Predici La Cununie-S. Pop

7/26/2019 Predici La Cununie-S. Pop

1/39

Pneot

Silviu Pop

Predici a

cununie

gi

nmormflntare'

Tiplrittr

cu binecuvantarea

nalt Prea

Sfingitului

Bartolomeu,

Mitropolit

al Clujului, Albei,

Criganei

gi

Maramuregului

Eccleda, Nicula

?,006

j'

I

.1. ',


2/39

Arr ' i t , , l f l

r r t t l r '

l { t rs lo,,1

ut ln., ln l

rr irl)ilnrl

cu sprijinul

domnului

rL'

r r l t ' rnt:

t l Romaniei

Ioan

Cuprins

pag.

Prefald, eP.S. rineuBistrileanul ..........7

( luvAntinainte

.. . . . . . . . . . . . .9

I'urteantdi: Predici

a

cununie

l. PregAtirea

entru

dsAtorie

. .. .. ..14

2.Despre

ogodne.. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

3.Nunta, e a,, iu bire"

a,, taini" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

0

4.Unitatea

isitor iei. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3

5.Despre

ami l ie. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .27

6. Cununia. ericirea onstE

n incredereeciprocd

...:.29

7. Sfantaaine cununiei .....................32

8.Scopul

dsetor iei . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

9.

Despre

ragosteau ubire

.. . . . . . . . .39

10.Nunta inCana al i lei

. . . . . . . . . . . . .42

11.Despre dsdtorie

i

divo4

............45

12.Cdsdtor ia.

aina unli i

. . . . . . . . . . . . . 0

13. ubirea

oatee nvinge

.. . . . . . . . . . . .53

14.Darur i le

ir i lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55

15.Dugmanii ie{ii

de amilie.Despre vort

gi

divo4.. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

16.

Paceaisitor iei. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .62

17. Ceasulcesitoriei - ziua pe carea frcut-o

Domnul. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65

18.Pus-ai

e

capetele

orcununi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

19.Rolul

amil iei regt ine

.. . . . . . . . . . . . .71

20.Taina ununiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .74

Partea

doua:

Predici a inmormAntiri

l .

DesDre oarte.. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .79

ISBN

(

10)

973-87 93

3-X:.

rsBN

3)

978-973-87

93-3-0

|)escrlrrur

('ll'

u llibliotccii

Nafionale

llcrlir'i ir

culrunit:

i

inrnormiintare.

Cluj:Ecclesia,2006

fslf N ( o) ()7.]-lf7l9.l-3-x; SBN 13)978-973-87193-3-0

252:2111.95


3/39

2.

Despre

udecat5.. . . .

. . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . .83

3.Despre

ad

.. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .87

4.Despre

ai

. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .90

5. Predicd a inmormAntarea nuia carea suferit

mult

n viald

Despre

ufer inld)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3

6. Despre

aporturile

ntre pdrin{igi

copii

..............96

7. Despre

nvierea

morlilor

qi

nemurirea

ufletului

....99

8.Troparele

or l i lor

scurtd

xplical ie)

. . . . . . . . . . . . . . . .

02

9.

Ectenia

entru

o4i

scurtd

xplical ie)

. . . . . . . . . . .

10 6

10.

Rugdciunileentru

eimorf i

. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .109

11.

Despre

eqnicia

hinur i lor

adului

. . . . . . . . . .

. . . . . .1 3

12.

Despre

amA... . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .116

13.Despre

dldtor ia

ie{ i i

. . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . .

19

14.

Despremoarte i nviere Apostolul e a

inmormdntare)

. . . . . .122

15.Despre

moarte

i

nviere

Evanghelia

e a

inmormintare)

.......

Z5

16.

Cuvdnt

a nmormAntarea

nui

reot

. . . . . . . . . . . . . .

127

17.

Cuv6nta nmormdntarea

nui

om n vArstd..........l3l

18.

Cuvdnta nmormAntarea

nui

opil . . . . . . . . . . . . . . .134

19.

CuvAnta

nmormAntarea

nui

cAntlre{

isericesc..l3T

20.

Cuv0nt

a nmormAntarea

nuisinucigag

..........

140

2 .

Cuv6nta nmormAntarea

nui nvd{dtor

...........

143

22.

Cuvdnta nmormAntarea

nei emei

dduve

......145

23.Cuvdnta nmormAntareanuimedic . . . . . . . . . . . . . . 49

24.

CuvAnt

a nmormdntarea

nuimagistrat...

.

. 152

25.

Cuvant

a nmormdntarea

nuiom

bdtrAn.........

156

26. Cuvdnt

a nmormAntarea

nui uncJionar ublic

.159

27.Cuvdnt

a nmormdntarea

nui rb

.. . . . . . .

..

. . . . .162

28.

Cuvdnta

nmormAntarea

nui

asasinat.....

..... 165

29.

CuvAnt

a nmormdntarea

nui

muncitor

...........168

30.Cuvdnt

a nmormdntarea

nui

p[stor

..............172

PREFATA

Existi un

misionarism

rtodox

pe

caleascrisului,

a

cdrui

vechime rcA

pan6 a vArsta postolic5

i patristicd,

ddnd

nagtere nei

literaturi

eologice

nconfundabile

i

de

permanentd ctualitate.

ceastd

iteraturd

acrd

dos-

peqrc

peinea

cea spre

fiinli

a viefii

cre$tine

de toate

zilele

gi

estedestinatd

ufletelor

ornice

de

mAntuire,

u

bibliotecilor

avante.

O

astfel de

literaturd

de autentic

har

misionar

ne

of'erl

Prea

Cucernicul

Plrinte

Silviu

Pop, un

pfstor

sufletescnzestrat u ravneapostotce, u darulvorbirii

frumoase

i

cu tact

pastoral.

Ostenindu-se

,cu

cuvantul

gi

cu

nv{6tura"

(l

Timotei

5, 17),Sfintia

Sa

sdvArpeqte

slujire

preofeascl

i

predicatoriali

ilduitoare, in care

a

rodit

$i

acest

olum

ntitulat

Predici a cununie

i

inmor-

mdntare.

Aceste

predici

ne ajuta

s[ inlelegem

insemnitatea

Tainei Cununiei,

instituitd

de Dumnezeu,

prin

care

hirrhatul

gi

femeia dcvin

o unitate

n dualitate,

o familie

siru

-

dup[ cxprcsiit

Sfintului

Ioan

Gur[

de Aur

-

, ,ccclcsiaomcstica".

Dc ascmenea,

uvintele

de faid

ne ajutd

sd

privim

moartea

ca o

poartd

spre

veqnicie,spre

o destinalie

unde

ne afteaptd

o experientd

voioasd:

nt6lnirea

cu Tatil ce-

resc,

n

,,casa

egnici

din ceruri"

(II

Corinteni

5,l).

Atdt

in

subiectele

ratate

n

prezentulvolum, cAt

gi

in

predicile

rostite in

fafa credinciogilor,

Pirintele

Silviu

Pop

line

cont, in

mod deosebit,

de realitd{ile

existenlei


4/39

omenegti,

a$a

cum

se

prezinH

ele n

viala

de zi

cu zi.

Din

cele

scrise

aici

rezulti

c[,

rezemAndu-ne

e

adevdrul

revelat,

poverile

se

pot

purta,

problemele

se

pot

rezolva,

iar nidejdea

ne nsuflefegte

,sA

cdutdm

sfinlenia,

ira

decarenimeni nu va vedea

pe

Dumnezeu',

cf.

Evrei

12,

t4).

Citind

cu inima

aceasti

frumoasd

carte

de

oredici.

simli

cum

se

desprinde

in

ea

adevdrul

simplu'9i

ele_

mentar

cA

profunzimea

gdndirii

teologice

este

luminati

gi

in{eleasi

numai

de profunzimea

trdirii

religioase

ortodoxe,

de viefuirea

in Hristos

(cf

Galateni

1. 20:

Filipeni

l.

2 ).

Esle.

desigur,

merirul

aurorului

de

a fi

realizat,

a

modul popular,

un

echilibru

aproape

perfect

intre gAndirea

eologicd

ortodoxd

gi

triirea

ei religioasa,mantuitoare.

imi

exprim

speranfa

cd

aceste

cuvantdri

vor

fi

bine

primite

de

cititori gi

ci

vor

contribui

la zidirea

vielii

celei

nor

a

acestora.

n acelaqi

imp,

sunt

convins

ci

ele vor

contribui

la

cunoagterea

devdrurilor

sfintei

noastre

cre_

dinfe

despre

amilie

-

celula

societifii, qi

despre

moarte

- mutarea

a

viafa

cea nemuritoare.

,Fericifi

sunt

cei

ce

ascultd

cuvAntul

ui

Dumnezeu

gi-l

pdzesc ,,

Luca

ll ,

28).

CuvAnt

inainte

in viala de pastorafie,de multe ori noi, preolii,

suntem

pugi

n situalia de

a rosti un

cuvdnt de

invd{iturd

potrivit

momentului

din viala enoriagilor,

a comunitiilii

qi

nu numai.

$i

de

atAteaori

ne confruntim

cu dilema:

oaredespre

e si

vorbesc? ati

de ce m-am

gdndit

si

dau

la tipar, dupd

modestele

mele

posibilitili,

o

parte din

predicile

pe

care

le-am rostit

cu diferite

prilejuri in cei

peste

20 de

ani de

preofie:

atunci

cAnd au

venit in

fala

sfdntului altar

mirele

gi

mireasa

pentru

a

primii. din

partea

ui Dumnezeu

harul

gi

ajutorul

in vederea

nte-

nreieriiunei familii, sau cu ocazia recerii la cele vesnice

a unuia sau

altuia

dintre credinciogii

no$tri.

De$i nu

prea

sunt de acord

sA

{in

lec}ii

tinerilor

ce vin la Cununie,

oonstat

cd ele sunt

totu$i necesare.

Nu sunt

de acord,

pcntru

cA fiecare

igi croie$te

viala aga

cum

gi-a

dorit-o

sau

gi-a

visat-o.

Nu de

puline

ori

ni se

Sopte$te

a ureche:

pirinte,

vctlcli dacd se

poatc

sI

scurtati slujba, deoarece

untem

ttcptali

a restaurant

i

trebuie

sd ne ncadrim

n timp.

Nirnic

rnai

grcgit

dcclt

aceastd erere,

eoarece cum

ar

trtrbuistr sc lacd mai multd rugdciune

$i

sa se invoce

a

utorul

lui Dumnezeu

pentru

cei doi tineri;

de momentul

acestaatarna

viitorul lor

gi

iatii cd ei cer contrariul.

Prima

parte

a cdrlii cuprinde

cuvinte de

invdtdturi

la

Cununie,

n numdr de doudzeci:

despre

Logodnd, despre

pregetirea

pentru

Cisitorie,

despre scopul

Cdsitoriei,

Cluj-Napoca

I noiembrie,

006

f

Irineu

Bistrifeanul

Episcop-vicar


5/39

l0

Preot

Silviu

Pop

despreamilie,despre ainanunlii,

despre ugmanii ie-

tii

de

amilie

etc.

Partea

a doua cuprinde

predici

a

inmormdntaren

numArde treizeci. Ele

sunt structurate sfel:

primele

cincisprezeceeprezintd

redici potrivite

a inmormAn-

tare

n

general,

ar ultimile se referd a

diferite categorii

sociale

i

indeletniciri

pe

care le-au avut cre;tinii

pe

acest

pimant,

sau a intampliri nefericite n

care

qi-au

pierdut

iala.

M-ag

bucura oartemult si

gtiu

ci

prin

aceste

uvinte

de invifiturd

am

contribuit

ti

eu cu ceva la zidirea

sufleteasci

enoria$ilor oqtri

pe

care-i

pistorim.

ar da-

cAcinevadintrecei carevor

avea dbdare

i

bunivoinfi

sA e citeascdmi vor faceobservafii, m sd in seama e

ele

gi

vd mulfumesc.

Mulfumiri aduc

pe

aceastd ale nalt Prea

Sfinfitului

P[rinte Arhiepiscop

i

Mitropolit Bartolomeu

arene-a

dat

binecuvAntareae a fipdri aceasti

carte

Fi

Prea

Sfinlitului Pirinte Episcop rineu

Bistriteanul aresem-

neaz[Prefala cestuimodest olum

de

predici.

De asemenea ulfumesc ofiei, nvd{dtoarea

utilia,

$i

celor trei copii: Daniela, Emanuela

$i

Ioan

pentru

ribdarea areau avut-ocu mine

pe

ot

parcursul

iefii de

pAnd cum.

C5geiu,

udeful

Cluj

La

sdrbdtoareafdntuluiMareMucenicDimitrie,

izvordtorul e Mir

-

26 oct.2OO6

Partea

ntAi:

Predici

a

cununie

Autorul


6/39

rrl

1. hegitirea

pntru

oisltorie

Iubiti

miri

Mogii

gi

strlmoqii

nogtri aveau

o vorbd

lnfeleapti

care

se

potivegte

$i

la acestmoment

din viafa

voastrtr, a

care

Bunul

Dumnezeu

v-a tnvrednicit

sd ajungefi.

Aceasttr

vorbi spune

aga:

,,atunci

cdnd clltrtorepti

pe

mare

$e

spui o

rugiciune, cind

mergi

a rizboi str

ostegti

doutr

rugtrciuni,

ar cdnd mergi

s[ te lnsori,

tnei

rugi-

ciuni."

Din aceste

cuvinte

lnfelegem cet

de important

este

ace$t

momentdin

viafa omului:

,,ceasul

isdtoriei."

Daci

pentru

orice

lucnr trebuie

o

pregdtire

n

pre-

alabil,

cu

atiit mai

mult estenecesar[

pregitirea

dinaintea

clsltoriei.

Ca

gi

cilugiria

ctrstrtoria

este un

leg[mAnt

sfint,

pe

viafi,

de care depinde

mAntuirea

sau osinda

celor

ce fac

acest

pas.

Tinerii nu trebuie

trsafi singuri

str

hotirasci

cu cine

sd se cisitoreascn"

deSi

se spune

pe

drept cuvtnt

,,c[

la ctrlugtrrie

9i

la

clsltorie s[

nu fortezi

pe nimeni", adictr fiecare s[-gi decidl viitorul singur.

Dumnezeu

nsuSi

espectit ibertatea

de

voinfi a fiectrnri

omdepe

pimant.

Cei dintiii

care trebuie

sd

preg[Fasci

tinerii

penftu

cdstrtorie

unt

ptrrinfii

care -au nlscut

9i

i-au

crescut.Ei

cunosccel

mai bine

daci au sau nu

copiii lor

tnclinafii

spre

viafa de

familie, daci sunt

capabili si

creascl copii

l

i


7/39

t4

_

preot

Silviu

pop

-

I'rt 'rlici a cununie

i

?nmormAntare

l)

in.

frica

de

Dumnezeu

gi

cu

rugine

fald

de

oameni,

dacd

iubesc

casa

ui

Dumnezeu

gi

munca

cinstiti.

pste

Ce

mare

folos

ca pirin{ii

si_i poarte

pe

copii

la

gcoald

pentru

a invdfa

o

meserie.de

e

urma

careia

sa_gi

Agtige

cele...necesareraiului gi pentru a putea

inireline

o

familie.

.

.

Pe,l6ngd

drinfii

trupegti,

a

formarea

inerilor

pentru

vrafa

de

familie,

un

rol

important

l

au pirintii

sufletegti

- nagii,

care

sunt

sfdtuitorii

or,

le

cunosc

calitiile

gi

1lect9tg

i

au

obligalia

ea-i

cElduzi

e

calea.."Jin1.t.

Aldturi

de

nagi,

un

rol

hotirdtor

il

are

preotul

paroh;

el

cunoa$te

iecare

familie

gi

fiecare

membru

din

familie.

Dacd

ntr-o

familie

va

vedea

cd

existi

un

t6ndr

ciruia

ii

place

si

meargd

a

bisericd,

este

smerit,

retras,

ubitor

de

linigte gi rugiciune, il va indruma

ca

duhovnic

spre

teologie

gi

spre

via(a

monahald.

Cei

care

vor

sd

se

cdsdtoreascd

nul

cu

altul,

sd

trdiascd

n

des[vArgitd

eciorie

gi

infrAnare

p0ni

dupa

cdstrtoria

eligioasd,

binegtiind

ci

dacd

sdvdrgesc

nainte

pacate

rupe0ti,

e

merge

rdu

in

cisnicie

qi

nu

vor

avea

pace

duhovniceascd

n

familie.

Tinerii

se

se

cesitoreasca

din

cea

mai

curatti gi

sincerd

ubire,

iar

nu

din

plicere

trupeascA

au

nterese

p6m6ntegti.

Sd

nu

urmtrreascd

rinClsitorie scopurimateriale(adunare

de

averi)

ruu

nian_

dria

gi

alte

ucruri,

care

ndepirteazi

darul

lui

bu*"r"u

de

a

ei .

Tinerii

sd

nu

fie

rude

de

sAnge

prin

alian{i

sau

rude

spiritu.ale-

Sd

duc6

viali

curari,

in

leciorie

gi

inf.an*",

pdni

dupi

cisdtoria

religioasd.

So[ii sd

nu se

ngeleunul

pe

altul

prin

desfrAnare,

rrit sd se certe,

nici sA

cade n betie,

nici sd

divor{eze

rrnul e

altul

pdn6

a moarte.

Daci se

cAsdtoresc

inerii fird

consimtdmintul

mbi-

krl ptrrinfi,nu le va mergebine n clsnicieEinu sevor

prrtca

mpdrtdgi

u Sfintele

Taine,

pdni

nu

vor fi

iertati

tlc

ptrrinfi.

Daci

tinerii se

ubesc incer

n Hristos

gi

doresc

hse

r:llsltoreascd

nul cu

altul, chiar

daci

mireasa

pAcAtuit

crr altcineva,

sA

se ms.rturiseasci

mendoi

a acelaqi

duhovnic

Ai

si se

roage mai

mult, ca Dumnezeu

[-i

uneasca

entru

oat6

viafa.

Apoi mirele

sd erte

greqeala

miresei.

a fel sd

acd

9i

mireasa,

acd

gtie

c[ mirele.

i

ar

i

gregit

u alte

emei.

Daci mirelenu accepta esAtorian aceastisituafie

sa nu se casltoreascd

nul cu altul,

c6ci o

astfel

de

cdsltorie

flrd iubire

qi

iertare

nu

poate i de durati.

Iar

dacd

amAndoi

mirii au

c6zut n

pdcate

rupeqti

qi

vor

sincer I se

cisdtoreasce

nul

cu altul, sd

ie dezlegafi

e

preotul

or

gi

sd secunune

a bisericd,

mplinind

canonul

cc i se

va

da

decdtre uhovnic.

Daci

doi tineri

se ubesc

qi

se mpaci

bine unul

cu

altul,

decdt sA

fac6 alte

pecatemai bine sA

se c6se-

toreasca

e tineri.

De multe

ori tinerii

triiesc

impreuna

inaintede a facenuntdgi apoiseplictisesc nul de altul

qi

nu

se

mai cisdtoresc.

Pregdtirea

entru

,Ceasul

dsdtoriei"

e

acecu

post

gi

rugiciune,

pentru cA f[ri

Dumnezeu u

putem ace

nimic

(Ioan

15, 5).

Daci

ne rugim

Lui, El

va rAndui

pentru

iecare

partenerul e

viafdcu caresd

poati trdi n


8/39

16

Preot

Silviu

Pop

bund

inlelegere.

toate.

Amin."

Sd

zicem:

,,Doamne, fie

voia

Ta

in

2.

Despre ogodni

Iubili miri

Inainte de sdvArgirea ainei cdsdtoriei se sdvArgegte

slujba ogodnei.

Ce este logodna? Este o fdgdduintd

pe

care

o face

mirele ald de mireasd

$i

mireasa afi de mire.

Momentul

principal

al acestei slujbe este

punerea

inelelor in

degetelemirilor. Aga cum inelul nu are nici inceput

nici

sfArgit,aga

qi

legitura dragostei

gi

a unirii intre cei doi nu

trebuie daibdsfdrgit.

Dupi

punerea

nelelor,

preotul

rostette

o

rugiciune

?n care se aminte$tede sluga patriarhului Avraam ce a

cdldtorit

in Mesopotamia

sd-i

logodeasci femeie

std-

pdnului

sdu

saac

Ai

a

gdsit-o

pe

Rebeca.

Prin inel i s-a dat

lui Iosif

stipAnirea

n Egipt

$i

tot

prin

inel s-a ar6tat adevirul Tamarei;

prin

inel Pbrintele

cel CerescS-a ndurat spre iul

risipitor,

cAnd

a zis:

,,da i

inel in dreapta ui

9i,

unghiind

vifelul cel

gros, mAncdnd

si ne

veselim

[...]".

Vedem,

agadar,

i inelul este un

semn al fbgdduin{ei

pe

care o face cineva

in fa{a cuiva.

DacE intre logodnd

gi

cdsdtorie trece un anumit timp

gi

cei doi se hotirdsc a se despdrti, ogodnaesteun impe-

diment

pentru

a se Cdsdtori a doua oar[, deoareces-a

ficut un legimAnt.

De multe ori ln

via{d

facem

promisiuni

inaintea lui

Dumnezeu

gi

nu

le implinim.

,,Doamne,

dacd imi vei

ajuta si reuqesc a examenul cutare voi face

in fiecare

sdpt6mAni

au

n fiecare zi ParaclisulMaicii Domnului",


9/39

19

8

Preor

Silviu

Pop

l'rcrlici

a cununie

i

nmormAntare

sau

,dacd-mi

vei

ajuta

sd md

fac

bine

din

boala

de

care

sufdr

voi

imbrica

un

copil

orfan"

etc.

$i

a


10/39

I ' r r ' r l ic i

a cununie

i

nmormAntare

in

acestsens,

iecare

mire si fie

conqtient

cd

vine in

lrla Sfdntului

Altar

pentru

a o

primi din mdna

ui

Hristos

Mirele

nenuntit -

pe

mireasa

pe

care

trebuie

sd

o

t)ilstreze

ca

pe

o

,,biserici

sldvitil',

,,sfdntd

9i

fdrd de

lrrihand"(Efeseni 5, 27). Aceeagiconqtiinld rebuie sd o

libb

gi

mireasa.

Cdsdtoria

este

sfan6

dacd

cei

doi se

supun

lui

l)umnezeu.

,O

cdsdtorie

ericitd

nu trebuie

udecatf,

nici

dupd

bog6{ie,

nici dupi

frumuse{e,

ci dupi

virtute"

(Clement

Alexandrinul,

Stromatele).

Botezul

9i

pocdinfa'

care o

preced, mpreund

cu

Euharistia

in cadrul

cdreia

sc sivdrgegte

Taina

Nunlii

-

rdscumpdri

gi

sfin{eqte

Cdsdtoria.

Numind Cdsdtoria ,,tain5", Sfantul Apostol Pavel

afirmd

ci

aceasta

gi are

locul

in

Impdrdfia

ve$nicd.

Barbatul

devine

o

singurd

fiinf6,

un singur

trqp cu

femeia

sa.

SfAnta

Evanghelie

comparl

at6t de

des

mp6-

rd{ia lui

Dumnezeu

cu cina

nuniii,

in cate

se rcalizeazL

nunta

dintre

Dumnezeu

qi

Israel,

poporul ales,

din

viziunea

profetilor

Vechiului

Testament'

O adevlrati

Cdsitorie

Cr^egtin5

u

poate

fi

decAt

unicd

pentru ca este

o Taind

a Impdr[,tiei

ui

Dumnezeu,

care-l

introducea

pe

om

in bucuria

9i

in

dragostea

vegnici a lui Dumnezeu gi pentru ci Hristos imparte

viala Sa

cu Biserica,

ar Cdsitoria

devine

TainS'

Atunci

cdnd

saducheii

gi

fariseii

l-au

intrebat

pe

Mdntuitorul

Hristos

despre

cei

gapte

fra{i,

dintre

care

cel

dintAi

luindu-gi

femeie,

a

murit fdrd

copii,

qi

al doilea

a

luat-o

qi

al

treilea,

9i

tot

aga,

n-au f,sat

copii

9i

au

murit,

iar

Ia

urmi

a murit

gi

femeia,

sofia cdruia

dintre

ei

va

fi la

2l

3.

Nunta,

de

la

,,iubire"

la

..taini',

Iubili miri

In

sf6nta

Taind

a

Nunjii

legitura

dintre

mire qr

mireasi

este

transfiguratd,

ntrAnd

intr_o

stare

hancd,

menitf,

-si-i

poarte

pe

treptele

desdvdrgirii,

p6nd

ce

vor

ajunge

a

unirea

or

cu

Hrisos.

Mantuitorul

Hristos

a intdrit

legAtura

cdsdtoriei

dintre

bdrbat gi

femeie,

ndlfdnd_o

din

irdinea

naturii

tn

cea

a

harului,

prin

participarea

Sa

la

nunta

din

Cana

Galileii,

.unde

a

sivdrqit

prima

Sa

minune

prefdcAnd

apa

in vin

prin

puterea

harului.

Domnul nostru isus Hristosa petrecutceamai mare

parte

din

viala

Sa

plmdnteasci

in

familie.

prezenla

Sa

a

nunta

din

Cana

Galileii,

are

o

profundl

semnificalie

teologicS,

evidenliat[

clar

in

slujba

ortodoxd

a Tainei

Cununiei:

,,Care,

pentru

negrditul

Tdu

dar

gi

pentru

multd

bunitate,

ai venit

in

Cana

Galileii gi

nunta

-.

".u

colo

ai

binecuvAntat-o,

a

sd

ardli

cd

din

voia

Ta

se face

insotirea

cea

dupd

lege gi

naqtere

de prunci

dintr_insa,,

(din

prima

rugdciune

de

dupd

ecteria

mare

din

slujba

Cununiei).

Fericitul

Augustin

spunea

cd

,,Dumnezei o

intdrit in CanaGalileii ceeace a instituit in Rai".

ln

Epistola

cdtre

Efeseni

(5)

g6sim

noul

sens

al

cdsdtoriei

cregtine:

ea

nu

este

contract

_

asa

cum

era

la

popoarele

antice,

a greci

qi

romani

_

ci

responsabi

itatea

fieclruia

dintre

cei

doi

miri

de

a

transfiguia

via{a

lor

in

realitatea

mpdrdliei.


11/39

22

preot

Silviu

pop

inviere

femeia

cici

tofi

$apte

au avut_o

de

sotie,

isus

le_

a

zis:

,,Fii

veacului

acestuia

e nsoard

i

semdritd,

dar

a

inviere

nu

se

nsoarl,

nici

nu

se mdriti,

ci sunt

ca nserii

Iui

Dumnezeu

in

cer"

(Luca

20,29_36.

Sf6ntul Ioan Gurd de Aur se intreba: ,,Dar de ce

aceasti

taina

este

mare?

pentru

cd

Fericitul

Moise

sau,

mai

bine

zis

insugi

Dumnezeu

a fdcut

aluzie

a

ea,

ca de

ceva

mare

gi

miraculos:

,,Acum,

zice,

eu

vorbesc

de

Hristos,

cdci gi

el, ldsAnd

pe

Tatdl,

S_a pogordt

pe

pimAnt

gi

a venit

la

mireasa

Sa,

gi

a devenit

Ju

ea un

duh",

dupi

cum

zice:

,,Cel

ce

se lipeqte

de Domnul,

un

duh

este

u

DAnsul" I

Corinteni

6.17it.

.

Nu

este

de

ajuns

sd

existe

dragoste

ntre

mire gi

mireasi

gi

acordul

lor

comun,

este

necesar

ca

toate

acestea d fie sfinfite gi transfiguraten Hristos. Numai

in

Hristos

realitatea

pdmdnteascd

Cdsdtoriei

se trans_

formd

lntr-o

realitate

cereasci.

Numai

iubirea

pecetluite

de

taina

Cisdtoriei

este pldcutd

naintea

ui

Dumnezeu:

,,taina

aceasta

mare

este

iar

eu

zic

in

Hristos qi

in

Bisericd"

(Efeseni

5,

32).

Unirea

celor

doi

miri

o face

Iisus-

Hristos

prin

Cdsitorie gi

dacd

o face

Dumnezeu,

omul

n-are

voie

s-o

desfaci

(Matei

19,

6\.

Dorindu-vd

ubire

multf,

qi

dragoste

unuia

catre

altul

lntru

legitura

picii

vd

spunem:

La

mulli qi

ferici{i

ani

in

HristosDomnul. Amin.

4. Unitatea

clsdtoriei

Iubili miril

Pe timpul cAnd poporul evreu era condus de jude-

cirtori,

a fost o foamete

mare

peste

ara

Canaanului.

ar

un om din

Betleemul

Iudeii s-a

dus

sd locuiascd

n

Cimpia Moabului,

el

qi

femeia

lui

gi

cei doi

fii ai lor.

Numele bdrbatului

era

Elimelec,

numele

femeii sale

era

Noemina,

iar numele

celor

doi

feciori ai

lor erau:

Mahlon

9i

Chilion.

Dupd

ce s-a

mutat

in

linutul

Moabului,

Elimelec

a murit,

iar ea

a rdmas

cu cei doi

fii

ai sdi. Acegtia

gi-au

luat femei

moabitence:

pe

una

o

chema Orfa,

iar numele

celeilalte

era

Rut.

$i

au locuit

acolo vreo zece ani. Mahlon qi Chilion au murit

amindoi,

agacd femeia

a rimas

9i

fird

bdrbatul

ei

9i

fira

cei doi

fii. Atunci

Noemina

a zis celor

doui

nurori ale

ei:

,,Duceti-vd

gi

vd intoarceli

fiecare

a casa

pdrinteascA

i

sd facd

Domnul

mild cu

voi, agacum

9i

voi ali

fdcut cu

cei morti

qi

cu mine;

sd

vd

dea

Domnul

sd

aveli odihnd'

fiecare

in casa

birbatului

ei.

$i

le-a

sirutat.

Iar ele

indlf6ndu-gi

glasul

au

pldns.

$i

i-au

zis: Nu

Cu tine

ne

vom

intoarce

la

poporul t6tr

(Rut 1, 8-10).

Atunci

Noemina

e-a zis:

Chiar dacd

v-a$

spune cA

nci sunt

la

vdrstamiritigului gi cd aq na$te ii, ve{i a$tepta oi oare

pAn[

ce ei

vor creqte

mari?

VA ve

plstra

oare

pentru

ei'

ca sA

nu vd miritafi

dupd

alt bdrbat?

Atunci Orfa

qi-a

sirutat soacra

$i

s-a

ntors

la

poprul ei,

iar Rut a

mers cu

aceasta.

A zis

Noemina

c6tre

Rut:

,,Iatd

cumnata

a s-a

ntors

la

poporul

ei

gi

la

dumnezeii

s6i,

intoarce-te

dar

9i

tu

'Sfdntul

Ioan

GurLde

A:r.r,

xplicarea

Epistolei

cdtre

Efeseni.


12/39

24

dupd

cumnata

ta.

Dar

Rut

i-a

zis:

Departe

de

mine

gdndul

de

a te

pirdsi

sau

de

a

md ntoarce

de

lAngd

ine:

,,Unde

vei

merge

u,

voi

merge

qi

eu;

unde te vei agezau mi voi ageza i eu;

poporul

tdu

va

fi

gi

poprul

meu,

iar

Dumnezeul

du

va

fi

gi

Dumnezeul

meu;

gi

unde

vei

muri

tu, voi

muri

gi

eu ,

$i

acolo

mi voi

ingropa.

Aqa

sd-mi

acd

mie Domnul.

gi

chiar

mai

mult;

cd

numai

moartea

mA va

despdrfi

e ine" (Rut

t,16-17).

in

continuare

ni

se

relateazd

d Rut

s-a

dus

cu

soacra

ei Noemina n Betleemul ludeii. Rut a mers sd culeaga

spice

de

pe

holda

unui

om

cu

numele

Booz,

rudenie

cu

socrul

ei

Elimelec.

Acesta

s-a

cdsAtorit

cu

Rut,

au

avur

un

fiu cu

numele

Obed,

atdl

ui

lesei,

atdl

ui

David,

din

care

la plinirea

vremii

S-a

niscut

Iisus

Hristos

MAntuitorul

umii,

numit gi

fiul

lui

David.

Dragi

miri,

Cred

cd

aceste

cuvinte

pe

ciue

Rut

le_a

ostit

cltre

soacra

ei

Noemina

se potrivesc

Ai

n cazul

de

fati:

mirele

poatesAspuni mireseiaceleagi uvinte gi invers

mireasa

mirelui:

,,casa

mirelui

va

fi casa

miresei,

tatil

gi

mama

mirelui

va

fi tata

gi

mama

miresei,

udeniile

mirelui

vor

fi

9i

ale

miresei,

poporul

lui

va

fi

gi

poporul

ei,

unde

va

merge

el

va

merge gi

ea,

unde

se va

ingropa

el

se va

ingropa gi

ea,

numai

moartea

i va

despargi

e

unul

de

celilalt.

De

altfel,

in

rAnduiala

ainei

iununiei.

atunci

Preot

Silviu

Pop

l'r

r re la cununie

i

nmormdntare

'

lrn(t

)rcotul

ia cununile

de

pe

capetele

mirilor,

ei

pun

rrlinilc

pe

SfAnta

Evanghelie

i pe

sfAnta

ruce,

ascul-

I tr (l

urmdtoarele

uvinte:

,,latd

fiilor

duhovniceqti,

prin

punerea mAinilor

pe

S iurta Evanghelie qi pe SfAnta Cruce, ati savargit

;ru

lnrintul

inaintea

sfdntului

altar

cd

veJi

pdzi legAtura

tlragostei

gi

a unirii

intre

voi

pAnS a

mormant'

curatA'

nt'intrerupta,

reaptd

gi

cinstite

$i

cd nu

vd

veli abate

de

l:r tlatoriile

voastre

niciunul

nici

altul,

urmand

ce

este

plilcut

ui

Dumnezeu

gi

oamenilor".

Vorbind

despre

unitatea

Cdsdtoriei,

Sfdntul

Apostol

l'avel

spune:

,gi

vor

fi amandoi

n trup"

(Efeseni

'31)'

A$a cum

intr-un

trup

dacd

un

midular

este

bolnav,

toate

nrtrdularele

i

tot

trupul

suferd,

aSa

9i

in viald,

dacd

unul

dintre soti suferd aceeagisuferin(do are 9i o simte Si

ccltrlalt

sol;

aceasta

nseamni

cuvintele

Sfintului

Pavel

,,purtati-vd

sarcinile

unul

altuia

qi

aga

veti implinii

legea

lui Hristos"

Galateni6,2).

Dragi

miri

in cadrul

tainei

CisAtoriei

existd

rinduiala

ca cei

doi

miri si

dea

mAna

unul

cu

celdlalt

$i

preotul zice

rugiciu-

nea:

,,... Si acum Stdpane,ntinde mdnaTa din Sf6ntul

Tdu locag

Si

une$te

pe

robul

TAu

N)

cu roaba

Ta

(N)'

pentru cA

de citre

Tine

se

nsote$te

bdrbatul

cu

femeia'

Uneqte-i

pe

dAngii

ntr-un

gand; incununeaza-i

ntr-un

trup,

diruieitele

lor roadd

p6ntecelui'

dobdndire

de

prunci buni

[...]".

Rodul

dragostei

i

al unirii

intre

cei


13/39

Preot

Silviu

Pop

doi

este

copilul,

iar

izvorul

unititlii

dintre

cei

doi

este

SfAnta

Treime.

Ceea

ce

noi

am

f?lcut

pecetluind

legdtura

dragostei

durezepAnda moarte.Amin.

5. Despre amilie

chiar

numit

praznic

al familiei.

O

familie

gtim

cd este alcituitl

din

pnrinti gi

copii;

pirinfii

sunt auda copiilor, iar copiii sunt bucuria

vielii

pnrinfilor.

Spunea cineva ci daci a rlmas ceva

pe

p6m6nt

din

nostalgia

paradisului pierdut

aceasta se

reflecti

,ln

parfumul

florilor, ln cidpitul

pdsdrilor gi

ln

zambetul

nevinovatal copilului.

Dragi tineri

Cu emofe in suflet am

pngit

in fata sf0ntului altar

pentru

a cere lui Dumnezeu ajutorul

gi

harul asupra

familiei

voasfe,

a

cdrui

temelieafi

pus-o

n aceasttr eartr

cu at6fiamartori de

fati.

ast?izi

n

sfAnta

gi

a

uniri

dintre

biserici,

voi,

si

i

t .

l+

f]

i:

,r


14/39

lr

l l

rrjll

'il

Preot

Silviu

Poo

SfAntul

oan

Gur6

de

Aur

numegte

amilia

biserica

micd

sau

biserica

n

miniaturi.

Modelul

de

viefuire

in

familie

este

SfAnta

reime.

n

familie,

odul

ubiriidintre

cei

doi

este

opilul,

despre

are

nu

se

poate

pune

ii

este

numaial tatillui saunumaial mamei,ci al amAndurora.

De

ce

a statornicit

Dumnezeu

amilia?

pentru

a

ne

scoate

in

egoism.

Creierul

amiliei

este

bErbatul

ar

ini_

ma

este

emeia.

.

in

via{a

cuplului

sd

nu

fie

niciodatii

discufii

refe_

ritoare

a

avere.

Cea

mai

mare

averepenfu

sot

este

so{ia,

iar pentru

sofie

este

soful.

Motivele

pentru

care

Biserica

admite

otu$i

despn{i_

rea

celor

doi

sunt:

a)

moartea

rupeasctr

unuia

dintre

so i;

sau

b) moartea ufletescii rin pdcatuldesiranArii.

_

in

nldejdea

ctr

cei

doi,

mirele gi

mireasa,

or gti

cum

sd-gi

conduci

pe

valurile

acestei

umi

corabia

amiliei,

le

dorim

multi

strniitate,

ericire

9i

,,La

mu{i

ani,,.

6. Cununia.

Fericirea consti

in

incredere

reciprocl

Moto:

,,$i

a

zis Domnul

Dumnezeu:..nu

estebine s[

fie omul

singur

pe pimAnt"

(Facerea

2,

18)

Dupi ce

a ficut

Dumnezeu

umea nev[zut?i

gi

cea

v[zuti

ln

gase

ile -

ne spune

Sf0ntaScripturi

-

in ziua

a

tasea

-a fdcut

gi

pe

om.

Dacd

pentru

celelalte

ucruri

gi

fiin{e

Dumnezeu

a zis

gi

s-au

f6cut

toate, cAnd a

fost

vorba

despre

crearea omului,

Dumnezeu

l-a ficut

special,

a luat

pimAnt

9i

l-a alcituit

pe

om

gi

a suflat

asupra

ui suflare

de

viafi

gi

s-a

Ecut omul fiin{i

vie. A

v[zut

Domnul

Dumnezeu

cii nu

este bine sI

fie omul

singur

pe ptrmAnt

gi

a zis:

,,si-i

facem ajutor

asemenea

lui".

De aici

vedem c5 lt igatura

dintre

btrrbat

9i

femeia

este opera

lui Dumnezeu

qi

c[ a fost

intemeiati

de

Dumnezeu

n Rai.

Aceia care

se leagi

prin

cdsdtorie

trebuie sd

fie

devota{i

o

via{tr ntreag[,

mai

cu seaml ln

a se sprijini

unul

pe

altul

ln atingerea

esivArgirii

creqtine.

Cd16toria e care rebuies6 o incepefiastilzi trebuie

sAse

sfaryeasce

oar

a mormdnt

i

nu altundeva.

Oricdte

necazuri

ar veni

asupra

voastrS,

peste

toate

veli. trece

atAta

imp c6t

vd veli

infelege

gi

vefi avea

ncredereunul

ln

celilalt;

9i

veti

invinge toate

greutitile ivite in calea

voastri.


15/39

rli

30 preot

Silviu

poo

la

cununie

si

inmormantare

3l

I

Cildtori

sunteli pe

acest pimant

gi

trebuie

si

garcurgefi

o cale grea

pe

care

nu

o

puteti

lntrerupepAni

la mormdnt.

Dacdpe parcursul

acestui

drum

v6

veti

ajuta

reciproc

gi vefi avea ncrederen Dumnezeu, dldtoriavoastr6pe

calea

viefii va

fi plicutii gi

greutiitile

le vefi

simfi

mai

putln.

Mogii

gi

str[mogii

nogtri

aveau

o vorb6

care

spunea:

,,la

viafa

noastrd

n-am

cunoscut

decAt

numai

un Dumne_

zeu

gi

o sofie".

Ce

bine

ar fi

dacd

am

putea

spune

gi

noi

la

fel

astiizi.

Din picate,

tinerii

se cunosc

pe

treptele

discotecilor

gi

nu ale

bisericii,

iar

cuplurile

se

despart

epede,pentru

cd

nu

se roagd

ui

Dumnezeu

s6

le uneascd

nimile

ln

legitura nelntreruptd.

S-a

constatat

intr-o

statisticd

icuti

ln ultimii

ani c[

sunt

mai multe

divo4uri

decAt

cisdtorii

lncheiate;

dra-

mele

societifii

de

astizi

se

petrec

sub ochii

noqtri

gi

aici

un

rol

important,

daci

nu

cel

mai

important,

il

au

pdrinfii.

Mu{i copii

au

ptrrinlii

plecafi

ln

strlinitare

9i

educafia

or

este isati

pe

seama

bunicilor,

a frafilor,

a

surorilor

sau vecinilor.

Este

adevllrat

c6

gi

banii

sunt

importanfi,

dar

nu

banul

e totul;

importantE

ste

educafia

$i

cretterea

copiilor

- aceasta

fi

dA

cafitatea

de

pdrinte

gi

nu simplul faptde a-i aducepe ume.

Aga

cum

generatii

de-a

Andul

s-au

nilscut,

au crescut

qi

gi-au

dcut

un rost pe

acest

ptrment,

red cd Dumnezeu

are

griji

de toati

fdptura.

El

poate

sd

aci

sd crescd e

un

spic

de

grAu

atlltea

boabe

cAt

s6

ajungtr

pentru

hrdnirea

tuturor,

deoarece

ste

generos

gi

d6,,hrani

la tot

trupul,'

(Psalmul

103,28).

;Itul altuia,ruga{i-vdunul pentrualtul in vremede neca-

iuri

qi geut{i

gi

Domnul

vd

va da binecuvAntarea

a,

Ateta

timp

cdt

familia

va fi

la ln6llimea

9i

chemarea

;i

va

exista

ncredere

ntre so{i,

n acea

case

va

fi cu

fericire

gi

raiul

pe

pAmant.

Cinstifi-vi

deci

iubifi

miri, imprumuta{i-vi

dragostea

gi pururea

i

n

vecii

vecilor.

Amin.

lr

Lri

i l l

i

i

t

I


16/39

.-.-

l ' r ,

l r r ' i acununie

i

nmormantare

33

7.

Sf6nta

aini

a cununiei

Viala pe pAmant e nagtedin dragoste au ubire gi

prima

sirbdtoare

a

care

omul participd

ongtient

ste

ea

a

Nunfii

sau

a Cdsitoriei.

Este

cel

mai

frumos

ceas

din

viata

omului,

dar

gi

cel

mai

greu,

ocmai

din

cauza

aces_

tei

frumuse{i.

Ne

nagtem

dri

sd vrem,

murim

fdr6

sd

gtim,

dar la

acest

moment

omul participd

congtient

gi

prin

el

se

schimbd

u totul

viata

saulterioard.

Un poet

contemporan

Ioan

Alexandru

_

asemdna

viala

omului

pe pdmdnt

cu o frumoasi

zi de vari,

dacd

zorile corespund u nagterea oasfA pe acestpAmant,

apusul

soarelui

cu trecarea

in

cealaltd

lume,

ceasul

Cdsdtoriei

corespunde

cu

momentul

amiezii -

este

cel

mai

frumos

moment

al zilei.

Dacd

Sfintele

Taine

au

fost intemeiate

de

MAnuitorul

Iisus

Hristos,

legitura

dintre

birbat gi

femeie

a fost

binecuvAntatd

de

Dumnezeu

in

rai,

atunci

cAnd

a zis

primei

perechi

de oameni:

,,Fifi

rodnici gi

vd

inmul{i{i

9i

umpleli pdmAntul

;i-l

stdpAniJi Facerea

1,

2g)

9i

,,de

aceea

va

l6sa

omul pe

tatdl

sdu

qi

pe

mama

sa

gi

se va

lipi de femeiasa gi vor fi amdndoiun trup" (Facerea2,

24).

Cuvintele

acestea

e vor

infdptui

in

taina

unirii

lor

in

Hristos gi

in

Bisericd:

,,Taina

aceasta

mare

este,

ar

eu

zic n

Hristosgi

n

Bisericd" Efeseni

,32).

Legitura

dintre

bdrbat

gi

femeie

n-a fost privitd

intotdeauna

de-a

lungul

secolelor

a$a

cum

e

privita

astdzi.

l,ir

popoarele

nticc'

atunci

cAnd

un

tdndr

ajungea

a

'

,r,.t,r

dsAtoriei,

ergea

a

tat6l

viitoarei

solii

qi

ncheia

'

;tecsta

n

contract.

atSl

declara

rin contract

d

este

rh ircord

s[

dea

fata

in

cdsdtorie'

Nu

intotdeauna

ra

r.,rbu de dragoste,de comuniune ntre parteneriide

vr:r{r'r.

trebuit

sa

treacd

mulfi

ani

pAnd

,la.venirea

N'lrntuitorului

ristos

care'

prin

participarea

a

a

nunta

rlirrCana

Galileii

a

dat

o

altd

nsemnAtate

nirii

birb:r-

tr r lui u

emeia.

Dragi

miri:

in

a"ceste

lipe

frumoase

in

viala

voasra

trebuie

sd

vi

amintili

9i

de

parin{ii

voqtri

care

v-au

nascut

$l

v-au

(

rcscut,

purtandu-vii

de

grii6

pdn6

in

acest

moment

lericit al cdsdtoriei.ntr-o rugdciune ostitdde preot n

eltlrul

slujbei

Cununici

afi

auzit

zicAndu-se

5:

"rug5-

ciunile

pdrinlilor

ntdresc

casele

copiilor'

iar

blestemul

u,amei

e

destrami

pAnd

a

temelie"'

Mdine'

poimAine

".ii

fi

si

voi

pdrinii

ii

o

sd

vedeli

cu

cdte

ertfe

9i

sucrificii

se

cresc

opii,

cu

cAte

enun{dri'

Aldturi

de

pdrintii

voqtri

trupe$ti,

de

astdzi

nainte

ruve{i

i pdrinfi

ufletcati,

care

sunt

nagii

voEtri;i

care

v-

,,u-1inu,^

urndndrile

a

qi

nigte

deschizdtori

i

drumului

1r"

"ur"-t

incepetiastdzin doi' Ddnqiisuntcu mai multi

i'xperienld

de

viald

9i

ori

de

cdte

ori

necazurile

9i

srrpdrbrile

e

vor a6ate

peste

amilia

voastr6'

alerga{i

a

diingii

9i

sfdtuili-vd

cu

ei

9i

vA

vor

ajuta

sd

ieqili

din

i,rrfur.

'Cin.ti1i-i,

sfatuili-va

mpreund

9i

ajutali-vd

unii

pc al1ii.


17/39

,

in^viat6

veli

lntdlni

nu

numai

bucurii,

ci

gi

necazuri,

dar

atita

timp

cAt

voi

doi

v6

veti

lnfetege

""lrf

""

"filf,

este

oate

vefi

trecegi

le

vefi

lnvinge.

In

aceastil

i

frumoasi

a

viefii

voastre

permiteti_mi

si-l citezpepoetulGeorgeCogbuc,*. ,pu'*]n-ilr"r,

7-anfirei:

,,C6t

mac

e prin

ivezi

AtA[ia

ani

la

miri

urez

gi-un

prinf

a

anul

blflnd

pi

mic

Si

creasci

maregi

voinic

Iar

noi

si

mai

ucdm

un

pic

gi

la

Botez."

Amin.

8. Scopul

ctrstrtoriei

in Taina Cununiei,berbatulgi femeia (mirele 9i

mireasa),

niti

ln Hristos

$i

in

Bisericd,

,inff-un

singur

trup",

incep cildtoria

eshatologice

pre

Impirifia

ceru-

rilor,

unde-ia$teapta

,cununa

ea

neve$tEiti

a

mtrririi"'

epre

unirea

desivar'$it6

u

Dumnezeu,

n nunta

cereascd.

Dac6

ln

antichitatea

greacd

qi

romani cisitoria

r6mAnea

realitate

pdmAnteasci,ar

in Vechiul

Testa-

ment

aceasti

realitate

dobAndegte

erspectivamAntuirii'

ln

Noul

Testament,

Cis[toria

este ridicati

la

rangul

fe

Tain6

Taina nunlii

- pentru

a se

desdvargi

n Impirdfia

lui Dumnezeu,a ,,CinaNun{ii Mielului": ,,Fericiticei

chemati

a

cinanun{ii

Mielului"

(Apocalipsa 9,9).

Taina

nuntii

descoperi

Taina

Iubirii

lui Dumnezeu'

De

aceea

scopul

Cisdtoriei

constii

in

desivirqirea

omului,

bdrbat

qi

femeie,

uniti

in Taina

Nuntii

9i

in

comuniunea

or cu

Dumnezeu.

DobAndirea

mpdrIfiei

lui Dumnezeu

rece

inaintea

Clsitoriei,

astfel

ncAt fecioria

devine,

pe

lAng6

viala

conjugala,

o stare

specific

creqtini

a celor

ce s-au

acut

,,ei

ingigi

fameni

de dragul

lmpdrifiei

lui

Dumnezeu"

(Matei 14, t2).

Dac6

nceputul

omenirii

se face

prin

binecuvAntarea

familiei

ln Rai,

inceputul

r6scumpiirdrii

se

face la

nunta

din

Cana,

iar

desdvdrgirea

ei

are loc

in Implrifia

Cerurilor,

a

CinaNuntii

Mirelui.

Istoria

omului

incepe

cu familia

-

crearea

primilor

oameni,

Adam

9i

Eva, binecuvAntarea

or ln

Eden


18/39

36

Preot

Silviu

I,t

t,

l ' r , , l r r

l i r

cununic

i

nmormantare

rrr, l;r consevarea

i

procrearea eamului,

pentru a-$i

rr'.tliIr'a arecum

ncmurirea

prin urmagi, ca

la evrei.

( , i \ar lor ia

evincNuntd,

Taind,

apt

pe

care

Sfdntul

A-

1',rstol

avel

l subliniazd

n mod expres:

,Taina

aceasta

lf f , r lc ste" Efeseni ,32).

Motivul sau

scopul

pentru

care Dumnezeu

a

inte-

rrrt'iat dsltorieeste

ntreit:

a)

perpetuarea

au inmultirea

neamului

omenesc;

..t

cqteli

9i

vd

inmulfili

qi pdmAntul sd-l stdpdnifi"

I

tttce ea 1 28).

b) intraiutorarea

otilor;

spuneSfanta

Scriptura

cA

r'slc mai bine

sI fie

doi decdtunul

singur,de

va cddea

rrrrul,l ridicd celdlalt,

dar dacd

esteunul

singur

qi

cadc,

cinc-l

mai ridicdl

c) depdsirea goismului iubireaeste eciprocd,ar

irccstd

ubire ntre

cei doi se

rdsfrdngen

al treielea,

n

copil.

Bbrbatul

ubegteemeia

gi

amdndoi

opilul

-

rodul

tlragostei

or .

Iubiti

miri

Nu cred

cd este

pe pimdnt

o bucurie

mai

maredecdt

sii vezi

sub ochii Ei

pulsdnd iafa,sd

vezi

cI

nu ai

triit

dcgeaba

pe pimAnt,

cd ai

cine

sd- i continue

9i

sd

nrogteneascd

cca

ce ai adunat

ntr-o

via{d de om,

cd {i

poartA inevanumele.

Ajutafi-vd unul

pc

altul

$i

iubifi-vh

gi

rugali-vd

ui

l)umnezeu.Acolo

unde este

ugdciune,

colo

este nie-

lcgere, ar unde-i

ntclcgere,

colo este

9i

iubire,

unde-i

rtrbire colo

este

gi

Dumnezeu,

entru

cd Dumnezeu

rtn

dolinit ieeste

iubire

l

loan

4,8).

31

( l_:ocereu

,

28)

gi

se

ncheie

u

nunta

ereascd

inrrl

Hristos

Mirele

ncnunrit

gi

Biserica

Mi;;;.;'

,,...

nuntrtd

Apocalipsa

g,

Z3:.19,7_9:

2,17l.

niepntut

rcstaurdrii

umii

esrc

egat

de

nunta

din

Cana

Gahtcii

trrtnl 21,unde Hristosoferd ,vinulcel bun,,_ 6ngck.

Sdu.

impdrd{ia

lui

Dunrnczeu

este

anuntatd printr_o

nuntd,

a

care

mirelc

este

Hristos,

nconjurat

A.

iu.n,.i.

pr ieteni i

di

Sf int i i .

nsot i t

e

pr ietenul

i .etr i

_

Sfan,u,

roan

Botezdtorul

l,,an

3,

29) gi

de

cele

cinci

fecioarc

care.s-au

mpodobit

cu,,intreaga

nfelepciune,,

curalra

inimii) .

, , .Tuinl

nunli i

se

zidegte

e

temelia

reat iei

are

esre

lunlrea.

rar

ruhirea

este

rdspunsul

umnezeiesc

n

fafa

urii,

precum

ubirea

este

lspunsul

ui

Dumnezeu

n

fata

mor{ii. ,Adevdrataubire',biruiemoartea

$i

dd.;;;;;;

I

d-"l.fi9:.:

9i

o perspecriva

n

vegnica

*;i;

,

inrpdrdt iei

ui

Dumnczeu.

Gdndirea

udaicir

a

Vechiului

Testament

lasa

sem_

:lll:li:

e,senriatd

si

scoput

dsdroriei

n pio"r"ar.

ti

ascuttare

e poruncil

ui

Dumnezeu.

.De

aceea

e voi

binecuvAnta

u

binecuvdntarca

ea

fi

voi

inmulti

ltarte

ncamul

du,

a

si

f ie

ca

stelelc

erului

i

ca

nisipul

e pe

fdrmul

mdri i

$i

va

\t ipenii

neamul

du

cetdt i le

usnra_

n

()r

sar.

St

se vor

hinecuvdnta

r in

neamul

a,

io., .

popoarele dmdntuluipentrucd ai ascultat lasul

Meu,,

(Facerea

2,

17-18).

Aceasti

promisiune

nl""rnna

a.u,,

Itri

Avraam

explicd

de

ce

o

familie

fdrd

copii

;.;;;;,_

deratd

familie

uitati

de

Dumnezeu.

.

Nunta

nu poate

i

limitati

la

o

afacere

e

amilie

sau

la

un

contract

ocial,

a

n

antichitatea

omand

au

elina.


19/39

Nu-uitati

n

rugdciunile

oastre

e pirintii

vostri

care

v-au.nascut

i

v_au

rescut,

ferindu_ne

l;;;;;,,

prilej

de

veselie.

Amintiti-ve

"i;

;;j-,i,":::'1.

iit""ii

''.ui'

ifiH,'dt?

l

$:r'"Hlll,

Hff

,.:;

u

e,i.in

grice

probremd

p"

"*

o Gi;;;;.''

r'

'r.rurF-

v

a

ooresc

multd

sAnlitate,

nfelegere

gi

bt

ce

in_

seamni

,,fericire,'.

Casi

de

prahi

La

multi

anil

9.

Despre dragostesau ubire

.lt

d.

tl

Cu

emotie n suflet

am

pI$it

in aceastiiseard n fafa

$

ff0ntulul

altar

pentru

a cere din

partea

ui

Dumnezeu

i

harul

9i

ajutorul

asupra cestor oi tineri.

,

Ce,ea e

v-a

determinat sA

purcedeli

impreund

pe

i

rcest

drum cred cd a fost dragostea are stiipdnegteni-

I

mib

voastre

qi

care rebuiesi ddinuie

pind

la morm6nt.

I

In

limba

greacd,

uvintul dragoste steexprimat

prin

I

doi

termeni,

,eros"

9i

,,agapi",

primul

lnsemnAnd ra-

"

goste

senzuald"rupeascl

qi

are-este trecitoare,

ar

iea

de-adoua, ,,agapi", este dragosteadesivargitii, care se

af16

deasupra tuturor lucrurilor

gi plEcerilor

lumii

acesteia

i

carene va nsofi

9i

n lumeade dincolo,

,[...]

9i

acum rlmin acestea tei: credinfa

nidejdea

qi

dra-

gostea.

ar mai mare

dinhe acesiea

este dragostea"

I

Corinteni13, 13).

Cel mai important imn lnchinat dragostei care s-a

scris

vreodati

pe

acest

p6maft

este cel

al Sfdntului

Apostol

Pavel

gi

se

g6sette

in Epistola intbia cdtre

Corinteni

13,

l-8). Printre multe alte calitifi ale dra-

gosteisuntamintiteaici qi acestea: ragosteandelung

rabdl, dragostea e d[ruie, nu invidiazd, nu

se

trufegte,

nu

se

poartii

cu necuviinp, nu caute ale

sale,

nu se

intlrAti, nu

fine

minte dul, nu

se

bucuri de nedreptatei

de adeviir, toate le suferd, toate le crede, toate le

nndljduiegte, oate e rabdi,

dragostea

iciodattrnu

piere

(l

Corinteni 3,4-8).

a


20/39

40

Preot

Silviu

P,'1,

I'r,

lit la

cununie

Ei

nnormintere

,.Nu

e-am

ales

$i

nu am

venit sA e chemcu mine

n

r

rirli-ra intdmplare

$i

nici

pentru

bog6 ie,

ci

pentru

\

rrtutca

ufletului

du,

pc

careo

iubescmai

presus

ecat

,rrrrrrl,

eoarece

fatd tandrd,

ricepuE

qi

liber6,carese

lIltri.ic$te e evlavie,pretuie$teot atat de mult cat toatd

hrnrca.

Pentruaceasta

m-am indrdgostit de tine

$i

te iubesc

ruri

presus

e

sufletulmeu.

Eu dintre

toate am ales dragostea a

gi

nimic nu-i afa

rlt'

greu

gi

de supdrdcios ecat

sA mA cert

vreodat5 u

t ir rc.

Chiar dacd ar

trebui sd

pierd

totul,

chiar dacd ag

irltrnge el

mai sdracdintre oameni, hiar

dacdag suferi

r'clcmai

greleprimejdii,

chiar dacda9

pdtimi

orice, mie

Iolte mi vor fi cu putinldde suferitgi u$oare tata imp

eiit ne vom

inlelege unul cu altul"

(Sfantul

loan Gurd de

Aur,

SJaturi

cdtre miri).

Din acest text

se vede cd dragostea

este mai tare

tlccdt moartea, ea nu are margini

gi

trece dincolo de

Iumea

ceasta.

Sfatulmeu

pdrintesc

steacesta:ubili-vd mult

gi

pe

toate

e veli birui

qi

Dumnezeu

a

fi cu

voi in toatezilele

vic{ii

voastre.

Amin.

4I

Cugetdnd

a

accst

mn

al

dragostei,

marele

scnitor

Marin

Preda

igi

incheie

unul

din

romanele

sale

cu

um.dtoarele

uvinte:

,dacA

dragoste

u

e

nimic

nu

e. .

(Cel

ntai

iubit

dintre

pdmdnreni).

Dumnezeu in iubire fafd de omul cAzut n pdcata

trimis

pe

Fiul

Siu

in

lume

ca

sd_l

iscump".".

du_n._

zeu

este

ubire

prin

definifie,

ar

cel

ce

nu

ubegte,

acela

nu

L-a

cunoscut

e

Dumnezeu.

Dragostea

este

intreitd:

fald

de

Dumne

zeu,

fald

dc

aproapele

i

fa{d

de

noi

inqrne.

, ,.1)

D..-..^

Jl

iubim

pe

Dumnezeu?

Deoarece

EI

ne-a

ruDrr

mal

ntAt

pe

noi,

ncd

pe

c6nd

eram

noi pdcdtogi.

$i

9li

Ur,"J"l.

oare

e

acesr

dmanr.

ar

,,nu

u-t"'_

a

zrcem

cd

Il

iubim

pe

Dumnezeu,

e

Care

nu_l

vedem,

gi

pe fratelenostrxpe care-lvedem l urdmde _ou.r". Ci*

iubegte

pe

Dumnezeu

sd

iubeascd

gi

pe

fratJ

s-au-,,

f

Ioan

4,20).

.

b)

Pe

aproapele

l

iubim

deoarece

nsdgi

mdntuirea

vine

prin

aproapele;

n

mdsura

in

care

if

iuUi_

^.

semenul

ostru,

e

va

iubi qi

Dumnezeu

a

noi.--.---''

"'

c)

Pe

noi

ingine

rebuie

sd

ne

iubim

pentru

ci

,,cine

^vreodatd

gi-a

urdt

trupul

sAu:

iecare

giil

frran"st..

-.i_f

rncarze$te

a

$i

Hr isros

iser ica

Efescni5.

9;.

Cea

ma i

mare

dovadd

de

iubire

fald

de

noi

inqine

"rr.

o."u-

cuparea enlrumentuirea ropriuluinostru uflet.

uar

lubfea

tali

de

noi

ingine

sd

nu

degenereze

n

egoism:

numai

eu

sd

am,

numai

eu

sd

iiu,

nu

ma

inlereseazA

e

semenu

meu.

Despre

ubire

n

sens

de

,,agapi,,

orbe$te

9i

Sfdntul

Ioan

Gurd

de

Aur.

latd

ce

mire

care

areasa

nimii

,ui,

tuu'nt"

ageazd

n

gura

unui


21/39

10.

Nunta

din

Cana

Galileii

Cel mai frumos ceasdin via{a omului esteCeasu

Cdsdtoriei

au

al Nunfii,

cdnd

cei

doi,

mirele

gi

mireasa.

pdgesc

u emotie

n suflet

n fata

Sfintului

altar

oentrua

pr imii

din

partca

ui

Dumnezeu

jutorulgi

binecuvdn.

tarea

Sa.

La

acest

ericit

ceas

ali

ajuns

gi

voi

dragi

miri

astdzr,

inconjura{i

de

pdrinfii

vogtri

rupegti,

e

cei

suflete5ti

naqii .

e

ral i

gi

suror. i

e rudenii i

pr iereni.

Cd intr-adevdr

nunta

e

voiti

de

Dumnezcu

vedem

din

Sfdnta

Scriptura

dnd

a

un

moment

dat

s-a ff,cut

o

nuntd n CanaGalileiigi a fostchemata aceasta untd

fl

Iisus,

impreuni

cu

mama

Sa

Maria

qi

cu

ucenicii.

Sfdrgindu-se

inul,

mama

ui Iisus

a ziJ

cdtre

El:

..Nu

mai

au vin."

$i

I isus

-a zis:

.Ce

ne

pr ivegte

e

Mine gr

pe

tine,

emeie?

Ceasul

meu ncd

n-a

venit" (loan2,

l4).

Agadar,

a

aceea

nuntd

de

oameni

sirmani

a fost

chemat

gi

Iisus,

mama

sa

qi

Ucenicii.

De

obicei,

ntr_o

asemenea

ituatie

se vorbegte,

e

judecd,

se

barfeste:

iat6,

ne-a

chemat

a

nuntd

gi

nu

arc cu

ce ne ospdta.

a

rugdmintea

e

a-i

ajuta,

adresatd

Mdntuitorului

i mama

Sa,Domnulspune: .Ceasulmeun-a venit

ncd".

ceea

e

se

raduce:

,nu

estc ncd

momentul

d

ardt

umii

cd

sunr

Fiul

lui Dumnezcu".

$i

totugi,

la

rugdmintca

Maicii

Domnului,

icisdvdrgegte

isuspr ima

Saminune.

dscd-

toarea

e Dumnezcu

fost

n

stare d

schimbe

lanul

ur

Dumnczeu.

atd

ce c

spune

Mama

Sasluj i tor i lor :

,Or ice

vd

va

spune

EI,

lacct i"

( loan

2,5).

$i

cAtene-a

spus

l ' r ,

l rc i l rcununie

i

nmormantarc

rr,,rrrr

dntuitorul

Iisus

Hristos

Ei

cu

privire

la

viata

,

rr lr lr r lui,

nvdldtur i

are

sunt

cupr inse

n Sfdnta

Scr ip-

l r t .

l ,a un

moment

at,

,au

enit a

El far isei i ,

spit indu-

| ;i zicdnd:Se cuvine oare otnului sd-gi ase fenleia

'lr

tr-()

pricinA arecare?

lir rEl,

rdspunzAdu-lc

zis:

N-ati

cit i t

cd

Acela

Carc

r

,r lircut

de

la inceput,

birbat

qi

ferneie

-a

fdcut?

$i

a

rrs:

)cntru

accea

a

llsa

olnul

pc

tatll

sdu

9i

pe mama

sa

.1r

o

va lipi

de femeia

str

gi

cci

doi

vor fi

un

trup'

aga

rrcirt

tu mai

sunt

doi.

ci

un singur

rup.

Deci

ceea

cc

a

llfu)r'cunat

umnezeu,

rnul

sd nu

despaflA"

Matei

19 '

I

6).

Cu

privire a cei

doi,

Mdntuitorul

ne spune

ci

vor

fi

,,un trup". Cum trebuie si in{elegemacest cuvent'l

Ascmdndndu-l

u un

trup

omenesc

n care

existd:

doi

othi

gi

o

singurd

privire, doud

urechi

9i

un

singur

auz'

tkrud rndini

pi

o singurd

ucrare,

doud

picioare

9i

un

singur

mers,

aqa

$i

cei

doi

-

solul

$i

solia

vor

fi una

n

grindire,

n sim{ire,

n crcdinfd,

n

nddejde

9i

dragoste

(

rtre

Dumnezeu

i

aProaPele.

MAntuitorul

ne

spune

d

n afari

de

vina

desfrdndrii,

oricine-gi

a ldsa

emeia

Ei

va lua

alta,

sAvarqe$te

dulter;

|i

cel

ce

a luat-o

pe

cea

lsatd'

adulter

sdvArqegte

Mutei

re,9).

Aici

se arat6

motivul

pentru care se

poatedespdrfi

so{ulde

solie,

din

cauza

dlcdrii

idelitdfi

fald

de

parte-

rrcrul e

viafd.

intorcdndu-ne

a

evenimentul

de

la Cana

Galileii'

tlupd ce

Maica

Domnului

le spune

slujitorilor

sA faca

(cca

ce le

va cere

isus,

afl6m,,cA

erau

acolo

$ase

ase

43


22/39

Preot

Silviu

P,'1,

din piatrd

puse

pentru

curdlirea

udeilor,

care

uau

cerc

doud

sau

rei vedre.

Le-a

zis

Iisus

sd

umple

vasele

cu

apd pdnd

sus, qr

apoi:

Scoateli

acum gi

duceli

nunului,

ar

ei-i_au

us, gr

dupi.ce nunula gustatapacarese ficuse vin _ gi el nu

$tia

de

unde

este,

a vdzut

cA

este

mai

bun

decAi

cel pc

care-l

bduse" loan

2,6-10).

Vinul

pe

care_l

ferea

isus

a

fost

mai

gustos,

deoarece

tot

ceea

ce vine

de

Ia

Dumnezeu

este

mai

bun

decAt

ceea

ce

face

omul.

pentru

cd

tot

darul

cel

desdvdrgit

i

toati

darea

cea

bund

de

sus

este,pogorAndu-se

e

la

Tine

pdrintele

\tminilor

(lacob

r,

r7).

Aga

cum

slujile

au

ascultat

e

cuvAntul

omnului,

aga gi voi dragi miri si ascultati de cuvAntul ur

Dumnezeu,

entru

cd

fdrd

Dumnezeu

u

putem

face

nimic-

Sd-L punem

pe

El

cfumuitorul

vielii

noastregi

atunci

vom

i

fericili gi

aici

qi

dincolo.

Amin.

I 1. Despre

cisitorie

9i

divor

Nunta estecea mai vecheTaini a Bisericii, inteme-

iltil de

Dumnezeu

n Rai. Ea

st[ la temelia

familiei,

a

Iumii

ntregi.

Scopul

principal al nuntii cre$tine

este,

potrivit

porunciiui

Dumnezeu

Facerea ,28;2, 18-14)9idupA

tnvaptura

Bisericii Ortodoxe,

unirea

prin

iubire a celor

doi

soli in

numele Domnului,

pentru

na$tere

de copii,

spre

lnmultirea

neamului omenesc.

Apoi,

ajutorarea

sofilor intre

ei,

pentru

u$urarea

ie{ii,

pentru

infrAnarea

trupeasce

i

evitarea

desfrAului,

a imoralit6{ii

in

lume.

l)ar toate acestescopuri sunt, in cele din urm6, spre

preamArireaui

Dumnezeu.

Dupd invdJdtura

atA

nou6 de

Dumnezeu,

Cdsdtoria

cste

una singurA

pentru

toata

viala:

,,Ceea

ce

Dumnezeu

a

unit omul s5

nu despartd"

(Matei

19, 6).

Adevdrata

legitimitate

a

nuntii consti

numai

in Cdsdtoria

ntAi.

Numai

moartea i

mai desparte

pe

cei doi

so{i. Totugi,

sunt cdteva

exceplii

ingdduite

de Bisericd,

care duc

la

despfiirea

sofilor

ntre ei.

Insd

Biserica nu

poate

da vreo

binecuvAntare

entru

divor .

De aceea

nici nu existd

o

slujbd a divorJ.

Cu

toate acestea,

Biseirca,

ncd din

vremea

Apostoli-

lor, a

ingiduit femeii

viduve si se

recdsitoreascd.

Deci

intre cele doud

alternative,

cea superioard,

vdduviei, n

deplini stdpdnire

de sine

(Luca

2, 36-37)

9i

cea

a

dcsfrAului

prea pacdtos,s-a ingdduit

calea de

rnijloc a


23/39

46

Preot

Silviu

Po1'

Itrctlici

a cununie

Si

nmormantare

Jr) ,

7-18;25,

21; 29, 33; 30, 6,

17,22; 33,5;

48, 8-9;

Lutu

|,1)., ar nagterea

e copii este

o binecuvantare

i

o

rtlxluiall

dumnezeiascd

otdratA ncd din

rai:

,,cregteji

gi

vn

inmulfili

gi

umpleli

pdmantul"

(Facerea

l, 28).

A;ldar, nagtereade copii este cea mai mare datorie a

cclor

doi soli

care

se unesc

prin

Cisbtorie.

Nagterea

de

sopii

formeazd

cea mai mare bucurie

$i

adevArata

eme-

lic

a familiei;

ea consolideazd

gi

desdvdrqeqte

isnicia.

l;llrd

implinirea

acesteidatorii,

Taina nunlii

se desfiin-

lctrzd.

Dupi izgonirea

lui Adam

din rai,

nagtereade copii

tlcvine

pe

ldngi o

binecuvanhre

gi

canon de ispdgire

a

pilcatelor pirinlilor. Nagterea de

copii ajutl

mult

.la

nrintuirea

pdrin,tilor cum spune SfAntul

Apostol Pavel,

cii femeia ,seva mdntuiprin nagtere e fii" (I Timotei2,

l5) .

in

Vechiul

Testament cei ce

nu aveau copii

erau

rlrcoti{i lepddali

de

la fata lui Dumnezeu.

De aceease

rugau

ziua

gi

noaptea

si le diruiascd

Domnul copii.

La

l'cl

glisuiesc

qi

Sfinlii Pirinfi.

Ei se rugau

pentru

cei ce

nu aveau

copii

sd le dea Dumnezeu

copii buni

gi

silndtogi, ar

pe

cei

bolnavi ii vindecau

prin

rugdciunile

krr.

Pe cei ce

nu

voiau

sd aibd copii

ii sfituiau,

cum

spune

gi

Sfdntul

Apostol

Pavel, cd mai

bine sa nu se

cils[toreascdsau sd trdiascd n infrAnare (curdtie), cu

invoirea mbilor

so{i,decat

d-qi cidi copiii.

Mdntuitorul

ii aseamdnd

pe

cei

ce se cisdtoresc

numai

pentru p6cat, sau

pentru

avere,

cu smochinul

hlcstemat are nu

voia sd aduci roadd.

Pentrucd

nagterea

tlc copii nu

estenumaio

datorie ocialf,,

i estemai

ntii

o

poruncd

umnezeiascS,

e contribuie

mult

a mAntuirea

47

cdsAtoriei

elei

de-a

rJota

l

Corinteni

7

g-9:

I Timotei

5.

3,6,

4)".

Motivele

canonice

entru

divorJ

unt:

I.

Adulterul

(preacurvia),

adicd

violarea

credintei

conjugale e cdtreso(sausotie.Acestmotivde divort se

bazeazS, e

Sfdnta

Evanghelie,

adicd pe

dreptul

divin

(Matei

19,9\.

Soful poate

divorfa,

de

asemenea,

And

sotia

sa se

face

vinovatd

de

avort

ntenlionat

i

prin

acesta

mpiedi_

ci scopul

Cdsatoriei.

Divor,tul

mai

poate

fi

cerut

cdnd

femeia

sau

bdrbatul

participi

fdrd

voia

ccluilalt

a

ospefe

aupetreceri

ecu_

viincioase.

II. Al doilea moriv de divor , dupd adulter,este

cdderea

unuia

din

so[i

din

dreapta

redin{d,

apostazia,

necredinla

I

Corintcni

7, l5).

III.

Despirtirea

celor

doi

este

ngdduitd,

de

aseme_

nea,

cAnd

unul

din

soti

sau

amAndoi

ntrd

n

monahism

(Sinodul

5 Ecumenic,

anoanele

2

9i

1g).

. .t.U,,ce1

ce-gi

asd

prin

divor

neingdduit)

ofia

sa

legitimd gi

ia

alta,

trebuie

sd fie

canoniiit

ca

un

prea_

curvar,dupd poruncaDomnului

lMatei

19,9t, adicasa

fie

oprit pdnd

a

15

ani de

la

Sfdnta

mpdrtdganie,

orrivir

SfAntului

Vasile

cel

Mare.

Spuneam

mai

inainte

cd

unul

din

scopurile

Cisitoriei

este

nattera

de

copii.

Sfinta

Scripturd

ca

gi

SfAnta

Tradi_

fie

aratd

ci

pruncii

sunt

un

dar

al lui

Dumnezeu

Facerea


24/39

pdrinfilor.

Sotii care nu vor

sA nascd copii, care ii

avorteazl

sau

practicd pdcatul

pazei,

sunt certati de

Dumnezeu u

boli de tot felul,

cu

necazuri

n viald,

cu

grea

mustrarede congtiintE,

ar dincolo,

cu os6nda

vegnicd.

Pentru

a sotii sd aibdcopii

buni, rebuie a ei ingigi

sd ie buni,credincioqi,

scultdtori e Biserici

gi

cu fricd

de Dumnezeu.

opiii fac ceea e

vid

gi

aud n casd, e

a

pdrinli.

Educafiacopiilor

incepechiar

din ziua nun{ii,

adici in

clipa zimislirii. Pentru

a aveacopii in{elepti,

pdrinlii

trebuie sd

se roage mult,

sA

posteasci,

sA

frecventeze

fAntaBiserici, sd

se spovedeasci, d facd

milostenie,

i se nfrdnezen

posturi.

Cei mai mulli

copii ajung r6u in via{d

datoritii

pdcatelor ecare e-audeprinsde h pArinlii or incd din

copildrie.

Exemplul

personal

at de ata

gi

de mama

sunt

cele mai sigure

cii

9i

mijloace

de

educare

gi

cre$tere

cregtineasci copiilor.

Primadatoriea

pdrintilor

af[

de

copii

esteaceea e

a-i iubi,

apoi de a se ruga

pentru

ei, iar copii au datoria

de ai asculta

e pirin{ii

lor:

,,Copiii

ascultdtori eselesc

inima

plrin{ilor" PiMe

10, , 15,

2O;23,15,24-25;27,

11 etc.); copii

ascultitori

vor

fi binecuvdntafi

IeSirea

20,12;Deuteronom

, 16; Ioan 35, 18-19:'

Pilde 3, 1:

Efeseni ,l-2 etc).

SfantaScripturd orbegte

e amenintdri,

nateme

i

pedepse

atede Dumnezeu opiilor

caredisprefuiesc

e

p[rin{ii

lor

(Pilde

30,l7).

Ag dori ca Dumnezeu

sd binecuvAntezeesetoria

voastr6

u copii care reprezintd

rimivara

vie{ii

pirin-

tilor.

Iar la anul

pe

timpul acesta,mireasa

si

find

in

Preot

Silviu

Pop Prcdici

a

cununie

i

nrcmfot*

4

hrafe,

n

locul

buchetului

e

busuioc,

un

boboc

care

se

v[

aduci

belgug

i

noroc.

CasI

de

Piatr[

9i

La

mu[i

ani


25/39

Plt'dici

a cununie

gi

nmormintare

fl

12.

Cisitoria.

Taina

nunfii

Iubit imir i

Viafa pe

pdmant

ncepegi

se sfArgegte

n

familie

in

mod

firesc.

Pentru

a intemeia

o familie,

este

necesar

legdmdntul

iber pe

care-l

ace

bdrbatul

gi

femeia

n

fafa

oamenilor,

autoritatilor

e stat,prin

care

cei

doi

se

an_

gajeaz\

sd

ducd

o

viatd

n

comun

gi

sd

seajute

eciproc.

Aqadar,

cdsdtoria

are

doud

momente

importante:

unul

extern -

juridic,

stabilind

raporturile

dintre

cele

doud

persoane

i

astfel,

n fafa

ofi{crului

de

stare

civild,

se na$te

noui

familie;

ar

altul,

iuntric

-

religios,

prin

care DumnezeuAtotputerniculunegtecele dou6 inimi

prin

taina

Cununiei.

inv[fitura

creftinA

ridicat

consimtdmdntul

elor

doi

sofi

de

a merge

n viafd

bra a

braf

gi

inimd

Angd

nimd

la

rangul

de

Taind,

fdcAnd

din iubirea

celor

doi

un izvor

nesecat

e bucurie gi

fericire.

Daci prin

taina

hirotoniri

se

nasc

noi

membrii

in

clerul

bisericesc,

prin

taina

nun{ii

se

nasc noi

membri

ar

trupului

ainic

al lui

Hristos,

areeste

Biserica.

In veacurile recuteCununiaavea oc duminicadupd

Sfdnta

Liturghie,

ca

gi

o continuare

ireascd

a acesteia,

pentru

cA

ceea

ce

se inva{d

la

Sfdnta

Liturghie

se

desivdrgegte

n familie.

Mirii

participau

a Liturghie gi

se

impf,rtdgeau

rimii,

apoi

avea oc

in

mod

firesc

primirea

harului

prin

taina

Cdsitoriei.

Cei

doi

erau

congtienti

Documents

Predici La Cununie-S. Pop