Anttl XII. Duminecă, 1B/26 Iunie 1904 Nr. 25

P r e ţu l a b o n a x a e n to la l:f * ............................... .... 4 coroane.Fa o jamStaia de *a ................................ 2 corosise.

Pentru România 10 lei anual.Abonamentelese facla „TEpggrafla“ iosif M am h a il,Sibiiu

Apare în fiecare Duminecă1NSEÎIATE:

16 primeac la b iro u l aduiliiiH tm ţfnH li, (BtuuîlPoplăeii nr. 15).

Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia-osră 10 bani

La jumătatea anului.Nu ştii carteNu ai parte.

Aşa zice vorba lumii şi acea­sta vorbă nici-când nu s’a potrivit mai bine, ca tocmai în vremea de faţă.. Lumea de acum e aşa, că omul fără învăţătură de carte e tot în coada altora, nu are parte nici de bine, nici de înaintare. învă­ţătura de carte ne-o câştigăm în şcoală, unde este temeiul ei, dar' apoi eşind în lume, pe acest temeiu trebue să ne lărgim cunoştinţele, ca din ele foloase să tragem pentru vieaţă. Câştigarea de cunoştinţe de tot felul însă nu se poate faee decât prin cetire. Să cetim, când avem timp, căci cetind, învăţăm. Să cetim cărţi şi foi bune, căci în ele se cuprind învăţături şi ade­văruri vecînice.

In privinţa aceasta „Foaia Po­porului* este la noi una dintre cele dintâiu, eare dela început şi pană azi a lăţit şi lăţeşte între cetitorii săi tot ce e bun, frumos, folositor şi vrednic de urmat. Pe steagul ei e scrisă iubirea de limbă, de neam şi de lege. Ear’ alară de aceste, ea să sileşte a da celor-ce o cetesc şi ascultă, sfaturi, poveţe şi învăţături de tot felul pentru lupta vieţii. Ea e făcută anume pentru plugarul, meseriaşul român şi peste tot şi pentru omul dela ţeară. Din fiecare şir al ei ese la iveală dragostea de neam şi îngrijirea de binele şi înaintarea poporului. Şi, ca fie­care Român, dornic de înaintare

să o poată avea în casă, prf ţul ei este, cum se ştie, cât se poate de ieftin şi anume:

Pentru Austro-Ungaria:P e n n an 8n t r e ş .........................................1 cor.P e n n jnm iitw te <le n u .......................... £ «*o>.

Pentru România, Bulgaria, Rusia şi America:

P e n n an î n t r e g .................... 10 fr a n c i (1*1).P e o Jm uC tnte dr> an . . . 5 frn nct._____

împlinindu-se în curend earăşo jumătate de an din vieaţa acestei foi poporale, rugăm pe toţi aceia, cari nu o au plătită pe un an întreg, să binevoiască a-’şi înoi în curend abonamentul pe a doua ju­mătate a anului curent. Şi rugăm pe toţi, cari cetesc şi ştiu preţui silinţele „Foii Poporului^ să bine- voiască a o lăţi între prietinii şi cunoscuţii lor, stăruind ea să o aboneze de nou. Noii abonaţi sunt rugaţi a-’şi scrie numele lor, al co­munei şi al poştei din urmă foarte limpede şi ceteţ.

A d m ln ls tr a ţ lu n e a„Foii Foporulni8.

De preste sSptSmână.In dietă oposiţia a făcut mare

larmă din causa declaraţiei priministrului Tisza în afacerea unei scrisori nem­ţeşti, adresată de consulul nostru din Galaţi primarului din Dobriţin.

*Din Asia-mică au venit ştiri nouă

despre macelârirea Armenilor.*

F o i t a .9___

BX&riuţa Ini Pavelsau

P edepsirea lăcomiei.P o v e s t ir e

del o l l V laleu .

(Urm are)

Petru Natului şi Vasilica, fecioru său, de când scoasese pe Florica lui Ioan Corbului din prăpastie,de o săptămână, erau foarte bol­navi Ba încă spuneau şi mai ales femeile mai sfătoase, a?a numai şoptind între ele, că Petru Natului 'şi-ar fi perdut minţile şi nar şti ce vorbeşte şi neîncetat pomeneşte pe Frate-seu. Era mare întristare şi supărare în .casa lui Petru, cum nu mai fusese nici-odată.

In mijlocul supărări; amare ce încunjura casa ticălosului Petru, sosi şi PaveL O spaimă mare şi o groază nespusă produsă sosirea lui Pavel la femeia lui Petru, Ştia că acum săva desvăn toată ticăloşia lor.

Petru de-abea recunoscu pe frate-seu. Din ochii lui strâlucia până aci un foc blăstămat al urei şi al lăcom-ei de bani, dar acum vă­zând pe frate seu sosit sănătos acasă şi plân­gând de-asupra patului seu, văzend câ frate-• eu îl compătimeşte pe el, care ’i a pricinuit atâta nefericire şi supărare, văzendu le toate acestea, înrăutăţitul frate prinse a plânge amar, ceea ce în vieaţa lui nu o făcuse. Abia putâr.du 'şi stăpâni plânsul, zise încet şi tre­murător fratelui seu:

— Frate ierţi mă de toate câte ’ţi-amfâcut ?

— Te iert, bade, răspunse Pavel înduio sat, numai D-zeu te mai ierte.

Apoi U apucă pe Petru un fior re:e şi tot tremura. Să uita grozav şi înfiorător prin casă. Apoi ear’ să liniştea şi gândea . . gân­dea... Intr’un târziu să ridică în pat şi strigă:

— Nu. nu a murit, ea trăeşte încă, o a găsit Ioan Corbului în prăpastia în care am aruncat-o eu. Sărmana Mânuţă!

Apoi cădea eară ostenit pe pat şi gemeaînfricoşat,

Pe câmpul de răsboiu s'a întâm­plat o mare luptă la Vafangcu; Ruşii au fost bătuţi. — Flota rusească din

•Vladivostoc a fâcut mari pagube Japo­nezilor, nimicind câteva năi de transport.

Un cnvent cătră fraţii Români.D ragii inel R om â n i!

Noi cărturarii, cari trăim în mij­locul vostru dorinţă sfântă avem, ca să vă învăţăm, să vă conducem la bine şi să vă ferim de rău. Dacă nu am face aşa, n’am fi vrednici a ne numi cărtu­rari Români, conducători ai poporului român.

Voi apoi earăş trebue să vă lipiţi de cărturarii vostrii, de conducătorii voştri; trebue să vă încredeţi în ei, pentru că ei totdeauna binele vostru ’l-au dorit.

Românul încrezendu-se în condu­cătorii lui fireşti nici-când nu a păţit rău pentru-că aceştia ’şi-au împlinit cu sfinţenie, datorinţa de conducători faţă de voi, cei de un sânge, de o limbă şi de un simţământ cu ei.

Dragii mei Români!In străini nu vă încredeţi nici-când

că străinul vă amăgeşte cu vorbe dulci, vă înşeală, vrea să trăească de pe voi, apoi vă întoarce spatele şi să duce. La bine e cu tine, la rău te lasă sin­gur. Aşadar’ străinu-’i foc şi te frige. Bine zice Românul:

Pelinu-’i pelin amar Şi străinu-'i foc şi jar.

Ca să mă credeţi, dragii mei Ro­mâni, că asta-’i aşa, eată aci vă spun

II apucase accesele nebuniei..,Pedeapsa lui Dumnezeu asupra păcăto­

sului nu întârzie nici-decum, deşi câte-odată vine cam târziu.

A doua zi după sosirea lui Pavel din cătane mai tot satul era adunat la casa Petrii Natului, ca se va ă pe Pavel, pe care toţi îl ştiau mort şi pierdut prin străinătate.

Toţi plângeau de bucurie văzându-’l, şi el plângea de bucurie, câ îşi revede ear’ să­tenii, dar’ de zece ori plângea amarnic de durerea, jcă era acum numai singur pe lume.

N ’avea pe nimenea. întrebase pe frate- seu, întrebase cu dor pe toţi oamenii, despre soţia şi fetiţa sa, dar’ nimenea nu-’i putea răspunde, numai aceea-ce era drept, adecă că ele sânt moarte.

Pe când s’au fost rărit oamenii, mai de cătră seară venî şi Ioan Corbului dimpreună cu gornicul, care aflase pe Florica în prăpa­stie. Venise şi ei ca să vadă pe Pavel şi poate mai avea ceva de isprăvit şi cu Petru.

Psg. 322 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 25

o noutate adevărată, ce s’a întâmplat zilele trecute în comuna Tăuţ, de lângă Cluj.

S’a dus adecătelea în satul acela un agent dela o bancă de asigurare numită »Phonix« ca să asigureze pe oameni şi zidirile lor. Satul acela e un sat mic şi sărac şi oamenii nu avură voie de asigurat, ca bieţii de ei să nu-'şi mai lege şi altă dare de cap, că au ei destulă dare neplătită.

Agentul, care de altfel este Evreu, să apucă şi născoci una bună pentru el, dar’ rea pentru Românii de-acolo.Să apucă şi minţi oamenilor, că cine să va asigura la banca lor, ori-şi-când ar avea lipsă de bani împrumut, banca îl va împrumuta.

Nu a trebuit altceva bieţilor ţă­rani, decât asta ca să le dea bani îm­prumut şi cât ai bate în pălmi s’a adu­nat cu droaia să se asigureze. ,S ’a-asi­gurat aproape întreg satul. Agentul băncii aşadar’ s’a dus mulţumit.

Zilele acestea îmi vine un om din satul acela, căindu-se că ar avea lipsă de nişte bani. Totodată îmi povesti şi păţania lor de mai sus cu agentul şi mai adaugă că: »am fost cu contrac­tele de asigurare la banca aceea în Cluj şi am cerut bani împrumut, dar’ domnii aceia au rîs de mine şi ’mi-au zis, că la ei atunci să merg după bani, când ’mi-a fi flacăra în verful casei«.

Blăstămând îmi spuse vorbele ace­stea şi amărît până în suflet.*)

Dragii mei Români!Vă aduc la cunoştinţă acest cas,

ca să vă feriţi de astfel „de oameni. Când vă vin cu vorbe de acestea, să-’i scoateţi cu mătura.

Aveţi în sat preot şi învăţător, dacă voiţi ceva, la ei vă duceţi şi ce­reţi sfat. SClnt datori să vă deie sfa­tul, că voi îi ţineţi. Li-e datorinţă să vă deie sfatul, că stint Români, ca şi voi de o limbă, de o lege. Sfatul lor îl urmaţi, căci ei spre binele vostru lucră. Nici-când nu ascultaţi de străin, că străinul vă înşeală amar.

Aşa să faceţi, dragii mei Rom âni!Chimii.

-----------------------

' i So vede că conducetorii acelei com une sc în tcrcscazi pu ţin de popor. K e«I.

Povestiră câte una alta cu Pavel din că­tănie, pânăce rămaseră numai ei singuri în casă.

— Ce face Florica, bade Ioane — în­trebă Vasilica abia gâfâind din pat.

— Nu e tocmai aşa rău ca până-acum,— respunee Ioan, mai poate mânca câte ceva şi mai poate şi vorbi.

Petru nu ştia nimic că cine sânt la ei în casă. El era adâncit în gândurile lui per- dute, încât nu ştia nimic despre cine era în casă. Abea într’un târziu să trezi şi el şi să uită cu ochi mari la Ioan şi la gornic. Apoi încet grăi cătră ei.

— D-ta eşti bade Ioane şi D-ta bade Mihaiu?

— Noi suntem răspunseră ei — şi dacă te-ai simţi treaz, am ti venit cu o întrebare la dumneata.

— Bine că aţi venit, că eram chiar să trimit după d voastră, că acum dacă a adus D-zeu în pace şi pe Pavel acasă şi până sânt mai treaz, se-’mi descarc sufletul meu păcătos, ca să pot muri şi eu liniştit şi uşurat.

Domnitorul nostru decorat.Sultanul din Constantinopol a dat împăratului şi regelui nostru un înalt ordin, pe care ’l-a trimis la Viena împreună cu o scrisoare a Sul­tanului, prin o deputăţie deosebită, condusă de paşa Sakir. Faptul acesta să esplică prin ţinuta binevoitoare a împărăţiei noastre şi a monarchului faţă de Turcia şi îndeosebi faţă de stările din Macedonia.

\ In dieta U ngariei şi chiar şi în afară de dietă, în cluburile partidelor oposi- ţionale şi în foi, s 'a făcut mare tărăboiu din partea oposiţiei cu adresa nemţească a con- sululni din Galaţi, respective cu răspunsul lui Tisza în afacerea aceasta. S'a întâmplat adecă că consulatul austro ungar din Galaţi (R om â­nia) a trimis primarului din Dobriţin o scri­soare nemţească în o afacere grabnică. P ri­marul a înapoiat scrisoarea la Galaţi fără răs­puns. Consulul s’a plâns la guvern, ear* Tisza a dojenit pe primar, zicând că a fost datorinţa lui £ă răspundă la scrisoare, ear’ dacă nu ştie nemţeşte, trebuia să trimită scri­soarea ministrului de interne, pentru a fi tradusă.

La interpelările oposiţiei, ministrul Tisza a răspuns tot în acest fel, adăugând, că ele» mentul unguresc trebue să prindă putere în diplomaţie (adecă pe la consulate etc.) dar’ aceea nu să poate pretinde, ca limba repre- sentanţilor (trimişilor) diplomatici şi comer­ciali să fie cea ungurească, ci aceea rămâne cec nemţească.

Opoşiţia «patriotică» nu a fost m ulţu­mită cu răspunsul lui Tisza, zicând, că e vă­tămător şi revoltător. Ei vor face earăşi mare împotrivire guvernului.

D e la L ig ă ; După-cum sântem in- j formaţi, dl D r. S e p t i m i u M u r ă ş a n , adv. I şi secretar al IJgei-culturale din Bucureşti, g fiind numit inspector în judeţul Muscel (Câm­pulung), comitetul Ligei a ales in locul d sale de secretar pe dl profesor L u c a Ru s .

jV ra ta t c o m e r c ia l . Intre Româ­nia şi Germania să va încheia în curând un non tratat sau legătură comercială. Spre acest scop trimişii Germaniei au sosit la Bucureşti.

— Am venit bade Petre — zise Ioan mai departe — ca se întrebăm ceva de d ta şi de Vasilica d-tale. Aseară ’mi-a spus F lo­rica, după ce o am tot silit să-’mi spună, 'mi a spus, că cine o aruncat în prăpastie şi cred că şi d-voastră ştiţi.

(V a urma).

" V î * e i n e a . .

In partea cea mai mare a Europei vremea a fost mai mult uscată, afară de Germania şi Austria, unde în zilele aceste în multe locuri au fost ploi cu vifore. In România, după-cum vesteşte o telegramă, a plouat bine, aproape în întreagă ţeara.

In Ungaria asemenea au fost ploi, mai multe în părţile de mează-noapte şi apus.

P r o f e ţ i r e : Să poate aştepta vreme caldă, dar’ nopţi răcoroase, şi în părţile răsă­ritene (Ardeal) ici colea ploi viforoase.

D ieta provincială a Boetnie^in urma obstrucţiei deputaţilor nemţi, după. cum să scrie din Praga, a fost amînată. — în legătură cu aceasta amintim, că comitetul conducător al partidului Cehibr tineri a ho- târît să ţie în luna viitoare mai multe adu* nări poporale în deosebite oraşe de ale Boe- miei. In adunările ace3te se va reorganisa partidul.

P a rla m en tu l G erm an iei a fost amînat până în 29 Noemvrie c. Presidentul parlamentului, contele Ballestrem a declarat, că dacă să va ivi lipsa, îndeosebi dacă s'ar

I încheia convenţiile comarciale, împăratul va convoca parlamentul şi înainte de Noemvrie.

M ocsd ry şl reform a învăţă­m ântului. Ludovic Mocsăry, un neaoş ungur, fo 3 t mai înainte presidentul partidu­lui independist, s’a împotrivit întotdeauna maghiarisării silnice, scriind şi arătând cu graiu viu că Ungurii nu fac bine, câad voiesc să maghiariseze popoarele nemaghiare.

Faţă de proiectul pentru reforma învă­ţământului poporal, bătrânul Mocsâry îşi ri­dică glasul, arătând Maghiarilor în mai mulţi articoli publicaţi în »Egyeteft£î«, că fac .un lucru nesocotit, când voiesc să săvârşească ceea-ce nici odată nu se va putea duce în îndeplinire. Maghiarisarea, spune Mocsâry, este un lucru, care nu se poate realisa şi contribue numai la înstrăinarea Româuilor şi a celoralalte naţionalităţi, Nu e bine să ne facem acuma duşmani ci din contră ar trebui să ne îm,păcăm cu naţionalităţile, dacă vrem neatârnarea Ungariei.

Frumoase vorbei Păcat că nu e cine să le asculte.

Drx L u m e .P etru I . şl F erdinand .

întâlnirea între Petru I. regele Serbiei şi principele Ferdinand al Bulgariei, a avut loc în lb 1. c. în Belgrad, pe unde prinţul a fost în trecere spre casă. întâlnirea a durato oră; a fost de faţă şi ministrul de esterne al Sârbiei, Paşici.

M ăcelărirea A rm en ilor.In Constantinopol au sosit ştiri nouă

despre măcelurile săvârşite faţă de Armeni. Din 25 Aprile până în 29 Maiu în ţinutul Sasun au fost ucişi de cătră Curzi 3000 Ar­meni, bărbaţi, femei şi copii şi au fost pu­stiite 50 de sate. In oraşul Mu? au fost prădate 31 de bolţi armeneşti. Numărul re­fugiaţilor Armeni în Muş este 4000, cari toţi sânt peritori de foame.

A facerea Cretei.Trimişii Angliei, Franciei şi Rusiei ta

afacerea Cretei, ţin întruniri în Roma sub Pre sidenţia ministrului de esterne italian, Tiţtoffl. întrebarea de frunte este, ca să lase şi Pe mai departe pe prinţul George de guvernator al Cretei sau nu? Anglia şi poate şi lta'‘a sânt contra. Din partea Rusiei să stăruieşte- a fi numit guvernator prinţul Muntenegrin» Mirco,

Constituţie R u siei.Foaia rusească »Osvobosdeniie* sene,

eă generalul Kireiev a predat Ţarului o bro­şură, în care să cere convocarea Zemskl Sobor­ului (adunarea deputaţilor poporului) ara*

p u d i - a s ă d i R utei constituţie. Sâ

Nr. 25 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 323

Ţarul a chemat ia sine pe Kireiev şi ’i-a ais: »Am cetit cartea d-tale, m’am gândit şi încă tot mfi gândesc la convocarea deputa­ţilor poporuluic.

Ştiri mărunteGendarmeria din Ristovaţ (Macedonia) a fost

înştiinţată, că să plănuesc câteva atentate de dina- mit. Au fost arestaţi câţiva Bulgari.

*Trimisul deosebit al regelui Petru I. al S6r-

tiei, Dr. Nenadovici a predat în Cetinie prinţului Ni­colae al Muntenegrului ordul sârbesc Caragheorghe- wci. In vorbirile, ce s’au ţinut cu acest prilej s’a accentuat prietinia dintre cele două ţări.

•Din Berlin să vesteşte, că generalul Trotha,

Îndată după sosirea sa în Africa-de-meazSzi-apus a îelegrafat, c i are lipsă de putere armată însemnată în lupta cu Herrerii.

Rgsboiul dintre Rusia şi Japonia.Două mari şi însemnate întâmplări s’au

petrecut de curând pe câmpul de luptă dintre Ruşi şi Japonezi.

Una este lupta groaznică pe uscat, în­tâmplată la Vafangcu. Anume generalul Ku- Topatkin la porunca Ţarului — s& zice — totuşi a trimis pe generalul Ştackelberg cuo oaste în ajutorul Port-Arthurului. Japo­nezii au ţinut calea acestei oştişi în 15 Iunie au bătut-o rău şi a pus-o pe fugă spre Liao- iang. Unele telegrame vestesc, că în retra­gerea ei aceasta oaste a fost atacată de nou d e Japonezi, făcându-’i perderi mari.

Unele veşti spun, că Ruşii ar fi piardut fn aceasta luptă 15 mii de oameni. Deşi ve­ştile aceste nu sfi adeveresc, e fapt că per- derea Ruşilor e foarte mare. S'a fost svonit şi aceea, că Ştackelberg a fost încunjurat de Japonezi, încât putea sfi fie prins, dar’ nici acest svon nu s’a aderit.

Tot în 15 Iunie au suferit Japonezii o perdere însemnată pe apă. Admiralul rusesc Skridlov, aflător în Vladivostoc, deşi era pă­zit de admiralul japonez Kamimura, a eşit din port cu flota şi a cufundat trei vapoare de transport japoneze, perind în mare la 1000 de marinari japonezi şi cufundându-se şi mult proviant. Skridlov apoi s 'a întors la Viadi- vostoc.

Dela Port-Arthur sânt puţine ştiri, ce­tatea fiind încunjuratâ pe uscat de Japonezi, cari tot mai mult sfi apropie de ea.

Eată ştirile telegrafice mai noue.L on d ra , 20 Iunie c.

Admiralul Kamimura în raportul sfiu îşi esprimă părerea de rău, că vapoarele ruseşti au scăpat, fără a fi observate.

T oU to , 21 Iunie c.Admiratul Kamimura s ’a reîntors eri la

statiunea sa. Amărăciunea contra lui e mare în Japonia. Poporul cere înlocuirea lui cu alt admirai.

I^ondra, 21 Iunie c.Din Lioiang sfi telegrafează, că în urma

nenorocirei lui Ştackelberg, Kuropatkin s a ho­tărît a ataca pe Japonez'. Armata rusească sfi adună la Haiciong.

C ifti, 23 Iunie c.

După ştiri chineze, Japonezii au pierdut 1000 de oameni în contra unui fort estern dela Port-Arthur.

P e te M b n rg , 22 Iunie c.•Novoie Vremja» e informată, că în

v Mangiuria s’a început vremea ploioasă; dru- imurile sânt greu de umblat.

Românii din Peninsuia-Balcanică.De un timp încoace earăş să vor­

beşte mult despre Românii din Penin­sula-Balcanică şi în deosebi despre cei din Macedonia. Aceştia de mult cer să le fie iertat a se folosi de limba lor în biserică şi în şcoală, cum să folo­sesc şi alte neamuri, dar’ Grecii, înce­pând dela patriachia din Constantino- pol şi până la popii greceşti de pe sate, s'au împotrivit, nădăjduind, că cu vremea îi vor grecisa. Românit însă tot mai inteţitor ’şi-au pretins dreptul lor, până ce acum, prin întrevenirea şi a legaţiunii române din Constantinopol, ocârmuirea turcească s’a încredinţat despre cererile îndreptăţite ale Româ­nilor macedoneni şi a provocat patri- archatul să le împlinească.

Acum de curând marele vizir al Turciei a spus de nou unei deputaţiuni a patriarchiei, că pre - tinde, ca Românilor să li-se dea drep­tul de folosinţă a limbii lor, arătând, că şi alte popoare au acest drept în Turcia.

Să vede deci, că şi pentru Ro­mânii din Macedonia a sosit ciasul dreptăţii şi al libertăţii de sub jugul grecismului, de ceea-ce numai bucura ne putem.

In legătură cu aceasta dăm aci un articol din »Ecoul Macedoniei«, din care să vede, că Românii să află în număr însămnat în toată Peninsula- Balcanică, până la Constantinopol şi până departe în Grecia, după-cum zice cântecul:

Român ici, Român coleaRomân pretotiridenea...

Eată articolul din vorbă:Bont tinii din Greoitz,

Începând dela Meţova, Amincio pe româneşte şi străbătând lanţul de munţi ce s t r ă b a t Tesalia, dela nord la sud, nu vom găsi pe versantul acelui lanţ de masiv decât o singură popo- raţiune, de una şi aceiaşi rasă: de rasă latină; poporaţiunea aceasta este aşa numiţi Aromânii.

Sânt, acolo, în munţii aceia rîpoşi şi cam şterpi, peste 70 de comune ro­mâneşti, toate bine situate, de o per­fectă curăţenie. Găsim comune cari au până la 1000 de familii, şi altele cari au mai puţine. Caracteristic este însă că predomină aceiaşi notă, aceleaşi obi­ceiuri, aceaşi vieaţă, aceiaşi limbă, ace­leaşi tradiţii, acelaşi port, aceiaşi tena­citate de conservare. Româuii din părţile acelea ale Tesaliei se ocupau în trecut cu păstoritul, ca mai toţi Ro­mânii de altfel. Agricultura nici nu se poate cultiva acolo, dată fiind ne- rodirea regiunilor muntoase. Dela o vreme însă, de când au încăput pe mâna Grecilor, de când deci pierd trep­tat treptat avutele lor turme de oi, Românii din Tesalia încep să se în­străineze, resfirându-se atât în oraşele Greciei mai importante, unde devin negustori, armurieri, meşteşugari, cât şi în ţările depărtate. In ţeara româ­nească avem foarte mulţi Români mai ales din comunele Cornu, Malacaşi, etc.

Românii din Tesalia sânt aşezaţi în masă compactă şi numărul lor să ri­dică până la 200 de mii şi mai bine. Casele lor sânt toate de peatră, cu două şi trei etaje, cu mai multe apar­tamente, foarte frumos zugrăvite pe dinăuntr’u. O curăţenie esemplară dom­neşte în gospodoria Românilor din Te­salia. Femeile escelează în ţeşături, de velinţe, de covoare; Românca din Tesalia e bine făcută, vioaie, inteligentă şi model de virtute. Costumul atît cel bărbătesc cât şi cel ai femeilor, e cel naţional, afară de câte-va comune unde începe şi costumul nemţesc, din causâ câ bărbaţii se duc mai mult prin oraşe unde îşi au ocupaţiunile sau îşi urmează studiele.

Dialectul Românilor din Aspro- potam, cum li-se zice, este foarte curat, e mai curat chiar decât al unor co­mune din Epir, deşi trăesc în Grecia. Causa e, câ fiind la munte, neajunşi de curentul grecesc, îşi păstrează graiul neatins şi neinfluenţat. In toate co-

| munele sânt şcoli primare greceşti, dascăli fiind Români localnici; şcoala românească n'a pătruns acolo, în acei munţi stăpâniţi de elementul nostru, şi chip nu va fi de-a pătrunde, dată fiind constituţia grecească, care nu permite altă limbă, decât a statului. Fraţii Hagi-Gache, deputaţi români la Tricol, cu mare influenţă şi cu multă autori­tate, buni Români şi escelenţi patrioţi, au vrut de mai multe-ori să facă în­cercări în privinţa aceasta, dar’ ştiind că nu vor putea reuşi, s’au abţinut. Printre Românii de-acolo este un foarte întins curent în scopul acesta, căci Ro­mânii aceia, în atingere zilnicc cu Grecii, gustând din amărăciunile administra­ţiilor lor, ştiu bine cine sânt Grecii, şi departe de-a iubi ţeara Tricupilor şi a Delianilor, ca restul Românilor din Macedonia sau din Epir, o detestă, dimpotrivă.

In ce priveşte armata, Românii din Aspropotam sânt luaţi cu deosebire, în corpul evzonilor, armată de munte, cea mai bravă şi mai frumoasă armată a Greciei; şi causa e că Românii fiind mai bine făcuţi, mai voinici şi mai sprin­teni, ca munteni, trebue să fie înscrişi în corpul evzonilor, al căror rol este de-a păzi graniţele, de-a urmări pe hoţi, de-a fi pretutindeni cei dintâiu în primejdie. In răsboiul greco-turc evzonii au fost singurii cari au opus o resistenţă admirabilă pretutindeni unde au fost. Să ştie că la Veleştino Turcii n’au putut învinge decât după opt zile, şi după-ce au lăsat mii de cadavre. Ear’ dacă din ordin superior nu să re­trăgeau, armata lui Edhen-Paşa ar fi fost nimicită acolo. Garibaldi, care luase parte ca voluntar, a adus mari laude bravilor Români.

In amintirea lui Stefan-cel-Mare.

Serbarea flela J*utna.La sfirbarea dela Putna, în amintirea lui

Stefan-cel-Mare vorbirea istorică sărbătoreascăo va ţinea dl prof. universitar din Cernăuţi, Dr. Dimitrie Onciul.

P r e g ă t i r i t n B u c u r e ş t i ..Voinţa Naţională» scrie că ministerul

instrucţiei din România în vederea sărbării dela 2/15 Iulie, a pus în lucrare la şcoala su­perioară de arte şi meserii din Bucureşti, mai multe obiecte de armatură, după modelul celor din timpurile lui Stefan-cel-Mare, cari vor servi la procesiunea ce se va face cu oca­siunea acestei sărbări. Aşa printre altele sânt de amintit: 300 scuturi, 100 lănci, 100 he- lebarde, 10 topoare, 100 buzdugane, 100 ghioage nestrujite, 100 arcuri, 500 săgete,100 manşete, 10 steaguri, 50 arbalete, 10 săbii de onoare, coroana şi steagul lui Stefan- cel-Mare, toate foarte reuşite. O prea fru­moasă impresie produce coroana lui Stefan- cel-Mare, lucrată artistic, împodobită toată cu numeroase imitaţiuni de pietre [preţioase

- cum şi steagul lui Ştefan cel-Mare, sub care a luptat în numeroasele sale rSsboaie.

Norocul şi nenorocul Românului.Din articol» publicaţi în nrul iubilar al «Fa­

miliei» dăm frumosul articol de mai jos, scris de ve stitul nostru înveţat, dl T i t u M a io re s c u .

Eată ce adevăruri istorice ne spune dl Ma- iorcscu:

»Imi aduc aminte de vorba unui german posom orit: noroc am avut to t­deauna, dar' fericit n’am fost nici-odată.

Românul este înzestrat cu un cuget mai senin; el poate zice despre tot trecutul să u : noroc n am avut nici* odată, dar' fericit m’am simţit adese-ori.

Câ divul Traian ne-a adus tocmai in Dacia şi ne-a lăsat într’o provincie aşa de espusă, încât Aurelian, cu lumea oficială au şi părăsit-o după oare-care timp, n’a fost mare noroc. Dar’, că din nămolul emigraţiunei atâtor po­poare, cari ne-au bântuit de atunci în­coace, s’a diferenţiat şi s’a închegat neamul românesc în greaua luptă pentru esistenţâ: acesta este primul moment de fericire în istoria noastră.

Că situaţia geografică ne-a con­damnat să stăm In drumul Islamului, când acesta a voit să treacă Dunărea spre cucerirea apusului, n’a fost tocmai noroc. Dar’ că voevozii noştri în lup­tele lor cu Turcii au ştiut să ne pă­streze religia creştină şi să ne ţie astfel în legătură cu popoarele de progres ale Europei, e o nouă fericire în des-voltarea noastră

Că în secolul al 18-lea politica di­nastiei Habsburg a încercat să ne ducă sub ascultarea Papei dela Roma, şi neisbutind, ne-a împărţit în două, n a fost noroc. Dar’ că din această în­cercare Românii Transilvăneni au ajuns în cetatea eternă, unde a reînviat în ei simţământul gintei latine, revărsându-se apoi asupra noastră a tuturora: acea­sta a fost rara fericire, care dintr’o desbinare religioasă a înălţat neamul întreg spre o unitate de cultură naţională.

Şi cine ştie, la ce viitor mai fe­ricit ne va duce şi faptul, că Românii din Austro Ungaria pentru jertfele dela 1848 au fost răsplătiţi cu dualismul dela 1867 şi cei din România-Liberă pentru vitejia lor dela Plevna cu trac­tatul dela Berlin?

Din toate vicisitudinile timpurilor se ne mângăiem cu adevărul: nu îm­prejurările din afară hotăresc; ci reper- cutarea lor în sufletul oamenilor.

P»g. 824 P O A I A P O P O R U L U I

K ^ a m e n e . In Sibiiu,

Duminecă în 19 1. c. s’a ţinut esa­menul la şcoala de aplicaţie a semi­narului nostru din Sibiiu. Esamenul a fost condus de dl protopop I. Papiu, ear’ ca oaspeţi a fost de faţă directorul seminarului Dr. Eus. Roşea, asesorul M. Voilean, mai mulţi părinţi de-ai elevilor, teologi şi pedagogi etc. Esa­menul a succes foarte bine, ceea-ce a constatat-o la sf rşitul esamenului dl prot. Papiu. Laudă harnicului învăţător al şcoalei, Candid Popa.

I n Feldioara.In comuna Feldioara (tractul Ba­

zei cottul Solnoc-Dobâca) s’a ţinut esa­menul cu pruncii şcolari în 12 a. 1. c. S’a început la 9 Va ore şi s’a sfirşit la 2 y 4 d. a.

Neputend lua parte protopopul trac­tual, esamenul s’a ţinut sub presidiul parochului local, dl Demetriu Cupşa, care atât la începutul esamenului cât şi la fine a ţinut o frumoasă vorbire cătră elevi şi părinţii lor.

Ca oaspeţi la esamen au lost dl Ieronim Dănilă, parochul Budatelecului cu doamna, dl Dănilă Oltean, preotul Coprului cu doamna, d-na Cupşa din loc şi dl Aureliu Domşa, înv. din Lac, apoi din popor foarte mulţi.

Esamenul a fost unul dintre cele mai strălucite, aşa esamen şi la oraş ar fi putut fi îndestulitor, dapoi încă la un sat, şi încă ce sat mic şi... unde numai aşa stau Românii ca frunza pe apă, fiind compleşiţi de străini; dar' şi ei sunt de vină la multe, căci sfint mulţi între ei oameni aşa de îndărăt­nici, încât nu ascultă nici de preot şi nici de alţii care le vreau binele, ci cum le tae în minte aşa fac. Asta ’mi-a spus-o chiar unul dintre Românii din Feldioara. Am vorbit mai multe cu acel om după esamen şi ’mi-a zis: »Dle, la noi aşa oameni răi sftnt, încât nu-’s vrednici se aibă aşa preot şi în ­văţător precum au, că-'i supără tare mult, măcar că ni-o făcut mult bine d-nii aceştia de când îs la noi în sat, nu numai cu şcoala ci şi cu altele. Că vezi d-ta dle, ce şcoală frumoasă avem şi cum e pusă în rînd de ’ţi-e mai mare dragul j asta e numai lauda preotului, că vai mult s'o trudit până a făcut-o şio pus în rînd, o cărat cu carele din- sului apă, prund şi câte numai a putut toate le-a fâcut numai să fim şi noi în rînd ca alţii; apoi şi învăţătorul cât s’o năcăjit cu copii până-când ’i-a învăţat aşa bine, precum ai vgzut şi d-ta, că ce bine o răspuns la toate întrebările acum la esamen, d’apoi la sftă biserică cât de frumos cântă copii, cu toţii de ţi-e mai mare dragul a-’i asculta; dar’ înzădar câ oamenii noştri îs răi, şi în loc să le mulţumească atât preotu­lui cât şi învăţătorului, îi supără şi cu una şi cu alta. Ba ce e mai mult că le-o căşunat să ţină Sâmbetele, auzi d-ta dle să ţină ei Sâmbetele ca Jidovii şi apoi alte sărbători lăsate de Domnul Christos nu le ţin. Apoi şi pentru asta are mult val preotul nostru cu ei, că d lui ca om cuminte nu s’a învoit la asta ci a zis, ca să ţină cum să cade sărbătorile care le spun cărţile biseri­

ceşti, că apoi le-a rîndul D-zeu ce do* resc. Şi bine a zis preotul, că doar* avem noi Românii destule sărbători, de ce să ne mai facem şi altele, că dacă am sudul pe D-zeu, cum îl sudue unii oameni, ba chiar şi copii, ş’om face alte lucruri slabe tot acolo ne-ora trezi; ci mai bine ar fi de noi dacă ne-om ruga ş'apoi om lucra şi om asculta de cari ne învaţă şi ne spun ce-’i bine. Eu aşa gândesc dle cu a mea minte şi gân­desc că bine zic.

Aşa ’mi-a povestit omul şi m’anj convins că a vorbit adevărul, pentru-că am mai auzit apoi şi dela alţi oameni câ e aşa, ceea-ce m’a întristat adânc şi ’mi-am zis în gândul meu, câ pentru aceea îi bate D-zeu pe Românii nostriif pentru că ei nu ascultă de cine-’i învaţă bine, ci fac după capul lor, apoi e vai de e i... Şi până atunci nu va fi bine de Români, până-când nu vor asculta de preoţii şi învăţătorii lor, pentru-că fiind fraţi de un sânge cu ei, pot să ştie, că rău nu le-ar voi ci numai bine.

Ei, dar’ să revin la obiect. După finirea esamenului a pus învăţătorul pruncii în ordine, fetiţele cu cununi de flori tot două la o cunună, copilaşii cu buchete de flori în beţe, apoi aşa cu musica în urma lor am mers cu toţii pânâ la casa parochială şi acolo ’şi-au petrecut până seara.

Pot fi făloşi Românii din Feldioara, câ aşa preot şi învăţător harnici au, şi în loc să le causeze atâtea neplăceri, după-cum am auzit — mai bine ar fi să se întoarcă ca fiiul cel perdut şi să nu-’i supere, ci să asculte de dînşii, că numai aşa vor putea merge înainte...

Deci, să şi deie D-zeu, că măcar de aci încolo să aud veşti mai bune despre ei, căci numai atunci ne putem bucura, când ştim că ţăranii noştri as­cultă de preot şi învăţător şi nu umblă ca oile cele capii.

Ear’ dlui preot din Feldioara şi dlui înv. Panfiliu P. Pop, căre este ne­potul de frate al neuitatului canonic Papiu din Gherla, le zic şi-’i rog să aibă tărie, să nu să supere pentru pro­stiile unor ţărani nesocotiţi de-acolo şi să nu-’i blasteme, ci să zică cum a zis Domnul Christos »iartă-’i Doamne, că nu ştiu ce fac*, căci mulţumire dela nime nu poţi aştepta, numai dela D-zeu.

> D o m o i iL >

Nr. 25

A Y IS .— In atenţiunea iubiţilor noştri cetitori.

„D ar de Crăciun". La între­barea unora din iubiţii noştri ce­titori, facem cunoscut, că la Crăciun vom scoate, ca adaos la „Foaia ro- porului" şi totodată ca »Dar Crăciun “ o frumoasă broşură, cu prinzând poe3ii poporale, chiaiţar1? poveşti, glume etc. şi sfaturi şi lu­cruri folositoare; ea va fl împoa®" bită cu chipuri.

„Darul de Crăciun" îl vo5 primi gratis toţi aceia, cari vor « abonaţi pe jum&tateaa doua (Iulie"" Decemvrie) a anului curent*

Nr. 25 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 325

FJMEi ECOlIOllICiS e c e t a .

De pe cele mai multe locuri se aud plângeri, că seceta ce a domnit în primăvara anului acestuia, a fâcut nişte daune atât de mari economiei de câmp şi vitelor, încât urmările aceleia au în­ceput a se simţi încă de pe acum. Ce va urma mai târziu, când micul econom în loc ca să-'şi poată strînge rodul unui an întreg de muncă, va afla nu­mai nişte agrii şi fânaţe pârjolite şi fripte de soare.

Plângerea împotriva secetei este obştească, nu numai aici la noi, ci chiar şi în alte ţări. E ceva ne-mai-pomenit, ce cetim prin foile economice şi poli­tice, precum şi aceea ce auzim din gura câte unui călător, că sftnt ţinuturi pe unde n’a ploat mai de loc, de când s’a dus zăpada. Va să zică un pătrar de an întreg.

Am mai pomenit şi noi câte o secetă mai lungă în lunile cele din urmă ale verei, dar’ aceea n’a prea avut mai nici o urmare însămnată asupra roa­delor de câmp, de oare-ce semănătu­rile de toamnă erau în stadiul coacerei sau chiar trecute peste acela, ear’ cele de primăvară erau aproape pe deplin formate.

Seceta anului acestuia însă s’a ivit tocmai in acel anutimp, când sămănă- îurile dc toamnă trebuiau să crească şi înflorească, când pe lunci şi fânaţe trebuia să crească iarba de lipsă pen­tru facerea fenului şi când sămănăturile de primăvară aveau mai multă lipsă de umezeală, ca să poată încolţi, creşte şi vegeta.

Stăm aşadară în pragul unui an rău de roade; stăm în fiaţa unui viitor, care numai bucurie şi belşug nu va aduce bietului econom, ci mai multă lipsă şi supărare.

Zice un proverb binecunoscut, «că ferice de cel-ce învaţă din esperienţă sau păţania sa proprie, deşi plăteşte adese-ori prea scump învăţătura sa«. Şi pe lângă toată cunoştinţa acestui

V e s e l i a ._ Foiţa glumeaţi a »Foii Popor u l u i * .

Un botez cortorăresc.Dada, voivoda cel mare

Cu-o căldare în spinare,Pe nicoval s’a urcat

La Ţigani a cuvântat:

«Haliaren mo cortorari Mâre gulea ciorogari,

Când oiu toca în căldare Toţi s£ fiţi cu ascultare.

Când signalul a fost dat Cu toţii s'au adunat,

Inholbaţi şi afumaţi Toţi cu gurile căscaţi

La al lor voivod privesc Şl nimica nu vorbesc,

Earâ dada grandiosCu un ton cam ţigănos

proverb, partea cea mai mare a eco­nomilor învaţă de regulă mai tot nu­mai din păţăniile lor proprii.

Chiar seceta acestei primăveri ne întinde învăţături preţioase în mai multe privinţe. Mai ântâiu de toate ne pune întrebarea: că urmând acum nişte ploi mai îmbelşugate, oare ce fel de sămă- nături să cultivăm în locul celor com­promise sau nimicite de secetă? ca astfel pe toamnă să putem strînge nişte roduri de bucate şi mai slabe.

O astfel de sămănătură, care poate încă să ajungă la deplină coacere, este fără îndoeală cucuruzul văratic, care sămănat şi cultivat In bune condiţiuni, ne poate da la toamnă o bună recoltă.

O altă sămănătură, care de ase­menea şi mai târziu cultivată, ne poate da roade câtuşi decât, este şi hrişcă, din grăunţele căreia se poate face o mămăligă destul de bună şi gustoasă.

Afiarâ de acestea s’ar mai putea cultiva încă şi mălaiul mărunt sau pă­satul, a cărui sămânţă se poate pro­cura uşor şi totodară se vine şi ieftină, de oare-ce cum e măruntă, nu se re- cere atâta la sămănat.

Ca nutreţ pentru vite s’ar putea cultiva trifoiul, măzăriche cu ovăs, mohor, ovăscior ş. a.

Din seceta anului acestuia mai putem scoate încă şi aceea învăţătură preţioasă şi anume: ca să nu mai lăsăm ca până acum, ca să curgă vălile şi rîurile nesupărate pe lângă locurile şi fenaţele noastre, ear’ pe acestea să se topească sămănăturile şi iarba, din pri­cina lipsei de umezeală, «precum se to­peşte ceara de faţa focului».

In privinţa aceasta am pute învăţa şi noi plugarii ceva dela grădinarii Şerbi şi Bulgari, cari după-cum se ştie nu se apucă nicăiri de cultura legumilor în mare, până când nu se asigurează mai ântâiu cu privire la apa de lipsă pen­tru udatul acelora.

O altă învăţătură de mare preţ mai putem scoate din seceta anului acestuia şi în ce priveşte facerea ogoară- lor de toamnă, cari pe la noi se fac numai pe ici-colea de cătră unii eco­nomi mai pricepuţi şi mai cu stare.

Cu rach!u, vin şi cu zară Pe ţino (mic) ciauro spălară

Apoi hait la ospătat După aceea la jucat.

Cortorari, cortorăriţe Cu cojoace sdrănţuite,

Lângă corturi toţi jucau Ţigăneşte ti strigau:

Gulea bade de durai (drăguţ bade de departe) Dcman ţara mui ciural (dă-'mi o gură pe furiş),

Din aceasta atrigătură S’a făcut încurcături

După-ce s’au ospftat Cu toţii s’au încăierat,

Din loc nu s’au depărtat S’au bătut şi «'au certat.

Ogoarele de toamnă încă au o m- rîurinţă foarte binefăcătoare asupra să- mănăturilor pe timp de secetă. Prin acelea se înlesneşte adecă străbaterea apei de lipsă în decursul iernii chiar şi în pătura mai de jos a pământului, de unde apoi poate evapora ca apă gk»- burială la suprafaţa pământului pe tim­pul secetelor îndelungate. Aceasta s’a putut vedă chiar şi în anul acesta, de oare-ce sămănăturile din ogoarele de toamnă, nu au tânjit aşa tare, ca cele din ogoarele de primăvară.

Este îndeobşte cunoscut, că prin păşunatul vitelor în mirişti, acestea se calcă şi îndeasă foarte mult, aşa că ploile şi celelalte umezeli din aer nu pot străbate aşa afund, ca când acelea ar fi ogorite, ci mai mult se scurg în jos pe suprafaţa pământului. Prin ur­mare pe un loc îndesat, pătimesc mai tare sămănăturile, ca pe unul mai afânat sau mai puhav cum s'ar zice.

Dacă economul îşi tăvălugeşte pri­măvara pământurile sale şi urmează se­cetă, atunci el însuşi ’şi-le uscă, pen­tru-că le îndeasă de nu poate străbate apa din pătura din jos, ear’ dacă ’şi-le sapă şi grapă, atunci le udă, pentru-că prin acelea lucrări, le deschide vasele capilare, ca să poată eşi apa globurială şi din pătura mai de jos a pământului.

Acestea ar fi bine să ’şi-le însem­neze fiecare econom, pentru-că sa în­tâmplat pe multe locuri, că chiar şi eco­nomii prin lucrările lor nechibzuite, au ajutat secetei ca să le poată nimici mai uşor sămănăturile cultivate.

I o a n G eorgescxu

Dela ancheta şcolară.— Vorbirea metrop. Mihalyi. —

(Urmare şi fine).Dl referent zice, că cele şeasă luni

sânt prea puţine, dacă în cele două luni copilul de 10—12 ani nu poate fi constrîns, decât la şcoala de Dumi­necă. Prin proiectul de faţă nu numai că ştergem favorul, de care s’ar fi bu­curat băiatul respectiv ori părinţii lui, ci mergem şi mai departe şi pretindem, că dacă respectivul băiat de 12 ani trecut, nu corespunde condiţiunilor cu-

Cu cojoace sfirticate Şi cu capetele sparte

Cu părul smuls flocăit Aşa ei s ’au despărţit.

Valdhîd. T ew lo r l io r z a .

STRIGĂTURI.Culese de P a t i n a s .

Frunză verde, foaie fragă Nici o frunza nu mi dragă,Ca şi frunzuţa din vie Cam o mândră din Câmpie, Mie mândră, maiehii fată in trei ani o vfd odată, Scric-’mi mândră-o ţir dc carte D« cc-’mi eşti aşa departe,Fio bună, fie rea Numai t*S *jtiu ce-’i în ea.

Cine trece pc eub sat Treco badea fermecat,Dar’ cine ’!-a fermecatO fetiţă din cel sat,Cu tină dela fântână Ca nu aibă bodină.

Psg. 326 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 25

prinse In § 14 al proiectului de lege din cestiune, atunci e dator să mai umble încă un an la şcoala de toate zilele. Casează dar’ acest proiect fa­vorul, ca băiatul în ultimii ani sâ umble numai în şcoala de repetiţie şi pe lângă aceasta îl mai constrînge eventual la un an de şcoală, dacă nu-’i în stare să-’şi însuşească In un aşa grad limba maghiară^ ca între împregiurările, între cari trăieşte, să-'şi poată esprimă curat şi esact gândirile şi să ştie ceti fluent, scrie după ortografie si calcula. Iertaţi- mâ! dar’ acestea sânt neşte pretensiuni atât de grele, încât une ori nici chiar tineri, cari au sfirşit gimnasiul, nu sânt In stare a le duce în îndeplinire. Cu mine s'a întemplat odată, de am reco­mandat de subnotar la preşedintele tribunalului pe un tinăr jurist, care de altcum era maghiar, şi l’am rugat să-’l propună, spre a fi numit şi am primit dela preşedintele tribunalului răspunsul, că cum pot cere aşa ceva dela el, când respectivul concurent nici nu ştie scrie corect ungureşte. Cum s’ar putea dar’ pretinde dela copilul de 12 ani, care nici nu e maghiar, ca să înveţe în aşa măsură ungureşte, încât să-’şi poată esprimă corect ideile şi să ştie scrie şi ceti fluent. Cel puţin pe basa esperin- ţelor, ce şi le-au câştigat d-nii inspec­tori şcolari la faţa locului, s’ar putea constata, că aceasta e o aşa preten- siune, cât nici în şcoaiele cu limbă de propunere maghiară, nu se poate rea- lisa. (Polonyi Geza: Numai cunoştinţe elementare se pretind l) Vătămător aflu proiectul, şi pe basa enunciaţiunilor dlui ministru, că proiectul nu e încă într’u toate cristalisat, îndrăznesc a spune, intr’u cât îi aflu disposiţiile din cale afară f severe.

II aflu vătămător din punct de ve­dere al comunelor bisericeşti, pentru că lipseşte senatul şcolastic bisericesc de dreptul, ca el să dispenseze dela obligămentul de a cerceta şcoala pe pruncii, cari au causă suficientă şi dreptul acesta îl transpune represen- tanţii comunei politice. Disposiţiile §.2 din Art. XXXIII— 1868 aşa dar’ le ia dela senatul şcolastic şi le trans­pune antistiei comunale. Mai departe acea comună bisericească, care începând

Ilovio« tu vecinăCe faci la bărbat de cină ?Chisăliţă pîrgălită,La drăguţ găină fripta.

La poarta mândruţei mele Răsărit-au doue stele,Dar’ nu-’s stele răsărite Că-’s doue flori înflorite De mândruţa răsădite,Cari rSsar vara în faţă Umple locul cu dulceaţă,Cari răsar vara în dos Umple locul de miros.

Săracă inimă bunăCum t« treci ca şi-o legumă,Ca leguma din grădină Care-'i bătută de brumă,Ca leguma pădureaţa Care-’i bătută de ghiaţă.

Frunzuliţă foi de mac Toate florile mă plac,

cu anul 1875 a contribuit la fondul de pensie a învăţătorilor cu jertfe raate- riiale, e espusă la aceea, că învăţătorul e neputând să prestee un aşa resultat, cum am arătat mai înainte, va fi pen­sionat.

Guvernul astfel capătă dreptul, că pe respectivul să-’l trimită de urgenţă în pensiune pe cale administrativă şi astfel învăţătoriul acela ar primi pensia ori escontentare finală din fondul, la care de esemplu comunele bisericeşti greco- catolice române de 27 ani, au contri­buit cu 700 mii cor. în loc, ca venitele acestui fond să fie întrebuinţate numai pentru pensionarea învăţătorilor bătrâni, cari au plinit 40 ani de serviciu.

Dar’ e vătămător pentru comunele bisericeşti proiectul din cestiune şi pentru aceea, pentru-că învăţătorul res­pectiv poate fi amovat dela post sau pentru negliginţa sau pentru lipsa de progres sau pentru direcţie contrară ear’ complectarea oficiului cade în competenţa guvernului. (O voce: în caşul al doilea). în caşul al doilea, dacă aceasta n’ar duce la scop, simpla- minte şcoala s’ar închide. (Aprobări.) Dar’ aceea comună bisericească, care a edificat locaş corespunzător legei, şi — să nu credeţi cum că inspectorii şco­lari tractează cu cruţare în atari ca­şuri, pretinzând ca şcoaiele să cores­pundă în toate privinţele legei, — în atari sate în cari fereşti duple nici nu cunosc şi case padimentate nici nu sânt, dar' faţă de edificiul şcoalei le pretind toate acestea, ca sala de pro­punere să fie înaltă de 4 m. uşile 3 m. (aprobări) zic, comuna bisericească, care ’şi-a zidit, o atare şcoală, oare-ce va face cu acest edificiu, care a costat mii şi mii de floreni, şi a fost zidit cu bani împrumutaţi, dacă va fi închisă?

Dar’ nu numai vătămător, ci fatal e acest proiect de lege faţă de învă­ţătorii de până acum, pentru-că, să binevoiţi a lua în considerare, că aceştia ’şi-au câtigat diplomele în pedagogii înzestrate cu drept de publicitate, şi dela aceştia se pretinde acum atare progres pe terenul instrucţiunii limbei maghiare; deşi e mai pe sus de ori-ce îndoială, că la noi se poate esperia

Eu numai pe una plac Pe floarea de liliac,Că-’i gingaşă, rumenea,Ca sg tot priveşti la ea.

*

Frunză verde nucliuşă Am un drum şi o cărăruşă Pe la mândra mea la uşă,Frunză verde liliac Bade vino mai cu drag Până la mine în prag,Că te aştept cu doue fragi Ţie bade atât de dragi.Şi cu trandafiri, bujori Ca să-’ţi mai treacă de dor.— Puica mea eu aş veni Dacă ruga ’mi-ai plini,Ca în loc de bujorei Să-’mi dai obrăjorii tăi,Şi în loc de doue fragi Să-’mi dai ochii tăi cei dragi.

mare zăl, esecutare prom ti a datorinţi» şi mare diligenţă, şi pe terenul instruc­ţiunii limbii maghiare să ajung resul- tate foarte vrednice.

Mă rog să nu credeţi, că noi ca superioritate bisericească nu pedepsim cu asprime pe învăţătorul acela care îşi neglige oficiul. II şi destituim din post dacă e de lipsă. Să nu credeţi ca lucrul acesta noi îl negligăm. tn privinţa aceasta facem totul ce putem face. Acum însă dacă respectivul învă­ţător care ’şi-a câştigat diploma cu multă trudă şî jertfă, nu poate arăta resultat îndestulitor superioritatea civilă ar avea dreptul a-’l amova din post şi a-'l dlmite cu pensie puţină sau cu esconten- taţiune finală, ce va şti face respectivul care numai cariera aceasta o precepe pa care a muncit până acuma, dacă va fi trimis în chipul acesta în pensiune? Ce priveşte partea disciplinară a ces- tiunii § 132 al articlului de lege XXXVIII din anul 1868 prevede ne­gliginţa în oficiu, fapte punibile morale- şi crime civile la cari noi mai adaugem şi fapte punibile în potriva bisericii pentru că învăţătorii în mare parte sânt şi cantori. Aceste sunt căuşele pe basa cărora un învăţător prin o judecată ridicată al valoare de drept poate fi amovat din post între pedepse e şi subtragerea pensiunei, deşi respectivul şi-a câştigat la aceasta drept prin co- tisaţiuni anuale. Proiectul acesta din cestiune acum nu atinge faptele puni­bile din punct de vedere moral, dar dreptul de-a pedepsi negliginţa îl ia din mânile superiorităţii bisericeşti şi îl dă comisiunei administative. Pentru negliginţă, ţinută cortrară întregităţii statului, şi fapte punibile din punct de vedere civil sta sub iurisdicţiune auctorităţi civile, pentru faptele punibile sub tribunale reg, din punct de vedere moral sub judecata eclesiastică. Eu mă tem numai că pe lângă o atare proce­dură duplă nici un for nu-’şi va putea împlini datorinţa cu deplină energie. De alt cum aceşti învăţători au de-a se lupta cu greutăţii foarte mari, când le vine timpul să capete primul sau al doilea quinquenal, comuna care plăteşte pe respectivul învăţător abia aşteaptă să nu trebuiască să plătească primul sau al doilea quinqenal.

Aceasta o vedem cu deosebire Ia alegeri unde suplică câte 4 —5 învă­ţători diplomaţi şi unul care a sfârşit preparandia, dar nu are diplomă şi atuncia trec peste cei 3—4 diplomaţi şi-'l aleg pe acela care încă nu are diplomă pentru-că acestuia încă cinci ani de zile nu trebue să-i dee quin­quenal ; iar dacă am restringe drepturile senatului şcolastic ne putem aştepta la aceea, că aceştia să abzică de serviciile ce şi aşa Ie prestează gratuit şi să nu aflăm pe viitor membrii în senatele sco­lastice, să nu pregătească repartiţiunea şi preliminarul de spese etc. {Polonyi Geza * Confesiunile aşa dară refusă a-şi împlini datoria ?) Cu atari greutăţi au să se lupte partea cea mare a învăţătorilor, numai aşa se poate dară resolva favorabil cestiuneâ, dacă pretorele, protopopul, preotul şi inspectorul de şcoală şi cei alalţi factori, toţi ar lucra mână în mână, şi astfel multe greutăţi ar putea fi învinse.

Nr. 25 POAIA POPORULUI P «f. 327

Dar’ şi dc aceea pentru-că nu tot omul are aceleaşi aplicări şi aspiraţii, abia să poate educaţiunea poporală In­tru toate manua după aceleaşi norme.

Eu în fiecare săptămână ţin şe­dinţe de 2-ori unde să partractează, şi toate afacerile Şcolare şi să mă credeţi că celea mai multe lucruri ni-le dau chestiunile şcolare. Am atare edificiu şcolastic, care a Jfost zidit Înainte de aceasta cu 29 ani, atunci a fost core­spunzător scopului, de atunci însă în- mulţindu-să numfirul copiilor obligaţi de-a cerceta şcoala, nu mai corespunde.

Ce priveşte partea ultimă a pro­iectului din chestiune o aflu vătămă­toare pentru superioritatea bisericească :pentru-că îngreunează în multe privinţe chestiunea creşterii şi cualificării învă­ţătorilor. Nu le înşir aceste din nou, fără mă alătur la cele-ce le-a zis Ilus. Sa Steinberger Ferencz şi Varosy Gyula.

Dacă la preparandiile cu caracter confesional cualificarea învăţătorilor e numai de primul grad şi nu definitivă atunci e ştirbită vaza preparandiilor acestora cari până atunci au făcut ser­vicii bune, ear’ elevii respectivi vor avea sâ sufere nedreptate prin aceea, că cualificarea şi-o vor putea câştiga numai înaintea unei comisiuni de stat. Departe să fie de mine, ca să voesc a împedeca ca statul să nu pretindă o cualificare mai intensivă, dar rugarea mea ar fi cum că confesiunile să-şi poată susţinea şi mai departe prepa­randiile cu dreptul lor de cualificare, dacă nu pentru ţeara întreagă, cel puţin pentru conaţionalii şi conreligionarii lor (sgomot) cum au fost până acum. Dacă apoi cineva vrea sâ ajungă învăţător în oraş mai mare, sau la o colonie de fabrică ori mine, atunci să-’şi câştige şi altă cualificare, dar-pentru împreju­rările noastre prepandiile de până acuma sftnt foarte bune, şi prin urmare să nu li-să iee dreptul de cualificare, care până acuma a fost în mâna lor.

Şi aceasta o susţin cu dovezi (să auzim, să auzim!) prin relaţiunile din Ardeal şi prin legi. Părţile ardelene au legi despre libertatea religionară dintre care Art. de lege LV din anul 1791 zice că »în interesul păcii şi

liniştii confesiunilor recepte nici o confesiune receptă şă nu-’i poată lua celeialalte biserica, turnul, clopotele şi fondul parochial«. Mai departe să le fie permis tuturor confesiunilor re­cepte, superiorilor bisericeşti şi pa­tronilor, ca peste tot locul, în oraşele libere regeşti, în opide, sate şi în ori şi care alte locuri credincioşii de aceiaşi confesiune să-’şi poată zidi şi susţinea biserici, turnuri, clopot­niţe, cimitere şi şcoli. In sfirşit toate confesiunile din Ardeal în tenoarea acestui articul de lege sftnt asigu­rate, că bisericele, turnurile, cimite- rile, gimnasiile şi colegiile, cari le au în posesiune acum, ori care le-ar zidi de aici în colo în ori ce vreme le vor putea folosi liber şi nici n u vor fi conturbate în lucrarea lor«, (mişcări). Se naşte întrebarea acum, dacă legis- laţiunea poate fi astfel obligat ori a. A tâta însă e fapt. că legislaţiunea sa obligat, că de aceste lucruri nu se va atinge şi că nici odată nu le va con­

turba. De present suntem în posesiunea unui drept pe basa căruia ne cualificăm învăţătorii greco-catolici. Acum vine proiectul şi zice că dreptul acesta ni-’l ia. Se poate să zică cineva, că legile ardeleneşti s’au prescris pentru-că §. 14 din articolul de lege XLIII, anul 1868 repeteşte lucrul de mai sus. Se spune adecă: Toate legile Ardealului care regulează dreptul de iurisdicţiune proprie, libertatea, egalitatea de drept, relaţiunea respective cercul de compe- tinţă a tuturor confesiunilor recepte de pe teritorul Ardealului şi a părţilor numite ungurene adause mai târziu, toate acestea legi ale Ardealului nu numai că se păstrează intacte, fâră se estind şi asupra confesiunilor gr.-şi arme- no cat. şi grecoorientale*. Aşa dar’ e o atare lege aceasta, care pentru noi »magna charta« şi care în cestiunea aceasta nu ar fi consult a se ignora pentru-că pacea şi liniştea Ardealului pe terenul bisericec este legată de aceste (sgomot). De aceea ’mi-am luat libertatea, ca să-’l rog pe Escelenţia Sa Dl ministru că la prelucrarea proiec­tului de lege să fie cu posibilă consi­derare, faţă de realaţiunile, pe care aici ’mi-am luat libertate a la desfă­şura şi sum convină, că dacă aceste argumente vor fi luate în considerare şi apreţiate pe deplin, acest proiect de lege aşa va ajunge înaintea noastră, că nu va mai avea nime, causă basată ca să-’l atace nici în casa deputaţilor, nici în casa magnaţilor.

Metoadele eetirei.— Metoadele vechi şi tfietodul fonomimic. —

De I « i d o r D o p p .

Adunarea de primăvară a învăţătorilor gr.-cat. din despărţământul Mediaş-Ibaşfalău, din archidiecesa gr.-cat. de Alba Iulia şi Fă* găraş s’a ţinut anul acesta în biserica gr.-cat. din Mediaş la 24 Aprilie n. a. c. La acea­sta adunare, scriitorul acestor rînduri, a rostit între altele şi o disertaţiune intuitivă despre metodul fonomimic, care stîrnise în inimile ascultătorilor un efect deosebit. Pe feţele tu­turora să vedea o curiositate ce creştea cu fiecare clipită. S’a şi încins o discuţie destul de aprigă, ceea-ce pe mine m’a fâcut să cred, că subiectul ’mi-a fost bine destinat şi că noul metod va fi cu timpul aceea-ce unii în-

Î văţaţi vestiţi profeţesc, că adecă metodul fo­nomimic are să fie metodul viitorului la în­văţământul eetirei!

Pentru ca însă espunerea mea referitoare la metodul fonomimic să fie destul de clară am fost silit ca mai ântâiu să studiez cele­lalte mai vechi metoade, ceea ce în câteva cu­vinte s'a şi făcut.

Bunul Dumnezeu ne va ajuta ca In faţa nouei reforme şcolare, pe care vrând, nevrând, trebue s’o primim ca lege azi, mâne să putem resista şi progresa cu învăţământul eetirei ro­mâneşti pe basa şi cu ajutorul acestui bine-venit metod.

»Ca moşul a duce o vieaţă a trecut*.Cei mai harnici învăţători lumineze pe cei mai slăbuţi, ear' cei leneşi, în lături cu lenea, căci e vorba de esistenţa noastră zilnică. Ju­decata noastră să fie: »non multum sed multac adecă nu multe, ci mult, cu alte vorbe zispuţin şi bun.

Omul e pe lume, ca să fie fericit. Totulafară de aceasta este deşertăciune, cu toate-că

adevărata fericire nimeni n’a guitat o. Totuşi mijlocul principal ce duce Ia fericire este in­strucţiunea. Trebue să Învăţăm ca să ne cu­noaştem datoria. Şi apoi să ştie şi aceea, că ori-cât de mult învăţăm, tot murim neînvăţaţi. Domnul nostru Isus Christos încă a fost în­văţător şi încă cel mai mare, căci toate în­văţăturile de astăzi se basează pe adevăruri!» sale de credinţă. Dela naşterea până la înăl­ţarea sa la cer, n’a făcut altceva, decât numai învăţa, măcar că societatea omenească nu era cu totul eschisă dinaintea sa.

Petrarca, învăţatul bărbat al Italiei, era pururea năcăjit de prietinii săi, pentru-că nu-’şi petrecea cu ei, ci toată iarna o petrecea singur în casă, ear’ vara se preumbla singur,, prin păduri şi livezi. Odată fiind el ear* nă­căjit de cătră ei, le răspunde: «Ziceţi, că eu n ’am prietini; dar’ eu am prietini, a căror societate ’mi-e foarte plăcută, prietini din toate ţările şi din toate vremurile. Ei totdeauna sftnt cu mine; când îi chiem, vin; când îi întreb, îmi răspund. Unii din ei îmi pove­stesc, ce s’a întâmplat în timpurile trecute, alţii ce să întâmplă în timpul de faţă. Unii mă învaţă să trăesc bine, alţii să mor bine. Alţii îmi risipesc grijile şi năcazurile. Unii îmi oţălesc inima în suferinţe, alţii mă învaţă să despreţuesc dorinţele inimei male. Unii mă poartă de mână pe drumul ştiinţelor, alţii mă povăţuesc pe cărarea virtuţilor. Ca răs­plată pentru atâtea binefaceri, ei nu-’mi cer alta, decât o odaie modestă, unde să fie scutiţi de pulbere. Când eî p’afară, îi iau cu mine pe cărările pe unde umblu.

Liniştea câmpurilor şi umbra copacilor le place mult mai bine decât sgomotul ora­şelor. Şi ştiţi voi, cine sftnt aceşti prietini ai mei? Sftnt cărţile, ce le cetesc.

Petrarca numai silit a făcut aceasta spu­nând, celor-ce se mândriau cu petrecerile lor, comoara înţelepciunii sale.

Agricola, părintele umaniştilor încă zice: «Părăsiţi imitaţiunea servilă... 1 Asemănaţi-vfe cu albina, care culegând sucurile diverselor plante, le transfoarmă în stomacul său într’un produs nou, de o aroamă particulară, care, nu samănă cu nici una din aroamele plan­telor din care ’l-a estras<. Cu alte cuvinte

»Cele bune să s’adune,Cele rele, să se spele*.

Carol al IX., încă prin anul 1637 să mândria, că fiecare ţăran, supus al său, ştie ceti şi scrie. Ceea-ce la noi Românii nici după 267 ani nu s’a ajuns. Un lucru, care de altcum cu drept cuvânt ne dă puterea să credem, că dacă nu peste tot, în unele părţio vină mare poartă şi obiceiul nostru conser­vativ, acela de-a ţinea morţiş la apucăturile bătrâneşti, fie acelea chiar şi foarte rele. E adevărat, că până în timpurile mai recente, învăţătorii încă nu aveau pregătirile necesare moderne. Instruau după cum îi tăia capul. Dar’ tot e caracteristic neamului nostru, ca nici azi, după-ce are învăţători pregătiţi cu toate apucăturile lumii învăţate, nu-’şi trimete copiii bucuros la şcoală. Câte şi mai câte neajunsuri vin peste capul bietului învăţător român din aceasta causă I Vai de şcoala unde băieţii n’o cercetează regulat.

Când zicem şcoală, trebue să înţelegemo trinitate nedespărţită, adecă clădirea, învă­ţătorul şi şcolarii, căci fără una din aceaste nu se poate zice şcoală.

Şi apoi astăzi se ştie, că şcoala este in- stituţiunea cea mai foloşitoare pentru ome- nime. Prin şcoală omul să preface atât tru­peşte, cât şi sufleteşte. Proba »tă înainte*

P*g. S28 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 25

noastră. Uitaţi-vfi mai ftntâiu la omul în- vfiţat, bine crescut şi apoi la cel fără cultură. Îndată veţi afla o mare dinstincţiune între aceşti doi indivizi creaţi fisiceşte egali. Eată deci stăruinţa mea de totdeauna ca sfi preţuim trinitatea nedespărţită, care se cuprinde în singurul cuvânt şcoală.

Presupunând acuma, că de cele înşirate pân' aci să va ţinea cont, încep cu ajutorul M Dumnezeu espunerea metoadelor la învfi- ţământufui cetirei şi scrierii, urmând însă de astă-dată contrar regulelor pedagogice, adecă dela mai departe Ia aproape. Aşadar* »bă- gaţi-vfi în urechi şi auziţi glasul meu, luaţi aminte şi ascultaţi cuvintele mele*.

I. Cel mai vechiu metod pentru învfi- ţarea scris- cetitului este metodul slovenirii sau a lui az buche, care esista chiar şi în şcoala Grecilor şi Romanilor antici. Cu acest m etod sfi învfiţa un anumit grup de litere mai ântâiu, apoi alt grup şi să repeta şi primul şi aşa sfi purcedea până sfi isprăvea alfa­betul tot.

Fiecare posesor de pământ este obligat a stîrpl până la 15 Iulie a fiecărui an mfi- tasa de trifoiu cu adausul, că cel negligent sfi face vinovat de abatere şi sfi pedepseşte cu bani până la suma de 100 cor. şi pe lângă aceasta autoritatea pe spesele vinovatului va dispune stîrpirea mfitasei. Vestim despre ace­stea pe economii noştri.

Si b i i u , 25 Martie 1904.Comitetul central al > Reuniunei române

de agricultură din comitatul Sibiiu*.1>. C om şa , V. T ordK şian n,president. secretar.

publică la primărie listele cu darea aruncaţi; după puşti, în decurs de 8 zile, ca fiecine, sfi-’şi poată face observările.

Pentru dreptul de vânat tot In Iunie., sfi fac înştiinţările la protopretorul (fisolgă- birău), în oraşe la primarul.

Vânătorii deci sfi grăbească cu înştiin­ţările.

A P E L .

La sunetul »b«, Ardelenii noştri îi ziceau *be«, ear’ cei din România »eb«. Slavoniiii ziceau »buche«, ear’ Grecii »vita<, şi aşa fiecare literă din alfabet avea un nume propriu, dela care însuşire metodul sfi mai numea şi nominal. Cetirea sfi făcea astfel: Copilul be-az, învfiţătorul ba; copilul rosteşte şi el silaba ba fără sfi ştie de ce zice ba şi nu beaz sau azbe. Cuvântul »cal« sfi cetea: »ce-a-l«. Tot aşa cuvântul »prunc sfi cetea: pocoirîţă ucu- naşi. Mai ântâiu se înveţa cetitul, apoi scrisul-

Pe basa acestui metod Basedov făcea din aluat figuri, representând litere, pe cari le coceâ şi le dădea şcolarilor sfi Ie mânânce.

Copilului ’i-se spunea: uite, ăsta e »d«, mânâncă-'l şi ţine-1 minte. Copilul il mânca pe d, dar’ în minte tot nu-’l ţinea.

Din cele vfizute, judecăm, că metodul hii azi buche e cel mai vechiu şi totodată cel mai rfiu metod, ca sfi nu zic prost Din aceasta pricină şi era foarte batjocorit Ia neamuri. La noi Românii într’o satiră de prin 60 sfi zice:

Dacă tXau- vrea se cetească Zice pruncul Xe-a-nc.Doi t în cuvânt rosteşte Şi-’n cuvent nu-’i nici un <■.

(Va urma).

Pentru cultivătorii de nutre­ţuri măestrite.

In scopul stîrpirei mătasei de luţemă şi trifoiu, ministrul de «gricultură dispune ur­mătoarele :

Toţi păzitorii de câmp (jitarii), antistia comunală, căpitanul de poliţie orăşenesc au în anul aces'a între 25 şi 30 Maiu, în viitor tnsfi în fiecare an în primele 10 zile din Maiu sfi arete pe posesorii de pământ din cercul îor, cari produc trifou sau Iuţernă, şi cari îngrijesc de pSmentul ffitnfinat cu trifoiu sau iuţernă până la terminul de stîrpire, apoi sfi tacă arătare, că nu cumva sfi mai află părţi de pământ nestîrpite de mfitasă. Despre pe­tele de mfitasă, ce s 'ar arăta în primul ter­min îndată-ce sânt observate sfi se facă raport.

Toate primăriile şi oficiile orăşeneşti prin esmişi speciali în 10 zile după terminul de «tîrpire au sfi visiteze toate pământurile sfi- mfinate eu trifoiu sau cu Iuţernă şi înşirate *n rapoartele păzitorilor şi faţă de cei între­b ă to r i (negligenţi) sfi aplice diiposiţiunileI lui 52 şi 95 p t K f. din art. de lege XII £in 1894.

Ştiri economice, comerc., jnrid,, indnstr.Darea de venat şl de pnşcă. Timpul

înştiinţării pentru darea de vânat şi de puşcă, este luna aceasta, Iunie. Dare de puşcă plă­tesc toţi aceia, cari au arme pentru vânat, cum şi pentru puştile acele, cari sânt în fo­losinţa servitorilor, vinţelerilor, păzitorilor de moşie etc. pe cari îi are vre-un proprietar» Despre puştile de vânat trebue ai se facă arfitare în Iunie Ia primăria comunei sau ia oficiul de dare în oraşe. Deregitorii comu- nali sau orăşăneşti trebue sfi puie ta vedere

Deja în anul 1898, ne a declarat edifi­ciul şcolar ca necorespunzfitor.

Cu toate acestea, cu chiu, şi vai s ’au ţinut prelegeri în susnumitul edificiu, până cu finea anului şcolar 1902/1903, când amenin­ţaţi fiind cu perderea şcoalei, demolând edi­ficiul cel vechiu, am decis a ridica un edifi­ciu nou şcolar.

In decursul acestor 5 ani, am spesaţ şi cu repararea bisericei, care era în starea cea mai deplorabilă; am clădit şi supraedifi- catele parochiale şi toate acestea prin repar­tiţie pe popor. Acum veni şi rîndul şcoalei, dar’ starea miseră a poporului, potenţată chiar şi prin neproductivitatea anilor din urmă — nu ne permite ridicarea aşa în grabă a şcoa­lei, de aceea Prea Ven. consistor archidiece- g san, prin Inalta-’i resoluţiune de dtto 4 Dec. anul trecut, nr. 12.646 şcol. ne a conces o co­lectă pe calea aceasta, în favorul şcoalei noa­stre din comuna Boroşneul-mic, comitatul Trei-scaune.

Vfi rugăm deci ca pe unii, cărora zace la inimă învăţătura, cultura şi ridicarea nea­mului nostru, a veni în ajutorul şcoalei noa­stre ameninţată cu închidere din partea au­torităţii competente, căci ştiut este, că de vom perde şcoala, ne perdem şi biserica şl neamul şi totodată a îndemna şi pe alţii din apro pierea, ori din cercul cunoscuţilor d voastre, a contribui cât de puţin pentru salvarea şcoa lei noastre.

Listele de colectă cu resultatul lor vfi rugăm a le trimite Ia adresa parochului local Ioan Marin în Boroşneul-mic (Kis-Borosny6) comit. Hâromszek, cel mult până în 31 Iulie 1904.

Sperând, că rugarea va afla calzi şi ma rinimoşi sprijinitori ne însemnăm.

B o r o ş n e u l - m i c , 13/26 Ian. 1904.P e n t r u c o m i t e t :

Io an M n 'm , George Gabor,paroch.

N ic o la e S tâ n c ii, M c u lo e I>. A n g h rl,înveţător. epitropi.

NOTA: P . T. Domni, cărora li-s’a trimis acest apel tipărit separat sunt rugaţi pe această cale, ca se binevoiască a continua colecta şi a trimite lista colectei până cel mult în 31 Iulie st. v. 1903

Pentru păzitorii de păduri. La şcoa­lele de specialitate de pădurari (ferşteri) din: St.-Imbru din Gurghiu (Gorg^ny-Szt.-ImreX Kirâlyhalom, Liptoujvâr şi Vadâszerd# prele­gerile sfi încep în Octomvrie şi ţin doi ani. In aceste şcoale anul acesta se primesc mas mulţi tineri. Cererile de primire trebue adre­sate ministerului de agricultură până în 15. Iulie n. c. Petenţii trebue se fi împlinit 17 ani, sfi ştie ceti şi scrie, sfi fie sănfitoşi şi cu purtare morală bună. Toate aceste trebue s£. fie dovedite cu atestate oficioase.

Esposiţia societăţii agrare a m arilor proprietari din România, la care au fost ru­gaţi sfi ia parte şi Românii din ţfirile co­roanei sf. Ştefan, mai ales cu lucruri de mână. femeeşti, se va deschide Ia 27 Iunie v. la, Bucureşti. Esposiţia promite a fi foarte bo­gată, interesantă şi instructivă.

C r o n i c ă .A dunarea „A sociaţiunii". Cum ana

vestit, adunarea anuală a »Asociaţiuniic se va ţinea în Timişoara. Acum s’a hotâiît şi ziua,, anume la 8/21 Septemvrie a. c.

*A doua an c h e tă , a învăţătorilor în afa­

cerea proiectului privitor la reformele şcolare, a ţinut şedinţe, Vineri şi Sâmbătă. Invfiţă- torii întruniţi în această ’ anchetă au accen­tuat şi ei lipsa statificării pedagogiilor şi in— struarea elevilor nemaghiari în limba maghiară. Se putea sfi aibă ale păreri învfiţătorii del® şcoalele de stat?

A ten ta t c o n tra lui Bobrlcov. Bo~ bricov sfi chema guvernatorul Finlandei, pe care ’l-a trimis ocârmuirea rusească pe capul bieţilor Finlandezi, ca sfi-’i despoaie de limbai şi drepturile lor. Pe acest om 'l-a ajuns acum pedeapsa. Fiul senatorului Schauman a puşcat de două ori asupra lui, rănindu-’l greu 1» foaie şi la gât. Atentatorul s’a puşcat şi pe sine şi a murit îndată. O telegramă aduce ştirea, că Babricov a murit.

Ucis de g en d a rm . Earăş a fost ucis un fecior român de un gendarm unguresc. Caşul s’a petrecut în Caransebeş şi jertfa, este Ilie Muntean, cărăuş tinfir din Ruskicea. El a fost străpuns de gendarm, împotrivindu se acestuia, când voia sfi-1 aresteze, pentru-că, cum scriu foile ungureşti, »aţiţa pe feciorii' veniţi la asentare*.

Cum v a fl tim pu l In Iulie — S e p t După profeţiile Iui Otto Falb, fiul lui Rudolf Falb, vom avea vară umedă şi rece. Prima treime a Iui Iulie e ploioasă şi temperatura e sub cea normală. A doua treime e căldu­roasă; timpul e uscat. A treia treime aduce earăş timp noros şi rece. în prima jumfitate a lunei August e caldă până cătră şfirşitut Iunei, când temperatura scade. In Septemvrie- temperatura e mijlocie, timpul e destul de rece,9

A rderea unui o raş . După o ştire d ia Petersburg un foc uriaş a nimicit o marc parte a oraşului Minsk (Rusia). Focul a is- bucniţ In icelaş timp în trei puncte ale ora­şului intern. F ă r i îndoială că a fost pus. Pagubele sftnt mari. O mulţime de persoane

fi-au găsit moartea în mijlocul flăcărilor.

Nr. 26 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 329

Abonament nou. Deschizând mn nou abonament la „Foaia Po­porului8 pe a doua jumfctate a anului curent, la minierul de azi alăturăm şi- avisuri poştale, c ti adresa lipită pe cupon Rugăm pe toţi aceia, cari sunt în restanţă cu abonamentul, s6 binevoiască a-’l repoi cftt mai îngrabă, ci ne ştim orienta câte numere avem s6 tipărim.

*f Df. Grebenea. Despre răposatul

tinăr medic, Dr. Emanoil Grebenea, a cărui moarte am vestit-o în nrul trecut, ni-să scriu următoarele:

Dr. Grebenea a fost născut in Răşinar,. din părinţi ţărani. Sărac de acasă, răposatul prin sirguinţă şi hărnicie proverbială ’şi-a câş­tigat titlul de doctor in medicină, a stat ca practicant şi asistent la universitate şi la spi­talul din Cluj vre o 3 ani, apoi a fost ales de medic cercual in Mănăşturul unguresc, unde a răposat în 22 Maiu c. (4 Iunie c. n )

ia ora F/a p. m. în vârstă 30 de ani.înmormântarea ’i-s’a făcut cu mare

pompă. Au servit 4 preoţi şi predica a ros­tit-o preotul V. Teotelecan din G.-Dângău. 'Fie-’i ţărina uşoară şi pomenirea neuitată!

•R ed a cţia ş i a d m in istra ţia » F o ii

P oporulu i* ., cum ş i tipografia noastră se a flâ acum în strada M ă c e la r ilo r nr.

.12 (lâ n g ă poştă).*

Români esilaţi In Siberia Foaia «Evenimentul* din Iaşi scrie următoarele:

Un comerciant sosit din Rusia, ne aduce dureroasa ştire, că în decursul săptămânei trecute 14* Români din tîrguşorul Bolgrad (Basarabia) au fost depărtaţi în oraşul siberian îenisei, pentru-că s’ar fi descoperit că ar fi

'fost mestecaţi Intr’un complot revoluţionar. Complotul avea ca ţintă organisarea unei pro­cesiuni pe străzile tîrguşorului, pentru ziua cînd va cădea Port-Arthurul. In această pro­cesiune, conjuraţii urmau să protesteze în contra răsboiului din Asia, atât de nenorocit şi păgubitor îndeosebi pentru populaţiunea dela ţeară. Maioritatea dintre cei depărtaţi în Siberia sânt tineri reservişti.

•La fondurile „Reuniunei sodaiilor

români din Sibiiu", s’au făcut următoarele dăruiri şi anume: dl Victor Nasta, directorul sucursalei băncii naţionale din Bacău, a dăruit fondului de 20 bani, suma de 10 cor.; dl Ioan Cândea, funcţionar la banca de asigu­rare, »Dacia* din Bucureşti, a dăruit fondului văduvelor şi orfanilor meseriaşilor români, întru eternisarea memoriei decedatului Ni- | colae Urlaţianu, mort în comuna Agârbiciu (prot. Mediaş) a treia zi de Rusali în etate de 28 ani, suma de 4 cor.; comitetul aran­jator al unei escursii în pădure a doua zi de Rusalii, dărueşte câte 1 cor. următoarelor 8 fonduri şi anume la fondul «Halei*, «Dr. D,P, Barcianu», «Steagului*, »Esposiţiei iubilare*-, »Esposiţiei anuale*, »Neatacabil«, * Masa în­văţăceilor*, si la fondul »Văduvelor şi or­fanilor*.

*Cine vrea să-’şi facă cu spese puţine o

bibliotecă frumoasă,' să-’şi cumpere cărţile, ce v o t apărea în » B i b l i o t e c a »Fo i i P o p o ­r u l u i * .

P ână acum a apărut Nr. 1 cu urm ă­to ru l cup rin s: N i c h i t a B a l i c a , povestireistorică de Silvestra Moldovan şi M o v i l a l u i B u r c e l , baladă poporală de Vasile Alexandri. Preţul ei este 20 bani şi porto 5 bani. Banii să pot trimite şi de odată cu preţul abonamentului la «Foaia Poporului*. 'In curând va eş* în tipar broşura Nr. i.

9La nrul de azi al „Foii Poporului*

sânt alăturate cu supliment două pagini cu anun­ţuri şi inserate.

Corb alb. Un vânător din Moravia a puşcat în pădurile dela Possitz un corb alb, care e una din cele mai mari rarităţi. Tot acolo puşcase acum 6 ani forestierul Sme- tacsek earăşi un corb alb.

*Pentru Învăţători. Cu numărul de azi

începem publicarea unei serii de articoli, cu titlul: M e t o a d e l e c e t i r e i de harnicul în­văţător, dl I s i d o r Do p p . Atragem asupra acestor articoli instructivi luarea aminte a ce titorilor noştri, îndeosebi a dlor învăţători.

*Poporaţiunea României. După cele

din urmă date, publicate în «Monitorul oficial* numărul locuitorilor României la sfirşitul anului 1903 a fost de 6,292 032 de suflete.

*0 mare nenorocire. Din New York

a venit ştirea unei mari nenorociri. Vaporul «General Slocum*, încărcat cu vreo 2500 persoane, aproape toate femei şi copii, plecând în escursiune, s’a aprins şi focul lăţindu-se cu repeziciune uimitoare, mulţi din cei de pe vapor au ars, ear’ alţi mulţi sărind în apă, s’au înecat. Focul să zice, că s’a iscat în bucătărie. S’au petrecut scene îngrozitoare; numărul morţilor, încât să ştie până acum, e peste 1250.

*Pentru notari. Avisăm pe domnii notari

comunali şi cercuali, că tipăriturile de lipsă în cancelariile notariale, de ori ce fel, se află în librăria dlui L Budovski, în Sibiiu strada Pin­tenului nr. 2.

•îngrijirea sănătăţii, a pielii, a cor­

pului. Este cunoscut, că corpul, la transpi- raţiune redă prin porii pielii o parte mare a fluidităţilor primite şi de aceea este de mare însemnătate pentru sănătate, ca porii să nu fie astupaţi. Boraxul-imperial, adaus la apa de spălat, ţine porii deschişi, prin ceea-ce creiaşă corpului un simţ delicios şi este un scut contra bubiţelor şi altor boli de piele.

• 122 1—1Feţe, cari au înfăţoşarea bătrână, capătă

o înfăţoşare tinerească şi proaspătă, dacă să îngrijesc cu laptele de crastaveţi Balassa, ve­ritabil englez, de renume universal şi de tot nestricăcios. Acest mijloc de frumseţe fără seamă depărtează din faţă după câteva zfle sbârciturile, creţele, pistruii, coşurile şi petele de ficat. O sticlă costă 2 cor. la aceasta să­pun veritabil englez 1 cor şi pudră 1 cor. 20 bani. Să poate căpăta în ori care far­macie Espedarea pe postă să face prin far­macia C. Balassa, Budapesta — Erzsebetfalva. Să ne ferim de imitaţii fără valoare. 31 4—8

Producţiuni şi petreceri.î n S ib i iu .

»Reuniunea sodaiilor români din Si­biiu* arangează petrecerea de casă, împreu­nată cu cântări, declamaţiuni, postă humori- stică, joc etc., Sâmbătă, la 25 Iunie n. 1904, în pavilonul de vară din «Hermannsgarten*. Venitul curat e menit scopurilor de binefa­cere urmărite de Reuniune. începutul la 8 ore seara. Preţul întrării: de persoană 1 cor., de familie 2 cor. 40 bani.

In V ioara.Tinerimea română greco-catolică din

Uioara-superioară a aranjat Ia 30 Maiu a. c. (a 2-a zi de Rusalii) o petrecere poporală împreunată cu producţiune teatrală, declamări şi cântări cu următorul program:

Duşmancele* poesie de G. Coşbuc, de­clamată de Iustina Crişan. — »Arvinte şi Pe­pelea*. vodevil comic de Vasile Alexandri, în caje rolurile le-au interpretat următoarele persoane: Arvinte: Gregoriu Crişan; Mandica; nepoata lui Arvinte: Istina Crişan; Pepelea, favoritul Mandicei: Vasile Haiduc, — »Cân­

tecul mândrei, cor m 'x t — «Şoldiri Viteazul*, monolog comic de V. Alexandri, predat de Nicolau Baciu Iui Gligor. — «Surugiul*, mo­nolog comic de V. Alexandri, predat de Va* sile Haiduc. — »Herşcu Bocegiul*, teatru (comedie 1 act de V. Alexandri), predată de Gregoriu Crişan. — »Spusu ’mi-a frunza de nuc* şi «Dela Sibiiu vine posta*, cor. mixt.

Cu toate că tinerimea din Uioara-de-sus. şi în anii tiecuţi a fâcut plăcere publicului din loc şi jur cu vre-o 3 pttreceri, totuşi suc­cesul celeia de acum a întrecut cu mult pe a celorlalte, aşa încât nu numai publicul R o­mân, dar’ chiar şi publicul maghiar, care încă participase, în număr relativ considerabil — irupse în aplaude atât în decursul cât şi Ia sfirşitul producţiunei teatrale. L i acest re­sultat frumos contribui fjarte mult dl Atn- brosiu Juaraş, învăţător local, cu zelul, oste­neala şi silinţa cea mare ce ,şi-a dat-o zi şi noapte întru a pregăti tinerimea la atari lu­cruri frumoase.

Mare iscusime în predarea rolurilor a arătat Gregoriu Crişan şi anumit rolul cel mai greu de predat ce-’i avu: pe Arvinte, ’l-a jucat cu multă naturalitate şi destoinicie, ase­menea şi pe «Herşcu Bocegiul*.

Mai e de a să aminti Nicolau Baciu cu rolul »ŞoIdan Viteazul*, care a fost predat cu multă vioiciune. Deasemenea s ’a produs bine şi Iustina Crişan. cu rolul ce ’l-a avut, dar’ cu deosebire cu declamarea poesiei «Duş­mancele*.

Venitul total a fost 98 cor. 80 bani, din care venitul curat de 60 coroane s'a ofe­rit bisericei gr. cat din loc.

Prea stimaţii d-ni, cari au binevoit a ajuta cu marinimoasele lor suprasolviri la acea­sta petrecere cu scop generos, îi înşirăm a id : DI jude cercual Csegezi, dl Cicimara oficial suprem la fabrica de sodă din M.-Uloara, D. Topelţer, practicant de inginer, Dr. Sebastiart Radu, protop., D. Cruţ cassar Ia fabrica da sodă, on. domn Ioan Moldovan, preot, Ciunga, Atanasiu Florea, Ciunga, George Moga, os­pătar în Uioara, K6/âcs Pâll econom la con­tele Teleki, Kormos Kâroly, doamna văd. Ivâncsuk Ionâs Izidor, areidator, Nicolae Simu, preot în Ioc, Gidofalvi, postamester, D. Baciu preot Noşlac.

Primeasccă st. d-ni şi pe aceasta cale adâncile noastre mulţumite.

C o m ite tu l a r a n ja to r .

POSTA REDACŢIEI ŞI ÂBMMSTRÂŢIELA b o n . n r . 4671. (V. M). Ceteşte cele pu­

blicate la «ştirile economice» de azi. — Carte este Carol Porcolab: «Păzitorul de pădure*. O capeţi dela autor în Resiczabânya (4 cor).

Ia. St. Sa A brud. Ţi-am răspuns în nrul trecut la «Poşta red.«

I. P . în B Vine în nrul viitor.

Proprietar, editor şi redactor responsabil Silvestru Moldovan.

Tiparul «Tipografia* Iosif Marschall,

M ă { i în modade

i69 10—10

Umbrele. Bluse. Stofe, etc.

Wilhelm FiirstStrada Cisnădiei Nr. 16.

Pag. 330 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 25

MacMdieHaufl lpzarf tadWBisS

122 3—5

In atenţiune!Pentru cumpârare şi venzare de juvaere

şi antîcitâţi (lucruri vechi) de ori-ce soiu, pe iâcgă asigurarea de serviciu solid, să recomandă

162 i-s G riinblatt Beno,S tr a d a O cnei, nr. 3.

Tot acolo se cumperă şi av isn ri «le am an e t cu p re ţu r ile cele m ai m ari.

B J u s edela Cor. 1.50 până Ia Cor. 15.— . ®

In fasonul cel mai elegant şi mai nou,, . cui- şi tot felul de c o n f e c ţ i tm î , j p W cu preţuri foarte ieftine, să capătă la \j&

Eduard Elias, 119 5—6P ia ţa mică, n r. 1. — S ecţia textilă .

B a n i ! B a n i !

B a n i !Subsemnata întreprindere stă în legătură

cu celc mai mari bănci din ţeară şi esoperează

ImpruinntDri pe pam entcri şi edificiic u c e le mai favorabile condiţii şi cele mai ieftine interese, şi anume pe termin de 10—70 an i cu 2% —«V*0/*.

Credit personalcn garanţi şi obligaţie pe 6— 10 ani.

La funcţionari de stat, comitat şi oraş precum şi la oficeri credit simplu şi fară giranţi.

La dorinţă servim cu informaţiun’e, rug ind marcă pentru rfispuns. 21 18__

„ P E O U N î A “în tre p rin d e re de c red it

Sibiiu, (N agyszeben Q uergasse n r 27).

I I I M | | I U I H U I ......................... ..

Cine iubeşte |o fa ţă delicată, cn ra fă fă ră p is tm i o piele m oale m lădioasă şi un te in rosaceu?

Acela se se spele zilnic cu cunoscutul

$3 p u n d e la p te d e crinmedicinal al Iui 65 16—26

Berg-m ann(Marca de scutire: 2 b ftleţl)

dela Bergm ann & Co., Dresda şi Teschen pe/E. Bucata cu câte 80 băn ise află Ia:

F a rm n e la la „ V r s n 11 \ î . B . M lsse lb a c lie r J în sibiiu- P arftam erla S le ltz er , strada Cisnădiei. d n a ta v S leK zcr, strada Guşteriţei nr. 25. C A R O L A R Z , strada Cisnădiei.

P r im a f th r lc ă a r deleană de lumini de stearin l,Piaţa-mare.

« f l(SS'*' (P iaţa-m are nr. 9.)

Ca s6 corespund multor dorinţe ale stimaţilor mei oaspeţi, voiu f j pune în venzare de aci înainte, afară de escelentă bere desch’să, şi

2 fll?** Bere neagră Bock.■ m Pentru dejun (Gabelfriihstiick) se află întotdeauna mâncări reci .'&M şi c?lrîe, în alegere numeroasă. Cost bun (le prânz şi cină â la

carte, ca şi în abonament, sS află la

| | I M artin Hartmaim,'|j i6i i - i restaurateur.

Brâzay.Adaus în măsură

potrivită în apă de scaldă şi la spălat,

FraDzbranntweinul lui Brâzay are efect re- creător şi întăritor

asupra corpului, anume la copii slă­buţi. Cu deosebire

are efect plăcut asupra pielii.

100 1—3

Săpunul Schicht„ c e s ' b e<

eu m area:■ ■ o r i — - „ c h e ie *4

e cel mai bun, mai spornic siprin urmare cel mai eftin săpun.

Liber de substante sticăcioase.

S e ca p o tă p retn tin d en ea !La cumpărare să se observe, ca fiecare bucată de săpun să fie prevăzută

cu numele Schicht şi cu una dintre marcele de sus. - ţ® H i56 j _ 6

^ Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public român din loc şi jur, că ’mi-am mutat

® Prăvălia de manufactură ® •din Piaţa-rnicâ nr. 2, tot în Piaţa-mloă nr. 11

în dosul păpuearilor.De oare-ce aci plătesc chirie pentru localul Drăvăliei cu ,

W M l “ 5S ”; -“fS”**. „ Pentru inteligenţă ofer depositul meu bine asortat in cdmeti a* rhar™ .

Şl T rico , apoi i s m e n e , g u le re , m a n c lie te , c r a v a te c u J e r tu r e <K l k » i .9 ? p la p o m e în c r e to n , r u j , s a t in ou v a ta u m p lu te n l a i m j $ b u m b a c ,fu s te , c re to n u r i , p e r g a lu r i , b a rc J ie tu r i, s to fe d e n t r %i ^ ca m ia o le ,efectuarea hainele? de dame si bărbaţi, c u m si 2 t \ o ^Ptuşeliîe recerute taajunge ca se se convingă ori-cine despre eftinătatea şi soliditatea prăvăliei S i e ' '

Rugind onoratul public românesc pentru binevoitorul seu sprijin, semnezCu toată stima

Aurel Popescu.89 10—

T T -rT T v > -riry v v » .

Nr. 25FQASA P O P O R U L U I P a f. 331

Atenţiune!Se aduce la cunoştinţă economilor noştri, că

!n apropierea Sibiiului spre dealul Ocni se află de v en zare din mână liberă o g răd ină în mArime de 3 jofffire ta 661 *tâng. □ , care e foarte potrivită

•pentru albmănţ şi prăsită de porci etc., conţinând irpestc 100 pomi nobili precum şi mai multe sute de vtşim şi alte feluri de pomi. Detailuri la

D. Serbu,16 13~ Strada L u n gă nr. 11.

Cea mai nouă şi mai bună cartede limba maghiară

pentrn şcoalele poporale române.a apărut în editura lui W . K r e f f t în S ib iiu :

C orle d e c c llr c >1 g ^ m u a fîcă m a g h ia r iipentru şcoalele poporale cu limba dc propunere română. De Dr. A. Schullerus şi I. Popovici.

Partea primă 8° mediu. 88 pag. Preţul legat C —.50. Partea a doua 8® mediu. 285 pag. Preţul legat C 1.70.

In legătură, cu aceste cărţi stă :Mau u n i p en tr n p r o p u n e r e a I lm b e l m n- gtilare in şcoalele poporale cu limba de pro­punere română. (Indigitări metodice şi schiţe de lecţiuni) De Dr. A. Schullerus şi I Popovici. 8» mediu. 47 pag. Preţul broş. C —.60.

Consiliul pentru instrucţiunea publică de pe | lângă înaltul ministeriu al instrucţiunii publice, în j şedinţa sa din 9 Maiu 1903 s’a esprimat In m od; favorabil asupra acestor cărţi. j

Excelenţia sa dl ministru reg. ung. de culte şi instrucţiune publică, pe basa criticei oficioase a aprobat’ aceste cărţi prin ordinaţiunea sa nr. 1103/904 Pres. ' 138 3 - 3

Profesorul Dr. Jancso Benedek în recen- siunea sa asupra acestor cărţi zice între altele următoarele: »... fiind aceste cărţi lucrate cu diliginţă laudabilă şi după un metod pedagogic corect'.. le recomand în convingerea, că aceste cărţi vor face foarte bun serviciu în şcoalele amintite la propunerea limbei maghiare

Presa încă a apreciat aceste cărţi In modul cel ra&i favorabil, recomandându-le ca pe cele mai bune printre toate cărţile de limba maghiară, câte au apărut până acum.

Conferenţele înveţăţoreşti, dupa compararea făcută între cărţile existente de limba maghiară, au recomandat > Carte de cetire şi gramatica ma­ghiari» de Dr. A. Schullerus şi I. Popovici, ca aiad mai corespunzătoare, mai practice. Deci flecare învăţător, în interesul seu şi al elevilor

isei, va face bine folosindu-se de aceste cărţi la 'propunerea limbei maghiare. .

După-ce din mai multe părţi s a esprimat părerea, că partea II ar fi prea voluminoasa pentru şcoalele săteşti cu un învăţător, s'au luat disposiţii

!ca pe începutul anului şcolar 1904/5^ se apara o ! ediţie mai redusă şi mai ieftină a parţn a dou*;Icoanele de intuiţiune de Holzel. cw i servescd* b » i la aceste cărţi, se află în librăria W. Krafft. Preţul uaei icoane de părete trase pe p&nza C. ••

1=

-nit—

>

Cel mai bun şl mal Ieftin isvor cumpărat aparate p. îngrijirea bolnavilor.

Articli de gumi,Pentru îngrijirea teintului 3

Creme-Hermania Pudră-Herm. Săpnn-Hermania }C Pentru îngrijirea perului

„Petroco!in“, apă de spălat capul

Manufactură fotografică133 3 - 10 Pentru îngrijirea dinţilor.

Praf de dinţi, perii, e a Ape de gură C r e m e d e d i n ţ i , P a s t a

’ aPentru întrebuinţarea casnică £

Zăhar de vanilie. Prav pentru copt. fParfumerie şl sâpunărie. =

Drogheria „ M o r s c l i e r ‘% ^Sibiiu, H erm annstadt, N. Szeben , v

S tr a d a C isn ă d ie i nr. 34. ^

I w w v v w w v v w w *

Depositul principal al firmei producătoare de vin din Arad

Andrenyiare onoare a oferi onor. cumpărători următoarele vinuri:

din 1903 de Gyarok, product propriu, per litră 20 Or. fără dare de consum,

din 1901 de Miderat, product propriu, per litră 2& cr. fără dare de consum;

din 1900 risllng de Măderat, vin la friptură, product propriu per litră 36 Cr., fără darea de consum,

din 9100 VÎn reşi de MlniŞi product propriu, per litră 38 or. fără darea de consum.

Vinurile aceste sfi dau şi în butoaie de câte 50 Ltre. Bitoaie sfi dau împrumut onor. cumpărători. Pentru comande nu­meroase sfi ro3gă 155 1 — 3

Cu deosebită stimăS â n d o r S t e i n e r ,

comerciant en gros de vinuriSibiio, Piaţa-m are n r. 18.

Recunoştinţe număroase. ■■ o i o - ..... .= r ~ = o = = Legături şi convexiuni estinse.

»Sibiiu Hermannstadt — N -Szeben

Strada G uştcriţii itr. 54.îngrijeşte de eruări, observaţii, supra­

vegheri, procurare de dovezi, scrutare în afaceri delicate, cum şi comisiuni de ori-ce fel.

Informaţii despre afaceri comerciale şi personale (şi în abonament f ă r ă deoseb ire d e loc, adecă atât pentru Sibiiu, c i t şi pentru ori care loc din patrie şi din străinătate.

Ranjare de cavaleri şi comercianţi, pro­curare de hypotecă, esecutare de convesiuni, colectare de anunţuri etc. etc. Comisiuni se pot face şi sub ch iffre . Discreţia cea mai strictă. Resolvare momentană. C o n su lta to r t n to a te a facerile .

Direcpunea institafalui.EST* La informaţii sfi se alăture porto

pentru retour. 96 9—26

Earăş de noupot sfi recomand cu conştiinţă liniştită,

bine renumita mea

Parfumeria MeltzerStrada Cisnădiei, edificiul comandel de corp,

spre a cumpăra de aici to t felul de articli pentru îngrijirea pielii, a dinţilor, a pirului, cum şi toate felurile de parfumuri, săpun de toaleti etc. Principiul meu negustoresc: articli buni şi solizi cu preţuri eftine, e recunoscut în general.

«►<*■4»4»

8E îmbucurător, dacă poate cineva întră tn un local de negustorie cu deplină încredere şi are convingerea, că pentru banii sei scumpi capătă în adevăr articlii corespunzători. Renumita p a r fu m e r ie M ellser urmăreşte de mulţi ani acest principiu şi putem recomanda cu căl­dură această firmă silitoare stimaţilor noştri

abonaţi. 117 5— 6

Preţuri ipftme.

Ffideric Homm,S ^ llb i iu . in 6—io

îşi recomandă depositul seu de

Lespezi-asfalt de isolat, cu petri;Lespezi-asfalt de isolat, cu sgură Lespezi-asfalt de isolat, cu duplu solida,din rtsldua dt n/f/s dt piatrS, cu tatii

Masă-asfalt de isolat, fluidă \ pentru u sc a re a p l- Asfalt de părete J re ţilo r umezi.împletituri de trestie p entra taîân (stocătară). = Gips şi cement de portland =

Yăpseli de minerale pentru faţade resistente . . . imperi i lor,

M ij lo c u l c e l m a l p r o b a t dea împedeca pentru [totdeauna u rc a ­rea umezelei din pim fentiniidori.

Carbolineum şi păcură.Papa de asfalt pentru coperiş, de diferite ţerii.

S ervic iu , r e a l.

* StSSi* W ^ ^ Mf' Hf ^ W tt^ Ut'*

Pentru m6surărie, parcelare şi pregătirea, de harţe de locuri de moşii şi complexe de teritorii de ori-ce soia, cum şi pregătirea de planuri de edificare şi preliminări de spese, parcurse, demar- caţiuni de hotare, facerea de guri de mine şi pireri asupra minelor în direcţia montanistică şi geologici, asemenea pentru pregătiri de proiecte cu asigurare de esecutarea csa mai esactă şi socotite foarte ieftin, s6 recomandă

L O U IS BSEISE,birou technic, Sebeş, (Szâszebes).

i i x i m c x x i i e x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x a o

Pentru scopuri de edificare.

105 7—10

Traverse ■ Fer îti rude bb Cliei de fer (în păreţi) m

m w m

; î n to t felul d e d im e n s iu n i .

124 6

îm pletituri de tre s tie pentru stucâtu ri © P appă asfalt pentru coperiş ®

Lespezi de isolat ■■■ Scânduri şi laţisă a f lă to td e a u n a în d e p o s it, c u p r e ţu r i m a d e r a t a

Andreiu RiegerPrima fabrică ardeleană d» majini agricole ţi turnători» de far, S I B I I U .

Par. 832 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 25

Proprietate de vânzareî n O r l a t (lângă Sibiiu).

Casa vechie de peatră de sub nr. 344 aflătoare în piaţa din OrJat, cu jumătate curtea, jumătate gră­dina, un păment lipit de ele, 5 stânjin i cnbici de p e a tră şi 21 m ii cărăm idă aduse lâ faţa locului sp re edificare, precum şi supraedificatele aflătoare sunt de venzare din mână liberă.

Doritorii de ale cupera, după-ce le vor vedea, s ă se adreseze deadreptul la subscrisul proprietar.

159 1—3 D u m i t r u P o p ,Gyulafehervâr, str. Trâjân nr. 85

p y C a s adin strada Ocnei, (Burgergasse) Nr. 20.

în locul cel mai frecventat este de vendut în condiţiile cele mai favorabile.

Informaţii mai de aprope150 S—3 S I B I I U ,

R e is e n fe ls g a s s e N r. 15. e ta g iu l I.

............

25 Cor. profiteazăfiecare cetitor al acestui

n ^ i v u i v q r . ! !4 părechi de ghete numai Cor. 4 75.

Din causa sistării de plată a mai multor fabrici mari, am fost însărcinat a vinde o cantitate mare de ghete sub preţul de producere. Dc aceea eu v<5nd la ori cine o păreche do g hete pentru domni şi «> piî-

~reche de ghele p en trn «lame, cu şinoare I calitate, galoşate, cu talpă bătută cu cuie, mai departe o p ă rech e de g hete de modă pentru domni şi o jiă refh e pentru daiue, foarte elegante, fasonul cel mai nou, făcute pentru V3ră, foarte frumoase şi uşoare, ^lărime după cm. Toate p a tm părechile costă stim ai Cor. 4.75. Espediţia se face după trimiterea

înainte. a banilor sau cu rambursă.

Esportul de ghete lU rb a o l* . Cracovia (Krakau, Krakko) rr. 286.

m - Schimbul e permis şi banii se returnează cără amânare. 157 1—1

i .plătesc celui-ce ar mai

H U I 1 1 1 1 cjpgta vre-odată durere de dinţi ori îi va mirosi gura după-ce va folosi apa de d in ţi h Ini B a rtilla , o sticlă cu i55 cr. Pentru trimitere franco 48 cr. deosebit. Ed. Hai tilla-'W itiklor Viena 19/1. Scmmergasse 1. In S ibiiu: în faimaciile: in Piaţa mare 1 0 ; in Piaţa mică 27 ; strada Cisnădiei 69 ; uliţa Turnului (Saggasse); uliţa Ocnei 2. In B is tr iţa : farmacia lui Ilerhert. Sebeşul - găsesc: farmacia Lederhilger; S ig h işo a ra : farmacia lui Ligner.

Fă sc ceară pretutindenea apriat apa de dinţi a lui B artilla . Denunţări de falsificare vor fi bine plătite. La locurile unde nu se poate căpăta, trimit 7 sticle cu 2 fl. 60 cr. franco. 5 14—

~ i = V' ' x *îM :i s , = — **

;• £ : g ■— S' 2 ~ co « • I

158 1—1

Ptotru tipar responsabil Iosif Marschall.

Cea mai bogată baie feruginoasă în acid carbonic şi baie de nămol, idroterapie raţională, cură de zer şi lapte.

î n

Oa>i*paţii Bucovinei,staţie a căilor ferate, situată la confluenţa Dornei şi Bistriţei âurie.

.....

fattkswî

Palate monumentale de cură, apadtcte din isvoare alpine, oanalisaţ'e, him’nă electrică, cale pentru biciclete, concerte, escursiuni în România, Transilvania şi Ungaria apro­

piată cu trăsura, cu cai şi plute.Succere splendite !a boale de nervi femeieşti şi cele de inimă, la anemie arterioa- clerosă şi esccdate. Prospecte grat’s. La consultaţiuni medicale răspunde medicul

stabilimentului de băi cons. imp. Er. Aîthur Loefcel. 154 l —io

Essenţă de Cheag. |A închega laptele, a face ieftin şi în timp foarte scu rt o branşă gustoasă. #

= «

I139 2—5

De aflat în farmaoia la „Urau negru“ a lui

G u k l o F a b r i t i u s ,Sibiiu, piaţa-mfoa. ♦

8SEE3XKÎ<$IIBR7S*3ES8SB0* B S B B S a r a a f i R !

Atelier de măsar pentrn edificii I N — şi fabrică de mobile. L -.

Ca lu r(fi iiio to r lc fi e le c tr ic i i . -■■■ ■

IOAN ÎACŞA, jioi.fabrică şi magazin, Sibiiu, strada Guşteriţii, nr. 18.

îşi recomandă mare’e seu deposit de aranjamente foarte elegante de salon , odăi de durmi t , su p rp g erie şi de locuit. Mobilelor de înzestrare sfi

dă o atenţie deosebită.Preiau lucrări de edificii, p o rta le ,’ a ra n jam e n te de bo ite şi ho tele cu garanţă pentru mr.terialul uscat şi cu esecuţia foarte elegantă şi în stil

potrivit, p-i lângă preţurile cele mai ieftine.Pentru cas de trebuinţă recomandându-mfi semnez Cu deosebită stimă

I o a n I a c t j i a , jun .160 1—3 fab rican t de mobile.

Ieftin şi aduce fructe bogate!

Pentru economi şi crescători de vite. ©Recunoscut de cel mai bun = = —

dres de nutretj

pentu toate animalele si galiteîe este) ° fdresul da m itrei din weii«şi»i

» I S f g e i t M b u r gprodus în fabricele lui Louis Meise în Sebeşul-săs. (Tran­silvania) ti Reg-ensburg: (Bavaria). Prin acest dres sfi ajung resuitate splendite. Marc n edalie de aur, medalie de onoare dtla esposiţiile din Londra, Bruxela, Paris, Hamburg, Viena şi Budapesta. Nume­roase scrisori de recunoştinţă. 95 29—52

Ingr&şare repede! Câine bună! Lapte mult şi bun! Scut contraboalelor şi epidemiilor I

Biroul central de vânzare a fabrfcei chem. a lui Louis Meise în Sebeşul-săs.B u d a p e s ta V I . strada. BTag’y J â n o s nr. 5 .

Preţul per pachet '/« chlgr. 90 bani, 9 pachete 41/, chlgr. pe postă franco şi cu rambursă 8 cor.

La fiware trau p o rt etta a liturat iMtrue{» d i folosire.

Cerneala de imprimat £ . T. Gleitaman, Dresda — Budapesta.

Nr. 25 Adao* la «FOAIA POPORULUI" nr. 2 5 . Pag. 333

Cassa de păstrare (reanime) în s a is h com Sibiia.

Anunţ..Cassa de păstrare (reuniune) în Sfilişte.

acoardă împrumuturi fără nici o provisiune sau competinţă. de scris, şi anume:

I. împrumuturi pe obligaţiuni cu cavenţi şi împrumuturi cambiale

d8la k 50 pânâ la k 1000 cu 8»/, • - «00; . . » 5000 , 7#/0* ’ J S Î Î . * . . 20000 „ 6’/,*/.» „ 20000 in sus n 6°/0

II. împrumuturi hipotecare şi împrumu­turi cambiale cu acoperire hipotecară

dela k 100 până la k 1000 ca 7•/, , „ 1000 * „ „ 5000 „ 6Vs«/. . „ 5000 în sus cu 6•/.

III. Credite de cont-curent pe lângă acoperire de hârtii de valoare sau hipotecă

sume până la k 5000 cu 6.8% şi peste , 5000 , 63»/*

Interese decursive.Din şedinţa direcţiunii ţinută la 14 Aprilie 1904.

95 s-io Direcţiunea.

In desfacerea „CONCORDIEI"w r se vend Yinnri naturale escelen'e:

1 litră de Somlyo mai nainte C. 1.20, acum 90 1».v iu de masă. 1896

» > » » 1897» » » » » 1900» » C arveae t vin roşa » > vin de B nrgundin >

1.—, » 80 » 80 b. > 60 * 60 b. » 50»1.40 ■» 90»1.40 » 90»

1 butelie liclier de Liclitw itz 2 Cor. 146 3—3 1 litră de slivovitz vecldu, veritabil 1.20 Cor.1 » rach iu de drojdii, vechiu 1.20 Cor.

Cele mai fine licheruri de L iclitw itz, desfăcute Alascli, V anilie, de pere per litra Cor. 1.20.

Buhe (Uhu) vii,corbi, dropii mari, vulturi, ulii, cocostârci, bâtlani, tot felul de buhe, hârâi, mai departe urşi, lupi, rîşi, vidre, vulpi, viezuri, jderi, navăstulci, veveriţa cumperi întotdeauna cu

preţurile cele mai mari 148 3—3

IO A N S C H M ID T , negustor de animale concesR lIt lIU , strada Urezului nr. 21.

in contra tusei, răguşelii, durerii de piept, ofticei, tusei măgăreşti, cata­

rului, astmei, greutăţii de respirat, lun- goarei şi tusei sfici. Vindsaă Blgur şl reped# Preţul I cor. 20 fll. şi 2 eor.

Capsic unsoare. Contra durerii de oase, podagrei, reumatismului, rece- lelor, durerilor de cap, dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Ceie mai îm­bătrânite boale le vindecă Preţul 1 COI’. 20 fll. şi 2 cor.

Centarln. Contra morburilor de stomach, precum lipsa de apetit, mis­tuirea rea, catarul şi aprinderea de stomach, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui. Preţul 1 eor.20 fii. şi 2 cor.

Kaljodsarsaparil. Mijloc esceîent pentru curăţirea sângelui la sifilis, mor­burile tinereţelor. 1 sticlă 2 COP.

Lazbonbons. închiderea scau­nului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de initnâ, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de în­cheierea scaunului numai decât sfi co- mandeze LastontoiU, zacharele puigative, plăcute şi dulci la luat. Preţul 1 cor.

Cornel Demeter, 48 4~4apotecar In B ekâs Megyer. (Budapest mellett).

iV i t i i i t i j i î n o ă c â t e v a z i J e .

Tragere deja la 30 Iunie 1904e i

mm

K »m

j j Loteriei reg. ung. de stat de binefacere. §I# Câştigul principal 1500 .000 Cor.U I = = = = = T o ta lu l caş f ig u r i lo r 36*7,000 Cor. ■ ■

Un loa c o s t ă 4 c o r o a n e , CsHH/*© ţ 'osur* cap«tă la D irecţiunea loteriei rejf. Mig. îu Budapesta (oficiul principal de

yal? a7 . toate oficiile poştale, de dare, de vamă şi de sare, la toate gările şi în cele mai multe m t r a şi casse de schimb. î r ?| 0 I 1213-3 Direoţîunea loteriei de rente reg. ung.

■ = Lucru solid şi preţul ieftin nu e avlsat Ia ------ l ® -B B C L A M .

Marmură transilvană, granit svedian şi industrie(1 © p e a t r ă ( 1© S y e i l i t ~___

d©i*st©sâ]bsB©m <S& Sclm eideratelier de petrărie şi sculptură, deposit de monumente pentru morminte,

# © producte proprii ® oIn colţul stradelor Trei-Stejari şi Lastenstrasse, Sibiiu.

Fabrica şi centrala în Cluj (Kolozsvâr) Desma-utcza 21.l ^ i l l n l e î O r a d e , S i b i i u .

Oeorgs Schenker & FiuFabrică de spirt şi deposit liber de spirtiu, - Hmannsfad*, - Nagyszeben

Ofer r f i m â n â n d liber, contra netto casa şi dola fabrică sau deposit liber ff. 96% S p i r t r a f i n a d e , . . . . . . pr. 10.000 Lt. «/, Cor. 1.50 ff. 93°/* S p i r t c r u d . » » » » 1.48ff Licheuri de to t soiul, apoi rachiuri sau rum obicinuit la luarea

unui sortiment de 25 Lit. sau şi 25 Lit. de o calitate pe litri » 1 —La procurarea cu rambursa de spirt sau rafTinads este de dat ca arvonă

pentru dările corespunzătoare do flecar® Lit Cor. I.— . 112 2 9 - 0 2 j

Pa*. 134 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 25

Nr 1636/1904. 144 3—3

Publicare de licitaţie.In 24 Iunie st. n. înainte de ameazi la

10 ore să vor vinde prin licitaţie publică î« cancelaria comunei Săcădate 2709 metri cubici lemne de lucru şi 13698 metri cubici lemne de foc (stejar, fag şi mesteacăn) din partea de pădure numită „Părâu noului" ţi păşunea apasţinătoare ei, din hotarul co­munei Săcădate (comit. S biiului).

Preţul de strigare 4082 cor.Vadiul: 40S corOfertele în scris, timbrate după recerinţă

şi provfzute cu vadiul de mai sus şi sigilate sânt a se înainta până înainte de începerea lic-itaţmnei verbale, la subscrisul Oferte înaintate mai târziu nu se primesc.

Condiţiunile mai de aproape se pot afla aici precum şi în cancelaria comunală din Săcădate în timpul oarelor de oficiu.

N o c r i c h , 1 Iunie 1904.

H aner,primpretor.

La S8 Sonii! de vară,îmi iau permisiunea a face atenţi pe

onor mei muşterii şi p. t. public asupra de- positului meu bine asortat:

Pelării de pâslă şi de paiepentru bărbaţi şi copii, cum şi chipiuri, pe lângă preţuri foarte scăriţe şi anume pentru

I bărbaţi dela 2 cor. 20 bani în sus, ear’ pentru băiaţi dela 1 cor. 20 b. în sus.

Cilindră, clacuri in formă de primăvară 1904.De sprijin binevoitor se roagă

Cu deosebită stimă

Gustav Sohuster,140 3 — ,r> Sibiiu, Piaţa-mare nr. 17 .

Stropitoare pentru peronospora.Ofer cele mai bune stropitoare (şpriţe)

Cornelia şi Yermorellreritabll cu garanţă de un an, pe cambiu de plătit pro 1 Noemvrie c. cum şi ruda de fer, fsre ds plug de Stirl* csase sul) garanţe, sape, eu'9, lîcaţe şi tot soiul de articli de fer, în calitatea cea mai bună şi cu preţurile cele mai eftine.

Victor Dahinten,magazin de ferărie In Alba-Iulia lângă- ---------- Fântână ~107 8—10

iUA

S I ® S S K S i © i

Ia desfacerea „CONCORDIEI",1 chlgr. Cafea Santos, f in ........................................................... per chlgr. Cor.1 » Cafea de m ărgele , f in ....................... .......................... » > »1 » Cafea Portorico , foarte fin . . . . . . . . » > >1 > Cafea Portorico special................................................. > > >1 » C afea Ceylon, f in ............................................................ > , ,1 » Cafea M atag'alpa, foarte fin . . . .......................» » >V, » Cafea F rank, in lădiţă 40 baniV* » » » » » 21 »1 » C iocolată-Suchard, per chlgr. Cor. 2.35

Cacao » */t dosă Cor. 1.60, ’/* dosă Cor. —.80Cacao Io rdan & Tlmăus 1/l dosâ Cor. 1.50 '/* dosă Cor. —.76

1 ch'gr. Teie Kaissov, Cor. 4.—1 » » Ceylon, foarte fină Cor. 9.—1 » > M andarin, » 10.—Rum de Jam aica , veritabil, foarte vechiu per litră Cor. 5.—Rum- Ananas , foarte fin » » » 3 .— 147 3__3Rum din ţe a ră , fin > > . 1.10

Lum ini de ş te a r in 35»/. 1 Lum ini pen tru b ise rică 45% J din prctul de fabrici

S A M . W A G N E Rprima turnătorie de fer, fabrică de maşini şi unelte agricole, atelier de mori şi prăvălie de fer

—■ îS X1 3 1 1 U , Piaţa de fân nr. 1. ------

PIW fV I” v

fe 1

Oele mai bune şi mai excelenteMaşini de treerat grâu cu mâna şi cu manej, Mori de venturat (Cture) Trioruri, Greble de adunat fenul, sfârm ător de ououruz precum şi altele m a ş in i şi tnelte eccncmlce sâ lifereazâ cu preţurile cele

mai ieftine şi pe lângâ cele mai avaîitagioa&e condiţiuni de plată. 14, 4_ 3

- \- i -

'■k ?"

A- .".fi. »<* *

Cataloage Ia cerere gratis şl franco,