atu nc e, nice vin n ice u nt.

î a r â s e c a d e d «h o v n i c u l u i f o a r t e s ă f ie

în ţe leg ă tor îu ş i răsu jdu i tor îu să în

ţe loga ş isă socotesc il cum vada înva

ţă turâ ş i cum post ii , ş i cum m etan î ia

şi cum rugăc iuni , pen tru cecă un î i sunt

sf iraci şi nepărăsit lucrezi i . îarâal lî

— S-TII AP LI —

r i m a i m a r i, că ,s e lu c r e z e ş im a i m u l ţ ii

lucru de cu tm a i pScă tosu l, ca m a i mu l

tâ platâ, să îa d ela dîmneêu, şi Îarâ

eel ii m i l i ta pScătos ş i lenev os, cu Ι έ

n e lu i î n c a i p u t i n e le î n v ă ţ ă t u r i

să înp l e : doa râ cum va ş i a ce l a a şa sa

se m’i intuîascâ, cî i t inel pre ct it inelu,

îară să nu pîarâ p6n& însvârsit Î i .

Dec i v6^"!ndu duh ovn icu l ş i cautun du

sprem ul ţ ira e p i ca t e l o r sau sp re zăba

va g reş a le lor , sau spre curv î isa u spre

ucider i , sau m ai p respre f i re păcate lor ,

ş i va v re înp ro t i va păca tu lu i f â râ .

desocofc in ţâ d eva pan e înv ă ţă tu ra ,

f tn tu îuaceştenusc iupredwmneêu cum;

cade ce e î a râ v re în t ru to ţ i să sem un

tuîascâ, adoaori î ş i suf letul i i lu î

p î îa rd e pentru d inş î i. dec i c ine va săş

— PRAVILA —

sunt fi s lug i sau rob i supt m a i m ar i ,

î a râa l ţ îi n eg u ţă to r i de um b lăp re d ru

mu re, îarf i a lţ î i si ii itu bStruni şi sla

b i , î a ră a l ţ i i putern ic i ş i boga ţ i ,

întru to t răpaosul petrec ş i se od ib

i iescâ. d ire pt aeeîa întru to ţ i de a

ceşte se cado a cerca căru îa cum uie putero să ise de învăţătura. îarâ . a l

ţ ' i l siuitt i lenevoşi, unîi ca aceşte,

decâ îau înλ ’ăţăturâ după lucrul i i

păca te lor , d oarâ cu m va seva let ii ş i n ice

pu ţ ine i nuva f a ce de nv ă ţă tu r i le lu i .

şi m ai spre m are răni va f i lui . şi

îarâ se cade cu înţe leg ere asoco t i , do ar

cumva vaf i cu pucinele păcate, ş i

va f i ne vo i tor i i ş i cur imdt i g răb i to

r îu, ş i b ine îaste dupâ vrere lui ş i

după uevo in ţâ să i da i iu i în v ă ţă tu

— PRAVILA - -

curtiţescâ suf letul lu î de d^mneê^^·

însuş ii ace la pre iub i tor îu l i i deoamen i

d i fm neêu ş ispre lnd u rar îa inem î îl i^b

ise cad e să roa ge, ş ispredinsu lsă ii îid ii .) '

î ascâ , ce la ce pen tru no i sau înp e l i ţa t .

ş i pentru no î păcă toş i i fu omi i .

f i indi j dwmne§eu bunf i ş i îndurâtor îu

l a in i m ă . î a r â m a î n a i n t e d e to a t e

de aceste se cade du hov n icu lu i , săşă

îubescâ f i i lu î ce i suf letesc! ca tru

pult t lu î , m aî v f i r tos ce îa ce au făcu t

păcate m u l te m a î pre desupra. săise

înch ine ş i să i seru te ş i să i f ie cu m i lo ,

cu b l t indeţe p reace la să i socotescâ ,

şi cu oc hi blun ti^ şi cu gla s cu miinguîfl' '

ş i cu om i len îe să vorbe sci că tre d insul

ş i cu dulceţâ- ) ş i aşa denăravuri

să i în ve ţ i , u n i l eo r i i n b ise recâ a l t e



41recto


le ori întru locuri osebi. şisui po

tneriesci deraoarte şi deplatâ şi de

bunătăţi şi demuncâ şi dedirepţi

şi de pScîitoşi. şiaşa şipre ti

ne înaintia lui te chiainâ pSciUosti

şi plecatfi.

A lta rugăciune, şi acesta

o (jii, pre capul celuia cese

ispovedesce, apoi decâ

seva ispovedi.

Cela ce esci multâ milostivii şi Iu

bitoriu de oameni d^mneêu, ce pentru

noi cei plecaţi, şi j entru anoastrâ

spăsenie te înpeliţasi, şi toate ρδ

catele lumii le luaşi şi le purtaşi,

acele însuţi, şi acum cu binele t6u

42recto

— STII AP LI 88*

c t 'm Vasilîe cel mare, şi mai vărtos aju

torîu. că cOte învăţături ori înce

cliipfi levom lua să slujimăpentru ρδ

catele noastre. îară sumbâta şi şi

dumineca, şi la prazdnice domnesci

metanii să nuse facă, ce mai vărtos

dentru mari învăţături noao ale pos

tului. atunce să avemii şi slăbiciune

şi rSpaos întracele fjile, şi grăia

sce, îatâ sfanţul şi marele Vasilîe.

că aceste toate Iernii scris, ca sădobundiţi cu osteninţa rodul pocaa

nîei, nuse cade îce să judecăm unîi

ca aceia, cesă luomu aminte năravul

întoarcerii.

îarâ dulceţa dela iubire ce de oameni

alui d?<mneêu şi dela dwhovnicul.

că precela ce va legă şi dezlegă,

— PRiTILA —

şi cu îndurare inimii tale, ce bu

nâ. iartă toate greşalele fratelui

mîeu şi fîialuî mîeu, cela ce acumu

stă Înainte ta însuşi ce să grăiasce

lui ne destoinic, şi aceluiai iartâ

toate, şi în ceştii vecii, şi încelaceva săfîe. cela ce pohtesce toate

faptele omenesci săsespăsescâ. fiind

bine cuviititat întru veci aminâ.

Şiatuncemai viirtosdecuttoateînvÎi

ţătuvile deiităiu săise îcâ lui

şi săi grăiască, scîi frate că ai

învăţătura dela d?imneêu. că de cu

te ori îarâ ţisevor tâmpla pâcate,

ori mari ori mici. curtindil iarâ cu

dragă inemâ să alergi şi sămii spui

ori unde volufi eu,

îarâ aceste învăţătnri nileu dat

— PRAVILA —

oare precineva mai vărtos pre cela

celii v^de pleciinduse şi omilinduse,

iarâ pre cine vede iarâ fiecarele ne Iu

undă învăţăturile, ce cu nebunită,

şicu negrija sufletul lui pîerdiinduş

şi nice Jntrun chipii învăţăturilenuleia, ce pohtâsce a sluji dulceţîei

ptintecelui său, iară nu lui d^ mnedeu.

dece către acesta, nice întro înpreu

nare nuvafi cunoi. că iaste omul

celu neplecat şi ne grăiasce curmeziş,

iară mai vărtos ocarnici. nupotii în

văţa, nice asculta, ce cela ce miintu

ia=!ce să măntuiascâ sufletulil s6u.

iarănuvom lua p6cate strîine spre noi

şi să ne pîardemu pentru di nşîi. ce ne

teiueniă de judeţulîj lui d u m n ezeu .

şi de ioa ce înfricoşată a judeţului.



c e î n t r S a s â t o a t e g r e ş a l e l e n o a s t r e

î n a i n t e o c l i i l o r u n o ş t r i v o r i i f i c ă

v a p r e n o i s ă n e j u d e c e î n a i n t e î n f i î

c o ş a t n l u î ş i d i r e p t u l u i , ş i n e

f ă ţ a r n i c u l u i j u d e ţ u . c ă a c e l u i a

î n s u ş u i s e c a d e s l a v ă , ş i c i n s t e ş i î n

c h i n ă c i u n e , t a t ă l u i ş i f i i u l u i ş i

s f â n t u l u i d i i h u , a c m u ş i p u r u r i ş i

î n v e c i v i c i l o r u a m i n t i .

învăţătură de pecatele

celora ce ucigu

i 9* C e la c e f a c e u c i d e r e d e b u n â v o i a l u i ,

ş i v i n e c ă t r e s f â n t a b i s e r e c â , ş i

v a s a s e i s p o v e d e s c â c a s a s e p o c ă i a s c â

d e c e l e c e a u f ă c u t , d e c i î n v a ţ ă s ă

b o r u l b i s e r e c î i , d e u n u l c a a c e l a , 6 a i

s ă s t e a f a r ă d e b i s e r e c â , s ă n u î n t r e

43recto

C.Q* — STII AP LI —

44recto

— STII APLI 39*

a f a r ă d e b i s e r e c ă , ş i d u p ă a c e î a s ă

î n t r e î n b i s e r e c â . î a r â î n t r a l ţ i t r e i

a i , î n t r a c e i a ş p o c a n î e , ş i a ş a s ă

s e p r i c e ş t u î a s c ă c u t o ţ i .

U o i d e r i a c e d e b u n â v o e s e c l i î a m â , c e l a

c e v a ş e d i a ş i s e v a î n v ă ţ a c u m v a u c i d e

p r e o a r e c a r e l e , p e n t r u o d e l â o a r e c a

r i a , ş i î a s t e m a î î n f r i c o ş a t a c e l p S c a t .

d i r e p f c ii a c e î a o a r e c i i ţ i s e v o r s f ă t u i ,

ş i s e v o r î n v ă ţ a s p r e a c e s t a , d e c i ş i

a c e i a a u p ? c a t c u d i n s u l u . d e c i d e s e v o r i i

t S m p l a m a i v i i r t o s a f î e p i s c o p i , s a u i

g u m e n i , s a u p o p i , s ă s e s c o a ţ â .

I a r ă d e a c e s t ă u c i d e r e , m u l t t i I u

c r u d e p 6 c a t e i a s t e a î n ţ e l e g e .

U c id e r e d e b u n ă v o e i a s t e a d a s t ă ,

c ă n d u e " g ă l c i a v â d e o a r e c a r e î n v S l u i r e .

ş i o a r e c a r î i v o r l u a c i o m a g e s a u l e m n u ,

— PRAVILA —

î n l ă u n t r u , ş i b u c a t e l e s ă i f î e s e c , ş i

v e r (^ e f î i a r t e f ă r ă d e s a r e . ş i f ă

r ă u n t f i , ş i p i i in e ş i a p ă p r e s t e s 6p t e

r a f i n a , i a r ă s i i m b ă t a ş i d u i n i n e

c a ş i l a p r a z n i c e d o m n e s c i , s ă p u e u n t

ş i s a r e , ş i v i u s ă b e c u t e p u ţ i n e l u ,

i a r â c f i n d s e v o r u u m p l e , 6 a i , a t u n c e

s ă î o t r e î n b i s e r e c â , ş i s ă s t e

ş i t o t s ă p e t r e c â t o t î n p o c a n î e

ş i I n t r a l ţ i , 6 a i , i a r ă î n t r a c e i a i

î n t r u t o ţ i , î n t o a t e § i l e s ă f a c â c u t e

o m î e d e m e t a n i i .

D « x i a c e s t a î n v a ţ ă s ă b o r u l s f i n t e i b i

s e r e c i , ş i o p r e s c e , i a r â n o i p e n

t r u s l ă b i c i u n e o m u l u i g r ă i m , c i i n d s e

v o r u i s p o v e d i u n i i c a a c e ş t e d w h o v n i

c u i n i , s a p e t r e c ă î n t r a c e p o c a n î e .

3 a i , c e s e u s c r i s m a i n a i n t e , s ă s t e

— PRAVILA —

ş i v a l o v i p r e v e c i n u l d e b u n â v o e , ş i

d e a c e l o v i t u r ă v a m u r i , ş i a c e s t i i

p S c a t i a s t e m a i i u ş o r d e c Q t c e l d e â n t u î u ·

d i r e p t u a c e i a d e î n v ă ţ u t u r i l e s c r i p t u

l î i s ă f a c â 2 p ă r ţ i , i a r â a 3 p a r t e s ă

î a r t e l u i d w h o v n i c u s 6u .

I a r â u c i d e r i a c e i a c e n u e d e v o e i a s t e .

c e l a c e l a j o ' c v a a r u n c a o r i c u l e m n u o r

c i o m a g i l s a u c u s â g S t a ş i v a a r u n c a d e v

v i p r e v e c i n u l l u i s a u c e s e ^ i c e c u p ' l a t r â

ş i m ă c a r t i c u c e ş i c u a j u t o r d r a c u

l u i v a l o v i p r e c i n e v a , ş i d e v a m u r i

d e n t r a c e s t a , ş i i a s t e a c i a s t a t o t d r ă

c e s c â , i a r â n u d e n t r u s v e t u l u l u i ,

ş i o a f l a r e a d r a c u l u i , p e n t r u c e c ă

t o a t e j u e ă r i l e l e u f ă c u ţ i i d r a c u l ,

d i i e p t u a c e i a s ă i n d r â z n e s c â ş i i n

t r u e l i i j ă l u i n ţ a l u i s ă f a c â , d e c e



45r u t o

40*— S-ΤΠ AP LI —

pre acestal învăţăm săse pocăîascâ

atreîa parte dentru ucidere ce de

bunâvoe, ceamscrismainainte,mîercu

rîa, vinerîa, lunîa, cute omîe de me

tanîi, şi în biserecâ de purure să în

tre, îarâ aceîa sânuîntre nice anaforâ

sănuîa, p6ne νοΓΰ întră în lăuntrulii

bis^recîi, atunce să îa şi anaforiâ,

îarâ acesta să între înbiserecâ, şi

săla şi anaforâ, păneşva umple

învăţăturile, şi atunce săse priceştuîascâ, aşijdirîa şi aceîa, ctindu

vor face învăţătura toata, atunce

săse priceştuîascâ.

Omulfi deşva ucide muîare luî

de voe şi săîa alta, săse pocăîascâ

15 ai, şi să facâ'toate cele ceam

scris mainainte.

niceîntrunchip sănaibâ pScat, nice săse chia

me aci asta ucidere.

Sănescine Vii bate pre cineva, şi du

pâ bătae vafi vîu, 3 île, şi du

pâaceîavamuri, săse socotescâcela ce

Iau bătutu cu ucidere dentălu cîa

debunâ voe, atreîa parte dentru pocă

inţa aceluia ce amti scris acolo,

iarâ devafi vîu 6 île, şi dupâ ace

Ia vamuri, săse pocăîascâ juraăta

te dentru aii celuîa ce au făcut uciderîa c^ debunâ voe.

Să nescine vapriiîide unu furii furând

şilva ucide pre dinsul, ucidere mare se

chemâ, pentruce că cumiina Iau pri

nsu, casăse certe şalţii cu certare,

îarâ pentrucea uciî prinsul, fîe mă

carâ şi s6rac cade foame furâ, în

46recto

— STII AP LI —

— PRiVILi —

îarâ deova lovi cu loviturâ mica

şi dentru acesta va mvu’i. căam

v6ût demulte ori lovituri cu pal

ma sau trăgândulii oarecum şi se tum

pla moarte, direptti aceîaînvăţăm ju

mătate deacidere ce debunâ voe,săfacâ pocăinţa.

îarâ deova afla preîa fâciindu cur

Vie, şîiva ufiide pre amundoi, pre

acesta lege nul judeca, că scrîe,

deci să dai pre unulfi ca acesta sata

nei, deperire trupului, ca sufletul

săse spăsescâ celfi drag celii vede cu din

sula, că cumulva vre aşal va paşce.

V^âûtanau şaltă ucidere ce iaste

denăprasnâ, cundti iaste gonit deoare

carele şi fugundii cade şi se ucide

de moare zdrobit, deci pre a cestalîny ăţăm

— PBAVILA —

cai aşa săş sature trupul luî. iaste luî

îndireptare dela diavolul, seminţie ne

bunescâ. iarâ tu detevei protivi ne

buniei lui, şi sufletul tâuţî pîer^,

dereptu aceia pocanîe deântuia să facâ

a uciderii ce debunâ voe.iarâ fugundii acestalva ucide nescine

cu o săgctâ sau cuo pîatrâ sau

cu un ciomagii sau cu unii lemnu.

ac&sta nu se chemâ ucidere de bunâ

voe. iarâ de va Iovi şi acela pre oare

cine fugându cu oarece, căva vre să

scape de moarte, săse pocăîascâ i ai

şi metanii 200 înî. întru pocaanîace dentuiu, cumu scrie ucideria

ce debunâ voe.

Iarâ deva lua numai o loviturâ, şi

deva petrece oî şi va muri, po



47recto

48ricio

41*

c a a n î e 2 a i . S u n e s c i i i e î a s t e t i l l h a r î i i ,

ş i v a fi f i i c i i t f i p r e r 6 u r u i i l t u , ş i

u c i d e r i Γΰ ν Λ d o n u m â v u , ş i d u p â

a c e i a d e v a v e n i s a s e p o c i i î a s c t l , c u p u

ţ i n d p o c a a i i î e , s ă f i e p r î i m i t u l a

l ) r i c e ş t e n î e , c a s f i n u s e î n t o a r c ă i a r ă

î u t r a c e l a c e a u f o s t , ş i d u p â a c 0 i a c i i t e

u e l p r e c f i t e n e l ^ s i l ş u m p l e t o a t a p o c a a n î î a .

Î a r f t , d e v a s c i i i c s c i n e u n t i t â l h a r î u .

ş i v a m e r g e f â r â d e v i n â f i e c a r l a .

ş i l v a p r i n d e d e l v a u c i d e . î a r â n e

f a c u n d u i n i m i c a î n t r ă c e l c i a s u , p r e

u n i i c a a c e î a i î n v ă ţ a m s ă l i s e r 6s i p 0

s c â c a s e l e , ş i s a s e g o n e s c â d e n t r a

c e l e l o c u r e , ş i d e n t r u a v e r e l o r u .

c ă s u n t ş i a c e î a î u t r u n c l i i p c u n e b u n î î a

t ă l h a r î u b i i ş i ş p î i a r d e ş i s u f l e t u l s 6u .

P r e o t u l d e v a g u s t a d e n t r u p u l d o b i t o

- PRAVILA ~

r u e c e î a r â d e v a f i i n ş S l a t â d e o a r e

c a r e o r a , î a r â n u o v a l u a p r e d i n s â m u

î a r e . s ă a i b â a c e i a p o c a a n î e . 5 a i .

î a r â d e o v a l u a p r e d i n s â m u î a r e , ş i

a c e î a l v a l u a p r e d i n s u l t i b ă r b a t , f ă

r â d e l e g î a o v o r u m p l î a , s a s e p o c ă î a s c â

a m â n d o i , 1 5 a i . ş i d e u c i d e r e s ă î a

p o c a a n î e s ă f a c â . a ş i j d e r î a ş i d e

c î a u c i d e r e d e b u n ă v o e . î a r â d e ş v a d a b ă r

b a t u l e i s p r e u c i d e r e , c u m ş i d a l y d a

p r e s a m p s o n u . a c e l a î n t r u t o a t e ^ i

l e l e v î e ţ e i e î s ă a i b â c a n o n u .

M u î a r e c e ş v a u c i d e f e c î o r î i l a n a s c e

r e . c u s f a t u l o a r e c ă r o r i i v r ă j i ,

d e b u n â v o i a e î , a c e l a î n t r u t o a t e

l e l e v î e ţ l i e î s ă a i b â p o c a a n î i , ş i s ă

s e c ă î a s c â .

î t l u î a r e c u r v â ş i v a b e e r b i s ă n u n a

— PRAVILA —

1 c u l u i c e s e ^ i c e l n c â n e n ă s c u t , u n î i

-· c a a c e l a s a n u f i e p o p i .

20* M u îa v e v r ă j i t o a r e , s a u b ă r b a t u l s ă

s e p o c ă î a s c â d e s e v a p ă r u ş i , î a r â

d e n u s ă s e l a s e d e c r e ş t i n ă t a t e .

M u î a r e c ( 5 îa c e v a b e e r b i . s ă ş s c u r â

r o d u l t r u p u l u i s ă n u n a s c â c o c o n i ,

a c e î a s ă a i b â p o c a a n î e , 5 a i ş i m e

t a n î i c ă t e 3 0 5 î n ^ i .

î a r â v a f a c e ş i b ă r b a t u l a ş a , m a i

r 6 u î a s t e . n i c e b i s e r i c a s ă n u i

p r î i m t 5 s c â p r e s c u r î a l u i . n i c e p r i n o

s u l i i l u i , d e n u s e v a p o c ă î , d e s e v a s f ă

t u i ş i b ă r b a t u l e î c u n u s â s ă f a c ă

a c e s t a , ş i a c e l a s ă f i e î n t r a c e s t â

p o c a a n î e .

^ t u î a r î a d e v a p o l i t i a l t u b ă r b a t a .

ş i p r e b ă r b a t u l a e i l v a p î a r d e c u f a r t i

— PRiVILÂ —

s c â , s a u s ă v a n a s c e l v a s u g r u m a c o

c o n u l e i , s ă a i b â p o c a a n î e î n 9 a i .

ş i m e t a n i i c u t e , 1 6 0 . ş i ş a l t e l e .

M u î a r e f e r m e c ă t o a r e , s a u o m u l u .

s ă s e p o c ă î a s c â 3 a i . î a r â d e v a f i

c ă l u g S r f i , s a u c ă l u g ă r i ţ ă , s ă s e p o

c ă î a s c â 5 a i .

S ă n e s c i n e f a r â b i s e r i c ă , ş i l p r i n d i i

f u r f in d i l , s ă d e m a î m u l ţ i i d e c i i t a u

f u r a t , ş i s ă l t i b a t â p r e s p a t e 3 0 d e t o

î a g e . î a r â p r e t a l p a 2 i c ă d e a c m u s ă

n u m a î f u r e .

C e l a c e î a c u s i l a m u î a r î a , s ă a î b â p o c a

a n î e 3 a î , ş i s ă d î a p â r c ă l a b i l o r

c e i s e c a d e . d e c i c ă n u î a s t e ^ i s s ă s e in s o a f *

c u s i l a . c e a c e s t a î a s t e t ă l h ă r î e ş i

c u r v î e , ş i t o a t â r u ş i n î a .



— S -'Π Ι A l'L I

49rccto

50' recto

45*44*

Sfinţii apostoli de biserecu,

23*Ceîasteinaîd9reptfi deceîasteanoi şi

ascula bisericile cele caîfce, sau

sosii zidescâ alta noao.dereptii aceîainvfiţiim devafi obisodcâ veche rSsi

pita, şivavrc iiescino săo noîascâ

şi sao zidcsefi. săiiupue alta teinelîe,

ce pre c0 temelie ce îaste maî nainte,

acelîa ise cade neclafcitâ. îarâ deseva

afladupâ martune, căfarâbla^ôsfovenîa

bisericH ceîi mari de preacele locuri

sau temelîicib acîa bisericâ, acela sâvîe ceva sa zidescă, ace biserica,

şi Să Ia blaôs/ovcnîedela episcopul depre acele

locure, cum şi deace biserecâ noao

atuncesăpue temelie noao şisăzidescâ,

larâ nescine deva vre să zidescâ o

n ă r i l o r , a t u t a l o c i i s ă s e m n e z e , ş i

a ş a s e i n f î î n g â c r u c e c e î a s t e s t a v r o p i g .

ş i s ă c ă d e s c â a r h i e r e u l , ş i s ă f a c â

r u g ă c î u n c . ş i s ă î n c e p ă a z i d i c e l a c e

v a s ă z i d e s c ă ş i s ă i f î e l u i d e h]agoslove n 'i e ş i d e l u m i n a r e , ş i d e s ă n ă t a t e

t r u p u l u i ş i s u f l e t u l u i ,

î a r â f - . i r â d e a c i a s t ă t o c m e l â , n i

m i n î a î n t r a l t t i c h i p t i s ă n u f a c â , p e n

t r u c ă n u s e c a d e î n s u ş i i c u p u t e r î a v r e

r î l l u î . c ă m u l ţ i f u r â d e p e r i r e , c a

n i s c e f ă r â d e r u n d u ş i c u c u v i n t e c u r

m e z i ş a t e ş i n e d e s t o î n i c e , î a r â î n s u ş i i e p i s c o p u l d e n u v a m e r g e

l a o l3% o s ? o v e n î e c a a c e s t a . îa r â e lO a r e p u

t e r e s i i t r i m i ţ â b la <70S?0v e n î e c u o a r e c a r i

p r e o ţ i , n u m a i f ă r â î n t r e b a r i a e p ? s c o p u

l u i . ş i f ă r â d e b l o ^ o s / o v e n î a l u i c a s a n i c e

î n t r u î n c h i p i i s ă n u s e î n c e p â .

— PRAVILA —

b i s e r e c â d e î n t e m e l i e , s ă v î e l a a r l u e r e

u l d d e p r e a c e l â l o c , ş i c u m s e c a d e s ă i f a

c â l u i c i n s t e , d e c i s ă i în t r e b e p r e d i n s u l

e p i s c o p u l , î n c u t e ^ i l e v e r i p u t e I u

n i i n a b i s e r i c a c u l u m i n a r e c a s ă f i e

d e a lt i d a r i a d e n d e s t u l c u c u v i n t e d e m ă r i

v e p r e d w m n e < J e u . o r i 3 l u m i n i o r i 6

o r i 8 o r i 9 o r i 1 . o t i t e v o r f i p r e

p u t e r î a l u i , ş i p r e a m 6r u î n t u l d e c a

v a s c i a c e s t a d u p â s f a n t u l i l c t i t o

i ' u l u i . s a s e s c o a l e e p / s c o p u l i i d e m ă n e ţ a

ş i s ă m S s u r e l o c u l i i , ş i î n p r e j u r u l i i

l o c u l u i s ă î n g r ă d e s c â c u p i m z â s a u

o a r e c e a c o p e r i ş , ş i s ă a p r i n φ \ l u m i

n a r i î n l ă u n t r u i n p r e g i u r u l u l , c a s ă î n ţ e

c a t ă l o c t i v o r i i l u m i n a l u m i n ă

i ’i l e , c i l t i i v a p u t e a p r i n d e c t i t o r u l u

i n t o a t e § i l e . ş i d u p â l u m i n a l u m u

P R A V I L Ă D E C E Î CE CRED LVTP.U

G A D I N I ŞI Î N F I E R I . Ş I A U

C IA S U R I . U N ÎI B U N E , A L Ţ i i R IÎL E . D E p iL E , U N II B E L E ,

ÎABÂ AŢII BUNE:D e c i s i i n t i i o a r e c a r i i î n t r u c r e ş t i n i . 2 1*

c e ţ i n ă l u c r u e r e t i c e s c u . c i i n d i i a p u

n e s o a r e l e , n u d a u n e m i c a d e n t r u c a s a

l o r i i , n i c e f o c u , n i c e f r e u n v a s o a r e

c a r e l e , s a u f r e o t r i b u i u ţ â o a r e c a

r i a , s o c o t e s c u ş i g l a s u r i l e c o c o ş i

l o r i i , ş i a l e c o i - b i l o r . ş i a l t o r i i g l a s u

r i , ş i a l e v u l p i l o r , ş i î n t i m p i n â d e

g r ă e s c i j . u n i l e r e l e , a l t e l e b u n e , ş i



51 .

recto

— S ΪΙΙ . AP LI — 46 *

52recio

S TII. AP LI —47*

Si

câutarîa soarelui şi alunei şi a ste

lelor, şi chemarîa dobitoacelor, dire

ptti aceîa, îatâpre amăruntul tocmim

şi învăţâmti, cine are acestîa, cu

certarede acmu sănumai ia aminte une

le ca acestîa, pentruce câ înfricoşa

tu judeţii vorti săîa deacesta.

25*Cineşface sâblaznâ cu miina. şi

acestae curvîe, săîa canon 3 ai. şi

metanii cate 24. aciastâ malachîe

\ îast'e îndoao chipure, una cu coapseleş,

îarâ mai re îaste cîacu mtina, de ctit

cu coapsele, ce şi acestae re şi hi

tlenâ şi amSndoao,

^ ' îarâ iaste şi malachîe muerescâ. ce

îale lucrfeâ una cu altâ. şi ace

sta se cade dzihovnicuhâ forte să între

be, şi săle de lor pocăinţă. 1 antl.

— PKAVILA —

Direptîî aceîa pentru aciastâ săbia

^nâ, învăţăm precele mueri cubunâ

smerenie, celîa ce au unbărbat dupâ

lege. unile caacelîa săfacâ toa

tâ treba bisericii, şi prescuri

şi prinos, îarâ sănuse cre^â toate

muerlle celîa cenu siintu întru curăţîe şi întru ispovedanîe, macara

săstintu şi fete. cineva călca ace

stâ învăţătura, anathema şefie, ce

se îce lepădatu de criştenătate.

Omulti ceşdâ trupulu [u-e ruşine

să aibâ certare 5 ai, cu alte

pocăinţe. îarâ înmulte chipure de cineş

dâ trupulu preruşine amscrisfi, întruscripturile dendârStii, iw* λ\μη'ρ .

numai cautâ premSruntulîi acolo,

îarâ îaste şi alţii p6catÎl sodomlenesc

Cela ce cu muîare lui zace şi pre ş6

ûtii curvesce, ce îaste mai pre spre

fire, ce îaste fârâ de lege mare, şi

p6catu nesăţiosii. ce şidwmneêu

de acesta lasfSrşitulu răspunsului

rece, mai iuşorvaiî sodomului, şi

gomorului la' îoa ce înfricoşată,

de ci direptii aceia să aibâ pocaanîe

3 ai şi metanii cute 100 înî.

îarâ toţi ceia ceşu punii ruşine tru

pului de curvîe pre întraltă locii ale

gundti de pre unde e treba nevoia firei

curviei, acesta face jârtvâ dîavo

lului cu sSmunţa Ini cu păcatele ces

mai pre spre fire. pre unii ca aceşte

i învăţăm, că nu siintu destoinici

să se priceştuiascâ, în 4 ai, şi mai

multti, nice să cuteţe ase apropîia

— PKAVILÂ —

către sfânta şi dumnezeiasca taină

Trei nunte nue datâ lege dela d^mne^®'

êu, cineva întră întrei nunte, di

reptii aceia cineva veni întră cesta

lucrare ftirâ de lege curvesce. unîi

ca aceia să aibâ pocaanîe 8 ai.

Cine răsipesce groapele morţilorii. 27*şi pre acei morţi iva dezbrăca dehaine

şi aceste leva fura, sase pocăîascâ

5 ai, şi metanii înî cute 100.

îarâ deva săpa şi case, şi leva fu

ra, săse pocăîascâ în trei aî.

iarâ devor ave oare carii vrăjmăşie

întru ei, şi nusevoru împăca unul

cualtul, ce aşa vamuri unul deinş'iiîarâ altul va rămune, cela ce au rămas

să aibâ canon pănSîn trei aî, şi

aşa înpatru êci de île, să mergâ



53reoio

48 *~ S T ir AP LI —

la groapa, acelui mortu, şi aşa să

grăîascâ îartamâ frate, şi d^<rane4ftu

te îarte.29*Deci morţilortt lise cade, sălise facâ

pomenire şi slujire, atreîa î şi

9 î, şi adoa Recile, şi apatru

Recile, şi a 6 luna, şi anul deplin,

aşijderîa şiînstimbăta lăsării decarne.

şl în sumbăta, lăsării de brunzâ. şi

în sumbătaiOsaîilor.căpentru acesta

să credem că vor afla dezlegare de pâ

catele loru.

30*Deci în viiţăm de sugrumat şi de movtă

cîunâ să nuse guste aceste, fieş

carele deîncreştini, nice săîa stinge de ce

la ce curî junghetuluî, ce oare ca

rli dentru nebunîîalorvifacu acesta,

că învaţâ lege Iu d^^mne eu. că carne

54

recto

~ S-TII AP LI —

tru săn gele lu î, atunce sălu jun ghe . î să m utiiince

totu. îarâ deseva zăbovi, pene va rgci, nu se

cade să măniînce nna ca aceia,

îa r â aleg un df i farâ den nile ca aceşti a , ce îa st e în văţa tu as e m un ca to t cre şt in ulu . şi toate

cute sugrumate, şi nejunghete, cuiniloru şi

gadiniloru săse lepede.

Şi cineva mîinca corbii, sau cioara, ciovraîacâ.

sau cucu, sau coxuîu, sau velturii. sau priveghi

toave. unîi ca aceîa 1 an« săaibâ pocaanîa, şi

metanii 100 de (Jioa.

Cineva miinca lupii, sau vulpe, sau cuine, sau

pisică, sau aricîu, sau pâlşS, sau nev&tu

icâ, sau veveriţa, şi şaltele altele, căte

săn tu necurate, şarpe, broască ţestoasă, şi

şaltele ca acelia, sau călii, sau măgarîu, sau deîncele sSlbatece, sau dencele dumestece, cfi

tesu nejurate, ce nu îce legîa Iu dumnezeu,

îa râ de nu va fi pre voî a lu î, ce de ne voe va m ăâ nc a

săse pocăîascâ, 1 anii şi meta nii, 15.

îa râ în pu ţulfl, sau în fă nt unâ ce îa ce nu cu ra apâ

în tr cîn sâ , şi în tr unsu li i va că de o ga din â

oare carîa. săse verse dentrace apâ, Π vedre,

şi aşa săbia. îarâ dentracelfi puţâ, ce deseva a

3*

— PRAVILA —

întru sunge sufletu sănu mănunce. deci

că atot dobitocul săngele la i îaste

siifletulu luî.

Aşijderîa şi ceîa ce puuu curse pentru

vfinatul, şi se sugruma întrtmse dobi

toacele, altele ori gadini, şi pre

acelîa le îaudeleraănuncâ, sau decui

ni gonite şi sugrumate, unîi ca ace

ştia certămuî cu legia hi dwmneên a

cestîa sănu.se facâ. numai c^îa ce?!e

va ucide, sau seva săgeta, sau de arme

sau de suliţa de mtina omuluî, ceseva

v6rsa sfingeleeî,şiacestasăsemănunce

toata. îarâ ce suntfi aceste fărâ

delege ceseva mti n ca ceva de în ceste o

prite. unii ca aceîa să aîbâ pocaîa150 de île, şi metanii 12,

Şi cine va prinde cu hBrăţu lH orice, şi denapra

SDU cum ndu de lva lu a, şi d evafi caldu în

— PRAVILA —

fla în ijioa de ântă îu acelii dobitocii mortu, ori

gadinâ. îarâ de vafi de 2 île, sau pene atreia

(Ji, şi după aceia sev a scoate, săse verse d entracîa

apâ, 9 ve'dre. şi aşa să bage şi aghîazmâ.

şi săbe den tracelfi puţfi iarâ. aşa sSbage aghiaz

rao, delii voru curundii denăprasnâ curăţilS pri

în su li i. îa râ dev a petr ec e în î le m ulte şi va pu

treî întru însulfi. să verse ieîntruînsulii, 40.

de ve'dre d e apâ. ş i atu nce săvie preotnlu en pre

oţîa luî. şi să aprinţlâ 3 lum inări înp rejurul lui

şi să cădescâ şi să ciutescâ moHtvâ, şi săi

sflnţescâ priînsulu. şi atunce sabe dentrSnsul.

îa râ apa lu i dev a cu ra afar â. ne in ica nun e va

tSmâ anile ca acelîa.

îarâ deva cade în vinlî sau în nntfi,

şi deseva curftnd afla săse scoaţâ şi

săvîe popa săi osflnţescâ, îară deseva

zăbovi, p6ne va începe a putrezi

înti’unsul păne în doao île. săse mu

te întraitu vas curat, şi săse osflnţescâ de preotul, iarâ deva fi ρδηδ

va putrezi, acela nuse cade săi guste

5



55recio

56recie


c e s a s e v e r s e t o t u p r e p ă m u n t . î a r â

d e s e v a t 6 t n p l a c e v a d e n g a d i n e a s e p r ă

s i d e s c o t i n e n e c u r a t e ' î n t r u g r ă u ,

s a s e s p e l e c u a p â b i n e , . ş i s a s e o s f e

ş t u î a s c â d e l a p r e o t u l , ş i a t u n c e s ă i

m a c i n e ş i s ă m ă n i l n c e , î a r â p r e s c u r i

d e n t r u a c e l g r ă u s ă n u s e f a c â .

î a r â c e s e v a s p u r c a m ă c a r â c e d e i n u n n a

o v r e i l o r , o r i v i n i i o r i u n t u . s a u a l

t t i c e v a d e n t r u a c e ş t i a n u s e c a d e e r e

ş t i n u l s ă l e g u s t e , c e s ă v i e p r e o t u l s ă

l e s f ^ n ţ έ s c â > , ş i d u p â a c e î a s a s e g u s t e .

Ş i o a r e c i n e v a m u n c a c u A r m e n i ,

s a u c u P a v l i k e n i , s a u c u a l ţ i e r e t i

c i o r i c a r î i , s a u m a i v u r t o s u c i n e v a

a v e l î u b o v i i c u d i n ş î i , a c e s t u î a i g r ă

î a s c e l e g î a l u i d w m n e ^ e u , s a s e l a s e d e a

c e s t î a . ş i s ă m e r g â c ă t r e b i s e r e

51*— S-TII AP i-i —

i l e a n u i n t r u p o c a a n î e .

S ă n e s c i n e s e v a î n p r e u n a c u o v r e i i ,

ş i c u d i n ş î i v a c h i t i î n t r o c r e d i n

ţ â , ş i a c e s t a î a r â v a v e n i c u n d u v a .

î n t r u c r e ş t i n ă t a t e , s ă a i b â p o c a î a

n î e 9 a i . î n t r u l o c u i ţ i c e l o r i i c h e m a ţ i ,

ş i d u p â a c e î a s ă f î e p r î i m i t â p r e

s c u r e l u i î n b i s e r e c â . ş i d u p â a c e

î a s ă f î e î n t r u p o c a a n î e , ş i î n t r u a l 1 0

a n . s ă s e p r i e e ş t i i l a s c â c u s f â n t a p r i c e ş te n î e .

C i n e s e v a î n s u r a î n t r a l t â c r e d i n ţ â 3?

f e t e l e ş i f e c i o r i i , u n i i e a a c e î a s ă

a i b â p o c a a n î e î n 5 a i . a ş i j d i r e ş i

p o p i i c e î a c e i v o r c u n u n a , ş i a c e î a s ă

a i b â p o c a a n î e 3 a i a f a r a d e b i s e r e c â .

C i n e î a m a n a g r u u l u i , s a u a l t f t c e v a g j

d e n t r a c e l e , a c e s t a î a t â s c î e l u c r u l

d r a c u l u i o r i d e î n v i n u , o r i d e n p t i i r e

— PKATILA —

c â c u r a ţ i i . î a r â d e v a f a c e a c i a s t a c u

s c i r e , s ă i f a c â p o p a n i o h ' t v â . î a r â

d e v a ş i s c i ş i v a a u ^ i c e r t ă r i , î a r â

s ă s e o s f i n ţ e s c â , ş i s ă i s e d î a l u i

p u ţ i n e î n v ă ţ ă t u r ă d e c e r t a r e . î a r â

d e n u v a a s c u l t a c e r t a r î a c e v a v r e s ă m ă

n i i n c e c u d i n ş î i ş i s ă b e , u n î i c a a

c e î a c u c r e ş t i n i i s â n u m ă n â n c e , c e s ă

s e l e p e d e d e d i n s u l t o t c r e ş t i n u l i i . c a

d e u n s l u j i t o r î u d e b o z i , ş i d e b i s e

r i c â s ă n u s e p r î i m e s c â , î a r â d e v a v e

n i c â n d v a l a i s p o v e d a n î e , s ă a i

b â p o c a a n î e î n 3 a i . ş i î n t r u 2 a i ,

s ă n u s e p r î i m e s c â n e t n i c a d e n c a s a 1 u i ,

n i c e p r e s c u r i , n i c e a l t f i c e v a f r e u n u

p r i n o s n i m i c a , î a r â î n t r a l t r e i l e a n v i

s ă s e p r î i m e s c â p r e s c u r î a l u i î n b i s e r e

c â , ş i a ş a s ă s f S r ş a S c â ş i a l t r e

— PRAVILi - ·

o r i d e n t r a l t i i c e . d e s e v a l ă s a d e a c e

s t c , s ă a i b â p o c a a n î e 4 , a i m e t a

n î i c i i t e o s u t â .

S ă n e s c i n e v a l u a o f a t â c e v a f i l o g o 34‘

d i t â c u d i n s a , ş i d u p ă a c e î a

o v a î n ş S l a a l ţ i i o a r e c a r e l e , ş i o

v a s p u r c a , ş i v a v r 6 s ă o î a ş i a c e l a

p r e d i n s â c e n u i s e c a d e c e d e v a v r e î a r â

c e l i i d e n f c i i î u c e s a u l o g o d i ţ i i c u d i n s a

a c e l a s ă o î a .

P o p a d e v a c ă d î a c u o m u î a r e , f ă r â d e 35*

a l u î n u m a i s ă s e p ă r ă s ^ s c â d e p r e o

ţ î e , ş i s ă f î e î n p o c a n î e .

P o p a c e n u ş v a m ă t u r a s f â n t a b i s e r e

c â ş i s ă o c u r ă ţ e s c â , ş i n u o

v a î n f r t i m s e ţ a , ş i n u v a s o c o t i î n t o a

t e s i i m b e t e , u n î i e a a c e î a s ă s e l a s e d e

p r e o ţ i e .



57rec to

— s Tii ap 'li — , .

P r e o t u l t i c u n e g r i j a l i i î c e n u v a l u a

s f â n t a t a i n a l u î d 2« m n e ^ e u , ş i o v a m ă n

c a o a r e c e d e c e l e n e c u r a t e , s a s e d e s p a r

î n t r e î a î c e s e ^ c e d e l e t u r g h î e .

P o p a C 9 v a b e l a c r t i c i m â , s a u v a j u

c a , s a u c u n t a m i r e n e s c e , s a s e g o n e

s c â d e n p o p î e .

P r e o t u l , d e v a a s c u n d e s f â n t a l u î d m n n e

^ e u p e n t r u o a r e c a r e v i n a , î n p ă

m i i n t u , s a s e d e s p a r ţ â d e p r e o ţ î e .

P o p a d e v a d a s f â n t a t a i n a l u i d u i n n e

^ e u c e t e ţ u l u î c e l u i d e s t o i n i c s a u o m u l w i

p r o s t u , s ă o p o a r t e e î î n c o a c e ş i î n c o

l e p e n t r u o a r e c a r e t r e b â , î a r â n u

î n s u ş c u f r i c a l u î d ? < m n e ^ e u s ă o p o a r t e ,

u n î i c a a c e î a s a s e p o c â î a s c â î n 3 a î .

M u î a r î a p r e o t u l u î d e v a v r e s a s e p r i c e

ş t u î a s c â , ş i n u v a f i a l t t î p r e o ţ i i

' 5 8. recto

— S-TII APLT — 50*

t o ţ i s i i n t f t î n c h i p u i i u d e i , c e l a c e a u

v i i n d u t p r e d o m n u l I s . - u n î i c a a c 6 î a s ă

a î b â p o c a a n î e , 1 0 a î . ş i m e t a n î î 5 0 .

A ş i j d e r î a ş i c e l a c e î v a a s c u l t a p r e

d i n ş î i . ş i a c e l a c u a c e î a ş p o c a a n î e

s a s e p o c ă i a s c â . î a r â d e v a f l o d e i

r e o a r e c a r i a d e a c e s t â c l e v e t â . n a r e

p 6 c a t u c e l a c e l i î v a p i i r u p r i î n s u l i i . .

P o p î i c e î a c e v o r i i a v e o v r a j b ă î n t r u

e î , ş i n u s e v o r î n p ă c a , c e v a s l u j i

a ş a . s ă s e p o c ă i a s c â , 4 a i . ş i m e

t a n î i 1 0 0 . c u m g r ă î a s c e ş i s f ă n t u l E v s e

v i e , a m a r t i d e } > r e o t u l c e l a c e a r e v r a

j b ă p r e f î e c i n e , ş i a ş a v a m e r g e d e

v a s l u j i .

P r e o l u l u c e l a c e v a l ă s a u n u o m d e n

t r a i l u i c e v i n e l a b i s ( 5 r e c a h x i,

ş i a c e l u o m u v a a v e v r a j b ă c u v e c i

PRAVILA —

săo priceştulască, îarâ însuşi acela

săşpriceşfcuîască muiarîa luî. îarâ, de va

^ce cănue destoinic, cevada îatâ

ceteţulluîdeova priceştuî, anathema

săfiennpopă caacela ş i înţelepciune luî.Popa cela ceva piiceştui ori ce oroii, ore mic

ori mare, ori tinerâ, oti betriinu. pewe ce nuvalua soire dinsnlii dela d ithovn cu seu, o are

flostoinicuîaste, an ba. nnîi ca aceia sase gone^

scâ dela preoţîe . cese îce întru pocaanîe 5 ai.

îarâ cu nes ci re des e v a in şa la şiv a g reş i deva pr i

ceştui, deva fi şi coconu micu. cnmu am u îs

făru de respuînsu, 7 aî să aibă pocaanîe .

Eptscopultt,saumatmare deepiscopAcese φβ®

mitropolit, cel va cleveti altti

episcopu, ca săî îa episcopîalui. saunorîa

altuî popă,, ce iaste cinstia luî, saubiserecai. sau deva cleveti voinicii

P*·© alţii voînicÎi, săîîa averîa lui, ce

oaudobilndit dela domnu s6u. aceştia

- PRAVILi —

n u l i i lu i s a u v r o g ă l c ^ v â , d e c i a c e l

p â c a t i i î a s t e p r e c a p u l a c e l u i p o p ă ,

c e d e v a f i o a r e c e d e l â s a u g a l e i v â

î n a i n t e b i s e r e c î i . s ă i î n t r e b e p r e d i n ş î i

p r e o t u l i i î n n a i n t t a ş i a l t o r u o a m e

n i . ş i s ă i î n v e ţ e p r e d i n ş î i î n t r u

d r a g o s t e ş i d e î n d e r e p t a r e .

P r e o ţ i i d e p r e p r e o ţ i i v a î n v ă ţ a d e b i

n e , s a u p r e a l t u o a r e c a r e l e , î a r â a c e l a

n u v a a s c u l t a , n u a r e a c e s t a p ă c a t t i

c e d e n u v a a s c u l t a î n s u ş i i s ă c a u t e .

S ă n e s c i n e v a l u a d a r i i c a s ă f a c â 36*

m e t a n i i c t i t e i v a f i ^ i s d w h o v n i

c u s 6 u , ş i d e n u l e v a f a c e p r e î n s e l e l a

v r e m i a c i i n d i i i s a u ^ s l u i , a c e l a s ă f a

c â l u i m a i m u l t e .

Preotulii sănu măniince corastrâ de

la vaca lui, p6nâ 1 săpt6miiaâ.



recto

54*— ■S-ΤΠ AP LI -

aşijdire şi toţi creştinii.

D e v a î n t r ă c t i i n e î n b i s e r i c â , s a u p o

r c u s a n u s e f a c â l e t u r g h ' i e p 6 n e a s 6 p t 6

m u n â . î a r â c e l a c e s e î n p r e u n e

z â p r e o t u l u i d e v 6 n d u s f â n t a o r i

î n c e c h i p , s a u c e î a c e c u m p ă r â , s ă s e j u

d e c e p r e a c e î a c a c e î a c e f u r a b i s e r e c a ,

37* C i n e s e m ă h n e s c e d e b u n â v o î a l u i d e

r u g ă c i u n e ş i d e c u n t a r e , ş i v a u m

b l a c a u n d o b i t o c , s ă a i b â a c e l a p o c a

a n î e u n a n , ş i m e t a n i i , 1 0 0 î n ^ i .

38* P r e o t n l f i d e v a i n t r a ş i v a s b i j i l e t u

r g h î e f a r â d e a n t h i m i s , s ă Î n c h i n e 2 0 0 ,

d e m e t a n i i . î a r â d e v a f i a c e l p o p a

s ă r a c i i ş i n u v a a v e p r e c e c u m p ă r a ,

î a r i i e p / s c o p u U i s e v a s c u m p i , a c e l p 6 c a t

î a s t e p r e e p i s c o p u l ş i p r e ţ e r c o v n i c i .

D e s e v a p r i c e ş t u i c o c o n u l n e b o t e z a t ,

— PU AV IU -

să aibâ pocaanîe părinţîi lui unu

anii, şi metanii cftte 5 0 .

30*M\iîaredevanasceîn postul cel mare,

să postescâ, 40 de île, şi sase

priceştuîascâ.

40*Cineva căde şi seva ucide debunâ

voîa lui, acesta sănuse cunte, nice

săise facă lui pamete nice dinioa

râ, îarâ deva căde denevoia lui dese

va ucide şi va muri, acesta sase cun

te, şi săifacâ lui pamete.

îarâ cineva merge la precurvîe, sau

la curvîe, sau la furtişagu, sau -la tulliărîe, îarâ întracestîa oricum

Ivorii ucide şi va muri, niminîa să

nul ciinte. şi nice opamete niminîa

să nui facâ.

-4i*Sănescine vapurtapîîaledecal sau de

— S-T II AP LI — 5®*

m a g a r î u , s ă n u î n t r e î n b i s e r i c â .

c e s ă s t e a f a r a c u m u e r i l e .

C e v o i n i c u v a e ş i l a r ă z b o î u , ş i s e v a

l o v i c u a l t i i v o i n i c u ş i l v a b i r u i ,

ş i l v a p l e c a s u p t t i d i n s u l ş i a c e l a v a

s c i c ă v a s ă î a m o a r t e d e l a d i n s u l , ş i

d e v a ( J i c e d a u m â f r a t e , n u m S u c i

d e , î a t â c ă s u n t i i p r e v o i a t a , î a r â a c e

s t a v a f i n e m i l o s t i v u ş i l v a u c i d e ,

s ă s e l e p e d e d e c r e ş t i n ă t a t e , ş i p o

c a a n î e 2 0 . d e a i ş i m e t a n i i c a t e . 1 0 0 0

î n ţ j i . d e c i p e n t r u c ă l p l e c a ş i s i i p i i t

t i n e , ş i î n t r u v o î a t a f u p e n t r u c e

t i c ă l o a s e i u c i s e ş i , î a r â d e v a f i

u c i s u l d e l i r n b â p ă g u n â , a c e l u i a maî

p u t i n e i a i s ă i s o c o t e s c â l u i d e i h o

v n i c u s 6 u ,

î a r â d e s e v o r a d u n a d o i î n p e r a ţ i c u

60recto

■ PRAVILA -...

v o i n i c i i l o r l a r ă z b o î u . a t u n c e ^ i c e s e r i

p t u r a . c ă p S c a t u l î n p 6 r a t u l u i s p r e

o a m e n i i l u i , î a r â p 6 c a t u l o a m e n i l o r

l u i s p r e î n p S r a t u l u . ce f e r i c e d e c e l a

c e s e v a f e r i a t u n c e s ă n u u c i g â n i c e

s ă l u u c i g â .

P r e o t u l i i d e i v o r u m u n c a f e c i o r i i l u i

p r e s c u r i n e c t i n t a t e , s a u c o l i v â ,

s a u f i e ş c e c e s e a d u c e d e o a m e n i l a b i

s & e c â p e n t r u b l a g o s l o v e n î î a . î a r â a c e l i i ·^ ^

v a d a ş iv o r t i m u n c a n e c u n t a t u ş i n e

b l r t g o s / o v i t . u n î i c a a c e i a s ă a i b â p o c a

î a n î e 3 a i , ş i m e t a n i i c t i t s o 1 0 0 .

sf(^ntuitii săborii al doile,

atoatâ lume.

O a r e c i n e v a v e n i d e î n l i m b â spurca

t â ş i s e v a b o t e z a , î n t r u c r e d i n







65reeto


îarâ deva muri acel om necuminecat de

negrija preotului, acelii pScatti

iasfce pre preotulu.De va mari un om şi seva chema preo

tul sase ispovedescA. lui, îarâ popa

nuva merge ceva ice cânamuînvăţă

tura dela episcopul săfîu cuiva d«ho

vnicii. şi nu cutezii să facu ace

sta, şi deva muri acelft om ne ispove

dittJ. acelii pScat îastespre preotul,

pentru ce cănu socotesce scripturace grăiasce, casănu întorc i cela cevine

latine, şi întristezi sufletulu

lui, nebune preote bine gr&esci, că

nai învăţătură îarâ pentra acestâ

nevoeşi pentru cela ce alerga latine

pentru d%mneêu. direptii aceia sase

pocăîască acelu preotu. 3 ai şi me

tanîi 100.

— s-îii ap'li ~

îarâ deseva chema preotul de oare care

le, să slujascâ pre un om mortu

sSracti sau bogatti, şi auva m^rge pen

tru darul, să aibâ pocaanîe I anO.

şi metanie 200 ΐαφ.

Preotul deşva lăsa bisereca luî la

fieşce prazdnicti şi oameni lui.

şiva merge laaltâ :biserecâ pentra

oare ce dobSndâ, să aibâ unîi caa

ceîa canon, 2 ai, şi metanie ctite 100.

Preotul nice dinioarâ să nu întreînleturgh'ie fărâ de grămâtic, nice

fărâ de celu semnaţii de preoţie,

îarâ deva face aciasta dentru nebunîla

lui, săse pocăîascâ în 4 ai. îarâ de

va sluji cufatâsau cu muîare. săse

pocăîascâ în 12 ai.

Preotul de seva chema săfacâ moHtvâ

recto

— PRAVILA —

Preotul desculţii sănu în tre înbes^ri

câ săcunte, iarâ deva intra căndti

va, şiva eănta. ori sara ori demti

Beţa desculţu. săfacâ 100 de m eta n ii.

Preotul deva tăîa sfanţul agneţhcă

ndîiva, şiva cădîa osf6rumitu

" î â mica. săfacâ, 200 de m etanii.

Cine va zace cumuîar^ luî ce cu le

ge, acela în trac0îsănuseapropîecă

sfratele icoane, nice către tru

pul oare căruî sfihitu, nice către

’ttoştîe, miicarâ siintfi şi de un sfCiu

t&micu, nice săi sărute nice săi pupe,

ce departe să ste şi să ise închine nu

îarâ nescine săseva apropîa şi

săruta, sauva întră însfantulu

oltaru săîasâ afarâ şi săfacâ 100

<6metanii.

— PIUVJLA

la nasceria unîi mueri oare curiia,

sănu întreînlăuntru încasă,ce mai

naînte sâstîa lauşa casei, şi săfa

câ molitva, şi dupâ aceîa să între

înlăunfcru, şi să cădescâ pretu

t i n u d i n î a .

Preotulii de va sluji leturghîe, şi

dupâ aceîa va lua araiinca şi să va în

bâta şi de acesta va boru, să aibâ

pocaanîe 6 luni şi miîa demetanîi

întoate île.îarâ fărâ Je saturare, şi fărâ de

beţie, şi de vi eo boalâ oare car<iiva fi iui ac(?sta, să se canonescă

40 de ^ le şi metanîi cinci sute.

Muîare deva zace cu doi bărbaţi, 8*

şivor fi fiaţi buni, sau unu bă

rbafcu cu 2 surori, un omâ ca acela să



— s't ii . ap l i —

s e p o c â î a s c â t o c m a p 6 n e l a m o a r t e ,

ş i l a m o a r t e s a s e î m p r e u n e z e p e n t r u

î u b i r e d e o a m e n i , c e d e s e v a l ă s a d e

c î i d e a m S n d o a o m u e r i l e , c e s e ^ i c e d e

a m u n d o a o s u r o r i l e , s ă n u m a i a i b â d i n

s e l e n i c e u n a . s a u i a r â m u î a r e d e v a l ă

s a a m t i n d o i f r a ţ î i s a n u m a i i i i b â , b ă v

b a t u n i c e p r e u n u l u d i n ş î i . ş i a ş a

î a s t e p r î i m i t â , a c e s t a p o c a a n î e d a

s ă v o r u p o c ă i . î a r â d e n u , d e ş a r t ă

l î e p o c ă i n ţ a .

M u î a r e d e v a n a s c e , s ă f a c â 4 0 , d e

^ i l e . ş i d u p â a c e i a s ă s e p r i c e

ş t u î a s c a . î a r â d e v a v e n i s p r e d i n s â

m o a r t e d e g r a b â , p 6 n e l a 4 0 d e b i l e

s a u î n ^ i o a d e n t u î u d e n a s c e r e e i , ş i

a t u n c e s ă s e p r i c e ş t u l a s c ă . a ş i j d i r e

ş i c o c o n u l b o t e z a t s ă s e p r i c e ş t u i a

67recto recto

---- S TII. AP LI 63*

a c e i a p 6 n e a s S p t f i m u n a s ă s e s p e l e

c u a p ă ş i s ă î a a g h î a z m ă .

O a i ’e c e p r e o ţ i i d e v a b o t e z a p r e c i n e v a ^9*

d e t r e i o r i . s ă s e î a d e l a p o p i e , c ă

o a r e c i n e s e b o t e z a d e t r e i o r i , a c e

s t a ^ i c e 3 p ă r i n ţ i , ş i 3 f î i ş i 3

d u h u r i s f m t e . c e d i n î o a r â s ă s e b o t e

z e f i e c a r e l e . D e s e v a s p u r c a

o a r e c i n e c u c e v a , a c e l u î a s ă i f a c â

p r e o t u l u m o h ’t v ă .

D e v a f l c o c o n u l b o t e z a t u , ş i n u i

v a f i l u a t u p ă r u l u l u i c e l i i d e î n

t ă î u ş i a ş a v a m u r i . s ă a i b ă c a n o n

p ă r i n ţ i i l u i 1 a n i i .

C i n e s e v a b o t e z a f l ' i i n d i i c r e s c u t u l i i

l u i d e m u l ţ i a i , s ă s t î a ş i s ă g r ă

î a s c â î n s u ş i ,B ' f c p S w b x ε^ ιινλγο κ *λ .

Î n v ă ţ a ţ i i d e a l t u l , ş i s ă ^ î c â a c e

— PRAVILA —

s e â , d e i v a l u i f l m o a r t e p 6 n e a

8 ^ i l e , s a u ş i m a i î n m u l t e ^ i l e . c e

m u î a r e m a i n a i n t e s ă i c p t e s c â m o

l i t v a d u p ă n a s c e r e e i ş i a ş a s ă s e

p r i c e ş t u î a s c ă . a ş i j d e r e ş i c o c o n u l .

Ş i b a b e l e c e s l u j e s c t i l a n a s c e r e , i n v ă

ţ ă m t i p r e a c e l î a p e n e a 7 ^ i s ă

v i e l a s f « n t a p r i c e ş t e n î e . p e n t r u c e

ş i a c e s t e , s l u j b ă d e t r e b ă s l u j e s c ,

ş i ş a l t e m u e r i c e v o r i i f i f ă r â d e

l u c r u ş i f ă r â d e s l u j b ă , c e v o r t i v e

n i s p r e a c e s t a î n t r ă c e l c i a s d e n a s c e r e .

u n i l e c a a c e l î a s ă f i e p r î i m i t e î n b i

s e r e c â , ρ δ η β a 1 2 ^ i . î a r â a l f i t e l e

p 6 n e î n a 1 5 î n p r o t i v ă c a r e c u

m a u s l u j i ţ i i . î a r â d e n u s e v o r i i c h e m a

p e n t r u o s l u j b â o a r e c a r i a s ă n n m e r g ă .

D e v a n a s c e m u î a r e î n s f ^ n t e l e p a s c i .

- PRATILÂ —

s t a d e t r e i o r i . ş i s ă l i i u n g â c u m y r

s f a n ţ i i , ş i c u u n t i i s f a n ţ i i p r e t î u t i

n d i n î a . î a r â c u m y r i i p r e c a p i i ş i p r e

f a ţ â , ş i s ă g r ă î a s c â d i n s u l i i c e î a

c e î d e p u r ? i r e i n o k ' t v a . c e s e c h î a m â b o t e j u

n e , î a r â c u a p â c e s e v a b o t e z a c u n u

s ă , s ă n u o v e r s e a f a r â , c e î n s f a n t u l

o l t a r î u î n t r u u n i i u n g h î u .

P r e o t u l s ă n u b o t e z e n i m i n î a d u p â

e e v a m i i n c a . î a r â d e v a f i v r e o n e v o e , s ă

n u m o a r ă o a r e c a r e l e n e b o t e z a t , ş i l v o r

c h e m a s ă i b o t e z e , d e v a f i ş i l a i n î e û l

n o p ţ i i , s ă m e r g â ş i s ă l i i b o t e z e .

P r e o t u l l a m a s â , c ti n d i J s e c u n i i n â c u

a d o a n u n t â s ă n u i n e r g â . c e l a b i s e r i

c â d e v a m e r g e s ă i b l a < /o s /o v e s c â p r e d i n ş î i

î a r â î n c a s a l o r i i s ă n u m e r g â , l a a c e

a d o a c u n u n i e .



69recto

64*— S-TII APLl —

P r e o t u l d e n u v a s l u j i l e t u r g h î e , s a u

d i a c o n u l , c e a ş a s e v a o s p S t a ş i

v a b o r t i , s a s e p o c M a s c â 4 0 , d e ^ i l e .

a ş i j d e r î a ş i c ă l u g 6 r u l u .

P r e o t u l c t i n d u v a m e r g e l a b a e s a s e s p e l e

p e n t r u o t r e b â o a r e c a r î a . s a u p e n t r u

o s l ă b i c i u n e o a r e c a r î a , a ş i j d e r î a ş i

c ă l u g â r u l . a c e l a s ă n u s e u n g â c u u n t t i

n i c e î n t r u i n c l i i p u . î a r â d e l v a u n g e p r e

o t u l . a c e l a s ă s e p ă r ă s e s c â d e c i i n t a

l i t u r g h i e i n 6 0 d e ^ i l e . î a r â d e v a f i

c â l u g S r â , s ă s e p o c ă i a s c â 1 5 0 d e b i l e ,

ş i m e t a n i i o m i î a î n t o a t e ^ l e .

C â l u g i ^ r u l u î n u s e c a d e d e a c m u s â m e r

g â l a b a e n i c e i n t r u n c h i p , f â r â , d e o b o a

l â o a r e c a r e m a r e ş i d e o l e g ă t u r a .

P / e o t u l d e v a s p u n e b a s n e , s a u s e v a ţ i

n e d e f a r m e c e , s a u d e v r ă j i , ş i l e

— S-TII AP LI —

î a s c â , ş i t o ţ i c t i ţ i s t i n t u i n t r u r â n d u l

• b i s e r e c î i .

P r e o t u l , s a u d i a c o n u l , s ă n u f i e n e m S

n u i a , n i c e s ă i s c o a ţ â l a p r e o ţ î e , ρ δ η δ

v a f î c r e s c u t u l i u i , d e 3 0 d e a i d e n a s c e

r e l u î . c ă d o m n u l n o s t r u T s H s , d e 3 0

d e a î s a u b o t e z a t , ş i a t u n c e a u î n c e

p u t u a î n v ă ţ a , d e r e p t u a c e i a d e n u v a

l î m p l e 3 0 d e a î d e n a s c e r e l u i , s ă n u p r e

o ţ e s c â , m ă c a r â c u t v a f î d e d e s t o i n i c .

S ă n e s c i n e v a c a d e î n t r o l e g ă t u r ă

ş i î n t r o b o a l ă , ş i a t u n c e s e v a b o

t e z a . u n u l c a a c e l a s ă n u f i e p o p ă .

c ă n u î a s t e c r e d i n ţ a l u i d e l a i n i m a

l u i , c e d e n e v o e s a u b o t e z a t u . î a r â

d e n u v a f i n i m e n e d e s t o i n i c i i a l t u l

l a p r e o ţ i e , a c e l a d e n e v o e m a r e s ă f i e

p r e o t , d e v a f i c u m s e c a d e v î a ţ a l u i .

70recio

— PRATILÎ -

v a f a c e v e c i n u l u i s â u . s a u v a f a c e

d e v a l u a m a i c u a s u p r i c î u n e , s a u r ă p i

i ' i , a c e l a s ă s e p ă r ă s e s c ă d e a c e s t e

ş i s ă s e p o c ă î a s c â , i a r â d e n u s ă s e l a s e

d e le f c u r g M e .

A ş i j d i r e ş i c i i n d g e v a î n v ă ţ a a f u r a .

P r e o t u l d e n e g r i j a l u î , s a u d p b e ţ i e

v a a r d e b i s e r e e a , s a u c a r t e , a c e l a

s ă s e p ă r ă s e s c â d e s l u g i r e 1 a n i i .

P r e o t u l n e g u ţ ă t o r î u s ă s e p ă r ă s e s c â

d e a s l u g i . P r e o t u l v u n ă t o r î u s a u

l a c u i n i h r ă p i t o r î u , ş i v a u m b l a c u d i n

Ş îi , s a u v a a v e a r m ă , o r i c e f e l i u d e

a r m e , c e î a l e s u n t u p ă g u n e ă c i , î a r â n u e r e

Ş t in e s c i , n u m a i v o i n i c i l o r c i i n d m e r g

l a r ă z b o î u . u n u i p r e o t c a a c e l u î a n u

i s e c a d e s ă p r e o ţ e s c â , a ş i j d i r e ş i

c ă l u g g r u l d e v a u m b l a a ş a , s ă s e p o c ă

— PKAVILA

P r e o t u l u d e n u v a g r i j i d e s l u j b a l u i

ş i v o r t r e c e c i a s u r i l e ^ i l e i e u n e

s o c o t i n ţ a l u i ş i a n o p ţ i i , i n t r u c e

l î a c e a u t o c m i t t i s f z n ţ î i a p o s t o l i d e

s a u r u g a t t i d e r e p t i i n o i , ş i a u d a t

r u g ă c i u n e I u d w m n e ^ e u . n e s c e p r e o ţ i c a

a c e i a n u s e c a d e s ă p r e o ţ e s c â . c ă m u

n i e p r e d i i o i n e ^ e u , ş i d e d i n s u l i l d e p a

r t e . c ă ^ i c e d w m n e d e u , r u g a ţ i v e î n

t o t i i c i a s u l u ş i v e p r i v e g h e ţ i . ş i

a p o s t o l u l u g r ă i a s c e , d e t o a t e i m u l

ţ e m i ţ i , ş i n e p ă r ă s i t v e r u g a ţ i .

P r e o t u l u d e v a s l u j i ş i n u s e v a p r i

c e ş t u i , d e n e î n ţ e l e g e r e ş i n u s c i e

c e f a c e . a c e l a s ă s e c e r t e ş i s ă i a î n

v ă ţ ă t u r â . ş i s ă s e p l e c e ş i s ă i p a

r e r S u d e n e s c i i n ţ a l u i . î a r â d e l v o r i i î n

t r e b a d e a c i a s t a ş i n u v a s p u n e p e n t r u

6



71recto

STII ÂPLI — 66*

72recto

— STIl AP LI — 67*

c e l u c r u f a c e a c i a s t a , î a r â r i i a i v â r t o s

n e p ă r â s i t u n u v a a s c u l t a c e r t a r e ,

a c e l a s ă s e p ă r ă s e s c â n i c e d i n î o a r â

sâDu s l u j a s c â .

P r e o t u l u b u r f i t o r î u , s a u g l ă c e v i t o

r î u ş i d u p â , a c e i a v a î n t r ă î n b i s e

r e c â ş i v a s l u j i , s a s e p o c ă î a s c â ,

4 0 d e ^ i l e . ş i d e s e v a p ă r ă s i d e o t o c

m e l â ş i d e u u l u c r u c a a c e s t a . î a r â

s ă s l u j a s c â . a ş i j d e r e ş i e p / s c o p u l

ţ S r t i e î d e v a f i , a ş a s a s e î n t r e b e d e

a c i a s t a d e a r l i î e p i s c o p u .

E p i s c o p i i s ă ş c i n s t î a s c â p r e p o p i i ş i

d i a c o n i i , c a n e s c e s l u j i t o r i d e d ^ m n e

^ e i a s c a t a i n a , ş i d e p r e u n â c u â n g e

l î i , ş i n u s e c a d e s ă i a î b â p r e d i n ş î i

î n t r u f ă r ă d e c i n s t e . ş i s ă n u n u g r i

j a s c â d e d i n ş î i c a d e n e s c o f i i m a i m i

a s c u l t e p r e p r e o t u l , ş i s ă i s l u j a s c â .

O a r e c e d i a c o n i i v a g r ă i s p u r c p , t p r e p r e

o t u l ş î i v a b S r f î , s ă s e d e s p a r ţ â î n

t r u a n i i . î a r â d e l v a e r t a p r e d i n s u l i i

d u h o v n i c u l , p o p a a r e p u t e r e s ă i î a r t e .

î a r â d e v a l o v i p r e p o p a ş i c u l e m n t t . a

c e l a s ă a î b â p o c a a n î e î n 2 a î .

P r e o t u l s a u d i a c o n u l d e v a c l e v e t i s a u

v a b e r f i p r e e p i s c o p u l u . s a u i v a

g r ă i l u î C L i r m e z iş t i . u n i i c a a c e i a

î a u m ă n l i a ş i j u d e ţ u l l u i d w m n e ^ e u ,

c e l a c e l l u o M a r i a c e c l e v e t i s e p r e M o

y s i , î o s â u n i i c a a c e î a s ă s e d e s p a r ţ â

d e t o a t a s l u j b a p r e o ţ o s c â , ş i s ă

n u m a i m ă n i j u c e c u n u s u l n i m i n ^ , c ă

f u p r o t i v i t o r t i l u i d ^ m n e ^ e u , î a r â

d e s e v a p l e c a ş i s ă i p ă r i r S u d e a c i a s t a

c u m d e a c m u a c e s t a n u v a m a i f a c e ,

— PRAVILA —

c i . c ă ş i d o m n u l n o s t r u I s H s , u c e n i

c l i c a p r e n e s c e s o ^ î i ş i c a p r e n e s c e f r a

ţ i i a u a v u t , ş i c ă t r e d i n ş î i g r ă i î a ,

c ă d e a c m u n u v e v o i u i n a i c h e m a r o b i c e s o

9 i v e v o i u § i c e v o a o . d r e p t a c e i a e p i s c o p u l

t o ţ i p r e o ţ i i s ă i c i n s t e s c â . ş i t o ţ i

o a m e n i i c e i p r o ş t i , s ă f a c â c i n s t e

p r e o ţ i l o r t i .

Oare cine de înoamenîi cei proşti voru berfi

52*ceva pre preotulîi, sau cuvinte spurcate,

sauhule. acela sSaibâ pocaanîe, 6 luni.

Cine Wâstema pre preoţii, săfîe proclîat. şi

cine mănîe pre preotulii, sau pre arliîereulii,

vracîulîi ceia sufletescB. demăaîa lui dwmneêu

vorS fi apriînşi. că depărinţîi cei trupesce dez

rădecineză deîntem elîe Waste mulu feciori

loruşi. dara cu ciitii maî vărtos părinţii cei

sufietesci. şi lecuiiorîi sufletului, săiva

cineva mănîîa. ce vafl de acesta ce mai amaru.

B 3 * D l a c o n u l p r e o t u l u i s ă i s e p l e c e , ş i

c a u n u f î î u m a î m i c u d i î r / s u l , s ă

— PRAVILA —

s ă l t i p r l i m e s c â î a r â l a r u n d i i c a p r e

u n u m ă d u l a r î u a l u i c e a u c ă ^ u t i i

d e n u t r u p i i , p e n t r u o s l ă b i c i u n e o a r e

c a r e d r ă c e s c â , c e e î n ş S l a t u d e s f a

t u l î i d r a c u l u i .

C i n e s e s c r ă b e s c e d e n u n t â a s e î n s u r a ,

s a u m u i a r e a d o r m i c u b ă r b a t u l e i , , s a u

b ă r b a t u l a d o r m i c u m u i a r î a l u i . ş i

v a g r ă i c i n e v a c ă n u s d e s t o i n i c i u n i i

c a a c e i a î m p e r ă ţ l a c e r i u l u i , a n a t h e i n a

s ă f î e u n i i c a a c e i a , ş i c i n e s e s c r i i

b e s c e s ă m ă n i i n c e c a r n e n u m a i f ă r â

d e s u g r u m a t , s a u m o r t ă c i n â ş i s t i n g e ,

ş i c i n e g r ă i a s c e d e a c e s t a , c ă c e l a c e

m ă n i m c â c a r n e n u i a s t e d e s t o i n i c a s f in t e i

p r i c e ş t e n l i . c i n e g i ' ă i a s c e a ş i a n a t h e m a ·

O a r e c i n e v a f r e o r o a b â o a r e c a r i a î n

v ă ţ a o î n ş e l ă t o a r e , s ă n u ş i i a s c u l t e



— S -Τ Π AP LI —

73r«cio

68*

s t â p u Q u s 6 u , c e s e v a f e r i d e a s c u l t a

r e i ş i s e v a p o s t i ş i v a f l c r e ş t i n a

b u n â . a n a t e m a u n v ă ţ f t t o r î u c a a c e

l a . i a r â d e s e v a m ă r t u r i s i d u h o v n i c u

s f i u u n f i r o b t l o a r e c a r e l e , d u h o v n i c u

s 6 u a r e p u t e r e , c u s o c o t î n ţ â s ă i d e

l u i p r a v i l a c u t u i v a f i p u t e r î a .

55*Şi unu j-obu oare alu căruia sau o roa

bâ. deluva învăţa să fure, pen

tru odobfiQdâ oare careunîi ca a

ceîa săîa judeţu, cela ce iau furîi,

şi ceau furat mai mulţii săîa dela elde patru ori. îarâ ce robii va asculta

nisce învăţături ca aceştia, săi d^

40 detoîage. iarâ de va fi slabii, saue

forte tinerii, săi de. 30 de toîage.

Oaare cineşva învăţa oroabâ oare

carîa pre întră ascunsii, se zacâ cu

— S -T II AP LI — 69*

î n b i s e r e c â . ş i s e v a r u g a d e e l u ş i i ,

c a v a ^ i c e c a m a i b i n e î a s t e s ă m S r o g t i

d i m i n e ş u , î a r â n u î n b i s e r e c â , ş i

a c e s t a o v a f a c e f ă r â î n v ă ţ ă t u r a

e p i s c o p u l u i , s a u a d i i l i o v n i c u l t t i , ş i c i n e

v a u m b l a a ş a a n a t h e m a .

O a r e c e p r e o ţ i i , s a u a l t t i o a r e c a r e l e 5 7*

c e v a l u a f r e u n i i r o d i i s ă n u f i e l e g i u

i ţ i i , s a u l i i v a d a f ă r â d e î n v ă ţ ă t u r a

e p i s c u p u h d . a n a t l i e m a s e f î e .

O a r e c i n e s e v a o s c ă r b i d e m u î a r e ş i 58*

s ă s e ţ î e î n c ă r u ţ i e , î n p u ţ i t â î n s u

r a r e f a c e , ş i c e î a c e s e s c r u b e s c i i a ş a a

n a t h e m a .

î a r â c i n e v a f a c e a c i a s t a p e n t r u d u m n e

^ e u , ş i v a r ă v n i l a p e t r e c e r î a â n g e

r e s c â . a c e s t a e ka 'cbenk.

O a r e c i n e v a o c ă r i i p r e c e l a c e f a c e S9*

74recto

— PRAVILÂ —

n u s â ş i o v a a v î a m u î a r e ş i n u v a s c i

b o î a r î u l e i . ş i d u p â a c e î a i v a s c i p r i

î Q ş î i , a c e l a s ă î a p r e a c e l i i o m i i c u s i

l a b o î a r î u l r o a b e i , ş i s i i l p l e c e s ă i f i e

r o b ă , ş i s ă i î n p t e u n e z e l a a r ă t a r e ,

î a r â d e v o r f a c e f i c i o r i , ş i a c e î a s ă i

f i i r o b i . c ă g r ă î a s c e s c r i p t u r a , s 6

m g n ţ a c î a h i t l e n â , ş i r o d u l c e l u

h i t l e n u a l u l o r . î a r â d e i s e v a f a c e m i

l â b o î a r î u l u i l o r , î n v o î a l u i v a f i î a r â

d e v o r f u g i u n î i c a a c e î a p e n t r u f r i

c a lu i d u m n e z e u , ş i v o r ϋ v e n i l a m ă

n ă s t i r e , d e v o r i i l u a t o c m e l a c ă l u

g ă r e s c â , a c e î a s ă f i e s l o b o z i d e n t r u

t o a t e , ş i s ă n u c u t e z e n i m i n î a d e

i n a a i ţ i n e r î a c u m s c r i e ş i a p o s i o l u P a v e l .

î t t t r u c a r t e l u i p e n t r u O n i s i m .

^“* O ar e c e o m i i d e î n m i r e n i v a f u g i d e

— PBAVILA —

l î u b o v t i , ş i ş c h e m â v e c i n u l f i l u i

s 6 r a c , ş i l o s p e t e z â p e n t r u d u m n e z e u ,

ş i d e v a o c ă r i i c i n e v a p r e u n î i c a

a c e ş t i a , ş i n u l v a p r î i m i c a pre u n e r e

ş t i n d e p l i n i i , a n a t h e m a s ă f i e .

O a r e c i n e v a s p u r c a m u î a r e f r a t e l u i 6 0*

d e d i i h o v n i c u a c e s t a n e m i c a n u o

s o c o t e s c e , a n a t e m a u n u l c a a c e s t a ,

c ă e r t a r e d e l a d u m n e z e u n u a r e .

î a r â d e u u v a v e n i l a p o c a n î e s ă s e p o c ă

î a s c â , s ă g r ă î a s c â c ă î n ş S l ă t u r a v r ă j

m a ş u b i , f u l u î a c i a s t a , a c e l a s ă s e d e

s p a r ţ â d e p r i c e ş t e n î e î n 6 a î , ş i I n

t o a t e ^ ] e c â t e 2-i d e m e t a n î i , ş i

s e m ă n t iâ n c e s e c i i , l u n i ş i m i e r c u r i ,

ş i v i n e r i ρ 6 η δ î n 6 a î , d e c î î a s ă a

i b â npoijjEHîE, ş i s ă s e p r i c e ş t u î a s c â .

C i n e s e v a s c r t i b i d e b l a g o s l o v e n î a m e s e i , 6 i *



75recto


şi nuva griji ceva ice, cărugăcîu

nesecadeinainainte de gustară mesei,

unulu caacela sâfie anatema.

Câ şi cundue la chemarîa mesei oricum desevorii aduna, şi nuva fi acolo

preot să blagos/ovescA, masa. cevafi un

bStriiinti înţelepţii, sau altul cevasci

carte, unîi caaceîa ântiiîu săfacâ rugă,

cîune, şidupâ aceîasăşa^âsămănunce.

62*Muiarîa sau bărbatul ceva vre să joace

şi să bat« înpalme, şi seva înbrăcabărbatul înhaine mueresci, sau muîare

întru hainebărbătesci, şiîntrun chip

drăcescfl chipul luî domneêulvor schimba,

şiş va bate jocfi diînsulu, unuîa ca

acestuîai grăiaiii, săse căîascâ 3 aî,

şi metanii în î, cfite 24.

60* Muîare devafugi de bărbatulti eî.

76

n et a


acîa muîaredebărbatulei, alteleori

îarâsă asculte bărbatuldemuîarelui.

Oare cineva nasce feciori şi nuiva so 64»

coti, nicei va hrăni pre dinşîi cumse cade, ceva vrîa săş laseitiner'iisăm^r

gâ să se tun^â. anathema acela, şi

şicela celtlva tunde predinsulti.

Cene nuva griji de feciorii lui săi

certe, pre ceia ce îau născuţii, şi

frica lui dwmneêa nuiva învăţa pre

dinşîi, case umble pre cale ce adeveritâ creştinescâ ce se vor lăsa şi sevor

înstrîina întrutoatecăile cele înto

arse, încurvie. şl în furtişag, şi

înrăpire. şi înjucări, şi înple sne

te şi întrutoate nedireptăţile. ana

tema nisce părinţi ca aceştia, ce nuş

certa niceştt învaţâ feciorii lor fri

verso

— PRAVILA —

deva urii înpreunare bărbatescâ, ce

va vre săumble, anatema.

Muerîa denu seva pleca bărbatului ei.

şi nuva petrece întru voîa lui,

cum grăîasce apostolul, căbărbatulwi

îaste capul Hs, îarâ muerîi îaste capii

bărbatul ei, îarâde nuva asculta acia

st0, unile ca acolîa să fie anathema.

şiiarâgrăîasce aposiolu, cum îaste capbiserecîi

Hs. aşa îaste şi muerîi cap bărbatul

ei, şi cine n us^va pleca acestuia, Dali

dei şi Elzavelîi să fie înpreunate,

îarâ deva fi bărbatul ei nebunii, şiîntorşii de înminte. şi sfetul lui

nuva fi de ajunsfi, îarâ muîaria lui

vafi cuminte şiînţeleptâ. să nul

ascultepredinsuld depururîa latoate

. cuvintele, ce unile ori să asculte

— PRAVILA —

ca lui dMmneêu. că înfricoşat judeţ

vor săîa şi focul celil netrecutii vorii

să moştenescâ, depreunâ cu feciorii

lor. pre ceia cei născură şi râu predin

ş'ii crescură.

Cineşva învăţa feciorii luî cei tru

peni dupâ dragostîa lor, cuvinte

spurcate, şilva învăţa să bilrfescâ.

şinesce cuvinte ca aceştia vorulua

dela dinşîi. îarâ nuivoriî învăţa pri

înşîi, ce e deîntinereţe să facâ cia

ste părinţilorii. şi fratesSu celui

mare, şi surorisa. nesce părinţi caaceîa să fie anatema,

îarâ pari n ţi i ceîa cenuşvorii iubi fecio

rii lorii întruînchipii şisăîcerto.

ce pre unul va Iubi, iarâ pre altul va w'

sau strănsoarîa lorii nuş i ovo r i î î npă r



77reeto

---- S-TII AP LI — '^2*

ţi feciorilorii întruînchipu. anathema

părinţi ca aceia.

Deva fi de multe ori unul deînfecio

ri hitlen, şi rM. sălii înveţepre dinsul tatâseti şi mumâşa. îarâ

denuiva asculta pre dinşîi, însuşi

aceîa ace rSotate ficiorii săo poar

te, ce sălise înparţâ totti întrunchip.

îarâ fetei lui, învăţămri maimul

tu să ise de avere dela părinţi, că

îaste mai neputincioasă pavtîa muere

scâ, direptii aceîa mai rnultu se cade părinţilorii ase griji defetele

loru, şi de daruri, şi departe şi

nuanţă, care părinţi nuvoru griji

de aceştia mare pScatu loruş adunâ.

Fieşce părinţi lise cade feciorilor

săi însoare cunduseva umple crescutul

— S -T II AP LI — 73*

ciori, destulii le îaste de avere lorii,

şi de râpaosu. binele îaste unu fe

ciorii sălii aibă şi călugSru, doară

va fi de plin robul lui d^ίmneêu. şivor lua şi aceîa plată dela diimneêu

pentru feciornlii lor celii bunii, pre cela

ce Iau născuţii şi Iau crescuţii, şi

Iau învăţaţii bine d^mneêîasce.

Muîare deşva tunde părulii ei, că va 66*

cugeta că îaste binepeatru d2<mneêu

alegiindii numai denuva lua chip călug0

resc, şi va îndrăzni afacere aciasta.anatema săfie că nau învăţat dwmneêu

săş tun^ă muîare părulii. numai

cundii va veni la petrecere călugâre

scâ. îarâ deva fi îndemnată aşa de

niscari drăcii săş tun^ă părulii ei.

săfie oprită de biserecâ, şi de

78recto

— PRAVILA —

lor de 15 ai. îarâ fata de 12. acesta

îaste lege adeverită, îarâ să nu cu ne

grija părinţilorii devor trece aceşt'i

ai legiuiţi feciorului, sau fetei

şi lise va tâmpla curvîeunuîa dentrăn

şîi. acelii pScatii îaste pre părinţi,

îarâ de nuva fi fata încă de 12 ai,

sau feciorul de nava fiîncâ de 15, şi

va curvi unulii dinşîi aşa, acelu

pficatu îaste pre cela celii face. şi

iau mănîe dela dz/mneêu.

Oare cineş lasâ părinţii bâti’iini

şi slabi, îarâ nui cinstesc şi săi

hrănescâ pre dinşîi. cesevor postri

gi călugări fărâ de învăţătura părinţilorii lorii, anatema aceşte, şi

şi cela cel fi calugSresce.

iară devorii ave părinţii şi alţi fe

— PRAVILA —

priceştenîe un anu sase pocăîascâ.

Muîare deşva lăsa bărbatulei, şi

va lua aitulti dentraltă laturi de

va petrece cu dinsulii. să aibă poca

îaoie în, 9 ai. şi să facâ întoate

île, 36 de metanii, numai piiine

să măriiince. luni, miercuri, vineri

aşijdere şi bărbatulii ei. celuia ce

sau iupreanatii adoao oară aciastaş

certare săia. îarâ de nu va soi barba

tulii ce au făcuţii ace muîare. şi cu

nescire o au luaţii, aceluia puoine

pravilă isă cade lui.

Muîarîa deşva omorti biirbatul eî cu

farmecele şi vavrîa săîa altul, aşij

derîa deva face şi bărbatulii, amarii

deunîi ca aceia, deunii caaceîa cevom

mai îce, nu avemil ce. că înfricoşat



79recto

80recto


j u d e ţ u ş i m a r e p o c a a n î e , u n o r a c a

a c e l o r a l e i a s t e î n a i a t e . t o c m a p S n e

l a m o a r t e , ş e f i e d e s p ă r ţ i ţ i d e b i s e r i

c â . a ş i j d e r î a ş i c e i a c e ş v a o m o r u

f i c i o r i i e î . c e v a l u a a l ţ i i b ă r b a ţ i i o

a r e c a r e l e .

M u î a r e d e ş v a o m o r u f i c i o r i i e î , p e a

t r u r u n d u l p S c a t e l o r u . c e î u b e s c e

d r a c u l i i p e n t r u d r a g o s t î a u n u î b a r

b a t u , î n ş e l a t a d e m a î p r e d e s u p r a

d e c u r v î s . c e a m u a f l a t , c ă s ă u a f l a t d e

m u l t e o r i î n t r u o a r e c a r i i , u n i a c a

a c e ş t i a î n v a ţ â s f a n t u l u s ă b o r , i n b i s e

r i c â s ă n u î n t r e ş i ρ δ η 6 l a m o a r t e ,

c e l a l o c u l î i c e l u d e c h e m a r e o a r a e n i l o r u

a c o l e s e s t î a . d e s p ă r ţ i t a s ă f i e d e t o a

t â c r e ş t i n ă t a t e , ş i c u n J u î n t r â

o a m e n i i ş i e ş t i . i a r â a c e i a s ă c a ^ â .


a l t u l t i n u v a p u t î a ţ i n î a , ş i v o r i i î n c e

p e a b â r f i , d e v o r i i u m b l a c u a l ţ i i ,

ş i a c e s t t i p f i c a t î a s t e m a r e s p r e a t n i i n d o i .

i a r â s e c a d e t o t i i c r e ş t i n u l u i , m u e r i i

ş i b ă r b a t u l u i , 2 p a t u r i s ă a i b â d e

a s c e r n u t l o r i i ş i d e e i ş s a s e c u l c e d u

m i n e c a ş i î n t r a l t e ^ i l e s K n t e , ş i

l a p r a z d n i c e d o m n e s c i , ş i î n s 6 p t 6

m t i n i m a r i . î n c a i d e n t r a l t e ^ l e n u

s o v o r t i p u t i a ţ i n i a . c e l u t r a c e ş t e

a l e s e s e c a d e s a s e ţ i e . i a r â n u s ă s e t ă v 6

l e s c â d e p u r u r i a , c a p o r c u l î n t r u t i n â .

c ă d e n t r u a c e s t e c h i n u r i n e ţ i n u t e ,

s e n a s c e t o t s S t n u n ţ a h i t l e n â ş i r e .

ş i d e n t r a c e s t e c h i n u r i , t o a t a f ă

r â d e f r i c a i a s t e . n i c e p o m e n i r î a m o r

ţ i i n u u m b l a ] a m i n t e a o m u l u i .

Ş i o a r e c i n e v a v r i a s ă s e p o s t e s c â 67*

— PKAYILÂ —

j o s i i l a p ă m i i n t i i , ş i s ă s t r i g e c u g l a s

m a r e , e r t a ţ i n i â g r e ş i t a c e a r a f ă

c u t p ă c a t e , ş i s ă ş s p u e p 6 c a t e l e e i

s ă l e a u ^ T , t o ţ i . c ă o a m e n i i , c e i a c e

î n t r â ş i e s i i d e î n s f ă n t a b i s e r e c â s ă s e

r o a g e d e î Q s â . d o a v â c u m v a c u r u g ă c i u n i a

o a m e n i l o r v a U i a e r t a r e d e l a d w m n e ^ e u .

i a r â s ă s e p o s t e s c â , î n t o a t e f i l e l e s ă

m i i n u n c e p o s t i i , ş i m e t a n i i î n t o a t e

f i l e l e ş i n o p ţ i l e , i a r â s t u n b ă t â ş i

d u m i n e c a , s ă o d e z l e g e p r e d i n s â

d i i h o v n i c i i s f t u .

M u î a r e d e v a v r e s ă s e ţ i e d e b ă r b a t u l e i

c e s e § i c e d e p a t u l u l o r i i , s a u b a r b a

t u l s ă s e ţ i e d e c ă t r e p a t u l m u e r i i l u i .

a c e l o r a l e t r e b u î a s c e a m â n d u r o r a s ă s e

t o c M i e s c â î n t r u s f e t u l l o r u . c a u u

u n u l t i d e d i n ş i i d e v a v r e s ă s e ţ i e , i a r â

— PKAYILA —

s t i m b ă t a ş i d u m i n e c a , a n a t e m a

u n p o s t i i c a a c e l a .

C i n e v a v r e s ă s e p o s t e s c â e l i i s ă s e p o

s t e s c â î n p o s t u l t i c e l i i m a r e c e s 4 0 d e

^ i l e . c e î a l e s e u t o c m i t ş i s e u s e m

n a t d e Î n s u ş i i î n p 6 r a t u l H s . s i s e c a

d e s ă s e p o s t e s c â m i c i i ş i m a r i i , t i

n e r î i ş i b e t r i i n î i , c ă a c e s t e 4 0 . d e

^ i l e s i m t c i i m i i a u ^ s p ă r i n ţ i i , c ă

s u n t R e c il e d e n t r u t o t a n u l i i . c e l l a

c e l e a l e s e r â ş i l e t o c m i r â s f â i ţ i i a p o s

t o i i d u p â s e m n a r i a d e s p u i t o r i u l i i i

H s . ş i a t o t a d e v e r i t u l c r e ş t i n î n v ă

ţ a t i i f u , c u f r i c â m a r e s ă s e ţ i e a c e

s t e 4 0 d e b i l e f i e ş c a r e ^ i . 5 s ă s e m ă

u Î i î n c e p o s t i i , i a r â s t i m b ă t a ş i d u m i

n e c a , i i n t u ş i v i n . d e s t u l n i i a s t e

f i e ş c ă r u i s ă s e p o s t i a s c â d e v a v r i a ,



81recio

75*~ S-TII AP LI —

luni miercuri şi vineri, aşa şi în

postul lui p0îK(\CTB0x*B0. deîn îoa lui

Filip penâ însâ la nâscutulluiHs.

şisă postirati, luni şi miercuri şi

yineri, îarâ, m arţi şi jo i şi sum

bătâ şi duminecâ, să mănCtnce pe

sce, şi să be vinii, asijd irîa şi

postul sK nţilo r aposto li, se cade săi

{ie, dela dumineca mare, ρδηβ în

sâ laîoaluic'Tn Petru şi Pavêlu.

şi oare cineva vre săpostescâ, şi

să seţie dupâ adevSr, deştului îastecu aceste posturi, direptu aceia am

îndrSznit de amu scris, canu caoare

carii cevoru să sepo3t^scâ,şiş află

privileju şi intru tocmelele loruş

ραηΰ postu, cum fac ii şi ere tic ii. ■

că nn ţinti tocm el a s fin ţilo r aposto li.

— P R iV IL i —

şi asftnţilorti părinţi domneê

esci, ce cundii arâfî sase postîascâ,

atunce nusep0 3 tesc0 ,şi cundu arâ

fisănnsepost^scâ, atunce se poşte

seu, de creştinătatîa ce direptâ

şi adeverită departe stau. şi spur

catâ credinţa lor ii ce întoarsa ţin,

şi sfânta troiţa, tatălu şi fiînl

şidiihulusfanţii, necuraţii şi de ne

plin mărturisiţi şi cum şi Primcîi

şi procleţii Armeuîi, şi şalţîi

întracest chipii, ce ei nuse adaogii că

tie adeverită pvavoslavie, ce ei şi

întru 111arelep os i îns6pt&mănace den

âîu mănuncâ carne. Îa râ ne

fttnoaodetoate sflinbetele den tot anul.

'^^^•'Sămbăta cîa mare sase postescâ

PSnedenaltreilîa cias de noapte, şi

82V3CÎ0

— S TII. AP LI —

a f c u n e e s ă s e g u s t e p u ţ i n p t i i n e ş l a p ă s a u u n

p ă h a r i i d e v i n . a ş i j d e r e ş i t o a t a '

a c e s e p t â m t i n â m a r e s a s e p o s t e s c â

c u f r i c a m a r e ş i c u i n i m â , z d r o

b i t ă c ă î n t r u a c e ^ i d e s p u i t o r î u l d o m

n u l n o s t r u I s H s p e n t r u n o i s a u r ^ s t i g n i t ,

ş i s a u î n g r o p a t , ş i n u s e c a d e n i c e u n u i

c r e ş t in i i s ă m ă n i i n c e s a u s ă b e ş i s a s e

s a t u r e , s a u s a s e v e s e l e s c â . c ă H s

d o m n u l t ă £ i ş i f ă c ă t o r î u l p e n t r u t i

n e f u p r e c r u c e , î a r â t u b e i ş i mănun

c i ş i t e v e s e l e s c i .

Ş i c t in d s e t i i m p l â a f i m i e r c u r i s a u 68*

v i n e r i p r a z d n i c u l s f a n t u n a s c e r e b o

t e z ă t o r î u l u î l o a n i i , a t u n c e s ă m ă n c e

t o ţ i p e s c e , ş i s ă b e v i n i i , a ş i j d i r e

d e s e v a t â m p l a ş i p r a z d n i c u l s f t ' n ţ i l o r

a p o s t o l i , m i e r c u r i s a u v i n e r i , a ş i j d i r e

verso

— PEiVlLA —

ş i p r a z d n i c u l p r e s f i n t e i κ î a r â

p o s t i i î a s t e ş i a c e s t a a l ο \ τ / ) ε ν ϊ £ ( ι, c u m

ş i p o s t u l I u po3>/^CTEo x *E o. î a r â î n c e g li

s e v a t i i m p l a a fi p r a z d n i c u l p r e o b r a j e

n î e i r ' c i it , a t u n c e s ă m ă n c e p f e c e ş i s « b e v in -

î a r â s e c a d e c ă l u g S r i l o r t i , î n t r u t o a

t e f i l e l e s f a n ţ u l u i p o s t u c e l u î m a

r e , î n t r o ^ i d i n i o a r â s ă m ă n i i n c e ,

î a r â s t i m b ă t a ş i d u m i n e c a d e 2 o r i

u nfc fit ş i v i n i i , î a r â pesce sănn m ă

n i i n c e n i c e d i n i o a r â , î n t r a c e l p o s t i i

m a r e , n u m a i l a b l a g o v e ş t e n î e . ş i î n d u

m i n e c a s ă l c i i , î a r â o a m e n i i m i r e n i

î n t r a c e l i i p o s i m a r e , d e p a t - . - ’i o r i s ă m ă

n i i n c e p e s c e . î n d u m i n e c a j o r a v o s l a v i ia

ş i î n d a m i n e c a K p c r o π ο κ λ ο μ ε ν 'ι ε , ş i

î n d u m i n e c a s ă l c i i , ş i l a b l a g o v e ş t e

n î e , î a r â î n t o a t e î n t r a l t e ^ i l e a l e s f ă n



83recto

S ΤΙΙ. ΛΡ LI 78*

recto


t u l u i m a r e l e p o s i , s a s e f e r e s c â ş i a

c e l î a c u m s e c a d e , sh m ă n u n c e l u n i o d a t i î

ş i m i e r c u r i ş i v i n e r i , î a r â s â n e s c i n e

v a v r e d e p x ir n r e î n t r u a c e l u p o s # , c i l t e o d a t â s â m â n u n c e , c a d e s e ş i b i n e v a

f a c e a l e g t i n d t l s u m b o t a ş i d u m i n e c a .

Î a s t e ş i a lf c a c i i n d u v a v r e n e s c i n e s ă

s e p o s ţ e s c â î n ţ r u t o a t e f i l e l e

a n u l u i p e n t r u d ? < m n e ^ e u , f a r a d e n u

m a i s u m b a t a ş i d u m i n e c a , c u m f a c

o a r e c a r i i d e i n c ă l u g S r i . î a r â a l ţ i

c ^ l u g f t r i s e t a e ş i d e o m t i n c a r e ş i b e

u t u r a d o l a d i n ş î i , ş i a ş a p e t r e c u

p e n t r u n e v o i n ţ a c e m a r e ş i b u n a c e

d o r e s c â p e n t r u d « m n e ^ e u , c e l o r i i m a r e

p l a ţ i i l e v a f i d e l a d « m n e ^ e u . c e c u

p l e c a r e ş i c u s S r ă c ie p e t r e c î n t r u u n

p o s t i i c a a c e s t a î n t r u d z i m n e ^ e u .

ţ i , c e e i s a u a d u n a t m a i a p o i î n c e t a

t i a l u i C o n s t a n t i n , c u ο'τ λ λ ş i d i ,

r e p t a î m p S r ă t e s a T h e o d o r a , c u f e

c i o r u l e i c e l c r e ş t i n b u n î n p S r a t u l M i

h a i l , ş i c u a c e i p ă r i n ţ i m a r i d u p â

c h i p u l m a r e l u i s ă b o r u h d c e l u i d e n î i t u î u

a t o a t â l u m e , d e î a r â f ă c u r â ş i

t o c m i r ă c e c r e d i n ţ a d i r e p t â ş i

s l ă v i t â , d e o î n t ă r i r ă ş i o t o c m i

r â ş i g o n i r ă ş i p r o c l e ţ i r ă p r e t o

ţ i p r e c e î a c e c h i t i î a î n d e ş e r t u e r e t i

c î i , ş i p o s t u l u l o r ş i m ă r t u r i î a l ă ,

î a r â n o i u m b l ă m , p r e u r m a t o c m . e l e l o r

s f ^ ■ n ţ i l o r p ă r i n ţ i , ş i p r e î n v ă ţ ă t u

r i l e l o r u . ş i m ă r t u r i s i m ş f ă n t a ş i

î n c e p ă t o a r i a v î e ţ î i c e e î n t r o f î r e t r o

i ţ a . î n t r u n c h i p u m ă r t u r i s i m ş i s l ă

v i m t i t a t ă l i l ş i f i î u l ş i d w h u l u s f ă n

— PRIVILA

î a r â s p u n e m ş i c r e d i n ţ ă c e r e ş i

h i t l e n â , c e o ţ i n m o a r t a f â r â

d e a l u a t c e s e ^ i c e c a F r u n c î i . ş i ş a l

ţ î i d e c î l a u n i i c a a c e ş t e c e n u î a s t e

a d e v S r a t â s l u j b a l o r f ă r â d e s t i n g e ,

ş i n u î a s t e c u a d e v ă r î n t r u c h i p u i r î a

l o r c e m ă r t u r i s ă s c i i . c e m o r t î n c h i p u

e s c i i f i î u l u I u d ? « n n e ^ e u c ă t o t u c e î a

s t e f ă r â d e a l u a t t i , ş i f ă r â d e

s a r e m o r t i i î a s t e . ş i a c e î a f a c u .

. î a r â ş i a l t e l e b 6 r f e s c f i m a i r e l e c e

g r ă e s c t i h u l e s c f i . c ă d i i h u l s f « n t . î a s e

d e l a t a t ă l ş i d e l a f i î u l . ş i c u n i s e

r â c ă d e r o b u g r ă e s c i i p r e d w h u l s f « n t

ş i l m ă r t u r i s e s c , ş i ş a l t e m u l t e c e s

î n p u ţ i t e l u i d w m n e ^ e u c u m ş i l e a u .

c e e i n u v r u r â s ă s e p l e c e s f a n t u l u i s ă

b o r ş i î n v ă ţ ă t u r i l e s f m ţ i l o r p ă r i n

— PRAVILA

t u , t a t ă l t i f ă v â d e n c p p u t t i , ş i

f i î u l c u f ă r â d e n c e p e r e . ş i d i t l i u l u

s f a n ţ î n t r o f i r e , p ă r i n t e l e n e n ă s c u t

ş i f i î u l n ă s c u t , ş i d i d i u l s f ă n t c e î a

s e d e l a p ă r i n t e l e , ş i s p r e f i î u l u p e

t r e c e , o p u t e r e o î m p r e u n a r e , ş i

o î n e h i n ă c î u n e ς φ ε τ Λ Λ t r o i ţ a , ş i a

ş a g r ă i m n o î c ă d e l a p ă r i n t e l e î a s e

d i i h u l s f ă n t , ş i p e t r e c e p r e f i î u l u .

î a r â c i n e n u v a g u n d i a ş a c e î n t r a l t c h i p

d u p â a i u l u i î n ţ e l e s ş i g t i n d i i d e ş e r t

v a g r ă i , u n î i c a a c e i a a n a t e m a , τ ' ψ

C ă l u g S r î i s ă n u m e r g â l a m e s e l e o a 69*

m e n i l o r m i r e n i , n i c e l a c u n t ă r i l e

l o r t i , n i c e l a s ă b o a r e l e l o r i i n i c e c t i n d i l

v o r v i f a c e p o m e n i r e s f m ţ i l o r . î a r â c i i n d

s e v a t u m p l a o n e v o e ş i v a v e n i c i n e v a

l a m ă n ă s t i r e , ş i s ă v o r t i r u g a c t i n d v a



— S-TII AP LI — ' 6*

s ă c i i n t e l a * m a s a l u i o a r e c a r e l e d e n c a

lu g S ri p e n t r u b l a ^ f o s f o v e n î la . a c e l a d e n e v o e

d e v a f i ş i v r e u n s t a r e ţ i i s ă p o a t â

ş i p r e a l ţ î i f o l o s i , ş i p r e d i n s u l t i

n e v a t S m a t u ş i f a r â , d e p a c o s t e s ă i

s o c o t e s c â , a c e l a s ă m e r g â . î a r â d e

v a fi t in S r u c i n e v a d e n c ă l u g ă r i s ă

n u m e r g â l a m a s a m i r e n i l o r , p e n t r u

ce c i l a ş a n i m e n e n u s e p o a t e p r e s i n e

s â s e f e r e s c â d e p a c o s t e d r a c u l u i .

Dela pravila săboriiliii,

Antioliiei.

îO *Fie ş c e p o p â v a f a c e t a i n a c u o

v r e i i ş i l e v a ^ i c e f r a t e , s a u v a

m t in c a c u d i n ş i i . f i i n d i i a l t â , s e m i n

ţ i e s ă b o r u l u l u i d M m n e ^ e u , u n u l u c a

a c e la a n a t e m a .

85recto recto

— S-TII AP LI —

m i n t e d e ş a r t ă , s a s e d e s p a r t ă , î a r f i

d e v a f i e p i s c o p u s a u p o p â s a u d î a c o n u .

ş i a c e l a a ş i j d e r e s i i s e î n t r e b e ş i s ? t l

c 6 r t e , ş i l a a r ă t a r e n a i n t e m i t r o

p o l i t u l u i ş i s ă i p u e î n a i n t e u n î i

c a a c e i a , d e t o a t e c e r c ă r i l e ş i d e t o a

t e î n t r e b ă r i l e .

O a r e c a r e l e d e n c r e ş t i n i , c e ? a f a c e 73*

c u r v î e ş i v a c u r v î c u m u i a r e p ă g i m â .

u n î i c a a c e î a ş s p u r c ă b o t e j u n e l o r i i ,

i a r â m a i v ă r t o s d e v a m i i n c a ş i d e v a

b e c u d i n s â , m a r e n e c u r ă ţ î e î a s t e a c i a

s t a . u n î i c a a c e i a s ă s e d e s p a r ţ â d e

s f â n t a b i s e r e c â . ş i l a l o c u l c e l i i d e

c h e m a r e s ă s t e î n 3 a i . ş i d u p ă a c e i a

s ă î n t r e î n b i s 6 r i c ă , ş i s ă s t e î n c ă

î n 2 a i , ş i î n t r u t o ţ i î n t r ă c e i 5 a i

s ă s e p o c ă î a s c ă , ş i d e l i i , 6 a n i i s ă s e

— PRAVILA —

’ i*Fieş cine va mtinca cu e re tic ii sauva

be, sauş vorii face prîitenşugu,

şi dragoste şi înprcunare, ee se

cu Armenii sau alţîi ca dinşîi.

nîi ca aceîa anatema săfie.'’ ’Fieş cine în tră în s f«n ta biserecă

"ă asculte s f« n ta scriptură, şi

nu va vre săse priceştu îască cu to ţi,

cu sfânta taina ditmneêîască. unul

ca acela să se întrebe , de undei îaste

lui aciastâ Învăţă tu ră, deci deiva

fi dela diibovnicu sSu, sau însuş den

travoîa lui, sau v64 doamne de seva

teme de pScate. unîi ca aceÎa sa se

temă şi sase întrebe depopi, oare

cum va fi. a\i doară lan daţ ii lu i dîtbo

vnieu sfeu învăţătură, iară de nu se

pleca ceva petrece aşa întru alu i

— PBAVILA

p r i c e ş f c u î a s c ă e u c r e ş t i n i i c e l d e p l i n

D e v a a v i i u n o m c r e d i n c i o ş i i o n u r a r e

n e c r e d i n c i o a s ă , ş i n u v a v r e a c ^ m u î a r e

s ă s e î n c r e d i n ţ e z e , s a u o m u î a r e c r e d i n c i o

a s â d e v a a v e o m i i n e c r e d i n c i o s , ş i n u

v a v r e a c e l u o m i i s ă s e î n c r e d i n ţ e z e , d e

a c i a s t a n a m e e g r ă i î n s ă c u r a a m s c r i s

d e n i u l t e o r i , c ă n u s e c a d e c r e ş t i n u l u î

c r e d i n c i o s s p r e c e i n e c r e d i n c i o ş i s ă s e î n

s o a r e , t a r ă d e s e v a t â m p l a a ş a a f i o a

r e e u r a , d e a c i a s t a g r ă l a s c e a p o s t o li i P a v e l a , c ă s e m i m t u i a s c e m u î a r e n e c r e d i n c i o a s ă

d e b ă r b a t u l c r e d i n c i o ş i i , ş i b ă r b a t u l

necredincioşi i d e r a u i a r e c r e d i n c i o a s ă ,

d e r e p t a c e i a n u s e c a d e a i d e s p ă r ţ i pre

d i n s î i , c e d e p u r u r e s ă s e p o c ă î a s c ă b ă

r i i b a t u l c e l i i c r e d i n c i o s d e m u i a r e l u î c e

necredincioasă, ş i s ă s e r o a g e î n t r u t o a



87r eâo


te filele vîeţieî luî, p6ne ova în

toarce pre dinsa d?imne eu întru credin

ţa_ ce ad.everitâ, as?jdire şi muîare

credincioasîi debărbatulu eî necredinciosti. îarâ săinânunce şi să be neeleşz

numaî parte ce credincioasă săvîe cS,

tre dMhovwicnsfiu, şi săîa învăţături

sfmte dela dinsul, şi labiserecâ ne

părăsiţii sămergâ, şi la rugăcîiini

şi la slujbe cu dragâ inimâ să îndru

znescâ, îarâ, devor nasce şi coconi,

să îndruznescâ parfc^ ce credincioasă

întru credinţa luî ce adeverită săi

îndirepteze şi săi înveţe pre dinşîi

de purure.

îară devaspurca unu onifi necredincioşii

preo fata credincioasă creştină, ace

la săse boteze şi sftoîa muîare cu bk rostove

recto

STI I . AP I J 79*

Episcopulu, sau dîaconulti, sau popa,

deîseva lua luî preoţia sănu sluja

scâ. cese ice preotul uî d.ela episcopul

luî, săseva şiaforisi. sau diaconii,sau episcopii dela săboriilii arhiereului,

şi îarâ după aceîa va îndrăzni însuş

debunâ voîa lui, şi va sluji, ori

încechipii deslujbâ, oriraicu ori ina

re unîi caaceîa săse des| arţă debisere

că. nice cunduva săse cheme cur£uitliiiă

bisericii, aşijderîa şitoţi ceta

şîi, celeseva tâmpla cudinşîi întră

cestâ slujbă, şi aceîa săse despavţâ

spre pocaanîe.

Şi preotul de nuva griji de episco

pul lui, sau diaconul, ce vatnerge la

altu ep/scopu alii alţîi cetăţi, şi va

lua bloi/os/ovenie,ori încechipii. ori sătoe

— PRAVILA —

nîe. îarâdenuvavre aceîa săiîa toată

averîa luî, căseustricat dela dinsul.

îară acela săsegonescâ şi săse scoaţâ

dentru loculii luî, ca un spurcat, şi

pîerêtorîu derodulii creştinescu. iară

ac6 muîare cee creştină, săîa averi iaceluî cuine necredincios, şi altui bă

rbatu creştinii săse însoţescă.

74*Ourvadesevaîntoarce den caliaeî ce re.

şi îată deacmu seva mărturisi, că

nuvamai mergeîntrace cale spurcată,

ce seva smeri şi va întră întru curăţie,

şi decîîa seva curaţi presine. acelti

difhovnicu puginia pocăinţă săi decesăo pue spreîubitorîul deoameni,

ce săseînpreunezecucei creştini adeve

riţi. şi săfie priîraită caşi ce

curvă ceo pr'iîmi Hs.

— PRAVILA - ■

mescă vreo biserică ori altă, ce

unii caaceîa săse scoaţă deînpreoţîi.

sănuse camaî cheme decîîa preoţii,

pentruce căşau bătut jocil de bisere

ca luî dîimneêu. şi fără de î n v ă ţ ă

tura arhiereului, şan trecut epzcopulsSnşi au ocărut bisereca luî dumnezeu.

şi aucutezat aşa deaufăcutii.

Mitropolitul săşcheme episcopii lui

căndti Vafi oarece mare. şi săfa

că săborti cadinşîi, şi pretiutindi

ne. şi după mărturie, cuacei cu

toţi episcopi săfacă, cum ară sfinţi

preunfl episcopii, saucum arâ face onderep

tare oare carîa abisericîi. sau unii

1ncru domnescu oarecare, sausătocme

scă vre unii cuvtintii deoare ciindriva.

sau decreştinătate, sau deoîmpăre



— S-TÎI AP LI —

cheturâ oare carîa. aşijderîa şi

epîscopulu numai oamenîi hiî săaîbâ,

putere aî învaţa. şipreoţi, să fa

câ întruţinuria lui numaî. şi săş

îndirepteze biserica luî şi popîi

luî. îarâ. dealte oarece lucrm4 mari,

cevovTi fi cundtiva. toţii unîi caacea

sâvie lamitropolitul lorii, şisăspue

între să.boru.

Oarece episcopii, sau popa sau dîaconu,

oare dece lucru deunile caacelîa

ceamu scrisu maî nainte, deva cuteza

aveni ciitre înp6ratul, siva spune

fără deînvăţătura mitropolitului

şi farâ deînvăţâtura sâboruluî.

wnîi caaceîa sase desparţâ depreoţîe.

Ep*seopulu, saupopa, sau diaconul, devor

fi despărţiţi de preoţie, la ară

89recto

— PRAVILA —

tave denainte săborulut. şi deja

le luî şi denebunîe vaveni la împ6

ratulu sase îndirepteze presine. şi

va rSdica pre împferatulu şipve boîari

pre acesta, şişva căuta cu aceştia

preoţîîa. unîitcaace^te sase desparţâdebisericâ. pentruce nice înpveunare

numai aîbâ. un'ii ca aceîa cu creşti

n'ii, nice nădejdâ ΐηνέοιύύ cela

ceva săfie.

îarâ desevasci presine direptii, şi să

va adeveri cu sfetulu luL că

fâ-râ de direptate sauluatu deladinsul

Pi'eoţîîa. acela şi către alţîi să me

^'gâ săspae. şi aşa deseva înderepta

predinsulti după adevSrÎi cutob soborul.

cu aceîa celau despărţit predinsulu.

%Qce dupa lege, şi după scriptura


săfacâ de dinsulu totfl cndireptulă.

şi judeţ dupâ învăţătura sfântului,

îarâ desevoraduna înbiserica c^ mare

episcopii cumitropolitul. si cuşal ţi popi şi cu oameni, să scoaţâ

pre oare care episcopii dentru preoţie

pentru oare care delâ, acela îatâ

de acmu preoţia sănuo mai cerce,

săvafi şi direptii, măcaru deseva

sci pre sine şi nevinovaţii, ce săpe

trecâ aşa, pentru că premijlocul

săborului celui mare fu chemaţii.

Mitropolitul sănufacâ episcupii,

de nuşva strânge toţi episcopii

lui, şi popîi şi şalţi oamenîi

aibisericîi, şi mărturie mare

şi întrebare multâ, casâ sfmţ6scâ

oarece episcopii, dentro cetate. îarâ

90reeto

— pravil I ~

de va fi vrerîa lui numai cu oarece

carii mici săi sfinţescii pre dinsul, îarâ

nu cu săborul, unfi episcopu ca acela

să nu fie priimitii întru episcopie,

să arâfi şi s fâ n tă , nice învăţutu

ra acelui mitropolitii sănuse asculte, aşijderîa şi de mitropolitii

şi pa t r i a rh i i acesta şi pravila să

fie, îarâ oarele nuva asculta aşa,

să se scoaţâ.

Oarece episcopii seva osfinţi dela alţi

ep/scopi cumitropolitul şicu tot

săborul, şîi vor îce numele cetăţii

ori cum ova chema, şi acela pre ac^îasăo diregătorîascâ, îarâ dupâ ac^îa

iva pare rû, şi nuva vr^ săm^rgâ

î n t race cetate şi întrace biserecâ

cei îsă luî, saş pasca turma ce au



91recto


luaţii denainte luî d^mneêu şi de

înainte atot sâborul, unîi caaceîa

sanuse priceştuîascâ cu pravoslavni

cîi creştini, mai vrătos deva vre săîaalta epz'scopîe, şi pentru aceîa seche

mâ mincinos luî d2imneêu, cănuşau um

plut făgăduinţă luî, ceseu întors

pentru altâ ep2scupîe, pentru lauda

şi pentru mărîîa, şi pentru avuţie

mai multa, unîi caaceîa pentru înţe

lepciune ce deşartâ, sanuse priceştuîascâ ρδηδ lamoarte, cesâl desparţâ

pre dinsulu îarâ dupâ vreme, îarâ de

sevoru aduna săborulu şilvoru erta,

săborulu înmijloculu biserecîi, ace

la îarâ să aibâ putere de aciasta.

învăţăm de adoa niiîntâ, sănuste

înainte sfcmtuluî oltarîu, cund

--- S-TII AP LI — 83*

ceva. sănuse de loru nice un păru mic.

nice săiîa aminte pre dinşiî, ce săi go

nescâ pre dinşîi cu ruşine.

Ep/scopulu, sau igumenulu putere să aibâ, spre toata putere biserecîi.

să înparţâ den partea ce ie îs lui. că 79·

tre s6raci de purure să se grijascâ.

aşijdere şi igumenul, să aibâ gri

je de fraţîi lui. şi de sSraci de pu

rure. curati av6r^ mănăstirii să o

rundescâ de pururi cu frica Iu d^mneêu. şi întocma alui cu afraţilor

să o aibâ. îarâ nesce egumeni ca aceîa

sa a ep^■scopi vor trece unele ca aceste

şi vorti da rudenîiloru lor, iarâ frica

lui dMmneêu nuvoru ave. unîi ca ace

şte să se întrebe înainte a totii să

borulu şi înainte arhîereului. ceîa

92recto

— PKAVILÂ —

voru veni sase blagos/ovescâ înbisericâ,

nice cununile sălepue încapetele lor,

îarâ devafi însâ unulu curatti, cesă ai

bâ putere atunce să ste înainte

oltarîului, nice adaora sănuîa cununa.77*Oarecine va arde, ocurto oare care,

sau stogu cu arîa, sau casâ, săîa ce

rtareîn 8 aî, deca seva ispovedi diihovni

cus6u, şi sălu apuce pre dinsul sălii

bata şi săiîa aver0, şi atunce să

îa învăţătura J O aî, şi metanii cu

te 200 înî, îarâ deva lua învăţătura

28 de aî, acela săfacâ întoate île

şi cute 400 de metanii.

TS Să va muri un egumenii dentro mănă

ştire, şi dupâ moartă lui voru

veni oare cavîi den rudenîilui, şi vor

cerca şi voru cere dentru avere lui

— PEAVILA —

tâ aceste de acmu sănuse mai facâ.

Fu îsu la sfanţul al patrul săborii. 8

ce aii fostii înHalkidon case cade şi

se dostoîasce, înfieşce parhie săse fa

câ săbor de 2 ori înmitropolîe întrusăadune, mitropolitulu, to ţi epz’scopii

cu toata eparhia lorii de doao ori

întrun anu. ΐηΗΕ \ΪΛ μητλρκ ’ΗφΛρϊΤΕΛ

şi la B X Ş ^ B H fK E H Î E ' f c T H A r o K p 'C T A . c6 Ia

ste în septemvrie, în 14 (Jile. şi la ace

stil săborii de toate lucrurile bisere

cîi şi de ale oamenilor ii ase întreba,

şi ase înderepta de toate, şi ca senu

zăbovescâ săborulu şi întrebările

şi nesce ispite ca aceste, de ace

ste începu toate de lege Iu dwmneêu

anuse griji, şi de tocmelele sfmţi

lorii aposiolij şi d01e pre ogodnicilor



93recto

84*

94recto

~ S-TII AP LI —

île cate 66, de metanii, câseche

mâ curvarîu.

Cine se însoarâ de 4 ori. sâse pocăîa

scâ, 8 aî. raetanîî, cute, 100 înî.

unii ca aceîa curvescft, şi pre d^mneêu mănîe.

Curvarîulii, 12 aî. Cineşu face

săblaznâ cumuna 3 aî. şi metanii

36 înî. Cine se supune supţii al

tulii. 5 aî 36 de metanii.

Cine curvesce cumuîare pre unde nue

trebâ, cese chiamâ pre şSûtii,

4 ai metanii 150 înîle. iarâ deva fa

ce cu mueri multe aciasta, şi mai mul

tâ învăţătura săise de, aşijdi

rîa şi totii pScatul sase numere şi

sâ se socotîascâ, cutue şi cum îaste

căuna îaste o muîare, larâ alta sunt

verso

__ doao mueri, îarâ alta săntti 3 mue

şi va, lepăda eMugfSrila, şi se™ du ^

ce, ca un câine seva întoarce spre boia şi ni a l t u l i i 3

tura lui, unii caaceîa de sevorti înto şi a U u j ar __

arce îarâ şi voru veni lapocaanie, . ce nu

ai. de vafi chipul celu mic, lara de va pocâîascâ 3 aî,

f i mare. săaibâ pocaanîe 10 ai. p 4 . „ n î i ctite 300 W i. îarâ de

ss'Cine vafl adoa insurare ftmda de mul ţ “ j ] 2 at, njetati ai, Săaiba pocaanîe 2 ai, îara ^ mă

de vafi tinftr, şîi va muri muîaria, n i ^ pocaanîe, 15 ai. meta

îarâ de va putîa răbda aşa. dupa cu ^ ^ ,3

vtintul apostolului, laA de nu va pu « ^ „ainilora

t , îarâ el săîa adoa muîare, îara de muncare

vafi bâtrănti. şi se va însura adoa J “ ""cMneva curvi 9 ai, şi me 85*însurare, unii caac eîa m ănîe pre dwmne 160. Cine cu muîare cu

4eu. s6 aibâ pocaanîe 8 ai. metanîi ânu c ^ etanii cinci sute

„ cate 24 înî. muîare cu bărbat, sau

îarâ, nescine de vaface atrela însura „Îil„g6riţa, de vaBSă se pocăîascâ patru ai, şi întoate

— 8,-TII AP LI —

pârinţi. dirept aceîa învăţarâ şi seri

serâ, şi acesta o tocmiră la acelii

sfantti săbor, sfjnţîi şi d^mneêascii

81* părinţii noştri, ces den Halkidonu.

Oare cinee creştinii, şi lavremîa

degonire selasâ de creştinătate pen

tru frica, şi dupâ aceîa îarâ vine

către praslavie credinţei, unîi ca

aceîa sănufie preoţi, iarâ deva fi

preot şi seva lepăda, acela de acmu

sănumai fie preot, ajunge unora

ca acelora săi prîim^scâ pre dinşii lapocaanîe.

82*Iarâ de seva lepăda călugSrul, dentru

viiaţa călugSrescâ, dentruceîa

cesû făgăduit lui de^mneêu. îna

intîa ângerilor şi aoamenilor. şi

îarâ seva întoarce laviîaţa mirenescâ.

verso



95recto

S-ΪΙΙ AP LI —

96recto

86*

d e p a r t e d e o m u , a c e i a a r e t o c m e l â a

( | i c e c ă o a u s i l i t u a c e l u b ă r b a ţ i i ,

c ă n a u f o s t t i o m u a p r o a p e s ă s t r i g e , ,

ş i p u i j i n e î n v ă ţ ă t u r a s ă î s e d .e c u m

v a f i , d e v a f i m u î a r e c u b ă r b a t f i s ă

i s e d e m a i p u ţ i n e , i a t ă d e v a f i c ă

l u g S r i ţ â , a c e i î a m a i m u l t i i s ă i s ă

s o c o t e s c â .

C i n e v a c u r v i c u c a l u g â r i ţ â , 9 a i

ş i m e t a n i i 1 5 0 î n ^ l e . a î r â d e o v a I n

ş 6 l a a c e l t i o m t i , ş i m a i v ă r t o s u î

v a l u a c ă l u g ă r i a d e l a d i n s â d e v a fi

i n i r e n c â . i i n î i c a a c e î a s â n u s e p r i c e

ş t n î a s c â p 6 n e l a m o a r t e . î a r â d e s e v a

Î n t o a r c e a c i a c ă l u g â r i ţ â i a r ă l a miiii

i iiE C K o m u T Î E . s ă s e p o c ă î a s c f i , 9 a i .

D e v a f i ΒΕΛΜΚΛΓο v vK p as A. ş i v a f i

c u v o î a e i , u n a c a a c e Î a s ă s e p o c ă î a s c â

87*— S-TII AP U —

s ă s e i a , s ă a i b ă p o c a a n î e 5 a i . ş i m e

t a n î i 3 6 î n § i . A ş i j d i r e ş i

f e c i o r i i f r a ţ i l o r c e l o r i i d e d w h o v n i c î i ,

ş i a c e i a î n t r a c e s t t i c h i p t i s ă f i e .

D e s e v o r t t c e r t a d o i f r a ţ i d î i h o v n i 87*

o i i ş i s e v o r i i u c i d e s ă a i b ă p o c a a n î a

Γ )0 d e ^ i l e ş i î n t o a t e ^ e l e c î i t e 1 2 *

j n e t a n î i , d e s e v o r t i i a r â e r t a ş i ş v o r

f i d r a g i , i a r â d e n u , s ă f i e d e s p ă r ţ i

ţ i d e b i s e r e c â d e p u r u r e p e n t r u c e c ă

f u r a m i n c i n o ş i h i i H s , ş i d t t h u l

e e l f i d e d r a g o s t e l u d o s e d i r â . c ă ş s i i n

t t i f r a ţ i s u f l e t e s c i c e s p r e s f â n t a

e v r t v i g l ie l i e , c ă n d u f a c i l f r ă ţ i e .

P o m e n i t o r i u l d e r S o t ă ţ i . s ă s e p o c ă 8 8 *

i a s c ă 1 a n ă .

C l e v e t n i c u l 2 a i , m e t a n i i 1 8 î n ^ i .

M ă r t u r i s i t o r îu l m i n c i n o s 3 a î , n i e t a m i 2 4 .

— PRAVII-A —

1 2 a i , î a r â a c e l v i o m i i . 9

8 « * G e n e v a g r e ş i c u n a ş u s a . 9 a i s ă s e p o

c ă î a s c â m e t a n i i î n ^ i 1 5 0 .

C i n e c u s o r a n a ş t i s a . a i 4 m e t a n i i 7 0 ,

C i n e c u f in t i s a c e o a u b o t e z a t ă . 1 2

a i ş i m e t a n i i 8 0 0 . C i n e c u m u

m a f r u ţ i n i s 6 u c e l i i d e d i i h o v n i c î i . 9

a i ş i m e t a n i i 1 5 0 . C e f r a t e f t i

r t a t î i c e c u s o r u s a v a g r e ş i , i a t ă p o

s t t i i a i . ş i m e t a n i i 1 5 0 î n ^ i .

C i n e c u f a t a l u i 5 a i ş i m e t a n i i 1 0 0 .

C i n e c u m n i a r e lu i 6 a i ş i metami 1 0 0 î n ^ i

C l u e c u s o r a l u i , 4 a i ş i metrmn 8 6

C i n e c u s o a c r a l u i . ş i c i i c u m n a t e l e

l u i , 3 a i ş i m e t a n i i 6 6 î n ^ i .

O a r e c u m t i f e c i o r i i n a ş i l o r u a m e s t e

c u v i l e , a c e i a s ă n u î n t r e l a n n n t ă ,

n i c e s ă s e c u n u n e c e d e v o r v r e c e i a n ş a

— PRAYII.A —

C i n e i a s t e o c a r n i c , 1 a n ι l ,m e t r t? ^ ^ ^ ■ în (J i 1 2 .

A s c u l t ă t o r i u l , 1 a n i i , ş i m e t a n i i 1 5 .

C i n e ş v a c ă l c a j u r ă m i i n t u ] , î n c l i i p u

i a s c e s e e r e t i c u l u i , s ă s e p o c ă î a s c â , 1

a n i i m e t a n i i , 1 5 0 .

C i n e a r ă c u p l u g u l , î n l o c u i s t r i i n , s a u

d e n t r a l t t i c e , s ă a i b â p o c a a n î e , 4

a î , ş i m e t a n i i 1 6 î n ^ i .

F u r u l d e c a s e B a i , m e t a n i i 1 0 0 î n ^ i .

M i n e i i i o s u l u 6 l u n i , m e t a n i i 1 2 .

C i n e f u r a g ă i n i s a u o a o 1 a n m e t a ? ? M 3 6 :

C i n e f u r ă d o b i t o c i i 5 a i m e t a n i i 3 0 0 .

C i n e f u r a p o a m e 6 l u n i m e t a n i i 1 5 .

c i n e r ă p e s c e ş i i a a l t i s t r î i n u l u i c u

n e d e r e p t a t e 5 a i ş i m e t a n i i 1 0 0 .

V a d n i c n l ş i f u r u l u u n j u d e ţ i i i a u .

C i n e p r l i m e s c e f u r u l t i ş i c e s e f u r a

d e d i n s u l t i , a ş i j d e r e s ă s e p o c ă î a s c â



9?recto

8 8 * — S-TII AP LI

ca şi furulu, cine fuiti groapa

5 ai, metanîi cinci sute înî.

cineîa cu asupra şi iubitorîulu de a

rgintii 3 aî metanii 100. cine bagaapâînvinu şil vinde, 5 ai şi nieta

nîi 66. Beţiva să nuse priceştu

îascâ pSne nuseva lăsa sănuse înbete.

Omul mirenu deseva înbSta, şi de

vaboru, sase pocăîascâ, 60 de île.

îarâ, de va fi priceştuitii cu ο'τλλ pri

ceştenîe, şi dupâ aceia vaboru săiiu

se priceştuîascâ la po/i> hcTBo χ*Β0 nice

la CTHPetrii, preste sfâitele posturi

sase pocăîascâ. îarâ deva fi făcut

aciasta întru acele sfmte posturi ma

ri, el sănu se prîceştuîascâ preste tot

Miilpgneîn200debile,şimetow 12 înî.

89*Sănescine va măuca ceva şi dupâ

— S T II AP L I — 89*

E u d e u î a î a s te D u m e ş i s e g r ă ia s c e în t r u

o a m e n i . î a r â s e î n p a v t e î n 3 r u n

d u r i . s p r e c e î d e s u s t i ş i s p r e c e i d e j o s .

ş i s p r e c e i d e m i j l o c u . ş i c e i d e s u s i i

s f in t î l, e e î a c e a u n ă s c u t ş i c e n a s c t l , c e s e

^ i c e , p ă r i n ţ i i , m o ş i i , s t r e m o ş î i .

î a r â c e i d e j o s s i l n t f l c e l a c e s e n a s c f l d e n t r u

110Ϊ . c e s e ^ i c e f e c i o r i i f e t e l e , n e

p o ţ î i , n e p o a t e l e . î a r â c e i d e n î n m i j

l o c t i s i i n t u . c e s e ^ i c e l a a r ă t a r e , c a

n e s c e s t r î i n i n o a o , c e s e ţ i n u r u d â .

c e s e ^ i c e , f r a ţ i i s u r o r i l e , ş i c e s u n t i l

d e d i n ş î i 3 h o t a r â s u n t u . ş i o p r e s c e

r â n d u r i l e c e s e n a s c u f e ş e l e n u n t i ţ i l o r .

u n u r i i n d u ş i h o t a r i i â n t u i u . c e e d e l a

s f a n t u l i i ş i m ă n t u i t o r i u l b o t e z u .

A l d o i l e r t i n d t i ş i h o t a r t l , c e s e s c i u l a

a r ă t a r e d e f a ţ - â . c e e r u d e n i e d u p â

recto

— PRAVILA —

aceîasevapriceştui. pocaanîe i anu.

îarâdevafi mrincatubrunzâ,sau oao

şi dupâ aceîa seva priceştui, 2 aî.

îarâ devafî muncatu şi carne. 3 a^

pocaanîe. şi metanîi, 60.

Sănescineva lua certare dela deihovnicusân, sănuse priceştuîascâ. iai'â

el seva priceştui fărâ deînvăţătura

dMhovnicu s6ii. săse desparţâ debise

îicâ cannii batjocoritorîu de dunine

3 aî, nice prescurîa sănuî prîî

niescâ preotulii dela dinsulii.

Alta învăţătura

îu d en îi : ş i cl ec er tarîa n n n te î : s i dem ulte

chipuri de rudenîi. ce pre d inse le secad e alesoco

dela sfânta b otejuno. şi ceîa sto du pâ săng e

tripescS, îarâ depreunâ şi derudeniile nunteî .

PKAVrU —

stinge trupescti.

Altreilertindti şi hotarii, ceîa cesesciu

cese nascti dentra cei nuntiţi, cese

φοβ. df^ntru adaogeria cusci'iiloru.

ântuli şi aidoîi şi aitreîi. ce au

eî rundu şi multe hotarâ, ces îniunltecbipure. şi prearagruntulfi întrebări,

ce nisecade noao creştiniloru foarte

cu adeverii şi antreba preanieruatulii

deluare anunteî. şi deacmu p6ne în

sferşit, nice întruînchip sănuse afle

nice um! rtindil micQ derudenîe. aceîa

atiincevorumplîa nunta creştinescâ.

cnîiise cadeafîrobiloriiluîd«<mneêu.

şi să fie Μα//ο8ΐονίίά de dmimerjeu onuntă

canceîa. ori cu scripturi, ori fărâ

scriiihiri. numaîdnpâ mărturie mul

tâ cevor mărturisi, şi bărbaţi şi



99recto

90*— S-ΤΙΐ ΑΡΙ,Ι —

m u e r i c e v o r f i î n t r u m â r t u r î e . o m u l

s ă f i e d e 1 5 a î , ş i a ş a s ă î n t r e î n t r u

n u n t â . î a r e m u î a r î a s a f i e , d e 1 2 a î .

a ş a ş i a c î a s t a s a s e d u c â n u n t e î . î a r â

d u p â v r e r î a ş i d u p â p o h t a p ă r i n ţ i l o r

e î , c a s ă f l e p r e u n a t â , d u p â . m ă r t u

r î e m u l t â ş i c u b l a ^ o s / o v e n î e .

De opriri.

Ş i c e l î a c e s e o p r e s c u , s i i n t u a c i a s t e d e

l a s f â n t a b o t e j u n e n a ş u l d e f a t a

l u î c e b o t e z a t a , ş i d e m u m a e i ,

ş i d e s o r a e î . î a r â d e a l t e r u d e n i i d e

p r e m u m â ş i d e p r e t a t â . n e s c e f e t e

c a a c e l î a , n u s e o p r e s c â d e c ă t r S r u d e

n î i l e n a ş u l u î i i s e î n s u r a .

O a r e c i n e v a b o t e z a o f a t â . ş i d u

p â a c e î a o v a l u a n e v a s t â d u p â f e c i o

100

recto

S TII. AP L·! — 91*

s t e p e n a c e d e n t ă i u d e n a s c e r e . î a r â

m o ş u l ' u c ă t r e n e p o t u l , c e î a s t e a d o a

s t e p e n â . c u r a u ş u f u s t e p e n a d e a d o a

n a s c e r e , î a r â î n c h i p u i ţ i f r a t e l u i c ă

t r e f r a t e l e l u i , c e s u n t u a d o a s t e ^

p e n t i . c u m s t i n t u a c e s t e d o a o s t e p e n e

c ă n a s c e r e s e c h i a m â s t e p e n a . c u m i i t e

a r â î n t r e b a o a r e c i n e ş i ţ e a r â g r ă i

t a t ă t u u c e s t e p e n u ţ i î a s t e , ^ i î

â n t ă î t i , c ă m a u n ă s c u ţ i i t a t ă m î e u ,

ş i f u a c e s t â s t e p e n â â n t â î î i , ş i

î a t â s t e p e n a c e d e n t ă i u , î a r â d e ş v a

^ c e m o ş u t( ? i U c e s t e p e n u ţ i f u ^ i î

l u î a d o a , c â moşii mieu a u n ă s c u t i l

p r e t a t â m î e u , ş i î a t â o s t e p e n â .

î a r â t a t â m î e u m a u n ă s c u ţ i i p r e m i

n e . ş i î a t â î a s t e s t e p e n a â n t u î u a d o a

n a s c e r e , d i r e p t t i a c e i a a d o a s t e p e n t i

— PRAVILA —

r u l i î l u i . s ă s e d e s p a r ţ â u n î i c a a c e i a .

ş i d e v o r u f i s f ă t u i t i i a c e s t a p ă r i n

ţ i i , s a s e p o c ă î a s c â ,

î a r â s ă f l e î n s c i r e , ş i d e r u d e n î i l e t r u

p e s c i . p ă r i n ţ i i c ă t r S f e c i o r i , ş i

f e c i o r i i c ă t r â p ă r i n ţ i . î a r â ş i f r a

ţ i c ă t r 6 f r a ţ i , ş i a c e ş t i f e c i o r i ,

c e s e c h î a m â v e r i p r e m a r i . a ş i j d e r e ş i

a c e ş t i f e c i o r i , c e s e c l u a i n â a d o i v e r i .

ş i c e s u n t u a i t r e î i . ş i a c e ş t e t o ţ i

n u s e e a d e a s e î n p r e u n a n u n t e î . i a r â f e c i o

r î i a i t r e î i v e r i p r e m a r i , s ă s e s t i - f m g â

ş i s ă s e î n p r e u n e z e n u n t e î c u l e g e .

Stepena de âiităîu.

A s c u l t a ş i s ă s c i î , c ă t a t ă l î a s t e

c u f i î u l i i , ş i f î î n l i i c u t a t â c e

î a s t e s t e p e n a c e d e u t u î u , c u r u u ş f u

~ PRAVILA —

m i î a s t e m o ş u m î e u . c u m u a m i i ^ i c e

l a a r ă t a r e , d e c i î n c 0 p e a t e s u î p r e

s c a r a , ş i v e r i s ă c a l c i p r e s p i ţ a c e

d e â n t i i î u ^ ş i a c e s t a î a s t e c e i a c e g r ă

i m i i . t a t u l î a s t e s t e p e n a ο έ d e â n t u î u

ş i d u p â a c e î a p i i ş a s c e d e n , s t e p e n a

c e d e n t t i î u . ş i p a s â î n s u s i i s p r e a d o a

s p i ţ â . ş i d u p ă a c e i a d e n t r u s t e

p e n a c e d e n t u i u v e r i p ă ş i , ş i v e r i

m e r g e s p r e a d o a s t e p e n u î n s u s i i , ş i d e

a c e s t a g r ă i m , c ă î a s t e a d o a s t e p e n â

m o ş u m î e u d e ţ v a ^ i c e , d a r â f r a ţ i i

t e i c e s t e p e n ţ i s i i n t u . ^ l i l u i . c ă

ş i a c e ş t î a m s i i n t u a d o a s t e p e n â , c ă

p r e m i n e m a u n ă s c u ţ i i t a t â m î e u ,

ş i f u s p i ţ a c e d e â n t i i î u o n a s c e r e ,

ş i a ş a n ă s c u ş i f r a ţ i î m i , ş i i a

t â d o a s p i ţ e . î a r â î n c h i p u i ţ i v e r i l o r



101rtcio

— STII AP LI92*

102reeio

— STII AP LI93*

pre mari, dupâ conosciiiţa ruderiîî

ceşsiintu apatra stepenâ, cenuse ca

de nice se cuvine ase împreuna nuntei,

aşijdir0 şi feciorii veriloru premari. fiinduşi adoi veri siintuşi

aşasîa stepenâ, îarâ nice aceşte nuse

cade ase însura unulu câtrâ altulti

îarâ de sevoru tâmpla aceşto afi nu

ntei, învaţâ legîa silse desparţâ §1

maî vârtos să se pocăîaseâ, aşijdi

re şi fecioiîi aidoiloru veri, suntaşi aitrei veri, şi sur.tii aopta

spiţa, şi nice aceşti nuse cade ase

lua nuntei, îarâ de sever şi tâmpla

unîi ca aceştia afi nunteî ounescii

Dţâ, sau cu oare ce lucru nesciutii,

aceîa îatâ sănuse dezparţâ, cesăpe

trecâ. însâ se cade acestora denisce

u rs o

— îBiVIU

pfecate ca aceştia să se grijascâ de

post şi de milostenie, de acesta tâ ^

mplare fârâ de voîa. îarâ să se socote

scâ aceşte nice întrunchip sănu fie.

îarâ se lasâ nascer^ şi rudenia dela

feciorii atreî veri, şi de acolîa ρδηδ

înaopta stepenâ şi decîîa, fărâ

de certare toţi să^ê îa nuni ei.

îarâ înlăuutrul aopta spiţâ, săfîe

nunta, cese ice feciorilor aîti eî veri.

căaciastâ rudâ se chîamâ pânâinaS

stepenâ. îarâ deseva tâmpla acestora

cu nescîinţâ nice întruîncbipu afi. aceia sase desparţâ.

Oeci şi aceştîa stintu rudenia şi nasce

ϊέ de stinge, şi de acesta

amii scrisu, şi amu lâ=*at

întru vedere la arătare.

îarâ acesta e de nunta şi

de rudenia nunteî :

Ce derudenîa nunteî, siminţîîa cisciutâ îaste acesta, sănescineva lua o muîare văduo. şi va ave ace

muîare, o fatâ dealttî bărbat. îaste

şi acestuia fatâ caşi aceîi mueri,

şi ise cade lui sase ferescâ de dinsa

foarte, cum arâfi fatâ luî. aşaşi maştehuluî de muîarîa fîuluî s6u, §

şi fiîuluî de maştehâsa. şi cum na |tulnî demuîarîa frăţinisâu şi socrul.

Fîîulâ cu mare fricâ săcaute pre fa

ţa mfiinisa. şi săîfacâ cinste

depururîa. Şi tatălii săseîa amin

te dechipulii feteî luî, şi sase soco

tescâ, aşijderîa şi fratele de so

vmo

— PRAVILA —

ra luî, săse îa aminte presine.

îarâ derudenîa nunteî, decelîa ceamti

isu maî sus. ciindti vortifi desevorâ

aduna spre cuscrîi. ce săse întrebe nun

teî, peamăruntulu săse cerce, ca să

nuse tâmple rudenîa nunteî afi, ceseice cuscrie.

Cadese cu spunere şicu cercare şi cu

întrebare multâ cum învaţâ dwmne eîa

sca lege. că sânttî crscrîi şi ântâîu

Şi aidoi, şi aitrei. şi să cade de

aceşte ase socoti,îarâ se cade ase sci şi de aciasta. că

fieş ce soţîe ce se ^ce bărbatulii şi

muîare, deci părinţii omului tatăl

şi muma şi fraţii, şi părinţîimuerîi lui şi ai fraţilor ei, chîamâsecuscrie întiiîu. îarâ averiloru prema

8



103reeh

104reclo


ri, bfirbatului şi muerîi lui aceşte

se cMamâ adoa cuscrie. îarâ ai doi vo

ri abărbatului şi a muerîi, suntuş

atreîa cuscrie, deci şi cuscrii ceî denttiîu câtre cuscriîa ce mare, şi ai

doii nu se cade Inpreunărîi fratelui,

aşijdere şi fiîulu sau fratele omu

lui să se amestece cu verîi muerîi lui

Iară ai doi sau ai trei veri ai omului

cu ai doi şi cu ai trei veri ai muerîi

lui. Tieoprit să se îa şl sase amestece.

De (êce stepene.Deci pentru ce amtl îsu. de rudenîîa

stepeneloru, şi de rudenie desiinge şi

de părinţi îarâ grăim, pâne se umple

aopta stepenâ. unchîi şi ruda, să

fie socotinţă îutrunşîi să nu fie ase

lua nuntei. îarâ den rudenia nuntei, ce


şi nupoate fi intrSnşîî amestecă

cÎune nuntei, numai de nu voru fi p6

ne la mSsura aşapteî stepenâ, nice

nepotul muerîi mele nupoate lua fa

ta surorime că mătu şâ mare sechemâ

csse îce fi-ate şi sor. de ci fratele

maicîi n:ele îastemi unchîu mare. şi

îa1 ă îaste atrea s* epenâ dupâ mesu

râ aşijdiiîa şi sora maicei mele

îasfremi lele mare. îarâ vara premare

sau v6rul pre mare almaiceimele. îa4e

mi unchîu micii şi lele micâ. îarâdemsiintu aitreîi veri ori feciorulii

ori fata. ne opriţi să se îa cu fecio

rîi atreilorumi veri.

Sănescine va boteza un coconii, şil

va lua dupâ fata luî. săse despar

ţâ. şi preotul ceîva W ago doy i predinşîi

— PKAVILA —

se îce de cuscri îaste aşa. pSnâ se

umple rudenia amfindoao aomului şi

amuer'ii în 7 spiţe, ce se îce deva a

ve muîare bărbatului v6r premare. îa

ste şi cu bărbatul acei mueri a 4 stepe?za.

îarâ fiîulti v6rumîeu premare, îastemi

nepotu de v6rfi premare, şi nuse cade

să se îa cuverîi muerîi mele, cum nice

frate mîeu cusora mueriî mele nice

cnmnatumîea frate’e mueiîi mele.

nuse cade săse îa cuverîimi pre mari. ni

ce cunepoţii mi, nice cunepoţiî fiînhi?'

mîeu, nice verîi pre mari afilului mîeu

nine aidoî veri ces rndâ muerîi melecămuîare cufraţii ei suntfi adoa

stepenvi. îarâ bărbatul ei cuverîi pre

mari ai ei siintuşi apatra stepenâ,

şi acestâ adunare dea 4 stepenâ,

— PRAVILA —

săse scoaţâ. că finuM naşuluî, du

pâ dzihulii sfanţii i îaste fiîu.

Sănescineva lua o muîare şi va zace

cu dinsâ. şi dupâ aceîa seva spurca

şi cusoacrâ sa. ace soacră săîasâ.

şi săse călugSrescâ intro măntistire. şisăslujascâ luî dianneêu pentru

sufletul eî. îarâ acelu bărbaţii săpre

trecâ cu muîare luî şi sărobescâ

dereptfi acele pScate în 15 aî. săîa

certare dela d«hovnicu s6u.

Nnse cade în postul cel ii mare, pomenire

mucenicilor, nice botejune, sau cu

nunie. nu maî sumbăta şi dumineca,săse facâ pomenire sf/nţilor, şi mor

ţilorti. şi botejune. îarâ dese va t&m

pla vreo temere demoarte. oreînce î

săse boteze coconulti.



— S-TII APLl

105recto

96»

învăţarâ săloorul sfinţilor aposifoli, şi

92*sfmţîi pre ugodnicîi joărinţi. ■

atreîa nunta sănufie. oare ce preottiYa sci acesta, ş i γαΙ>%ο8/ ο γ ΐ a t r e i a dud

tâ. sase scoaţâ deinpreoţîe.

Oare cine Duvaface feciori cu muîare

luî ce deîQtăîu nice caa doa. acela

sase lase desemaî Însura, saîarâ, muri

luî şi adoa muîare. sâpetrecâ aşa

luî dumnezeu întru curăţie. îarâ de

va fi încâ de 35 de aî crescutul luî.şi seva însura îarâ atreîa oarâ. unul

ca acela sAaîbâ pocaanîe, δ ai. şi

d«pâ aceîa sase priceştuîascâ. îarâ de

vafi tinSrti, de 30 de aî. să aîbA. po

eaanie, 8 aî. iaril devafi de 45 deaî.

sau de 50 şi va face aciasta. unul ca

iicela sănul prîimescâ sfânta şi cin

— PRAVILA. —

stita biserica luî diimneêu. ca pi'e

unii înşSlătorîu spurcat, şi saaîbă

certare, cu 7 ai. înpocaanîe maxe

se poeăîascâ. şi lasfintele pasci sa

îa priceştcnîe. îavâ. deva cuteza vre

unu preotti săi priceştuîascâ. pSne

' nuşva umplîa pocaanîe p6ne în 7

aî. acela îarâ săîncepâ ase pocăi ca

săşu umple 7 aî. îarâ acelu popa de

va face aciasta cuscire. acela sase o

preseâ să nu slujascâ inoare ciită

vreme, că nuse cade preotului săfie

batjoc'^ritorîu luî diimneêu.Cine nugrijasce, şi obidtasce to

ctnela sfinţilor săbovul lui a t o a t â

ûinîa purtătorii de dianneêire păn

uoşfcvi. celîa cele tocmiră şi

^'Icătuirâ cu diihuKi sf«ntu, şi sabor

-— S -T IIA P L I — 79*

dentru toatâ lume, şi şalte să

boarâ denfcra bisereei mari. şi den

tru polate împScătesci ce ei la o

vreme se adunară înlăuntru în cetati

Iu Costandinu sft'nţîi părinţi, şi

întru biserecile c61e mari des[>re rSsă

ritâ, încetaţi m.irite. şi de acia

sta scrisSrâ pravilă foarte cu nevo

inţâ şi cu răvne şi cu jelania su

fletului. pentru adeverita pravo

slavnicâ' credinţa creştintfecâ ceîace o Credemu şi o mărturisimâ,

că cu ajutorîulă şi cu putere şi

cu facere duhului sfânt, aceştia to

ate letocmirâ şilo îserâ, şi lepu

serâ, îarâ cine nuleva crede şi nuva

griji de aceste anathema, τψ.

Săfie lascire, că oarecine va lua mu

verso

— piÎÂvnl —

iare frăţini mîeu. şi va ave ace

muîare fata d·" altu bărbatu, nepu

tinţăm« iaste mie amărita ace fată

nice fata ceia ceva fi dentraceia

fată. cese îce nepoată de cumnaţii,

ce au foştii născută de altă bărbat.Să nescine va face precurvie. şi vă

dezpărţi mufare de băt batu, şi

va vre săo îa predinsă muîare, deova

lăsa acelti bărbaţii alu ei dentăîu şi

acela săo îa predinsă, cesănu cuteze

nimine aî cununa predinşîi, că bnu

ntă ca acesta ogonesce departe sfan

tâ bisei eca lui d^^mneêu. că îaste

s pu r c a t ă şi cumii se cade pocaanîi.

învăţăraii, cine va fi tălharîu fo

stă sau furu, sau eretică, şi va veni

Ia pocaanîe, cadese de purure preste

106...recto



— S-TII AP LI — — S-TII AP LI —

totîi anultS al ispiti pre dinsulii, şi \ui nuva g rij i şinuva umbla, depu

alti învăţa şi alti întreba, au doarâ rure întru ţinutulîi lui să întrebe

cumva îarâ i bagâ, vrăjmaşulti la ini totu creştinultr; şi* nu iva certa,

ma lui acelti lucru r6u denttiîu, şi şi nuiva învăţa, mai/Chîaril şi maiaşa să vie curat cătrâ sfânta price vărtos cumu iee-cade lui şi să întri

ştenîe, ca să nui fie maîamarii aceluia be şi să înveţe to ţi preoţii şi pre

şi celula cela priceştuîasce predinsul, diaconi, şi pre ceteţi. şi aciasta

că dMmne eirîa spre spăssenîe şi spre peri nu ova face arliîereuM ori cum, sase

re îaste omului. înprotivâ cum vine scoaţâ den cinsti lui. nu se cade u

nescine şi se apropie cătrâ aciasta. nîi ca aceîa săpaseâ turma lui dumnejeu.

ori dupâ destoinicii, ori dupâ Învăţâmti fieş ce judecătoriu să a

94* nedestoinicîi. sculte de toatâ judecata episcopu

Oare ce călugării fărâ denice onevoe lui, ca să nu măhn^scâ bis6reca Iu

m^rge undeva, sau netrimis de nimi dwmneêu. ce îaste judeţul ep^copului

ne, şiva merge şi săva întreba de cumii seu tocmitii să alegă bisereca.

credinţa or i înce chipii, şi de acesta îarâ stintH şi a lţ i judecători, ce na

va fi gă lcevâ nimin^ nevoindulii. re putere spre dinşîi ep^scopulύ. ce în

unîi ca aceîa să aibă pocaanîe. pSraţîi şi bo îarîi dupâ, dereptat^

107 108rteio rtcio

— PRAVILA - . _ _ pravila —

Ce nice să făgăduîascâ ceva aom mi şi adeverii. însă pentru îndereptar^

renu înlume, nice să judece, nice să c^ mai bună, şi pentru adevărul ce

fte mărturie de vre un lucru mirenescu. la ce îaste, de multe ori şi judeţul

Preotulii de se va ţin i încurăţie, a Înp6răte3cu şiboerescti se d6 sapt pu

cela să nu aibă încasa lui nice cum t^re biserecîi. că îa tâ cuinii seu

muîare, nice strlinâ lui nice rudenii tocm it de sfm ţli apostoli, şi de ogod

numai mumâ sau sorâ, sau fati.. nicii pu rtă tor ii dMmneêirîi părinţi,

îara deva face aciasta de nesciiaţa lui că şi înpgraţilorâ, şi bo îarilorâ le

acela să se c6rte dela epi’scopulă şi de îaste judeţii bisereca Iu dwmneêu οέ

alţ îi ai clirosului, şi să gonescă sfăntâ de toa te tocm^lele cele ce

den casa lui ace muîai'e. îară de nu va oare ciindu lise tumplâ. dereptti aceia

asculta el săse scoaţâ den preoţie. şi alte îndereptări multe, celi îa

Episcopului să nui vie vreo muîare noap ste asă îndirepta şi ase întreba de

t^, nice stingură întru ascunsti de puru sfănta bisereca lu î dumnezeu.

r6 să vie cătrâ dinsulft muîare. îarâ îsu fu cu duhulu sfanţii atotu episco

deva începe episcojjulii aface acesta să pulti maro şi micii, multe întrebări

se scoaţâ. Ep/scopulu, sau mitro şi cercări cu săborulti săfie dostoî

politu l, sau patriarhul, ce el de turma nicii cum se cade episcopului, unile



109recto

— S-TII AP LI

110recio

100* lOPac&tîa să rSdicâ pre episcopul, fieş

ce episcopii cenii va ave darii nicecuvinte

dumneêesci, nice sase prîim^scâ la

episcopie ca unîi caaceîa apasce turmace grâitoare, şi sfânta biserica

luî diimneêu ao înderepta nu ροίΰ.

ca sanuse pîar^â şi pre sine şi alto

ra solitorîu s=?le fie înttu peire.

95’Feciorulu tâtinisSa nusecade săi ■

mârturisescâ ori dece lucru, nice

. de rSu, nice îarâ de bine. aşijdere şi

tatâltl fiîu s6u. că unora ca acesto

ra, niminîa sănule ia credinţa.

Oare cinevavre săş aducâ mărturie

deoarece lucru luişti. acela sănuadu

câ deînrudenîile luî aî mărturisi,

ce striini. îarâ rudenia luî niminîa

sânu o cre^â. îarâ săaducâ de toate

scopîîa: lui pentru oarece lucru, şi

îarâ va ş6de acela şi va începe ada

mitâ, casă îa îarâ episcopia lui cu

mitâ, unîi ca aceî episcopi să se gonescâ dentracîa cetate unde petre

ce, şi ceîa ceî umbla lui şil punu

şi aceîa să se ruşineze ca de nisce de

netrebâ, şi dupâ aceîa acelti episcopii

să se ducâ întromănăstire oare cnre

deascultareigumenulMÎ. ca devafîgre

şitii ceva biserecîi Iu d?<mneêu întru

episcopia lui, acela îarâ întru ace ■

ascultare săş curăţescâ greşalele lui.

Aşijdirîa igurnenul săî socot&câ

lui. unile ori Intrunchipii, alte

Ie ori întraîtii chipu, că secade al mă

Bguîa pre dinsul şi al cinsti, 9S*

Oare ce peeotu e dentru ceî de cinste

— PKAYILA —

mărturiile, sănumai multe încai trei,

ceaotM usă lisejure casălespue adev6

rul. şi dnpâ aceîa săi mărturisescâ.

îarâ mărturiilor lise cade să fie aşa

cinstiţi, şi cubunâ smerenie, şi

săfie cu temere luî dumnezeu, cu Iu

crure bune. că unii caaceştîa se temti

ase jura. şi mărturisescii adevSru.

deci unii caaceşte se cade aî crede.

Fieşce episcopu să naibâ putere, ao

pri pre ui mine dela sfânta priceşte

nie, pgnei vafi la arătare înain

tîa tuturora povîast^ greşalei luî,şi săse judece luî de totil săborulii

tocmelelorii. înainte atotii cliro

sulă, să desfacă cărţile cele d«<mne

«Jeesci sfânta pravilâ.

Episcopalii de seva scoate dentru epi

— PRAVILA —

şi credinciosu bunii şi se va înşfila,

şi pentru oare care platâ va mărtu

risi mărturii mincinoase, învăţămii

acestuia săsa delunge de dumnezeiasca

slujba 3 ai. şi sămergâ întro mă

năstire, şi săse desfăteze cu călugării, şi săslujască cu fraţii

mănăstirei doao ile, sau 3 siiptS

muni, îarâ întru biserecâ p6n6 va

fi eu călugării, p6ne va umple

3 ai. şt săi iarfce hiî greşalele şi

îarâ să mergâ la cinstîa luî.

Oarece muîare sevavM i deoare carii, 97*

că pre bărbatul ei laupîerdutii cu

otrava sau cualtti oarece, aceîa să

se cerce, oare îaste adeverii, deciia

să se dîa muncii, şi jăhuitâ sâfie

avuţîia ei, şi mainainte p&ne nu



— S-T II AP LI — 102*

s e v a s c i c u a d e v e r i i , n i m i n î a s ă n u o

v a t e r a e p r e d i n s a .

9 8 * N u s e c a d e n i c e s e d o s t o î a s c e p r e o m u a l

o s u n d i o r i î n c e c h i p i i , d e n u s e v a f o

a r t e s c u l a s p r e d i n s î i , n a u l t e m ă r t u r i i

s ă m ă r t u r i s e s c â , l a a r ă t a r e ş i l a

a d e v f i r t i d e g r e ş a l a o m u l u i a c e l u i a ,

ş i a t u n c e s ă l j u d e c o d u p â t o c m ^ e la

b i s e r i c i i . î a r â s ă n u î n d r â z n e s c â c i

n e v a c u f r e o p o h t â a 1 u i a l j u d e c a ,

s a u a l i i o s â n d i ş i s ă l t r a g â ş i s ă i

a p u c e , c ă c i n e s e v a b u c u r a d e u n l u c r u

c a a c e s t a . s ă f i e l e p ă d a t c e s e i c e a n e t e m a .

9 9 * O a r e c i n e v a a f l a f r e o r o n b â , s a u s l o

b o d â , c e f ă r â d e v o î a e i o v a n e v o î s a u

o v a a m ă g i c u o a r e c a r e s f e t d r ă c e s c t i .

ş i v a v r e s ă o î n t l a r c â , d e n t r u c r e ş t i

n S t a t e î n t r u o a r e c a r e e r e s , c e s e ^ i c e î n

111recto

112recto

103* — S-T II AP LI —

nuiva da nemica. săi ruşineze pre

dinsul înainte arcMereilor şi aboîarilor.

Cine va fura ceva curiindu, şi îarâ se^®^*

va afla săise îa lui doao ori, îarâde săva afla dupâ patru cinci luni,

săi ia lui de trei ori, îarâ dupâ un

anii săi îa luî de patru ori.

Cine va săpa groapâ şi morţii creştinii

ivoru dezgropa unîi ca aceîa săse

de pre osundâ.

Oare cineva sili da nevoe o muîare,

sauo fatâ oare care spre spurcăciune,

îarâ încâ nuova spurca, săise de ace

luîa 40 de toîage, îarâ deova spurca ace

luia totu judeţulti cela ce amti scrisii

mai nainte săise judece lui.

Preotului deiva face muîare lui pre

curvie, aceia săse călugfirescâ

— PRAVILA —

t r o î n p ă r e c h e r e , u n i i c a a c e î a m o r ţ i i s ă s e

o s ă n d e s c â , c a n e s c e v r ă j m a ş i a i

l u i d « m n e ^ e u , ş i a i c r e ş t i n i l o t i .

i o o * C i n e v a f u r a v r e u n o m u a l o a r e c ă r u i

s a u c o c o n i i a l i i o a r e c ă r u i ş i l t i v a

v i n d e , m t i i n i l e l u i s ă s e t a e .

i o i * P r e o t u l u s ă i m s e j u r e f î e ş c e j u r ă

m u n ţ i i , n i c e m i c t i n i c e m a r e . n i c e c u

v o e n i c e f ă r â d e v o e . î a r â d e v a f a c e

a c i a s t a s ă s e s c o a ţ â .

I02*0 a r e c i n e ş v a a f l a m u î a r e l u i p r e c u

r v i n d i i c u a l t i i b ă r b a ţ i i , ş i l v a u c i d e

s p r e m o a r t e , a c e l a s ă s e g o n e s c â î n t r u

g o n i r e , c a u n n e m i l o s t i v t i ş i d r a c u .

ş i j u m ă t a t e d e a v e r e l u i s ă i a b i

s e r e c a c e m a r e .

l 0 3 * F i e ş c e a r c h î e r e u c e v a m i i n c a î n s u ş d o

b u n d a ţ i i r c o v n i c i l o r t i , î a r â c l i r o s u l M Î

— PRAVILA —

întro mănăstire, şi săise îa den ze

strele ei a 3 parte, iavâ doao părţi

săse lase fecioriloruş deva fi născut,

îarâ de nuva ave coconi, acela săi ia

junii)tate (Jen zestrele ei, îarâ îa săse

călugSrescâ. denuvavre săse călugârescâ, ceva vre să înble aşa slobo

dâ. iarâ, âceltipopâ sănui de den ze

strele ei nice un păru. iarâ deva vre

popa iarâ săo ţîe el săse lase de leturghîe.

Nuse cade ase cruţa nimene de morte.108*

cine nevoiasce de nevoe spre spurcăciune

de nevoe întru cuvvîe, ori fatâ ori

muîare măritatâ, ori ciilugSviţâ.

şi aşa cineva spurca cu sila, iarâ

încă denuova spurca pre dinsâ şilii

voru prinde să'ti batâ cuniti amu îsu

şi săi tae nasuhi.



— S'TII AP' li l — 104*

Călag&uliî deşra lăsa călu ger îa lu i , şi v a

109%erge la lame. sălQ prinije eptscop'^lii, şi

sălu lege. şi săI5 slobcxjescâ în mănustirîa

cîaînce au eşitS. ş i deva ave n escare avere

aluî. şi aceia săo lase cudinsulS Întrac6 mână

stirâ, şl Îarâ deva fugi de în mănăstire şi

va lepăda călugSrîa. îarâ săîfacâ Ιαϊ aşijdi

rîa. îarâ deva fugi şi atreîa oarâ, . îatâ saî

faca lui aşa. Îarâ apa tra oara , să lâ la se săun i

ble cumiiva vre. şi în suş i gr eo ta fia lui saşi

o poarte,

Călag^rulu deva fi adus ceva întro monastirâ,

şira da bisericii, şi Îarâ vavre săîasâ

dentrace mănfîstire întraltâ mănăstire, sau

întraltS locS . să n u îs e de lu î ner aic iî d en tr u

averîa luî . num ai ceîvoru fi cruţatu fra ţî i pentru dumnezeu, numai săide aceia pentru

diimneêu, şi pentru lîubovtt. ce să nu îasâ dela

postrigulu lui fârâ deo nevoe mare.

Cine curvesce cu dob itocii, s ăise tae l u î tru

pulu. cese îce, raădularîulu celii de ruşi

llO’ne. că cudinsalS an fâcatii fărădelege pre

fărâ delegîi.

l lPOare cine ascunde tălharîu, şi luva pitula.

113recto

105»----- S TII. AP LI —

cStrâ mine, n ulă voîu sco ate afara.

Oare care om, sau muîare şva lăsa dwhovnicu

seu fărâ care vina şi se va ispovedi la

altu lă. săse desparţâ de biserica cncela celfl

prîimesce pre dinsulii. că graîasce înv ăţătorîulu mîen Pavelu, şi mărtarisitorîuliS bise'ricri.

săaţi ave omîe de dascali, ce nuve suntu toţi

părinţi. îarâ tocmela lăsării luî săntii ace

stîa. devafl Ereticii, sau curvarîu, sau măreţii.

D ev a lega pre otulii preunu voinicii, si voini

cnlfi seva încinge cu armele la i. dera lega

pre preotulu, îarâ m aînain te penâ nusevor erta

unulu decătre altulu. nice unulu sănuse dez

leg e de înlegăturâ. îarâ voinicul deva trece

dezlega rîa preotului, săse pocăîascâ. aşa şi

preotuld devafi prostii, pentruce câ voiniculu celii deântiiia, îaste preotulu. ca duainejea Îaste'

ma i pre desupra detoţi şi slug île Iui siîntii mai

decinste detoţi mirenii. îarâ preotulu îaste

dezlegătoriu ântiiîu. săse ţîe de leturghle, în 15

île. că au resipit învăţă turile sfinţilor părinţi.

Deva ântiiîa lega roMculu pre preotulu, sănuse

asculte. îarâ acela săse desparţâ de price

ştenîe, 1 anu.

114recto

117*

118*

— PRA VILA —

sănuse judece elă delege, ori forulu ori ucigaşulii. aceluia săiseîa toatâ avere lui.Cineva pune vreunu calugeruînmanâstire de ^lia oare cărîi slujbe, şi nuova face pentrudumnezeu, celva sci pre dinsulă furundu şi stran

gunduşi lui ceva. pre acela săluia fraţîi de încasa bisericii, şi sălu ruşineze înainte tuturora pre acelii călugetu. şi săl8 ocărascâ

IH* şi săi mustre. „ .

Cela cenu îubesce laoameni, 2 at săse pocaiasca şi metanii cate 3 6 deiji. ^ ,

Cine răpesce muîare, şi ceia ce alerga cudinsu 3 aî poeaanîe. şi metanti 36

îarâ popa cela ceîprîimesce pre dinşî', săse go nescâ dela biserica, şi de leturghîa 1 a'iâ.

U5* şi me tanii om iîa în iji.

Cineva mănca păine şivinîi. şiseva priceştui. săse pocăîascâ, 1 anii. şi metanii 15 în î.Cineva lua certare de la duhovnicu seu, ca sănuse

priceştutascâ, şi seva priceştui săse des P&rţâ de biserică, în 3 aî. căso cade cela celii êgâ săK dezlege. îarâ delvorii lega alţii, îarâ alţîi săi dezlege, deseva pocăi sase prîi Wfâcâ la priceştenîe. că scris îaste, cineva veni

— PBAVIU —

D e v a b l ă s t e m a p r e o t u l p r e o m u î a r e ,

ş i m u î a r e d e s ? a î n d r S z n i î n p r o t i v a

l u î d e v a b l ă s t e m a · p r e p r e o t u l , a r i a

t h e m a s â f î e , î a r â d u p â . v r e m e d e i v a p â

r e r 6 u 3 a î s ă s e p o c ă î a s c â ş i m e t a

n î i cLite o m î e ş i c i n c i s u t e .

D e v a b l ă s t e m a d i a c o n u l p r e p r e o t u l 120*

s a u p o d d î a c o n u ] , s a u c e t e ţ u i , s e n u s e a s c u l te c e

s ă î bat4 pre cVinşii c u l e g e î n v ă ţ ă t u r i l o r

b i s e r e c î i , d e 1 2 o r i c a p r e n i s c e s l u g i

m a i m i c i a l e p r e o t u l u i , î a ) â d e î a s t e

î n v ă ţ ă t u r a î o r d e l a a r h i e r e u s ă î p r î i

m e s c â p r e d i n ş î i .

D e v a ş 6 d e d i a c o n u l i i ş i v a b l o g o s / o v i

p r e p r e o t u l , s ă s e p ă r ă s e s c â d e n d î a

c o n î a l u i î n 6 l u n i , c a u n n e î n v ă ţ a t ,

ş i f a c â î n c u t e 1 5 0 d e m e t a n î î .

c ă s e î n c h i p u î a s c e i u d e i c e e l u ş S ^ u c u



115re Ho

— S Tll AP LI. —

învăţătorîul, şi cu aposiolu ceî maimari

ântăîuş întinse muna în solniţa,

i2i*Deva şMe omultl mirenii, şilva

blflôs/qvi popa. săîse oprescâ luî sanu guste vinti şi untii, în 3 sSptS

muni. şi metanii, ctite 100 înî.

l22*Pveotul chemat la pomenire unuî sfan

tii oarecâruîa, şi nu seva îndeletni

ci să mergâ, ce va merge şi va \AagodoN\

numai cu învăţătura luî, deva fi un

bStrtinu cu bunâ smerenie săgrăîascâde bine el săgrăiascâ ori diacon ori

ceteţ, că şi domnul nostru Is Hs mulţi

denap6Sioli nuave preoţie ce Învaţă de boteza.

i23*Devaveni unii coconii spremoarte. şi

vorii chema părinţîilui prâ preotul săi

boteze, şi de negrija preotului va

muri nebotezat, acelii pScatii îaste

116reeto

— STII AP LI 107*

d î a c o c o n u l c u n e s o c o t i n ţ a e i , d e n t r o

n ă l ţ i m e o a r e c a r î a ş i v a m u r i . p o c a a

η ϊ θ s ă a î b â 2 a i . ş i m e t a n i i ‘ 1 5 0 .

M u î a r 6 c e ş v a b a t e c o c o n u l e i . ş i d e

n ă p r a s n â v a m u r i . 6 a i ş i m e t a n i i 124*

1 5 0 î n ^ i . M u î a r e c e v a n a s c e , ş i

d e ş v a s u g r u m a f e c i o r u l i i e i , p S e e l a

m o a v t e s a s e p o c ă î a s c â , l u n i m i e r c u r i

v i n e r i , n u m a î p t i i n e ş i m e t a n i i c ă

t e o m î e . O a r e c a r e m u î a r e v a b e

e r b i . s ă n u n a s c â c o c o n i . 7 a i ş i m e t a n i i 2 0 0 .

M u î a r e d e v a î n c e p e , ş i n i s c e f a r m e

c e o a r e c a r e l e v a b e s ă s e s c u r â . c a s ă

l e p e d e î n c 6 p e r î a d e n t r S n s â a i . 8 ş i

m e t a n i i , c â t e 3 6 7 . î a r â d e i s e v a

t f i m p l a e i a m u r i s ă n u s e î n g r o a p e .

M u î a r e c e v a f e r m e c a s t r î i n î i ş i p r e 125*

— PKAYILA —

p r e p o p a , î a r â , d e v a g r ă b i p r e o t u l ş i

d e c a v a v e n i î a t ă l i i v a a f l a s p r e m o a r

t e . s ă l u s t r o p e s c â c u a p â d e l a κ*γο

ΐΛΒΛΕιΓίΕ. ş i s ă c e t e s c â m o l i t v e l e s p r e d i

n s i i c e l e d e b o t e z , ş i a ş a c u d ^ ί m n e ^ e α

î a s t e b o t e z a t . î a r â d e v a m u r i n e b o t e z a t

c u n e g r i j a p ă r i n ţ i i o r i i , a c e l i i p 6

c a t i i î n ş i ş i a c e î a l î a u . d e c i s ă a i b â

p o c a a n î e . 2 a i ş i m e t a n i i . 3 6 .

D e v a m u r i c o c o n u l i i a p r o a p e d e p ă r i n

ţ î i l u î ş i n e b o t e z a t i i , d e t r e i φ

l e , s ă a i b ă p o c a a n î e 6 a i . m e t a n ^ 5 0 0

î a r â d e v a f i b o t e z a t i i ş i s e v a s u g r u

m a î n t i e e i 8 a i . m e t a n i e 3 0 0 .

M u î a i e c e v a f a c e f r e o p a c o s t e c o c o

n u l i i i e i , c e s e ^ i c e d e v a c ă d î a v r e î n t r o

n e p u t i n ţ ă r e . s ă s e p o c ă î a s c â 1 a n .

ş i m e t a n i i 5 0 . M u e r î i c e i v a c ă

— PRAVILA —

a i e i . a i 9 . m e t a n i i c i n c i s u t e î n ^ i .

M u î a r e o t r ă v i t o a r e . p 6 n e l a m o a r

t î a e i s ă s e p o c ă î a s c â . ş i m e t a

n î e . c ă t e u n t u u e r e c i i î n t r o ^ i .

S t r i g a î n 7 a i . ş i m e t a n i e 4 0 0 .

M u î a r e d e v a ^ i c e p r e o t u M u n c u v i i n t 126*

r 6 u d e r u ş i n e , s ă s e d e b i s e r e c â 8

, a i g o n e s c ă .

M u î a r e d e v a î n v ă ţ a p r e p o p a d e l e t u r

g h î a l u i , s a u d e c i a s u r i l e c e l e c e i s i i

n t i i l u î f ă g ă d u i t e , d e v a f i f o a r t e

t i n S r i i . î a r â î a v a f i î n ţ e l â p t â ,

î a r â d e l v a î n v ă ţ a ş i d e p u t e r e , o r i

s ă s e p ă r ă s e s c â , o r i s ă s e d e z p a r ţ â ,

î a r â d e s e v a p o c ă î 6 l u n i s ă s e p o c ă î a

s c â . ş i m e t a n i e 1 0 0 0 . î n § i , a ş i j d i r î a

ş i o m u l i i c e v a b i r u i s u p ţ i i a c e s t â

p u t e r e , a ş i j d i r î a s ă s e c e r t e .





recto

110*

veni. şi spuse înaintîa tuturorfi oameniloru.

şi aş a st rig ar ă to ţi oa m en ii TU ΓΙΟΜ Ab’ll. şi

deşchiserâ poarta cea mare şi eşirâ, şi nice

urmlu nufu vă tema tii de paseri , şi aşa toţi

oam enii eş irâ. îarâ mai apoi deto ţi şi mu

îa re pre otu lu i în cep u aeş i. şi în că fîin d ii în tre uşe orapirâ. şi pre ameruntului rupseră

trupulQ ei cu oasele, şi întru gurile lorulă

luară dezburară. acesta preslăvită vedere

nio spuse noua preotulu cv.scripturâ către fo

losulii nostru, direptii aceia se cade culuare a

. m inte toate săse facâ. cănu întro părere bunâ

în tr u h it le n şu gu lu peca tu lu i să fî e.

129*Muîare mainainte p6ne nuseva cură

ţi, de tocmela cei îaste eî, prescuri

sănu facâ, nice săse atiiigâ de ditisenice întrunchip.

C i n e ş a r e t o c m e l a e î , ş i v a ajun

g e l a s f r i i ş i t u l m o r ţ i i , p r i c e ş t e

n î e s ă i s e d ă r u i a s c ă n e o p r i t u .

i30*Muîare deca vanasce ş i ova ajunge

s f r t i ş i t u l m o r ţ i i , s ă i s e f a c ă m o

— S TII. AP LI - 11 1*

s a u c u v i n t e d e l a p r o r o c i m i n c i n o ş i ,

d e l a c e î a c e ş b a g â ş e r p i p r e î n s t in u r i

l e l o r î i , v r ă j i t o r i s e c h î a m a ş i î n ş 6

l ă t o r i d e o a m e n i , c e p r e d i n ş i i i

f r u n t e z â d o m n u l i l ş i d u m n e ^ e u l u n o

s t r u d e l e ^ c e : s o c o t i ţ i v a d e p r o r o c i

m i n c i n o ş i , c e v i n i i l a v o i î n t r u h a i '

n e d e o a e , î a r â d e n l ă u n t r u s u n t l u p i r ă

p i t o r i . d e c i o r i s ă s e p ă r ă s e s c â ,

o r i s ă s e d e s p a r ţ â d e b i s e r i c â .

G i n e ş t i a d a p â f e c i o r i i l u i d e n t r u a 134*

c e l e c u v i n t e , d e n u s i i n t u c r e ş t i n i

n u l e e p f ic a t u , î a r â d e s u n t t i c r e ş t in i

1 a n s ă a i b â p o c a a n î e ş i m e t a n î e c i i t e 3 6 .

C i n e v a f u r a s f â n t a , c e s e ^ i c e c ă r ţ i

s a u ş i v a s e l e b i s e r e c i i v a f u r a , p o c a

a n î e 2 a i , ş i m e t a n i i , 1 5 0 î n ^ i .

C i n e î a l u m i n ă ş i t ă m u e , s a u z a v e s 135'

120

recto

— ΡΚ.ΙΥΙΙΛ —

l i t v â ş i s ă i s e d e p r i c e ş t e n i e . ş i

d e v a b o l i ş i î a v â v a f i s ă n S t o a s â 4 0

d e ^ i l e s ă s e p o s t e s c â ş i î n 5 0 d e b i l e

s ă s e p r i c e ş t a î a s c â ş i s ă f a c ă î n t o a

t e f i l e l e c u t e 4 0 d e m e t a n i i .

] 3 i * C i n e v a p î î a r d e c e v a a l l u i ş i v a c h e m a

v r ă j i t o a r î a d e o v a î n t r e b a 4 a î , ^ ă se

p o c ă î a s c â , ş i m e t a n i i 6 6 .

i 32 * C i n e p o a r t ă f a r m e c e ş i e r b i l a g r u m a

z i i l u i , a r e p a r t e d e s l u j i r e b o z i l o r .

î a r â d e l e v a l e p ă d a d e l a d i n s u l s ă s e p r i i

m e s c â l a p r i c e ş t e n i e . i a i â d e l e v a t o t

p u r t a a c e s t e d u p ă î n v ă ţ ă t u r a d e n

t i i î u ş i d u p ă a d o a , ş i d e n u v a v r e s ă l e l e p e d e d e l a d i n s u l i i , s ă s e d e s p a r ţ â

d e b i s e r e c â .

l 3 3 * C i n e c u m ] ) ă r â c e v a ş i o f a r m e c ă

s p r e f e r i u ţ â , s a u s ă s e s o c o t e s c â p r e s i n e ,

— PKAYILA - ·

d e p u n ^ â c e s e a d u s e c ă t r e c r e d i n ţ a b i

s e r e c î i , p o s i 1 a n u , m e t a n i i , 5 0 î n ^ i :

C i n e î a d o b i t o c c a s ă m e r g â l a l u c r u

d e l a v e c i n u l l u i , d e s e v a t t i m j i l a a m u

r i d o b i t o c u l , ρ δ η δ v a m e r g e l a l o c ,

p 6 n e u n d e i i a s t e a l p u n e , s ă n u i î a l u î

n e m i c a , î a r â d e l v a p u n e ş i î n c â v a

m e r g e ş i i s e v a t t i m p l a l u î a m e r g e ş i

v a m u r i , s ă i î a l u i jumătate d e n p r e ţ .

O a r e c i n e v a l u a c e v a , d e l a d e a p r o

p e l e l u î d e t r e a b â l i i i ş u , ş i l v a

ţ i n e c a a l l u î , î a r â a c e l a l v a u i t a ,

a c e s t a n u î u b e s c e d i r e p t a t e c u m a u

d M m n e ^ e u , î u b e s c e d e a p r o a p e l e t â u c a p i'^

î n s u ţ i t i n e , ş i î a r â î n v a ţ ă v r u j m a ş i

l o r t 6 î n u l e d a r 6 u d e r e p t u r 6 u , î a r â

m a i b i n e a l e f a c e b i n e , d c ' c i u n i i c a

a c e ş t e d e v o r ă s p u n e , c e a u l u a ţ i i s ă î u



— S-TI IAPL I— 112*

toarcă, şi sase pocăîascâ în 6 luni,

metanii omîe 500 înî.

Oare ce muîare va fura dela vecina sa

tortii sau fuior, să aibâ pocaanîeîn 5 ai. metanii cute 50, îndi.

Ginee meşter nu învaţâ săfure, îarâci

ne furâ 1 an pocaanîe, metanii 50.

i38*Cine moare de foame înpostul mare să

mânunce carne, şi să aibâ pocaanîe 3

ai, şi metanii 150. îarâ deva gusta

brunzâ sau oao întracel post* mare, 2

ai să aibâ pocâanie, metanii 66.

Oare cine seva spurca înlune brunzei

cu carne şi înlupe dentuîu de brunzâ 4

ai sase pocâîascâ. şi metanîi 300.

Oare cine săva spurca cu nesţiinţâ îir

postul celmare. pocanîe 1anmetcm'wBS.

i38*PreotulÎi deva vre să facâ leturghîe

121recto

— PRÂVibA -

şi va căd^ întru săblaznâ dece dei

va fi lui pohtâ spre muîare nuise cade

lui să leturghisescâ. îarâ fără de pob

tâ.să,ctinte ce ântuîu să citescâ psalom,

8. Π0ΜΛ8ΜΛΛΕ k ' e . d e C ÎÎa CTKI B E Γ II no

μλΒμ. h’ r'n npocTHME. de 24 de ori.şi metanîi 100, şi aşa să slujascâ.

Preotul beţivii, ori săse părăsescâ

ori sase izvrăjascâ.

Preotulii curvarîu să se păras^scâ de

Isturghîe. Preotulu ce face pre

curvîe săse scoaţâ.

Preotulu ceva bate înpalme şi va jn

ca ori săse părăsescâ ori săse scoaţâ.Preotulu malachîan cese ice căş face

săblaznâ cu ratma, să se părăsescâ

de leturghîe ur. anu şi metanii,

etite omie înî.

122recto

113*— S 'îll AP’lil. - -

Preotul deva face leturghîe şi seva uru

cu cineva sau va ave vreo vrajbă, săse

părăsescâ deleturghîe în 60 de île.

Preotulii deseva afla cuo fatâ, şîiva stri

ca curăţîîa ei, şiova ave muîare. săse

părăsescâ de leturghîe, peneva da fetei bărbat,

şi diipâ sceîa săse pocăîascâ, in 3 ai. săş to

pescâ trupulă Iui cu postalu şi cu rugăcîunîa.

şi săş îa mesereri lui deseva călugeri, ftindu

di(nme(Jen îndeluângu răbdătoriu, de îartâ preceia

ce greşescii. şi peiie lasferşitulu vîeţîi lui

sărobescâ cu iievoinţâ, lege săise tocraescâ

lui postă nepărăsitii. îoa, şi noaptîa. şi

săfacâ metanii 300 îndi, fără sumbăta. şi

dumineca.

Preotulii deva spurca soru sa, să nu fie

preoţii. Preotul deva spurca pa

tulft tătirii s6u încliipnîascese Iu Ave

sal om. şi săse pocăîascâ, 10 aî.

Preotul deva spurca })atul socru s6u,să

se scoaţâ denpreoţîe.

PRAV)I,A -

Preotul ceşva spurca vara premare sau

adoa, săse scoţâ deîi:preoţie, şi

săse pocăîascâ. sau deva spurca şi atrea

varâ premare, săse scoaţâ.

Preotul vunătoria sau va pune cursâ,

şi va viina paseri, 3 luni sănu le

turghisascâ, şi metanîi 100. că nusecade preotului aucide, sau ajunghe

vreo fîarâ ceva. înăcară deîvafi lui

şi vreo nevoe mare.Preotulii deva scopi ceva deîn fieri,

ori săse părăsescâ, ori gâse scoaţâ.

Preotul cela ce vrăjasce, sau m^rge

la vrăjitorîu, săse scoaţâ,

îarâ acesta nu siintii proaste, nice

suntii scrise deîaleşu. ce dentru

dtcmneêescile scripturi ce puseră măr

turîi legiuite înlege puserâ. cum şi







127recto

118*— S-TIIAPLI

c e s ă l u a r ^ â , ş i c u b l a g o s l o v e n î e s ă

î n c e p â a l t u l i i .

O a r e c e c ă l n g g r v a g r ă i c u v i n t e c u r m e

z i ş a t e i g u m e n u l u i s 6 u . s ă l u g o n e -

s c â d e n m ă n ă s t i r e , s ă . î a s t e ş i î n ţ e

l e p t ş i c ă r t u l a r î i i . c ă e s t e c a o o a e

b u b o a s a , c a s ă n u u i ? i p l e ş i a l t e o i

d e b u b e . c ă d e v o r g r ă i b S t r i i n î i c u v i n

t e c u r m e z i ş a t e , d a r â i g u i n e n n l u c u r a

v a î n v ă ţ a p r e c e i t i n e r i , s ă s e c u c e r e

s c â i g u m e n u l u i ş i s ă i s e p l e c e .

O a r e c e c ă l u g ă r i i v a a p u c a u n i i l e m n u

ş i v a l o v i p r e i g u m e n u l u , s ă i s e t a e

l u i m u n a . p e n t r u c e c ă î a s t e p u t e r n i c

p r e s f t ' n ţ î i p ă r i n ţ i .

O a r e c e c ă l u g ă r i i v a f i o p r i t d e i g u

m e n u l t i l u i , ş i v a o p r i ş i a c e l a p r e

i g u i n e n u l i i , s ă l i i s c o a ţ â t o ţ i f r a ţ i i

128recto

S TIl AP LI — IIP*

C ă l u g ă r u l c e v a p ă r u p r e i g n m e n u l , ş i l

v a m u s t r a , n u e d e p a r t e d e m ă n î î a l u î

d z i m n e ^ e u , u n i i c a a c e i a s ă s e p o c ă i a s c â

6 l u n i ş i m e t a n i i l a s ă p t ă m i m â 2 0 0 0 .

C ă l u g ă r u l i i c e ş v a î n f r u n t a p r e i g u m e

n u l l u i , î n a i n t e t u t u r o r f r a ţ i l o r ,

s a u î n a i n t e a o a . m e n i m i r e n i l v a ' o

c ă r u , d e v a f i a d e v ă r i i d e c e g r ă î a s c e , p e

r i r î a o c i n e z â . a ş i j d i r e ş i c e i a c e l

a s c u l t a p r e d i n s u l t i c u d i i l c i a ţ â , s ă s e

p o c ă i a s c â 1 a n , m e t a n i i o m î e 7 0 in ^ i .

I g u m e n u l i i d e v a c a d e î u c u r v i e , ş i n u

s e v a l ă s a d e a c e i a , ş i v a s m i n t i t o ţ i

f r a ţ i i , n u s e c a d e a l î n f r u n t a î n a i n

t e a m u l ţ i , ş i s ă i g o l e s c â p ă c a t u l

l u i , c a s ă n u o c i n e z e c a b l ă s t e m u l

I u H a m t ă t i i n i s ă u , c ă t o ţ i s u n t e m

p l e c a ţ i s u p t u p ă c a t e , ş i n i m i n e

- PRAVILA

d e î n m ă n ă s t i r e c ă s e g r ă i a s c e c ă î a s t e

c ă l c ă t o r i u d e î n v ă ţ ă t u r i l e I u d ^ ^ m n e

^ e n . o a r e c i i t e v e ţ i l e g a p r e p ă m i i n t i i

f i v o r l e g a t e ş i î n c e r i u , d e v a f i f r a

t e l e ş i î n ţ e l e p ţ i i s ă n u l m i l u i a s c â .

î a r â d e i v o r ş i a j u t a o a r e c a r i i d e n

f r a ţ i l u i s p r e a c i a s t a , ş i a c e i a s ă s e d e

s p a r ţ â d e b i s e r e c â 6 l i i n i , p r e s t e

t o a t e s ă p t ă m t i n i l e s ă f a c â î n f i e ş

c a r e c ă t e o m i e ş i 7 0 d e m e t a n i i .

C ă l u g ă r u l d e v a m e r g e u n d e v a f ă r â d e

î n v ă ţ ă t u r a i g u m e n u l u i , s ă s e p o c ă

î a s c â , o s ă p t ă m i i n â ş i m e t a ? i n o m i e î n ^ i .

C ă l u g ă r u l c e v a m u î n c a î n t r a s c u n s , s ă

s e p o c ă i a s c â 2 s ă p t ă m â n i , ş i m e t a u M 5 0 0 .

C ă l u g ă r u l d e v a f a c e î n v ă l u i a l â ş i v a

î n t i n d e f r a ţ i i f ă r ă d e î n v ă ţ ă t u r a ,

s ă s e p o c a i O s c â 2 s ă p t ă m i i n i m e t a n t i o m i e .

— PRAVILA —

n u e f ă r â d e p ă c a t e n u m a i u n u l d i< m n e

^ e u , ş i n i m i n e n u e d e p l i n i n t r u

o a m e n i , c e s ă s e a d u n e 2 s a u 3 , d e n c e î

b ă t r â n i ş i s ă m e r g â î n t r o c h i l i e , ş i

s ă i f a c â l u i m e t a n i i c u p l e c a r e ş i

s ă i ^ i c â l u i , s f î n ţ i i a t a p ă r i n t e

d e r e p t u a c e s t l u c r u s e s m i n t e s c u t o ţ i ,

i a r â p e n t r u r u g ă c i u n e s f m ţ î e i t a l e l a

s a t e d e a c e s t i i l u c r u , ş i a ş a s ă i

c â l u i d e 2 o r i s a u d e 3 o r i d e v a a s c u l

t a s l a v â l u i d z im n e ^ e u d e a c i a s t a , i a x â

d e n u v a a s c u l t a d e a c i a s t a c e m a i v r i i t o s

c u m s e c a d e d e a c i a s t a s e v o r s m i n t i , s ă s e

d u c â d e n t r a c ^ m ă n ă s t i r e , ş i s ă m i

r g â î n t r a l t u l o c , ş i s ă ş m ă n t u i a s c â

s u f l e t e l e l o r , i a r ă a c e l a a r e p u t e r e p r e

s i n e d i t m n e ^ e u l u i s ă u s ă s t e , s a u s ă c a

^ â , î a r â c e l a c e s t â p u t e r n i c î a s t e



I2ârecto

— S-TII AP LI ■120*

130reoto

— S ΤΠ AP*LI 121·

dwmneêu săi redice pre dinsnlii,

i42*0ălugSrul preotu, ce îasse câlugSr In

minătorîu, deivafi luî curare,

să nu slujascâ întrace macaracenevoe vafi.

CalugSrul preotu deva curvi sase lase

de popie pSne la sfruşit, îarâ 3 aî

sase pocăîascâ depScate. aşijdere

şi devaface precurvîe.

CaluggrulÎi preotu deva curvi cu ru

denia lui, cusora sau cu vara premare.

săse scoaţâ denpopîe p6ne la sfrSşit,şi să se pocâîascâ întru toate île

le vieţii lui. îarâ diipâ 15 ai, săse

priceştuîascâ îatâ de purure. îarâ de

va curvi cucălugSriţâ, săse pocăîa

scâ 9, ai îarâ la fieş ce anii meta

mii cute cinci inîe. îarâ de va fi cu

popîe. Ori ce popâ ceiiuva gri

j i de slujba îlei şi de anopţîi, sau

de dumnezeiasca leturghîe, să umple cu

fricâ şi cu cutremuru. anatemasăfie şi să se scoaţâ.

Preotulii de nuva face ori ce dupâ toc

mela sf^nţilorιl părinţi, şi prazni

cele cele cesii puse cu lege nule va cin

sti. mai vărtos şi pre alţîi iva în

văţa aşa, ceva face dupâ voîa lui.

unîi ca aceîa să fie lepădaţi.

Preotul deseva îmbăta dupâ leturghîeşi va bor u, săse lase de leturghîe 1 anu

şi metanii 5 sute înţji, îarâ denuva

fi făcuţii leturghîe acela 6 luni să

aibâ pocaanîe.

CălugSrul preoţii, deşva lăsa slujba

(Jilei luî şi de anopţîi nuva griji

— PRAVILA —

călugâriţâ mare 12 ai. şi metanie

la anii doao povării. îarâ deva le

păda călugSrîa şi să va face miren

şi îarâ deva v e n i oare cundu la călu

gMe, acela preste putinei ai sase pri

ceştuîascâ, pentru mare mila Iu di<mneêu şi puţine pocaanîe. îarâ dupâ

acela întru toate ^ le le vieţîi lui,

să se căîascâ domnului dumnezeului

s6u cu dedinsti şi cu dragâ inimâ.

că acela îco nu voi moarte pfecăto

suhti ce casăseîntoarcâşivîusă fie el.

Călugărul preoţii deva av6 cu mima

pScatfi ce îaste malachîa. săse pară

sescâ de leturghîe 2, ai şi metanîi

cute omie îii <Ji

Căluggrn.l preotu fur, ori să se pară

Sescâ de acestii l uc r u ori să se lase de

— PRAVILA —

şi de lucrul trupescu, să aibâ pocaa

nîe, 60 de île metanîi 150 înî.

Igumenul orice sfetii vaface cuvreo

muîare oridece lucru întrascunsii de

fraţi, sau cu coconij săse delunge unîi

caceîa deîn igumenîe, cănusiinti] desto

iniei unîi ca aceîa.

Igumenul cenuva petrece dupâ lege

luî dMmneZeii, şi dupâ tocmÎa sfmţi

lorii părinţi, cedupâ voîa luî va petre

ce, şi nuva ave pretoţi întrunchipii

ce unuia i va da ceva, îarâ altuia denii

fraţi mii va da, şi pre iinîi va îubi

îarâ dea l ţ î i va începe anu griji, unîica aceîa siintu departe ded2imneZeii·

şi de dragoste lui. unîi ca aceîa să

scoaţâ den igumenîe.

Ec l i s i a rhu l i i , oare ce cunegrija l u i



— S-TH AP LI — 122*

v a g r e ş i , ş i v a f a c e u n u l u c r u a l b i

s e r e c î i o r i c e c u n e s o c o t i n ţ a , o r i p a

r a e c l i s i a r h u l u , s ă f a c â S O O d e m e t a n C

O a r e c e f r a t e v a s p a r g e o c a n d i l â 8

l a r â d e v a f i c u n e g r i j a c l i s î a r h u l u i

l ă s a ţ i i b i s e r e c a n e m ă t u r a t â î n 2

s 6 p t 6 m Î in i s a u c a n d i l â n e s p ă l a t a ,

s ă s e p o c ă î a s c â m 3 s e p t g m t i m m e t α ? ^ ^ ^ S O O î n ^ i

Î a r â c u n e g r i j a c l i s î a r h u l u i d e s e v a

r ă s t u r n a c e v a d e n v a s e l e b i s e r e c î i ş i s e

v o r t i c ă l c a , o r i c a r t e o r i c e d e t r e

b a a c ^ î a . s a s e p o c ă î a s c â 4 s 6 p t 6 m u

n i 7 0 d e r a e t a n î i ΐ η φ .

C h e l a r î u l s a u t r ă p e z a r î u l u d e v o r l ă s a n i

s c a r e b u c a t e c u n e s o c o t i n ţ ă , ş i

s ă v o r u i n p u ţ i ş i l e \ w u l e p ă d a c ă î a

t â s u n t u d e n e t r e b â . î a r â a l ţ i s 6 r a

c i v o r î i d o r i a ş a o a r e c e . î a r â a c e s t a

131recto

— s -T ii a l 'p i

132recto

123*

dehranâ trupului, şi de acesta săai pomenire

depururia, şi debinele cele netrecu te alii ceriu

lui. că cundfl nevede draculă utablundii fârâ

lucru, sau vortin dă la masâ, sau înbisericâ,

ori d ece trebâ. atunce se bucura deperirîa noa

stră, caşi denisce nesocotiţ i şi de l imbi.

O a r e c e d M h o v n i c t i s a u p r e o ţ i i v a c e r t a

p r e c i n e v a , s a u v a î n v ă ţ a p r e c i n e v a ,

d e n c e i a c e i s e v o r u i s p o v e d i l u i , ş i d e l

’ v a î n v ă ţ a p r e d i n s u l t i f ă r â d e i s p i t i

r e . d e n a u n i c e v 6 ^ u t c u r a i i î n v a ţ â s f l n

ţ î i a p o s i o l w , ş i s f m ţ î i p ă r i n ţ i , d e n u

s e v a î n t r e b a c ă m u l ţ i d u h o v n i c i , c e d u

p â v o i a l u i ş i d u p â c u m v a v r e v a î n v ă

ţ a . a n a t h e m a a c e s t a .

C ă l u g S r u l d e v a f r ă n g e c u m t i n î e o f r î

g a r e d e l e m n i i , s ă s e p o s t e s c â o ^ i .

î a r â c i n e v a g r e ş i d e v a f r t i n g e u n , a c u .

s ă f a c â 3 0 d u m e t a n i i .

C ă l u g ă r u l c e v a u c i d e c u m ă n î e o r i c e

— PRAVILA —

t i u v a c ă u t a d u p â s f ^ t i i l u i g u m e n u

l u i ş i s ă t o c m e s c â f i e ş c a r e . u

n î i c a a c e i a s â a i b â p o c a a n l e e î n 2 l u n î

ş i m e t a n i i c i i t e o m i e î n ^ i .

C i n e v a s p a r g e o a l â s a u s t r a c h i n ă s a u

a l t u c e c a a c e s t a v a g r e ş i . s ă i a c a

n o n d e l a n ă s t a v n i c u l î n p r o t i v a l u c r u l u i

O călugure, cSndii măniiânci, nu muşca cu gu

ra. mai nainte pene nuveri înghiţi una,

§i alta săduci. şi nuvorbi cucela ce mănuncâ

cutine. ce te roagâ întru taină lu i dwmneêu

cu mintia ta, cum amu scrisii şi deinulte ori.

num ai cela ce slujasce m esei, acela săgră îascâ

stihurile, că cine măniincâ culăcomîe şi fă

râ derundS. sau vorbesce ori ce, bine sau reu.

nu sun tu destoinici unii caaceîa omului, ce ■ciiinelui şi porcului şi cotoiului, cetu ai

frica lui du mnezeu, depururîa întru sine. şi cu

Înţelepciune mănuncâ şi be de pururia cu frica

lui dumnezeu la masâ. cum ai fi înbisericâ.

şi te roâgâ lui dumneijeu, şîi mulţemesce de

toate dulceţile pămflntuluî. celîa ce ţiu dat

— PRAVILA -

d o b i t o c i i a l i i l u î s a u f î a r â . s ă s e

p o c ă î a s c â 3 l u n i . m e t a n î î 8 0 0 î n ^ i .

c ă s c r i e s f â n t a s c r i p t u r ă , d i r e p ţ l i

s ă m i l u î a s c â s u f l e t u l d o b i t o c u l u i

ş i a f i e ş i i c e f i a r â .

D e s e v a t i n d e c ă l u g â r u l s ă l o v e s c â

p r e c ă l u g ă r i i , s ă s e d e s p a r ţ â d e b i s e

r i c â 4 l u n i , î a r â d e l v a ş i c r u n t a .

6 l u n i : metanii 1 0 0 0 C ă l u g ă r u l d e v a f a

c e u c i d e r e d e b u n â v o î a l u î , s ă s e p o

c a î a s c â î n t r u t o a t e f i l e l e v l e ţ l i l u i

c u m t i a m i l ^ i s ş i m a i n a i n t e , î a r â

l a m o a r t e l u i s ă s e p r i c e ş t u î a s c â .

î a r â f â r â d e v o e d e v a u c i d e , p o c a î a

n l e 1 0 , a i ş i d u p â a c e i a s ă s e p r i c e ş t u

î a s c â . O a r e c e c ă l u g ă r i i v a

c a d e î n t r u l i m b i , ş i d e n e v o e v a

f i n e v o i ţ i i d e d i n ş l i s ă c u r v e s c â



l â sreclo

123* — S - î l t AP LI. —

CU m u î a i e , ş i s a m â n t ix n c e c a i 'n e , ş i

ş a lt e s p u r c ă c i u n i , s ă s e p o o ă î a s c â 5 a î

ş i m e t a n i i 2 p o v ă r i i , s ă f a c â l a a n

ş i d u p â 5 a î , s f t s e c u m i n e c e .

Călu_ 9' e r u l d e v a m i i n c a d e n j r u t v e l e p â g u

n e s c i d e v o î a l u î , s ă s e p o c ă î a s c â . 8

a i, i a r ă f ă r â d e v o i a l u i v a r a t i n c a

4 a i , ş i m e t a n i i c u m a m t i ^ i s u

m a i n a i n t e .

C â lu g f e r n lr i î n p o s t u l m a r e c u l ă e o m î î a

l u i v a s p a r g e ş i v a m u n c a p e s c e ,

f â r â d e î n p r a z d n i c u l b 1a_ 5O v e ş t e i i î i l o r i i ,

ş i l a μ ε ^ τ ο Ν ό π Ε , a c e l a s ă n u s e p r i c e

ş tu î a s c â l a p a s c i , c e ş a l t e 2 s â p t S r a u

n i s ă s e p o s t e s c â , m e t a n i i î n ^ i ş i

î n n o a p t e c â t e 1 5 0 . î a r â p e n t r u o s l ă b i

e îu n e a t r u p u l u î o a r e c a r e , ş i v a z ă c 6

a b î îa v î u , c a p e n t r u a c e s t a d e v a v r e

— S-Tir AP LI — 124*

C â l u g 6 r u l u s a u p i - e o t u l , c e v a p r î i m i

d a r u r i d e l a f u r i s a u d e l a t â l h a r i

s a u d e l a r ă p i t o r i s a u v a b e ş i v a m u n

c a c u d i n ş i i . s ă s e l e p e d e ş i s ă s e d e

s p a r ţ â . î a r â d e n u s e v a l ă s a d e a c e s t a

a c e l a c u d i n ş î i s ă s e j u d e c e .

C i n e v a s p a r g e m î e r c u r e s a u v i n e r e ,

ş i n u s e v a p o s t i d i n ş î i a n a t l i e m a . d e

c i m î e r c u r e s a u t o c m i t p o s t t i p e n t r u

p r i n s o a r e l u i H s . c i i n d u s a u d a t î n m i i i n i

l e u c i g a ş i l o r i i p e n t r u n o i . î a r â v i

n e r e p e n t r u r S s t i g n i i e l u i . d e r e p t t i

a c e î a f ă r â d e p r a z n i c u r'cnKbi a m u I u

a t â s ă n u s e r S s i p e s c â . î a r â l u n e t o c

m i r â p o s t i i s f t n ţ î p ă i r i n ţ i c ă l u g 6

r i l o r t l p e n t r u p o c a a n î a .

î n p o s t u l i i pofK^KCTBo χ'κο, ş i a l u c t h

P e t r u s ă n u m ă n â n c e c ă l u g S r î i p e s c e

134recle

— PRiV ILA —

s ă m ă n â n c e î n p o s t u l m a r e , s ă m ă n u n c e

s i i m b ă t a ş i d u m i n e c a , c e m a i n a i n t e d e

a c e s t a s ă s p u e a r h i e r e u l u i , ş i p ă r i n ţ i

l o r i i c e l o r t i s u f l e t e s c i , d e l v o r f i p r o s t i

p r e d i n s u l n e l â s ă m ă n u n c e , î a r â a ş a ş i

m ' l î a r c u r e ş i v i n e r i p r e s t e t o t a n u l

s ă s e f e r e s c â , c î ^ a m l u a t d e l a s i a i ţ î i

a p o s i o l i , f a r a d e î n p r a z n i c e d o m n e s c i , c e

s e v o r â t â m p l a m i e r c u r i ş i v i n e r i , a c e

la· n u î a s t e p o s t â . d e c i c a l u g S r i

Ι ο ϊ ύ i m l e î a s t e ^ i s s ă a i b â p o s t n u m a i

® î e r c u r i ş i v i n e r i , c e ş i î n t r u t o a t e

f i l e l e v i e ţ i i n o a s t r e , p o s t u l u i ş i ţ i

'^ 6i1i n e m f ă g ă d u i t p e n t r u î n p S r a ţ l î a

^ ^ ev iu lu i, î a r â . o a m e n i l o r c e l o r m i r e n i

s c r i s l e g e . v i n e r e ş i m l e r c u r e

c e r c e , s a u î n t r a l t e p o s t u r i , o r i c e

C r e ş t i n c e n u i t r e b u i a s c e p o c a a n l e .

— PRAVILA ~

n u m a i s â m b ă t a ş i d u m i n e c a . î a r â

m i r e n i i m a r ţ i j o i s u m b ă t â , d u m i n e c a .

C ă l u g ă r u l c e v a a v e s ă b l a z n â c u m â n a ,

a c e l a c a n e s c e s l u j b ă d u c e s e m i n ţ i a

l u i d r a c u l u i , d e r e p t u a c e î a s ă n u s e

p r i c e ş t u î a s c ă c u s f a n t a t a i n ă n i c e

d i n i o a r â . î a r â d e s e v a p ă r ă s i , s a s e

p o c ă î a s c â 2 a i , s a u 3 . ş i d u p â a c 0

i a s ă s e p r i c e ş t u î i i s c â .

C â l u g S r u l â c e v a p e t r e c e î n m ă n ă s t i

r e ş i v a v r e s ă d 0 u n u i s 6 r a c r a a n t î î a

l u i s a u c a m i l a v c â s a u r a s â s a u c ă m e

ş â s a u c a l ţ u n i , s a u a l t â c e v a d e n t r a l

l u i .

nare p u t e r e s ă d e f ă r â d e î n t r e

b a r e ş i f ă r â d e î n v ă ţ ă t u r a i g u r a e

n u l u i . p e n t r u c e c ă g r e ş e s c u n i i c a

a c e i a , c ă ş i s u f l e t u l ş i t r u p u l f l l a m

d a t p e n t r u d ? im n e d e u . î n t r u s l u j b a ş i10





137rect$

m *

învăţătura sfântului ma

i-elm Vasilîe ele călngeri.

o călugere, căndR .şe<Ji pentru treba trupu M teu, nuţi gol i genu nche le , nicete atinge

ie trupul teu, nice sate înde mn e gundulu teu

săţii veî ceva deînmărttilarele trupului tSu. ce

haina ta came'ja oredicâ să fac i treba ta.

nice saşeî sprennile ca acelîa la treba ta, nice

respunde niceunuîa niceunu cuvQntu. cătoate

unile car.cestîa nesocotinţe şi fărâ derundu

săntu drăcesci. ce taci şi cautâ josu. sau în

tru chelîa ta săna cugeţi cunănva, ca unulfl de

încei spur ca ţi, ca cela ce c u geta aşa nu Îa st e

creştinii, dara cu ciitu mai vârtos călugerii, nici sămergi cund uva la praznice mirenesci,

nicî săte afli cunduva cu dinşii lamasâ. ori

înce cMpii. casă nuşti b a g e dra cul ti se m tinţa lu i,

la inima ta. nice să cau ţi cuo chîi te i încoace

şi îucolîa, cfindii umbli în tru ca lia ta. ce to t

cautâ depururîa cu ocbîi tei josil lapămiintn,

îara cu m intîa sus că tr e dîim ne êu şi cn su flet ul .

îarâ c ătre din su lu nepresta nno te ro agâ de gr eş ale

le tale, şi defraţîi tei cei deaproape. şi de

— S TII. ΛΡΙγ,Ι — 128»

ause temu Je d«mneêu depururîa te feresce, ca

săuu depriînî şi tu de acelîa. că mai amarii

ţra vafl. ce depururîa cele desusS ţise cade acer

ca. şi desus agundi. şi săfîi aseu liători şi

în pă că to rîu , şi în tr egu. şi toate cuv in te le le

grăiasce cu smerenie, şi totti lucrulu ceveri face.

de veri petrece aşa şite veri nevoi moşştenii

veri fi înmperăţei ceriului, şi fiîulu M dum

neêu te veri chema.

Oare ciae vafi scopit sau famăn şi

va cnvvi. săsepocăîascâ 1an. meiat in 36.

că cu untrupu vescejit au curvit, şi

au greşit. îarâ devafi pop» sase scoaţâ. 143*

Oare ce om de voîa lui seva arunca presine denfcrun ţerw nve jos, şiva rauri.

sau întru o apâ, sau dentru o pîatrâ

sau seva junghe îdsuş, sau înce chip demoar

te, sau cu ofune seva spânzura, unîi

ca aceîa sănuse îngroape ca creştinii,

nice sălii cunte. ce săi lepede pre dinsul

, 1S8recio

reptS ceia cenute îubfscu şi pentru

c3te îubescn. şi peni cepoţi cumuna

ta lacrezâ. şi nu lua dela niminîa milostenie

nice ceie. doarâ cumva îaste nedostoînică şi mă

racinîi lui vorcresce, şi teveri prinde sprerădeci

Ea altor mărăcini, şi teveri afla întru amar

la ciaeulu m orţîi, ce lucr ezâ cuiniinile lucri

5or întru mesurâ, numai cfituţi veri hrăni tru

pulu teu. îarâ altora nu strSnge. îarâ nepărăsit

cu rugăcîunîa (Jioa şi noaptîa, şi întot ciasul ca săîasâ dentru gura ta şi dentru minte ta,

căţei făgăduita la î du m neze u săte faci înger,

îarâ cautâ, do ar â cu m va cunegrija ta m aîin ar e

ifiicu veri fi. îarâ ţisecade săfîi blăndu, ta

c«tîi. nepomeiiitorîu dereotăţi. rebdătorîu în

tru totfi, neinăniosu cu sfetii bunu, ple cat,

înţelepţîe în tr egâ, îu b itorîu la d um n ezeu. îu bi

torîu la striini. nefjlcsnlii trupului tou. sau

s'ifletescii acerca, cemai vârtos deaproapeloru

tei şi vecinilorîi tei airepoosa, sănu umbli

êpMurîa dentrun locă Intr’altu loci. ce cercă §i aflâ osof îe bunâ cese tem e d e dî<mne(Jeu şîi

slujasce luî ^ ioa şi noap tîa. şi aşa te înpre

cudinsulB. şi răbda pene la^lioa morţii

şi slujasce cndinsulu domnului ,dttmneêu

tea, îarâ decei rei şi fărâ defolosfi şi

— PEAViLA —

ca pre un spurcat. îarâ devafl făcut pen

tru dîjmneêu, sănuse cruţe, eănesce bu

nâtăţi ca acelîa şi moarte, nau

învăţat d?<mneêu preniminîa. îarâ deî

vafi făcut luî alttl ciaeva aciasta.

pre acela săi cunte şi săi îngroape, şi

pamente săî facâ caşi tot creştinu

luî, îarâ cela celva ucide, săîa învăţă

tura celuia ce ucide debunâ voe. cum

amu îsti şi de începutulâ cărţ'ii.

Cinevafi ucis la tâlhărie, sau Ia fur

tişagu. aşijdirîa şi acesta să

nuse îngroape nice sase cunte, nicesăîse

facâ lui pamente caşi nn«î denpogunî.

Opărinte dwhovnice socotesce, şi

bine ispitesce depăcate. cum ea

rele are nevoinţâ sase pocăîascâ. şi

cine are nevoinţâ de 2 părţi ce învaţă



139recto

— SΤΠ AP LI — 129»

s c r i p t u r a p r a v i l e i . î a r â a t r e a p a r t e

o l a s â p r e t i n e . î a r â c e i s l a b i , ş i c e a

c e n a u o s r â d î e , d a l e j u m ă t a t e d e î n

v ă ţ ă t u r i l e l o r , î a r â j u m ă t a t e p r e

t i n e . ş i ţ i s e c a d e ^ i o a ş i n o a p t e

p r e d u m n e z e u s ă l e p u î ş i s ă i t e r o g i l u i

d e c e î a c e s e i s p o v ^ d e s c u ţ î e . î a r â ţ i s e

c a d e d e d i n ş î i , 1 2 m e t a n î i s ă f a c i

^ i o a ş i n o a p t i a . l a ποΛ δΗ οψ Μ Ημ 3 .

l a p a v e c e r n i ţ a 3 . d u m i n a ţ a 3 . l a c i a s 3 .

c a d e z m i n t e l a d r a c u l u i , ş i t u s ă

f i e s l o b o d , ş i p r e a c e l a d e a l e g ă t u r a

d r a c u l u i s ă i s l o b o ^ e s c i . i n r â d e e

s c i n e d o s t o i n i c t i s ă t e r o g i a ş a m a i

v u r u t o s u î n c â d e ţ i n e , a c e l a s ă n u s e

i s p i t & e â s p r e c a l i a d w h o v n i c î e i . n i c e

H 4» s ă s e g r ă i a s c ă , c a s ă n u ţ f î e ţ î e m a i a m a r .

O a r e c i n e v a d a o c e t a t e a l t u î î n p 6

140recto

— STII AP LI 130*

O a r e c i n e v a f î b o î a r i s a u î n p S r a t u ,

ş i v a v r e s ă c ă z n f e c â r 6 u , ş i s e 146·

v a l ă s a r 6 u d e c r e ş t i n i ş i r S u l i i d e p u '

r u r e l v a g o n i ş i g o n i t o r i u d e o a m e n i

d e f u r i ş i d e t ă l h a r i ş i d e r ă p i

t o r i u c i d e v a r a u i n i v a t ă i a , ş i v a ^

o r b i . u n u l t i c a a c e l a î n v a ţ ă l s f a n ţ u l

s ă b o r u s a s e p o c ă i a s c â 6 a i . î n t r e i a i

s ă n u s e p r i c e ş t u î a s c â . ş i î n a l 3 a n f i

s ă s e p r i c e ş t u i a ş c â l a p a s c i l e m a r i . i a

r â p o c a a n î e d e n t r u 6 a i s ă o u m p l e c n p o

ş t i i ş i c u m e t a n î i . c u m u ^ e u s p u s u

d e î n c e p u t u l t i c ă r ţ î i .

O a r e c i n e v a f a c e u c i d e r e d e b u n â v o

I a l u i , î n v ă ţ a t a u s f i n ţ i i ă p o s i o l i , s ă

s e p o c ă i a s c â 2 0 d e a i î a r â s f a n ţ u l s ă b o r

ş i m a r e l e V a s i l i e î n v ă ţ a t a u p e n t r u n e

p u t i n ţ a o a m e n i l o r 1 2 a i s a u 1 0 . î a r â

— PRAVILA —

r a t t i , s a u a b o i a r i , ş i v a f a c e n e d e

r e p t a t e ş i s m i n t e l â , ş i r ă z b o i u

s p i e c r e ş t i n i î n t r u a c e i a c e t a t e u n î i

c a a c e î a n a u a d o b â n d i d e l a d w m n e ^ e u

m i l â î n v e c i . î a r â d e s e v a t u n d e a c e l a

f o a r t e s ă s e p o c ă i a s c â , î n t r u t o a t e

I 45* ^ i l e l e v i e ţ î i l u i . ş i l a m o a r t e s ă s e

p r i c e ş t u î a s c â . S ă n e s c i n e v a f u

r a n u n t â s a u î n t r u a s e u n s i i s a u c u s i l a

u n î i c a a c e i a s ă n u c a l c e l a p r e o ţ i e . ,

î a r â d e s e v a c ă l u g S r i , a c e l a s ă f a c â

î n t r u c ă l u g â r î e 3 a i . ş i d u p â a c e î a

d e v a f i c u r a ţ i i d e n t i n e r e ţ e ş i o g o

d n i c t i . a c e l a s ă f î e ε 'ψΕίι ι ικ ι» .

O a r e c e v o i n i c c e v a u m b l a p r e c a l e v o i

n i c i e i , ş i p r e î n r ă z b o a e v a f i u m b l a t a

c e l a s ă n u f i e p r e o t n i c e s ă s e c e r c e a o

c e r c a s ă a i â fi ş i c u r a t d e s p u i c ă c i u n e .

149

— PRAVILĂ —

p r e o g o d n i c u l i i p ă r i n t e l e n o s t r u l o a n

3 ;W T00ycT K 1 0 , s a u 8 s a u 6 , î n p r o t i

v a p u t e r i i , ş i d u p â n e v o i n ţ a f î e ş c ă

r u i a u a l e s p e n t r u s l ă b i c î u n î a o m e n e s c â

P o c a a n î a c e a d e v e r i t ă î a s t e , n u m a i

p u i n e ş i a p â . ş i m e t a n î i c i i t e s a u

s c r i s m a i n a i n t e , ş i ş a l t e l e . î a r â s i î m

b ă t a ş i d u m i n e c a f i e r t u r â c u u n t

l a r â p e s c e ş i b r i ln z â ş i c a r n e n i c e

î n t r u n c h i p i î . i a r â s t i m b ă t a ş i d u m i n e

c a m a r e l e p ă r i n t e l e n o s t r u V a s i l î e p e n

t r u p u c i n e m i l n g ă î a i - e s c r i s a u c u m ş i

l a c u r v a r i ş i l a c u r v e .

O a r e c e c ă l u g ă r v a v r e s ă mant incebr i i t

z â ş i o a o m a r ţ î a j o î a , s i i m b ă t a ş i

d u m i n e c a , ^ i s î a s t e s ă m ă n t î i i c e , î a r â

c i n e n u v a v r e p e n t r u p o s t u l i î , i a r â a

c e l a f-ă m ă n u n c e n u m a i s t i m b ă t a ş i d u



141recto

— S T I I AP LI —

mineca, îarâ denuvavro uice odatâ.

pentru dwnmeêu sănu măntinee. îarâ ace

la numai săguste pentru ereticii, şi

pentru tocroela sfmţilorii părinţi. întril sSptămiina brtinzîi. s6pt6mtiuna ar

ţiburilor. şi însSptSmuna rosalîilor

de va vria şi însSptftmuna Iu poîKAkCTBo

po şi lapascile mari. îarâ sănescîne

seva delunga înpusfie departe pentru

chiwneêa. şi va petrece întrutote île

le vîeţîiluî ou postu şi cuţinere.

unul ca acela legîa nucercâ. pentruce

căs mai pre desupra delege.

Preotubii mirenu, îasteiîs sămănun

ce carne dopurui'e, fârâ numai mîercu

re şi vinere. îarâ. unîi dentraceşte

denovor vrîa săraănflnce pentru dumnezeu,

ce mai vârtos sevorii posti, aceluia sâi

142reeio

S T II A P L I —

aşa va lua ΠροψΕΗϊΕ dela dîtraneêu, şi

aşa sâse priceştuîascâ.

îarâ de seva înşgla cineva de nesce oa

meni, pentru oplatâ oare care

sau pentruo av^re, sau pentru nesce în

brăcăminte, şi va întră vroodatâ

înpraznictl păgiinescu deva munca cu din

şîi, şivor vre mai vârtos săş umple

piintecele lorîi de mfincare multâ. unul

ca acela învaţă sfânta bisCTecâ 2 ai

cu pocaanîi.

verso

— PRAVILA

fte învoo. că aşa şi preotului ise

cade săfie alui dumnezeu, de pururîa

sase trezvescâ cupostul şicuţinere

şi cupriveghere, şi curugacîune. ajnn

gei sâfie înainte lui dwmneêu de

sine şi de oameni.

Dela tocmela Sfântului

SâborÎi, ce e întru Agghire

seu adunat simţii părinţi

Oare cine vafi îndemnat delimbâ pa

gânâ, sâîntre cudinşii şi sâslu

jascâ bozilor. şi sâmântince den sUij

bele idolilorii. sasepocîascâ 4 aî.

în 2 aî sâsto lalocul celiî dechemaie,

şi în 2 a.î săste cucredincioşîi. şi

aşa sâumple toata vremia a it ai.

cu postu şi cupocăinţâ buna. şi

S t e p e n e l e r u d e l o r i i .

şi ale nunteî culege, şi deceîa case însoară fărâ de lege. şi liemalte chipuri de rudenii,de sBnge şi detrupîi. şi undesecade săse facânuntă, şi unde nuse cade. şi care săse aducăde fafâ, şi care sănuse adncâ. şi care opresce legîa, şi care nuopresce. şi care de dinşîiîa legîa.

— PRAVILA —

Trei hotarâ siintâ de oprire nuntei lî*

umilii cee dt?la şfăntuln şi miintu

itorîul botezulu. îarâ altulii cee dela

legătura nuntei, cese îce cuscrii

şi cuscrele. îarâ au dupâ lopreunare

înmulte chipuri şi multe asemene,ce de dinse se cade creştinului foarte

pre amâruntulu ase cerea şi ase întreba

şi aşa bărbatul ii să fie de 15 ai îarâ

muîare de 12 ai. cu voia şi cu vrere

şi cu blflYyros/ovenîîa pârinţiloru. săse îa cu

blagosloveoîîa preoţi loru

larâla scire saţ fie cum opresce lege

sfanâbotejune, oprăsce nuniainaşuldela fata lui ce botezata, şi fiiul

luio opresce de dinsa, şi dela muma

fetei ceii botezate iopresce pre

dinşîi. aşijdere şi alţi feciori ai





145recio

— S TU AP LI

146recto

135*

c i o r î i s u i ’o r î i m i s ă n u s e a m e s t e c e , l a r â

a i d o i n e p o ţ î i m u e r î i m e l e , c u f e c i o r i i

a i d o i l o r m i v e r i n e o i o r i t s a s e a m e s t e c e ,

î a r â f e c i o r i i a i d o i l o r v e r i , s ă n u s e a t i i i

g â . a ş a s e c a d e a s e i a t r e b a r î a , ş i s ă

s e c e r c e l a a r i i t a r e , ş i d e a l t e r u d e c e

s u n t u î n t r a c e s t i l c h i p u . ş i a ş a n u n t e î

s a s e î n p r e u n e . ş i s a o f a c â f â r â d e

to a tft , î n d o i r î a c u m s e c a d e c r e ş t i n i l o r .

c e l o r u a d e v e r i ţ i .

O ar e c e p r e o ţ i i v a c i i n t a l e t u r g l i î e , ş i

n i i s e v a p r i c e ş t u i c u s f ă n t a t a i n â .

c ă s e v a s o c o t i f i i n d u n e d o s t o î n i c i i ,

p r e p u n e ş v a c e v a , d e u n l u c r u o a r e c a r e l e ,

c u m v a s c i î n s u ş i a c e l a , u n î i c a a c e i a

s a s e s c o a ţ â d e î n p r e o ţ î e î n 3 a î . că ,

d e s e v a s c i p r e s i n e n o d o s t o î n i c d e s f i n

t a p r i c e ş t e n î e . d a r a c u m s â ş b a t â , j o c

- S - T IIA P L I —

s c â p e n t r u b i s e r i c â . p e n t r u î n v ă

ţ ă t u r a c r e ş t i n ă t ă ţ i i , c ă s u m b ă t â

a r e c h i p f a c e r î a l u m i i . î a r â d u m i n e c a

î n v i î a r e . î a r â d u m i n e c a c e m a r e , ş i

c e î a c e d u p â î n s â s ă o p r a z n u î a s c â r o

b î i . c ă u n a î a s t e d e c l i i n u i r e a l t a d e

î n v î î a r e ş i d u p â t r e b u i n ţ a î n v ă ţ ă t u

r î i . c i n e î a s t e c e l a c e a u c h i n u i t a ş i

a u î n v i s u , Ş i kxşnecehîe s a s e p r â z d n u

î a s c â , p e n t r u s v r 6 ş i t u l u s o c o t i n ţ e i

c e e î n t r n H s . Ş i r o s a l î i l e s a s e p r i i z d n u

î a s c â p e n t r u v e n i r e d u h u l u i s f a n t t i ,

d e s a u d ă r u i t c e l o r a c e a u c r e z u t î n t r u

H s . P r a z d n i c u l t i n ă s c u t u l u i s ă s e

p r ă z d n u î a s c â , p e n t r u c ă î n t r u d i n s u l

a m t i asceptat d a r u l t i c e s a u d a t o a m e n i

l o r i i , ş i s a u n ă s c u t c u v u n t u l l u i d w m n e

^ e u d e n t r u M a r î î a f a t a p e n t r u s p ă s e

— PRAVILA —

d e s f â n t u l t r u p ş i d e c i n s t i t u l u i s t i n g e

a l d o m n u l u i n o s t r u I s H s . s ă î n t r e s ă s l u

j a s c â î n t r u ^ i f i i n d u n e d o s t o î n i c .

Dc prazdnici şi de postii,

§i de plecare genucheloru, şi de opriri. Şi

de învăţăturile ces dela tlumneêiiîa şi tncliină

toriul duhului ce neu tocmit părinţii, că

greune laste noao anu g riji dc unileca aceştia

case şi blestema şiso dezpartii Ereticii, cose

tocmescă cu dumneijlciasca tocnialâ, farâ de a

cestîa ceso gTăescu dwiniieêîasce ce mil'i grijescu

îi ce locmelâ au praznecele şi posturile,

şi plecare genucheloru, şi pentru co căutam că

tre soare şi ne îucliinăinu : den vaţăturile sfin

ţiloru apostoli.

Eu Petrii şi Pavel, învăţăm preoame

o i t 5 île sălucreze. îarâ sumbă

şî dumineca, săse îndeletnicîa

— PRAVILA

n î a l u m î i . P r a z d n i c u l i i k>o ιλβλε

ΝΪΜΗ s ă s e p r ă z d n u î a s c â . p e n t r u c e c ă

t r S d i n s u l i i f u a r ă t a t â d ? i m n e ^ e i r e

I u i H s , d e i m ă r t u r i s i l u i j D ă r in i a l e

î n t r u b o t e z ă ş i m t i n g ă i t o r î u l i i î n t r u

v e d e r e c a d e p o r u m b u , d e l s p u s e c e l o r a c e

s t a î n a i n t e d e l m ă r t u r i s i . ţ ) i l e l e a

p o s t o l i l o r s ă l e p r ă z n u i ţ i c ă v 6 f u

r â v o a o î n v ă ţ ă t o r i p e n t r u H s , ş i să?

d ă r u i r â d M h u l u i s f a n ţ i i , p i o a I u S t e

f a n u mucemcala c e l d e n t u î n s ă o p r ă z n u

i ţ i , ş i a l t o r i l s f t ' n ţ i i n î i c e n i c i c e c i n

s t i r â p r e H s m a i n a i n t e m a i v ă r t o s u

d e v î i a ţ a l o r . E u g ă c î u a e f a c e ţ i p e n t r u

d i m i n e ţ a , ş i p e n t r u a l 3 c i a s , ş i

a l 6 c i a s ş i a l 9 c i a s u . ş i f ) e n t r i i s a r a ,

ş i c & n d ii c u n t â c o c o ş i , d e c i

p e n t r u ă e w i n e ţ a . c ă n e l u m i n a d u m



— S T II AP LI —

i 4 trecio

137

neêu de trecu noapte şi aduse îoa

îarâ pentru al treile eias. ca au luatu

dwmneêu osilndire dela Pilatti. îarii

pentru 6, că întru şase ciasuri fu r6stignit 9, că toţi ceîa ce se nevoirâ

de răstigniră pre despuitorîul. se cu

tremura îndrSznire lor ce re şi spur

cată aovreiloru, şi nu răbda dosa

da lui dwmneêu. Sarabinesă mulţemiţi

că neu dat noao rSpaosul dentru oste

ninţa îlei întru noapte. îarâ la cun

tare cocoşiloru, pentru buna mărturîa ciasului de venire îlei, spre Iu

crurile alucra întru lumină.

De învăţăturile sfmţilor

apostoli.

pilele “deprazdnicele luî dwmneêu leso

— S T II AP LI —

apa; căsimtu §ile de plungf're, îarâ

nu de praznic, îarâ întraciastă sambă

tâ săve postiţi nucăse cade sumbăta

aseposti, căîaste derâpaosulti facereilumii, ce întracelti praznic uciserâ

făcătorîul, ca sâse umple căş puseră

semneleloru premijloculu prazdnecu

lui t6u şi nu înţeleseră, deci vine

ri şi siimbătâ săve postiţi deplin

să va fi putinţă, şinemica sănu

gustaţi pSne noapte la cocoşi,

îară cine vaslăbi întraceste 2 îlesăse înpreune de preună, sase ferescă

încai vineri, căgrăîasce d«mne(Jeu de

dinsâ, ciind seva lua dela dinşîi ginerele

atunce severii posti întracele île,

că întrs^ceste île fuluat delanoi

de călcătorii de lege ovreii, şi

148reeto .

— PRAVILA —

cotiţi, deci ănttiîu anăscutuluî,

îară cu dinsil şi al luminării, decîîa

şipostuKi de 40 île, că are de adu

ce aminte depetrecere luî d?<mneêu

şi depunere legii, ca săse facă acest

postii mainainte depasci, deci săse în

cepfi deluni, iară sălii umplem vineri, pentrucecă ceîa cesesmerescti, încep

sfintele pacci densâptSmfină, desepo

stescii, şi de perire ovreiloru, că

aşa neu învăţat prenoi dwmneêu să

ne postim întraceste 6 île, pentru

călcare delege aovreiloru, învaţă

ne săplăngem deperire lor, că însuş lă

crămă de dinşîi, iară pSne în îoa

depasci săvSpostiţi, să începeţi de

luni tocma pSne sămbătă a 6 î.

numai piiine să luaţi şi var^ă şi

— PRAVILA —

fu răstignit pre cruce, dereptii aceîa

ve învăţăm săpostiţi aceştia, cum

ainti postit şi noi, îarâ în trăitele ces

mai nainte de vineri sara, fîeş ca

rele sămăniince cumuie putinţa, de luni

pene lacocoşii, delaceîa cesesmerescă

iară strălucindii una densimbete,

ce îaste dumineca, de sara pănâ la mîe

ûlii nopţii priveghere, lege şi proro

cîi, şipsalomii pene la cocoş săse

cetescă, şi săv6 părăsiţi de pliinsulli

vostru săve rugaţi luî dumnezeu,

întoarcete creştin^, şiţi îa locft depo

căinţă, şi lasă necurăţiîa. pentru

că judeţul altor limbi spălăşii miini

le şi îse, nevinovat siintu desungele

acestui direptti voî sciţi, iară laco

venîi strigară, siingele lui sprenoî



.149recto

150recto

139* — S T II A P I ,I

şi spre feciorii noştri, şinu avem alt

înpSrat, farâ de înpSratul. îarâ d6

caauinvisu d^mneêu, aduceţivSsluj

bele voastre dedinsuluceneurSspunsu no

ao deau grăit, faceţi acesta depomenire mie. şaltele, dea goaire v6 veseli

ţi şi prăziiuiţi. câ fâgaduirîa

îuYîerîi noastre Is Hs seu sculat den morţi,

şi îatâvS îartevoao lege înv^ci ρδηύ

la sfSrşit. îarâ den dumineca deântfliu

să numeri 40 debile, decîîa sâprâzau

iţi praznecul BxsitecVin lut dwmneêu,

şi dupâ, 10 île, sâvefîe voao praz

dnicii mare rosalîile. ce întriinsele in 3

cias ne trimese dwmne en darulii dMhwlui

sfanţii. îarâ dupâce veţi prăznui ro

salîile osSptâmunâ. dupâ ac0îa v&

postiţi, că secade şide dupâ, veselia

— S- TII AP -LI — 140*

lunîa şi joî şi stimbăta. îarâ Aôi

sau 5 île să vâ postiţi, sau mîercu

ri şi vineri, că miercuri, fu învă

ţat judeţul spredz mne eu. îarâ vineri

întru ace î chinui. îarâ siimbătaşiduminecale prazdmiiţi. căuna îăste

de aduce aminte defacerîa lumii. îarâ

alta denvîîare. îarâ una sumbăta săfîe

devoî ferita, cum se îce că întru to

ţi aii îaste deîngrupare luî d^mneêu.

ceîa ase posti nuse cuvine nice ase prazQui.

Săborulii cel deînGaggre : în 18 şi 19 se stav e.

Oare cuîseva părîa dela dinsul postire.

deseva posti dumineca anathema săfie.

Oarecarîi se aşa fâ.râ deonevoe tru

p^scâ trufaşascese. şi tocmela

postului întru săborii depreunâ dez

~ P R iV IL â —

darului lui ditmneên, s6v6 postiţi

şimaî pre slab. căşi Moysi şi IW©

se postiră 40 debile, şi Dan’iil 3 sfep

tferauni, dorul puinîi nau muacat. şi

carne şi vin nau intrat inguraluî.îarâ

dupâ acestii posttl, toate miercuri şi

vineri νί** Învăţăm săvS postiţi, şi

întru covtirşiria postului vostru daţi

niişeiloru. deci întoate siimbâte f&

râ deuna. şi întoate dumineci,

faceţi saborti şiv6 veseliţi, că vino

vat îaste p6catuluî cine se postesce

dumineca, flindti îoa denvîare, şi

derosaVii. sau deacmvi în îoa lu î du

depraznicîi cela ce seva măhcă secade aseveseli dedinsele, îarâ

pltmge. îarâ posturile voastre să

Alifie cu făşarnicîi. că se postescfi

— PRATILl —

legâ. îarâ cine are întrâins cuget întreg

şi deplinii anathema să fîe.

De petrecerîa luî c'™ Nicolae.

Deci marele Mcolae dentru sfinţi, şi

cumulte minunile luî. şi îatâ se

grăîasce Intru vîîaţa luî, îneâfiindă

tinereii!, numai dentru ţnţa ce dir^ tâ sugîa. îarâ miercuri şi vineri

de în 9 cias lua ţiiţa, cu luminata pra

vilâ. şi cu umplerîa prorocilorâ,

ce maî de nainte fericitul se hrănîîa.

fericeî denevătâmatâ vîaţâ, dentru

tinereţe petrecere minunata, cese

spuse mai nainte.

Marele Vasilie,

Siintii îngeri înfîe ce biserecâ de scriu

pre ceîa cesepocăeseu, socotescete ca



— S-TII-AP LI —

n u c u m v a p e n t r u p u ţ i n e d u l c e ţ â a b u

c a t e l o r u t e v e r i l i p s i d e s c r i p t u r a f t n

g e r i l o r u . î a r â v i n o v a t p r e s i n e ş i f a

g a r î u t e v a s c r i e ş i t e v e r i t o c m i p u r

t ă t o r î u l u i .

c ' t h Petrii de la Alexandrie,

la 210 cap pr a vilii.

N u n e m u s t r e n o a o n i m e n e s o c o t i n d t l

m î e r c u r e , c e î n t r u n s e n e p o s t i m n o i d u

p â t o c m e l â c u m u n e f u ^ i s c u b l a

g o s l o v e n î i . d e c i m î e r c u r e f u p e n t r u

s f â t u i r e d e o v r e i ş i d e p r i n s o a r e

l u i d z t m n e ^ e u . î a r â v i n e r e , p e n t r u c e

a u c h i n u i t E l î n t r a c e ^ i p e n t r u n o i .

c ă d u m i n e c a o a v e m ^ i d e b u c u r i e p e n

t r u c e a u î n v i s u â n t r u n s â , î a r â î n t r u n s â

n i c e a f a c e m e t a n i i n a m u l u a t t i .

151rtcto

— S TII AP LI — 142*

a i î n d e m n a l a r f i p a o s . d e l a L o t i i a m i l

î n v ă ţ a t c u m î n d e m n a p r e â n g e r i . p o s t u l

d e n s ă b o r u n u î a s t e p u t i n ţ â a l s p a r g e

f ă r ă d e n e v o e . c ă m i e r c u r i f u H s p r ' i n s

î a r â v i n e r i s e r e s t i g n i , d e c i c i n e v a

d e z l e g a a c e s t e , a c e s t a p r i n d e p r e H s

ş i l r 6 ? t i g a e s c e . c e d e v a v e n i c ă t r S

n o i u n f r a t e s î i v a t r e b u i r ă p a o s f i i

i n d i i p o s t i i s ă i p u i l u i m a s â , î a r â

d e n u v - a v r e s ă n u l u n e v o e s c i . c ă a v e m

t o c m e l â t o ţ i d e p r e u n â .

De pretrecere lui c ' t k i Pahomîe.Şeijundiî sfantulu părintele nostru, Pah om îe înpe

scerâ, ise arăta Inî î i igerulu lu i dtimneêu ,

şi îse, Pahom îe îatâ cel îa ce tocm esci tu de

tinereţi. îndeşertii şeiji întracestâ pescerâ

eşi şi vino şi aduna toţi tinerei călugeri

şite săluşluîasce cu dinşî i . şi dupâ chipu ceţi

voi da ţîe aşai legiuiasce pre dinşi . şî idede lui

152Vîcio

Sfântulti Ignatîe.

O a r e c i n e s e ţ i n e î n c u r ă ţ î e ş i s ă p o

s t e s c e , c a s ă n u s e î n a l ţ e c a s ă n u ş

p î a r ^ â p l a t a l u i . p r a z n e c e l e n u l e r u

ş i n a r e ţ u , p o s t u l i l c e l m a r e n u l o c ă r i i

r e ţ i , c ă a r e c h i p u l u i p e t r e c e r i i I u H s .

c u s f i n t e l e c h i n u r i d e n s 6 p t 6 m i i n â . n u

t r e c e ţ i m î e r c u r e ş i v i n e r e c e v 6 p o

ş t i ţ i , s g r a c i l o r u l e d a ţ i d e n d e s t u l i i .

î a r â c e e s u m b ă t â s a u d u m i n e c a a s e p o s t i

f ă r â d e o s i i m b ă t â n u m a i , a c e s t a e u

c i g a ş i i l u i H s .

G r ă îa c 'T n A p o l o s t i c ă f r a ţ i l o r i i c e l o r a

c e l i s e c a d e s ă v i e s ă s e î n c h i n e c ă n u a c e

l o r a c e l u i d ? i m n e ^ e u s ă i t e î n c h i n e , v e

^ i p r e f r a t e l e t 6 u v e ^ i p r e d i m i n e ^ e u l

t 6 u , ş i î a t â ( J ic e c ă a m t i l u a t t i d e

l a A v r a a m t i . ş i c i i n d i i s e c a d e f r a ţ i i

PRAVILA

o scăndurîa de arame, ce întrense fu scrisu aşa.

îa rtâ fîe şu ca re le în pro ti va p u te r ii să m ănunce

şi săhe. şicela ceva măn ca înprotiva puterî i

lui aş'jdirîai făgăd uîasce săşi lucreze,

nicei opri ase posti, nice îar â am iinca. d eci ci

ne e puternicii prelucrulfi munearîi făgăduîasce

m ai puternicu săfî ' i alucrarîa. îarâ cineseva po

sti mai preslabu, şi întrurugacîune sărabde. pre

unii lucru ca acesta veadu naţi , săv îe fieşi icare

le cu deceie înainte săse înpreune la bucate, u nî i înalS 6 c ias , al ţ i i înalu 7, al t î i înal 8,

alţ'ii înal 9. îarâ alţîi sara noptîa dece unîi

şi prest_oî, îarâ alţî i şi preste doao. fîeş

carele cumuşii va dupâ legiuirîa îngeruluî . îarâ

de în cei ch em aţi tocm itori săfîe. ca săfacâ

tocmire locului întru toate sumbăte odatâ.

şi dum inec a de doao ori. .Şi cei delocu ce se (Jice

de doao ori postu mîereu rîa şi vinere.

D e c i î n t r u n a d e b i l e u n t u u p i l morţ i i

a l t i o a r e c ă r u î a f u s c o s i l l a c a l e , ş i l î n t i m p i n â m a r e l e P a h o m î e . ş i v 6 ^ u

2 î n g e r i m e r g u u d u p r e u r m a p a tu lu i

m o r t u l u i , ş i s ă r u g â l u i d z a n n e ^ e u s ă i



descoaperelui ce fii şi veniră, acei 2

îngeri cătrâ dinsiilu şi îse câtre

dinşîi dereptti ce fiindti voi îngeri şi

mergeţi pe urma unui mortu, şîigrăirâ lui, unulâ dennoi îaste mîercu

ri, îarâ alfculti vineri. îara pentru ce

mergemti pre urma lui, cii tocmi în

tril aceste île postu puoâla moarte

luî. derep tti acea şi noii lăudămu

cela ce se nevoîasce intru ditmneêu,

Tocmire de creştinătatece mare. şi sfaata şi dc vî îaţâ făcătoare şi

întro fire ş i neîn p ărţi ta tro iţ ă şi deso coti n

ţa dumneêescului trupii. şi de sfintele şi cin

stitele icoane, şi de cinstita cru ce, şi de

înci in ari a ci nst itel orii şi s fin te lo ră n io şt îe . şi

desfi'nţîi deal 7 săb riî dentru toate lumîa. şi

de toatâ tocm ela b isericii, cese cade to ata

ao ţinia şi ao mărturisi , tocma pene lavremîa

clasului celuî de apoi

153recto

— STII AP Lt — 143*

154recto

tatălui. Şi îarâ vaveni întru mă

rire săjudece viii şi morţii, ce înp6

râţîîa nare sfrfişit, Şi întru d2<hul

sfânta adeverit ce e de vîaţâ fâcăto

rîu ceiase dela părintele, ce cu părinte

le şi cufîiul ine închinăm şil mărim,

pre cela celau grăitu prorocii. întro

sfânta asăboruluî şi apostolescâ

biseiecâ, mărtarisescu unbotezii de

ertare pScatelorii, asceptăm înviîare

morţilorti, şi viaţa ceva safîe înv0ciaminu.

îarâ cum11 se îce cre^ cum ai ^ce că

mS botezaîu întrunumele tatălui şi

alu fiîului şi al dwhului sfanţii întru

odzimneêire, şi întro înpSrăţ'ie şi

întro începere şi întro tărie, şi în

trei tocmele cese îce feşe. ceîale şi

' — SH U PL I. — 144*

— p e a v i i a —

Π φ . părintele chipuri .e chin,. “

atot ţiitorîul, ftc&toriul ceriului Lpreuu. 5i’ trei tdşeŞl al pămuutuluî. tutaroru vâîite

loru şi nevft ateloru. Şi întranul ca u ^ ofire cu

domaaisHsfîmlluîd?<mne(Jeu,unuluna , +ocmeleloru. că unultte ta

seut cee dela părintele născut maîna c ipu i ^ dwliulinte v4Ci, ,u,„i„a d.nlumi.. t L » e U .

dMmneêu adeverit dela ά2<ΐΐΐη6ς1θα adever, aceîaş fire şi aceiaş vre

nilsmto lavâ „ufitc.ut, lateo o fire 2 “ „&e tatiUa şi Wu' Papărinteluî, cecu dinsulu fura toa^ . p^î^telee nenâscut.

te pentrunoî oaraenîî, şipentru spase s a n ^ nascere dela părintele

nîanoastrapogoradencevîu,şiseîntru ^ l^niinâ şi dentru minpoşâ dela duliulu sfantti, şi dela fa ca sf ntue eşire

tâ Mariia se îopeliţâ, şi ser6stigni f .^întele, ca fire părinteluie ^

pentru noi în ilele lui Pilatti den --cutâ cese chîamâ tatălu» îarâPontu, şi chinui şi fu îngrnpa*.i:i, aÎ fîmlui cee dese chÎamâ?Uavise atreîa <|i dupâ scriptura. ^ părintele, îarâ fiŞl se suî spreeerîu şi şade de direpta



— S T II . A P L r — _ 145* —

τ έ duhului cese chiamâ d hul sfantu şi vuntulti şi sufletulu, denceput apa

îase dela părintele. îarâ toate firile şi izvoru şi rău. însâ dupâ cumti

cese îce fece otocmelâe şi ofi îcemii credinţa să. apuce înainte,

re, ovrere ofacere obunâtate, opu îarâ nu spunere, cadese atot omul cutere, un sfetu. dereptu aceia unu ratu, şi luminatti cu lucrurile lui

dumnezeu mărturisescu îarâ nu trei, dwmneêu, şi ca să aibâ îndereptă

că nu stintii despărţiţi unulti dentralt torîu. dithulu sfantu. ca lumina săîa

ca oamenii, nice înraulte chipuri de lumină, ca se cre^â întru numele ta

năravuri, ce denpreună tată l şi fi tălui şi alfiîu lui şi alu duhului

îulti şi dwliulti sfantu. şi unulu. den sf«ntu. între dumnezeire şi întro pu

tru altulu nev6rsaţi şi neamestecaţi tere. întru trei tocmêle să se cunoa

încapii, fieşcarele ise socotesce fa scâ şi sese închine. îarâ demSva între9a lui, unulu întru moştenie altul ba cineva dentrupoşar^ dumnezeiască

întru feciorie îarâ altul întru eşire. adomnului şi dzimne(Jeul măntuitorîul

îarâ demva grăi nescine ce iaste’tatiil. nostru Is Hs, îarâi voi rSspunde lui,

Ziceivoiu luî, ceiaste flîu l şi dwhul însuş cuvuntulu lui dumnezeu nescris

sfantu, ce petrece tatul. îarâ demva grăi fărâ de trup, unulu născutu fiîu de

ce îaste flîulti. Ziceîvoîu luî, îaste cum la părintele, cee luminâ dela lumi

155 ' 156recio '·««*«

— PRAVILA — — PRAVILA —

amti îs, tattil şi dzihulu sfantu, ce pe nâ. riîulfi vie ţi i şi fărâ de moarte

trece flîul. aşijderîa şi d<<hul sfantu. lumina mărirei, şi chipultl fecjei

că îatâ îaste cee tatul şifîîulti, ce pe lui. cu svetul părintelui celui fă

trece d2ihul sfăntu. cătocmelâ neclă râ de începere, şi cu lucrare d^<hului

titâ îaste. cum îce Grigorîi bogoslov, sfanţii, dentru sungele fecioarei κ'ι λ

cum petrece tocmola, clătita şi sfânta, şi depurure fecioara Marîîa

mutatâ. deci îaste d^mneêire, dese cade fiindu întru tocmela lui, îngroşâaîce prsecurtu. neînpărţit. întru ace presine trupu vîu şi cuvuntăreţu. şi

ste înpărţiri. una ofire, îarâ alfcâ acesta învreme de 9 luni se întări,

ofaşâ. cum avâ fi treî firi depreu şi să născu omu purtăreţu, cese

iiâ întrunsoare. o luminâ amestica ce dumnezeu şi omu. întro tocmelâ

tâ, ctindu se vede în^ru dumnezeire o doao firi purta, ne înpărţitti şi

fire, şi rundulu şi unîi începSţu ne amestecat, şi în 2 vreri şi în 2 fa

ri, o închînăcîunerau îaste sau o buigu ceri, denpreunâ dumnezeire şi ome

ire. îara către tocmele şi feşe 3 nîa. că vru ca un duinneZeu şi lucrâ

siintuînchinate, deci aceştia umblâ cu ce cu fire numai vrerîi şi lucrării

vvintul dupâ marele Grigorie. cugeta îarâ nu pScatului. că fire omenes

soarele şi lumina şi zările, mintîa cu câ fărâ de p^catti au luaţii, şi den



157reeio

— S T II A P L I -----

tra ceîaş înpreunare voîa oraenescâ-

şi lucrării se nevoi, cuvrere înpreu

nărîi dMmneêirei, şi ce vre voia dumneêîascâ. îatâ şi trupesca, ce voia

grăescii şi faceri că fire ce vre mUn

ca, vre de be vru de âmbla, şi aceîa

lucra curnu vre, ce aceste face fi

re dtiraneêirei dupâ. slobo^‘ie, îarânu

denevoe cnmii eu, cese şi osteni, şi ·

cee dese rugâ părinte trecimi pâliarui,

că era vrere firei, ce şi dupâ învîîare, şi deadirepta părintelui ş6

d^re. 2 firi mărturisescft de Hs. de

preunâ d«<mneêire şi omenire, mă

carâ ce fn şi mai pre desupra defire.

câ fire e aminţîi şi acuvuntului şi

aviului. că nu nue putinţă voei. că

oare unde e fire grăitoare, acolo e

verso

~ S-TII AP LI — · 148*

atotu chipula cee de vîîaţâ cruc^,

Sfentelorii vase, şi cinstitei şi

dMmneêesc'ii case şi locului, şi Iu ,

minateloru cărţi, pentru ces fâcu

te cu mttna bine vrură apetrece pentru

noî şi acele dMmneêesci cuvinte,

bine vru dese scriseră cu mai raultâ

îubire de oameni închinumâ şi cinste

scii icoana precuratei şi născătoarei

lui diimneêa. şi tnturoru cinstite

lorii icoane aogodnicilor lui diimne

êu, pentru către o fire me închin

eu dragoste lui d2<mneêu. cu ochi su

fletesci zboru către vedere chipU

lui celui dentiiiu, şi nu intocraescfi min

te tocma ρδηδ la lucrul şaruriloru,

închinumâ celora ceau trimis cinste chi

puluî celuî dentuîu, cinstescft şi sfrâ

1S8recto

tjerso

— PRAVILA —

şi faeer6 şi vrere. îarâ fire 2 vre

ri să înţelegi. îarâ. năravulu un ulii.

socotire o tocmesce. Îarâ dupâ, slo

boÛa dttmneêirei, îarâ umblâ şi

omenîîa lucrezâ amfindoao, îarâ de

tevaîntreba cineva ce îaî, grăîascelui

îau toata tocmela biserecîi, cele

scrise şi cele ne sorise le cuprin^ şi

ωδ închinu cinstiteloru icoane cee cu

tîupti de omu cuviintiil Ini dumneijeu,

bloyos/ovitul dîtmneêirei. şi f e â ne mu

pre ceîa ce şi unge cu credinţa.

Paretnu căi v6§u pre cela ce sau a r ă t a t

'^Qtîuptij şi cu oamenii au petrecut

pentru vedere trupului muntui

'■eme tocmi. Inchinume lemnului

^^nstitei cruci, pentruce că fu legat

*ίϊΊρη1ΐι lui d^ίmneêu spre dinsulti, şi

P R A T I U ~

ţii moaştele sfinţiloru, că delumina

te, şi de vindecare luară dară dela

dzOTDiîêu, aşaere^,aşagândescii. întru

toate mâ botezaîu, toate le sosiiu,

şi toţi ereticii, şi ceia ce sântn întru

înnăravfi cu dinşîi, şi de toate înpă

rechitorile lor, fa gii şile blastemuşi le ur6scâ, îarâ prîimescu şi inâ

închinu şi cinstescii sf«ntul£i dentru

toata lume al 7 săbor. 1 celu de în Ni

keîa, 318 sft'nţi părinţi. 2 cel dentru

încetate luî Costantin. 150 de sfinţi

părinţi. 3 în Efesti 200 depărinţi. 4 de

Hallddonu. 630 desft'nţi părinţi. 5

îarâ îutra cei chip în cetate luî Costantinu, 165 de sf/nţi părinţi. 6 aşij

dire îarâ încetate lui Costantinu.

170 depărinţi sfmţi. 7 în Nikea. 350



159recio

— SΤΠ AP LI 149*

depărinţi sfrâţi, îarâ prîimescn pretoţi

şalţ'ii cadarulti luî d^^mnθ(Jθu cesea

aduaatfi de întărire creştinătăţii

]3re aloeure sfinte saboarâ. cepre dinsele şi bisereca apostoliloru leu prîi

mit. îarâ preceîa ceseu lepadat lepă

dai, şi pre ceia ceîan blâstemat bla

sternul, aşa gundescti şi aşacre^,

şi mărturisesc depurure sfânta şi

de vîaţâ făcătoare, şi întrofire tro

î-’ţa. ρβηβ lamoarteme cu darulii lui

Hs aminti.Aciasta fu tocmita decisa creşti

nătăţ'ii, dentrii dîmneêescile seri

pturi, de Gfrigorîe bogoslovu, şi de în

văţăturile sf^nţiloru apostoli, şi

dentru săborulti celorii părinţi dum

neêesci, întru credinţa direptâ

nu altu cuviintu alui dMînneêu, şi altd Hs să

seim. ce uniiIQ şi aceliaşu întro fire tatălui,

dupâ dîimneêire, şi întro fire noao aşijderîa

dapâ trupîi. că oarecum fu întru dîimneijeire de

plinii, cănu înpreunarîi tocmeleloru, luaraiî

de mărturisim, că îaste troiţa, troiţa şi se

în tr upoşâ unu lfi den tr u sf ănta tr o iţă , cuvS n

tulii lui dwmneêu. cănu tocmimii patru fe9e

aluarîa sfănta troiţa, deci cineva ave aceştia

aşa blăstemămul detoate înpărechitari le. îarâ

mai aleşii pre Nistorîe ca ηηϋ slujitorîu, şi pre

ceîa ce chitescS întracestaşii chitelâ. ceia ce

în part ii unulă domnuli i nostru Is H s, f î îu li i Iu dum

negeii, şi domnulii nostru, şi ceia ce nuo măr

turisesciî întru peleşi şi dupâ adevM ii, sfăn ta

şi slăvită şi depururîa fecioară, Marîe K'nffi. cese îce muma lui duraneijeu. ce doi fii grăescii,

deci unu ia ce e dela tatulii cuvBn tulii lui dum

neêu. larâ altuli i ce e dela sfănta ε'ι(Λ şi depuru

re fecioara M arîîa cu daru l şi cu drag oste şi

cu înpreunarîa, ce e cavSntuli i lui d um nezeu ace

la să fie dwmneijeu. şi ceia cese lepădâ, şi nu

mărturisescii pre despuitoriulii domnulă nostru Is

Hs fiiulii lui diimneêu şi domnulu nostru, ce seu

în tr upoşa ti i şi se u în peli ţa tf l, şi se u ra stig

160recto

— ■STII AP LI 150*

— PRAVILA —

apetrece şi întru creştinătate, cene va umbla întrii acesta slăvită

petrecere.

Alta tocmelâ de Ustinian,

ce au tocmit însuşi, împerăţîîa luî.Creijii întrun dttmneêu tatălii atotă ţîitoriu.

şi întru unulii domnulii Is Hs, friulii lui du

mneêu. şi întru dtdiulu sfăntii. unîi firi

în tr u tr ei to cm ele ne în cli in ăm S. u nîi di tîn ne

êiri, unîi puteri, troiţa întru ofîre. îarâ

la fi lele deapoi mărturisim, domiiulă nostru Is

Hs, unulu născuţi i fi iulu lui djmineêu adeverii ,

d!imne(}eu adeverit, ce mai nainte devecu fără

deai dela tatălii născutii, de pururîa întro fire

cu părintele, ce dentru dinsulfi săntS toate, şi

cu dinsulii toate, pogoră deincerîu şisc îutrupo

şâ denu dîdiulil sfăntii. şi dentru sfănta slăvită

născătoaro lui diimne(Jeu. şi depururîa fecioară Marîîa se întrupa, restigiiire răbda pentru noi

la P ilati i deînPonti i îarâ se îngrupâ şi învise a

treîa î. unulu îarâ întracellaşă chinuri, şi

minuni, ciîlîa cele răbdâ veêndule pretrupS.

nitu. unulu acela afl dentru sfănta şi întro

fire troiţa, ca acesta uuulii îaste ceine închinăm

şilmărimii cutatăl şi cu dîthuia sfăntS. îarâ

blăstemămii şi pre Evtihîe minte vătematâ.

ce şi pre ceîa ceau înţele pţit cudinsu ia şi preceîa

ce înţelepţesQii şi acmu. către prividenîi,

aducu omenîia unuîa născui;Îi fîîulu lui dtjmne

êu. şi toţiceîa cese lepădâ deslănta fecioară

şi născătorîa lui dumneijeu Marîa. adeverită

nascer“a domnului şi dumnezeului ispăsitorîclui

nostru Is Hs, cese ijice măntuirîa noastră, şi

cine nulvamărturisi preacela întro fire apărin

telu i dupâ d îimneêire. ş ‘i întro fire după o

menîe damneêire. întracelaşB chipii ală Apoli

narie sufletB putredu. şi preceîace au gândiţii

îu tr uîn ch ip ii cu din su lS şi cic e ch it esce aşa ,

şi cine grăîasce fără de minte domnulii nostru

Is H s f îîul lui dîiinne(Jt u şi d om nulii n ostru du

mneêu. şi cine bagă amestecăcîane către o

menîe unuîa născuţii fîîulni luî diiînneijeu. şi

toţi ciiţi giindeseu întracesteşil gunduri.

Preotul căndfi tae sfăntulti agneţti,

şiva căde dentvtinsvi osfărânaiturâ

mica, săfacâ 200 demetanîi.



— S - T f I A P L I - - 151* ·— S-T II APL I ~

Călugărul devafi înmănăstire, şi OălngSrul deşva lăsa ascernutul luî,

va struQge mulţime de a vere, întru ascun . şi nuşva merge închilîe de lene. sai

sÎi de igumenul. săaibâ, poeaanîe 1 anu. facâ 100 metanii. Călugărul fa

şi metanii 2 mîe deî. Inie, căvaîce că e des6munţii buna

CălugSrul deva şedîa lamasâ,' şi de şi derudâmare posi 50 debile metaww 300.va grăi cuvinte deşarte, sase poşte că cine se tunde se lepădă delume.

scâpgnela altti prunci, şi metanii 200. CâlugSrul deva glumi cu fratele luî

şi sase tae curundii cade neprîitorîul sau cu altul. 100 de metanii săfacâ.

masa ceia cenuare cuvuntulu luî draiine Călugărul deva zăcîa deştinsii. săse

êu, Incliipuîasce unîi îasle dedobitoc. închine 100 metanii. Căluggrul de

Oare cineva eşi denmănăstire fărâ seva da somnului, trupului s6u iaste

deînvăţătura igumeiuilui. săfie fă călugeru. iarâ nu d«huUu sfanţii,

râ de pricestenîe. Deseva striga fra CălugSrul deva vorbi înbisericâ cu

te pre frate, şi uuva îce cela au^. altul,saucăniunduvatude, meta^îHOO.

săfacâ 100 de metanii. Oare cine Călugărul deseva prinde cumuna de mă

seva scrăbi pre frate îndeşertu. şi dulariul celîi deruşine, şilva cauta

nuiva face lui metanie săşulase mă cum aru face curvie. Devoi zăce doi

niia. săse postescâ 1 sSptemunâ. călugSri întru ascernut. curvari

161 162. recio

PKAVILA

Cineva lua postu'şiva răpşti , şiva ch6mâ predinşîi Hs. CâlagSrul

grăi curmezişat că nuvasci folosul deva lua ceva pentru sufle , şi nuva

lui. săse postescâ 1 sftptâmunâ. spune igumenuhii. ca unu mortu iaste.

Cine nuvaiî la bl«^(9s/0venîîa mesei, ceva Câlngfirul deva zăceînpoala mueie

veni mai apoi sănumănunce. cesă mă scâ. sau întră muinisa. sănuse pii ^

Rtince mai apoi. Cineva ave mănie ceştuiascâ în 40 de şi

cucineva la vremia prici'ştenîi, şi nui nunce cu so^îe că nue osoinicu. ^va erta lui. să naşe priceştuiasce. Călugărul deva tiece cu o mu ^

Cineva merge la cAdAHHqi. sau lapiv tul va striga unu omu. sa aca

nilâ fărâ vr6me. săse p0stesm 1 φ . metanii, sarâ şi demuneţa. ^

Călugărul deseva înbeta, cum ară face Călugărul ceva umbla dupa mesele oa

curVie sau deva fura aşijdida. · menilor, sau Anunţe, ursu

Călugărul deva săruta ori încechip mu d^mneêu ca laste. a . îa re .s a se p o s te sm 4 0 deb ile, ş imetamiSOînî. întru petreceri e ^

Călug ruî schimnicfl devalovi preun fra g -^ -c e cae cui ne. ui a^ ul,X „„ . p en tru să va â m u e n ie m irene^ci.te. safaca 100 de metanii. , i i n făr-Vrle man/N , . 1 - -Kâ HaInsrărul dev a lucr a cev a la ia de m au

C ă l u g ă r u l s i h a s t r u , u u i s e c a d e s a a i b a O a iu g ,. ® „ . . . t/ie smintelâi iaste lui.

Dice unu dobitocii farâ pisica.



163recio


164reeto

PKAYILA 154*

C ă l u g ă r u l d e v a f a r a c e v a d e n m ă n ă s t i r e s a s e p o c ă î a s c â î n t r u t o t e f i l e l e v î e

v e s t i t a , p o s i 1 2 a î . s a n u s e c u m i n e c e f ă ţ î i l u i . ş i s a s e f e r e s c â î n p o s t u l u

r â d e n p a s c i . C ă l u g ă r u l s c h i m n i c i i m a r e d e v i n i i ş i d e u n t u n u m a i s i i m b ă

d e v a s ă r u t a p r e f r a t e s g u . s ă f a c a 1 0 0 m e ta n M . t a ş i d u m i n e c a , ş i î n p r a z n i c e d o m

C ă ln g t ^ r u l d e v a a d u c e c e v a î n m ă n ă s t i r e , n e s c i . ş i a ş a s ă s l u j e s c â , d ^ m n e ^ e i as ă n u b i r u i a s c ă c u d i n s u l i i c e i g a m e n u l , s c a s l u j b ă , i a r ă d e n u v a v r e s ă ţ i e c a

C ă l u g S r u l d e v a m i j n c a c a r n e , s a s e p o ş t e η ο η ' ύ s ă l a s e p o p î î a .

s c â 1 2 a î . ş i s ă s e p r i c e ş t u î a s c â d e

t r e î o r i î n a n u . ş i m e t a n i i c u t e 5 0 .

C e c ă l u g f e u ş a d e l a m a s ă , ş i ş v a s l ă

b i b r i l u l i i . c u m i i a r e f o c e c u r v i e ,

C ă l u g S r u m c e v a z ă c î a î n b i s e r i c â s ă ,

f a c â 2 0 0 m e t a n n ' . C ă l u g ă r u l c e v a c ă

d î a c u p a r t e b ă r b ă t e s c â , s a u c u d o b i

t o c i i , ş i s e v a î n f r u n t a , s ă s e p o c ă î a s s â

8 a î . i n e t a n u 1 5 0 . c e t o a t e î n v ă ţ ă

t a r i l e n u s i i n t i i l a t o ţ i o a m e n i i ,

c e I a c e i î n ţ e l e p ţ i , c ă u n î i c a a c e î a s e

P o p a d e v a l o v i p r e c i u e v a î n t r u o c a

r â ş i d e n t r a c e l o v i t u r ă v a m u r i ,

s ă f i e s c o s . î a r â d e v a f i p r o s t i i s â f î e

d e s p ă r ţ i ţ i i . C ă l u g ă r u l d e ş v a

l e p ă d a c u c u l i u l s S u , ş i î a r â s e v a î n t o a r

c e d e l v a l u a d u p â 6 a i , s ă s e c u m i n e c e

l a p a s c i m e t a n i i 5 0 . C ă l u g S r u l

n u i s e c a d e s ă ş l a s e p o s t r i g i i l l u i , s ă

u m b l e î n c o a c e ş i î n c o l e .

E p i s c o p u l s a u p o p a c e n u ş v a î n v ă ţ a c u d e

d i n s i i p o s t r i g a ş î i l u i , ş i o a m e n î i

— PRAVILA —

c h e m a o a m e n i c e r e s c i . ş i â n g e r i p ă

m u n t e s c i .

O a r e c i n e v a v S r s a f ă c i i n d i i s f â n t a

s l u j b ă ş i o v a f e r i p o s i 1 s S p t S m i i n â .

C i n e v a p o h t i d e ş v a t ă î a d e n t r u p u l

l u î p o s i 3 a i , d e a p ă ş i d e p i i i n e .

C i n e n u ş v a f e r i s f â n t u l a g n e ţ c e l v a g u s t a

ş o a r e c e , s a u l v a s fâ r t i m a p o s i 4 0 d e b i l e .

O a r e c i n e v a v ă r s a s f a n ţ u l p ă h a r i i ,

î n v r e m e a d u c e r i i , p o s i o s 6 p t 6 m i i n â .

i a r ă l a s v S r ş i t Î i 4 0 d e ^ i l e p o s i .

D e v a c t i n t a p o p a l e t u r g h î e ş i v a u i t a

s ă p o t r e b e s c â s f i n t e l e d a r u r i s ă l e s o

c o t e s c â p 6 n e d i m i n e ţ a , ş i s ă p o

t r e b e s c â p r e d i n s e l e .

C ă l u g ă r u l p o p ă d e v a c a d e o r i î n c e

e h i p i i d e c u r v î e , ş i n u v a s c i n i m i n e

n u m a i d i d i o v n i c u s ă u d e p o c a a n î e

— S T II A P U —

î n t r u c r e d i n ţ a c e b u n â s ă s e d e ş p a r ţ â .

O a r e c i n e v a p î î a r d e d e n t r u p u l l u i d ^ m n e

^ e u o p ă r t i c e , s ă s e d e s p ă r ţ â 4 0 ^ d e

( J i l e . î a r â d e b o a l â 3 ^ i l e , î a r â b o r i i

t u r a s ă o f e r e s c ă s a u s ă o î n g r o p e în

b i s e r e c â u n d e n u u m b l â o a m e n i , î a r â

s ă n u o a r ^ â c u m f a c o a r e c a t - î i n e î n ţ e

l e p ţ i . ş i s ă ^ i c â 1 0 0 d e p sa lm i, îarâ

d e o v a g u s t a c u i n e , p o s i 1 0 0 d e ^ i l e .

Cineva îupuţi bucatele ces mâncătoare

să facă o sutâ de metanii.Popa ceva be vinii păne înalii 6 cias

de noapte şă nu slujascâ.Cuadu veri să potrebesci sfânta, nupu

De vinii muÎtu. Cadese popei săŞa^â la masâ cufrica lui dwmne eu

sămăniince şisăbe ciite puQÎnelit şi

săse socotescâ, că slugâ îaste. câ



165recto

157* — S Tir AP LI —

grăîasce scr iptura popa cese înbiitâcmn

va judiea direptu acesta amu alesu

îarâ nu învăţii. nu îcti scripturile

sânubei vinu, cese bei îarâ să nute

Iubeţi, că totti beţivulti sSrăcesce

şi minteş pîîarde, şi mulţii reti

face şi pre sine se sugruma, şi sufle

tulu luişdâ dracului.

Călugărul deva scrăbi pre fratele s6u

sauva grăi cuvinte deşarte cu dinsulu

sase postescâ 3 îîe de pita şi de

apâ metanii 150 la î, şi dupâ aceîa săşu facâ molitvâ, pentru ce că

şau spurcaţii gura.

Cui va curâ stinge deînnas, cadese senuse

priceştuîascâ, u’ce săîa anaforâ,

îarâ de îngurâ, săia.

Nusecade călug6ruluî săş lase stinge

— S-TII AP LI - 156*

Căluggrulu denuvaveiii ΙπποΛΟκοψΗΜ

săfacâ, 150 demetanîi. îarâ de

nuvaveni latoatâ utrunîa, sănumă

ntince întracia î, diipâ cuvuntuld luî

Pavelti aposiolti, sănu mănu??ce deşertă.

Aceste învăţăm, devafî săn6tosşi

nuvaveni labisericâ, îarâ deva fi ‘

slab spre unîi ca aceîa nu îaste lege.

îarâ cine vafi latoatâ uiriinîe,

şinuseva ttimpla la HcTH'knuJE heru

vim. 50 metanii,

îarâ devafi laslujbâ trimişii, spreunîi ca aceîa . nue 16ge.

CălugSral cenuva veni laleturghîe fii

ndii fărâ delucru, sănumăniince ρδ

ne la al 9 cias şi metanîi, 100.

CălugSruliidupâ pavecerniţâ deva

rauncti şi vab0, 50 demetanîi.·

166recto

— PRAVILA —

săfie sănStosii, fără dec nevoe deboala, cese cş,de luî săş lase stingeleluî şisălii verse întotâ vreme şiîntotate île, îarâ noapte şi îoaosteninţâ şipost şi priveghere, şicu rugăciune ase usca şi aş vSrsa sân

gele luî.Nuse cade sase facâ leturghîe şi sase

priceştuîascâ, şi dupâ aceîa săşlase sunge, ce decaşva lăsa stinge, dupâ aceîa de va vre săîa şi anaforâ,îarâ sănuse priceştuîascâ, pentruce cănu îaste frumos a luatrupullui d^mne eu.

Călugârul deva rfidica vro găleevâpre igumenulu luî, şilva lovi, săitae luî mima, îarâ igunienul deva fişi c'yjENiiKLx, sălgonescâ cudespărţi

re şi eusfetnicîi luî.

— PRAVILA -

Călug6rulii ciitil va fugi deai lui,

atuta se apropîie de d«mncêu', şi

ciit seapropîe de ai luî atiita fuge de

dinsul darulii hiî diiuwe(}eu.

Nusecade călngSruIuî sătun^â pre mi

renii, ce pi-e călngSrii sau pre popâ,

aşijdire îce sănusepriceştulascâ dela popâ mirenii, ce dela călug6rii,

sau dela ep/scupulu.

D e p e t r e c e r e , c e s e d i c e D e

posi şi deziegarîa atot anul Nieliifor.Cadese asoi, că deseva tumpla prazdnecul nasce

rîi lui Hs, ş i κ'γοΓΛΒΛΕΗΪΛ, mîerc nri sau vi

neri. dezlegătnu la brfinzâ şi oao. Îarâ de

se v a .t e m p la pom^bCTEO Κ ψ ) , ΜΛΙΙ K'ABEAEHIE, ΗΛΗ Cp^TElllE, ΗΛΙ1 ογΟΠΕΙΙΪΛ. miercuri sau vineri, de

zlegăma la pesce şirinii. aşijdirîa şi lapre

obrajenîe. îarâ şi lablagoveştenîi ori înce îse

va terapia depostu şi μβΐτΟΗΟάΕ, dezlegărau

la pesce. îarâ înseptemuna ce mare pSnî lajoi

12



16?recto

Ι6 δrccto

155* — S-T II AP LI -

mari, untii şi vinii . Îarâ învinerîa ce mare vin

numai. îarâ 2 praznice ale lui prM tece şi CTb i

Petră şi Pavelfl şi bogoslovi loanu, desevorft tgm

pla miercuri şi vineri, sămăniince pesce. îarâ

la KpXCTOBK săn use mă nun ce until. vin ii sas e be. îa râ du pâ 12 île dn pâ crăcîunu, şi în tr u sep

temfii ia înainte lăsatulwi de carne şi larosall i

şi abrfinzîi , şi luminata, dezlegăm latoate,

miercuri, ce e şi vineri întru acîaste rosalî i .

vinfi şi un tu num ai. :

Cadese săse scîe şi acesta, că dupâ prazdnicile

domnesci, sănu facemu o muncare. ce 2 şi

să bemu şi vină.

Cadese asci , că întră postule sfinţilorS apostoli .

şi χ 'βΛ pO/KAhCrBd şi oycnENÎE k ' hh marţi joî .

pesce sănuse mănânce, ce untfi şi vinfi numaî

îa râ lu ni şi m iercuri şi vin er i, nic e unti i nice

vinfi. ce săfacemii numai odatâ mfincare.

Deseva terapia vreunfi sfăntfi marţi joi. şiva

ave polieleu, sămănfince pesce. îarâ devafi

luni. numai untu şi vinfi . îarâ devafi mîercu

ri sau vineri săsemănttnce de 2 ori, şivin săbem.

Cadese asci că devafi sfâ nt ulu i K 'kNÎE mîercu

ri şi vineri, săse mănfince untfi. îarâ deva

fi luni şi pesce.

158*S-TTI AP LI —

ce îaste ântuîu alui Avgusttl, p6ne

în 15 §ile ale lui să ne curăţim cu postul

cumu şi Intralte posturi, al crăcîunu

lui şi al c't h Petru, pentru aciastâ

tocmelâ. pentru închinare cinstitu

lui lemnu, şi pentru cinstita c τλ λ

născStoare lui diimneêu. şi pentru

boalele ce es Intra ceste île. deci întră

c0ste île întru toate nise cade săne

lăsămil, de briinzâ şi de oao, şide

altele nice pesce agusta, nice untu.

fârâ înprazdnecul pr0obrajenîii. că

întrtinsul îaste mtingCiiare mare fraţiloiu

ρδηδ în 10

De cetire căliigeruluî în

cliilîe si de mctaiiîi.

Că arau liiatÎi de pre acele 1» cnri, în

— PRAVILA -

îa râ dese va tâ m pla pom enir îa sfân tu lu î celu îa

ceie hramulfi, mîereuri sau vineri, sămănwwce pesce.

Cadese asci, deseva templa vreunii sfăntfi. şiva

ave polieleu, miercuri şi vineri, fărâ de

î'npostu să se măn fince 2 or i, şi săbîa vin S.

îa râ des eva cf in ta pre 8 să se m ăn fince untfi. îa râ

deva fi luni, săse mănunce pesce. îa râ dev a fl sf ăntn lw i pre 6. în tr acîa î săft'e

vinfi, cu bZafifoslovenîe. apatra parte decofâ.

De postul poîKfthCTBo x'bo, şi alÎi sKnţiloiu apostoli.

Cadese asci întru postulfi născutului Hs. şi

alfi sfinţilor apostoli, căndfi seva tfimpla aliluia

săfacemfi preobiciaîu me tanii , şidapâ chipul

postului celui mare. să umplemu şi postire

dupâ ace î, cândfi îaste alliluia, săpunemfi mejduciasie fărâ decathisma.

De c^îoa denttim De Avgustu,

şi ce e întriinsu tocmelâ postului, pentru adormirîa precurateî

La arătare că dentra cestâ i de a' tă

— PRAVILA

tru chilia lui să cet scâ psaltire,deci cinee mai pÎiternic săo svSrşascâ.

întro Φ şi întro noapte, alţîi şi3 Îns6pt6m1inâ, îarâ alţîi 2, îarâ

metanii să facâ căruîa cumui vafiputere. întraciasta şi πολοηοι|ιη(ι

μΛ cu ΝΕποροΗΕΝΪΗ Ş l C U metanii, cum

şi altâ slujbâ. Cadese asci, cădupâ lăsare eşirei den biserecâ şivom merge lachilîe, nusecade săfacew

vorbâ unul cu altti, că opresce acia

sta sKnţîi părinţi, că nise cade sâue

ferimu detoatâ adunare.

P r a v i l a c ă l u g e r u l w i prostii.P e n t r u 9 c i a s 2 a ş a . D e r e p t u v e c e r n ie

4 a9.e. Pavecei-niţa ce micâ 3 aê.

îarâ ce mare 6 a .e ΓΙοΛΟΝΟψΗΜΛ

\?



169recio

170rect»

159* 160*

ş i 6 , 4 a ţ e , H wE-k^NHUA 6 a ţ e .

pravila chiliei.

6 a ş e , ş i r a e t a n î i 3 0 0 . P e n t r u o

p s a l t i r e 6 0 a ş e . A c a t h i s t u l 1 2 a ş e .

P a r a c l i s 6 a ţ e .

De scurtarea postului.cn letarghîia, şi cii psaltire.

P e n t r u 4 l u n i d e p o s t i i 1 0 l e t u r g h î i .

P e n t r u u n i i a n i i 3 0 d e l e t u r g h î i .

P e n t r u 1 0 l e t u r g h î i , 5 p s a l t i r i ,

p e n t r u 2 0 d e l e t u r g h î i 1 0 p s a l t i r i ,

p e n t i ' u 3 0 d e l e t u r g h î i 1 5 p s a l t i r i ,

p e n t r u 3 0 d e l e t u r g h î i 3 t e t r o e v a w g h e l h .

p e n t r u t e t r o e v a n g h e l t i 5 p s a l t i r i , p e n t r u

p s a l t i r e 5 a s p r i , p e a t r u l e t u r g h î e 2 ,

b a n i . p e n t r u t e t r o e v a w g h e l t i 5 c o s t a n d e .

p e n t r u 1 2 ^ i l e d e p o s t â 1 l e t u r g h î e .

p e n t r u 1 i p o s i 8 0 0 d e m e t a n î i . o p s a l

A ciasta îaste Scara cărţiX

c a p , 1 , D e p r a z d n i c e d o i n n e s c i , L i s I * .

d e s f m ţ î i a p o s t o l i , c a p 2 , l i s t u 3 * .

d e m M c e n i c i m a r i , c a p 3 , l i s 4 * .

d e b o î a r i ş i d e m a i m a r i , c a p 4 , l i s 6 * .

d e p o s t r i g u , c a p 5, l i s 8*.

d e e p i s c o p i , c a p 6 , l i s 9 '*'.

d e p o p i d e d î a c o n i , c a p 7, l i s 12*.

d e p ă r i n ţ i 8, l i s 14*.

d e m a ş t e h â 9 , l i s 1 6 ^ .

d e c u r v a r i , 10, l i s 16*.

d e s u n g e a m e s t e c a t , 1 1 , l i s 1 7 * .

d e i s p o v e d a n î e , 12, l i s 18*.

Ι\νΛΗΗΛ ΜΜΗχΛ, 13, l i s 20*.

d e m î e r c n r i d e v i n e r e : 14, l i s 30*.

15, d e c i n e ş d â t r u p u l p r e r u ş i n e , l i s 31*.

1 6 , d e b i s e r i c a ş i d e p r i c e ş f e n î e , l i s 3 3 * .

17, d e c u r v a r i , l i s 34*.

18, d e p o s t u l m a r e l i s 35*.

t i r e p e n t r u 2 l e t u r g h î i . S c r i e ş i

t e t r o e v i M i- g h e lf l p e n t r u 1 2 l e t u r g h î i . p s a l t i

r e 1 , m o k ' t v e 6 6 c u ποημκ γ 'βμ .

Spunere dileloru,ce îaste întrun anu de ciasuri şi demejdociasîi ,

î n a n i i s i i n t i l 1 2 l u n i . Î a r â s S p t S m u n i

5 2 . ţ ) i l e 3 6 5 . Ş i c i a s u r i 4 1 6 2 .

ş i m e j d o c i a s î i 2 p o v ă r i ş i ş a s e ^ e c i .

î n p o s t u l u m a r e , m e t a n i i 3 9 6 .

Îatâ alta pra vila,

P e n t r u v e c e r n î i ş i p e n t r u 9 c i a s t i 2 c a

t h i z m e . ş i p e n t r u p a v e c e r n i ţ a m i

c â 1 c a t h i s m â . p e n t r u p a v e c e r n i ţ a

m a r e 2 c a t h i z m e . p e n t r u π 0Λ0Η0ψΝΗμ;ί^

2 c a t h i s m e . p e n t r u u t r S n î e 4 c a t h w w e .

p e n t r u c h i l i e 2 c a t b ’s m e . p e n t r u 3 0 0 d e m e

t a n î i 6 c a t h i s m e Î a r â d u m i n e c a s a r a 5 0

d e m e t a n î i .

1 9 , d e u c i d e r e d e v o e ş i d e n e v o e , l i s 3 8 * .

2 0 , d e m u î a r e m o a r r â , l i s 4 1 *

2 1 , d e f u r i i b i s ă r e c î i . l i s 4 8 * .

2 2 , d e r ă p i t o r i , l i s 4 3 * .

2 8 , d e z i d i r e b i s e r e c î i , l i s 4 4 * .

2 4 , d e g a d i n i d e f i e r i , l i s 4 5 * .

2 5 , d e s ă b l a z n â c u m u n a , l i s 4 6 * .

2 6 , d e a t r e l a n u n t â , l i s 4 7 * .

2 7 , d e f u r î i g r o a p e l o r u , l i s 4 7 * .

2 8 , d e c i n e a r e v r a j b â , l i s 4 7 * .

2 9 , d e m o r ţ i , l i s 4 8 *

8 0 , d e m o r t ă c i n â , l i s 4 8 * .

8 1 , d e p u ţ s a u f ă n t t i n â l i s 4 9 * .

3 2 , d e c i n e s ( ? î n s o a r â î n t r a l t â c r e d i n ţ â , 5 1 * .

3 8 , d e m a n a , g r ă u l u î . l i s 5 1 *

3 4 , d e n u n t â , l i s 5 1 * .

3 5 , d e p r e o ţ i , l i s 5 1 * .

3 6 d e c e î a c e i a u î n v ă ţ a t u r z ş i n u f a c l i s 5 3 *

3 7 d e c e î a c e s e f e r e s c i i d e r u g ă c ϊ u n ^ Ί i s 5 4 *







Λ 1 6

T R A D I J C Ţ I U N Î

DK PKE TEX TUR II .E SLAVONE, TYPĂ KITE ÎN CORPl ’L CARŢEI .

La pag. 1 verso. în susu l s te m ei:

L a p r e l u m i n a t a s t e m ă a m i l o s t i v i l o r D o m n î B a s a r a b î .

» » , „ în jurul stem ei litter ile: Λ Ι. E . M . E . B . Γ . 3 . Y . în se m n ăză:

C i l J / i l a I n î D u m n e z e u ( ^ o j i i u ) , J / a t t h e i t i b a s a r a b i i F o e v o d i i , D o m n u

( G ^ o s p o d ) Ţ e r r e i ( .^ e m l i ) K o m â n e s c i ( Î J g g r o - V l a c h i i ) ,

La pag. 2 recto, duoespreêce versuri slavone, cu înţellesui următorfl:

F a ţ a a c e s t a d r e p ţ i i s t e m ă , p a s e r e c o r b i i p o r t ă ,

P e d ’a s u p r ’ a l c ă r u i a s b o r i i , c o r o n a a c u m a t â r n ă ;

Ε ΐ ύ a r a t ă p r e a l ţ i u n e î c a s e p r e - l u m i n a t e ş i p r e - a n t i c e ,

P r e a l i i c a s e î n e m u l u î B a s a r a b i i , p r e - v i t f e u l

B ă i - b a t u c u s c e p t r u , c e n u f o r ă s p o r i i p e t r o n i l s e v e d e .

A l e l u i v i t e j i i b i r u i t 0 r e , a l t i m u l t o r a a u ^ C i m i n u a ^ z ă .

b e c i t r o n u l , î n ă l ţ i m e a a c e s t e i c a s e î n v e d e r 6 z ă ,

Ş i s c e p t r u l , a l u i v i t e j i a c u r a ţ i i î n f ă ţ i ş e z ă .

S u b d î n s u l o r i c ă r u i p ă m e n t ^ . n i i e p a c i n i c ă v i e ţ u i r e a .

N u l ă s a s ă s e r ă s i p e s c ă , D o m n e , î n p e r i i - e

A l o r c o r o n ă , c i e a s ă n u a i b ă c u r m a r e .

I a r a l i i c o r b u l u i p e p t i i s ă f i ă p u r u r e f e r i ţ i i .

l RIILD NASTURELU.(din Fieresci).

La columna 4, Verso:

D i n o r d i n u l P r e - l u m i n a t u l u i D o m n i i IG D M A T T H E l U B a s a r a b i i , V o e v o d i i ,

ş i c u b i n e c u v â n t a r e a p r e s ă n ţ i t u l n i A r c h i e p i s c o p u T i i e o f i l i i , d i n m i l a l u î

D u m n e z e u m i t r o p o l i t u a l i i t o t e i ţ S r r e i U n g r o - V l a c h i e i , s ’a t y p ă r i t i i a -

c ^ s t ă c a r t e , n u m i t ă P r a v i l a , d e m i n e c e l i i m a i u m i l i ţ i i d i n t r e p r e o ţ î ,

M e l e t i e M a c e d o n e n u l , E g u m e n u l c o m u n i t ă ţ e i v i e ţ u i t o r i l o r d i n m o n a s t i -

r e a G o v o r a , h r a m u l A d o r m i r e î p r e c u r a t e i N ă s c S t o r e d e D u m n e z e i i . D e

a c e i a v 6 r o g u , c i t i t o r i l o r a c e s t e i c ă r ţ i , d e v a f i c e v a g r e ş i t u , c u a s p i

r i t u l u i b l â n d e ţ e s ă î n d r e p t a ţ i , ş i p ^ n o i t o ţ i o s t e n i t o r i i a c e ş t i a , s ă b i n e

c u v â n t a ţ i , î a r n u s ă blestemaţ i; c o c i n n a s c r i s i i â n g e r u . c i m â n ă s u p u s ă

g v e ş e l e î ş i d e I u t i i .



La columna 174, recto şi verso:

Cu vrerea 'Tatăluî şi cu ajutorul Fiînluî şi cu îndeplinirea Sântuluî

Spiritu, acesta carte a prescris’o de pre slavona în limba românescă Mi-

chailil Moxalie, si dupo aeeîa, din ordinul şi cu cheltuiala preluminatu-

luî Domnii IQ Mattlieiti Basarabii Voevodu, şi cu binecuventarea presân-

ţituluî Archiepiscopil Kyr Theofanu, Mitropolitti a totă ţerra Ungro-Vla-'

Meî, ostenindu-ra6 întru aşesta eu ieromonachul Ştefanii.din Ochrida şi

am typăritu acesta carte. S’a începutti a se scrie când a fostu anul

7 1 4 9 , iar de la Nascerea luî Christosu 1640, luni, în ânteîa duminicii a

sântuluî postii; apoi s’a terminatii lunî, în a şeptea sSpiSraână a postului

din acelaşu anti. Drepţii aceia rogu pre cititori, deca ceva greşiţii veţi a-

fla, să îndreptaţi, iar pe celii ce a scrisii acestti textli (isvodii) cu Iertare

să Ίά învredniciţi, şi pe noi cei ce arati typaritti acesta, să nu ne

blestemaţi.

FRASE, CUVINTE ŞI ABREVIAŢIUNI SLAVONE DIN ΤΕΧΤϋ.

== Eu.KΑ ΝϊΕ= Priveghere.

ka ' cbenii = Biaecuventatu.

K*ro ΐΛΒΛΕΝΪΕ = Arătarea lui D §eCi.

(Boboteza.)

κ'ροροΑίιμΕ, κ'μΕ, = îiăsc6t0rea

de D-êii

K'avE W'IHCTMMA Γ() 111ΝΛΓ0 ’ n Π0Λ\'\8ηΛ\Α

= D-(Jeule, curătesce-ra6 pe mine

pScătosul şi miluesce-me pre

mine.

B-bpS» BX Ε/\1ΙΝΛΓ 0 κ'λ = Creşti în tr ’u-

nul D-êii.

6&BE/i,EnîE = Intrarea (în biserică).

BX3(\Bii!KENiE Ί οτΝΛΓο Kp*cTi\=rInălţarea

sântei cruci.BX3NECEHÎE = înălţarea (Dommilui).

rocnoftCTBii =D"inniei.

rocnoACKiii == Domnescti,

n i iiom,\8h = Domne miluesce.

γ'ψ (84. V. 106, r.)? ΡΛΛΓΟΛΙΟψΕ = ί ί·

cendii ? seu : d e S o r i ?

SAATooYCTb = Gură de aurii.

IwAMHA ΜΗΗχΛ =r loanii monachul·

ΜΛΗ = Seu.

KpxcTOEh = Cruce (ţ)ioa crucii).

Kp'cTo ΠΟΚΛΟΜΕΗΪΕ = Inchiuarea Ci HCiî.

MHiiujECKo a;nTÎE = Vieţa loonachalS·

HE(\‘kA'k MIITApk II <()ΛρΪ0ΕΛ = Duffil·

neca vameşului şi fariseului,

ΜΕποροΊΕΝϊΜ = Neprihăniţii, neînti-

natti.

ΝρΛΒο ογ ' ΐΕΐ ι ϊΕ = luvfiţătura moralâ.

Ο κ Λ Λ Γ Ο Β ' Ι ί ψ Ε κ ϊ Ε = Dcspre Buna-Ve-

ştire.

ΟγοΜΕίΜΕ Blţii = Adorm irea Na?c6fco

rei de D-êii.

iioiiiWK p 'bh = CâTitii Domnului.

iiOAOiioijiumţA = Mecjul-nopţii,

ciunea de la meûl-nopţiî·



Documents

Pravila de La Govora