Prezentarea metodologiei INCDPM

8/19/2019 Prezentarea metodologiei INCDPM

1/46

S.C. EL GANADOR S.R.L.

PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DEACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ


2/46

CAPITOLUL 1

PREMISE TEORETICE1.1. Relaţia ri ! " e!#ri$a$e

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă încare este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a ajunge într-oprimejdie, pericol potenţial.

!acă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de muncă în careriscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.

"rin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc. În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. #u există

sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire$ apare întotdeauna un risc %rezidual&, fie şi numadatorită imprevizibilităţii acţiunii omului. !acă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ceelementele sistemului de muncă se degradează prin %îmbătr'nire&. În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin %niveluri desecuritate&, respectiv %niveluri de risc&, ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. !efinind securitatea ca o funcţ

de risc ( ) f*x+, undeyx

= 1 , se poate afirma că un sistem va fi cu at't mai sigur, cu c't nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. stfel,

1 Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României


3/46


4/46

1.&. N'ţi#(ea )e ri ! a!!e*$a+il/iscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de muncă,

intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor. Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi probabilitatea de producere a

consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptung i 0, dezvoltat pe verticală$ rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat01 sau printr-un dreptung i 02 extins pe orizontală *figura .1+.

În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşinivel de risc.

!acă unim cele trei dreptung iuri printr-o linie trasată prin v'rfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obţinem o curbă cu alurăde iperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile gravitate – probabilitate. "entru reprezentarea riscului funcţie de gravitateşi probabilitate, standardul 34#-5 1657 defineşte o astfel de curbă drept %curbă de acceptabilitate a riscului& *figura .2+.

Fi%. 1.& Re*re,e($area %ra-i! a e!/i0ale(ţei ri !#ril'r !ara!$eri,a$e *ri( !#*l#ri )i-eri$e )e %ra0i$a$e " *r'+a+ili$a$e


5/46

Fi%. 1. C#r+a )e a!!e*$a+ili$a$e a ri !#l#i

ceastă curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. stfel, riscul de producere a unui eveniment , cuconsecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului 8, cuconsecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, esteinacceptabil.

!e exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri înc't riscul unui eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului – este caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. !in cauza frecvenţeifoarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.

În sc imb, dacă pentru riscul evenimentului 8 luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tipde eveniment provoacă consecinţe mai puţin grave dec't un accident nuclear, probabilitatea de producere este at't de mare *frecvenţăfoarte ridicată+, înc't locul de muncă al şoferului este considerat nesigur *risc inacceptabil+.


6/46

9rice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. 9 asemenea tratare a riscului ridică două problemecum se stabilesc coordonatele riscului cuplul gravitate – probabilitate$ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

"entru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relaţia risc – factor de risc.

1. . De$er2i(area !''r)'(a$el'r ri !#l#i

4xistenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. "rinurmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cucare acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de risc asupra victimei.

În consecint:, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea următoarelor etape

a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat$b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamn: determinarea gravit:ţii lor$c. stabilirea probabilit:ţii de acţiune a lor asupra executantului$d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii factorilor de risc.a.;odelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în cadrul


7/46

finalizează potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminaregarantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

b.!iferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat.


8/46

c./eferitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. "rin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. !e exemplu,probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea aproducerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului. !e asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă

frecvenţă de acţiune asupra executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în funcţiede natura şi de starea elementului generator. stfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparatacţionat electric este mai mare dacă acesta este vec i şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, dec't dacă aparatul este nou.

!in punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilit:ţi determinate strict pentru fiecare factor de risc. În unelecazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se înt'mplă cu factorii proprii executantului.

"robabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi dec't aproximată. În alte situaţii, calcululnecesitat de determinarea riguroasă a probabilit:ţii de producere a consecinţei este at't de elaborios, înc't ar fi mai costisitor şi mai

îndelungat dec't aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. !e aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilit:ţile, de regulă, prinapreciere şi să se grupeze pe intervale. 4ste mai uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident esteprobabil să fie generat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la @@ de ore. !iferenţa faţă de nişte valoririguroase de la 57 ore sau la AB ore este nesemnificativă, evenimentul put'nd fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foartefrecvent.

!in acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în 34< 5 16 B57, obţinem 7 grupe de evenimente, pe care le putem ordonaastfel

•

extrem de rare " C @-A

6 $• foarte rare @-A C " C @-76 $• rare @-7 C " C @-?6 $• puţin frecvente @-? C " C @-26 $


9/46


10/46


11/46

Fi%. 1.4. Re*re,e($area %ra-i! a 2a$ri!ei !#*l#ril'r )e 0aria+ile %ra0i$a$e " *r'+a+ili$a$e 82#lţi2ea (i0el#ril'r )e ri !93

g – clasă de gravitate$ p – clasă de probabilitate

Observaţie:

Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:


12/46


13/46

Fi%. 1.5a Tra area !#r+el'r (i0el#ril'r )e ri !.S$a+ilirea *#(!$el'r *ri( !are e $ra ea,: !#r+ele )e (i0el;

!#r+a )e (i0el 1 8ri ! 2i(i2 a!!e*$a+il9


14/46

=uprafaţa care este delimitată de laturile dreptung iului şi de curba trasată va reprezenta grafic nivelul de risc. Goţi factorii derisc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbăvor fi consideraţi de nivel de risc, respectiv A de securitate.

!in reprezentarea grafică *figura .7 a+, rezultă că din matricea ;g,p, nivelului de risc îi corespunde submatricea"

p1,# ) $",1%$&,1%$',1%$(,1%$),1%$1,1% şi elementul *1, +.

Ni0el#l & " 7Grasăm curbele pentru nivelurile 1 - F paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin punctele care delimitează segmentele

stabilite pe diagonala dreptung iului mulţimii nivelurilor de risc *figura .7 b+.


15/46

Fi%. 1.5+ Tra area !#r+el'r (i0el#ril'r )e ri !.Tra area !#r+el'r *e($r# (i0el#rile & " 7; (i0el )e ri ! 2a


16/46

3a şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului şi de curba imediat superioară va reprezenta grafic nivelul 1$ tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sasuperioară li se alocă nivelul 1 de risc.

=imilar se atribuie nivelurile 2, ?, ..., F.

=uprafaţei delimitate de curba nivelului F şi de cele două laturi superioare ale dreptung iului i se alocă nivelul A.


17/46

- nivelul ?

#

#

#

#

p p

p p

gg

gg

(&

"

'(

'

&)

(

)"

( & ( "

' ( ' '

& ) & (

" ) )

,

,

,

,

% , $ % , $

% , $ % , $

% , $ % , $

% , $% , $

=

=

=

=

=

=

=

=

$

- nivelul 7

=

=

=

=

=

=

% ,($

%",($#

%&,&$%&,'$#

%',"$%',&$#

"gg,(

&

' p p&,

"

& p p',

$

- nivelul F %",&$%",'$#&

' p p", =

= şi elementele *7,F+, *A,?+$

- nivelul A elementul *F,F+ şi submatricea % ,"$% ,&$#"

& p

p, ==

.

!in relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul A de risc reprezintă un nivel critic, la care securitatea sistemului esteminimă. !incolo de această limită, securitatea tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece


18/46

ea ar fi ec ivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. !espre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile *F,F+, *A,7+, *A,F+poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului extrem – decesul *pericol iminent+.

/eglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. "entru aceasta, în general, se stabilescpentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată

prin elemente măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. #ormele respective corespund unui nivel de riscmaxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.

utorii metodei elaborate în cadrul


19/46

CAPITOLUL & DESCRIEREA METODEI

&.1. S!'* =i -i(ali$a$e

;etoda elaborat: în cadrul


20/46

&. . U$ili,a$'ri *'$e(ţiali;etoda poate fi utilizată at't în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, c't şi în faza de exploatare. plicarea ei

necesită însă ec ipe complexe formate din persoane specializate at't în securitatea muncii, c't şi în te nologia analizată *evaluatori Kte nologi+.

În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea integrării principiilor şi măsurilor desecuritate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă.

În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii

analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă$fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

&.4. E$a*ele 2e$')ei

;etoda cuprinde următoarele etape obligatorii. definirea sistemului de analizat *loc de muncă+$

1. identificarea factorilor de risc din sistem$2. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională$?. ierar izarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire$

&* propunerea măsurilor de prevenire.


21/46

&.5. I( $r#2e($e )e l#!r# #$ili,a$e

4tapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se realizează utiliz'nd următoareleinstrumente de lucru

a*>ista de identificare a factorilor de risc$ b*>ista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman$c*=cala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor$d*Lrila de evaluare a riscurilor$e*=cala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate$+*0işa locului de muncă – document centralizator$g*0işa de măsuri propuse.

3onţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.Li $a )e i)e($i-i!are a -a!$'ril'r )e ri ! * nexa + este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şicomprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementuluigenerator din cadrul sistemului de muncă *executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă+.

Li $a )e !'( e!i(ţe *' i+ile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman * nexa 1+ este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. 4a cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţiiorganismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă –maximă generică a consecinţei.

S!ala )e !'$are a %ra0i$ ţii =i *r'+a+ili$ ţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman * nexa 2+ este ogrilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.


22/46

"artea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi deevaluare a capacităţii de muncă elaborate de ;inisterul =ănătăţii şi ;inisterul ;uncii, =olidarităţii =ociale şi 0amiliei.

În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptareastandardului Iniunii 4uropene, astfel înc't în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele

- clasa M frecvenţa evenimentului o dat: la peste @ ani$- clasa 1 M frecvenţa de producere o dată la 7 – @ ani$- clasa 2 M o dată la 1 – 7 ani$- clasa ? M o dată la – 1 ani$- clasa 7 M o dată la an – lună$- clasa F M o dată la mai puţin de o lună.

Grila )e e0al#are a ri !#ril'r * nexa ?+ este de fapt transpunerea sub formă tabelară a graficului din figura .7b prezentată

în capitolul precedent. >iniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. 0iecarecăsuţă corespunde c'te unui punct din grafic, de coordonatele g,p. 3ulorile diferite marc ează secţiunile obţinute în grafic prin trasareacurbelor de nivel.

3u ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate –frecvenţă de apariţie.

S!ala )e >(!a)rare a (i0el#ril'r )e ri !? e!#ri$a$e a muncii * nexa 7+, construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor,este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

=cala cuprinde în fapt cele A zone din matricea ;g,p *capitolul +, transformate în niveluri, numerotate de la la A pentru nivelul de riscşi de la A la pentru nivelul de securitate.

În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum şi elementele singularecorespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.


23/46

Fi=a )e e0al#are a l'!#l#i )e 2#(! * nexa F+ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluarea riscurilor de accidentare şi6sau îmbolnăvire profesională. 3a urmare, acest formular cuprinde

• date de identificare a locului de muncă unitatea, secţia *atelierul+, locul de muncă$• date de identificare a evaluatorului nume, prenume, funcţie$• componentele generice ale sistemului de muncă$• nominalizarea factorilor de risc identificaţi$• explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi *descriere, parametri şi caracteristici funcţionale+$• consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc$• clasa de gravitate şi probabilitate previzionată$•

nivelul de risc.Fi=a )e 2 #ri *r'*# e * nexa A+ este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat,rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.


24/46


25/46

• precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate amuncii, precum şi a altor acte normative incidente.


26/46


27/46


28/46

r p este rangul locului de muncă %pN *egal ca valoare cu nivelul de risc al locului+$n - numărul de locuri de muncă analizate$# sp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă %pN.

e. S$a+ilirea 2 #ril'r )e *re0e(ire"entru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în

considerare a ierar iei riscurilor evaluate, conform =calei de încadrare a nivelurilor de risc6securitate a muncii în ordineaA – dacă se operează cu nivelurile de risc$

– A dacă se operează cu nivelurile de securitate.!e asemenea, se ţine seama de ordinea ierar ică generică a măsurilor de prevenire, respectiv• măsuri de prevenire intrinsecă$• măsuri de protecţie colectivă$• măsuri de protecţie individuală.;ăsurile propuse se înscriu în 0işa de măsuri de prevenire propuse * nexa A+. plicarea metodei se înc eie cu redactarea raportului analizei. cesta este un instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar

şi succint, următoarele• modul de desfăşurare a analizei$• persoanele implicate$

• rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc$• interpretarea rezultatelor evaluării$• fişele de măsuri de prevenire.


29/46


30/46

Itilizarea calculatoruluieste posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectivprocedura de lucru etapizată$existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc$tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de risc.

Ge nica automată de calcul poate fi aplicată at't la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, c't şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.

a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două modalităţiconstituirea unor bănci de date privind

durata de viaţă a ec ipamentelor te nice$timpul de funcţionare$numărul de persoane expuse$

timpul de expunere$statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţeclasele de probabilitate$

calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de muncă, sector de activitate, întreprindere.b.Lestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete şi actualizabile permanent, cuprinz'nd

datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de muncă evaluate din unitate. În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a

dimensiunii acestora *nivelurile de risc+, a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentrurespectivele măsuri.


31/46

ANE@A 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISCA. E@ECUTANT1. AC IUNI GREŞITE

1.1.E


32/46

• prin p:şire în gol$• prin dezec ilibrare$• prin alunecare.

1.4.C'2#(i! ri a!!i)e($'%e(e&. OMISIUNI

&.1.O2i$erea #('r '*eraţii&.&.Ne#$ili,area 2i l'a!el'r )e *r'$e!ţieB. SARCINA DE MUNCǍ

1. CON INUT NECORESPUNZ TOR AL SARCINII DE MUNC ÎN RAPORT CU CERIN ELE DE SECURITATE1.1.O*eraţii re%#li *r'!e)ee %re=i$e1.&.A+ e(ţa #('r '*eraţii1. .Me$')e )e 2#(! (e!'re *#(, $'are 8 #!!e i#(e %re=i$ a '*eraţiil'r9

&. SARCINA SUB ? SUPRADIMENSIONAT ÎN RAPORT CU CAPACITATEA E@ECUTANTULUI&.1.S'li!i$are -i,i! 3

• efort static$• poziţii de lucru forţate sau vicioase$• efort dinamic.&.&.S'li!i$are * i/i!: 3• ritm de muncă mare$• decizii dificile în timp scurt$• operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.$• monotonia muncii.

C. MI LOACE DE PRODUC IE1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.Mi=! ri *eri!#l'a e 1.1.1.Mi=! ri -#(!ţi'(ale ale e!/i*a2e($el'r $e/(i!e3

• organe de maşini în mişcare$• curgeri de fluide$• deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.&.A#$')e!la(= ri a# a#$'+l'! ri !'($rai()i!a$e ale 2i=! ril'r -#(!ţi'(ale ale e!/i*a2e($el'r $e/(i!e a# ale -l#i)el'r


33/46

1.1. .De*la ri #+ e-e!$#l %ra0i$aţiei3• alunecare$• rostogolire$• rulare pe roţi$• răsturnare$• cădere liberă$• scurgere liberă$• deversare$• surpare, prăbuşire$• scufundare.

1.1.4.De*la :ri #+ e-e!$#l *r'*#l iei3• proiectare de corpuri sau particule$• deviere de la traiectoria normală$• balans$• recul$•

şocuri excesive$• jet, erupţie.1.&.S#*ra-eţe a# !'($#r#ri *eri!#l'a e3

• înţepătoare$• tăioase$• alunecoase$• abrazive$• adezive.

1. .Re!i*ie($e #+ *re i#(e1.4.Vi+raţii e


34/46

• atingere directă$• atingere indirectă$• tensiune de pas.

4. FACTORI DE RISC C IMIC4.1.S#+ $a(ţe $'


35/46

• ridicată$• scăzută.

1.5.Aer'i'(i,area aer#l#i1.6.S#*ra*re i#(e >( a) (!i2ea a*el'r 1.7.Z%'2'$1.H.Ul$ra #(e$e1. .Vi+raţii1.1J.Il#2i(a$3

• nivel de iluminare scăzut$• strălucire$• p'lp'ire.

1.11.Ra)iaţii 1.11.1.Ele!$r'2a%(e$i!e3

• infraroşii$• ultraviolete$• microunde$• de frecvenţă înaltă$• de frecvenţă medie$• de frecvenţă joasă$• laser.

1.11.&.I'(i,a($e3• alfa$• beta$• gama.

1.1&.P'$e(ţial ele!$r' $a$i!

1.1 .Cala2i$ ţi (a$#rale*trăsnet, inundaţie, v'nt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.+1.14.P#l+eri *(e#2'!'(i'%e(e

&. FACTORI DE RISC C IMIC&.1.Ga,e 0a*'ri aer' 'li $'


36/46

&.&.P#l+eri >( # *e( ie >( aer %a,e a# 0a*'ri i(-la2a+ili a# e


37/46

ANE@A &LISTA DE CONSECIN E POSIBILE ALE AC IUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Nr.!r$.

CONSECIN EPOSIBILE

LOCALIZAREA CONSECIN ELOR

3 u

t i e c r a n

i a n ă

3 u

t i e

t o r a c i c ă

, b d o m e n

G e g u m e n

t

, p a r a

t r e s p

i r a t o r

, p a r a

t c a r d

i o v a s c u

l a r

, p a r a

t d i g e s t i v

, p a r a

t r e n a l

=istem osteoarticular

= i s t e m

m u s c u

l a r

9rgane de simţ

= i s t e m

n e r v o s

; u

l t i p l ă

3 o

l o a n a

v e r t e

b r a

l ă

;embru superior ;embruinferior

9 c

. i

# a s

Irec e8raţ

ntebraţ"almă!egete

3 o a p s ă

L a m

b ă

" i c i o r

< n t e r n

ă

4 x t e r n

ă

! = ! =

@ 1 2 ? 7 F A 5 B @ 1 2 ? 7 F A 5 B 1@ 1 11 12. "lagă - tăietură

- înţepăturăxx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xO

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

1. 3ontuzie x x x x x x x x O x x x x x x x x x x x x x2. 4ntorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -

?. =trivire x x x x x x x x O x x x x x x x x x x x x x7. 0ractură x x - - - - - - O x x x x x x - - x - - - xF. rsură - termică

- c imicăxx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xO

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

A. mputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x5. >eziuni ale organelor

interne- - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x

B. 4lectrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x@. sfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

.


38/46

@ 1 2 ? 7 F A 5 B @ 1 2 ? 7 F A 5 B 1@ 1 11 12F. 8oli prin expunere la

temperaturi înalte sauscăzute *şoc, colapscaloric, degerături+

- - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x

A. Pipoacuzie, surditate depercepţie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -

5. 3ecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -B. Gumori maligne, cancer

profesionalx x x x x x x x O x x x x x x x x x x x x x

1@. rtroze cronice,periartrite, stiloidite,osteocondilite, bursite,epicondilite, discopatii

- - - - - - - - O x x x x x x - - - - - - x

1 . 8oala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -11. Gromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x12. >aringite cronice, nodulii

c'ntăreţilor - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -

1?. stenopatieacomodativă, agravareamiopiei existente

- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

17. 3ataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -1F. 3onjuctivite şi

Qeratoconjunctivite- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

1A. 4lectrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -15. 8oala de iradiere x x x x x x x x O x x x x x x x x x x x x x1B. Îmbolnăviri datorate

compresiunilor şidecompresiunilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -

2@. 8oli infecţioase şiparazitare

x x x x x x x x O x x x x x x x x x x x x x

2 . #evroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

21. =indrom cerebroastenicşi tulburări determoreglare *datorităundelor electromagneticede înaltă frecvenţă+

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

22. fecţiuni psi ice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -2?. lte consecinţe

S#r a3 ;inisterul =ănătăţii şi ;inisterul ;uncii, =olidarităţii =ociale şi 0amiliei


39/46

ANE@A

SCALA DE COTARE A GRAVIT II ŞI PROBABILIT II CONSECIN ELOR AC IUNII FACTORDE RISCASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DEGRAVITATE GRAVITATEA CONSECIN ELOR

CONSECIN E1 #4L>


40/46

5 a(i P 1J a(i/ /4 mică

& a(i P 5 a(i4 "IT


41/46

ANE@A 4GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR

COMBINA IE ÎN TRE GRAVITATEA CONSECIN ELOR ŞIPROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE1 & 4 5 6

E @ T R E M

D E R A R

F O A R T E R A R

R A R

P U I N F R E C V E N T

F R E C V E N T

F O A R T E

F R E C V E N T

C L A S E D E

G R A V I T A T E

CONSECIN E P K 1 J a (

i

5 a (

i P 1 J a (

i

& a (

i P 5 a (

i

1 a (

P & a (

i

1 l # (

. P 1 a (

P 1 l # (

.

7 MA@IME DECES 87 1987 &9 87 9 87 49 87 59 87 69

6 FOARTEGRAVE

INVALIDITATEGR. I

86 19 86 &9 86 9 86 49 86 59 86 69


42/46

CLASE DE PROBABILITATE

5 GRAVE INVALIDITATEGR. II

85 19 85 &9 85 9 85 49 85 59 85 69

4 MARI INVALIDITATEGR. III 84 19 84 &984 9 84 49 84 59 84 69

MEDII ITM 45 " 1HJZILE

8 19 8 &9 8 9 8 498 59 8 69

& MICI ITM " 45ZILE

8& 19 8& &9 8& 9 8& 49 8& 59 8& 69

1 NEGLI ABILE 81 19 81 &9 81 9 81 49 81 59 81 69


43/46


44/46

ANE@A 6

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE M UNC

UNITATEA3 ... F I Ş A D E E VA L U A R E AL O C U L U I D E M U N C

NUM R PERSOANE E@PUSE3 ..SEC IA3 .. DURATA E@PUNERII3 .LOCUL DE MUNCǍ3 EC IPA DE EVALUARE3

COMPONENTASISTEMULUI DEMUNC

FACTORI DERISCIDENTIFICA I

FORMA CONCRET DE MANIFESTAREA FACTORILOR DE RISC8)e !riere *ara2e$ri9

C O N S E C I N A M A @ I M

P R E V I Z I B I L

C L A S A D E G R

A V I T A T E

C L A S A D E

P R O B A B I L I T A T E NIVELDE RISC

@ 1 2 ? 7 FU


45/46

ANE@A 7FIŞA DE M SURI PROPUSE

FIŞA DE MǍSURI PROPUSENr.!r$.

LOC DE MUNC ?FACTOR DE RISC

NIVELDE

RISC

M SURA PROPUSN'2i(ali,area 2 #rii C'2*e$e(ţe?r *#()eri Ter2e(e

U


46/46

Documents

Prezentarea metodologiei INCDPM