Prezentarea Agentiei SC Pedro Tour SRL

CAPITOLUL III

Prezentarea agenției SC “Pedro Tour” SRL și diagnosticul economico-

financiar

În industria turistică, tour-operatorii pot fi consideraţi, după unii specialişti, drept angrosişti.

Spre deosebire de agenţiile de voiaj, tour-operatorii „sunt întreprinderi de mari dimensiuni, puternic

concentrate pe plan naţional şi internaţional atât pe orizontală, cât şi pe verticală”.

Tour-operatorul este un organizator de voiaje care face oficiul de producător pentru industria

turistică.

Produsul pe care tour-operatorii îl oferă este pachetul de servicii format din servicii de

transport, cazare în hotel, transfer la şi de la aeroport. Pe lângă acestea, pachetul poate cuprinde şi

servicii de divertisment, plimbări, închirieri maşini şi altele.

Specializarea tour-operatorului în fabricarea voiajelor forfetare îi diferenţiază de agenţiile de

turism care nu intervin decât în comercializarea produselor turistice. Tour-operatorii au deci statutul

juridic de agent de turism, dar şi de asociaţie care fabrică şi vinde forfetar produsele turistice

integrate.

Tour-operatorii moderni sau organizatorii voiajelor de grup sau individuale, aşa cum îi

cunoaştem astăzi - acţionează încă de la jumătatea secolului al XIX-lea.1

3.1. Motivul înfiintării societății

În ultimul timp activitatea turistică a luat o mare amploare. Aceste detalii referitoare la

activitatea turistică din România au reprezentat criterii esentiale in vederea luării deciziei asupra

amplasării și înființării agenției noastre de turism.

În acest sens am hotărât să înființăm agenția Pedro Tour în orașul Bacău luând în calcul mai

multe considerente.Principalul motiv al deciziei s-a axat pe faptul că acest oraș are nevoie de agenții.

Un alt aspect în vederea adoptării deciziei de amplasare a agenției în Bacău este dat de faptul

că locuitorii bacăuani cumpără des produse turistice.

1 G. Stanciulescu – Managementul operatiunilor de turism, cap. 5

3.2. Istoricul agenției

SC “Pedro Tour” SRL ,este o societate comercială cu răspundere limitată, amplasată în

orașului Bacău și accesul la aceasta se poate realiza destul de usor.

Este localizată pe strada Mărășești, nr 5, înființată în anul 1995 cu capital privat, și de atunci

poate fi considerată o parte importantă a românilor care traiesc in UK, oferind servicii de calitate.

În cadrul societății agenția de turism funcționează ca tour-operatoare cu:Tel/fax: 0234/516 076

Adresă e-mail: [email protected] / [email protected] / www.pedrotour.ro .

Societatea este înregistrată cu Cod Unic de Identificare: RO 7632616, Nr. Registrul

Comertului: J4/921/1995, Stare societate : INREGISTRAT din data 17 August 1995, Anul

infiintarii: 1995.

Asociații au convenit ca obiectul de activitate al societății să fie organizarea și vânzarea pe

cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a componentelor acestora, direct sau prin

intermediari.

Societatea Pedro-tour mai oferă un serviciu de curierat door to door care vă garantează

livrarea în max 3 zile în funcție de zona de destinație și de data de preluare a comenzii. Transportăm

colete rapid, în siguranţă şi la timp oriunde în LONDRA. O altă bază o reprezintă reţeaua noastră

complexă pentru performanţe optime de livrare. Pe de o parte, ne oferă o acoperire internaţională, pe

de alta, o prezenţă locală puternică şi o înţelegere unică a pieţelor şi a clienţilor locali.

Atuurile noastre sunt: flexibilitatea, grija și promptitudinea în livrare.

Sloganul

Sloganul de promovare al activității agenției tur-operatoare SC “Pedro Tour” SRL este : “Cu

noi orice vis este permis”.

Sigla

Bacău, Str. Mărăşeşti, Nr. 5

http://www.pedrotour.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Pedro Tour este amplasată pe spațiul personal al acționarului majoritar iar în interiorul

sediului se gasesc birouri care sunt dotate cu toate tehnologiile necesare funcționării optime:

telefoane, calculatoare, imprimante, fax, internet, scanner, xerox, mobilier:(birouri, scaune, cuier,

suport pentru materialele promoționale, dulapuri pentru acte, dosare).

La intrarea în agenție sunt vizibile actele care atestă dreptul de functionare( brevetul de turism,

licența în turism, a comisionului folosit precum și numarul de telefon la care se vor primi

eventualele reclamații).

Pe ușa principală este afisat programul de funcționare al agenției.

Societatea poate deschide de-a lungul timpului puncte de lucru, puncte comerciale, filiale și

reprezentante în toate localitățile din țară sau strainatate respectând prevederile legale.

Punctul inițial de lucru este orașul Bacău din Județul Bacău, unde se gaseste agenția de turism

tour-operatoare ce se ocupă de comercializarea de pachete turistice, asistență tehnică, vânzări bilete

de autocar, organizarea de evenimente și conferinte.

Societatea se constituie pe o durată de timp nelimitată.

Principalul obiectiv avut în vedere de agentia noastra este satisfacerea cliențior prin oferirea

unor servicii de calitate.Mergând pe deviza „Cu noi orice vis este permis” dorim să oferim clienților

vacanțe de neuitat în locurile visate.

Obiectiv propus de Pedro Tour este atragerea unui număr cât mai mare de clienți, acest lucru

putând fi realizat prin valorile ce caracterizează personalul agenției.

Printre valori se numără promptitudinea cu care răspundem cerințelor clientelei, maleabilitatea

de care dăm dovada în scopul satisfacerii lor, adaptarea la inovațiile apărute dar și dezvoltarea

continuă, respectul pe care îl afișează personalul vizavi de clienți, eficiența cu care personalul își

desfășoară activitatea, seriozitate.

Un alt obiectiv este acela de a crea relații reciproce cu clienții și de a le păstra în timp, acest

lucru realizându-se prin serviciile de calitate pe care noi le punem la dispoziția clienților.

Cu privire la relațiile cu mediul extern ne-am îndreptat atenția asupra problemelor legate de cerere,

ofertă și concurență.

Astfel agenția noastră pune la dispoziția clienților o gamă diversificată de pachete turistice

care vor fi segmentate pe urmatoarele domenii de activitate:

- ticketing

- turism intern

- turism extern

- transport colete

- pachete turistice.

Activitatea în agenție se va desfășura conform organigramei, cu 4 salariati,care sunt angajații

societății cu carte de muncă.

Scopul activității Pedro Tour este de a promova turismul intern si international, oferta agenției

cuprinzând propuneri atractive de petrecere a vacanțelor, concediilor sau weekend-urilor pentru

turiștii individuali și totodata programe turistice complete pentru grupuri organizate, cuprinzând

cazarea, masa, organizarea timpului liber, transport și asistență turistică atât în țară cât și în

străinătate.

3.3 Relatiile agenției cu mediul extern

3.3.1. Clienții

Consumatorii principali ai pachetelor de servicii de turism (sau a componențelor acestora )

furnizate de agenţia Pedro Tour este reprezentat de persoanele cuprinse în intervalul de vârstă de 18

şi 67 ani din Judetul Bacău, care dispun de venituri medii spre mari şi doresc să petreacă clipe de

neuitat în locuri mirifice din ţară sau străinătate. Aceştia doresc servicii de maximă calitate, care să

le ofere o vacanţă de neuitat.

Dar există şi consumatori care au alte aşteptări de la serviciile noastre: în primul rând sunt

oameni de afaceri (aceştia sunt presaţi de timp şi au nevoie doar de anumite servicii pe timp scurt, de

obicei nu vizitează obiectivele turistice); pensionarii sau persoanele care suferă de anumite boli(aleg

staţiunile balneare pentru a-şi înbunătăţi starea de sănătate) şi adventurierii (de obicei merg în

parcurile de distracţie).

Punctele lor comune sunt deţinerea de venituri medii spre mari, nevoia de consultanţă pentru

deciderea celui mai oportun, eficient şi eficace serviciu turistic şi nu în ultimul rând dorinţa de a se

simţi în siguranţă (totul este asigurat-clientul ştie dinainte ce anume conţine oferta turistică primind

anumite garanţii).

Non-consumatorii pachetelor turistice furnizate de agenţia Pedro Tour sunt persoanele care nu

vor apela niciodată la serviciile societăţii din motive financiare (nu dispun de bugetul necesar),

informaţionale (nu deţin informaţii despre serviciile companiei), sănătate (boli contagioase ) şi

religioase (diferite secte religioase).

3.3.2. Concurenta

Principalii competitori ai agenţiei Pedro Tour sunt agenţiile turoperatoare şi filialele marilor

agenţii, care îşi oferă serviciile în judet. Acestea sunt într-un număr foarte mare, dintre care cele mai

importante sunt: Paralela 45, Inter Tour, Cedra Tour, Eli Tour, Terra Nova, Alextours, etc.

Concureţa este foarte acerbă, fiecare agenţie având propriile strategii pentru a atrage cât mai

mulţi consumatori şi a-i fideliza, acestea constând în diferite oferte, premii, tombole sau reduceri din

preţul călătoriei.

De asemenea există şi o concurenţă de soluţii, deoarece consumatorii pot decide să-şi planifice

singuri micile excursii apelând direct la companiile de transport, cazare, alimentaţie sau pur şi

simplu dispun de mijloace proprii (maşină proprie, rulotă, casă de vacanţă, rude la care se pot caza).

Firma Pedro Tour se poate distinge de concurenţă prin serviciile calitative oferite cum ar fi

consultanţa gratuită, bonusurile pentru fidelitate, profesionalismul şi competenţa angajaţilor.

3.3.3. Furnizorii

Pentru desfăşurarea în condiţii eficiente şi eficace a activităţii de organizare şi vânzare pe cont

propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora, agenţia Magic Tour a

încheiat numerose contracte, pe bază de negociere cu diferite firme de profil, pentru a obţine

anumite avantaje şi a-şi mări gradul de profit.

Agenţia este în colaborare cu numeroase societăţi de transport care asigură :

- Transport rutier –asigură transportul de persoane cu autocarul în ţările din Europa cu posibilităţi de

legături pentru ţările de pe celelalte continente.

- Transport aerian- din România către toate destinaţiile lumii există peste 40 de companii aeriene cu

zboruri zilnice, atât clasice cât şi low cost, linii regulate sau chartere.Agenţia Malya Travel are

contract cu majoritatea printre care se numără: Blue Air, Wizz Air, Easy Jet, German Wings, British

Airways, Tarom, etc.

Deasemenea agenția de turism Pedro Tour deţine contracte cu numeroase unităţi de cazare din

România cât şi din străinătate.Acestea cuprind totalitatea mijloacelor de cazare cum ar fi hoteluri,

moteluri, cabane, pensiuni turistice, vile, sate de vacanţă având incluse anumite servicii (cheie la

cameră, baie, aer condiţionat, mini bucătării, CATV, internet etc. în funcţie de clasificarea lor).

Astfel consumatorii pot alege dintr-o multitudine de oferte în funcţie de nevoi şi de buget.Un alt tip

de furnizor al agenţiei Pedro Tour îl reprezintă cel legat de serviciile de alimentaţie. Firma are

numeroase contracte cu unităţile de alimentaţie, din fiecare oraş care este inclus în serviciile din

pachete turistice oferite de agenţie.

3.4 Sistemul de valori al SC “Pedro Tour” SRL

1. Valorile sociale ale agenției se vor reflecta prin :

- respectul reciproc între angajați,

- comunicarea deschisă între colaboratori, subordonați și șefi,

- increderea reciprocă între parteneri dar și între șefii ierarhici,

- respectul fața de opiniile celorlalți indiferent de nivelul ierarhic,

- comportament etic,

- satisfacția salariaților față de postul și funcția ocupată,

- evaluarea corectă a performanțelor individuale și recunoșterea meritelor .

2. Valorile intelectuale

- profesionalismul,

- personal calificat instruit în domeniul turistic,

- personal cu vocabular dezvoltat în special în domeniul turismului

- experiența vastă a personalului,

- capacități inovatoare ale personalului.

3. Valorile economice

- practicarea unor prețuri avantajoase,

- practicarea unor servicii profesionaliste

3.5 Resursele Umane

Agenția este formată dintr-un colectiv tânăr, răbdător și profesionist care își dorește să facă din

fiecare client un partener pe termen lung.

Eforturile echipei se concentreaza în permanență asupra diversificării serviciilor turistice

oferite clienților și în special asupra calității acestora, prin dinamismul, profesionalismul și

flexibilitatea cu care vor lucra.

Numarul angajaților este de 4 iar salarizarea se face în conformitate cu legislația României.

Pentru succesul dezvoltării agenției, sistemul de valori trebuie să fie în strânsă legătură cu

elementele vizibile ale culturii organizaționale. Managementul agenției trebuie orientat spre practici

care să se regăsească în realizările de excepție ale personalului. Pentru aceasta angajații trebuie

respectați și încurajați în inițiativele lor dar nu înainte de a cunoaste elementele vizibile ale firmei.

Agentia Pedro Tour este o societate comercială specializată pentru vânzarea produselor

turistice. În cazul agențiilor de turism Autoritatea Națională pentru Turism acordă la cerere licența

de funcționare pentru agenție și brevet de turism pentru conducatorul și personalul său de

specialitate.

În general o agenție de turism operează cu urmatoarele categorii de personal:

a) Personal administrativ: -personal cu funcții de conducere

-personal ordinar

-personal de ordine

-personal de ingrijire

b)Personal tehnic: -personal cu funcții de conducere

-personal destinat vânzărilor

-personal de execuție

c)Personal specializat: -curierii

-hostessas

-ghizii turistici

-interpreții.

Agenția Pedro Tour are angajați calificați,iar domnul Ciobanu Petrică deținând brevet de

turism. Cu precizarea că toți angajații vorbesc cursiv cel puțin o limba de circulație internațională și

dețin atestate din care reiese pregătirea lor profesională în domeniul turistic.

Organigrama agentiei PEDRO TOUR

Director de vânzări:

- coordonează activiatatea agenților de turism

- încheie contracte de vânzare

- stabilește contingentele

- stimulează vânzările

- ține evidența vânzărilor.

Agent ticketing:

- participă la încheierea contractului specific

- întocmește și verifică decontările periodice transportatorului

- ține evidența încasarilor și a biletelor

- rezervă și vinde bilete de avion

- colaboreaza cu celelalte compartimente

- întocmeste fișiere și rapoarte specifice.

Agent de turism :

- oferă spre vânzare produsele agenției tour operatoare

- furnizează informații despre pridusele oferite

- încheie contractul cu turistul

- încasează contravaloarea serviciilor

- emite bilete(voucher-ul)

- face rezervări în numele clientului

Ghidul de turism:

- se informează cu privire la structura și specificul programului

- se informează despre strucura grupului

- informează turistii despre program

- instruiește turiștii

- gestionează resursele financiare

3.6 Diagnosticul economico-financiar al agenției de turism PEDRO TOUR

3.6.1.Introducere

Într-o economie de piață funcțională evaluarea întreprinderilor reprezintă o necesitate continuă

care vizează stabilirea valorii afacerii la un moment dat, măsură avuției reale dar și posibilitatea de

sporire a bogăției în perioada ce va urma.

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit

aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Scopul diagnosticului financiar

este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea

unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general,

finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul

întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.

În literatura de specialitate se face distincţie între risc şi incertitudine. Riscul este definit ca o

situație în care nu se cunosc cu certitudine caracteristicile unui eveniment, dar se cunosc

alternativele posibile ale acestor caracteristici şi posibilităţile de apariţie ale acestora. Incertitudinea

implică cunoaşterea aproximativă a caracteristicilor aferente unui anumit eveniment, dar nu şi a

probabilităţilor de apariţie a lor. Între risc şi faliment există o legătură directă, în sensul că, cu cât un

proiect de acţiune presupune un risc mai ridicat cu atât este mai probabil un faliment, şi invers.

Diagnosticul riscului de faliment reprezintă evaluarea capacităţii întreprinderii de a-şi onora

angajamentele asumate faţă de terţi.

3.6.2. Diagnosticul financiar al riscului prin metoda scorurilor

Una din metodele cele mai folosite pentru analiza riscului de faliment, îndeosebi de către

organismele bancare, cu scopul de a determina bonitatea agenţilor economici, este metoda

scorurilor. Metoda scorurilor se bazează pe comparaţia între valorile unor rapoarte (rate) calculate

pentru agentul economic analizat şi valorile aceloraşi rapoarte calculate pentru un număr de alţi

agenţi economici, asemănători ca dimensiune şi sector de activitate, în cazul cărora sunt cunoscute

dificultăţile. Calculul acestor rapoarte se face pe baza datelor înregistrate de către agenţii economici

pe o perioadă anterioară de câţiva ani.

Scorul reprezintă o metodă de dignostic extern care constă în masurarea şi interpretarea riscului la

care se supune investitorul, creditorul întreprinderii, dar şi întreprinderea ca şi sistem, în activitatea

viitoare. El se bazează pe elaborarea unor judecăţi de valoare care combină liniar un grup de rate

financiare sau variabile semnificative.

3.6.3. Structura diagnosticului financiar

Diagnostic crestere:

Valoarea adăugată

Indicatori de lichiditatea și solvabilitate

Diagnostic echilibru:

Bilanțul financiar

Fondul de rulment

Necesarul de fond de rulment

Trezoreria netă

Diagnostic rentabilitate:

Rentabilitatea comercială

Rentabilitatea economică

Rentabilitatea financiară

Nota medie ponderată a diagnosticului financiar

Principii ale diagnosticului financiar:

investigarea prioritară a aspectelor de funcţionalitate ale întreprinderii (mediul

intern);

interpretarea dinamică a fenomenelor (mai multe perioade de timp);

aprecierea rezultatelor ţinând cont de mediul concurenţial (extern);

evaluarea gradului de risc şi incertitudine al afacerii.

imobilizările trebuie finanţate cu resurse stabile (fondul de rulment pozitiv);

îndatorarea totală (pe termen scurt, mediu şi lung) nu trebuie să depăşească

dublul valorii capitalurilor proprii;

îndatorarea la termen (mediu şi lung) nu trebuie să depăşească valoarea

capitalurilor proprii;

îndatorarea la termen nu trebuie să depăşească dublul (pentru unii) sau triplul

(pentru alţii) capacităţii de autofinanţare;

întreprindere se află în stare instabilă din momentul în care cifra sa de afaceri

este cu cel puţin10% sub pragul de rentabilitate.

BILANT FINANCIAR Tabel nr 3.1

2007 2008 2009

ACTIVE

IMOBILIZATE

0 50403 138347

Imobilizări necorporale 0 0 0

Imobilizări corporale 0 50403 138347

Imobilizări financiare 0 0 0

ACTIVE CIRCULANTE 10412 33811 95001

Stocuri 0 0 0

Creanțe 10287 32447 87976

Casa și conturile la bănci 125 1364 7025

CHELTUIELI ÎN

AVANS

0 0 0

DATORII PE TERMEN

SCURT

35439 9781 14369

DATORII PE TERMEN

LUNG

36109 134171 274697

ACTIVE CIRCULANTE

NETE/DATORII CURENTE

-25027 24030 80632

NETE

PROVIZIOANE

PENTRU RISCURI ȘI

CHELTUIELI

0 0 0

VENITURI ÎN AVANS 0 0 0

CAPITAL PROPRIU 210 210 210

REZERVE 5870 5870 5870

PROFITUL SAU

PIERDEREA REPORTATĂ

38799 65818 65818

Sursă: evidențele SC. Pedro Tour. SRL

Tabel nr 3.2

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE

CIFRA DE AFACERI 114869 193637 335812

Producția vândută 114869 193637 335812

Vânzare mărfuri 0 0 0

Subvenții din exploatare 0 0 0

Variația stocurilor 0 0 0

Alte venituri din exploatare 0 0 0

VENITURI DIN

EXPLOATARE

114869 193637 335812

Cheltuieli cu materiale 975 71952 34289

Alte cheltuieli cu materiale 0 0 0

Cheltuieli cu energie si apă 280 0 0

Cheltuieli cu mărfurile 0 0 0

Cheltuieli cu personalul 10363 29221 52445

Cheltuieli cu prestațiile externe 117205 85246 219053

Cheltuieli cu impozite, taxe,

vărsăminte

434 5568 2743

Cheltuieli cu despăgubiri, donații

și activele cedate

0 0 0

CHELTUIELI DIN

EXPLOATARE

143286 191987 332375

REZULTAT DIN

EXPLOATARE

28417 1650 3437

Venituri financiare 0 15 0

Cheltuieli financiare 0 0 0

REZULTAT FINANCIAR 0 15 0

REZULTAT CURENT 28417 1665 3437

Venituri extraordinare 0 0 0

Cheltuieli extraordinare 0 0 0

REZULTAT EXTRAORDINAR 0 0 0

VENITURI TOTALE 114869 193652 335812

CHELTUIELI TOTALE 143286 191987 332375

REZULTAT BRUT 28417 1665 3437

IMPOZIT PE PROFIT 0 266 2867

REZULTAT NET 28417 1399 570

Sursă: evidențele SC. Pedro Tour. SRL

3.6.4. Diagnosticul creșterii economice

3.6.4.1 Valoarea adăugată

Metodă de analiză a valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA) este plusul de bogăţie creat de întreprindere ca urmare a activităţii

economice desfăşurate. Ea este expresia eficienţei consumului de factori de producţie.

unde: Qe= producţia exerciţiului; Mc=marja comercială (Mc=Vmf - Chmf)

M’ = consumurile de la terţi

Metodă analitică de calcul (după CPP)

VA = Rex + Chp + Cham + Chimp (pe bază de bilanţ)

Indicatori de structură;

Indicatori de dinamică;

Indicatori de eficienţă;

Indicatori factoriali.

Tabel nr 3.3

Indicatori de

structură

Mod de calcul Explicaţii

Rata medie a

cheltuielilor materiale

Chmat= cheltuielile

materiale

Rata medie a

cheltuielilor cu personalul

Chp= cheltuieli cu

personalul (salarii şi taxe)

Rata medie a

cheltuielilor cu dobânzile

Chd= cheltuieli cu

dobânzile100VA

CR hd

Chd

100VA

CR hp

Chp

Indicele VA VAn=valoarea

adăugată în anul curent

VAn-1=valoarea

adăugată în anul

precedent

Rata medie aferentă

CA

Sursă: curs analiză economică

Tabel nr 3.4

INDICATORI UM 2007 2008 2009 2009/2008

Cifra de afaceri CA 114869 193637 335812 1,73

Rezultat din

exploatare

Rex 28417 1650 3437 2,08

Cheltuieli cu

personalul

CHp 19605 48052 57625 1,19

Cheltuieli cu

amortizarea(ajustări

privind

imobilizarile

corporale și

necorporale)

CHa 0 50403 138347 2,74

Cheltuieli cu Chi 434 5568 2743 0,49

1001

n

nVA VA

VAI

100CA

VARVA

impozite, taxe,

despăgubiri

Valoarea adăugată VA 48456 105673 202152 1,91

Cheltuieli materiale CHm 975 71952 34289 0,47

Rata medie la cifra

de afaceri

% 42,18 54,57 60,19 1,10

Rata medie a

cheltuielior

materiale

% 0 101,37 -91,04 -0,89

Rata medie a

cheltuielilor

salariale

% 21,38 27,65 25,94 0,93

Imobilizări

corporale nete

RON 0 50403 138347 2,74

Capitalul propriu RON 210 210 210 1

Productia vândută RON 114869 193637 335812 1,73

Valoarea adăugată

medie

RON 0,42 0,54 0,60

1,11

Indicele valorii

adăugate

% 0 184,68 209,52 1,13

Productivitatea VA

0,42 0,54 0,60

1,11

Sursa: calculele efectuate pe baza datelor extrase din evidențele SC. Pedro Tour. SRL

Evaluarea valorii adăugate

Tabel nr 3.5

Puncta

j

Calificativ Semnificatie

1 Inadaptare

totala

Descreştere sistematică a valorii adăugate cu peste 10%

pe an.

Rata aferentă CA în scădere şi cu valori reduse (< 0,1).

Structură deficitară, cu pondere mare a unor categorii de

cheltuieli.Eficienţa în scădere a tuturor factorilor determinanţi

de producţie.Lipsa perspectivelor de îmbunătăţire.

2 Adaptare

insuficienta

Descreştere sistematică a valorii adăugate sub 10% pe

an.Rata aferentă CA în scădere dar cu valori > 0,2.Structură

deficitară pe principalele grupe de cheltuieli.Eficienţa în

scădere a principalilor factori de producţie.Productivitate VA

scăzută.

Necesitate de restructurare a activităţii

3 Adaptare

la limita

Menţinere sau creştere sub limitele ratei de inflaţie, în

ultimii trei ani.Rata aferentă CA se menţine în limitele ratei de

inflaţie.Structură echilibrată la principalele grupe de

cheltuieli.Eficienţa factorilor de producţie, deşi scăzută, este

în creştere laprincipalele grupe.Productivitate VA scăzută dar

în creştere.Probleme de fabricaţie şi gestiune a costurilor.

4 Adaptare

buna

Creştere sistematică a valorii adăugate, sub 10% pe an,

în ultimii doi ani.Rata aferentă CA în creştere sau valori >0,5

în ultimii doi ani.Structură echilibrată a principalelor grupe de

cheltuieli.Eficienţă în creştere la principalii factori de

producţie utilizaţi.Productivitatea VA în creştere uşoară (sub

10%). Se impune gestionarea la un nivel superior a costurilor.

5 Adaptare

foarte buna

Creştere sistematică a valorii adăugate, peste 10% pe an,

în ultimii trei ani. Rata aferentă CA în creştere şi valori >0,5

în ultimii trei ani. Cheltuielile sunt gestionate cu maximă

eficienţă. Eficienţă în creştere a utilizării tuturor factorilor de

producţie.Productivitatea VA în creştere, peste 10% în ultimii

trei ani.


Rezultat :

Tabel nr 3.6

Diagnostic Punctaj Calificativ Semnificatie

Diagnostic

crestere

economica

5 Adaptare foarte

buna

Valoarea adăugată

reflectă creşterea de valoare

rezultată din utilizarea

factorilor de producţie muncă

şi capital peste valoarea

materiilor prime, materialelor

consumabile, lucrărilor şi

serviciilor executate de terţi. În

cazul societăţii analizate în

ambele perioade valoarea

adăugată prezintă valori

pozitive.

Sursă: analiză tabel nr. 3.4

3.6.4.2 Indicatori de lichiditate și solvabilitate

Metodă de analiză a lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditate: capacitatea întreprinderii de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată pe seama

activelor curente.

Solvabilitate: capacitatea întreprinderii de aş-i onora în totalitate obligaţiile de plată.

Tabel nr 3.7

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Rata

lichidităţii curente

Dts= datorii pe termen scurt

Ac=active curente

Rata

lichidităţii parţiale

S = stocuri

Rata

lichidităţii imediate

Cr = creanţe

Rata

solvabilităţii

generale

Dt= datorii totale

Rata

solvabilităţii

patrimoniale

Kpr=capital propriu


Tabel nr 3.8

INDICATORI UM 2007 2008 2009

Active Totale RON 10412 84214 233348

Datorii totale RON 71548 143952 289066

Active curente RON 10412 33811 95001

Stocuri RON 0 0 0

Creanțe RON 10287 32447 87976

Datorii curente RON 35439 9781 14369

Capital propriu RON 210 210 210

Rata lichidității

curente RON 0,29 3,45 6,61

Rata lichidității

parțiale RON 0,29 3,45 6,61

Rata lichidității

imediate BUC 0,003 0,13 0,48

Rata

solvabilitătii

generale RON 0,14 0,58 0,80

Sursă: calculele efectuate pe baza datelor extrase din evidențele SC. Pedro Tour. SRL

Evaluarea lichidității și solvabilității:

Tabel nr 3.9

CrediteK

KR

pr

prsp

Puncta

j


1 Inadaptare

totala

Capacitate foarte scăzută de plată; insolvabilitate

patrimonială.

Rlc <1; Rlr <0,5; Rli < 0,1

RSg < 1; RSp < 0,3

2 Adaptare

insuficienta

Capacitate redusă de plată a datoriilor;

solvabilitate foarte redusă.

Rlc >1; Rlr <0,5; Rli < 0,1

Rsg < 1,2; Rsp < 0,3

3 Adaptare la

limita

Pot exista probleme de lichiditate; solvabilitate

limitată.

Rlc =1..1,5; Rlr = 0,5..0,8; Rli = 0,1..0,3

Rsg < 1,2..1,4; Rsp = 0,3..0,5

4 Adaptare

buna

Întreprinderea este lichidă; solvabilitatea este

bună.

Rlc =1,5..2; Rlr = 0,8..1; Rli > 0,3

Rsg >1,4; Rsp > 0,5

5 Adaptare

foarte buna

Întreprinderea are o excelentă lichiditate şi

solvabilitate.

Rlc > 2; Rlr >1; Rli > 0,5

Rsg > 2; Rsp > 1


Rezultat:

Tabel nr 3.10

Diagnostic Puncta

j


Diagnostic

lichiditate și

solvabilitate

3 Adaptare la limită

Pot exista probleme de

lichiditate; solvabilitate

limitată.

Rlc =1..1,5; Rlr =

0,5..0,8; Rli = 0,1..0,3 în

creştere în ultimul an

Rsg < 1,2..1,4; Rsp =

0,3..0,5


Active Totale = Active imobilizate +Active circulante + Cheltuieli în avans

Datorii totale = Datori pe termen scurt + Datori pe termen lung

Rata lichidității totale = Active curente/ Datorii pe termen scurt

Rata lichidității parțiale=(Active curente- Stocuri)/Datorii pe termen scurt

Rata lichidității imediate=(Active curente – Stocuri – Creanțe)/Datorii pe termen scurt

Rata solvabilității totale = Active totale/Datorii Totale

Rata solvabilității patrimoniale=Capital Propriu/Capital propriu + Împrumuturi pe termen lung

3.6.5.Diagnostic echilibru

3.6.5.1. Metodă de analiză a bilanţului financiar

Bilanţul financiar este expresia valorii reale a patrimoniului, cu cea mai mare probabilitate

de valorificare pe piaţă El evidenţiază echilibrul dintre necesarul de finanţat (activul) şi resursele

disponibile la nivelul entităţii (pasivul).

Tabel nr 3.11


Rata activelor imobilizate Ai = active

imobilizate

At = Active

totale

Rata imobilizărilor

corporale

Aic =

imobilizări corporale

Rata activelor circulante Ac = active

circulante

Rata stocurilor S = stocuri

Rata creanţelor Cr = creanţe

Rata disponibilităţilor Disp =

disponibilităţi de

trezorerie

Rata stabilităţii financiare

Echilibrul surselor de

finanţare

Kpr=capital

propriu

Dtl = datorii pe

termen lung

Dt = datorii

totale

Rata autonomiei globale Echilibrul

finanţării din surse

proprii

Rata îndatorării globale Echilibrul total

al finanţării din surse

proprii şi atrase

Rata datoriilor pe termen

lung

Echilibrul pe

termen lung al


proprii şi atrase

Rata datoriilor pe termen

scurt

Dts = datorii pe

termen scurt

Echilibrul pe

termen scurt al


proprii şi atrase


Tabel nr 3.12


Evaluarea

bilanțului financiar

Tabel nr

3.13

Puncta

j


1 Inadaptare

totala

Structură deficitară a activului (Rai sau Rs

>90%).Instabilitate financiară datorată insuficienţei

Indicatori 2007 2008 2009

Active imobilizate 0 50403 138347

Active circulante: 10412 33811 95001

Stocuri 0 0 0

Creanțe 10287 32447 87976

Cheltuieli în avans 0 0 0

Active totale 10412 84214 233348

Datorii pe termen

scurt 35439 9781 14369

Datorii pe termen

lung 36109 134171 274697

Capital propriu 210 210 210

Rata activelor

imobilizate 0 59,85 59,28

Rata activelor

circulante 0 59,85 59,28

Rata stocurilor 0 0 0

Rata creantelor 98,79 38,52 37,70

Rata stabilității

financiare 50,61 93,21 95,03

Rata indatorării

globale 99,70 99,85 99,92

Rata datoriilor pe

termen scurt 0,49 0,06 0,04

Datorii totale 71548 143952 289066

Rata autonomiei

globale 0,29 0,14 0,07

resurselor disponibile

(Rsf scade continuu peste 10% pe an sau are o

valoare sub 20%).Autonomie în scădere puternică pe

fondul diminuării capitalurilor permanente şi al

creşterii datoriilor (Rag < 50% şi scade continuu).Grad

mare de îndatorare (Rig > 80%).

2 Adaptare

insuficienta

Structură inadecvată a activului (Rai sau Rs

>80%).

Stabilitate financiară redusă ca urmare a

resurselor proprii foarte reduse(Rsf < 40% în ultimii

doi ani).

Autonomie redusă (Rag <60% sau scade

continuu >10% pe an).Creşte îndatorarea (Rig, Rdts

cresc anual cu >10% şi au valori sub 80%).

3 Adaptare

la limita

Structură deficitară a activului (Rai, Rac sau Rs

>70%).

Stabilitate financiară la limită, grad ridicat de

îndatorare pe termen lung (Rsf < 50%, Rdtl> 80%).

Autonomia este limitată (Rag <50%).

Îndatorarea globală este medie (Rig =50%..65%).

4 Adaptare

buna

Structură echilibrată a activului (Rai,Ric, Rac sau

Rs <60%, Rs,Rcr constante sau uşoară scădere, sub

10% pe an).

Stabilitate financiară bună (Rsf >50%).

Autonomia financiară este bună (Rag creşte continuu

sub 10% sau are valori >50%), îndatorarea este redusă

(Rig, Rdts <50%). Există surse potenţiale externe

pentru finanţarea activităţii (Rdtl < 50%).

5 Adaptare

foarte buna

Structură ideală a activului (Rai,Ric, Rac sau Rs

sub 50%, Rs,Rcr în scădere, peste 10% pe

an).Stabilitate financiară foarte bună (Rsf >

80%).Autonomie financiară deplină (Rag>80%).Grad

foarte redus de îndatorare (Rig,Rdtl, Rdts <40%).


Rezultat:

Tabel nr 3.14

Diagnostic Puncta

j


Diagnostic

echilibru –

metoda

bilanțului

financiar

4 Adaptare

bună

Structură echilibrată a

activului (Rai,Ric, Rac sau

Rs <60%, Rs,Rcr

constante sau uşoară

scădere, sub 10% pe an).

Stabilitate financiară

bună (Rsf >50%).

Autonomia financiară

este bună (Rag creşte

continuu sub 10% sau are

valori >50%),

îndatorarea este redusă

(Rig, Rdts <50%).

Există surse potenţiale

externe pentru finanţarea

activităţii (Rdtl < 50%).


3.6.5.2. Metodă de analiză a fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă excedentul resurselor permanente (cu scadenţă > 1 an) asupra

necesarului permanent (active imobilizate cu durată de folosire >1 an) sau al necesarului curent

(active curente cu durată de folosire <1 an) asupra resurselor temporare (cu scadenţă < 1 an).

Tabel nr 3.15


Capital propriu Bilanţ contabil Kpr

Datorii pe termen lung Bilanţ contabil Dtl

Cheltuieli cu

provizioanele

Bilanţ contabil Chprov

Subvenţii pentru

investiţii

Bilanţ contabil Sinv

Active imobilizate Bilanţ contabil Aimob

Fondul de rulment

propriu

FRp = Kpr+Chprov+Sinv-

Aimob

Fond de rulment total FR = FRp + Dtl

Indicele FR

Active circulante Bilanţ contabil Ac

Cu caracter

temporar

Cheltuieli în avans Bilanţ contabil Chavans

Active curente Acrt = Ac + Chavans Necesare

într+un ciclu de

producţie

Datorii pe termen scurt Bilanţ contabil Dts

Venituri în avans Bilanţ contabil Vavans

Resurse temporare Rtemp = Dts + Vavans Surse de

finanţare pe termen

scurt

Fond de rulment total FR = Acrt - Rtemp

Indicele activelor

curente

Indicele resurselor

temporare


Tabel nr 3.16


Capital propriu 210 210 210

Datorii pe termen

lung 36109 134171 274697

Cheltuieli cu

provizioanele 0 0 0

Subvenții pentru

investiții 0 0 0

Active

imobilizate 0 50403 138347

Fond de rulment

propriu 210 -50193

-

138137

Fond de rulment

total 36319 83978 136560

Active circulante 10412 33811 95001

Cheltuieli în

avans 0 0 0

Active curente 10412 33811 95001

Datorii pe termen

scurt 35439 9781 14369

Venituri în avans 0 0 0

Resurse

temporare 35439 9781 14369

Indicele activelor

curente 0 144,49 155,25

Indicele

resurselor temporare 0 -38,12 313,18

Indicele fond de

rulment 0 176,20 259,70


Evaluarea fondului de rulment:

Tabel nr 3.17

Puncta

j


1 Inadaptare

totala

Valori negative ale FR în ultimii doi ani şi în

scădere. IFR < 100

FR p < 0 şi în scădere. IAcr < IRtemp.

2 Adaptare

insufucienta

Valoare negativă a FR în ultimul an. IFR < 0 sau

>0

FR p < 0 şi în scădere. IAcr < 100 şi IRtemp >100.

3 Adaptare

la limita

Valoare negativă sau uşor pozitivă a FR în ultimul

an.

FR p < 0 dar în creştere. IAcr > 100.

4 Adaptare

buna

Valoare pozitivă a FR în ultimul. IFR > 100, FR p

> 0 în creştere în ultimul an. IAcr > IRtemp; IAcr > 100

şi IRtemp >100.

5 Adaptare

foarte buna

Valoare pozitivă a FR în ultimii doi ani. IFR > 100

FR p > 0 şi în creştere în ultimii doi ani. IAcr > IRtemp;

IAcr > 100 şi IRtemp <100.


Rezultat:

Tabel nr 3.18


3.6.5.3. Metodă de analiză a necesarului fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă nevoile de finanţare ciclice, curente, cele care

generează beneficii constante în cadrul activităţilor de exploatare. El se calculează ca excedent al

activelor ciclice utilizate în procesul de producţie şi resursele temporare, reprezentate de obligaţiile

curente ce sunt asumate în cadrul activităţii de exploatare.

Tabel nr 3.19


Stocuri Bilanţ contabil S

Creanţe Bilanţ contabil Cr

Investiţii financiare pe

termen scurt

Bilanţ contabil IFts

Cheltuieli realizate în

avans

Bilanţ contabil Chavans

Active ciclice Acicl = S + Cr + IFts

+Chavans

Ce trebuiesc

susţinute financiar pe

termen scurt

Datorii pe termen scurt Bilanţ contabil Dts

Venituri în avans Bilanţ contabil Vavans

Diagnostic Punc

taj


Diagnostic

echilibru –

metodă de analiză

a fondului de

rulment

2 Adaptare

insuficientă

Valoare negativă a FR.

IFR < 0 sau >0

FR p < 0 şi în scădere.

IAcr < 100 şi IRtemp >100.

Resurse temporare

(ciclice)

Rtemp = Dts + Vavans Surse de finanţare

pe termen scurt

Necesarul de fond de

rulment

NFR = Acicl - Rtemp

Indicele NFR


Tabel nr 3.20

Sursă:

calculele efectuate

pe baza datelor

extrase din evidențele

SC. Pedro Tour. SRL

Evaluarea necesarului de fond de rulment

Tabel nr. 3.21

Puncta Calificativ Semnificatie


Stocuri 0 0 0

Creanțe 10287 32447 87976

Investiții pe termen

scurt 0 0 0

Active ciclice 10287 32447 87976

Datorii pe termen

scurt 35439 9781 14369

Venituri în avans 0 0 0

Resurse temporare

ciclice 35439 9781 14369

Necesarul de fon de

rulment

-

25152 22666 73607

Indicele NFR 0 47,40 144,49

j

1 Inadaptare

totala

Valori pozitive ale NFR, în creştere, INFR >200.

Lichiditate foarte redusă a activelor ciclice şi

exigibilitate în

timp foarte scurt a datoriilor, deficit important de

resurse.

2 Adaptare

insuficienta

Valori pozitive ale NFR, în creştere, INFR >100.

Dificultăţi de încasare sau costuri mari de producţie.

3 Adaptare

la limita

Valoare pozitivă a NFR în ultimul an, în scădere

(INFR < 0),

sau: Valoare negativă a NFR în ultimul an,în creştere,

INFR>100

4 Adaptare

buna

Valoare pozitivă sau negativă a NFR, INFR>100.

Indicele datoriilor pe termen scurt mai mic decât cel al

creanţelor.Există o bună lichiditate a creanţelor şi datoriilor

pe termen scurt.Este asigurat echilibrul financiar pe termen

scurt.

5 Adaptare

foarte buna

Valoare uşor negativă a NFR în ultimii doi ani,

INFR>100.

Indicele datoriilor pe termen scurt mai mic decât cel al

activelor ciclice.Foarte bună circulaţie a activelor şi a

resurselor


Rezultat:

Tabel nr 3.22

Diagnostic Punc

taj


Diagnostic

echilibru –

metodă de analiză

a necesarului de

4 Adaptare

bună

Valoare pozitivă sau

negativă a NFR, INFR>100.

Indicele datoriilor pe

termen scurt mai mic decât cel al

fond de rulment creanţelor.

Există o bună lichiditate a

creanţelor şi datoriilor pe termen

scurt. Este asigurat

echilibrul financiar pe termen

scurt.


3.6.5.4. Metodă de analiză a trezoreriei nete

Trezoreria netă exprimă excedentul activelor lichide (trezoreria activă) faţă de pasivele lichide

(trezoreria pasivă) reflectând astfel gradul de valorificare al fondului de rulment prin necesarul

de fond de rulment.

Tabel nr 3.23


Fond de rulment FR = Acrt - Rtemp

Necesar de fond de

rulment

NFR = Acicl - Rtemp

Trezoreria netă TN = FR – NFR

Disponibilităţi băneşti

(Alichide)

Bilanţ contabil

Credite de trezorerie

(Plichide)

Bilanţ contabil

NFRFRTN lichidelichide

PATN

NFRFRTN

Indicele TN


Tabel nr 3.24

Sursă:

calculele efectuate pe baza datelor extrase din evidențele SC. Pedro Tour. SRL

Evaluarea trezoreriei nete:

Tabel nr 3.25

Puncta

j


1 Inadaptare

totala

TN<0, FR<0, NFR>0.

Creditele de trezorerie sunt peste nivelul

disponibilităţilor băneşti şi finanţează în parte

investiţiile.

2 Adaptare

insuficienta

TN<0, FR<0, NFR<0.

Creditele de trezorerie şi datoriile comerciale

finanţează în parte investiţiile.

3 Adaptare

la limita

TN<0, FR>0, NFR>0 sau TN>0, FR<0, NFR<0.

Active ciclice mari finanţate în parte din credite pe

termen lung sau datoriile pe termen scurt (comerciale)

finanţează în parte investiţiile

4 Adaptare

buna

TN>0, FR>0.

Întreprinderea se autofinanţează din resurse proprii

sau comerciale.Disponibilităţile sunt peste nivelul

creditelor de trezorerie, care nu se justifică în totalitate.


Fond de rulment 36319 83978 136560

Necesar de fond de

rulment -25152 22666 73607

Trezoreria neta 61471 61312 62953

Indicele trezorerie neta 0 -38561 3836.25

5 Adaptare

foarte buna

TN»0, FR>0, NFR>0.

Credite de trezorerie la nivelul disponibilităţilor.

Echilibru financiar pe toate planurile.


Rezultat:

Tabel nr 3.26


3.6.6. Diagnostic rentabilitate

Metodă de analiză a rezultatului

Rentabilitatea întreprinderii se apreciază atât prin valoarea sa absolută (rezultatul) cât şi prin

eficienţa utilizării factorilor de producţie (ratele de rentabilitate).

Tabel nr 3.27

Indicatori de structurăMod de calcul Explicaţii

Rezultatul operaţional

(marja brută);

rentabilitatea activităţii

de producţie

Vs=variaţia stocurilor

Cho=cheltuieli de operare

Chmat=cheltuieli materiale

Chut=cheltuieli cu utilităţile

Chmf=cheltuieli cu mărfurile

Chp=cheltuieli cu personalul

Rezultatul din

exploatare (Rex)

Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor de

producţie, distribuţie şi

administrare

Rezultat financiar (Rf) Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor

financiare


Diagnostic

echilibru – metodă

de analiză a

trezoreriei nete

5 Adaptare

foarte bună

TN»0, FR>0, NFR>0.

Credite de trezorerie la

nivelul disponibilităţilor.

Echilibru financiar pe toate

planurile.

Rezultat extraordinar

(Rextr)

Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor

excepţionale

Rezultat brut (Rbr) Rbr = Rex +Rf +Rextr Rentabilitatea tuturor activităţilor

Rezultat net (Rnet) Rnet = Rbr - Ipr Ipr = impozitul pe profit

Rentabilitatea patrimonială

Indicele mediu al

preţurilor de vânzare

Pn=preţul mediu în anul n

Pn-1=preţul mediu în anul

anterior

Indicele costului de

producţie mediu

Cpmn = costul de producţie

mediu în anul n

Cpmn-1 = costul de producţie

mediu în anul anterior

Rata marjei brute Ro = rezultatul operaţional

Rentabilitatea producţiei în CA

Rata rentabilității

comerciale

- rezultatul net


economice

- rezultatul brut

- active totale

Rata rentabiliății

financiare a capitalului

- rezultatul net


financiare a veniturilor

-venituri totale


Tabel nr 3.28


Cifra de afaceri 114869 193637 335812

Cheltuieli operationale 11618 101173 86734

Rezultat operational 103251 92464 249078

Venituri din exploatare 114869 193637 335812

Cheltuieli din exploatare 143286 191987 332375

Rezultat din exploatare 28417 1650 3437

Venituri financiare 0 15 0

Cheltuieli financiare 0 0 0

Rezultat financiar 0 15 0

Rezultat brut 28417 1665 3437

Active totale 10412 84214 233348

Rezultat net 28417 1399 570

Venituri totale 114869 193652 335812

Rata rentabilității financiare 24,73 0,72 0,16

Rata rentabilității comerciale 24,73 0,72 0,16

Rata rentabilității economice 272,92 1,97 1,47

Viteza de rotație a activelor în cifra de

afaceri 11,03 2,29 1,43

Rata marjei brute 89,88 47,75 25,82


Evaluarea rentabilității:

Tabel nr 3.29

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare

totală

Descreştere sistematică a Ro în ultimii trei ani cu peste

10% pe an

chiar dacă Rbr >0, Rex < 0 (pierdere), Rf < 0.

Costurile de producţie cresc mai rapid ca preţurile de

vânzare (Icpm >Ip).

Rata marjei brute scade în fiecare din anii analizaţi

2 Adaptare

insuficientă

Descreştere sistematică a Ro, sub 10% pe an, Rex < 0,

Rf <>0.

Costurile de producţie cresc în acelaşi ritm cu preţurile

de vânzare.

(Icpm » Ip) iar rata marjei brute scade în ultimul an.

3 Adaptare la

limită

Creştere uşoară a Ro, sub 10% în ultimul an, Rex > 0,

Rbr < 0 (pierdere

mai mică de 10% din capitalul social).

Costurile de producţie cresc sub nivelul preţurilor de

vânzare(Ic < Ip).

Marja brută se menţine la nivelul anului anterior sau

creşte uşor.

4 Adaptare bună Creştere a Ro, peste 10% pe an, în ultimii doi ani, Rex

>0 în toată

perioada analizată, Rbr > 0 în ultimul an (Rnet poate fi

negativ).

Marja brută creşte în fiecare an.

5 Adaptare foarte

bună

Ro creşte peste 20% în ultimii doi ani, Rnet > 0 (profit

peste nivelul

maxim al randamentului capitalului pe piaţa monetară).

Rbr > Rex


Rezultat:

Tabel nr 3.30



Diagnostic

rentabilitate

(economică,

financiar,

comercială)

1 Inadaptare totală Descreştere sistematică a Ro în ultimii trei

ani cu peste 10% pe an

chiar dacă Rbr >0, Rex < 0 (pierdere), Rf

< 0.

Costurile de producţie cresc mai rapid ca

preţurile de vânzare (Icpm >Ip).

Rata marjei brute scade în fiecare din anii

analizaţi

3.6.7. Nota medie ponderată a diagnosticului financiar

i = 1..14 (criterii de analiză diagnostic)

Pdfi = 1..5 (punctaje convenţionale de analiză)

fi = coeficienţi de ponderare a importanţei criteriilor

tabel nr 3.31

Gradul de

importanţă

Consecinţele neîndeplinirii

criteriului

fi

Foarte

important

Extren de grave la nivel de

întreprindere

5

Major Grave, cu efect sectorial 2

Secundar Izolate, la nivel compartimental 1


=(5*2)+(3*2)+(4*2)+(2*2)+(4*5)+(5*1)+(1*5)/2+2+2+2+2+1+5=46/16 = 2,87

Diagnostic crestere economică fi=2

Indicatori de lichiditate și solvabilitate fi=2

Metodă de analiză a bilanţului financiar fi=2

Metodă de analiză a fondului de rulment fi=2

Metoda de analiza a necesarului fond de rulment fi =2

Metodă de analiză a trezoreriei nete fi=1

Diagnostic rentabilitate fi=5

Vom analiza urmatoarele datele pentru a observa o evoluţie mare a acestor indicatori și

diferențele din perioadele de ani 2007 - 2009, în continuare vom realiza următorele grafice.

Figura 3.1. Evoluţia veniturilor în perioada 2007 - 2009

Sursă: calculele efectuate pe baza datelor extrase din conturile de profit şi pierdere Veniturile reprezintă unul dintre cele cinci elemente componente ale situațiilor financiare

(active, datorii, capitaluri proprii, venituri și cheltuieli) și contribuie la evaluarea performanței

financiare a entității, împreună cu cheltuielile. Potrivit Cadrului general, veniturile reprezintă

creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul exercițiului financiar sub forma intrărilor

sau creșterilor de active sau sub forma reducerii datoriilor, care au ca efect creșteri ale capitalurilor

proprii, altele decât cele rezultate din contribuțiile acționarilor sau ale asociaților.

Pe baza datelor din tabel şi a graficului, în ceea ce priveşte veniturile, se poate observa că acest

indicator înregistrează o fluctuaţie puternică, în creștere accentuată ce marchează evoluția agenției

foarte bună. Creşterea veniturilor este foarte importantă, evoluţia lor influenţând în mod direct cifra

de afaceri.

Pe întreaga perioadă analizată (2007 - 2009) s-a înregistrat o valoare medie a veniturilor de

644333 mii lei, o modificare medie pozitivă de 2.364.868 mii lei, un indice mediu al dinamicii

supraunitar de 163.69 % şi un ritm mediu pozitiv de 63.69 %.

Figura 3.2. Evoluția cheltuielilor în perioada 2007 – 2009Sursa: calculele efectuate pe baza datelor extrase din conturile de profit şi pierdere

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice reprezentate de ieşiri sau scăderi

ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reducerea capitalului propriu.

Din punct de vedere al cheltuielilor, se observă că acest indicator, de asemenea, înregistrează o

variaţie puternică, iar aceasta marchează evoluția accentuată a agenției.

Cheltuielile, ca expresie a consumului de resurse (materiale, umane şi financiare), joacă un rol

determinant în aprecierea performanţelor întreprinderii, evidenţiind capacitatea managerilor de a

sesiza cele mai bune alegeri şi utilizări ale resurselor, asigurând eficienţa şi competitivitatea

activităţii2.

Necesitatea înregistrării unui nivel minim al cheltuielilor astfel încât acesta să nu influenţeze în

mod negativ volumul şi caliatatea activităţii, constituie pentru orice întreprindere o premisă esenţială

a eficientizării activităţii3.

2 Petcu Monica, op. cit., Editura Economică, Bucureşti, 2003, pg. 197;3 Kerbalek I. (coordonator), op. cit., Editura Forum Consulting Partners, Bucureşti, 2000, pg. 339;

Figura 3.3. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2007 - 2009Sursa: calculele efectuate pe baza datelor extrase din conturile de profit şi pierdere

Cifra de afaceri reprezinta cuantumul valoric al vanzarilor efectuate intr-o perioada de timp

de catre o societate. Altfel spus, Cifra de afaceri cuprinde suma totala a veniturilor din operatiunile

comerciale efectuate de firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse ori prestarea de servicii intr-

o perioadã de timp determinata. In cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare si

veniturile exceptionale. Cifra de afaceri este inregistrata la valoarea neta, dupa deducerea

eventualelor discounturi, rabaturi acordate clientilor si a pierderilor probabile cu garantiile.

Pe baza datelor din tabelul, în ceea ce priveşte cifra de afaceri, se poate observa că acest

indicator înregistrează o fluctuaţie puternică în anul 2009, ca urmare a creșterii numărului de turişti

ai agenţiei (creşterea numărul încasărilor deci şi de turiştilor).

Profitul este partea ramasa din venitul total ce revine întreprinzatorului dupa ce s-au scazut

toate cheltuielile aferente venitului respectiv.4

4 Enache, Constantin, Mecu Constantin (coordonatori), Economie politică, vol. 1, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004

Figura 3.4. Evoluția profitului brut în perioada 2007 – 2009Sursa: calculele efectuate pe baza datelor extrase din conturile de profit şi pierdere

Pe baza datelor din tabel şi a graficului, în ceea ce priveşte profitul brut, se poate observa că

acest indicator înregistrează o fluctuaţie puternică, cu o scădere accentuată de la anul 2007 la anul

2008, iar în anul 2008 se observă începutul unei revigorări. Creşterea profitului este foarte

importantă, evoluţia lor influenţând în mod direct veniturile.

Rata rentabilităţii comerciale exprimă eficienţa activităţii comerciale a întreprinderii

(asigurând legătura dintre profitul şi cifra de afaceri netă), în general, şi a politicii de preţuri, în

special5.

Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor sale pe piaţă,

situaţie evidenţiată prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul exerciţiului, profit sau pierdere,

după ce s-a scăzut impozitul pe profit ( bineînţeles în cazul obţinerii de profit ) şi cifra de afaceri

reprezintă rata rentabilităţii comerciale6.

Rc = x 100, unde: Rc = rata rentabilităţii comerciale; RE = rezultatul exerciţiului (profit

net); CA = cifra de afaceri.

5 Petcu Monica, op. cit., Editura Economică, Bucureşti, 2003, pg. 375;6 Ioncică Maria, Economia serviciilor. Teorie şi practică, Editura Uranus, Bucureşti, 2003, pg. 359

Tabel nr

3.32

Sursă: tabel 3.28

Analizând datele obţinute se observă o evoluţie mare a acestui indicator dar pentru a se

observa mai bine această evoluție a ratei rentabilităţii în perioada 2007 – 2008, în continuare vom

realiza următorul grafic.

Figura 3.4. Evoluția calculului ratei rentabilităţii comerciale (%)Sursă: grafic realizat pe baza datelor din tabelul nr 3.32

Rata rentabilităţii comerciale înregistrată în cazul agenţiei noastre Pedro Tour, în anul 2009

este mai mică cu 24,57 puncte procentuale dacât în anul 2007 ( 0,16% faţă de 24,73% ) şi cu 0.57

puncte procentuale mai mare faţă de anul 2008 ( 0,72% faţă de 0,16% ). Cea mai mică rată s-a

înregistrat în anul 2009 ( 0,16% ), iar cea mai mare în anul 2007 ( 24,73%).

Înca o explicaţie a descreșterii ratei comerciale ar putea fi aceea că nu s-a realizat o corelare a

evoluţiilor preţurilor serviciilor turistice cu evoluţia costurilor. Situaţia evidenţiază strategia

întreprinderii vizând creşterea calităţii serviciilor, prin stimularea personalului, în condiţiile

menţinerii preţurilor, asumându-şi o diminuare temporară a profitului actual în favoarea unor

câştiguri viitoare superioare obţinute prin consolidarea imaginii şi a poziţiei pe piaţă.

Indicator 2007 2008 2009

Rata rentabilităţii comerciale 24,73 0,72 0,16

Raportul dintre rezultatul obţinut şi active reprezintă rata rentabilităţii economice. Această rată

măsoară gradul de rentabilitate a întregului capital investit, materializat în activele întreprinderii7.

În opinia altor specialişti din domeniul economico-financiar, rata rentabilităţii economice este

una din cele mai importante rate de rentabilitate, punând în evidenţă performanţele utilizării

activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obţinerea acestor

performanţe8.

Rata rentabilităţii economice constituie un indicator important în aprecierea performanţelor

întreprinderii, în evaluarea modului de valorificare a capitalului investit, constituind sursă de

remunerare a resurselor astfel plasate, trebuind să se situeze cel puţin la nivelul costului capitalului

investit ( orice depăşire concretizându-se în creşteri ale capacităţii de autofinanţare )9.

Tabel nr 3.33

Indicator 2007 2008 2009

Rata rentabilităţii economice 272,92 1,97 1,47

Sursă: tabel nr 3.28




7 Petcu Monica, op. cit., Editura Economică, Bucureşti, 2003, pg. 378;8 Vâlceanu G., V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004; 9 Petcu Monica, op. cit., Editura Economică, Bucureşti, 2003, pg. 383;

Figura 3.5. Evoluția calculului ratei rentabilităţii economice (%)

Sursă: grafic realizat pe baza datelor din tabelul nr 3.33

Rata rentabilităţii economice înregistrată în cazul agenţiei Pedro Tour în anul 2009 este mai

mică cu 271,45 puncte procentuale dacât în anul 2007 (272,92% faţă de 1,47% ) şi cu 0,50 puncte

procentuale mai mic faţă de anul 2008 ( 1,97% faţă de 1,47% ). Cea mai mică rată s-a înregistrat în

anul 2009 (1,47%), iar cea mai mare în anul 2007 (272,92%).

Valorile scăzute ale acestei rate justifică faptul că societatea îşi desfaşoară activitatea folosind

multe obiecte de inventar şi cu valori mari ( computere de ultimă generaţie, imprimante cu laser

etc ).

Rata rentabilităţii financiare măsoară, în mărime relativă, remunerarea capitalurilor

acţionarilor aduse ca aport, sau a profitului net lăsat la dispoziţia firmei pentru autofinanţare10.

Această rată se calculează ca raport între rezultatul exerciţiului sau profitul net, ca venit al

acţionarilor şi capitalurile proprii sau capitalurile permanente ale întreprinderii11.

Rata rentabilităţii financiare se determină folosind următoarea formulă:

Rf = x 100,

unde: Rf = rata rentabilităţii financiare; Pn = profitul net; Cpr = capitalul propriu.

10 Stănciulescu Gabriela, Managementul agenţiei de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2005, pg.428;11 Ioncică Maria, Economia serviciilor. Teorie şi practică, Editura Uranus, Bucureşti, 2003, pg. 359;

Tabel nr 3.34

Indicator 2007 2008 2009

Rata rentabilităţii financiare

24,73 0,72 0,16

Sursă: tabel nr 3.28




Figura 3.6. Evoluția calculului ratei rentabilităţii financiare (%)Sursă: grafic realizat pe baza datelor din tabelul nr 3.34

Rata rentabilităţii financiare realizată de agenţia de turism Pedro Tour în anul 2009 este mai

mică cu 24,57% dacât în anul 2007 (0,16% faţă de 24,73% ) şi cu 0,57 % mai mică faţă de anul

2008 ( 0,72% faţă de 0,16%). Cea mai mică rată s-a înregistrat în anul 2009, iar cea mai mare în

anul 2007.

Scăderea ratei rentabilităţii financiare înregistrată în anul 2008 se datorează eficienţei

activităţii de exploatere şi comercializare, utilizării activelor întreprinderii şi politicii financiare,

singurul element cu influenţă nefavorabilă, dar redusă fiind fiscalitatea. În viitor, pentru a asigura

atât sănătatea financiară a agenţiei Pedro Tour, cât şi calitatea gestiunii sale este necesar ca ratele

rentabilităţii financiare sa aibă o mărime suficientă şi în creştere nu în scădere.

Documents

Prezentarea Agentiei SC Pedro Tour SRL