Moldova în timpul lui

Ştefan cel Mare

”Fosta-au acest Ştefan Vodă un om nu mare la stat.Era om întreg la fire,neleneş şi lucrul său ştia a-l acoperi, şi unde nu te gândeai, acolo îl aflai.La lucru de războaie meşter,rar război de nu biruia, şi unde-l biruiau alţii, nu pierdea nădejdea, că ştiindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor.”(Grigore Ureche,cronicar din Moldova).

Facsimil Letopiseţul Ţării Moldovei

Ştefan cel Mare(1557-1504), domn al Moldovei, face din ţara sa o putere a vremii.A urcat pe tron în cetatea Suceava, ajutat de vărul său, Vlad Ţepeş. Principala lui dorinţă este să menţină independenţa Moldovei

Vlad Ţepeş

Cetatea SuceavaŞtefan cel Mare

După ce îşi consolidează domnia(încheie alianţă cu Ţara Românească,Transilvania) refuză să mai plătească tribut turcilor.

Ca să-l pedepsească, sultanul Mahomed al II-lea trimite asupra Moldovei o

armată”câtă frunză şi iarbă”.Înfruntarea are loc la Podul Înalt (Vaslui), in iarna

anului 1475.Mica armată moldovenească ieşi învingătoare. Turcii sunt urmăriţi şi alungaţi la sud de

Dunăre.

***Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către ţările învecinate în care le aduce la cunoştinţă victoria de la Vaslui, solicitând, totodată, ajutor pe mare şi pe uscat. Suceava, 25 ianuarie 1475

***Coroanei Ungariei şi tuturor ţărilor în

care va ajunge această scrisoare, mântuire. Pre luminaţilor si măriţilor principi cu toţii, din toată creştinătatea şi din orice loc va ajunge scrisoarea noastră de faţă, noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, închinăciune prietenească şi dorim tot binele pentru binele oamenilor incredinţati cârmuirii voastre.Necredinciosul împarat al turcilor a fost a fost de multă vreme şi este pierzătorul creştinatăţii şi in fiece zi se gândeşte cum ar putea să o subjuge. Drept aceea, vă facem cunoscut domiilor voastre, că în jurul sărbătorii de curând trecute a Bobotezei, numitul turc a trimis asupra noastră o mare oştire de-a sa, cu Assar-beg şi Ali-beg si Schnder-beg, Piri-beg, fiul lui Isac-paşa, cu toată puterea sa. Şi aceştia erau căpitanii cei mari, cu oştile lor.

Înanul următor însuşi sultanul conduce armata care vine în

Moldova.Ştefan este infrânt la Războieni.Reuşeşte să se reorganizeze şi îi alungă pe turci.

Ştefan a câştigat şi bătăliile purtate şi împotriva aliaţilor turcilor,tătarii, care veneau să prade Moldova

1469 (sau 1470), aug. 20. Bătălia de lîngă satul Lipnic (Lipinti) pe Nistru.

Oştile moldovene, conduse de Ştefan cel Mare, urmărind pe invadatorii tătari, îi surprind în

dumbrava de la Lipnic şi obţin asupra lor o strălucită victorie. Sunt eliberaţi

robii capturaţi de către tătari şi redonbîndite prăzile.

- La sfîrşitul anului, o armată munteană, avînd sprijinul begilor turci din Dobrogea, încearcă, fără succes,

să cucerească Chilia, aflată în stăpînirea moldovenilor.

Cetatea Chilia

În 1497, la Codrii Cosminului, Ştefan îl înfrânge pe regele Poloniei, care a incercat să supună Moldova.Învinşi polonezii recunosc

independenţa ţării.

Cei 47 de ani de domnie a lui Ştefan cel Mare înseamnă pentru Moldova o perioadă de dezvoltare economică şi de înflorire culturală.În

urma câştigării unei bătălii, Ştefan înălţa câte o biserică sau câte o mănăstire pe care le înzestra cu picturi şi obiecte de mare valoare.

Mănăstirea Putna, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”

10 iulie 1466 – 3 septembrie 1469

Biserica „Sfântul Ilie”, Suceava1 mai – 15 octombrie 1488

Biserica „Sfântul Gheorghe”, Mănăstirea Voroneţ

26 mai – 14 septembrie 1488

Biserica „Sfântul Nicolae”, Iaşiiunie 1491 – 10 august 1492

Biserica „Înălţarea Domnului”, Mănăstirea Neamţ

... – 14 noiembrie 1497„Doamne Hristoase, primeşte casa aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul tău,

întru slava şi cinstea sfintei şi slăvitei Tale Înălţări de la pământ la cer; şi Tu stăpâne, acoperă-ne

cu mila Ta de acum şi până în veac. Ioan Ştefan voievod, din mila

lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a binevoit a începe şi a zidi casa

aceasta întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi fiului lor Bogdan şi

celorlalţi copii ai lor; şi a sfârşit-o în anul 7005 (1497); iar al domniei

sale anul al 40 şi unulea curgător, luna noiembrie 14.”

O adevărată putere militară, Moldova-„Poarta Creştinătăţii”- opreşte înaintarea Imperiului Otoman către celelalte ţari din apusul Europei

Țara era apărată de cetăți ca Soroca, Tighina și Cetatea Albă la Nistru, cetatea Chilia la Dunăre, cetățile Hotinului și Sucevei la Nord, spre Carpați

Cetatea Neamțului, iar pe Siret cetatea Romanului. Moldova era stabilă politic și bogată. Incursiunile pretendenților la domnie erau rare, și

opoziția boierilor slabă. Buna securitate a drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni să treacă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) și invers, aducând din Orient mirodenii, covoare, blănuri, metale și pietre prețioase iar din Apus postavuri și arme. Vămile culese de la aceștia aduceau bani în

vistieria domnească. Astfel se explică mijloacele materiale care i-au permis lui Ștefan să lupte și să

construiască fără încetare în lunga lui domnie.

Cetatea Albă Cetatea Chilia

Cetatea Neamţului

Cetatea Sucevei

ATESTAREA DOCUMENTARĂ A HANGULUI Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan

voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră,

tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a binevoit Domnia

mea,cu bună voinţa noastră şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu gîndul nostrum

bun, ca să întărim biserica noastră şi mănăstirea noastră de la Neamţ

Si satul anume Băloşeşti şi mănăstirea de la Hangu, pe vechiul hotar. Iar hotarul acestuii sat şi al mănăstirii să fie pe

vechiul hotar, pe unde au fost folosit de veac.

Iar la ceste este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului Ştefan

voievod. Iar pentru mai marea întărire a tuturor celor

mai sus scrise, am poruncit slugii noastre

credincioase,Dobrul logofăt, să scrie şi să atîrne pecetea noastra la

aceasta carte a noastră.

La Suceava, în anul 6966(1458) luna

februarie,13.

FILE DIN ISTORIA LOCALĂ

Luptător pentru apărarea creştinătăţii, ctitor de

biserici şi mănăstiri,marele domn a

fost declarat sfânt de Biserica

OrtodoxăRomână.

Mormântul lui Ştefan cl Mare se afla la Mănăstirea Putna.

Decoraţiunile care împodobesc mormântul sunt simboluri ale puterii şi eternităţii:floarea de genteţiana şi frunza de stejar.

O candelă veşnic aprinsă la mormântul lui Ştefan de la PutnaDe la mutarea sa la Părintele Ceresc până astăzi, mormântul său de la Mănăstirea Putna este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde fiii

neamului românesc neîncetat îşi pleacă genunchiul cu evlavie şi rugăciune către Milostivul Dumnezeu. Măritul şi drept-credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt rămâne peste veacuri o pildă de adevărat conducător de ţară, stăpânit permanent de credinţa în

Puternicul Dumnezeu, iubirea de Biserica strămoşească şi ţara, spre slava lui Dumnezeu, unul în fiinţă şi închinat în Treime, Tatăl, Fiul şi

Sfântul Duh.