Upload
lythuan
View
235
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”Titlul proiectului: „MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților mesteșugărești în turismul local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”Contract număr: POSDRU/135/5.2/S/131192Beneficiar: Asociaţia PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă
MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local - alternativă viabilă
de revitalizare a spațiului rural”POSDRU/135/5.2/S/131192
CAPITOLUL I
I. CADRUL GENERAL
PREZENTAREA PROIECTULUI
Dezvoltarea regională și coeziunea a pus Europa în fața unui proces continu de expansiune
teritorială, manifestat în tendințe de menținere și chiar de creștere a decalajelor regionale în privința
potențialului economic și utilizării resurselor. Prin fenomenul accentuării globalizării se observă din
ce în ce mai mult rolul regiunilor în dezvoltarea de ansamblu a susținerii procesului economic,
acestea fiind considerate elemente active şi cauze ale dezvoltarii economice.
În scopul atenuării acestor tendințe, Uniunea Europeană s-a angajat printr-un efort comunitar
susținut, să vină în ajutorul structurilor economice și regionale fragile din spațiul European,
utilizând diferite categorii de instrumente ce stau la baza politicilor regionale: înființarea Fondului
de Coeziune și a Fondurilor Structurale, crearea de condiții pentru dezvoltarea inițiativelor locale
și crearea de noi locuri de muncă.
Misiunea Asociației PartNET - Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă este de a contribui la
dezvoltarea durabilă pe plan economic, social și cultural, la nivel local, regional, național și
internațional, în mediul urban și rural.
MEȘTERUL TURISTIC –“Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local -
alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural” face parte din obiectivul strategic al
îmbunatățirii competențelor specifice unei ocupații din domeniul turistic ce valorifică produsele
meșteșugărești a persoanelor fără loc de muncă din mediul rural, derulat de Asociația PartNET -
Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă din București în perioada aprilie 2014 – decembrie
2015, în parteneriat cu Centrocoop - Uniunea Națională a Cooperației de Consum; Consiliul
Județean Neamț; Asociația de Promovare a Dezvoltării Regionale și Integrării Sociale;
Consiliul Județean Dâmbovița; Consorzio Consulting – Italia.
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5.2: Promovarea măsurilor active de
ocupare, domeniul major de intervenţie 5.2: „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor
rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă".
Obiectivul general al proiectului constă în valorificarea abilităților meșteșugărești ale
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă/șomeri din mediul rural, în mici afaceri, activități
ale lucrătorilor independenți sau ocupații orientate și integrate în turismul local, prin:
Servicii de informare și consiliere profesională;
Programe de formare profesională pentru adaptarea la piața muncii;
Formare profesională în ocupații ce dezvoltă abilitățile în arta și tradiția
meșteșugarească;
Formare profesională în ocupații din domeniul turistic ce valorifică abilitățile în arta
și tradiția meșteșugărească;
Consiliere și asistență pentru începerea unei activități independente;
Sprijin pentru revitalizarea și dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale prin acțiuni de
marketing și integrare în diferite structuri;
Rețele și parteneriate pentru facilitarea schimbului și integrarea bunelor practici.
Proiectul oferă persoanelor din mediul rural instrumentele necesare în vederea autoocupării
și generării de noi locuri de muncă, inclusiv exemple de bune practici europene de dezvoltare a
inițiativelor private în mediul rural. Astfel, obiectivul general al proiectului contribuie la
îndeplinirea obiectivului general al POS DRU, prin dezvoltarea capitalului uman și creșterea
competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și
asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă
și inclusivă, atât pentru minim 980 de șomeri / persoane în căutarea unui loc de muncă din
mediul rural, beneficiari directi ai activităților de formare, cât și pentru 336 de persoane în
crearea de mici afaceri sau inițierea unei activități ca lucrător independent, beneficiarii de
consiliere și asistență tehnică în cadrul centrelor de sprijin ce vor fi înfiinţate/dezvoltate în cadrul
proiectului.
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI VOR FI IMPLEMENTATE ÎN 12 JUDEȚE DIN 4
REGIUNI:
Regiunea
Nord-Est
Regiunea
Sud-Est
Regiunea
Sud-Muntenia
Regiunea
Centru
Iași Tulcea Prahova Brașov
Neamț Constanța Argeș Sibiu
Suceava Vrancea Dâmbovița Covasna
Proiectul pornește de la aptitudinile native ale acestor persoane și urmăreste valorificarea la
maxim pentru a asigura ocuparea pe piața muncii sau într-o activitate indepedentă, luând în
considerare contextul turistic local. Astfel proiectul oferă acestor persoane posibilități reale de
ocupare în vederea obținerii de venituri profesionale ce pot asigura un nivel minim decent de viață
pentru ei și familiile lor.
1.1 REZULTATELE PRECONIZATE A SE ÎNREGISTRA ÎN CADRUL
PROIECTULUI
12 Studii privind competențele și activitățile meșteșugărești în județele de implementare;
1876 persoane informate și consiliate profesional;
Minim 1568 de șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor
participa la un program de formare în Competențe sociale si civice;
Minim 980 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la
un program de formare într-o ocupație din domeniul meșteșugăresc;
Minim 336 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la
un program de formare într-o ocupație din domeniul turistic;
Minim 336 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor fi consiliați
pe tema elaborării unui plan de afaceri și respectiv inițierea unei afaceri independente;
Minim 251 șomeri/ persoane fără un loc de muncă din mediu rural vor obține un loc de
muncă sau vor crea o afacere independentă;
Minim 24 conferințe organizate pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale la nivel
regional;
25 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la o vizită
de studii de minim 5 zile în Germania.
Activitățile de formare în ocupații specifice domeniului meșteșugăresc și turistic favorizează
ocuparea mai facilă a unui loc de muncă a persoanelor care, deși dețin abilități, nu le pot valorifica
datorită lipsei certificărilor sau a unor competențe suplimentare necesare.
1.2 ALTE ACTIVITĂȚI DEZVOLTATE
ÎN CADRUL PROIECTULUI
În cadrul proiectului se va urmări înființarea și dezvoltarea rețelelor și parteneriatelor pentru
facilitarea schimbului și integrării bunelor practici, astfel:
Se vor investiga bune practici în Germania privind crearea de meșteșugari a unor mici
afaceri, privind integrarea activității meșteșugărești tradiționale în turismul local și privind
rolul ghizilor turistici în promovarea și dezvoltarea sectorului meșteșugăresc;
Se va organiza o vizită de studii pentru 25 de persoane din grupul țintă interesate de
inițierea unei mici afaceri în domeniul meșteșugăresc pentru identificarea de bune practici în
inițierea și operarea unor astfel de inițiative în Germania;
Se va elabora un Compediu de bune practici privind inițierea/operarea de mici afaceri în
domeniul meșteșugăresc și a unui Compediu de bune practici privind suportul diferitelor
ocupații din turism în sprijinul micilor meșteșugari.
CAPITOLUL II
2.1 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI ECONOMIC AL JUDEŢULUI
Ţinutul Secuiesc (maghiară: Székelyföld, germană: Szeklerland) este o zonă istorică din
România, situată în estul Transilvaniei, locuită în majoritate de secui-maghiari şi împărţită, în mod
tradiţional, în scaune. Că şi suprafaţa, Ţinutul Secuiesc cuprinde cea mai mare parte a judeţelor
Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş.
Secuimea cuprinde munţii interiori ai Carpaţilor Orientali, între Călimani şi Giurgeu,
respectiv, Persanii de Nord şi Baraolt, pătrunzând până în centrul bazinului Transilvaniei, în zona
Târgu Mureş.
Cel care poposeşte pe aceste meleaguri poate cunoaşte aspectele reprezentative ale culturii
populare tradiţionale şi contemporane a populaţiei româneşti şi secuieşti; veţi întâlni produse
meşteşugăreşti specifice zonei, târle şi stâne ale breţcanilor şi oierilor români din Voineşti, ţesături
specifice populaţiei româneşti şi maghiare, formaţii de ţiteră, rapsozi populari, etc. Expoziţiile de
artă populară introduce pe turist în lumea plină de farmec a creaţiei populare locale, îl
familiarizează cu produsele meşteşugăreşti de odinioară şi de astăzi, aici fiind expuse şi ţesături cu
specific local.
Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și
gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe
scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Sugaş). De
asemenea cioplirea, dăltuirea lemnului, împletitul coşurilor, ceramică, reprezintă ocupaţii care
treptat s-au transformat din meşteşuguri în meserii artizanale şi astfel anumite sate s-au transformat
în centre cu aceste domenii de activitate. Produsele meşteşugăreşti din regiune reflectă atât talentul
şi abilităţile meşteşugarilor cât şi stilul şi poziţia socială ale proprietarilor acestora.
2.2 PATRIMONIUL CULTURAL ŞI ISTORIC
AL JUDEŢULUI COVASNA
De-a lungul întregii istorii, patrimoniul etnografic şi folcloric al comunităţilor rurale a jucat
un rol important în definirea identităţii culturale locale. Satul românesc este considerat o sinteză
etnografică, la care au conlucrat întotdeauna spiritul inventiv al omului, timpul şi mediul geografic.
Realităţile etnografice ale judeţului Covasna se înscriu într-o zonă cu valori bine precizate,
integrată armonios în ansamblul culturii populare, ce-şi au interferenţe fireşti cu zonele limitrofe.
Obieceiurile populare strămoşeşti s-au păstrat nealterate în interiorul hotarelor cu întreaga
încărcătură, specificitate, limbă şi port. Acesta este şi motivul pentru care secuiul îşi numeşte tara cu
demnitate: Ţinutul Secuiesc – Tara secuilor.
Aceste meleaguri sunt recunoscute prin arta populară specifică, prelucrarea lemnului,
activităţi în domeniul textile şi meşteşugurile cu argilă care joacă şi azi un rol important în viaţa
locuitorilor. Printre meşteşugurile de prelucrare a lemnului care s-au impus se află inclusiv picture
mobile, lăzile sculptate, dăltuite cu decoraţii.
Datorită poziţiei lor specifică în regiune, şi-au creat o cultură proprie, care include
numeroase noante carpatice, dar şi moldoveneşti. În ciuda faptului că satele lor sunt destul de
răsfirate, cultura lor rămâne unitară. Au un folclor străvechi extreme de bogat, iar obiceiul dansului
popular cuprinde o game extreme de variată.
Bogăţia de vestigii istorice, reprezentată de un mare număr de Cetăţi şi Castele, ca şi de edificii
religioase cum sunt Biserica romano-catolică de la 1245, cu valoroase picturi murale (1330) şi
Bisericile fortificate, din secolele XIV şi XV. Meşteşugurile locale şi bucătăria tradiţională
secuiască fac din “Ţinutul Secuiesc” o zonă de interes pentru vacanţele şi tratamentele turiştilor
precum şi pentru diversitatea tradiţiilor locale.
2.3 OCUPAŢII TRADIŢIONALE
În comunităţile rurale din judeţul Covasna, meşterii satului, indiferent de meşteşugul pe care-l
practică, îl exercită ocazional, în funcţie de nevoile comunităţii căreia îi aparţin: înmormântări,
pomeni, nunţi, botezuri, dar şi pentru activităţile agricole ori economice. Întâlnim şi astăzi persoane
pasionate de meşteşugul învăţat ori preluat de la părinţi care, atunci când comunitatea o cere, în
aceleaşi ateliere şi cu aceleaşi unelte păstrate cu grijă, de-a lungul timpului, meşteşugesc obiecte de
uz casnic sau agricol, ţes, cos ori modelează lutul. Printre ocupaţiile tradiţionale putem enumera:
agricultură ( creşterea oilor – Voineşti; creşterea oilor a dus la dezvoltatea meşteşugurilor
legate de prelucrarea lânii şi a pielii, atât pentru nevoile proprii ,cât şi pentru valorificare.
Cojocarii, curelarii, şelarii, confecţionau din piele o varietate de sortimente de piese de port:
cojoace, pieptare, căciuli, opinci, chimire, hamuri şi chingi.)
prelucrarea lemnului (prelucrarea lemnului şi dezvoltarea anumitor meşteşuguri legate de
această au dus la excepţionale realizări în domeniul arhitecturii tradiţionale. Meşteri
specializaţi din Ghelinţa lucrau case la comandă pentru a fi transportate şi montate la locul
potrivit);
prelucrarea pietrei (Rocile din judeţul Covasna (andezitele, gresia şi calcarul) sunt materia
primă pentru prelucrarea a numeroase produse: râşnite manuale, pietre funerare, ghizduri
pentru fântâni s.a.)
olăritul (a fost o componentă principală a culturii materiale, atestată încă din neolitic. Pe
cuprinsul judeţului Covasna, existau numeroase localităţi specializate în prelucrarea
lutului: Târgu Secuiesc, Breţcu, Câlnic, Letfalau, Bodoc, Bâţanii Mici, Aita Mare s.a.).
2.4 MEŞTEŞUGURILE POPULARE,
RESURSA DE AUR A TURISMULUI ROMÂNESC
Meşteşugurile tradiţionale sunt privite astăzi, atât ca o atracţie turistică, dar şi ca o
modestă sursă de venit pentru meşterii ce încă le mai practică. Produsele realizate de meşterii
populari au început să fie din ce în ce mai căutate în Târgurile şi Magazinele specializate, atât de
iubitorii de frumos, de cunoscători, cât şi de mulţi turişti străini. Târgu Secuiesc a fost centrul meşteşugăresc cel mai important, unde se lucra mobilier
pentru satele din zonă şi alte produse de pielărie şi fierărie.
Printre principalele meşteşuguri specifice zonei putem enumera:
Meșteșugul prelucrării lânii și fibrelor textile (Ornamentarea pieilor era un atribut
al meşterilor cojocari, curelari, organizaţi în bresle. Dintre produsele lor cele mai
căutate se disting cojoacele ornate cu motive florale).
Olăritul;
Arta textilă și meșteșugul țesutului;
Prelucrarea artistică a lemnului (printre obiectele monumentale din lemn, un loc
important îl constituie stâlpii cu motive sculptate, având diverse semnificaţii, şi
porţile secuieşti din secolele XVIII-XIX, care se impun, atât prin ornamentaţia
bogată în care apar şi figuri fantastice, cât şi prin monumentalitatea lor);
Împletitul nuielelor (un meşteşug practicat de comunităţile de rromi din localităţi
precum : Belin Vale, Zagon, Araci, Hetea, Vâlcele. Pe lângă confecţionarea
lingurilor şi scafelor, meşterii lucrau şi coşuri, mături ş.a.).
În comunităţile rurale covăsnene, meşterii satului, indiferent de meşteşugul pe care-l
practică, îl exercită ocazional, în funcţie de nevoile comunităţii căreia îi aparţin: înmormântări,
pomeni, nunţi, botezuri, dar şi pentru activităţile agricole ori economice. În ciuda faptului că satul
este astăzi asaltat de produse de consum, tot satul este astăzi un furnizor de produse (utilitare și
decorative) de artă populară și pentru piața orașului. În centrul acestei relații, ca un paradox,
meșterul satului își are locul bine meritat, fiind o componentă cheie.
2.5 CALENDAR AL EVENIMENTELOR
CULTURALE ŞI ARTISTICE
Între trăsăturile caracteristice evoluţiei creaţiei populare contemporane din judeţ se înscrie şi
activitatea cultural-artistică, deosebit de intensă, materializată prin festivaluri folclorice care au
intrat în tradiţia vieţii culturale actuale, constituind o componentă de seamă a mişcării artistice de
amatori, prin ansambluri folclorice care au dus până departe, dincolo de hotarele ţării, faima
cântecului, dansului şi portului popular covăsnean şi, în genere, a celui românesc.
Târgurile anuale şi săptămânale ale meşterilor populari, desfăşurate în diverse localităţi ale
judeţului Covasna, prilejluiesc pe lângă desfacerea unor produse ale artei tradiţionale şi organizarea
de manifestări folclorice. În expoziţia permanentă „Istoria breslelor din oraşul Târgu Secuiesc"
există materiale privind activitatea breslelor din oraş şi, ceea ce este deosebit de important,
numeroase produse meşteşugăreşti de o remarcabilă valoare artistică şi documentară.
Printre cele mai cunoscute întâlniri meşteşugăreşti ale artiştilor populari şi ale publicului
interesat de arta meşteşugurilor putem enumera:
Festivalul Regiunilor Europene – desfăşurat în oraşul Braşov;
Fărşangul, obicei popular maghiar, practicat de Lăsata Secului – Sfântu Gheorghe –
februarie;
„Nedeia Mocănească”, în oraşul Covasna Voineşti;
Întâlnirea fanfarelor, în comună Reci - Mestecănişul din Reci;
Festivalul folcloric „Ciobănaşul” ,în oraşul Întorsura Buzăului;
Târgul de Tradiţii autentice de la Sfântu Gheorghe
Zilele oraşului Târgu Secuiesc/ Sfântu Gheorghe;
Festivalul Internaţional de Teatru „Atelier” Sfântu Gheorghe;
Festivalul Internaţional de Teatru „Reflex” Sfântu Gheorghe;
Festivalul de Arte Contemporane „PulzArt” Sfântu Gheorghe;
„Zilele oraşului Covasna”;
„Zilele culturale ale Ţinutului Baraolt”.
Toate acestea şi multe alte festivaluri reprezintă totalitatea patrimoniului material şi
imaterial dezvoltat de meşteşugarii locali pentru a facilita posibilitatea dezvoltării cunoştinţelor
despre meşteşuguri, arte şi comunităţi. Valorificarea patrimoniului imaterial va fi asigurată prin
organizarea de ateliere cu tema generală Meşteşugurile şi meşteşugarii de altă dată.
2.6 POTENŢIAL ZONAL ÎN VEDEREA REVITALIZĂRII UNOR
MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE –ANALIZA SWOT
Astăzi meşteşugurile populare merită să devină noi direcţii economice strâns legate de
materia primă locală obţinută din agricultură, păstorit s.a., folosind resursele naturale, braţele de
muncă libere pentru a îndestula cerinţele şi gusturile pieţii contemporane.
În zilele noastre, obiectele de artă populară şi-au redus, în parte, funcţia utilitară în favoarea
funcţiei decorative şi meşterul tradiţional este din ce în ce mai rar, în târgurile meşterilor populari
făcându-şi loc artizanul, creatorul de artă populară, provenit, atât din mediul rural, ca şi din cel
urban, cu orizonturi culturale diferite şi provenind din medii socio-profesionale diverse.
Influenţa noului, dinamica şi evoluţia meşteşugului nu trebuie să altereze valoarea,
autenticitatea şi calitatea obiectului de artă populară, ci trebuie să-l determine pe meşterul popular
să-şi creeze un stil propriu fără să se abată de la simbolurile, formele şi ornamentica tradiţională
Dar şi pentru ei, meşterii satului, schimbările din societate au adus în faţă capriciile pieţei
libere, cerinţele mereu schimbate ale cumpărătorilor, fiind nevoiţi să se adapteze unui soi de
modernitate, ca să reziste. Ei nu fac rabat de la tehnică cu care îşi practică meşteşugul, fie că este
încondeiatul ouălor, ţesutul, olăritul, sculptură în lemn, pictatul icoanelor, dar încearcă să ofere
produselor şi tenta cerută de cumpărător.
Cererea şi valorificarea meşteşugurilor tradiţionale din judeţul Covasna, reprezintă o
condiţie necesară păstrării tezaurului tradiţional şi se dovedeşte a fi o condiţie esenţială a prezervării
identităţii socio-culturale a oricărei comunităţi.
Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor covascene şi de
atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea
înscrierii judeţului Covasna pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natura investiţională în turism,
pentru viitorii noştri parteneri interni şi externi.
2.7 UNIVERSUL RURAL COVĂSNEAN FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU
OPORTUNITĂŢILE EUROPENE
Una din trăsăturile fundamentale, caracteristice pentru evoluţia culturii populare în etapa
actuală în judeţ, este bogăţia creaţiei populare prezentă în toate domeniile artei populare - textile,
ţesături, cusături, prelucrarea artistică a lemnului, ceramică, prelucrarea artistică a pietrei.
Există posibilitatea că dezvoltarea micilor ateliere meșteșugărești în mediul rural,
revitalizarea meșteșugurilor uitate şi dezvoltarea turismului rural să devină o oportunitate pentru
aceștia. Oamenii mai în vârstă din sat deţin bogate informaţii cu privire la specificul etnografic al
ocupaţiilor tradiţionale, îndeosebi al creşterii animalelor.
Astăzi, unele noțiuni și concepte importante, ca de exemplu: creator popular, artizan,
meșteșugar, artă populară, au devenit noțiuni care din punct de vedere științific și-au schimbat
conținutul fiind nevoie de o investigație a specialiștilor din mai multe discipline de cercetare
precum etnologie, sociologie, psihologie, istoria artei, management pentru a explica multitudinea
factorilor care influențează astăzi produsul cultural.
Meșteșugul, arta și creația populară sunt elemente definitorii ale identității satului românesc,
fiind și astăzi de un real interes economic și social ,atât pentru creator, cât și pentru consumator.
În județul Covasna, ca şi în celelalte județe ale regiunii Centru, stuația ocupării forței
de muncă în mediul rural este dificilă. Majoritatea populației din rural desfășoară activități agricole,
o mică parte deservind sectorul public ( educație, ocrotirea sănătății, cultură, asistență socială).
Populația mediului rural, activă, este pusă în situația să aleagă între două oportunități: ori să
accepte o muncă pentru un venit modest, condiții nefavorabile, minimul condițiilor de trai, ori ,
soluţia emigrării în mediul urban, sau mai mult, peste hotare, în căutarea unui loc de muncă.
Prin proiectul MEȘTERUL TURISTIC –“Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul
local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”, desfăşurat de Asociaţia PartNET –
Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă, ne-am propus să intervenim asupra acestor necesităţi de
dezvoltare prin promovarea tradițiilor naționale și meșteșugurilor tradiționale, precum și
încurajarea afacerilor la nivel local.
Proiectul urmărește, pe de o parte, să asigure calificări recunoscute și îmbunătățirea
tehnicilor de producție pentru minim 980 de șomeri / persoane în căutarea unui loc de muncă
din mediul rural și, pe de altă parte, sprijină minim 336 de persoane în crearea de mici afaceri
sau inițierea unei activități ca lucrător independent.
Totodată, acesta surprinde păstrarea noţiunii de identitate culturală, atât de necesară
spaţiului autentic românesc, deformat şi uitat în timp de apariţia unor forme şi expresii culturale
departe de valorile tradiţionale ale satului dar şi în urma unor necesităţi elementare ale oamenilor
locali de a-şi întreţine familiile dar şi de a duce mai departe această moştenire culturală.