Prelegerea I, Tema 2 [Режим Совместимости]

8/19/2019 Prelegerea I, Tema 2 [Режим Совместимости]

1/39

TehnologiiTehnologiiTehnologiiTehnologii de cultur de cultur de cultur de cultură informaţională ă informaţională ă informaţională ă informaţională

Elemente de arhitectură a calculatoarelor.

Tema 2


2/39

Microprocesorul central.

Microprocesorul central este nucleul, cea mai importantă şi complexăcomponentă a calculatoarelor personale. El asigură coordonarea

funcionării componentelor calculatorului şi executarea operaiiloraritmetice şi logice. Performanele calculatorului sunt determinate decaracteristicile microprocesorului utilizat. Fizic, el reprezintă un circuitintegrat.

pări principale: unitatea de comandă şi unitateaaritmitico-logică, care interacionează strâns între ele

prin intermediul unei magistrale speciale. Pentru

memorarea temporară a datelor şi instruciunilor,

microprocesorul conine şi elemente de memoriede operativitate ultraînaltă numite registre.


3/39

Unitatea de comandă reprezintă cea mai mare parte a

microprocesorului. Ea este destinată dirijării şi coordonăriimajorităii activităilor în calculator pe baza unor instruciuni. Fiecaremicroprocesor poate executa un anumit set de instruciuni. O succesiune

de instruciuni pentru o anumită prelucrare de informaii alcătuieşte un program. Programul se păstrează în memoria calculatorului. Unitatea decomandă funcionează strict secvenial, instruciune cu instruciune. Înfiece moment ea controlează execuia unei singure instruciuni. Încores undere cu fiecare instruc iune s ecifică unitatea de comandă

generează semnalele corespunzătoare către alte componente alecalculatorului, în vederea efectuării aciunilor necesare – de exemplu,extragerea de date din memoria disc sau scrierea de către imprimantă aunui simbol, sau adunarea de către unitatea aritmetico-logică a douănumere.

Unitatea aritmetico-logică îndeplineşte toate operaiile aritmetice şi logice ca:adunări, scăderi, înmuliri şi comparări de numere – mai mic, mai maresau egal. Ea determină în mare măsură viteza de calcul a calculatorului.


4/39

Registrele sunt destinate recepiei, stocării şi transferului datelor şi

instruciunilor curente, ce vor fi utilizate imediat. Pentruexecutarea unei instruciuni, unitatea de comandă o extrage dinmemoria principală şi o plasează în registru. Numărul şi tipurile

registrelor depind de procesorul concret. O dată cu creşterea dimensiuniiregistrelor cresc i performanele calculatorului.

Evidenţa în timp. Sincronizarea tuturor operaiilor în microprocesor estedirijată de ceasul intern, în conformitate cu care se generează periodicmpu sur către c rcu te e respect ve. Cic u ma şină procesor este ce

mai mic interval de timp distins de calculator. Prelucrarea oricărorinstruciuni se efectuează în decursul unuia sau a mai multor ciclurimaşină de durată egală. Fiecare ciclu procesor include ciclul de comandăşi ciclul de execuie. Ciclul comand ă se referă la extragerea instruciunii

din memoria principală a calculatorului şi decodificarea ei. Ciclul deexecu ie este durata execuiei instruciunii şi înscrierii rezultatului înregistrul respectiv.


5/39

Numărul de cicluri maşină, efectuate de procesor într-o unitate de

timp, determină frecven a sau viteza de lucru a ceasului intern alprocesorului şi se măsoară în megaheri (MHz) sau gigaheri (GHz). Cucât este mai mare viteza de ceas, cu atât mai rapid calculatorul

prelucrează datele.Un microprocesor se caracterizează în mare parte de:

• Viteza de lucru;

• apac tatea max mă e memor e ce o poate a resa;

• Setul de instruciuni-maşină pe care le poate executa.

Viteza de lucru este o caracteristică generalizată a unui procesor. Eaexprimă numărul mediu de instruciuni executate într-o unitate de timp

şi se măsoară în milioane (Mips), bilioane (Gips) sau, mai rar, trilioane(Tips) instruciuni pe secundă. Deseori în loc de instruciuni pe secundăse vorbeşte de operaii în virgulă mobilă pe secundă (flops: Mflops,Gflops, Tflops, Pflops).


6/39

Viteza de lucru a unui microprocesor este determinată de frecvenaceasului intern, dimensiunea registrelor interne şi a magistralei de

date, capacitatea memoriei imediate, tipul constructiv almicroprocesorului.

Tipurile constructive ale microprocesorului diferă prin numărul deinstruciuni ce pot fi executate în cadrul unui ciclu maşină la aceeaşifrecvenă de ceas. Aceasta se realizează, de exemplu, prin suprapunereaexecutării mai multor instruciuni: o nouă operaie se lansează înainte de încheierea operaiei precedente, dacă anumite resurse ale procesorului s-au e erat.

Capacitatea maximă de memorie adresabilă determină dimensiunea memorieiinterne, ce poate fi utilizată direct sau virtual de către programe şi date.Deci cu cât este mai mare dimensiunea memoriei adresabile, cu atât sepoate opera cu programe şi date de volum mai mare. Iar cu cât funciile

sunt mai complexe, iar facilităile şi serviciile oferite mai bogate, cu atâtprogramele ce le realizează au un volum mai mare.

În ce priveşte setul de instrucţiuni , pe care le poate executa procesorul, esteevident că cu cât el este mai bogat, cu atât mai largi sunt posibilităile deprelucrare a datelor.


7/39


8/39

Memoria internă

Memoria internă Memoria internă Memoria internă Memoria internă este o componentă pasivă care păstrează pe durataprelucrării atât programele care se execută cât şi datele de care acesteaau nevoie. Microprocesorul care este componenta activă ce realizează

efectiv prelucrarea datelor, iniiază un permanent schimb de informaiicu memoria internă. El preia succesiv instruciunile de program, solicită şi datele aferente, iar rezultatele se depun tot în memoria internă de undesunt ulterior afişate sau stocate pe medii magnetice.

Parametrii memoriei interne

• capacitatea – reprezintă numărul maxim de bytes pe care îi poate stocamemoria la un moment dat; capacitatea se exprimă în multiplii de bytes:KB, MB, GB, TB;

• timpul de acces – reprezintă intervalul de timp dintre solicitarea uneidate/informaii din memorie şi obinerea ei;

• rata de transfer reprezintă numărul de bytes ce se transferă în/dinmemorie într-o unitate de timp;

• modularitatea reprezintă posibilitatea divizării memoriei în module dememorie cu o anumită capacitate, cu posibilitatea extinderii în funcie deconfiguraie.


9/39

Clasificarea memoriei interne

• Din punct de vedere funcional memoria internă se clasifică în:• memorie RAM;• memorie ROM;• memorie Cache;• memorie CMOS;• memorie video.


10/39

Memoria RAM

• Memoria RAM este o memorie cu acces direct realizată din module(cipuri) de diverse capacităi. Este o memorie volatilă de marecapacitate în care utilizatorul, de fapt programele acestuia, au dreptul de

a scrie şi ulterior de a citi date. Ea este memoria de lucru curentă.• Din punct de vedere al principiului de stocare a datelor memoria RAM

poate fi de tip:• DRAM (Dynamic Random Access Memory)-este o memorie al

cărei con inut se ierde dacă rin semnalele de comandă nu se

specifică reîncărcarea celulelor cu un anumit coninut(reîmprospătarea memoriei)• SRAM (Static Random Access Memory)-este o memorie care

păstrează coninutul celulelor binare f ără prezena impulsurilorde reîmprospătare


11/39

Memoria ROM (Read OnlyMemory)

• Este formată din circuite de memorie care păstrează programe necesarepentru funcionarea sistemului, programe ce nu-şi modifică de regulă,

coninutul. Rolul acestei memorii este de a stoca programe cu grad marede generalitate şi o frecvenă sporită de utilizare Plasarea acestor

programe în partea de hardware a unui sistem de calcul oferă avantajulvitezei şi siguranei în execuie, comparativ cu implementarea lor casoftware, care ar avea doar avantajul flexibilităii.


12/39

Tipuri de memorii ROM

• PROM (Programmable ROM - memorii ROM programabile) suntmemorii al căror coninut nu este fixat din construcie; coninutul poatefi înscris după dorina utilizatorului, dar o dată ce a fost înscris nu se mai

poate modifica sau şterge;• EPROM (Erasable PROM) sunt memorii PROM ce pot fi şterse, dar

numai prin procedee speciale utilizând un generator de radiaiiultraviolete;

necesită surse de radiaii ultraviolete, ci doar un curent de voltaj înaltpentru ştergerea coninutului

• Flash ROM sunt actualele EEPROM dar care folosesc voltajul normalpentru ştergerea şi reînscrierea coninutului (5V sau 3,3V). Ştergerea şireînscrierea datelor se poate realiza pentru unul sau mai multe blocuri de

memorie, existând posibilitatea ca pentru modificarea anumitor blocurisă fie solicitat un voltaj mai mare- cum este cazul blocului de boot ce areinclusă protecia anumitor blocuri împotriva ştergerilor, bloc ce poate fimodificat numai printr-un voltaj superior.


13/39

ROM – BIOS

• Cea mai importantă parte a programelor de sistem carecoordonează activitatea PC-ului şi furnizează serviciieseniale pentru programele de aplicaii, suntimplementate din construcie în memoria ROM,constituind sistemul de intrare/ieşire de bază BIOS( Basic Input Output System).

• ROM – BIOS-ul conine programe de conversaie cuelementele hardware ale PC-ului. Scopul principal îlconstituie încărcarea sistemului de operare de pedispozitivul de iniializare şi autotestarea componentelor în momentul pornirii PC-ului (dispozitivul de iniializareeste de obicei hard-disc-ul, CD-ROM-ul sau portul de

reea).


14/39

Memoria CMOS

• Este o mică zonă de memorie RAM care are un circuit dealimentare separat de la un acumulator cu litiu. Datorităacestuia informaia din memoria CMOS se va păstra şidupă ce se opreşte calculatorul. Din acest motiv memoriaCMOS se comportă ca o memorie permanentă,nevolatilă. Memoria CMOS ăstrează o serie de

parametrii şi informaii de control ca de exemplu: parole,data curentă şi ora, informaii despre setări aleechipamentelor din configuraie, etc.


15/39

Memoria Cache

• Memoria cache interpune un bloc de memorie rapidă SRAM întremicroprocesor şi un bloc de DRAM. Un circuit special denumit

controller de cache încearcă să menină în memoria cache, datelesau instruciunile pe care microprocesorul le va solicita înmomentul următor apelând la un algoritm statistic de anticipare.Dacă informaia cerută se află în memoria cache, ea poate fifurnizată f ără stări de aşteptare; dacă informaia cerută nu este în

,

corespunzătoare RAM-ului, constituind un eşec cache.• Pentru microprocesor, cache-urile pot fi externe sau interne. Un

cache intern (cache L1), numit cache primar, este construit încircuitul microprocesorului, iar un cache extern (cache L2) saucache secundar, foloseşte un controller extern şi cipuri de memorie

externă

.


16/39

Memoria video

• Afişarea pe monitor a devenit o sarcină din ce în ce mai complexă odatăcu trecerea de la monitoarele alb-negru la monitoarele color, de lasimpla afişare de text la afişarea imaginilor în mişcare.

• Placa grafică responsabilă de procesarea informaiilor care se afişează adevenit din ce în ce mai sofisticată incluzând acum următoareleelemente:

• BIOS-ul video;

• Procesorul video;

• RAM-ul video;

• Drivere.

• Fără a intra în amănunte constructive să reinem faptul că zona dememorie RAM alocată special lucrului cu monitorul, valabil la primelePC-uri, este acum plasată direct pe placa grafică sub denumirea deRAM-video.


17/39

Hard disk-ul

• Hard disk-ul este principalul dispozitiv de stocare a datelor pentru PC-urile de astăzi.

• Un hard disk este format din mai multe discuri magnetice (platane)fixate pe un ax comun şi un dispozitiv numit capete decitire/înregistrare.

• Un platan este un disc obinut dintr-un material dur nemagnetic (sticlasau aluminiu) acoperit cu un strat subire de material magnetic (oxizi de

.


18/39

Geometria Hard disk-ului

• Fiecare disc are suprafaa împărită în piste şi sectoare;

• Pistele sunt cercuri concentrice şi deoarece o pistă este o suprafaă prea

mare pentru a fi gestionată ca o singură unitate de memorie ea estedivizată în sectoare;

• Pistele aflate la aceeaşi distană faă de axul disk-ului de pe toatesu rafe ele de disc formează un cilindru;

• Capacitatea unui sector variază între 128 şi 1024 bytes. Lacalculatoarele personale capacitatea unui sector este de 512 bytes. Lanivelul hard disk-ului sau la nivelul sistemului de operare, sectoarelesunt adesea grupate în clustere.


19/39

Performanele unui Hard disk

• Capacitatea. La nivelul anului 2011 un hard disk de pe o staie de lucruobişnuită poate stoca între 320 GB şi 2 TB;

• Viteza este determinată de:• Timpul de acces la informa ie este perioada de timp cuprinsă între

momentul în care procesorul solicită un fişier de pe hard disk şimomentul în care primul byte din fişier este transmis procesorului(5-15 ms);

•

transferai între hard disk şi memoria internă (100 MB/s);• Viteza şi capacitatea unui hard disk sunt influenate de trei factori:

• Interfaa folosită (controller) (IDE/ATA, SATA, SCSI);• Organizarea sectoarelor;• Viteza de rotaie (4500 rot/min, 7200 rot/min).


20/39

Floppy Disk-ul

• Era confecionat dintr-o folie de plastic flexibil acoperităcu un strat de material feromagnetic şi introdus într-unsuport de protecie.

• Cel mai utilizat la calculatoarele personale a fost floppydisk-ul cu diametrul de 3,5 inches având o capacitate de1,44 MB şi o rată de transfer de 500 KB/s.

• Informaiile erau înregistrate fizic în piste şi sectoare.ste e sunt cercur concentr ce spuse pe supra aa

discului, de regulă în număr de 80. Sectoarele suntsegmente de pistă în număr de 18 sectoare/pistă la unfloppy disk de 1,44 MB. Un sector are 512 bytes.


21/39

Funciile unităii de floppy-disc(FDD)

• imprima o viteză de rotaie constantă de 360 rotaii pe minutFD-ului introdus în unitate, moment în care FD-ul este

operaional;• deplasa capetele de citire/scriere pe pistele corespunzătoare

adreselor solicitate, transmise prin intermediul interfeei.

• ezac va ro rea -u u a unc c n era ap sa u onu e

scoatere a mediului de memorare din unitate.


22/39

Formatarea discurilor magnetice

Pentru a deveni utilizabil un disc trebuie să fie formatat.

Formatarea discurilor este de două feluri:

• formatare fizică sau de nivel inferior;• formatare logică sau de nivel superior.

Formatarea fizică

• ,

sectoare. Pentru fiecare sector se înscriu: zona de date autilizatorului precedată de un prefix, în care se înscriuinformaiile, care servesc la identificarea sectorului, şi urmată deo zonă de sufix, care conine o sumă de control ce ajută laverificarea integrităii informaiilor.


23/39

Formatarea logică• Reprezintă adaptarea discului la cerinele sistemului de operare.

Formatarea logică scrie structurile de date, care îi permit sistemului deoperare să gestioneze spaiul pe disc, fişierele şi chiar zonele defecte astfel încăt acestea să nu creeze probleme. În cazul discurilor flexibile ambeleformatări se realizează prin comanda FORMAT.

• În urma comenzii de formatare discul este împărit în două zone:• zona de sistem – este foarte mică, ocupând 2% din suprafaa discului. Aici

se vor păstra informaii eseniale despe disc.• zona de date – folosită pentru stocare datelor.

•

• zona de boot record – conine programul de încărcare a sistemului deoperare în memoria calculatorului• tabela de alocare a fişierelor (FAT) – care ine evidena datelor stocate în

zona de date a discului. Pentru a gestiona spaiul disponibil pe disc,sistemul de operare îl divizează în unităi logice numite clustere.

• directorul ră d ă cină (ROOT Directory) –este prezent la fiecare disc deciface parte din structura discului. Discurile pot avea şi subdirectoare daracestea sunt opionale în timp ce directorul rădăcină nu este opional.


24/39

Zona de date

• Este folosită pentru a înregistra datele coninute în fişierele de pe disc.Şi spaiul de date, ca şi cel de sistem este divizat în clustere.

• Memoria externă are rolul de a păstra informaiile (programe şi date)pe o durată nedeterminată. Pentru orice calculator, memoria externăconstituie o completare şi o extindere a memoriei interne, prezentânddouă particularităi deosebite faă de memoria internă:

• este nelimitată ca volum;

• este nevolatilă, informaiile rămân stocate pe o durată nedeterminată.


25/39

Partiionarea

• Formatarea hard disk-ului presupune, pe lângă formatarea fizică şilogică, o operaie în plus şi anume, partiionarea disk-ului.

• Partiionarea permite ca mai multe sisteme de operare, de tipuridiferite, să utilizeze un singur hard disk, sau ca un singur sistem deoperare să folosească discul împărindu-l în mai multe volume de discsau mai multe unităi logice de disc, numite partiii. În cadrul acestorpar scu poa e orma a ş s ruc ura og c, as e nc s

corespundă cerinelor unui anumit sistem de operare.• O partiie de disc este o parte a discului căreia sistemul de operare îi

atribuie o adresă logică notată cu o majusculă C:, D:, E:, etc.


26/39

Medii de stocare optice

• Sunt medii de stocare care se bazează pe utilizarealaserului – un fascicul de lumină foarte subire şi foarteconcentrat, strict controlat, care aparine spectruluivizibil sau infraroşu.

• Când informaia este înregistrată pe mediul optic,

locaie, care conine valoarea logică 0.


27/39

CD-ROM-ul

Performanele unui CD

• Timpul mediu de acces este în jur de 80 ms;

• Rata de transfer -până la 7,8 MB/s;• Viteza medie de rotaie este de 6300 RPM.

• Este o practică uzuală exprimarea vitezei unui CD ca multiplu alvitezei de rota ie a unui CD audio 1X 2X 12X 40X 48X 50X52X) . O viteză de 1X oferă o rată de transfer de 150 KB/s.

CVL versus CAV

• CVL (Constant Linear Velocity) viteza de citire a datelor esteconstantă indiferent de plasarea acestora pe pistele interioare sau cătreexteriorul discului. Este schema utilizată de cititoarele cu viteze de

până la 12X;• CAV (Constant AngularVelocity): discul se roteşte în permanenă cuaceeaşi viteză oricare ar fi poziia datelor pe pistele exterioare sauinterioare. Ca rezultat datele din partea exterioară a discului sunt cititemai rapid decât cele din partea interioară.


28/39

CD inscriptibil

• CD-R (CD-recordable);

• Permite scrierea unei informaii o singură dată prin utilizareaunui laser galben suficient de puternic care arde anumite punctede pe pista CD-ului;

• CD RW (CD ReWritable) permite înscrierea datelor de maimulte ori. Suprafaa discului este formată din cristale cu bazămodificabilă care prin aciunea razei laser pot trece din stare dereflexie în stare de non-reflexie sau invers.


29/39

DVD-ul

• Este un mediu optic de mare densitate şi de mare viteză;

• Utilizează acelaşi disc de 5,25 inch ca şi CD dar gravat

mult mai fin, ceea ce permite o densitate de aproximativ7,5 ori mai mare decât în cazul CD-ului. În consecină undisc DVD-ROM poate conine 4,7 GB de date pe osingură faă;

•

performanelor unităii. Fără a avea o viteză de rotaiesuperioară celei a unei unităi CD se poate obine o ratăde transfer de 2 MB/s;

• DVD-ROM există şi în varianta dubla faă dublându-seastfel capacitatea de stocare la 9,4 GB.


30/39

MONITORUL

• Monitorul este principalul dispozitiv periferic de ieşire, cepermite afişarea de o manieră temporară a informaiilor aflate

în calculator (date introduse de la tastatură; rezultateleprelucrărilor, etc).

• Monitorul este alcătuit, atât din punct de vedere material, câtşi funcional, din două elemente principale: dispozitivul de

.

• Dispozitivul de afişare reprezintă ecranul propriu-zis prinintermediul căruia se afişează datele, iar placa grafică arerolul formării şi memorării imaginii ce urmează a fi afişate.


31/39

Parametrii monitorului

1) Tehnologia de redare a imaginii

• Cele mai multe monitoare utilizează tehnologia LCD(liquid crystal display monitoare cu cristale lichide)sauCRT (cathode ray tube-cu tub catodic)

2) Standarde şi rezolu ii

• Rezoluia reprezintă numărul de puncte individualenumite pixeli care compun o imagine pe monitor.Rezoluia este exprimată prin numărul de puncte pe o axăorizontală şi numărul de pixeli pe o axă verticală.Rezoluia este afectată de o serie de factori printre carese regăseşte dimensiunea ecranului.


32/39

Standarde şi rezoluii uzuale

StandardRezoluia Utilizări standard

XGA (ExtendedGraphics Array)

1024x768

Monitoare CRT de15- şimonitoare LCD de15-inch

SXGA (Super XGA) 1280x1024

Monitoare CRT de15- şi 17-inchMonitoare LCD de17-şi 19-inch

WXGA (Wide XGA) 1280x800Monitoare pentrulaptop de 15.4-inch

aspect lat

WSXGA+ (WideSXGA plus)

1680x1050Monitoare LCD deaspect lat


33/39

3) Aspectul imaginii şi zona vizibil ă• Două măsuri definesc mărimea unui ecran: aspectul imaginii şi

dimensiunea ecranului;

• Ecranele monitoarelor au în mod tradiional un aspect de 4:3(laime/înălime). Pentru monitoarele LCD cu aspect lat raportul este de

16:9;• Toate tipurile de monitoare dispun de o suprafaă de proiecie a imaginii,

care în mod normal este măsurată prin dimensiunea diagonalei;

• Modul în care mărimea ecranului este măsurată diferă de la CRT laLCD. La monitoarele CRT. La monitoarele CRT dimensiunea ecranuluiia în calcul şi marginile tubului catodic care sunt încastrate în carcasamonitorului, astfel încât un monitor de 17" defineşte o zonă utilizabilă pe ecran cuprinsă între 15,9 şi 16 inch;

• La monitoarele LCD mărimea ecranului este măsurată de la margineainterioară a carcasei astfel încât un monitor LCD de 17 inch e

comparabil din acest punct de vedere cu un monitor CRT de 19 inch.


34/39

4) Adâncimea de culoare

• Combinarea modurilor grafice suportate de adaptorul grafic (placavideo) şi a caracteristicilor monitorului determină numărul de culoripe care un monitor le poate afişa.

• Adâncimea de culoare reprezintă numărul de bii utilizai pentru adescrie culoarea unui sigur pixel.


35/39


36/39

Parametrii monitoarelor LCD• Principiul de funcionare al monitoarelor cu cristale lichide se bazează

pe blocarea luminii. Un ecran LCD este format din straturi de sticlăpolarizată între care se găseşte un material format din cristale lichide. Olumină din spate străbate primul substrat, în timp ce un curent electricaliniază moleculele cristalului lichid permiând trecerea luminii cuintensităi diferite.

A) Rezolu ia nativă

,

imaginile bine doar la rezoluia la care sunt proiectate să funcionezerezoluie cunoscută sub numele de rezoluie nativă. Ecranele digitaleaccesează fiecare pixel individual utilizând o matrice fixă de puncteorizontale şi verticale. Atunci când se modifică rezoluia, monitorulLCD reface imaginea iar calitatea are de suferit. Rezoluii native sunturmătoarele:

• 17 inch = 1024x768• 19 inch = 1280x1024

• 20 inch = 1600x1200


37/39

B) Unghiul de vizualizare

• Din cauza tehnologiei folosite imaginea privită sub un anumit unghi estemai palidă sau chiar dispare. În general acest indicator are valoricuprinse între 120 şi 170 de grade.

C) Luminozitatea• Reprezintă măsura intensităii luminoase pe care un monitor o poate

produce. Valori uzuale pentru intensitatea luminoasă a unui ecran LCDeste de 250-350 cd/mp (cd-candela). Pentru vizionarea filmelor serecoman va or e pes e c mp

D) Contrastul

• Reprezintă raportul dintre cea mai luminoasă nuană de alb şi cea mai întunecată nuană de negru pe care un monitor le poate afişa. În modnormal valorile acestei rate se situează între 450:1 şi 600:1.

E) Timpul de ră spuns (laten a)

• Reflectă rapiditatea cu care pixelii monitoarelor î şi schimbă culoarea(ms)


38/39

Parametrii monitoarelor CRT• Ecranul unui monitor CRT conine milioane de puncte fosforescente

minuscule roşii, verzi şi albastre care strălucesc atunci când suntbombardate de către o rază de electroni

A. Tehnologia măş tii monitorului

• Tehnologia măştii monitorului cu tuburi catodice reprezintă în fapttehnologia grilei metalice din spatele sticlei ecranului. Potrivit formeiperforaiilor dispuse pe grila metalică, se deosebesc două tehnologii:• nvar con ne m c per ora rotun e n care ce e tre cu or

primare sunt dispuse în triunghi. Parametrul de evaluare a rezoluieipentru această tehnologie este pasul punctului (DP – Dot Pitch),adică distana între două perforaii consecutive (rotunde)

• Trinitron (Sony) decupează perforaiile măştii pe lung, definindastfel mici dreptunghiuri. Avantajul acestei tehnologii este acela căfoloseşte în fapt pixeli dreptunghiulari, ceea ce conferă imaginii un

aspect mai luminos, iar culorilor mai multă saturaie. Parametrul deevaluare a rezoluiei pentru această tehnologie este indicatorul SP(Stripe Pitch), care semnifică distana între deschiderile


39/39

B) Rata de reîmprospă tare a imaginii

• Reprezintă un parametru care arată de câte ori este schimbată imagineaafişată de către monitor într-o secundă. O rezoluie de 72 Hz înseamnăcă toi pixelii imaginii sunt reîmpropătai de 72 de ori pe secundă.

C) Rezolu ii multiple

• Deoarece un monitor CRT utilizează raze de electroni pentru generareaimaginii el suportă pe lângă rezoluia maximă şi rezoluii mai mici.

Documents

Prelegerea I, Tema 2 [Режим Совместимости]