Prezentare L.P. 2

III. Vaccinarea cu DTPa/dTIII. Vaccinarea cu DTPa/dT

Tipuri de preparate:• Trivaccinul diftero-tetano-pertussis -

DTP /DTPa (Infanrix);• Bivaccinul diftero-tetanic de tip

pediatric DT - componenta pertussis celulară este contraindicată peste vârsta de 3 ani;

• Bivaccinul diftero-tetanic de tip adult dT - în vaccinarea persoanelor peste 14 ani;

• Preparate tetravalente/pentavalente:– Tritanrix HB (DTP+AgHBs ADN

recombinat), – Tetracoq (DTP + VPI), – PentAct-Hib (DTP + VPI +

polizaharid conjugat de Haemophilus influenzae tip b).


Formă de prezentare: • DTP/DT/dT - sub formă de

fiole/flacoane cu 0,5 ml/1 doză lichid alb-lăptos;

• preparatele comerciale asociate – seringi preîncărcate;

Administrarea:• i.m., profund - la sugar în

regiunea coapsei, la unirea 1/3 superioare cu cea medie, 2-3 cm lateral de linia mediană

• sau în deltoid la adolescenţi şi adulţi.


Schema de vaccinare cu DTPa/dT:

• Primovaccinarea: 3 dozedoze de 0,5 ml DTPa, ca şi component al vaccinului tetravalent, im., la 2,4,6 luni;

• Revaccinarea I - la 13-15 luni, cu o doză de 0,5 ml DTPa im.;• Revaccinarea a II-a – la 4 ani, cu o doză de 0,5 ml DTPa im.;• Revaccinarea a III-a se face la 14 ani, cu o doză de 0,5 ml dT;• La 24 de ani şi ulterior din 10 în 10 ani, rapeluri cu 0,5 ml dT im, pentru

menţinerea nivelului anticorpilor protectori.• Dacă se întârzie un rapel, din diferite motive, se continuă schema de vaccinare,

fără a se relua de la început!

III. Vaccinarea cu DTPa/dTIII. Vaccinarea cu DTPa/dTContraindicaţii temporare: • stările febrile, • boli infecţioase acute, • TBC în evoluţie. Contraindicaţii definitive:• Encefalopatia preexistentă sau cu debut

în primele 7 zile după prima doză;• La copii cu patologie neurologică –

acceptul specialistului NPI!Precauţii la componenta pertussis:• hiperpirexie mai mare sau egală cu 40

C, • colaps/şoc, status hipoton/hiporeactiv,• plâns persistent (peste 3 h) în primele

48 de ore după vaccinare,• convulsii în primele 3 zile după

imunizare.

Reacţii adverse postvaccinale:

• Locale:eritem, nodul, durere la locul inoculării;

• Generale: stări febrile tranzitorii,• Anatoxina difterică - la adulţi,

hipersensibilitate de tip întârziat (fenomenul Arthus);

• Anatoxina tetanică - neuropatie de plex brahial (1 caz /100.000 de doze), sindrom algodistrofic, sindrom Guillain-Barre (0,4 cazuri /1 milion de doze); şoc anafilactic – rarisim;

• Componenta antipertussis - plâns persistent, convulsii (1caz / 1750 de persoane vaccinate), sindrom hipoton-hiporeflexiv, encefalopatie postvaccinală (1 caz/ 2,4 milioane de vaccinări).

Vaccinarea cu Vaccinarea cu ATPAATPA

Formă de prezentare:

• de fiole de 0,5, 1, 5 sau 10 ml

• aspectul unui lichid alb lăptos,

• i.m. în muschiul deltoid la adult şi copilul mare

• în lipsa ATPA-ului - se face cu dT de tip adult.


I. Imunizarea profilactică primară a persoanelor nevaccinate antitetanic sau a adulţilor cu anticorpi antitetanici sub nivelul protectiv:

– 2 doze de 0,5 ml ATPA im. la interval de 30 de zile + un rapel cu o doză de 0,5 ml ATPA la un an de la primovaccinare şi un alt rapel identic la 5 ani de la revaccinarea I;

II. Vaccinarea gravidelor în luna 7 ½ de sarcină cu 0,5 ml im. ATPA – la o nouă sarcină revaccinarea cu ATPA se realizează doar dacă au trecut peste 10 ani de la ultima administrare;

Conduita preventivă în caz de plagă Conduita preventivă în caz de plagă tetanigenătetanigenă

III. Profilaxie antitetanică postexpunere:– Persoanele corect vaccinate în antecedente: 1 doză de 0,5 ml ATPA, im.

în regiunea deltoidiană; – Politraumatism grav, cu pierderi masive de sânge + 3.000-15.000 UI

ser antitetanic sau 200 - 500 U Ig specifice antitetanice;– Persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale necunoscute –

ser antitetanic 3.000 – 15.000 UI (după desensibilizare) sau 200 - 500 U Ig specifice antitetanice + vaccinare accelerată cu 3 doze de 0,5 ml ATPA im., la interval de 14 zile + 2 rapeluri la 1 an şi 5 ani;

– În cazul plăgilor superficiale nu se mai administrează decât vaccinarea antitetanică;

• Asanarea chirurgicală a plăgii cu debridare largă, eliminarea corpilor străini, excizia ţesuturilor devitalizate, realizarea hemostazei – Nu se suturează;

• Aseptizarea plăgii cu apă oxigenată 3%, bromocet 1%;• Antibioterapie: Penicilină sau Eritromicină 2 g/ 10 zile.


IV. În tratamentul tetanosului florid - 7-10 zile câte 0,5 ml ATPA;

• Eficienţă: 10 ani• Nu există contraindicaţii pentru vaccinarea

de urgenţă cu ATPA, în prezenţa unei plăgi cu potenţial tetanigen!

IV. Vaccinarea cu RORIV. Vaccinarea cu ROR

Tipuri de preparate utilizate în România• Monovalente:

– Antirujeolic – Rouvax; – Antirubeolic – Rudivax, Ervevax,

Cendevax;• Bivalente: RR – Eolarix;• Trivalente: Trimovax, Priorix, MMR

Formă de prezentare: • seringă preîncărcată cu 0,5 ml solvent,

alături de flaconul cu vaccin liofilizat alb-gălbui.

Calea de inoculare • i.m/s.c. pentru ROR şi antirubeolic şi

s.c. in deltoid, pentru antirujeolic.


Schema de vaccinare din România:

• O primovaccinare cu 0,5 ml ROR, im./sc. între vârsta de 13 şi 15 luni;

• Un rapel de 0,5 ml ROR, i.m./ s.c. la 7 ani;• Şi un rapel strict antirubeolic de 0,5 ml,

administrat im./sc. exclusiv fetelor cu vârsta de 13-14 ani, în vederea profilaxiei rubeolei congenitale.


Contraindicaţii temporare:

• boli febrile;• tuberculoză floridă; • malnutriţie severă, • boli cronice ale aparatului

respirator în perioadă de activare;

• tratament cu imunoglobuline sau derivate de sânge;

• tratament chimio/ radio/ corticoterapic.

Contraindicaţii definitive:

• antecedente anafilactice la proteina de ou sau neomicină;

• imunodeficienţe congenitale sau dobândite (leucemii, neoplazii);

• graviditate.

• Administrarea vaccinului după 72 de ore de la un contact infectant, nu mai poate contracara infecţia ci determină rujeola mitigată!


Reacţii adverse - după 5-25 zile de la vaccinare

Minore:• febrilitate; • catar rinofaringian; • simptomatologie respiratorie/

otică, rapid trecătoare; • tulburări digestive: greţuri,

vărsături; • exantem tranzitor; • artralgii, artrite pasagere.

Reacţiile majore:• convulsii; • encefalopatie postvaccinală; • Meningoencefalite;• parotidite sau surditate unilaterală

(datorită componentei antiurliene); • rar trombocitopenii;• MMR – Autism infantil ??

V. Vaccinarea antihepatită BV. Vaccinarea antihepatită B

Grupe de risc pentru hepatita B:• Personalul medico-sanitar mediu,

superior şi auxiliar;• Personalul militar;• Pacienţi cu afecţiuni

hematologice, neoplazice, politransfuzate sau cu grefe de organ;

• Personalul/rezidenţii din unităţile de asistenţă socială pentru copii, închisori sau instituţii pentru bolnavii psihici;

• Persoanele originare din zone cu endemicitate mare;

• Persoanele cu comportamente sexuale generatoare de risc: homosexuali, bisexuali, prostituate, persoane cu parteneri multiplii, pacienţi cu altă patologie transmisă sexual;

• Toxicomanii ce utilizează droguri cu administrare intravenoasă,

• adepţii tehnicilor de tatuaj, piercing;

• Nou-născuţii cu mame purtătoare de markeri VHB;

• Membrii de familie sau din anturajul persoanelor infectate cu VHB.


Tipuri de preparate:

• Vaccinuri de generaţia I, plasmatice, preparate din plasma purtătorilor de AgHBs- Hevac B;

• Vaccinuri de generaţia a II-a - obţinute prin recombinare genetică - Engerix B, Euvax B, Recombivax;

• Vaccinuri de generaţia a III-a - Gen Hevac B, Gen HBvax;

• Vaccinuri asociate: Twinrix – v. inactivat antihepatită A + v. recombinat antihepatită B ADN; Tritanrix HB: DTP-ul celular + AgHBs ADN recombinat.


Formă de prezentare: • fiole, flacoane sau seringi

preîncărcate cu 1 doză de uz pediatric (10 g/0,5 ml) sau de tip adult (20 g/1 ml);

Administrarea • i.m. în regiunea anteroexternă a

coapsei (la nou-născuţi, sugari şi copii mici);

• intradeltoidian la copiii cu vârsta peste 3 ani şi adulţi.

I. Vaccinarea nou-născuţilor:• I doză de 0,5 ml- im. în primele

24 h după naştere; • următoarele 2 doze - la 2 şi 6

luni concomitent cu vaccinarea DTPa şi VPI;

• Nou-născuţii cu mame AgHBs + sau AgHBe + :– vaccinare 0, 1, 6 luni; – concomitent - 0,5 ml Ig

specifice antihepatită B i.m., în primele ore după naştere.


II. Vaccinarea profilactică preexpunere

• elevi de 9 şi 18 ani anterior nevaccinaţi;

• elevi din anul I al şcolilor sanitare postliceale sau studenţilor din primii ani ai facultăţilor de Medicină şi Stomatologie;

• adulţi cu risc pentru hepatita B.

• i.m. 3 doze de 0,5 ml (la copiii de până la 15 ani) sau 1 ml (peste vârsta de 15 ani) - la 0, 1 lună şi 6 luni de la începutul vaccinării;

• Atc antiHBs - 1-3 luni după vaccinare, la 90% dintre adulţii imunocompetenţi şi la peste 95% dintre sugari;

• titru protectiv postvaccinal - peste 10 mUI/ml.

Noua strategie de vaccinare anti-VHBNoua strategie de vaccinare anti-VHB

Calendier vaccinal – France, 2004, BEH 28-29,2004

Primovaccinare (3 doze) la < 25 ani :De preferat în primul an de viaţă; Maxim 3 doze / primul an de viaţă;Imunitate de lungă durată (toată viaţa);NU sunt necesare rapeluri;Excepţie: grupele la risc;dozare titru anti-HBs la 10 ani;titru neprotector : 1 rapel.

Primovaccinare (3 doze) la < 25 ani :De preferat în primul an de viaţă; Maxim 3 doze / primul an de viaţă;Imunitate de lungă durată (toată viaţa);NU sunt necesare rapeluri;Excepţie: grupele la risc;dozare titru anti-HBs la 10 ani;titru neprotector : 1 rapel.

Primovaccinare ( 3 doze) la > 25 ani:Imunitate de minim 15 ani;Dozare titru anti-HBs la interval de 10-15 ani;Titru neprotector: 1 rapel;Maxim 6 doze / viaţă.

Primovaccinare ( 3 doze) la > 25 ani:Imunitate de minim 15 ani;Dozare titru anti-HBs la interval de 10-15 ani;Titru neprotector: 1 rapel;Maxim 6 doze / viaţă.


III. Vaccinarea profilactică postexpunere

• personal medical cu risc profesional major sau contacţilor sexuali ai persoanelor cu hepatită acută sau cronică de tip B;

• Determinarea Ag HBs, Atc antiHBs,

• La cei negativi, nevaccinaţi anterior: vaccinare rapidă cu 4 doze la 0,1,2 şi 12 luni + 5 ml Ig specifice antihepatită B, i.m. în primele 24 h;

• La vaccinaţi anterior: rapel dacă Atc antiHBs < 10 mUI/ml.


Contraindicaţii:• Temporare: afecţiuni acute

febrile severe;• Definitive:

– antecedente anafilactice la drojdia de bere;

– persoane cu scleroză în plăci sau cu încărcătură heredo-colaterală pentru boli demielinizante.

Efectele secundare:• Reacţii locale – eritem, induraţie,

durere la locul inoculării;• Generale - subfebrilitate, cefalee,

mialgii,artralgii; fatigabilitate; tulburări digestive – greaţă, dureri abdominale; manifestări alergice - prurit, urticarie, eritem multiform - uşoare şi autolimitate;

• Rareori - encefalită, paralizii, nevrite.

MA Hernan et al. - Recombinant hepatitis B vaccine and risk of multiple sclerosis. Neurology sept 2004;63:838-842.Riscul de SM la adultul > 18 ani - 3 ori mai mare la indivizii vaccinaţi anti-VHB cu < 3 ani înainte de debutul semnelor neurologice; Nu s-a demonstrat o legătură cauză-efect! La nou născut şi copilul mic – risc zero.

MA Hernan et al. - Recombinant hepatitis B vaccine and risk of multiple sclerosis. Neurology sept 2004;63:838-842.Riscul de SM la adultul > 18 ani - 3 ori mai mare la indivizii vaccinaţi anti-VHB cu < 3 ani înainte de debutul semnelor neurologice; Nu s-a demonstrat o legătură cauză-efect! La nou născut şi copilul mic – risc zero.

Programul Naţional de Imunizări Programul Naţional de Imunizări RomâniaRomânia

II. Vaccinări în situaţii cu risc crescutII. Vaccinări în situaţii cu risc crescut

I. Vaccinarea antigripalăI. Vaccinarea antigripală

Hemaglutinină / H Neuraminidază / N

RNP cu nucleoproteina şi 8 segmente de ARN monocatenar

Învelişul periferic:Învelişul periferic:Lipoproteic, dublu stratificat;Acoperit cu structuri glicoproteice cu antigene de suprafaţă:

Hemaglutininele (H), în formă de bastonaş, în număr de cel puţin 15, cu rol în ataşarea virusului de receptorii specifici ai celulei gazdă şi declanşarea infecţiei;Neuraminidazele (N), în număr de 9, sub formă de ciupercă;

Formula tulpinii: Ex:A/Hong-Kong/1/68(H3,N2)

Învelişul periferic:Învelişul periferic:Lipoproteic, dublu stratificat;Acoperit cu structuri glicoproteice cu antigene de suprafaţă:

Hemaglutininele (H), în formă de bastonaş, în număr de cel puţin 15, cu rol în ataşarea virusului de receptorii specifici ai celulei gazdă şi declanşarea infecţiei;Neuraminidazele (N), în număr de 9, sub formă de ciupercă;

Formula tulpinii: Ex:A/Hong-Kong/1/68(H3,N2)

Virusul gripalVirusul gripal

Componenta centrală a virusului:Componenta centrală a virusului:Constituie antigenul solubil al virusului gripal;Formată din ribonucleoproteină, în componenţa căreia intră nucleoproteina şi 8 segmente de ARN, fiecare reprezentând o genă;Asociată ribonucleoproteinei se găseşte transcriptaza virală, ce face teoretic posibile 256 recombinări genetice între fragmentele de RNP;

Componenta centrală a virusului:Componenta centrală a virusului:Constituie antigenul solubil al virusului gripal;Formată din ribonucleoproteină, în componenţa căreia intră nucleoproteina şi 8 segmente de ARN, fiecare reprezentând o genă;Asociată ribonucleoproteinei se găseşte transcriptaza virală, ce face teoretic posibile 256 recombinări genetice între fragmentele de RNP;

Virusul gripal- variabilitatea atg.Virusul gripal- variabilitatea atg.

Drift-uri antigenice (variabilitatea minoră):Drift-uri antigenice (variabilitatea minoră): o dată la câţiva ani se schimbă secvenţa unor AA din structura hemaglutininei sau neuroaminidazei şi apar noi variante ale aceluiaşi subtip de virus gripal;Pot determina epidemii de amploare moderată;

Drift-uri antigenice (variabilitatea minoră):Drift-uri antigenice (variabilitatea minoră): o dată la câţiva ani se schimbă secvenţa unor AA din structura hemaglutininei sau neuroaminidazei şi apar noi variante ale aceluiaşi subtip de virus gripal;Pot determina epidemii de amploare moderată;

Shift-uri antigenice (variabilitatea majoră):Shift-uri antigenice (variabilitatea majoră): la un interval mai mare de timp, 2 subtipuri diferite de v.gripal infectează concomitent aceeaşi celulă gazdă şi pot suferi o rearanjare a celor 8 segmente genice;Generează noi subtipuri de virus gripal, cu potenţial pandemic, într-o populaţie naivă imunitar.

Shift-uri antigenice (variabilitatea majoră):Shift-uri antigenice (variabilitatea majoră): la un interval mai mare de timp, 2 subtipuri diferite de v.gripal infectează concomitent aceeaşi celulă gazdă şi pot suferi o rearanjare a celor 8 segmente genice;Generează noi subtipuri de virus gripal, cu potenţial pandemic, într-o populaţie naivă imunitar.


Tipuri de vaccinuri antigripale:• Vaccinuri cu virus gripal

inactivat – vaccin gripal trivalent produs de Institutul Cantacuzino, Bucureşti;

• Vaccinurile trivalente, cu fragmente antigenice:– doar cu Atg de suprafaţă -

Influvac, Fluarix; – cu fragmente antigenice de

suprafaţă dar şi din virionului gripal –Vaxigrip.

I. Vaccinarea antigripalăI. Vaccinarea antigripalăGrupele cu risc epidemic: • vârstnici peste 65 ani;• rezidenţii de lungă durată ai

căminelor de vârstnici, ai altor instituţii medico-sociale;

• copii instituţionalizaţi;• copii şi adulţi cu boli cronice

cardio-pulmonare, metabolice, renale, hemoglobinopatii, imunodepresii congenitale sau dobândite;

• copii şi adolescenţi trataţi cronic cu Aspirină;

• personal medical, personal didactic, funcţionari publici,etc.

Forma de prezentare: • formă de fiole/seringi

preîncărcate de 0,5 ml/1 doză;Modul de administrare: • 2 doze de 0,5 ml im. /sc. profund,

la interval de 30 de zile, pentru copii sub 8 ani, nevaccinaţi anterior;

• 1 singură doză de 0,5 ml, peste această vârstă;

• pentru copiii între 6 luni şi 3 ani, doza este de 0,25 ml;

• Locul de inoculare - în deltoid sau în regiunea anterolaterală a coapsei (pentru copiii sub 2 ani).


Contraindicaţii:• Definitive:

– reacţii anafilactice la ou;– Copii - doar cu vaccinuri

antigenice, cele corpusculare fiind mai reactogene;

• Temporare: – Boli infecţioase acute; – stări febrile, etc.

Reacţiile adverse: • Locale:

– durere, edem, tumefacţie;• Sistemice:

– febră moderată, cefalee, frisoane, mialgii, artralgii;

• Excepţional: – nevrite, convulsii;– Encefalomielită; – sindrom Guillain-Baree; – trombocitopenie tranzitorie;

• Vaccinurile corpusculare au o reactogenitate mai evidentă.

Alte vaccinuriAlte vaccinuri

Vaccin antihepatită AVaccin antihepatită A

Vaccin anti Haemophilus Vaccin anti Haemophilus tip Btip B

Alte vaccinuriAlte vaccinuri

Vaccin antivariceloVaccin antivaricelo-zosterian-zosterian

Vaccin antirabicVaccin antirabic

Imunizarea pasivăImunizarea pasivă

SERURISERURIIG IG

totaletotaleIG IG

specificespecifice

1. Serurile specifice (antitoxine)

• soluţii de anticorpi, obţinute din serul animalelor - în special cai, imunizate cu antigene specifice;

• reacţii anafilactice grave!!

3. Ser antidifteric

4. Ser antirabic

5. Ser antitetanic


Reguli de administrare:

• Doza - calculată în funcţie de scopul urmărit (curativ sau profilactic), de vârstă şi greutatea corporală;

• doză unică, în vederea creşterii eficienţei şi scăderii riscului de apariţie al reacţiilor adverse;

• administrare în timpul cel mai scurt posibil deoarece serurile nu pot neutraliza decât toxinele circulante, nu şi cele fixate pe celule;

• calea de administrare – i.m., la nivelul coapsei; • supraveghere atentă, din primele minute (pentru intervenţia de

urgenţă în cazul şocului anafilactic) cât şi în următoarele 7-10 zile, pentru descoperirea eventualelor reacţii tardive.


Administrare:• Anamneză ţintită pe antecedentele alergice

personale;• Testarea obligatorie a sensibilităţii la ser – prin instilare conjunctivală; – scarificare tegumentară; – injectare intradermică a unei diluţii de ser ( în

general 1/100 sau 1/10).


Schema minimă de desensibilizare :• persoanelor negative la testare, fără antecedente alergice;• S.c. - 0,25 ml diluţie de ser 1/10 în ser fiziologic → 30 min;• S.c. - 0,25 ml ser nediluat → 30 min;• S.c. - 1 ml ser nediluat → 30 min;• restul dozei calculate de ser - pe cale im. Desensibilizarea lentă (schema Besredka):• administrarea succesivă, subcutanată, la 30 de minute

interval, a unor doze din ce in ce mai mari, cu diluţii din ce în ce mai mici,

• La apariţia unor reacţii alergice - după 30 minute, se administrează doza anterioară celei la care a apărut reacţia.


Reacţii adverse imediate :• Reacţia febrilă nespecifică - frison,

febră, agitaţie, dolor, calor la locul injectării, în prima oră după administrare;

• Şocul anafilactic - erupţie urticariană, edem glotic, bronhospasm, puls filiform şi hipotensiune arterială.

Reacţii adverse tardive • Fenomenul Arthus - congestie

locală cu evoluţie, uneori, spre necroză şi gangrenă;

• Reacţiile serice accelerate - după 2-5 zile de la seroterapie;

• Boala serului - după 6-12 zile de la administrarea serului, cu subfebrilităţi, erupţii urticariene, edeme la nivelul feţei, edem glotic, artralgii, nevrite.

2. Imunoglobuline totale• soluţii sterile ce conţin IgG umane, cuprinzând întregul

spectru de infecţii şi imunizări prin care au trecut persoanele donatoare;

• În profilaxia rujeolei – i.m. 0,2 - 0,4 ml/kg corp, în primele 3-4 zile după contactul infectant;

• În profilaxia hepatitei virale de tip A - i.m. 0,02 - 0,05 ml/kg corp, în prima săptămână după contactul infectant;

• Imunoglobulinele de tip Ig G monomeric:– i.v. în terapia de substituţie a imunodeficienţelor

(hipogamaglobulinemia congenitală, infecţia HIV);– în boli autoimune (purpură trombocitopenică idiopatică);– în tratamentul unor boli severe cu imunosupresie intrainfecţioasă

(septicemii, meningite, pneumonii).

3. Imunoglobuline specifice

• Conţin anticorpi umani specifici, împotriva unui anumit microorganism sau a unui anumit determinant antigenic;

• de rutină - Ig antitetanice şi antirabice;• Ig antivirus varicelo-zosterian - prevenirea bolii

postexpunere la copiii imunodeprimaţi (cu leucemii, limfoame, HIV/SIDA);

• Ig antivirus citomegalic – profilaxia/tratamentul bolii citomegalice la primitorii de transplant;

• Ig antihepatită B (în asociere cu vaccinarea antihepatită B): – profilaxia postexpunere la nou-născuţii din mame cu markeri VHB; – după contact mucos/parenteral, cu fluide biologice infectante

(personal medical, contacţi sexuali).

Produse de imunizare pasivă

Documents

Prezentare L.P. 2