ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

OCLUZIE INTESTINALĂ

CONDUCATOR ŞTIINŢIFIC:Conf. dr. TEODORA OLARIU

  

ABSOLVENT:POPA ANA

   

ARAD2010

CUPRINS MOTIVAŢIA DEFINIŢIE

SIMPTOMATOLOGIE TRATAMENT

PARTE A SPECIALĂ STATISTICĂ CAZ CLINIC CONCLUZII

MOTIVAŢIAOcluzia intestinală este una din marile urgenţe chirurgicale, care dacă nu

este diagnosticată la timp, poate avea consecinţe nefaste. În stadiul incipient, de multe ori, diagnosticul este incorect pus, ceea ce duce la complicaţii severe.

Sentimentul “empatie” trebuie să fie primordial iar speranţa şi optimismul trebuie aratate si transmise celui bolnav.

Pentru pacientul cu ocluzie intestinală,rolul asistentei medicale este important şi de lungă durată atât în pregătirea preoperatorie cât şi după intervenţia chirurgicală.

Asistenta medicală care îşi desfasoară activitatea într-un serviciu de chirurgie este un factor deosebit de însemnat în asigurarea unui bun tratament aplicat bolnavilor. De cunostinţele profesionale acumulate ,de constiinciozitatea cu care lucrează şi de ataşamentul pe care asistenta medicală îl are faţă de bolnav depinde în mare masură vindecarea acestuia.Ea trebuie să dea dovadă de spirit de observatie,de discernământ,de simţul datoriei şi al responsabilităţii.

De multe ori evoluţia unei boli ,cum este şi ocluzia intestinală ,se hotărăşte în câteva minute;de felul cum asistenta medicală ştie cum să acţioneze la indicaţiile medicului sau din proprie initiativă ,depinde deseori modul de evoluţie a bolnavului.

Desfăsurându-mi activitatea profesională pe secţia de chirurgie am întâlnit multe cazuri de ocluzie intestinală şi mi-am dat seama de importanţa recunoaşterii precoce a simptomatologiei bolii,de rolul asistentei medicale în acordarea îngrijirilor de nursing pacienţilor suferinzi de această boală.

Am ales această temă tocmai din dorinţa de a ştii cât mai multe despre diagnosticarea corectă şi tratamentul precoce al acestei urgenţe chirurgicale.

Asistenta medicală ,prin dăruirea şi priceperea ei ,stabileşte cu pacienţii o legătură aparte,îngrijindu-i ca pe proprii membrii ai familiei.

DEFINIŢIE

Ocluzia intestinală este o stare patologică determinată de oprirea completă şi persistentă a tranzitului intestinal şi în consecinţă, imposibilitatea evacuării de materii fecale si gaze.

Ea constituie unul din cele mai complexe şi mai grave sindroame ale abdomenului acut,încadrându-se între marile urgenţe chirurgicale. Incindenţa ocluziei creşte în raport cu vârsta.

SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia clinicăDebutul manifestărilor clinice poate fi brusc sau lent

progresiv în timp, în raport cu etiologia obstrucţiei.Durerea apare indiferent de mecanismul ocluziei,

dar poate avea caractere diferite. În caz de ocluzie prin strangulare durerea se instalează brusc, este foarte intensă şi continuă. În ocluzia prin obstrucţie durerile sunt mai puţin intense, cu aspect colicativ determinat de momentele de hiperperistaltică.

Localizarea durerii este iniţial la sediul obstacolului, apoi devine difuză în tot abdomenul.

În timp durerea se atenuează şi se instalează un disconfort abdominal, dar starea generală se agravează.

În ocluzia dinamică elementul subiectiv este dat de distensia abdominală.

Vărsăturile apar reflex după durere, dar urmează apoi o perioadă de acalmie, variabilă în funcţie de sediul ocluziei. Vărsăturile frecvente precoce şi cu caracter bilios orientează spre sediul înalt al ocluziei, iar cele apărute mai tardiv şi având caracter fecaloid sunt manifestările unei ocluzii joase.

Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale apare precoce în ocluzia joasă şi în ileusul paralitic şi mai tardiv în ocluzia înaltă. Evacuarea de materii fecale poate avea loc şi după instalarea ocluziei, provenind din intestinul situat mai jos de obstacol.

Durerile colicative urmate de evacuarea de scaune moi semnifică prezenţa unui obstacol incomplet.

TRATAMENTUL OCLUZIILOR

Tratamentul bolnavului cu ocluzie intestinală trebuie să înceapă practic o dată cu internarea.

Tratamentul medicalTrebuie început imediat şi constă din administrarea de soluţii perfuzabile care vor conţine glucoză, ser fiziologic, electroliţi (în special K şi Na) care se administrează intravenos, după un bilanţ iniţial al pierderilor hidroelectrolitice ale bolnavului, administrare de antibiotice, corectarea insuficienţelor de organ depistate, corectarea anemiei la bolnavii vârstnici plus medicaţie parasimpatico-mimetică (Miostin).

Tratamentul chirurgicalOrice ocluzie declarată mecanică reprezintă o indicaţie chirurgicală de

urgenţă. Indiferent de tipul de ocluzie, scopul principal al tratamentului chirurgical este de a pune în evidenţă obstacolul care va trebui suprimat, sau dacă acest lucru nu este posibil va trebui scurtcircuitat.

Concluzia care se desprinde este că ocluzia intestinală are o multitudine de rezolvări chirurgicale care trebuie practic să fie adaptate la fiecare caz în parte.

Important de reţinut este şi faptul că tratamentul susţinut de reechilibrare hidroelectrolitică trebuie continuat până la normalizarea constantelor sanguine, reluarea tranzitului şi a alimentaţiei orale.

PARTEA SPECIALĂPartea specială a lucrării este impărţită

în două subcapitole bine definite.Primul subcapitol prezintă date statistice

asupra unui studiu retrospectiv al bolnavilor cu ocluzie intestinală, diagnosticaţi, internaţi şi operaţi în anul 2009 în Spitalul Judeţean de Urgentă Satu-Mare secţia Chirurgie Generală.

Al doilea subcapitol relevă prezentarea a trei cazuri de bolnavi internaţi cu ocluzie intestinală în secţia Chirurgie Generală la care s-au aplicat toate măsurile de nursing care cuprind cele 14 nevoi fundamentale ale omului.

STATISTICĂLucrarea analizează obiectiv experienţa

Spitalului de Urgenţă Satu-Mare in tratamentul chirurgical al ocluziei intestinale.

S-a efectuat un studiu retrospectiv pe o perioadă de un an -2009- la pacienţii internati si trataţi chirurgical cu diagnosticul de ocluzie intestinală.

În elaborarea acestui studiu am utilizat foile de observaţie clinică şi protocoalele operatorii din perioada analizată.

Indicatorii studiaţi au fost: frecvenţa, tipul ocluziei, incidenţa în funcţie de sex, incidenţa în funcţie de mediul de provenienţă, incidenţa pe categorii de vârstă.

În anul 2009 au fost internaţi pe secţia Chirurgie Generală a Spitalului Judetean Satu Mare 3615 pacienţi cu diverse afecţiuni chirurgicale. Dintre aceştia 548 s-au prezentat cu diferite tipuri de ocluzii.

TOTAL AFECŢIUNI CHIRURGICALE

3615

OCLUZII INTESTINALE 548

anul 200915%

85%

ocluzii intestinale

alte afectiunichirurgicale

Din această diagramă rezultă că frecvenţa ocluziei intestinale ( 15,15% ) ca afecţiune chirurgicală este destul de mare.

Distribuţia pacienţilor în funcţie de tipul ocluziei este prezentată în tabelul şi graficul următor :

Din totalul de 548 de ocluzii, 289 (52,73%) sunt ocluzii prin aderenţe şi bride, 85 (15,51%) de natură neoplazică, 71 (12,95%) provin din hernii inghinale, restul de 103 (18,79 %) fiind alte tipuri de ocluzii.

TIPUL OCLUZIEI

Aderente si bride

Neoplazice Hernii inghinale

Alte tipuri de ocluzii

NUMĂR DE CAZURI

289 85 71 103

103

7185

289

0

50

100

150

200

250

300

aderente si bride neoplazice hernii inghinale alte tipuri deocluzie

Numar de persoane cu ocluzie intestinala internate

Prezint mai jos distribuţia cazurilor de ocluzie intestinala raportată la cele două sexe:

Din totalul de 548 de ocluzii intestinale, 153 (27,91%) au fost de sex masculin iar 395 (72,08%) au fost de sex feminin ceea ce demonstrează o frecvenţă cu mult mai ridicată la sexul feminin decat la sexul masculin.

SEX NUMĂR DE CAZURI

MASCULIN 153

FEMININ 395

Incidenţa ocluziei intestinale în functie de sex

72%

28%

Masculin Feminin

În continuare este prezentată frecvenţa ocluziei intestinale în funcţie de mediul de provenienţă:

Se pare ca persoanele din mediul rural sunt mai afectate de aceasta boală decât cele care provin din mediul urban, raportul fiind de 1,25: 1.

MEDIUL DE PROVENIENTA

NUMĂR DE CAZURI

RURAL 305

URBAN 243

Incidenţa ocluziei intestinale în functie de mediul de provenienta

44%

56%

RURAL URBAN

Distribuţia ocluziei intestinale în funcţie de categoriile de vârste se prezintă în felul următor:

Cea mai afectată grupă de vârstă a fost cea cu vârsta cuprinsă între 55-64 de ani reprezentând 25,72% din numărul total de cazuri. Pe locul doi este grupa de vârstă 45-54 ani iar pe locul trei cea între 65-74 de ani reprezentând 24,08% respectiv 21,53 % din numărul total de cazuri. Ocluzia intestinală este mai rar intalnită la copii şi tineri.

Categoria de vârstă

Sub 15 ani

Intre 15-24 ani

Intre 25-34 ani

Intre 35-44 ani

Intre 45-54 ani

Intre 55-64 ani

Intre 65-74 ani

Intre 75-84 ani

Peste 85 ani

Număr de cazuri

0 1 24 114 132 141 118 18 0

0 1

24

114

132141

118

180

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Sub 15ani

15-24ani

25-34ani

35-44ani

45-54ani

55-64ani

65-74ani

75-84ani

Peste85 ani

CAZ CLINICA.Date stabile Nume: P.Prenume: V.Data naşterii: 05.02.1941Naţionalitate: românăReligie: ortodoxaLimba vorbită: românăOcupaţie: pensionar Grupa sanguină: AB IV B.Date variabileDomiciliul:Judeţul: Satu-MareLocalitatea : Odoreu

C. Date legate de starea fizică şi psiho-socială:

◘ Temperatura 37,4 0C ◘ Tensiunea arterială: 135/ 90 mm Hg ◘ Respiraţia: 20 de respiraţii/ minut ◘ Starea generală: alterată◘ Tegumentele şi mucoasele: palide◘ Tahicardie -puls 85 bătăi /minut◘ Tranzit intestinal: abolit

ISTORICPacientul P.V. de naţionalitate română, religia ortodoxă, statură mijlocie,

înalţime 1,68 cm, greutate 73 kg,este pensionar, are doi copii, este nefumător şi consumă ocazional băuturi alcoolice.

Condiţiile de viaţă, familiale şi sociale sunt bune; pacientul nu prezintă boli ereditare şi nu este alergic la nici un medicament.

Pacientul nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe motiv de hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica.

El afirma ca boala a debutat în urmă cu aproximativ 4 zile prin dureri abdominale colicative, greţuri si vărsături alimentare.

Având în antecedente o pancreatită cronică, se consderă iniţial o pancreatită cronică acutizată, însă evoluţia clinică sugerează o ocluzie intestinală. De 2 zile prezintă oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi de aproximativ ½ ore şi pentru gaze.

MOTIVELE INTERNĂRII În data de 02.04.2010, starea generală se altereaza precoce, tranzitul

intestinal este complet abolit incluziv pentru gaze , apar dureri colicative abdominale intense şi continue, vărsături precoce şi intense, balonări acute cu caracter continuu. Pacientul este dus de urgenţă la Spitalul Judeţean Satu Mare unde este consultat şi este internat la ATI .

DIAGNOSTIC MEDICALOcluzie intestinală mecanică prin strangulare intestinală prin bride.

EXAMEN CLINIC ŞI PARACLINIC 

La examenul clinic se constata un abdomen destins, sensibil la palpare, simetric care participă în mod redus la mişcările respiratorii.Sensibilitatea abdominală este difuza si se constata apărare musculară difuză moderată.

Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale şi gaze, si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.Starea generala este uşor alterata, tegumentele şi mucoasele sunt palide.

Sistemul osteoarticular este integru morfofuncţional, sistem muscular normoton, normochinetic.

Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice , usoara tahipnee, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular prezent bilateral.

Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 135/90 mm Hg

Pacientul este orientat temporo-spatial. 

La ecografia abdominală se constată:-ficat usor marit, hiperecogen;-colecist hipoton, fără calculi;-cai biliare libere;-splină de 11 cm, fără modificări;-rinichi bilateral fără calculi, fără hidronefroză;-pancreas fără modificări ecografice.

 In urma examenului radiologic pe gol constatam: nivele hidroaerice

de dimensiune medie situate în flancul stâng. Examene de laboratorHematologice:

Hematocrit 46% (37-42% )Leucocite 9.200/mm³ (4.000-8.000/mm³)Timp de sângerare 14 s (12-16s)Timp coagulare 5.5 min (4-6 min)

Biochimie:Creatinină 0.95 mg% (0.8-1.2 mg/%)Glicemie 113 mg% (80-120 mg% a)

Ionograma sanguină:Na 133 mmol Ul (125-140mmol/m)K 4.1 mmol/l (4.5-Smmol/l)

DIAGNOSTIC NURSINGDiagnosticul de nursing preoperator

- Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate;-Tulburarea eliminarilor manifestată prin balonări, vărsături

precoce şi intense, oprirea tranzitului intestinal.-Disconfort manifestat prin dureri abdominale intense şi continue

datorita ocluziei.- Alterarea functiei circulatorii manifestata prin soc, tahicardie,

hipertensiune, adinamie; Diagnostic de nursing postoperator

- Tulburarea nutritiei datorita anorexiei , greţurilor şi vărsăturilor- Dificultate de a se misca datorita durerii-Disconfort manifestat prin durere datorita interventiei chirurgicale

suferite;- Alterarea homeostaziei manifestate prin subfebrilitate- Alterarea eliminărilor intestinale legată de mobilitatea redusă- Tulburări ale somnului manifestate prin insomnie datorita durerii

si anxietatii- Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate- Comunicare ineficace la nivel afectiv

STABILIREA PRIORITĂŢILOR- Diminuarea durerii şi a anxietăţii - Pacientul să prezinte o stare de nutriţie adecvată şi funcţii vitale în

limite normale- Pacientul să aibă o diureză şi un tranzit intestinal normal- Pacientul să prezinte confort fizic şi psihic - Pacientul să nu prezinte complicatii - Pacientul să cunoască aspectele bolii şi a regimului igienico-dietetic

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA DIAGNOSTIC NURSING

MANIFESTǍRI DE DEPENDENŢǍ

SURSA DE DIFICULTATE

1. A bea şi a mânca Dificultatea de a se alimenta şi hidrata

-slabiciune;- inapetenţă, - uscăciunea mucoasei nazele şi a cavităţii bucale

-anorexia;-greturi-varsaturi-prezenţa sondei de aspiraţie gastrică

2. A elimina Alterarea eliminării intestinale

- durere abdominală-absenţa tranzitului intestinal-meteorism

-mobilitate redusă- interventia chirurgicala

3. A păstra integritatea şi igiena tegumentară

Dificultatea de a-şi acorda îngrijiri de igienă

-neputinţă motorie-tegumente şi mucoase uscate

Diminuarea mobilităţii, constrîngeri fizice, durere, oboseala, slăbiciune, şedere îndelungată în pat

4. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

-Subfebrilitate-temperatură: 37,4 grade C Tensiune intraabdomială

5. A dormi şi a se odihni

Tulburări ale somnului manifestată prin insomnie

-oboseală, somn agitat, treziri frecvente

-anxietate;- stres-durere

NEVOIA DIAGNOSTIC NURSING

MANIFESTǍRI DE DEPENDENŢǍ

SURSA DE DIFICULTATE

6. A se mişca şi a avea o bună postură

Diminuarea mobiliăţii - astenie-stare generală alterata-diminuarea mobilităţii

-durere-slăbiciune

7. A se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca

- epuizare şi poziţie antalgică

-slăbiciune-durere.

8. A respira şi a avea o bună circulaţie

Alterarea respiraţiei legată de durere si insuficienta circulatorie

-respiraţie superficială-tahipnee, tahicardie

- Insuficienţă respiratorie şi insuficienţă circulatorie acută

9. A evita pericolele Disconfort

Anxietate, Fatigabilitate

-cefalee, -greţuri, -ameţeli, -durere abdominală, -nelinişte, -transpiraţii reci

- Schimbări de gradul de intimitate, prezenţa unor bolnavi gravi în salonConstrângeri fizice (sondă,dren)

10. A se recrea Incapacitatea de a se recrea

-neparticiparea la activităţi recreative

-anxietate;-durere

11. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Deficit de cunoaştere legat de educaţia insuficientă

-cunoştinţe insuficiente asupra bolii.

-educaţia insuficientă;

12. A fi preocupat în vederea realizării

Sentiment de neputinţă legat de incapacitatea de control a bolii

-amărăciune;-sentiment de inutilitate; 

- Incapacitatea de a-şi rezolva problemele personale

NEVOIA DIAGNOSTIC NURSING

MANIFESTǍRI DE DEPENDENŢǍ

SURSA DE DIFICULTATE

13. A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Această nevoie nu este alterată

14. A comunica Comunicare ineficace la nivel afectiv

-izolare socială;-lipsa comunicării;-retragere în sine

-mediu necunoscut, slăbiciune, -oboseală, epuizare

PLAN DE ÎNGRIJIRE 02 aprilie-12 aprilie 2010

Diagostic de îngrijire

Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate

Evaluare

Risc de aparitie a complicaţiilor imediate,tromb-embolice si infectioase

Prevenirea complicaţiilor imediate,diminuarea riscului tromb-embolic si infectios

►Urmăresc faciesul pacientului, ►Supraveghez funcţiile vitale după intervenţie până ce se menţin şi ajung la valorile normale► explic pacientului necesitatea mobilizarii cât mai precoce

►la fiecare două ore invit bolnavul să se mobilizeze pentru a preîntâmpina apariţia escarelor;

MonitorizareTA = 115/70mmHgP = 98/minAdministrez Clivarin 0,25ml s.c/ziToaleta plagii cu solutii antiseptice Antibioterapie: Tazocin 3x1fl/zi

Funcţiile vitale se menţin în limitele normale Nu apar complicaţiipostoperatorii

Respiratie alterata

Pacientul sa prezinte o respiratie eficienta

►Asigurarea unui microclimat corespunzător►Aerisirea salonului►aşez pacientul într-o poziţie confortabilă;►fac cu pacientul exerciţii de respiraţie

OxigenoterapieMonitorizarea respiraţiei

Pacientul respiră mai uşor

Diagostic de îngrijire

Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate

Evaluare

Durere la nivelul plăgii post-operatorii

Pacientul să prezinte semne de calmare a durerii in 30 de minute

►Identific factorii care contribuie la exacerbarea manifestărilor clinice în vederea înlăturării lor;►Comunic pacientului că durerea va scădea din intensitate după administrarea analgezicelor►Asez pacientul intr-o poziţie antalgică

Administrare de antialgice:Algocalmin 3x1/ziMialgin fiola I î.m. - la nevoie

Durerea se ameliorează în aproximativ 30 min.

Alterarea eliminărilor

Pacientul să înţeleagă rolul sondei nazogastrice

►Explic necesitatea menţinerii sondei nazogastrice►Susţin bolnavul în timpul vărsăturii fizic şi moral ►Notez cantitatea de lichid de aspiraţie în FO ►supraveghez îndeaproape pacientul pentru a-i asigura condiţiile în momentul vărsăturii.

Verific permeabilitatea sondei, Aspir secreţiile gastrice

După efectuarea tehnicii, dispare senzaţia de greaţă a pacientului

Tulburare de somn

Pacientul să prezinte un somn odihnitor,suficient

►identific factorii care îl împiedică pe pacient să aibă un somn odihnitor prin discuţii cu acesta;►Creez un climat de linişte în salon, asigur pacientului o poziţie comodă.pentru somn►Aerisesc salonul

La indicaţia medicului administrez:Diazepam f. î.m. seara

După efectuarea tehnicilor pacientul adoarme

Diagostic de îngrijire

Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate

Evaluare

Perturbarea alimentaţiei şi hidratării

Pacientul să fie reechilibrat hidroelectrolitic si nutritional

►stabilesc indicele de masă corporală al pacientului;►cântăresc şi măsor pacientul;►stabilesc împreună cu pacientul un regim alimentar hipocaloric ţinând cont de preferinţele sale alimentare dar şi de contraindicaţiile bolilor de care suferă;►umezesc buzele pacientului cu un tampon îmbibat în ceai amar

Administrez:Sol Glucoză 10%, 500ml + 10U insulină/fl+20ml KClSer fiziologic 1000ml

Cavitatea bucală este curată, tegumentele şi mucoasele se menţin în stare de umiditate

Dificultatea în acordarea îngrijirilor igienice

Menţinearea tegumentelor în stare curată si integre

►Ajut pacientul sa isi satisfaca nevoile fiziologice►Efectuez toaleta pe regiuni a pacientului►Schimb lenjeria de pat şi corp ori de cîte ori este nevoie, respectând regulile, de prevenire a escarelor►Toaletez mucoasa nazala cu ser

► Efectuez tapotaj si masaj pacientului la indicatia medicului

Pacientul prezintă tegumente integre şi se simte mai comfortabil

Anxietate Pacientul sa fie echilibrat din punct de vedere psihic

►Port discutii cu pacientul pentru a-l linisti►Il asigur pe acesta ca va avea parte de ingrijiri de calitate si ca starea sa se va imbunatati►ii explic toate tehnicile si procedurile care i se efectueaza

Pacientul este mai putin anxios

Diagostic de îngrijire

Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate

Evaluare

Imobilizare Mobilizarea pacientului

Ajut pacientul să efectueze mişcări usoare ale membrelor, ridic bolnavul în poziţie şezândă a doua zi după intervenţieAjut pacientul sa se plimbe prin salon si sa mearga la toaleta

Masaj,Tapotaj la indicaţie

Pacientul prezintă o stare de bine

Evaluarea finală:

Pacientul P. V. este internat de urgenţă în secţia A. T. I. cu diagnosticul de ocluzie intestinală de data de 02 aprilie 2010. Se intervine chirurgical de urgenţă constatându-se că bolnavul are o ocluzie intestinală mecanică prin strangulare intestinală prin bride şi aderenţe.Postoperator mi – am propus următoarele obiective:

- monitorizarea funcţiilor vitale şi a eliminărilor- combaterea durerii- schimbarea pansamentului şi a pungii de dren- restabilirea tranzitului intestinal- înlăturarea setei- menţinerea sondei nazogastrice atât cât este necesar- bolnavul să fie echilibrat nutritiv- combaterea insomniei- mobilizarea cât mai precoce a pacientului- menţinerea igieniei corporaleAceste obiective mi le-am atins, bolnavul se simte bine, are o stare

generală bună, este nerăbdător să se întoarcă la familia lui şi este fericit că s-a refăcut după operaţie.

În data de 12 aprilie 2010 se externează vindecat chirurgical cuurmătoarele recomandări:

- să respecte regimul igieno dietetic- să evite efortul fizic- să revină la control peste 14 zile- să se prezinte la medic în caz de complicaţie.

CONCLUZIIIn urma celor trei cazuri studiate am constatat că:

 1.Ocluzia intestinală constituie unul dintre cele mai complexe

şi mai grave sindroame ale abdomenului acut .2.Diagnosticul de ocluzie intestinală este urgent, el trebuie

stabilit rapid pentru a se putea acţiona în timp util pentru bolnav.3.Neprezentarea la timp,ignorarea semnelor bolii are o

frecvenţă crescută şi reprezintă un important factor de prognostic negativ.

4.Comunicarea dintre asistenta medicală şi pacient este fundamentală în nursing pentru evaluarea situaţiilor date şi recunoaşterea adevăratelor probleme,aspecte ce stau la baza realizării unui plan de îngrijire care să satisfacă toate nevoile.

5.Rolul asistentei este de a supraveghea în permanenţă ,de a observa în totalitate,de a liniştii şi de a da încredere fiecărui pacient astfel încât prin comportamentul şi atitudinea ei să înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie.

6.Datorită faptului că în urma intervenţiei chirurgicale survin alterări ale autonomiei nevoilor fundamentale ale pacientului ,este necesar să se elaboreze un plan de intervenţii care permite stabilirea ordinii,priorităţilor care trebuie respectate.

7.In procesul de îngrijire a pacienţilor cu tratament chirurgical al ocluziei intestinale ,evalurea este o condiţie absolută a calităţii ingrijirilor.Ea trebuie să se facă cu regularitate la diverse intervale .Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul,atunci trebuie să ştim de ce nu avem rezultatul scontat şi cum să corectăm situaţia .

8.Spitalizarea tardivă este factorul major de risc în această patologie şi totodată un important factor de prognostic negativ.

9.Această boală nu poate fi tratată la domiciliu prin metode conservatoare, intervenţia chirurgicală este imperios necesară, de momentul realizării ei depinzând evoluţia ulterioară a bolii.Devotamentul,amabilitatea,discreţia,abilitatea sunt atuuri majore care nu trebuie să lipsească unei asistente medicale şi care vor completa,în mod fericit conştiinciozitatea profesională,cu scopul bine precizat şi anume reintoarcerea pacientului la viaţa normală.

10.In urma studiul statistic retrospectiv realizat am constatat că persoanele din mediul rural sunt mai afectate de această boală decat cele care provin din mediul urban,raportul fiind de 1,25:1.

11.Mortalitatea şi morbiditatea postoperatorie sunt influenţate de tipul de patologie, complexitatea intervenţiei chirurgicale,experienţa chirurgului şi dotarea spitalelor.

12.Ocluzia intestinală se întâlneşte la orice varstă,la tineri şi adulţi este mai rară,la varstnici mai frecventă cu o rată a mortalităţii crescută.

13.In tratamentul postoperator al bolnavilor supuşi chirurgical se urmăreşte în mod deosebit prevenirea apariţiei complicaţiilor postoperatorii imediate,precoce şi tardive,ceea ce obligă asistenta medicală la o urmărire foarte atentă a pacienţilor postoperator.

14.Un rol important în vindecarea bolnavilor îl reprezintă asistenta medicală care trebuie să îl cunoască îndeaproape pe bolnav,să stabilească raporturi sănătoase şi de încredere reciprocă,trebuie să ţină seama că fie şi numai internarea poate constitui o situatie stresantă.

15.Momentul internării, primul contact al bolnavului cu spitalul şi cu personalul medical,contactul cu ceilalţi bolnavi şi felul în care este primit au o importantă deosebită pentru evolutia ulterioară a procesului patologic.

16.Pentru o evolutie favorabilă a pacienţilor operaţi este necesară o pregătire preoperatorie atât fizică cât şi psihică a pacientului informându-l în legătură cu tehnicile necesare a-i fi efectuate explicându-i că de o bună pregătire fizică şi psihică depinde reuşita intervenţiei chirurgicale ,evitând complicaţiile.

17.Asistenta medicală ,o verigă importantă a corpului medical, va conştientiza pacientul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea,în procesul de vindecare având un rol important stabilirea unor obiective precise ,a unui plan de educatie şi ingrijire precum şi comunicarea asistentei cu pacientul şi familia acestuia.

18.Asistenta este cadrul care se află în permanenţă lângă bolnav,ea este legatura directă şi cea mai calificată dintre medic şi omul suferind.Rămânând mai mult timp decât medicul langă bolnav ,ingrijindu-l,asistând la felul cum acesta se alimentează sau ajutându-l să mănânce,administrându-i medicaţia zilnică ,controlându-i temperatura şi pulsul,tensiunea arterială,observând cantitatea de urină pe care acesta o elimină,caracteristicile urinii şi ale scaunelor,felul cum bolnavul umblă,cum se odihneşte,cum vorbeşte sau raţionează,asistenta medicală poate să-şi facă o imagine foarte exactă asupra evoluţiei bolii care,împărtăşită medicului chirurg ,poate ajuta în mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.