35
PRINT PRODUCTION Notiuni despre tehnologia tiparului Tiparul Offset : "Proces de tiparire ce implica transferul de cerneala lichida de pe placa tipografica pe o suprafata intermediara (cum ar fi un cilindru cauciucat) si apoi pe suportul final (hartie)."

Print Production

Embed Size (px)

DESCRIPTION

tot ce terbuie sa stii despre tipar!

Citation preview

Page 1: Print Production

PRINT PRODUCTION Notiuni despre tehnologia tiparului

Tiparul Offset :

"Proces de tiparire ce implica transferul de cerneala lichida de pe placa tipografica pe o suprafata intermediara (cum ar fi un cilindru cauciucat) si apoi pe suportul final (hartie)."

Page 2: Print Production

ISTORIA, IN PRIMUL RAND Johannes Gutenberg, candidat la titlul de “om al celui

de al doilea mileniu creştin”, este creditat ca inventatorul presei de tipar. În anul 1450 Gutenberg s-a

asociat cu bogătaşii Johann Fust şi Peter Schoffer pentru a pune la punct prima presă de tipar cu litere

mobile din Europa. În anul 1454 Johannes Gutenberg a tipărit un calendar şi celebra Biblie cu 42 de linii pe

pagina, lucrare realizată în 170 de exemplare.

Cu toate că Johannes Gutenberg nu a inventat tiparul, experimentele sale au făcut

tipărirea mult mai practică.

Page 3: Print Production

ISTORIA, IN PRIMUL RAND

De fapt, Litografia a constituit premiza genezei imprimării plane offset, derivă din limba greacă «litho» - piatră, «graphos» -

scris, ceea ce semnifică reprezentarea unei metode de tipar ce utilizează o placă sau o

piatră cu o suprafaţă perfect netedă.

Inventatorul litografiei este considerat autorul bavarez austriac Alois Senefelder- dramaturg de la München. În anul 1796 pentru prima dată este aplicată această

tehnologie. El a inventat aşa-numitul tip de imprimare chimică şi a construit o presă pentru acestă tehnologie de imprimare.

Page 4: Print Production

ISTORIA, IN PRIMUL RAND

Tiparul offset a apărut la inceputul sec. XX (în a.1908), iar maşina pentru imprimare înainte de cel de-al doilea război

mondial, în Anglia.

Fotografia a început să se aplice în industria poligrafică în a doua jumătate a secolului XIX.

Hartia, asemănătoare cu cea de azi, a fost făcută pentru prima dată în anul 105 d.Chr. de un eunuc de la curtea împăratului Ho Ti în China. Se crede că la inceput s-a fabricat din textile nefolositoare şi apoi din coajă de dud şi alte plante din care se produceau ţesăturile. Hârtia s-a produs numai în China timp de 500 de ani. În anul 610 a fost introdusă în Japonia, iar în 750 în Asia Centrala. În Europa a fost adusă de Mood şi s-a produs prima data în anul 1150 în Spania, după care producerea ei s-a dezvoltat şi în restul Europei.

Page 5: Print Production

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

In România primele fabrici s-au construit în 1539 la Sibiu și în 1546 la Brașov, iar primul act oficial scris pe hârtie este dat de Mircea cel Bătrân Mănăstirii Tismana în anul 1406.

Fabricarea hartiei:Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor.

Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez.

Page 6: Print Production

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Dimensiuni formate standard (ISO A)

Formatul A0 este definit ca formatul standard

cu suprafata de 1 mp (suprafata necesara pentru

calcularea greutatii diverselor tipuri de hartie).

Format Dimensiuni planse (mm) Dimensiuni planse (inch)

A0 841 x 1189 mm 33.13" x 46.84"

A1 594 x 841 mm 23.40" x 33.13"

A2 420 x 594 mm 16.54" x 23.40"

A3 297 x 420 mm 11.70" x 16.54"

A4 210 x 297 mm 8.27" x 11.70"

A5 149 x 210 mm 5.87" x 8.27"

Page 7: Print Production

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Fiecare dimensiune reprezinta jumatate din

dimensiunea formatului mai mare. Astfel daca taiem

o hartie A0 obtinem doua hartii A1. Daca taiem o

hartie A1 obtinem doua hartii A2 si tot asa...

Acest raport de 1 la 2 este important pentru

micsorarea la scara utilizata in microfilme, scanari,

copieri, multiplicari, arhivari ale documentelor.

Page 8: Print Production

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Dimensiuni formate standard (ISO B)

Seria ISO B a fost creata pentru a satisface cerintele cand

intre formatele de tip A exista diferente mari.

Format Dimensiuni planse (mm) Dimensiuni planse (inch)

B0 1000 x 1414 mm 39.40" x 55.71"

B1 707 x 1000 mm 27.85" x 39.40"

B2 500 x 707 mm 19.70" x 27.85"

B3 354 x 500 mm 13.94" x 19.70"

B4 250 x 354 mm 9.85" x 13.94"

B5 177 x 250 mm 6.97" x 9.85"

Page 9: Print Production

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Formate atipice- tipar

digital

Pentru a evita pierderi mari de hartie

• RA3 – 305 x 430 mm

• RA4 – 215 x 305 mm

• SRA3 – 320 x 450 mm

• SRA4 – 225 x 320 mm

Page 10: Print Production

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Dimensiuni formate standard (ISO C)-plicuri

cele mai folosite sunt:

• C3 – 324 mm x 458 mm – Pentru coală A3 sau coala A2 pliată în două

• C4 – 229 mm x 324 mm – Pentru coală A4 sau coala A3 pliată în două

• C5 – 162 mm x 229 mm – Pentru coală A5 sau coala A4 pliată în două

• C6 – 114 mm x 162 mm – Pentru coală A5 pliată în două

• C7 – 81 mm x 114 mm – Pentru coală A5 pliată în patru

• DL – 110 mm x 220 mm – Pentru coală A4 pliată în trei

Mai sunt câteva dimensiuni care sunt des folosite:

• – format letter – 215,9 mm x 279,4 mm – parte din standardul american de dimensiuni. În general programele Microsoft Office, varianta USA sau UK, sunt setate implicit pe format letter

• – format pentru plic DL – 210 mm x 99 mm – o treime din formatul A4

Page 11: Print Production

SUPORTURI PE CARE SE POATE

EXECUTA TIPAR OFFSET

Hârtie offset

• este cel mai absorbant suport de tipar. Pe el se pot tipări imagini în policromie şi culori speciale. Se recomandă pentru interior de carte, broşuri, etc.În general acest suport nu se lăcuieşte. Utilizând gramaje mai mari de 150 gr/mp se pot obţine imagini in condiţii tehnice excelente.

Hârtie de etichetă

• este un suport cretat pe o singură parte, disponibil în gramaje de la 60 gr/mp până la 100 gr/mp. Pe el se pot tipări atât imagini în policromie, cât şi culori speciale. Este recomandabilă lăcuirea tipăriturii.

Hârtie dublu cretată

• există în variante mate, lucioase şi simplu cretate. Acest tip de hârtie suportă tipar în policromie şi culori speciale, cu gramaje cuprinse între 90 gr/mp şi 135 gr/mp. Este recomandată lăcuirea tipăriturii. Se recomandă folosirea sa în cazul materialelor publicitare.

Page 12: Print Production

Cartoane dublu cretate

• în variante mate, lucioase şi simplu cretate, cu gramaje cuprinse între 150 gr/mp şi 350 gr/mp. Se recomandă lăcuirea sau plastifierea tipăriturii, iar pentru a facilita plierea, se recomandă biguirea colii. Se recomandă pentru materiale publicitare, coperţi de carte, reviste etc.

Cartoane tip GD

• cartoane duplex, realizate 100% din materii prime reciclate, au un strat superior cretat, recomandat pentru ambalajele folosite în industria non-alimentară, farmaceutică şi alimentară (la care produsul nu intră în contact direct cu ambalajul), pentru materiale publicitare rigide( standere, hangere, presentere, etc.). Se pot tipări atât imagini în policromie, cât şi culori speciale. Acestea se lăcuiesc după tipar sau se plastifiază.

Cartoane tip GT

• cartoane triplex, realizate 100% din materii prime reciclate, prezinta in plus fata de tipul GD un strat inferior din hirtie alba sau maro (KRAFT). Are aceleaşi recomandări ca şi tipul GD.

SUPORTURI PE CARE SE POATE

EXECUTA TIPAR OFFSET

Page 13: Print Production

Hârtii autocolante

• în variante lucioase, semilucioase, mate şi metalizate, se utilizează pentru stickere, etichete autoadezive etc. Se pot tipări imagini în policromie sau în culori speciale, după care se lăcuiesc.

Hârtii metalizate sau acoperite cu folie PVC

• se utilizează pentru etichete în industria alimentară şi non-alimentară. Pe ele se pot tipări atât imagini în policromie cât şi culori speciale. Se recomandă lăcuirea acestora.

SUPORTURI PE CARE SE POATE

EXECUTA TIPAR OFFSET

Page 14: Print Production

Cartoane metalizate sau acoperite cu folie PVC

• se utilizează mai ales în publicitate, industria uşoară şi a jucăriilor (pentru etichete), sau în cosmetică. Suportă tipar în policromie şi culori speciale, care se lăcuiesc sau se plastifiază.

Cartoane speciale

• există într-o gamă foarte mare de gramaje, culori şi texturi. Pot fi tipărite în policromie şi culori speciale, fiind utilizate în special în publicitate.

SUPORTURI PE CARE SE POATE

EXECUTA TIPAR OFFSET

Page 15: Print Production

HARTIA-TIPS & TRICKS

Pentru a evită neplăcerile care apar la prelucrările ulterioare ale

materialului tipărit, datorate uscării insuficiente a cernelii, sau

pentru conferirea unui aspect plăcut, se recomandă lăcuirea cu

lacuri de protecţie:

Silk

are numai un efect protector, nu conferă

luciu.

Lac lucios supratipar offset

conferă luciu şi protecţie, rezistând la frecare şi

zgâriere.

Lac offset mat

dă tipăriturii un aspect mat şi îi măreşte

rezistenţa la frecare şi zgâriere.

Page 16: Print Production

HARTIA-TIPS & TRICKS

• Portret: baza x inaltimea

• Landscape: inaltimea x baza

• In Anglia: este invers

Formate finite, uzuale

Produse:

• Formatul DELTA: 17 X 24 CM ( multe reviste au acest format)

• Formatul Tabloid: 29 x 40 cm(ziare)

• Format de carte: 14 x 20 cm

Pe langa formatele ISO A/B, cel mai

des intanim:

Page 17: Print Production

HARTIA-TIPS & TRICKS

OPTIMIZARE

• Pretul unui produs= pondere 60%-70%- Hartia

• E posibil sa comandam hartia in format optimizat, daca avem un volum care sa permita acest lucru.

• Exemplu format optimizat: 62,5 x 92 cm

• CUM OPTIMIZAM:

• Tiparirea unui volum mare, care sa acopere 2-3 campanii;

• Mai multe modele – o singura comanda;

• Asezam in aceeasi coala de tipar toate modelele;

Page 18: Print Production

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL CMYK Tiparul offset utilizează sistemul CMYK, prelucrarea celor patru culori de bază

necesare procesării imaginii în tipar făcându-se pe baza principiului rasterizării

(halftoning).

Sistemul CMYK consta in combinarea a trei culori - Cyan, Magenta, Yellow -

carora li se adauga Black , aceasta fiind singura posibilitate de a obtine un

negru pur.

Imagine originala

Imagine separata in CMYK

Page 19: Print Production

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL CMYK In modelul de culoare CMYK valorile culorilor sunt exprimate pe o scala

de la 0 la 100. O culoare cu o saturatie maxima este exprimata prin 100%,

iar lipsa acesteia prin 0%. Cu ajutorul acestui model pot fi reproduse

aproape toate culorile spectrului vizibil, mai putin unele culori precum roz

si culorile fluorescente.

Page 20: Print Production

Codul CMYK se foloseste pentru tiparituri(ziare, reviste, carti, afise, etc.),

sau orice obiect care este lovit de lumina din exteriorul obiectului

respectiv, iar lumina reflectata din acel obiect, este perceputa ca fiind o

anumita culoare.

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL CMYK

Page 21: Print Production

Imaginile sunt direct influenţate de caracteristicile tipului de suport (grad de alb,

suprafaţă lucioasă, mată sau metalizată, etc). Cu cât un suport este mai absorbant, cu

atât scade contrastul şi luminozitatea imaginii tipărite. Tiparul este influenţat şi de culoarea hârtiei sau cartonului folosit.

În afara cernelurilor clasice (CMYK), există culori cu proprietăţi deosebite (perlate,

razuibile, pentru medii neabsorbante sau termosensibile care reacţionează la frecarea cu un corp metalic), cu ajutorul cărora se pot

realiza tipărituri speciale.

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL CMYK

Page 22: Print Production

• Sistemul RGB se bazează pe emisia de lumină roşie ( Red ), verde ( Green ) şi albastră ( Blue). Acestea sunt culori aditive. Prin combinarea lor se obţine alb. Pe acest principiu se bazează în general sistemele de afişare ( monitoare, televizoare, panouri publicitare).

Prima diferență dintre cele 2 modele de culoare constă în faptul că una este substractivă (CMYK),

iar cealaltă aditivă (RGB).

Modelul RGB este utilizat pentru a reda o imagine prin emisie de lumină, iar CMYK prin reflexie.

Este imposibilă reproducere unei imagini de pe monitor (exprimată în RGB) în mod identic pe hârtie

(exprimată în CMYK)

• Se poate face transformarea din RGB în CMYK ( dar se pierde informaţia de culoare RGB nereproductibil CMYK) şi invers dar la transformarea CMYK în RGB ceea ce se vizualizează pe ecranul monitorului va fi aproape identic în ambele sisteme.

În principiu un material care se pregăteşte pentru afişare pe

sisteme care emit lumină trebuie lucrat RGB iar un material pentru

print trebuie lucrat CMYK.

TIPARUL OFFSET-DE CE NU RGB?

Page 23: Print Production

TIPARUL OFFSET-CULORILE PANTONE

Culorile speciale sunt cerneluri create pentru a completa paleta de culori pe care o poate

reproduce spatiul de culoare CMYK.

PANTONE reprezinta un sistem care asigura ca orice nuanta de culoare este aceeasi,

indiferent de locul de unde este cumparata cerneala sau de cine este produsa.

Culorile speciale Pantone sunt gata realizate si imprimate in mod individual. Culoarea speciala, la separatia de culoare nu se descompune in culorile

primare CMYK.

Page 24: Print Production

TIPARUL OFFSET-PROCESUL Procesul de tipar offset se bazeaza pe un principiu fizic simplu: grasimea si apa sunt

nemiscibile.

Procesul de tipar reprezinta procesul prin care se realizeaza transferul cernelii

din bateria de cerneluire pe placa, de pe placa pe cauciuc si de pe cauciuc pe

coala de hirtie.Procesul de transfer se face prin contact compresiv.

Page 25: Print Production

TIPARUL OFFSET-PROCESUL Masina de tipar- parti componente

- aparat de alimentare cu hartie

- grupuri de tipar

Cate un grup/culoare

Tiparim CMYK – 4 GRUPURI

Tiparim CMYK + Pantone – 5 grupuri

- grup de lacuire( optional)

- cuptor de uscare IR si/sau UV( optional)

- aparat de eliminare

Page 26: Print Production

CLASIFICAREA MASINILOR DE TIPAR OFFSET

Masini de tipar cu hartie in coli

Dupa numarul de culori care se tiparesc:

masini de tipar intr-o singura culoare

masini de tipar in mai multe culori

Dupa formatul colii de tipar:

format foarte mic – pana la 35 x 50 cm

format mic – pana la 50 x 70 cm -

format mediu – pana la 70 x 100 cm

format mare – peste 70 x 100 cm, pana la 150 x 205 cm

In ROMANIA avem masini 120 x 160 cm

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Page 27: Print Production

CLASIFICAREA MASINILOR DE TIPAR OFFSET

Masini de tipar cu hartie in bobina

1. In componenţa masinii rotative intră urmatoarele

mecanisme:

1. Mecanism de alimentare cu hârtie in sul

2. Aparate de imprimare

3. Aparate de umezire

4. Aparate de cerneala

5. Aparat de eliminare si de prelucrare a colilor tipărite

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Page 28: Print Production

• Coală de tipar:

• Termen folosit pentru a desemna exemplarul tipărit delimitat de lungimea şi lăţimea colii în cazul cartonului sau al tiparului în coală

• VEZI SLIDE 25

• respectiv de lăţimea rolei de hârtie şi de cut-off-ul falţului în cazul tiparului pe rotativă.

• cut-off = 63 cm/ 120 cm/ 206 cm

• Latime role: de la 40 cm la 120 cm

• O coală de tipar POATE AVEA are: 32 pagini A5, 16 pagini A4, 8 pagini A3 (tabloid), 4 pagini A2 (broadsheet).

FORMATE TIPAR

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Page 29: Print Production

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Exemplu calcul incadrare in pagina Format produs: baza x inaltimea cm

Exemplu : 21 x 29,7 cm

Consideram ca tiparim pe coala 70 x 100 cm

La baza, respectiv inaltime, trebuie adaugat minim 3 mm, pentru a evita taierea graficii, in

momentul finisarii

CALCUL FORMAT DE TIPAR :

• Stabilim cate baze intra in 70 cm ,respectiv in 100 cm.

• Idem pentru inaltime

Efectuand inmultiri pe diagonala:

3(21,3) x 3(29,3)= 9 e cazul cel mai bun, dar :

9 formate pe coala se pot pune doar in cazul tiparirii de volante;

Pentru brosuri/pliante/carti/ziare,etc…- neaparat multiplu de 2- deci 8 formate

Impartire 70 100

21,3 3,287

Rotund = 3

4,7

Rotund= 4

29,3 2,365

Rotund=2

3,38

Rotund=3

Page 30: Print Production

ALTE PROCESE DE TIPAR

SERIGRAFIA

•Este un procedeu in care forma de tipar este o sita la care zonele imprimabile se lasa libere, iar cele neimprimabile se obtureaza, astfel încât cerneala sa nu penetreze prin sita. Se foloseste pentru obiecte care nu pot fi tiparite prin tehnici clasice (digital sau offset) – textile, cartoane foarte groase etc.

•In cazul obiectelor cu raza de curbura (brichete sau pixuri, de exemplu) se foloseste o tehnica similara - tampografia.

•Cand mai recurgem la varianta tiparului serigrafic: - in cazul tirajelor mici si foarte mici, daca dorim culori speciale (argintiu, auriu, culori pantone etc.) - daca dorim lacuirea selectiva (doar pe anumite suprafete ale tiparului) cu lac UV - in cazul în care dorim ca cerneala sa fie volumica (sa fie inaltata fata de restul lucrarii, de exemplu numele pe o carte de vizita)

•Tiparul serigrafic are, din punct de vedere tehnic, anumite limite: - punctul de raster este sensibil mai mare decat in cazul tiparului offset sau digital, astfel incat trebuie evitat rasterul (culorile sa fie liniare) - culorile se aplica succesiv cu ajutorul sitelor, astfel încat suprapunerea nu este la fel de exacta ca la tiparul clasic, deci trebuie evitata policromia sau suprapunerile foarte pretentioase.

Page 31: Print Production

ALTE PROCESE DE TIPAR

FLEXOGRAFIA

• Flexografia este un procedeu de imprimare rotativ, ce utilizeaza ca mijloc de transfer al cernelii pe suportul de imprimat, cliseele fotopolimerice. Aceasta tehnica este numita asa deoarece originar a fost folosita ca metoda de tiparire a cartonului ondulat, azi ajungand sa fie folosit la imprimarea de etichete, folii, ziare etc., imprimarea realizandu-se rola la rola sau rola-formate plane (exista tipuri de utilaje de tipar flexo dotate cu echipamente de finisare finala a produsului imprimat precum ar fi taierea, infolierea, biguirea, laminarea). Datorita suprafetei neregulate a acestui material era nevoie de o placa speciala, capabila sa poata mentina un contact permanent cu suprafata tiparibila o placa flexibila. Adesea utilizata pentru tiparirea pe plastic, foil, film, carton sau alte materiale folosite in industria ambalajelor, tehnica flexo se bazeaza pe placi flexibile facute din cauciuc sau plastic. Pe aceste placi se graveaza printr-o procedura chimica imaginea ce se doreste a fi tiparita (actiune ce face parte din procesul numit pre-press, pregatirea tiparului).

Page 32: Print Production

VA INVIT LA FILM

Tipar in coli

Page 33: Print Production

VA INVIT LA FILM

Tipar in Rotativa

Page 34: Print Production

VA INVIT LA FILM

Flexografie

Page 35: Print Production

VA INVIT LA FILM

SERIGRAFIE