RapoRt geneRal privind activitatea UniUnii eUropene 2009

prețul în Luxemburg (fără tva): 7 eUr

ISSN 1977-0308

RapoRt geneRal privind

activitatea UniUnii eUropene2009

Comisia euRopeană

KA-A

D-10-001-RO

-C

ro

Raport general privind activitatea Uniunii Europene – 2009Comisia Europeană

Direcția Generală Comunicare

Publicații

1049 Bruxelles, BELGIA

Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2009 a fost adoptat de

Comisia Europeană la 15 ianuarie 2010 sub cota SEC(2010) 18.

Ilustrația copertei: © CORBIS

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010

2010 — 128 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-79-14346-5

doi:10.2792/18017

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Belgium

TipăriT pe hârTie înălbiTă fără clor

Prețul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR

Uniunea Europeană

Statele membre ale Uniunii Europene

Țări candidate

RapoRt geneRal privind activitatea

UniUnii eUropene2009

33

C u p r i n s

CuVÂnT-ÎnAinTE 6

1 rEDrEsArEA DupĂ pEriOADA DE CriZ Ă 8

SolUȚII la pRoBleMele IMeDIate 10 Planul de redresare al ue 10 Protecția oferită de moneda euro 12 investiții selec tive 13 stimularea și Prote jarea micilor întrePrinderi 15 sPrijin Pentru ocuParea forței de munc ă 16 restabilirea lichidității 19 eficientiz area Procedurilor 20

eDIFIC aRea UnUI SISteM FInanCIaR MaI pUteRnIC 20 ProPuneri inițiale 20 o nouă arhitec tură în domeniul suPravegherii 21 inițiative asociate 22

ReVenIRea la CReȘteRe SUStenaBIlĂ 24 Păstrarea echilibrului 25 cooPerarea internațională 27

2 COMBATErEA sCHiMBĂriLOr CLiMATiCE Și ECOnOMisirEA EnErGiEi 30

20 % pÂnĂ În 2020 – paCHetUl legISlatIV pRIVInD ClIMa ȘI eneRgIa 32 20/20/20 – anga jamentul ue în Privința reducerii, a creșterii și a economisirii 32 comercializarea certific atelor de emisie de ga ze cu efec t de seră 32 alte reduceri ale emisiilor 34 surse de energie regenerabile 34 c aPtarea și stoc area c arbonului 35 transPorturi mai curate 35 adaPtarea la clima în schimbare 37 oPortunități 37

eneRgIa 38 eficiența energetic ă – un mod inteligent de a economisi bani și de a Prote ja clima! 38 Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile 40 securitatea aProvizionării 41 energia nucleară – Parte integrantă a mixului energetic al euroPei 42 rețele – menținerea energiei „în mișc are” 42 Pași înainte c ătre o Piață a energiei comPlet liberalizată 43 cooPerare internațională 45 dimensiunea de dezvoltare 46

CopenHaga – Ceea Ce S-a ÎntÂMplat, Ceea Ce nU S-a ÎntÂMplat 48 drumul sPre coPenhaga 48 un acord limitat 52

r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | c U p r i n s

44

3 uE C A AC TOr MOnDiAL 54

eX tInDeRea ContInUĂ 56 țările c andidate 56 c andidații Potențiali se aProPie de ue 57 sPrijinul comisiei și contac tele interPersonale 58

o polItIC Ă De BUnĂ VeCInĂtate 59 Politic a euroPeană de vecinătate 59 Parteneriat și uniune 59

pRoMoVaRea pĂCII ȘI a SeCURItĂȚII 60 misiuni civile și militare 60 susținerea democrației și a drePturilor omului 63

a JUtoR UManItaR 65 finanțare și mec anisme 65 gestionarea c atastrofelor 66 ră zboi, refugiați și crize uitate 66

DeZVoltaRe 67 coerența Politicii de dezvoltare 67 dimensiunea acP 68 facilitatea Pentru alimente 70 Parteneriatele economice – un Pilon al Politicii comerciale și de dezvoltare 70

SCHIMBURI CoMeRCIale 71 Piețe deschise 71 Puteri economice 72 relații consolidate în întreaga lume 75

4 O uniunE EurOpEAnĂ MAi EFiCiEnTĂ Și MAi DEMOCrATiC Ă 78

MoDIFIC ĂRI ale C aDRUlUI InStItUȚIonal 80 un nou tratat Pentru o uniune mai eficientă 80 un Parlament euroPean reînnoit 82 noi Personalități Pentru o ue reînnoită 85

eFICIenȚĂ ȘI tRanSpaRenȚĂ 88 o mai bună legiferare 88 comunic are și relații interinstituționale 91 transParență 93

55

5 MAi MuLTE ÎMBunĂTĂȚiri pEnTru CETĂȚEnii EurOpEi 98

lIBeRtĂȚIle 100 c ălătoriile și transPortul 100 simPlific area schimburilor comerciale 102 noi tehnologii 103 deschiderea serviciilor 104 concurență 104

aC ȚIUnI În FaVoaRea BUnĂStĂRII CetĂȚenIloR 105 Protecția consumatorilor 105 menținerea sănătății euroPei 107 controale sanitare 108

gaRantaRea apRoVIZIonĂRII CU alIMente a eURopeI ȘI a UneI UtIlIZ ĂRI DURaBIle a MĂRIloR 109 agricultura 109 Pescuitul 111 Politic a maritimă integrată 112

SĂ ȚIneM legĂtURa – teHnologIIle InFoRMaȚIeI ȘI CoMUnIC aȚIeI ȘI MaSS-MeDIa 112 beneficii direc te Pentru cetățeni 112 mass-media 114 ac tualiz area c adrului de reglementare 114

HRanĂ pentRU MIntea ȘI SUFletUl eURopeI 115 cercetarea 115 educ ația 116 cultura 117

lIBeRtate, SeCURItate ȘI JUStIȚIe 118 un nou Program Pentru justiție și afaceri interne 118 imigrație și a zil 118 administrarea zonei de circulație fără PașaPort 119 drePturile cetățenilor 119 securitate 120

oCUpaRea FoRȚeI De MUnC Ă ȘI aFaCeRI SoCIale 120 locuri de munc ă 120 securitate socială 121 egalitate 122

r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | c U p r i n s

C u V Â n T - Î n A i n T EÎn anul 2009, Uniunea Europeană s-a confruntat cu situații dificile.

În statele membre, nivelul de trai al cetățenilor a fost amenințat de criza financiară

și economică. Perturbările fluxurilor internaționale în domeniul schimburilor

comerciale și al investițiilor au dus la pierderi de locuri de muncă și au încetinit

creșterea. Cererea de energie aflată într-o creștere constantă la scară mondială

a determinat o creștere a prețurilor gazului, petrolului și electricității, iar

întreruperile în furnizarea energiei electrice pe timp de iarnă au lăsat cetățenii UE

fără posibilități de încălzire și au întrerupt activitatea industrială. Amenințarea

reprezentată de schimbările climatice s-a amplificat: emisiile de gaze cu efect de

seră au continuat să crească, topirea ghețarilor și a calotelor polare a continuat,

iar țările UE au avut de suferit din ce în ce mai mult din cauza inundațiilor, a

secetei și a incendiilor.

În 2009, Uniunea Europeană a coordonat un răspuns bine calculat în fața acestor

provocări prin intermediul statelor sale membre și al instituțiilor sale. În calitatea

sa de comunitate stabilă și prosperă formată din 27 de state democratice, cu o

populație de aproape o jumătate de miliard de locuitori, cel mai mare spațiu

economic integrat din lume, reprezentând mai mult de 30 % din PIB-ul mondial

și 17 % din schimburile comerciale, UE posedă numeroase atuuri pe care le poate

folosi pentru a face față acestor provocări.

Colaborând cu parteneri internaționali și în cooperare cu aceștia, UE a putut

atenua efectele cele mai grave ale crizei mondiale pe teritoriul său și a putut

prezenta argumente convingătoare la nivel internațional în favoarea unei acțiuni

imediate și a unor măsuri menite să prevină prejudiciile pe termen mai lung.

Acțiunea comună a contribuit la direcționarea economiei pe calea redresării, a

permis evitarea unei instabilități prelungite pe piețele financiare, a oferit noi

posibilități în materie de securitate energetică și a lansat mișcarea în favoarea

durabilității ecologice și a unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon.

6

77

Acțiunea coordonată a contribuit la protejarea economiilor naționale și a

economiilor private și a stimulat finanțarea pentru a păstra locuri de muncă și a

reinstaura creșterea. S-a acordat o atenție deosebită dezvoltării competențelor

care să răspundă necesităților viitorului, tehnologiilor ecologice pentru a stimula

piețele cu consum redus de carbon ale viitorului și noilor infrastructuri. Investițiile

au fost promovate la nivel european pentru a ameliora fiabilitatea și raportul

calitate-preț al aprovizionării cu energie. S-a ajuns la un acord în cadrul UE cu

privire la angajamente ambițioase privind reducerea emisiilor, eficacitatea

energetică și o societate mai ecologică.

UE a avut un rol de prim-plan în ceea ce privește pregătirea pentru un acord

global în cadrul negocierilor ONU privind schimbările climatice din luna

decembrie. Acordul de la Copenhaga rezultat în urma acestor negocieri nu ar

trebui să fie decât un prim pas către un angajament mai ambițios.

Prezentul raport general privind activitatea UE în anul 2009 cuprinde acțiunile

întreprinse și rezultatele obținute în confruntarea cu criza.

UE este mult mai mult decât un mecanism de răspuns la criză. Deși economia,

energia și schimbările climatice au fost în prim-planul actualității pe parcursul

anului, prezentul raport pune, de asemenea, în evidență realizările UE legate de

vasta gamă a activităților sale, de la promovarea democrației și a drepturilor

omului în întreaga lume la reducerea costului de utilizare a telefoanelor mobile

în interiorul UE.

Uniunea Europeană este un proiect fondat pe principiile libertății și solidarității.

Abordarea comună urmărită de UE în domeniile economiei, energiei și mediului

în 2009 s-a situat în centrul activităților desfășurate pe teritoriul său în cadrul

politicii economice, sociale și a ocupării forței de muncă, precum și în ceea ce

privește politicile sale pe plan extern, cum ar fi promovarea democrației,

drepturile omului, asistența pentru dezvoltare, comerțul și ajutorul umanitar și

alte activități desfășurate dincolo de frontierele sale.

De asemenea, UE și-a transformat și și-a reformat instituțiile în cursul anului.

A fost ales un nou Parlament European, statele membre au ratificat Tratatul de la

Lisabona pentru a permite o funcționare mai eficientă și mai democratică a UE,

președintele Comisiei a fost ales de Parlament, a fost format un nou colegiu în

vederea instituirii și Consiliul European și-a desemnat primul președinte în

temeiul noului tratat. În același timp, reformele interne au dus la o reducere a

birocrației inutile și au permis cetățenilor UE și părților interesate să aibă o idee

mai clară cu privire la acțiunile pe care UE le întreprinde în favoarea lor și la modul

în care aceasta funcționează.

José Manuel Barroso

4 ianuarie 2010

r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | c U v n t - Πn a i n t e

CapItolUl 1 ReDReSaRea DUpĂ

peRIoaDa De CRIZĂ

În cursul anului 2009, lumea continuat să fie profund

afectată de o criză economică și financiară de o

amploare fără precedent în ultimii 75 de ani, iar

cetățenii UE și factorii interesați din diverse domenii au

avut la rândul lor de suferit. La începutul anului,

perspectivele erau deosebit de pesimiste – cu privire la

investiții, consum, creditare, locuri de muncă, dar și la

încrederea oamenilor în general. Spectrul unei

recesiuni profunde și de durată era prezent în

permanență, antrenând un cerc vicios marcat de o

cerere în scădere, planuri de afaceri diminuate, un grad

scăzut de inovare și reduceri ale locurilor de muncă. În

contextul acestor turbulențe, UE și statele membre au

colaborat prin acțiuni care vizau limitarea amplorii

încetinirii economice, evitarea consecințelor dramatice,

stimularea redresării și prevenirea reapariției

problemelor.

UE a contribuit cu instrucțiuni, fonduri, idei noi și

impuls pentru reformă.

Principalele atuuri economice ale UE – piața unică și

moneda euro – au fost de ajutor în eforturile de a-i

proteja pe cetățenii europeni. Au fost luate decizii

politice și s-a intervenit la scară largă, iar guvernele și

instituțiile europene au injectat fonduri cu scopul de a

evita cataclismul economic, de a proteja economiile

populației și de a reduce la minimum pierderea

locurilor de muncă. UE a formulat principiile unui nou

cadru de supraveghere pentru Europa, pentru a

preveni riscul de repetare a crizei, și a jucat un rol

central în dezbaterile internaționale cu privire la

măsurile preventive și la modalitățile de sprijinire a

celor mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare în

eforturile lor a de a gestiona efectele crizei.

Au început, de asemenea, pregătirile pentru o strategie

de ieșire, care vizează redresarea finanțelor publice

odată cu ieșirea din criză și crearea condițiilor pentru o

abordare mai sustenabilă în viitor, cu perspective de

creștere îmbunătățite.

În fața crizei, UE a dat dovadă de un grad de cooperare

fără precedent la nivelul instituțiilor și statelor sale

membre, dar și la nivel internațional. Până la sfârșitul

anului au apărut anumite semne de redresare însă, așa

cum s-a subliniat la Consiliul European în ultima parte a

anului, incertitudinile și punctele slabe persistă și încă

nu este cazul să considerăm că s-a depășit momentul

critic.

10

s O L u Ț i i L A p r O B L E M E L E i M E D i AT E

Implementarea în 2009 a Planului european de redresare economică a consolidat protecția oferită de o monedă euro puternică și, în același timp, a impulsionat în mod selectiv investițiile și a oferit sprijin întreprinderilor mici. În paralel, UE a oferit susținere pentru locurile de muncă și pentru inițiativele de formare profesională, eficientizându-și în același timp procedurile astfel încât să garanteze măsuri cu efect rapid. Printr-o politică de control al ajutoarelor de stat fermă în ceea ce privește conținutul și flexibilă la nivel de proceduri, Comisia a reușit să protejeze piața internă și să asigure condiții echitabile pentru companiile europene.

pLAnuL DE rEDrEsArE AL uEPrintre primele reacții în fața turbulențelor apărute pe plan financiar s-au numărat

injecțiile de capital și reducerile dobânzilor de către Banca Centrală Europeană,

la care s-a adăugat un program de reformă a pieței financiare elaborat către

sfârșitul anului 2007. Până la finele anului 2008, UE a pus la punct un plan de

redresare economică (1), care cuprinde inițiative de stimulare a economiei reale și

care a fost aprobat de Consiliul European în decembrie 2008 (2).

În cursul anului 2009 a intrat în vigoare Planul european de redresare economică.

Acesta avea ca priorități recâștigarea încrederii întreprinderilor și consumatorilor,

relansarea creditării și a investițiilor și sprijinirea și crearea locurilor de muncă.

Elementul central al acestui plan era capacitatea Uniunii Europene de a stimula

cooperarea. UE a putut să își exercite influența datorită capacității sale de a

mobiliza acțiunile statelor membre și ale Uniunii, utilizând în cel mai eficient

mod atuurile fiecărei regiuni din Europa. Acest lucru a permis UE să contribuie la

conturarea unei reacții mondiale în fața crizei.

Planul de redresare a fost considerat o reacție îndreptată ferm către viitor. Acesta

a subliniat necesitatea investițiilor pentru îmbunătățirea competitivității Europei

și nu s-a limitat la măsuri de ieșire din criză, ci, în plus, a pus accentul pe stimularea

creșterii economice. Planul de redresare a avut în vedere stimularea economiei

prin intensificarea investițiilor în sectoare „inteligente” – infrastructură pentru

transporturi, tehnologii ecologice și eficiență energetică. Este vorba despre

un sTiMuL iMpOrTAnT

În cadrul planului de redresare se oferă un stimul fiscal de 2 % din PIB cu scopul de a

reinstaura încrederea în ceea ce privește puterea de cumpărare și de a relansa

împrumuturile bancare.

A juTOr DE sTAT FLExiBiL, DAr COnTrOLAT

A fost creat un cadru temporar pentru măsurile de ajutor de stat, al cărui scop era să sprijine accesul la finanțare în perioada

de criză, cu un grad mai mare de flexibilitate și proceduri de autorizare

simplificate. Finanțarea națională în cadrul acestei scheme a făcut posibilă

reîntoarcerea la stabilitate, prin reluarea creditării și accesul întreprinderilor la

finanțările de care aveau nevoie.

Uestatele Unite

Japonia

china

CrEȘTErE Și CriZĂ Creșterea PIB-ului, variația anuală reală în %; 2009-2011 sunt previziuni.

10

5

0

-5

-10

Sursa: Comisia Europeană.

1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011

11 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

sectoare care promovează activitatea economică și ocuparea forței de muncă pe

termen lung și contribuie la realizarea unor obiective generale ale UE, cum ar fi

sustenabilitatea, mobilitatea și securitatea energetică.

Printre acțiunile întreprinse s-a numărat o infuzie masivă și coordonată de putere

de cumpărare în economia europeană cu scopul de a impulsiona cererea și de a

susține creșterea. Planul a necesitat adoptarea de măsuri bugetare discreționare

reprezentând cel puțin 1,5 % din PIB, echivalentul a 200 miliarde EUR. Ca urmare,

în perioada 2009-2010, măsurile discreționare luate de statele membre vor

reprezenta 2 % (1,1 % în 2009 și 0,9 % în 2010). Luând în considerare efectul

stabilizatorilor automați, cum ar fi ajutorul de șomaj și alte prestații sociale,

sprijinul bugetar general se va ridica la 5 % din PIB. UE a adoptat, de asemenea,

o atitudine fermă împotriva oricărei tendințe naționale de protecționism.

Planul a oferit, de asemenea, Comisiei Europene posibilitatea de a aborda problema

ajutorului de stat dând dovadă de imaginație. Comisia a adoptat o măsură

revoluționară prin introducerea unui cadru temporar pentru măsurile de ajutor de

stat în scopul sprijinirii accesului la finanțare în perioada de criză, astfel încât să se

poată reduce efectele negative asupra economiei reale (4). În conformitate cu

planul de redresare, acest cadru a mărit gradul de flexibilitate pentru aplicarea

ajutorului de stat în anumite situații, oferind statelor membre posibilități mai ample

de acordare a acestuia. Finanțarea națională în cadrul acestei scheme a făcut

posibilă reîntoarcerea la stabilitate, prin reluarea creditării și accesul întreprinderilor

la finanțările de care aveau nevoie. Intervenția excesivă din partea guvernelor ar fi

putut perturba funcționarea pieței interne, însă această măsură a recunoscut

necesitatea unei flexibilități atent calibrate în anumite împrejurări.

Planul european de redresare economică

În 2008, liderii UE au adoptat un plan general de combatere a crizei economice. Acest plan cuprindea măsuri pe care urmau să le aplice țările UE la nivel individual, precum și acțiuni care urmau să fie întreprinse de instituțiile UE. Elementele esențiale ale planului erau:

o infuzie majoră de putere de cumpărare în economie, pentru a impulsiona cererea și a stimula încrederea: 200 miliarde EUR (echivalentul a 1,5 % din PIB-ul UE), constând într-o contribuție majorată a statelor membre, de 170 miliarde EUR, la care se adaugă finanțare din partea UE, de 30 miliarde EUR, în scopul sprijinirii acțiunilor imediate;

acțiuni pe termen scurt cu scopul de a crește competitivitatea Europei pe termen lung, prin investiții „inteligente” (în competențe care să răspundă necesităților viitorului, în eficiență energetică pentru a crea locuri de muncă și pentru a economisi energie, în tehnologii ecologice pentru a impulsiona sectoare industriale majore pe piețele cu consum redus de carbon ale viitorului, precum și în infrastructură și interconectare pentru a promova eficiența și inovația);

10 acțiuni de redresare cu scopul de a crea pârghiile sociale și economice necesare – printre acestea, noile posibilități de finanțare pentru firmele mici, reducerea sarcinilor administrative și demararea investițiilor în modernizarea infrastructurii;

un principiu de bază, acela al solidarității și justiției sociale, în virtutea căruia să se asigure protecția locurilor de muncă prin măsuri legate de contribuțiile sociale, să se caute soluții cu privire la perspectivele de viitor ale persoanelor care își pierd locurile de muncă, să se reducă costurile energetice ale categoriilor vulnerabile prin măsuri direcționate de eficiență energetică și să se încurajeze crearea unei societăți mai incluzive.

În martie, Comisia a prezentat o versiune actualizată a planului în comunicarea „Stimularea redresării economice europene” (3) și a formulat propuneri menite să instaureze un grad sporit de responsabilitate și credibilitate pe piețele financiare europene.

statele Unitespania austria

regatul Unitgermania

suedialuxemburg

sloveniaUe-27

republica cehăpolonia

Finlandaportugalia

FranțaBelgia

irlandaȚările de Jos

italiagrecia

estoniacipru

slovaciaMalta

letonialituaniaUngaria

danemarca Bulgaria

Sursa: Comisia Europeană.

inVEsTiȚii puBLiCE În VEDErEA COMBATErii CriZEiStimul fiscal în 2009, în % din PIB

0 1 2 3

12

prOTEC ȚiA OFEriTĂ DE MOnEDA EurOUniunea Economică și Monetară (UEM), care are la bază moneda euro, și mai ales

Pactul de stabilitate și creștere au avut efecte pozitive pentru statele membre și

pentru cetățeni în general. Chiar și în perioada de criză Pactul de stabilitate și

creștere a rămas stâlpul de susținere al cadrului bugetar al UE, în virtutea faptului

că era suficient de flexibil pentru a permite aplicarea măsurilor anticriză, și a

oferit, în egală măsură, cadrul necesar pentru consolidarea strategiilor pentru

viitor. Au fost evitate devalorizările competitive. Banca Centrală Europeană și

Comisia au acționat rapid pentru a garanta reacții coordonate la nivel european.

UE a reușit să acționeze prompt, decisiv și coerent datorită faptului că statele sale

membre au dat dovadă de unitate și de consens în politica economică și

monetară. Autoritățile, parlamentele, guvernele și băncile centrale europene au

demonstrat că sunt capabile să ia, chiar și în situații dificile, decizii care să

contribuie la protejarea monedelor naționale în fața crizei.

UE a oferit sprijin și pentru țările din afara zonei euro. În colaborare cu Fondul

Monetar Internațional, Consiliul a aprobat în ianuarie o propunere a Comisiei

care viza acordarea unui ajutor în valoare de 3,1 miliarde EUR pentru susținerea

balanței de plăți a Letoniei (5), cu scopul de a reduce presiunea exercitată pe piața

financiară și de capital din această țară. În mai, s-a convenit asupra acordării unui

ajutor similar și României, ajutor în valoare de 5 miliarde EUR (6), care urma să

contribuie la corectarea dezechilibrelor majore din economie. De asemenea,

pentru a reduce dificultățile legate de balanța de plăți cu care se confruntau

statele membre din afara zonei euro, UE a mărit în mai valoarea maximă a

ajutorului la 50 miliarde EUR.

Raportul anual asupra finanțelor publice pe care Comisia l-a publicat în mai

2009 (7) a remarcat o tendință de creștere a deficitelor bugetare și a datoriei

publice, ca urmare a alocărilor bugetare pentru întreprinderile aflate în dificultate

și a intervențiilor publice directe la nivelul sistemelor bancare. Recomandările

din raport legate de revenirea treptată la echilibru au fost aprobate de liderii UE

în concluziile Consiliilor UE din martie și iunie (8), iar la Consiliul European din

decembrie s-a reiterat necesitatea unei orientări a politicilor către „garantarea

sustenabilității finanțelor publice” (9).

De asemenea, pentru a contribui la protejarea economiilor investitorilor privați,

UE a armonizat în februarie (10) nivelul de protecție a deponenților, cu alte cuvinte

garanțiile de stat pentru economiile bancare. În iunie, s-a stabilit un nivel minim

de 50 000 EUR, care a fost majorat la 100 000 EUR până la sfârșitul anului 2010.

sTABiLiTATE În VrEMuri DE CriZĂ

„În ultimele luni am avut ocazia să remarcăm încă un avantaj oferit de euro:

criza financiară a demonstrat că, atunci când navigăm pe ape tulburi, este mai

bine să ne aflăm pe o navă mare, solidă și stabilă decât pe o barcă”, a afirmat

președintele BCE, Jean-Claude Trichet, în discursul susținut în Parlamentul

European la ceremonia de aniversare a 10 ani de la introducerea euro

(13 ianuarie 2009).

Președintele Comisiei, José Manuel Barroso,

a privit dincolo de actuala criză în viziunea

sa asupra Uniunii Europene în 2020.

© U

niun

ea E

urop

eană

, 200

9

13 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

inVEsTiȚii sELEC TiVEInvestițiile UE au vizat obiective atent selecționate. Printre acestea s-au numărat

sectoare de o importanță incontestabilă pentru economia UE în ansamblu,

sectoare care oferă perspective pentru crearea rapidă de locuri de muncă, sectoare

care corespund politicilor și strategiilor generale ale UE în domeniul energiei, al

mediului, al micilor întreprinderi sau al coeziunii, precum și sectoare capabile să

consolideze competitivitatea UE odată cu sfârșitul crizei și cu redresarea economiei.

În cadrul Consiliilor Energie (11), Competitivitate (12) și Mediu (13) s-a discutat în

cursul anului conceptul de economie „inteligentă” eco-eficientă, cu accent pe

dezvoltarea competențelor înalte în domenii inovatoare care utilizează tehnologii

de ultimă oră și generează emisii reduse de carbon. Scopul acestor dezbateri a

fost stabilirea unei viziuni comune cu privire la modul în care Europa ar putea să

depășească atât criza climatică, cât și actuala criză economică printr-o tranziție

economică „verde”, refăcându-și în același timp potențialul de creștere.

În luna februarie, Comisia a prezentat un set de măsuri de susținere a industriei

auto (14), atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. Aceste măsuri au avut

efectele dorite în combaterea scăderii dramatice a cererii și în identificarea de

soluții responsabile legate de consecințele sociale ale crizei. Planul european de

redresare a subliniat că parteneriatele public-privat reprezintă un mecanism de

reducere a efectelor crizei, care permite creșterea investițiilor în tehnologii

ecologice. Așa-numita „Inițiativă automobile ecologice” (15) a reprezentat un

astfel de parteneriat, care a sprijinit industria auto printr-o finanțare de

5 miliarde EUR destinată proiectării și fabricării de vehicule cu emisii reduse de

carbon. Această strategie a fost aprobată de Consiliu în luna martie (16). Măsurile

de susținere au vizat atât producătorii de automobile, cât și întregul lanț comercial

din sectorul auto, incluzând și numeroasele mici întreprinderi care oferă locuri de

muncă și generează inovație. Măsurile de susținere îndreptate către impulsionarea

cererii de automobile în statele membre au încurajat, de asemenea, consumatorii

să achiziționeze autoturisme mai ecologice.

Investițiile au fost canalizate către noi surse de creștere sustenabilă „inteligentă”

și către rețele ale viitorului, de la infrastructură digitală sau căi ferate de mare

viteză la superrețele de electricitate și gaze.

Deoarece conectarea la internet reprezintă un instrument eficient de stimulare a

redresării economice rapide, în special în zonele rurale, Comisia a adoptat în

martie o comunicare intitulată „Acces mai bun la tehnologiile moderne ale

informației și comunicării pentru zonele rurale” (17). Multe dintre exploatațiile

agricole și întreprinderile din zonele rurale care erau înainte izolate, în special

micile întreprinderi, se vor putea bucura de acces la piețele internaționale și de

modalități mai eficiente de a-și desfășura activitățile, având în același timp

posibilitatea de a-și îmbunătăți competitivitatea. În septembrie, Comisia a

adoptat orientări legate de modul în care poate fi utilizat ajutorul de stat pentru

o implementare rapidă a rețelelor de bandă largă (18).

inVEsTiȚii ECOLOGiCE

Măsurile pe termen scurt de consolidare a competitivității europene au venit în întâmpinarea celui de al doilea obiectiv al planului de redresare, și anume încurajarea investițiilor în tehnologii ecologice, eficiente din punct de vedere energetic, pentru crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și promovarea inovației. Astfel, statele membre au ocazia să își schimbe obiceiurile și să se orienteze spre o economie ecologică, cu emisii reduse de carbon.

Tranziția la o economie verde poate să

creeze locuri de muncă și să reducă emisiile

în același timp.

© R

EPO

RTER

S / C

laire

Dep

rez

14

A fost modificat sistemul de finanțare în cadrul programului UE Rețeaua

transeuropeană de transport (TEN-T) astfel încât fonduri în valoare de

500 milioane EUR, alocate inițial pentru perioada 2010-2013, au devenit

disponibile în 2009 în cadrul unei cereri de propuneri de proiecte care urmau să

fie implementate în perioada 2009-2010 (19). Având în vedere rolul central al

transporturilor în economie, îmbunătățirea infrastructurii de transport poate

acționa ca un catalizator pentru creșterea activității economice, contribuind în

același timp la dezvoltarea unui tip de mobilitate mai sustenabil.

TEN-T: transporturi moderne

În octombrie, Comisia Europeană a anunțat primul set de proiecte care urmează să fie implementate cu prioritate în cadrul

schemei de investiții TEN-T. De finanțare vor beneficia proiecte din 11 state membre.

Austria dezvoltarea pe patru linii a căii ferate de vest Viena-Linz: Gara Melk € 3 400 000

Belgia reconstrucția podului Noorderlaan € 1 342 000

Franța o nouă linie ferată de mare viteză „LGV Est” pe tronsonul Baudrecourt-Vendenheim € 75 996 000

Germania autostrada A3, Frankfurt-Nürnberg, renovarea podului peste Main la Randersacker € 2 395 000

și extinderea trimodală a capacității de transbordare a portului Köln € 3 330 000

Italia autostrada de centură a Romei – tronsonul de nord-vest – extinderea la trei benzi în ambele sensuri de la km 11+250 la km 12+650 – lucrări finale

€ 2 981 000

implementarea accesibilității nautice în portul Veneția-Marghera: dragare normală și de urgență pe două tronsoane ale canalelor de vest și de sud

€ 3 912 000

nodul Torino, tronsonul Susa-Stura, suprimarea blocajelor € 52 740 000

integrarea comunicării și supravegherii (IP1) € 4 048 000

Țările de Jos suprimarea blocajelor pe artera nord-sud A2 (E25): construcția tunelului de autostradă urbană în Maastricht

€ 15 000 000

Portugalia planul de dezvoltare a aeroportului din Faro – etapa I € 6 016 000

Spania drumul rapid SE-40 (Sevilla), tronsonul Coria del Rio-Dos Hermanas (tunelurile nord și sud)

€ 23 969 000

Suedia infrastructuri portuare în portul Malmö nord € 5 922 000

E6.21 conexiunea Partihall € 16 296 000

Ungaria construcția unui terminal comun pentru zborurile combinate Schengen și non-Schengen și pentru un transfer fluent de pasageri pe aeroportul din Budapesta

€ 7 560 000

Regatul Unit dragare și lucrări de reabilitare a estuarului Tamisei în cadrul portului multimodal integrat London Gateway și al dezvoltării logistice

€ 14 174 000

schema de gestionare a traficului pe coridorul A14 € 11 670 000

lucrări pe axa Felixstowe-Nuneaton € 9 234 000

15 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

Pe lângă „Inițiativa automobile ecologice”, au fost lansate alte două investiții „inteli-

gente” în cadrul Planului european de redresare economică. Prin inițiativa „Fabricile

viitorului” (20) se investesc 1,2 miliarde EUR pentru susținerea creșterii productivității

industriale și implicit a competitivității. Astfel se asigură locuri de muncă de calitate

superioară și o creștere economică mai accelerată într-o perioadă marcată de

îmbătrânirea forței de muncă (21). Pe de altă parte, inițiativa „Eficiența energetică a

clădirilor” (22), care beneficiază de finanțare de un miliard de euro pentru cercetare,

va sprijini crearea unui număr mai mare de locuri de muncă, de mai bună calitate,

în sectorul construcțiilor, puternic afectat de criză. De asemenea, această inițiativă

va contribui la reducerea consumului de energie și implicit la combaterea schim-

bărilor climatice. Au fost realizate și alte investiții în dezvoltarea competențelor

necesare ale forței de muncă, pentru a răspunde exigențelor viitoare. Fondurile

pentru aceste parteneriate public-privat au fost puse la dispoziția beneficiarilor

prin intermediul bugetului celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și

au fost completate de investiții din partea sectorului privat.

Finanțarea prin intermediul programelor de cercetare ale UE contribuie în egală

măsură la crearea de noi oportunități (23). Parteneriatele public-privat beneficiază

de 3,2 miliarde EUR pentru dezvoltarea de noi tehnologii în sectorul fabricației,

al construcțiilor și în sectorul auto. Jumătate din fonduri provin din aceste

sectoare, iar cealaltă jumătate din bugetul Programului-cadru al UE pentru

cercetare și dezvoltare. Măsurile pe termen scurt asociate investițiilor inteligente

pe termen lung în cercetare și dezvoltare le pot permite țărilor Europei să își

mențină competitivitatea în perioada de criză actuală și să realizeze tranziția

către o economie bazată pe cunoaștere, cu emisii reduse de carbon.

sTiMuLArEA Și prOTE jArEA MiCiLOr ÎnTrEprinDEriSprijinul acordat întreprinderilor din UE a vizat în mod special întreprinderile

mici și mijlocii, care reprezintă cea mai importantă sursă de locuri de muncă din

Europa. Dificultățile pe care le întâmpinau multe dintre micile întreprinderi de

succes în finanțarea costurilor și a investițiilor curente puneau în pericol situația

a milioane de angajați și a familiilor acestora. Datorită noilor împrumuturi de la

Banca Europeană de Investiții, care au oferit acces la finanțare în condiții

avantajoase, a fost posibilă salvarea locurilor de muncă.

Datorită accesului la finanțare pe piețele financiare și statutului său de bancă a statelor

membre, Banca Europeană de Investiții s-a dovedit a fi un instrument foarte flexibil la

vreme de criză, care și-a extins și reorientat creditarea în funcție de prioritățile UE.

Către sfârșitul anului 2008, aceasta și-a anunțat intenția de a mări cu 50 % volumul de

împrumuturi acordate micilor întreprinderi, la 30 miliarde EUR în perioada 2008-2011.

În primele cinci luni ale anului, împrumuturile acordate micilor întreprinderi s-au

dublat ca volum comparativ cu aceeași perioadă a anului 2008. Cele mai importante

finanțări pentru micile întreprinderi se acordă prin „Împrumuturile BEI pentru

IMM-uri” și prin „Împrumuturile BEI pentru IMM-uri: scheme de partajare a riscului”.

Planul de redresare al UE a încurajat

investițiile în infrastructura

de transport – de exemplu, linia de tren

de mare viteză peste Pirinei.

© B

ELG

A /

AFP

/ Ra

ymon

d Ro

ig

16

Finanțările pentru 2009 s-au ridicat la 10,9 miliarde EUR, iar pentru 2010 se prevede în

linii mari un nivel similar. De asemenea, banca a furnizat 1 miliard EUR pentru

dezvoltarea piețelor pentru finanțări de tip mezanin în favoarea micilor întreprinderi,

dintre care 200 milioane EUR au fost alocate pentru 2009. În același timp, banca a

exercitat presiuni asupra băncilor sale intermediare pentru a le determina să elibereze

rapid fondurile necesare.

Un alt mod în care UE a ajutat întreprinderile și în special micile întreprinderi a fost

reducerea sarcinilor administrative. Pe parcursul anului 2009, planul de redresare a

impulsionat aplicarea Small Business Act for Europe (24), adoptat în decembrie 2008.

În acest fel, statele membre se angajează să reducă semnificativ timpul și costurile

aferente creării unei întreprinderi, aceasta presupunând inclusiv reducerea la 1 EUR a

cerințelor de capital pentru microîntreprinderi. Cele mai mici întreprinderi vor fi scu-

tite de obligația de a pregăti situații financiare anuale, economisind astfel aproximativ

7 miliarde EUR anual, bani care pot fi investiți în măsuri de creștere și de creare de

locuri de muncă. În februarie, Comisia a formulat propuneri în vederea implementării

acestor schimbări la nivelul statelor membre (25). Planul de redresare a inclus angaja-

mente suplimentare pentru a încuraja micile întreprinderi să desfășoare activități

comerciale transfrontaliere, pentru a garanta plata rapidă a facturilor de către

autoritățile publice și pentru a reduce tarifele aferente cererii de brevete.

A urmat rapid faza de implementare. În raportul către Consiliul Competitivitate din

luna mai, Comisia a remarcat progresele importante realizate de statele membre.

Au intrat în vigoare măsuri de facilitare a accesului la finanțare, de îmbunătățire a

mediului de reglementare și a accesului la piețe. Aceste măsuri de susținere a

economiei reale și a locurilor de muncă nu au doar un caracter social, în conformitate

cu valorile UE reprezentate de echitate și solidaritate. Ele au și o finalitate economică,

deoarece menținerea locurilor de muncă permite păstrarea forței de muncă

calificate și reducerea presiunilor asupra sistemelor de asigurări sociale și asupra

cheltuielilor publice, încurajând totodată activitatea economică.

sprijin pEnTru OCupArEA FOrȚEi DE MunC ĂÎn perioadele economice dificile întreprinderile sunt afectate rapid, iar primii care au

de suferit sunt deseori angajații. Politica de ocupare a forței de muncă ține în esență

de competența statelor membre, însă, dat fiind faptul că în urma crizei economice și

financiare a fost afectată economia reală și implicit locurile de muncă și creșterea

economică, UE a introdus măsuri menite să contribuie la combaterea creșterii

șomajului și la reducerea presiunilor exercitate asupra întreprinderilor. Criza a subliniat

importanța politicilor sociale în sprijinul persoanelor care își pierd locurile de muncă.

În cadrul unui summit privind ocuparea

locurilor de muncă desfășurat la Praga în luna

mai, s-au propus acțiuni concrete de protejare a

locurilor de muncă pe termen scurt și de creare

a unor oportunități mai bune de ocupare a

locurilor de muncă pe termen mai lung.

© U

niun

ea E

urop

eană

, 200

9

Sursa: Comisia Europeană.

O nOuĂ CrEȘTErE A ȘOMA juLui În uE Rata șomajului în % în cele 27 de state membre; 2009 – cifrele din luna august, 2010 – previziuni.

10

8

6

02000 2002 2004 2006 2008 2010

17 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

Summitul privind ocuparea forței de muncă desfășurat în mai la Praga a propus

10 acțiuni concrete cu scopul de a proteja locurile de muncă pe termen scurt și

de a crea oportunități mai bune de ocupare a forței de muncă pe termen lung.

Printre aceste acțiuni se numărau utilizarea finanțărilor naționale și a Fondului

social european pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale și a nivelurilor de

competență a forței de muncă în Europa (adesea în combinație cu activități pe

termen scurt), precum și crearea mai multor posibilități de practică în UE pentru

tinerii aflați în șomaj. Propunerile au apărut într-o comunicare ulterioară – „Un

angajament comun pentru ocuparea forței de muncă” (26) – publicată în iunie, prin

care statele membre erau îndemnate să colaboreze pentru a transforma perioada

de recesiune într-o oportunitate de reînnoire și de creare a unei economii mai

productive, mai inovatoare, bazată pe competențe superioare, cu emisii reduse de

carbon. În comunicare se preciza că locurile de muncă ecologice au potențialul de a

deveni un segment esențial pentru creștere, deoarece numai sectorul energiei

regenerabile ar putea oferi 2,8 milioane de locuri de muncă până în 2020.

Liderii UE și-au reiterat angajamentul politic de a sprijini politici active pe piața

forței de muncă (27). Acest lucru presupunea gestionarea consecințelor crizei și

evitarea perpetuării unor rate ridicate ale șomajului, precum și menținerea

angajamentului față de creșterea ofertei de forță de muncă pe termen lung.

Contribuția Uniunii Europene la aceste eforturi a inclus promovarea cooperării, a

coordonării și a învățării reciproce.

Fondurile UE pentru coeziune – mai ales Fondul social european și Fondul

european pentru dezvoltare regională, în luna mai – și împrumuturile acordate de

Banca Europeană de Investiții au fost adaptate astfel încât să asigure un nivel

maxim de creare și menținere a locurilor de muncă. În iulie 2009, Comisia a propus

noi norme (28) care facilitau modificarea de către statele membre a programelor

lor, astfel încât să exploateze la maximum aceste fonduri în contextul crizei și să își

orienteze intervențiile către zonele cele mai afectate de criză. Pentru a contribui la

păstrarea locurilor de muncă prin formare și reconversie profesională, Comisia a

propus adaptarea normelor de finanțare, astfel încât să fie posibilă, de exemplu,

combinația program de lucru redus-reconversie profesională.

FOrMArEA prOFEsiOnALĂ Și prOGrAMuL rEDus DE LuCru

Schema ProAct, prin care se oferă finanțare de 40 milioane EUR în cadrul Fondului social european, ilustrează modul în care UE a sprijinit ocuparea forței de muncă și a reacționat în fața crizei economice, prin dezvoltarea aptitudinilor profesionale ale angajaților. ProAct oferă alternative la concediere prin susținerea programului redus de lucru, în combinație cu activități de reconversie profesională în zilele nelucrate. Această schemă ajută persoanele care urmează cursuri să își finalizeze stagiile de formare profesională în condițiile în care întreprinderile angajatoare se confruntă cu o scădere a activității comerciale ca urmare a crizei.

Sursa: Comisia Europeană.

ȘOMA juL În ȚĂriLE uERata șomajului în %

0

5

10

15

20

Țăril

e de J

os

dane

mar

ca

austr

ia

cipru

luxe

mbu

rg

Malt

a

repu

blica

cehă

Bulg

aria

slove

nia

rom

ânia

rega

tul U

nit

italia

portu

galia

germ

ania

polo

nia

Belg

ia

sued

ia

Finlan

da

Fran

ța

grec

ia

Ue-2

7

Unga

ria

slova

cia

irlan

da

esto

nia

litua

nia

leto

nia

span

ia

2008

2009 august

2010 previziuni

18

Statelor membre li s-a oferit posibilitatea de a utiliza fondurile necheltuite din

perioada de programare 2000-2006. Numai din Fondul social european au fost

deblocate lichidități suplimentare de 7 miliarde EUR, iar pentru 2009 s-au putut

utiliza avansuri (de circa 2,3 miliarde EUR) pentru finanțarea unor măsuri active

de sprijinire a pieței muncii și a altor activități legate de criză. În total, în perioada

2007-2009, statele membre au primit din acest fond plăți în avans de peste

6,1 miliarde EUR pentru a-și începe mai repede programele. De asemenea, UE a

introdus plăți și granturi forfetare, simplificând astfel procedurile administrative

pentru numeroase organizații locale mici care primeau finanțare pentru proiecte

legate de ocuparea forței de muncă în cadrul Fondului social european.

În iulie 2009, Comisia Europeană a propus un nou instrument de microfinanțare (29)

care să ofere microcredite micilor întreprinderi și persoanelor care și-au pierdut

locul de muncă și doresc să înființeze o mică întreprindere. Aplicarea acestei

facilități a avut la bază expertiza BEI și a Fondului european de investiții. Acest

lucru presupunea realocarea unor fonduri de 100 milioane EUR din bugetul UE

existent cu scopul de a pune microcredite în valoare de 500 milioane EUR la

dispoziția viitorilor întreprinzători care nu îndepliniseră criteriile normale pentru

obținerea fondurilor necesare înființării unei întreprinderi. În decembrie, legislația

propusă se afla în faza de aprobare de către Parlament și Consiliu.

La rândul său, Fondul european de ajustare la globalizare, conceput inițial în vederea

sprijinirii persoanelor care și-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor

intervenite în schimburile comerciale internaționale pe fondul relocărilor care

afectează activitatea economică la nivel local, a fost reorientat către susținerea

persoanelor concediate ca urmare a crizei economice și financiare actuale (30). Acest

instrument a contribuit la protejarea locurilor de muncă și le-a oferit persoanelor

intrate în șomaj posibilitatea de a reveni în câmpul muncii mai repede și în condiții

mai avantajoase. Conform unui studiu publicat în 2009 (având la bază date din

2008), 69 % dintre lucrătorii aflați în șomaj au fost ajutați astfel să găsească un nou

loc de muncă. În Spania, șomerii din industria auto au beneficiat în 2009 de fonduri

în valoare de 2,7 milioane EUR, în Germania au fost aprobate fonduri de

5,5 milioane EUR pentru a sprijini persoanele intrate recent în șomaj în domeniul

telecomunicațiilor, în Irlanda au fost alocate fonduri în valoare de 14,8 milioane EUR

pentru susținerea persoanelor concediate din sectorul IT, iar în Portugalia șomerii

din industria textilă au beneficiat de fonduri în valoare de 832 800 EUR.

De asemenea, înainte de sfârșitul anului, Comisia a propus acordarea de sprijin,

în cadrul fondului, pentru 480 de lucrători din industria echipamentelor electrice

din Lituania, pentru 400 de lucrători din industria auto din Austria, pentru 1 793

de foști angajați ai companiei Karmann din Germania, pentru 1 500 de foști

angajați ai companiei Volvo și ai furnizorilor acesteia din Suedia și pentru 435 de

lucrători din domeniul construcțiilor din Țările de Jos. În decembrie, Parlamentul

a adoptat o rezoluție cu scopul de a susține diverse programe (31).

Pe lângă fondurile puse la dispoziție, UE a mai oferit și informații legate de

accesarea și utilizarea acestora. De exemplu, în aprilie a avut loc un seminar a

cărui temă a fost „Gestionarea dimensiunii sociale a crizei în sectorul auto”, în

cadrul căruia statele membre au fost informate în legătură cu oportunitățile

oferite de Fondul social european și de Fondul de ajustare la globalizare.

Prin astfel de măsuri, UE a sprijinit statele membre în eforturile acestora de

reintegrare pe piața muncii a persoanelor intrate în șomaj, ajutându-le să se

concentreze asupra celor mai afectate categorii și să își mențină investițiile în

dezvoltarea competențelor și în activitățile de formare profesională.

Pentru a face posibilă o mai mare flexibilitate în aplicarea cotelor TVA în sectoare

unde acestea ar putea stimula crearea de locuri de muncă, Consiliul a adoptat

AC ȚiuniLE COMunE, EsEnȚiALE pEnTru CrEArEA DE nOi LOCuri DE MunC Ă

„Nu putem opri criza să genereze șomaj. De altfel, multe persoane au fost deja afectate. Însă prin acțiuni imediate în colaborare cu

guvernele naționale, cu instituțiile europene și cu partenerii sociali, avem convingerea că

vom putea reduce suprimarea locurilor de muncă și vom putea ajuta milioane de

oameni să găsească noi locuri de muncă, în condiții mai avantajoase”, a declarat José

Manuel Barroso în cadrul sumitului special pentru ocuparea forței de muncă, desfășurat

în luna mai.

FOnDuri uE DE OrDinuL MiLiArDELOr DE EurO pEnTru CHELTuiELi sOCiALE

UE a oferit finanțare de ordinul miliardelor de euro în cadrul cheltuielilor prevăzute

din Fondul social european în vederea sprijinirii persoanelor afectate de criza economică și a propus în același timp

relaxarea obligațiilor statelor membre de a contribui la cofinanțarea pentru

2009-2010. De asemenea, UE a transformat Fondul european de ajustare la globalizare

într-un instrument de contracarare a consecințelor sociale ale crizei.

19 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

directiva TVA revizuită, care permite tuturor statelor membre doritoare să aplice cote

reduse pentru servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă, prestate la nivel local

(în sectoare ca acela al locuințelor, al reparațiilor minore de bunuri, al alimentației

publice, al serviciilor de îngrijire personală și la domiciliu, al grădinăritului etc.).

rEsTABiLirEA LiCHiDiTĂȚiiAcțiunile întreprinse pentru protejarea economiei reale și implicit a întreprinde-

rilor și a locurilor de muncă au implicat deopotrivă măsuri de redinamizare a

piețelor. În cursul anului 2009, piețele financiare au avut în continuare nevoie de

sprijin, iar lichiditatea s-a menținut la un nivel precar, fapt care a restrâns activi-

tatea economică a întreprinderilor și a consumatorilor. Pentru a se încuraja credi-

tarea s-au practicat în continuare reduceri drastice ale ratelor dobânzilor-cheie

din zona euro. Acestea au scăzut de la 2,5 % în decembrie 2008 la un minim

istoric de 1 % în iulie 2009.

Scăderea ratelor dobânzilor nu a fost singurul instrument utilizat. După infuziile

suplimentare de lichidități și furnizarea de lichiditate pe termen lung în 2007,

Banca Centrală Europeană a continuat măsurile atipice de politică monetară. În

2008, aceasta și-a intensificat eforturile prin adoptarea unui sistem în cadrul căruia

nu s-a bazat pe o abordare care ar fi permis ca licitațiile să determine costul

împrumuturilor băncii centrale și astfel ar fi dus la o scădere a volumului acestora,

ci a fixat un nivel scăzut al dobânzii la creditele acordate instituțiilor financiare,

furnizând apoi, la prețul respectiv, un volum de lichidități pe măsura cererii. Efectele

acestei abordări s-au intensificat în 2009, oferindu-se de trei ori lichiditate nelimitată

cu dobândă de 1 % timp de un an (de două ori mai mult față de cea mai lungă

perioadă de scadență anterioară). După ce, în 2008, banca a mărit lista activelor

acceptate ca garanție pentru aceste împrumuturi, până la mijlocul anului 2009

valoarea activelor eligibile a depășit nivelul de 12 trilioane EUR, fapt care a contribuit

la relaxarea constrângerilor impuse în cazul împrumuturilor bancare. În 2009,

Eurosistemul a lansat o nouă măsură îmbunătățită de susținere a creditării, și

anume achiziționarea graduală a unui portofoliu nou de obligațiuni garantate

totalizând 60 miliarde EUR, cu scopul de a contribui la reactivarea pieței și de a

facilita astfel finanțarea băncilor și fluxurile de credite din economie (32).

În februarie, Comisia a formulat o serie de instrucțiuni (33) referitoare la modul în

care urmau să fie tratate ajutoarele de stat în raport cu „activele depreciate”, cu

alte cuvinte instrumentele de investiții cu grad mare de risc pe care le dețineau

numeroase bănci. Salvarea activelor depreciate îmbunătățește poziția financiară

a băncilor și simplifică creditarea în favoarea economiei reale.

GArAnȚii DE sTAT pEnTru BĂnCi

Începând cu luna octombrie a anului trecut, au fost puse la dispoziția băncilor garanții publice în valoare de aproximativ 3,6 trilioane EUR, aproape o treime din PIB-ul UE, pentru a acoperi datoriile sectorului financiar. Scopul acestor garanții nu a fost acela de a salva bancherii, ci de a oferi perspective stabile, făcând astfel inutilă utilizarea garanțiilor.

0

-1

1

2

3

4

5

6

1999 2001 2003 2005 2007 2009

%

Surse: Comisia Europeană/BCE.

rATELE inFLAȚiEi Și ALE DOBÂnZii

rata directoare a dobânzii pentru împrumuturile acordate de Banca centrală europeană

rata inflației în zona euro

20

EFiCiEnTiZ ArEA prOCEDuriLOrUE a eficientizat o parte din procedurile sale pentru ca cetățenii să poată beneficia

mai rapid de instrumentele puse la dispoziția lor.

Cerința legată de aprobarea prealabilă a Comisiei pentru finanțare din fondurile de

coeziune a fost relaxată pentru moment, accelerându-se astfel procedurile pentru

proiecte în valoare de 50 milioane EUR (sau 25 milioane EUR pentru scheme de

mediu). În perioada 2007-2013 se implementează 900 de astfel de proiecte la scară

extinsă, care reprezintă o investiție totală de 120 miliarde EUR. Comisia a mai

elaborat o serie de proceduri simplificate pentru a permite implementarea

accelerată a investițiilor având la bază fonduri structurale și de coeziune.

S-a adoptat, de asemenea, un acord de reducere cu 40 % a costurilor pentru

înregistrarea mărcilor începând cu mai 2009, ceea ce permite întreprinderilor din

UE să economisească până la 60 milioane EUR anual. Conform estimărilor, un alt

acord la nivel de guverne privind acceptarea facturării electronice în cazul

întreprinderilor mici – prin modificarea Directivei TVA în ceea ce privește normele

de facturare – va conduce la realizarea de economii de până la 18 miliarde EUR

pe an și va reduce în același timp obligațiile administrative ale întreprinderilor, va

oferi sprijin întreprinderilor mici și mijlocii și va ajuta statele membre în

combaterea fraudei. (La aceasta a contribuit și programul UE pentru o mai bună

reglementare. Pentru mai multe detalii, a se vedea capitolul patru.)

E D i F i C A r E A u n u i s i s T E M F i n A n C i A r M A i p u T E r n i C

În condițiile în care UE și statele sale membre au fost nevoite să se lupte pentru a depăși perioada de criză, confruntându-se cu efectele scăderilor de la bursele internaționale și cu diminuarea veniturilor gospodăriilor și a viitoarelor pensii ale cetățenilor UE, una dintre priorități a fost prevenirea reizbucnirii unei crize similare. În viziunea UE, acest lucru necesită o reformă profundă în domeniul reglementării și supravegherii piețelor financiare. Au fost necesare acțiuni decisive atât la nivelul UE, cât și în cadrul forurilor internaționale majore, cu scopul de a stabili principii comune pentru o supraveghere mai eficientă. În strânsă colaborare cu principalii săi parteneri, UE a depus eforturile necesare pentru a pune bazele unei noi arhitecturi în domeniul supravegherii și pentru a elabora legislația complementară necesară pentru a garanta securitatea și stabilitatea piețelor financi-are internaționale.

prOpunEri iniȚiALEÎn 2008, Comisia a apelat la un grup de experți la nivel înalt care să formuleze

recomandări pentru un cadru îmbunătățit de supraveghere financiară, capabil să

împiedice reapariția unei crize financiare. Acest grup a fost prezidat de fostul

președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Jacques

de Larosière. Raportul elaborat a formulat 31 de recomandări clare referitoare la

o mai bună reglementare și supraveghere. Președintele Comisiei, José Manuel

Barroso, care a salutat rezultatele acestei inițiative, a afirmat: „Criza ne-a arătat de

ce trebuie să consolidăm cooperarea în materie de supraveghere la nivelul UE,

de ce trebuie să punem la punct sisteme mai eficiente de gestionare a situațiilor

de criză, de ce trebuie să avem un set de reguli de bază, stabilite la nivel înalt, atât

în domeniul reglementării, cât și în cel al supravegherii, care să fie aplicate pentru

toate întreprinderile de către organisme de supraveghere de prim rang.”

Planul UE pentru o mai bună reglementare a

băncilor a fost pregătit de un grup de experți

condus de experimentatul bancher francez

Jacques de Larosière.

© A

FP /

Geo

rges

Gob

et

21 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

Pe baza raportului de Larosière, Comisia a prezentat în martie 2009 comunicarea

intitulată „Stimularea redresării economice europene”. În acest document se

propuneau reforme având cinci obiective principale:

să creeze un cadru de supraveghere mai eficient și mai reactiv, care să facă

posibile detectarea și combaterea riscurilor de pe piețele financiare;

să acopere lacunele existente în cadrele de reglementare la nivelul UE și la

nivel național;

să garanteze încrederea investitorilor privați și a IMM-urilor că economiile lor

se află în siguranță iar drepturile le sunt respectate;

să îmbunătățească managementul riscului în societățile financiare și să asigure

o legătură directă între stimulente și sustenabilitatea rezultatelor;

să asigure sancționarea mai eficientă a abuzurilor.

O nOuĂ ArHiTEC TurĂ În DOMEniuL suprAVEGHEriiConsiliul European de primăvară a sprijinit recomandările referitoare la noul

sistem și a însărcinat Comisia cu elaborarea rapidă a proiectelor legislative

aferente. În luna mai, Comisia a prezentat un concept detaliat de reformă

financiară care stabilea structura, rolurile și responsabilitățile a două noi

organisme, Comitetul european pentru riscuri sistemice și Sistemul european al

supraveghetorilor financiari (34). Consiliul European din iunie 2009 a salutat

propunerile Comisiei (35) și a recomandat implementarea lor rapidă, astfel încât

noile structuri să poată deveni operaționale în cursul anului 2010. În septembrie,

Comisia a adoptat propunerile legislative care vizau crearea noului sistem. În

octombrie a fost adoptată o nouă propunere legislativă în vederea adaptării

textelor juridice existente la noul cadru de supraveghere.

În urma negocierilor din cadrul Consiliului, miniștrii de finanțe au decis în octombrie

crearea Comitetului european pentru riscuri sistemice, organism responsabil cu

supravegherea macroprudențială în cadrul sistemului financiar din UE și au solicitat

Președinției să înceapă negocierile cu Parlamentul European cu privire la legislația

în domeniu, în vederea obținerii unui acord după prima lectură. Consiliul European

a aprobat aceste concluzii la reuniunea din octombrie (36).

În Consiliu au început discuții și pe marginea propunerilor Comisiei de înființare

a unor autorități europene de supraveghere pentru supravegherea

microprudențială, în vederea stabilirii unui acord cu privire la abordarea generală

de urmat, astfel încât la summitul din decembrie să poată fi analizat un pachet

legislativ complet de stabilire a unei structuri de supraveghere în UE. În

decembrie, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei abordări generale

privind proiectele de regulamente care vizau înființarea a trei noi autorități de

supraveghere a serviciilor financiare din UE: o Autoritate bancară europeană, o

Autoritate europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale, și o Autoritate

europeană pentru valori mobiliare și piețe. Consiliul European din decembrie și-a

exprimat speranța că întregul pachet legislativ va fi adoptat rapid în urma

negocierilor cu Parlamentul European, astfel încât noul sistem să poată fi

operațional în 2010.

rEGLEMEnTArEA sEC TOruLui FinAnCiAr LA sC ArĂ EurOpEAnĂ

În 2009, liderii UE au elaborat măsuri care să garanteze că o criză de asemenea amploare nu se va mai repeta. Astfel, s-au înființat două noi organisme – Comitetul european pentru riscuri sistemice și Sistemul european al supraveghetorilor financiari.

pArLAMEnTuL EurOpEAn – AC Țiuni prOMpTE pEnTru un sEC TOr FinAnCiAr MAi siGur

„Parlamentul European a întreprins acțiuni prompte și responsabile ca răspuns la propunerile formulate. Înainte de încheierea mandatului său, Parlamentul a finalizat lucrările pe marginea proiectelor referitoare la schemele de garantare a depozitelor, la agențiile de rating, la cerințele de capital în sectorul bancar și la Solvabilitate II”, a declarat președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, la reuniunea Consiliului European din iunie.

22

iniȚiATiVE AsOCiATEMiniștrii au mai discutat modalități de consolidare a mecanismelor de asigurare

a stabilității financiare în UE și au convenit asupra mai multor măsuri pe termen

scurt, care vizau mai ales mecanisme îmbunătățite de coordonare între guverne

și alte părți. O altă preocupare a fost legată de dezvoltarea unui sistem de

reglementare mai eficient, în special cu privire la intervenția rapidă și la

soluționarea problemelor bancare.

În aprilie, Comisia a adoptat o propunere de directivă privind administratorii

fondurilor de investiții alternative (37). Referindu-se la fondurile speculative, la

capitalul privat și la alte tipuri de fonduri instituționale, directiva a completat un

gol existent în legislația UE în materie de reglementare. Aceasta prevede că

administratorii trebuie să fie autorizați și supuși supravegherii, astfel încât să se

garanteze că fondurile sunt transparente, dispun de standarde corespunzătoare

în materie de guvernanță și utilizează sisteme bine puse la punct pentru

managementul riscului, al lichidității și al conflictelor de interese. Propunerea a

identificat patru tipuri de fonduri, acoperind astfel riscurile asociate mai multor

modele comerciale. În cursul anului, Parlamentul European a lucrat în ritm

accelerat pe marginea acestei propuneri. Banca Centrală Europeană a formulat

deja un aviz favorabil cu privire la propunerea de legislație, iar Consiliul European

a subliniat în decembrie necesitatea de a accelera și mai mult lucrările pentru

adoptarea acesteia.

În urma consultărilor lansate în iulie și a unei audieri publice desfășurate în

septembrie, Comisia a stabilit în luna octombrie acțiunile care urmează să fie

întreprinse în scopul consolidării piețelor instrumentelor derivate (38), produse

financiare complexe cu grad de risc ridicat. Într-o altă comunicare se sublinia

necesitatea unor măsuri care să vizeze creșterea transparenței pieței instrumen-

telor derivate, reducerea riscului de contraparte și a riscului operațional în proce-

sul de tranzacționare și un grad mai mare de integritate și supraveghere. În cursul

elaborării propunerilor legislative pentru anul 2010, Comisia și-a exprimat în

mod clar disponibilitatea de a colabora cu autoritățile din întreaga lume pentru

a garanta coerența abordărilor strategice la nivel mondial.

COLABOrArE În BEnEFiCiuL CETĂȚEniLOr EurOpEni

„Trebuie să facem tot posibilul pentru a combate șomajul și pentru a împiedica o

reizbucnire a crizei, trebuie să ne protejăm cetățenii. Avem nevoie de o abordare

comună pentru a elabora strategii adecvate de ieșire din criză, deoarece

perspectivele economice sunt încă neclare”, a afirmat președintele

Parlamentului European, Jerzy Buzek, într-un discurs susținut în cadrul reuniunii

informale a șefilor de stat sau de guvern, care a avut loc în septembrie.

Noile norme UE vor îmbunătăți gestionarea

riscului în firmele financiare și vor lega

stimulentele pentru angajații băncilor de

performanța durabilă.

© IM

AG

EBRO

KER

23 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

Prin intermediul unui nou acord s-a mărit gradul de securitate a tranzacțiilor cu

swapuri pe risc de credit (39), produse financiare complexe utilizate de cumpărători

pentru a se asigura împotriva „evenimentelor de credit”, cum ar fi împrumuturile

neperformante. Comisia a mai propus cerințe mai stricte referitoare la capitalul

pe care trebuie să îl dețină băncile pentru a se proteja împotriva riscurilor asociate

operațiunilor de împrumut, precum și reforme care să vizeze plata unor

stimulente către bănci, astfel încât să se evite încurajarea sau recompensarea

asumării de riscuri excesive. Directiva Solvabilitate II, adoptată de Parlamentul

European în aprilie și de Consiliu în noiembrie (40), prevede noi norme pentru

societățile de asigurări. Acestea sporesc competitivitatea sectorului european al

asigurărilor și oferă în același timp un grad mai mare de protecție pentru titularii

de polițe și pentru beneficiari. Regulamentul privind agențiile de rating de

credit (41) a intrat în vigoare în luna decembrie.

În octombrie, Comisia a desfășurat consultări cu privire la măsurile necesare

pentru un nou cadru al UE în domeniul gestionării crizelor din sectorul bancar. În

scopul garantării stabilității financiare și a continuității serviciilor bancare în

contextul unei crize transfrontaliere, comunicarea identifică instrumentele

necesare pentru un cadru de gestionare a crizelor la nivelul UE. Printre aceste

instrumente se numără intervenția rapidă a supraveghetorilor bancari în scopul

remedierii neregulilor existente în bănci, măsurile de soluționare a situațiilor de

criză bancară pentru reorganizarea băncilor cu probleme și introducerea unor

cadre de insolvență pe baza cărora băncile falimentare să poată fi lichidate.

Comunicarea privind ajutoarele pentru restructurare acordate băncilor (42) a luat în

considerare o reevaluare detaliată a băncilor care beneficiază de asistență, dar nu

sunt fundamental solide, precum și comunicarea de informații privind activele

depreciate și gestionarea acestora, retragerea din activitățile generatoare de

pierderi și posibilitatea fuziunilor cu instituții concurente viabile sau chiar a

închiderii. Băncile și acționarii ar trebui să contribuie la orice proces de restructurare

din resurse proprii, iar statul și contribuabilii ar trebui să fie recompensați în mod

adecvat pentru orice sprijin oferit. Pentru a se evita denaturarea concurenței,

restructurarea băncilor ar trebui să fie în așa fel concepută încât să împiedice orice

denaturare temporară finanțată din ajutoare de stat, mergându-se chiar până la

privarea băncilor de active sau aplicarea unor constrângeri legate de investițiile

sau strategiile de marketing ale acestora. Scopul acestor orientări generale este

acela de a împiedica băncile care au primit ajutoare de stat să se bucure de acestea

în mod incorect, precum și de a restabili echilibrul pe piața internă.

În noiembrie, Consiliul miniștrilor economiei și finanțelor a căzut de acord cu

privire la o abordare generală referitoare la o serie de cerințe de capital și politici

de remunerare mai stricte în sectorul bancar (43).

Comisia Europeană și miniștrii de finanțe ai statelor membre au beneficiat de

avize din partea altor instituții ale UE. În cadrul reflecției cu privire la reforma

cadrului de supraveghere european, UE a primit contribuții din partea Băncii

Centrale Europene, în special cu privire la modificările regimului de reglementare

a fondurilor speculative și a agențiilor de rating, precum și la armonizarea

legislației privind valorile mobiliare. De asemenea, Banca Centrală Europeană a

contribuit și la crearea de contrapărți centrale europene pentru compensarea

swapurilor pe risc de credit. În iunie 2009, Sistemul European al Băncilor Centrale

și Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare

și-au finalizat recomandările privind sistemele de decontare a valorilor mobiliare

și contrapărțile centrale din UE. La rândul său, Parlamentul European a creat o

comisie specială pentru criza financiară, cu scopul de a monitoriza procesul de

reformă în domeniu.

inFLuEnȚA uE AsuprA rEFLEC ȚiEi G20 În MATEriE DE rEspOnsABiLiTATE

Europa a constituit forța motrice a acțiunilor internaționale din cadrul summitului G20 din septembrie, evidențiind necesitatea reglementării suplimentare astfel încât instituțiile financiare să poată fi trase la răspundere.

24

Bugetul UE pentru 2010, adoptat în decembrie, prevedea angajamente de

2,4 miliarde EUR pentru continuarea finanțării planului UE de redresare economică

pentru întreg anul. În același timp, printr-o declarație comună, Parlamentul,

Consiliul și Comisia au îndemnat statele membre să regândească modul în care

gestionează programele bazate pe fonduri structurale și de coeziune, astfel încât

aceste fonduri UE „să faciliteze depășirea efectelor crizei economice” și, mai ales, „să

susțină creșterea și competitivitatea și să reducă pierderea locurilor de muncă”.

r E V E n i r E A L A C r E Ș T E r E s u s T E n A B i L Ă

UE a reușit să reacționeze imediat în fața crizei și a elaborat rapid planuri de prevenire a unor eventuale repetări ale acestei situații. Pe de altă parte, însă, s-a ajuns la concluzia că măsurile de intervenție și de prevenție nu sunt suficiente. În 2009, o altă preocupare a fost legată de modul de revenire la o creștere sustenabilă odată cu estomparea crizei și de modalitățile de relaxare a presiunii exercitate de măsurile de intervenție asupra finanțelor publice. Se impunea o strategie de ieșire din criză, care să implice retragerea stimulului fiscal și care să funcționeze nu doar la nivelul UE, ci și la nivel mondial, inclusiv în țările în curs de dezvoltare.

După cum se arată în concluziile Consiliului European din octombrie, reacția

politică îndrăzneață în fața crizei economice și financiare a început să dea roade

în cursul anului. Declinul considerabil al activității economice europene a luat

sfârșit, fiind înlocuit de stabilizarea piețelor financiare și de redobândirea

încrederii. Cu toate acestea, redresarea incipientă a continuat să fie atent

monitorizată cu sprijinul permanent al guvernelor și al băncilor centrale, în

așteptarea unei redresări certe.

Pentru a răspunde așteptărilor și pentru a întări încrederea, s-a convenit asupra

necesității de a elabora o strategie coordonată de abandonare a politicilor

generalizate de stimulare fiscală. Consiliul European din octombrie a invitat

Consiliul și Comisia să pregătească strategii de ieșire din criză.

În octombrie, miniștrii de finanțe au convenit asupra principiilor pentru

abandonarea măsurilor de sprijin bugetar (44). Strategiile de ieșire ar trebui

coordonate între țări în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și ar trebui să

garanteze retragerea la timp a măsurilor extraordinare. Acestea ar trebui să

includă o consolidare bugetară structurală suplimentară de peste 0,5 % din PIB

anual, precum și ample reforme structurale. De asemenea, strategiile ar trebui

elaborate în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și ar trebui lansate cel târziu

în 2011 sau chiar mai repede în țările unde condițiile economice permit acest

lucru, dar cu condiția ca redresarea să se confirme. Reuniunea Consiliului

European din decembrie a confirmat aceste principii generale și a invitat Consiliul

să își continue lucrările la strategiile de ieșire și să prezinte un raport până în iunie

2010, atât în domeniul bugetar, cât și în cel financiar.

sEMnE DE rEDrEsArE

În octombrie, indicatorul percepției generale asupra economiei a crescut la

86,0 (+3,4 puncte) pentru UE și la 86,2 (+3,4 puncte) pentru zona euro, aceasta

fiind cea de a șaptea creștere consecutivă pentru ambele serii comparativ cu luna

martie 2009.

Conform previziunilor economice de toamnă ale Comisiei publicate în

noiembrie, „redresarea economică este iminentă în momentul de față, iar temerile

legate de o recesiune profundă și prelungită se estompează”.

25 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

Cu prilejul prezentării programului pentru noua Comisie, președintele Barroso

și-a prezentat viziunea legată de viitorul Uniunii Europene în următorii 10 ani,

dincolo de perioada de criză. El a subliniat că ieșirea din criză poate să marcheze

trecerea la o nouă economie socială de piață, o economie mai inteligentă și mai

ecologică, în care prosperitatea să se datoreze inovării și unei mai bune utilizări a

resurselor și a cărei principală componentă să fie cunoașterea. Președintele

Barroso a denumit această agendă comună Strategia UE 2020 (45). În vederea

unei propuneri oficiale care va fi prezentată șefilor de stat sau de guvern din UE

la reuniunea din primăvara anului 2010, Comisia a lansat în noiembrie o

consultare publică pentru a beneficia de o gamă cât mai largă de sugestii cu

privire la liniile generale ale acestei strategii.

pĂsTrArEA ECHiLiBruLuiObiectivul strategic al Planului european de redresare economică era pregătirea

pentru revenirea la creștere. Scopul său era plasarea UE în cea mai favorabilă

poziție cu putință în momentul estompării efectelor crizei: o economie

competitivă, capabilă să răspundă necesităților viitorului. Era așadar necesar să

se garanteze coerența numeroaselor măsuri adoptate pe termen scurt pentru a

sprijini ocuparea forței de muncă, întreprinderile sau sectorul financiar cu

obiectivele UE pe termen lung.

Această strategie de pregătire pentru o creștere viitoare a constituit nucleul

multor inițiative și acțiuni întreprinse la nivelul statelor membre și al UE ca

răspuns la criza economică. Ea a fost promovată și prin intermediul comunicării

„Stimularea redresării economice europene”, adoptată în martie 2009. Pe

parcursul crizei, statele membre au împărtășit o viziune comună, acceptând

necesitatea reformelor structurale ca pe o condiție obligatorie pentru un viitor

sustenabil.

Pentru a încorpora această abordare de perspectivă în inițiativele de gestionare

a crizei, UE a formulat în ianuarie 2009 recomandări pentru fiecare țară cu privire

la reformele structurale impuse în contextul Strategiei de la Lisabona (46),

recomandări adaptate în funcție de Planul european de redresare economică.

Acestea se refereau la aspecte precum costurile forței de muncă, concurența pe

piețele energetice și reducerea sarcinilor administrative pentru întreprinderi.

Scopul recomandărilor era menținerea și îmbunătățirea competitivității

economiilor statelor membre astfel încât să se poată obține beneficii maxime

odată cu redresarea economică.

Comisia a propus cerințe mai stricte pentru

capitalul pe care băncile trebuie să îl dețină

pentru acoperirea riscurilor prezentate de

operațiunile lor de împrumut.

© IM

AG

EBRO

KER

26

Au fost întreprinse diverse acțiuni într-un mod care să permită menținerea unui

echilibru optim între obiective divergente. Stimularea redresării întreprinderilor

era vitală, dar măsurile adoptate au luat în calcul și păstrarea locurilor de muncă

sau garantarea respectării regulilor pieței interne și a principiilor concurenței, pe

care se bazează prosperitatea pe termen lung. Era esențială respectarea normelor

fundamentale ale UEM, dar la fel de important era să se utilizeze și posibilitățile

de flexibilitate oferite de aceasta.

Așadar, în paralel cu programele de garanții și recapitalizare adoptate în vederea

stabilizării băncilor, UE controla cu strictețe modul de aplicare a acestor programe.

Planurile naționale de salvare și recapitalizare nu aveau voie să genereze

distorsiuni ale pieței interne. Normele UE în domeniul concurenței și al ajutoarelor

de stat au garantat soluții viabile care să nu creeze situații discriminatorii în

raport cu instituțiile fără probleme sau între statele membre. Deficitele excesive

acumulate de majoritatea statelor membre trebuie corectate, dar acest lucru

trebuie să se facă în mod inteligent și hotărât, conform Pactului de stabilitate și

creștere revizuit și ținându-se cont de situația specifică a fiecărui stat membru.

UE s-a asigurat că măsurile adoptate de statele membre ca răspuns în fața

recesiunii sunt limitate în timp și a redus la minimum orice riscuri de perturbare

a comerțului și a concurenței. Cele mai multe programe naționale aprobate vizau

facilitarea accesului întreprinderilor la creditare, pentru a contracara dificultățile

sistemice întâmpinate de sectorul bancar.

Planul de redresare a fost conceput pentru a garanta că reacțiile complexe în fața

crizei sunt proporționale cu situația economică individuală din fiecare stat

membru. Planul a ținut cont de situația economică a fiecărei țări și de capacitatea

fiecăreia de a întreprinde acțiuni corectoare, dar a insistat în același timp și pe

necesitatea coordonării în vederea obținerii de rezultate optime și pentru a evita

efectele de contagiune care ar favoriza anumite state membre în raport cu altele.

Așadar, cu toate că măsurile naționale de stimulare a cererii puteau varia, se

impunea ca ele să fie îndreptate către obținerea de rezultate imediate și să aibă

un caracter temporar, completând alte priorități de investiții în infrastructură,

competitivitate, întreprinderi mici, formare profesională și ocuparea forței de

muncă.

Pactul de stabilitate și creștere era suficient de flexibil pentru a permite

implementarea măsurilor anticriză, dar oferea în același timp un cadru pentru

strategiile de consolidare viitoare. Stimulentele fiscale și alte măsuri de sprijin

pot accentua deficitele și nivelul datoriei, însă, potrivit pactului, aceste efecte

trebuie considerate ca fiind temporare. Odată cu redresarea, economiile statelor

membre trebuie să vizeze obiective realiste, care să le permită revenirea la

stabilitate. Între timp, termenele stabilite pentru corectarea deficitelor excesive

au luat în considerare factorii specifici economiilor naționale, precum și marjele

de manevră disponibile.

Situația delicată a finanțelor publice din statele membre a devenit în mod

inevitabil un motiv de îngrijorare la nivel național și la nivelul UE. Deja în 2010,

stimulentele considerabile acordate economiei europene de statele membre și

de instituțiile UE vor atinge 5 % din PIB. Această injecție de lichidități se dovedește

a fi deosebit de eficientă pentru sprijinirea încrederii în piețe, însă prețul plătit

este agravarea deficitelor publice și a datoriei publice. Pentru a asigura echilibrul

pe termen lung, Comisia și-a păstrat vigilența în raport cu programele de

stabilitate ale statelor membre și a atras atenția asupra deficitelor publice

identificate.

rEspEC TArEA rEGuLiLOr

„Nu se poate concepe solidaritatea europeană în absența responsabilității

naționale. Pentru a putea menține și întări încrederea în piața internă, este

obligatoriu ca toate statele membre să respecte regulile pieței”, a subliniat Mirek

Topolánek, prim-ministru ceh și președintele Consiliului European, într-o

intervenție în cadrul summitului informal al liderilor UE din martie.

27 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă

COOpErArEA inTErnAȚiOnALĂDe la declanșarea crizei, UE a susținut în mod constant la nivel internațional

necesitatea unei mai bune reglementări. Eforturile concertate depuse de UE în

cadrul G20 și G8 i-au oferit pârghiile necesare pentru a contribui la luarea deciziilor

la nivel mondial și pentru a-și exercita influența în cadrul discuțiilor legate de

revizuirea reglementării financiare la nivel internațional. Influența UE a fost vizibilă

cu ocazia declarației cu privire la înființarea unui organism nou, Consiliul pentru

Stabilitate Financiară, de la reuniunea G20 la care au participat liderii mondiali,

desfășurată la Londra în aprilie. Consiliul include în prezent reprezentanți ai

Comisiei Europene, ai Spaniei, ai Țărilor de Jos și ai țărilor G20, care cooperează cu

Fondul Monetar Internațional pentru a emite avertismente rapide cu privire la

riscurile macroeconomice și financiare care pot apărea. De asemenea, la summitul

G20 desfășurat la Pittsburgh în septembrie, liderii UE au obținut angajamentul

ferm din partea G20 față de o economie globală sustenabilă, etică și echilibrată.

Participanții la reuniune au convenit asupra necesității de a ține sub control primele

exorbitante și de a trage la răspundere instituțiile financiare internaționale. Consiliul

European din octombrie a salutat angajamentul G20 de a lua măsuri de consolidare

a sistemului internațional de reglementare financiară, printre care se numără

reforma standardelor internaționale de compensare.

UE a insistat în permanență în favoarea menținerii unui comerț deschis și s-a

opus cu vehemență barierelor protecționiste. De asemenea, a promovat ideea

de sprijinire în continuare a lichidității pe piețele financiare, atât timp cât este

necesar, pentru a permite o redresare susținută în urma crizei.

Comisia a fost prima care a acționat în urma acordurilor convenite la summitul

G20 de la Londra, propunând o strategie de sprijinire a țărilor în curs de dezvoltare.

În cadrul acestei reuniuni s-a pledat pentru respectarea promisiunilor legate de

acordarea de ajutoare, pentru o mai bună utilizare a ajutorului pentru dezvoltare

astfel încât să poată fi mobilizate și alte fonduri, pentru aplicarea anticipată și

reorientarea angajamentelor existente către beneficiarii cei mai vulnerabili. UE

și-a asumat un rol principal și în ceea ce privește eficientizarea ajutoarelor

existente, pe baza colaborării dintre cele 27 de state membre și Comisie.

La mai puțin de o săptămână după reuniune, Comisia a prezentat o serie de acțiuni

pe care UE ar putea să le întreprindă imediat pentru a ajuta țările în curs de

dezvoltare să depășească criza economică actuală. La momentul respectiv, liderii

UE declarau: „Recesiunea nu trebuie, nu poate și nu va fi utilizată ca scuză pentru a

nu ne respecta promisiunile legate de continuarea suplimentării ajutorului.”

inFLuEnȚA uE AsuprA rEFLEC ȚiEi G20 În MATEriE DE COMErȚ

Europa a fost cea care a stabilit agenda acțiunilor internaționale la summitul G20 din septembrie. Pe baza propriilor convingeri, UE a pledat pentru rezistența îndârjită în fața oricărei te