prezentare sas.ppt

8/10/2019 prezentare sas.ppt

1/29

Sindromul de apneen somn

Dr. Mariana BanicaMedic specialist pneumolog


2/29

Apnee

-intreruperea fluxului de aer oronazal cu durata 10 sec

insotita de scaderea SaO2 cu 4% si/sau microtrezire

Hipopnee

-diminuarea flux de aer oronazal cu 50%, cu durata 10 secinsotita de desaturare 3-4%

Sindromul de apnee in somn:-inregistrarea de minim 10 apnei-hipopnei/ora de somn:

-hipoxemie stimularea sistemului nervos

simpatic(cresterea valorilor tensiunii arteriale si afrecventei cardiace)

-microtreziri/ fragmentarea somn somnolenta diurna


3/29

Clasificare

Apnea poate fi:

Obstructiva:colabarea cailor aeriene superioare-absentafluxului aerian

mentinerea efortului respirator

Centrala: afectarea centrilor respiratori

absenta efortului ventilator si a fluxului aerian

Mixta: debuteaza ca o apnee centrala si se termina ca o apneeobstructiva


4/29

Prevalena sindroamelor de

apnee n somn

4% din brbaii de vrstmedie

2% din femei n special dupmenopauz

0,7 % copii


5/29

Factori de risc

varsta: 50-60 ani

Sex- frecventa mai mare la barbati (>40 ani)

- femei- riscul creste 4 ori dupa menopauza

Obezitatea

Anomalii craniofaciale: retrognatie, hipoplaziemandibulara(sdr Pierre-Robin), macroglosie, hipertrofieamigdaliana, acromegalie, deviatie de sept, polipoza nazala

Poztia corpului: supine

FumatulConsumul de alcool

Medicamente: benzodiazepine

Predispozitie genetica


6/29

FIZIOPATOLOGIE

Obstructie nazala : deviatie de sept, polipoza nazala, rinite acute sau cronice

UARS

Faringe ingust constitutional sau prin exces de tesuturi moi

(val palatin lung, amigdale hipertrofiate, tesut adipos, macroglosie, hipertrofieparotidiana)

Presiune negativa in inspir

Instabilitatea controlului respiratiei

Scaderea tonusului muschilor dilatatori ai faringeluihipotonie de somn (somn REM)

- reflexe neuro-musculare faringiene diminuate- consum de alcool si benzodiazepine


7/29


8/29


9/29

OBEZITATEA

Ample studii populaionale au evideniat corelarea SAS cu

obezitatea, evideniind o relaie direct ntre severitatea SAS

(apreciat prin indexul de apneehipopnee) i indicele de mas

corporal (BMI). sindromul Pickwick(SAS+ sindrom obezitate-

hipoventilatie)

Asocierea ntre obezitate i apneea obstructiv de somn este mai

frecvent la pacienii care prezint creteri ale circumferinei talieii

gtului, nsoite de sforit.

Obezitatea este principalul predictor al apneei de somn.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwickhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwickhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwickhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwickhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwickhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwickhttp://fr.wikipedia.org/wiki/Syndrome_de_Pickwick


10/29

Manifestrile SAS

Simptome diurne:

Somnolenta diurna excesiva

Tulburari de memorie, concentrare si de personalitate legate deoboseala cronica

Cefalee matinala Reflux gastro-esofagian

Disfunctie erectila

La copii: scadere sau stationare ponderala, performanta scolarasuboptimala, enurezis , tulburari comportamentale


11/29

-SFORAIT PUTERNIC, CRONIC (95% DIN PACIENTI)

-EPISOADE DE APNEE SAU

OBSTRUCTIE AERIANA SUPERIOARA IN TIMPULSOMNULUI (SEMNLATATE DE ANTURAJ)

-SOMN FRAGMENTAT PRIN TREZIRI FRECVENTE

-POLIURIE

Simptome nocturne:


12/29

CHESTIONAR (SCORUL EPWORTH) PENTRU

SOMNOLENTA DIURNA

OXIMETRIE NOCTURNA

POLIGRAFIE CARDIO-RESPIRATORIE (POATE FI

AMBULATORIE)POLISOMNOGRAFIE

DIAGNOSTICUL SASO


13/29

Diagnostic1. Somnolenta diurnascorul Epworth


14/29

Scorul maxim este de 24

Un scor mai mare de 10 arata o somnolenta patologica dar NUESTE CORELAT CU SEVERITATEA SASO


15/29

DiagnosticMetode de screening i monitorizare a somnului nregistrare ambulatoriepoligrafie

Rol de screeningpacienii cu IAH > 30 nu trebuie sfacPSG Monitorizare terapeutic nregistrarea debitului oro-nazal , miscarile toracelui, frecventa cardiaca

i saturaia O2

nregistrare n spitalpolisomnografie Necesito noapte de spitalizare, personal calificat, aparatur

costisitoare Cuprinde EEG, EOG, EMG, EKG, debitul oro-nazal, micrile

abdominale/ toracice, microfon (inregistreaza sforaitul) si saturaia O2


16/29


17/29

Diagnostic

Cel puin 10 apnei + hipopnei pe ora de somn

Aprecierea severitii SAOS - calcularea IAH:

uor 15/or de somn

moderat 15 30/or de somn

sever > 30/or de somn

-Sunt in general tratate sindroamele severe

-sindroamele moderate sau usoare care se insotesc de semne clinicesemnificative (somnolenta diurna)


18/29

Complicatiile SASO

HTA: SAOS este un factor de risc independent al HTA (risc crescut de 2-

3 ori, daca IAH >30) 50 90% din pacientii cu SAOS (diagnosticat) au HTA SAOS este o cauza frecventa de HTA rezistenta la tratament

tratamentul SAOS este eficace aspura HTA risc crescut de infarct miocaridic, AVC, insuficienta cardiaca, creste

frecventa si riscul aritmiilor cardiace desaturari nocturne activarea sistemului nervos autonom simpatic

sindrom metabolic

creste riscul accidentelor rutiere

scaderea libidoului


19/29

Tratament

Scadere ponderala

Igiena somnului

Renuntarea la consumul de alcool si sedative

Tratamentul comorbiditatilor

Aceste metode au un efect modest si sunt uneori greu de

implementat pe termen lung


20/29

Igiena somnului

camera linistita, cu temperatura de 18-20 C

pat comfortabil

fara mese ce necesita efort digestiv mare

fara alcool plimbare seara

conditionarea pozitiei de somn in decubit lateral si evitarea pozitieide decubit dorsal


21/29

Tratament-dispozitive orale

mping limba sau mandibula nainte

Sunt indicate pentru cazurile uoare/ moderate de SASO, caterapie alternativ.


22/29

Tratament-dispozitive orale

Sunt aplicabile la pacientii la care severitatea SAOS este modesta si

eventual dismorfie evidenta (retrognatie)


23/29

Tratament ORL

n creterea rezistenei CRS: Chirurgia nasului: reconstrucie de sept, cauterizare, polipectomie

n ngustarea velopalatin UVPP clasic, UVPP asistat cu LASER, reducerea de volum a

uvulopalatului prin radiofrecven

n ngustarea retrolingual Reducerea bazei limbiilinguoplastie cu glosectomie Chirurgie maxilofacial avansarea genioglosului i miotomie

hioid cu suspendare, osteotomie maxilo-mandibular

Se adreseaza atat apneei de somn cat si sforaitului cu scopul de acorecta modificarile anatomice care contribuie la obstructia totalasau partiala a CRS


24/29

Tratament chirurgical

Uvulo-palato-faringoplastie (UPPP)

Amigdalectomie

Rigidizarea valului palatin cu radiofrecventa

DE OBICEI NU REZOLVA DECAT SFORAITUL


25/29

Tratament specific

CPAP(Continous Positive Airway Pressure) - aparat de ventilatie cu

presiune pozitiva

Aer cu presiune - mentinerea deschisa a cailor aerifere in timpul

somnuluiBIPAP(Bilevel Positive Airway Pressure)


26/29


27/29

Terapia CPAP

Conduce la o diminuare considerabila a somnolentei diurne si acelorlalte simptome, permitand reintegrarea socio-profesionala

Imbunatateste considerabil calitateavietii

Reduce riscurile si gravitatea comorbiditatilor asociate apneii

obstructive de somn

Minim 4-6 ore/noapte


28/29


29/29

Va doresc un Somn dulce si odihnitor

Documents

prezentare sas.ppt