Raport general privind activitatea Uniunii Europene 2011carmenn/cursuri/rg2011_ro.pdf · ISSN 1977-0308 2011 Raport general privind activitatea Uniunii Europene

ISSN 1977-0308

2011

Raportgeneral

privind activitateaUniunii Europene

Raport general privind activitatea Uniunii Europene – 2011Comisia EuropeanăDirecţia Generală ComunicarePublicaţii1049 BruxellesBELGIA

Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2011 a fost adoptat de Comisia Europeană la 26 ianuarie 2012 sub cota COM(2012) 18.

http://europa.eu/generalreport/index_ro.htm

Ilustraţia copertei: © iStockphoto.com/Giovanni Rinaldi

2012 — 180 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-79-22271-9doi:10.2775/2933

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2012

© Uniunea Europeană, 2012Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei. Pentru orice utilizare sau reproducere a imaginilor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deţinătorii drepturilor de autor.

Printed in Belgium

Tipărit pe hârtie înălbită fără clor elementar (ECF)

Preţul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR

2011

Raportgeneral

privind activitateaUniunii Europene

CUPRINS

Cuvânt-înainte 4

CapitolUl 1

Consolidarea guvernanței eConomiCe în uniunea europeană 6

Consolidarea agendei economice a europei 8

asigurarea stabilității zonei euro 13

serviciile financiare – o nouă arhitectură de supraveghere în acțiune 21

CapitolUl 2

o Creștere mai puterniCă 28

politicile ue pentru creștere – europa 2020 30

o piață internă deschisă și echitabilă 45

Buget 56

CapitolUl 3

o mai mare atenție aCordată Cetățenilor ue 68

drepturi fundamentale și cetățenie 70

Justiție 79

afaceri interne 84

atenuarea preocupărilor cotidiene ale cetățenilor 90

CapitolUl 4

o uniune europeană mai puterniCă în lume 106

seae: primul an de activitate 108

o politică europeană de vecinătate mai eficace – promovarea reformelor în vecinătatea sudică și estică 109

Consolidarea alianțelor strategice 117

Construirea guvernanței multilaterale și abordarea provocărilor globale 123

promovarea păcii, a securității și a drepturilor omului în întreaga lume 128

o politică comercială globală pentru creștere economică și locuri de muncă în europa 132

extindere 135

investiții pentru dezvoltare – ue, cel mai important donator mondial 140

solidaritatea în acțiune – reacția la crizele umanitare 147

CapitolUl 5

Consolidarea răspunderii, a efiCienței și a transparenței în ue 150

activitatea instituțiilor europene și a altor organisme oficiale 152

eficiență: reglementarea inteligentă; gestionarea calității legislației pe parcursul ciclului de elaborare a politicilor, îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației ue 172

Cronologia reaCției ue în fața Crizei datoriilor 176

4

2011 a fost un an în care voința europenilor de a face față crizelor a fost pusă încă o dată la încercare. Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de probleme care au necesitat răspunsuri imediate și susținute – de la abordarea crizei econo-mice și financiare actuale la răspunsul la revoltele din Africa de Nord și Orientul Mijlociu și la conducerea negocierilor mondiale privind schimbările climatice, comerțul și dezvoltarea internaționale.

CUvâNt-îNaINte

Uniunea Europeană a făcut pași importanți către o integrare mai profundă. Suntem mai interdependenți ca niciodată, ceea ce ne aduce avantaje importante, dar și responsabilități semnificative. Criza a demonstrat că trebuie să facem mult mai mult pentru a ne asuma pe deplin aceste responsabilități, fapt care, în prezent, este și mai clar pentru noi toți în UE. În 2011, orientarea generală a discuțiilor și a deciziilor noastre a privilegiat legăturile puternice, în detrimentul celor slabe – pentru o Uniune Europeană mai unită și mai profund integrată.

Anul a fost dominat de criza financiară și economică, care s-a propagat dincolo de sectorul financiar și economic. Ea a ridicat întrebări decisive cu privire la determinarea politică a zonei euro și cu privire la încrederea în aceasta. Încrederea poate fi pierdută într-o zi. Este nevoie de mult mai mult timp pentru a o recâștiga. De aceea era necesar un răspuns cu adevărat global.

Anul trecut, am continuat reforma fundamentală a politicilor economice ale Uniunii. Au fost instituite mecanisme ambițioase pentru convergență economică, control bugetar și sancțiuni și alte astfel de mecanisme sunt în curs de pregătire. Am conti-nuat eforturile în vederea consolidării barierelor de siguranță și a capacității de acțiune pentru a ajuta orice țară din zona euro care se confruntă cu dificultăți. De asemenea, pe termen lung, examinăm posibilitățile de emisiune comună de obligațiuni în zona euro ca o consecință naturală a unei mai mari convergențe și ca factor-cheie pentru menținerea încrederii în uniunea noastră monetară.

Această abordare a fost însoțită de activitatea Comisiei în favoarea creării unor condiții structurale pentru creșterea viitoare. Cheltuielile pentru ieșirea din criză ar duce la o nouă îndatorare, și aceasta este o cale pe care nu o putem urma. Cu toate acestea, Comisia a prezentat propuneri de reforme structurale, combinate cu investiții bine orientate, pentru a spori competitivitatea economiilor noastre și a promova creșterea pe o bază puternică și durabilă. Pentru a susține această abor-dare, am consolidat lichiditățile și capacitatea de creditare a băncilor noastre pe termen scurt, introducând în același timp cea mai puternică reglementare și supra-veghere din lume a sectorului nostru financiar, astfel încât să evităm probleme similare în viitor. De asemenea, am asistat trei state membre ale zonei euro aflate în dificultate cu programe de ajustare și am luat măsuri speciale pentru a ajuta Grecia să își îndeplinească angajamentele. A fost creat un grup operativ special pentru a oferi asistență tehnică și administrativă acestei țări și pentru a se asigura că fondurile structurale sunt utilizate pe deplin pentru a spori competitivitatea, a stimula creșterea și a combate șomajul.

© U

niun

ea E

urop

eană

5

De asemenea, Comisia a privit dincolo de criza actuală și a prezentat o propunere de buget ambițios și responsabil pentru perioada 2014-2020, un buget care va aduce reale beneficii cetățenilor și întreprinderilor din Europa.

Anul 2011 va rămâne în cărțile de istorie ca fiind anul în care oamenii au ieșit în stradă în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu pentru a cere democrație și schimbare. Uniunea Europeană a reacționat imediat – mai întâi cu o nouă strategie pentru zona sud-mediteraneeană, iar apoi cu o revizuire considerabilă a modului de punere în aplicare a politicii europene de vecinătate. Uniunea Europeană a intervenit pentru a-i ajuta pe toți cei care au luptat pentru libertate, democrație și prosperitate.

De asemenea, Uniunea Europeană a reacționat imediat pentru a oferi ajutor peste tot în lume celor aflați în dificultate, mobilizând rapid asistență în urma cutremurului, a tsunamiului și a accidentului nuclear din Japonia și mobilizând ajutoare umanitare importante ca răspuns la seceta care a lovit Cornul Africii.

În ultimul an, Uniunea Europeană a depus eforturi neobosite pentru a menține lupta împotriva schimbărilor climatice printre prioritățile agendei politice. Pachetul de măsuri convenit la Durban în luna decembrie oferă motive de optimism cu privire la elaborarea unei foi de parcurs clare către o decizie cu caracter obligatoriu. De asemenea, Uniunea Europeană a continuat să depună eforturi pentru încheierea unui acord comercial mondial, negociind în paralel acorduri comerciale bilaterale.

În 2011, Uniunea Europeană a arătat că actuala criză nu ne afectează angaja-mentul față de țările care aspiră să se alăture Uniunii noastre. După ce a finalizat cu succes procesul de negociere, Croația urmează să devină acum cel de al 28-lea stat membru al Uniunii, oferind cea mai grăitoare dovadă a faptului că o politică de extindere puternică și credibilă este în interesul fundamental al Europei.

Raportul general 2011 oferă o prezentare detaliată a activităților Uniunii Euro-pene din ultimele douăsprezece luni. A fost un drum dificil – însă am avansat, în ciuda obstacolelor întâlnite – pentru o cauză pe care actualii lideri europeni au privilegiul de a o proteja și de a o consolida. Sper ca Raportul general să ofere un punct de referință pentru măsurile pe care le-am adoptat pentru a readuce Europa pe calea prosperității și a solidarității.

José Manuel Barroso

Capitolul 1

Consolidarea guvernanței economice în Uniunea

Europeană

RAPORt GENERAl 2011

© t

om G

rill/P

hoto

grap

her’s

Cho

ice

RF/G

etty

Imag

es

De-a lungul anului 2011, Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări substanțiale și a făcut progrese majore în soluționarea dificultăților.

Tema dominantă pentru anul în cauză a fost modalitatea optimă de răspuns la provocările reprezentate de stimularea creșterii, refacerea stabilității financiare și rezolvarea crizei datoriilor suverane. Instituțiile Uniunii au depus eforturi susținute în direcția unei game largi de măsuri și idei menite să ajute la soluționarea crizei. S-au înregistrat, într-adevăr, progrese semnificative în ameliorarea sistemului de guvernanță economică al Uniunii.

Un pachet legislativ major (așa-numitul „pachet de șase propuneri”) a fost adoptat în vederea consolidării Pactului de stabilitate și de creștere și a cadrelor bugetare naționale, precum și pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Din cauza amplorii crizei, Comisia a propus în luna noiembrie măsuri legislative suplimentare privitoare la supravegherea bugetară.

Eforturile de consolidare a mecanismelor de asistență financiară pentru țările din zona euro au continuat și s-a lansat o dezbatere amplă privind fezabilitatea introducerii unor obligațiuni de stabilitate.

Au continuat programele de asistență financiară destinate Greciei, Irlandei și Portugaliei, precum și sprijinul destinat balanței de plăți din statele membre Letonia și România, care nu fac parte din zona euro. Cu probleme deosebite s-a confruntat Grecia, pentru care Consiliul European a aprobat un al doilea program în octombrie 2011. În urma expirării termenului asistenței din partea UE, a fost implementat pentru Ungaria un cadru de supraveghere ulterioară programului, cu misiuni de revizuire bianuale.

A continuat, de asemenea, consolidarea la nivel european a aspectelor legislative și ținând de supraveghere ale sectorului financiar, iar restructurarea sectorului bancar a continuat la rândul său în multe state membre. Comisia Europeană a înaintat propuneri privind o taxă pe tranzacțiile financiare.

8 R A P O R t G E N E R A l 2 0 1 1 — C A P I t O l U l 1

Consolidarea agendei economice a Europei

Pe parcursul anului, în Uniunea Europeană a fost introdus un sistem de guvernanță economică mai puternic și mai sustenabil. În vreme ce au fost discutate, și în cele din urmă aprobate de Parlament și de Consiliu noi texte legislative pentru susținerea acestuia, Comisia a lansat procesul de creștere a gradului de integrare al gestionării și al organizării la nivelul UE a politicilor macroeconomice și bugetare ale statelor membre. În 2012, acest proces va fi sprijinit de o legislație nouă și riguroasă, care va per-mite aplicarea de sancțiuni financiare oricărui stat membru din zona euro care nu respectă dispozițiile în cauză. Împreună cu măsuri de stabilizare credibile și eficace, această nouă abordare a guvernanței economice este menită să ofere cadrul unei responsabilități macroeconomice mai accen-tuate la nivelul UE ca întreg, susținând în același timp moneda comună.

Analiza anuală a creșterii – Lansarea primului semestru european

la 12 ianuarie, Comisia Europeană a adoptat prima Analiză anuală a creșterii (1). Analiza a expus punctul de vedere al Comisiei în privința provocărilor și a priorităților pentru anul în curs și a marcat începutul primului semestru euro-pean – noul ciclu de șase luni pentru coordonarea ex ante a politicilor macroeco-nomice, bugetare și de reforme structurale ale statelor membre. Semestrul european este cadrul în care se pune în aplicare strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (a se vedea capitolul 2). Acesta reprezintă o inovație majoră în materie de guvernanță a economiilor interdependente din Uniune în ansamblul său, prin consolidarea dimensiunii europene a politicilor economice și bugetare naționale.

Corectarea dezechilibrelor macroeconomice este o condiție esențială pentru creștere și este deosebit de importantă pentru zona euro. Reformele structurale contribuie, de asemenea, la stimularea creșterii și la prevenirea sau corectarea dezechilibrelor. În lipsa introducerii unor măsuri adecvate în aceste domenii, creșterea potențială va rămâne probabil redusă în următorii zece ani, la aproxi-mativ 1,5 %, comparativ cu 1,8 % între 2001 și 2010.

Competitivitatea prețurilor în zona eurodezechilibrele interne constituie în continuare o problemă. evoluția competitivității în raport cu restul zonei euro prezintă divergențe semnificative.

Măsuri-cheie din analiza anuală a creșterii pe anul 2011

Aceasta a definit trei priorități principale și a propus 10 acțiuni, care urmau să fie supuse aprobării Consiliului

European. Cele trei priorități sunt:1. stabilitatea macroeconomică, în special consolidarea

bugetară și stabilitatea sectorului financiar;2. reformele pieței muncii, în special crearea de

oportunități de angajare;3. măsuri de stimulare a creșterii, de la piața unică la

schimburile comerciale și la o politică comună în domeniul energetic.

8081828384858687888990919293949596979899100101102103104105106107108109110111112113114115116117118119120

EL

LUBE

DE

FI

AT

FR

PTNL

ESIT

SI

IE

100

105

110

115

120

80

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

85

90

95

Scădere relativă a competitivității

1998=100

Creștere relativă a competitivității

9C O N S O l I D A R E A G U v E R N A N ț E I E C O N O M I C E Î N U N I U N E A E U R O P E A N ă

Prioritățile identificate de Comisie, precum și cele 10 acțiuni propuse pentru 2011 și 2012 au fost aprobate de Consiliul European în martie.

zece priorități concrete pentru 2011

Stabilitate macroeconomică:1. redresarea finanțelor publice ale statelor membre;2. adoptarea unor măsuri de corectare a deficitelor sau a excedentelor de

cont curent;3. asigurarea stabilității sectorului financiar.

Reformarea pieței forței de muncă:4. sprijinirea cetățenilor în vederea integrării sau a reintegrării în câmpul

muncii prin creșterea atractivității financiare a locurilor de muncă;5. reforma sistemelor de pensii;6. măsuri prin care să se asigure că ajutorul de șomaj stimulează reinte-

grarea pe piața muncii;7. un echilibru mai bun între flexibilitate și securitate pe piața muncii.

Măsuri de stimulare a creșterii:8. eliminarea obstacolelor care încă împiedică buna funcționare a pieței

unice;9. creșterea investițiilor în energie, transporturi și infrastructuri informati-

ce, parțial prin forme inovatoare de finanțare (inclusiv obligațiuni UE pentru proiecte);

10. facilitarea unui acces la energie eficace din punctul de vedere al costurilor.

Către o guvernanță economică europeană mai puternică

© U

niun

ea E

urop

eană


Pactul Euro Plus

În urma propunerilor formulate în cadrul Analizei anuale a creșterii, șefii de stat sau de guvern și-au dat în luna martie acordul pentru Pactul Euro Plus (2). Șase state membre care nu fac parte din zona euro, și anume Bulgaria, Danemarca, letonia, lituania, Polonia și România, s-au alăturat Pactului. Acesta vizează consolidarea angajamentelor politice la nivel înalt, concentrându-se pe stimularea competitivității și a convergenței în zona euro. Astfel, sunt avute în vedere patru domenii: compe-titivitate, locuri de muncă, sustenabilitatea finanțelor publice și consolidarea stabilității financiare.

toți cei 23 de semnatari se angajează să pună în aplicare reformele, Pactul fiind complet integrat în semestrul european (3). Celelalte patru state membre sunt libere să adere dacă doresc acest lucru.

De la Analiza anuală a creșterii la recomandări specifice fiecărei țări

În urma aprobării de către Consiliul European la sfârșitul lunii iunie, Consiliul a finalizat cu succes primul semestru european, prin adoptarea unui set de reco-mandări specifice fiecărei țări (4) pentru fiecare stat membru. Statele membre ar trebui să pună în aplicare orientările specifice fiecărei țări în politicile și bugetele lor naționale.

Recomandările acoperă o gamă largă de aspecte, printre care situația finanțelor publice, capacitatea sectorului bancar de a susține economia, reformele siste-melor de pensii, măsuri pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și pentru a ajuta șomerii să se reintegreze în câmpul muncii, precum și chestiuni legate de învățământ și inovare.

Acestea se bazează pe un proiect de recomandări și pe o evaluare tehnică apro-fundată, efectuată de Comisie, a următoarelor aspecte: (1) situația economică și bugetară din fiecare stat membru și (2) gradul în care măsurile propuse de statele membre în cadrul programelor naționale de reformă, al programelor de stabilitate și de convergență, precum și al angajamentelor aferente Pactului Euro Plus, în cazul țărilor implicate, răspund provocărilor specifice. Această evaluare a

Cine faCe parte din zona euro?zona euro este constituită din statele membre ale uniunii europene care au adoptat moneda euro. în prezent, aproximativ 330 de milioane de cetățeni din 17 țări trăiesc în zona euro.

Statele membre din zona euro

State membre care nu au adoptat încă euro (derogare)

State membre care au opțiunea de a nu participa (opt-out)

Sursa: Comisia Europeană.

TERITORIILE NECONTINENTALE ȘI DE PESTE MĂRI ALE STATELOR MEMBRE

GUYANA FRANCEZĂ

(FR)

GUADELUPA (FR)

MARTINICA (FR)

RÉUNION (FR)

INSULELE CANARE

(ES)

MADEIRA (PT)

AZORE (PT)

SURINAME

BRAZILIA


fost realizată în contextul priorităților identificate de Comisie în Analiza anuală a creșterii din ianuarie 2011, aprobate de Consiliul European în concluziile sale din martie 2011.

Implementarea recomandărilor va fi atent monitorizată de Comisie. Aceasta va ține la curent Consiliul cu privire la constatările sale. O evaluare oficială a rezul-tatelor fiecărui stat membru va avea loc în primăvara anului 2012, iar în luna mai Comisia va prezenta din nou recomandările specifice fiecărei țări pentru anul 2012, alături de analiza aferentă.

Care a fost natura recomandărilor specifice fiecărei țări pentru anul 2011?

Stabilitate macroeconomică

Sunt necesare mai multe eforturi pentru:

� a reforma structura sistemelor fiscale și a proteja cheltuielile de natură să favorizeze creșterea;

� a preciza măsurile fiscale care vor conduce la reducerea deficitelor bugetare;

� a consolida cadrul de reglementare privind ipotecile și a reduce îndatorarea excesivă a gospodăriilor.

Reforme structurale


� a îmbunătăți mediul de afaceri prin reducerea reglementărilor excesive, facilitând astfel începerea unei afaceri și accesul la finanțare, în special pentru IMM-uri;

� a încuraja concurența în sectorul serviciilor, prin punerea în aplicare integrală a directivei privind serviciile și prin extinderea cadrului concurențial și de reglementare în industriile de rețea;

� a promova cercetarea și dezvoltarea, precum și inovația, prin stimulente pentru investițiile private în cercetare și dezvoltare și printr-o mai bună corelare a cercetării și dezvoltării și a inovației cu nevoile întreprinderilor.

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil de justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, a insistat asupra faptului că actuala criză nu reprezintă sfârșitul Europei, ci începutul unei Europe mai puternice și mai unite (5)

© U

niun

ea E

urop

eană

piețele muncii


� a stimula participarea forței de muncă prin creșterea vârstei de pensionare, reducerea sistemelor de pensionare anticipată și îmbunătățirea accesibilității serviciilor de îngrijire a copiilor;

� a combate șomajul structural și pentru a integra grupurile vulnerabile prin reducerea impozitelor pe salarii și printr-o mai bună orientare a politicilor active privind piața muncii;

� a reduce șomajul în rândul tinerilor și abandonul școlar timpuriu prin reformarea contractelor de muncă acolo unde este necesar și prin ameliorarea legăturilor dintre învățământ și ocuparea forței de muncă;

� asigurarea unei evoluții a salariilor corelată cu creșterea productivității.


Lansarea celui de al doilea semestru european pentru 2012

Pentru ca procesul să se desfășoare în continuare într-un ritm susținut, Comisia a adoptat în luna noiembrie 2011 Analiza anuală a creșterii pe 2012 (6). Analiza anuală a creșterii a identificat, de asemenea, reformele-cheie ale piețelor muncii din statele membre, pe baza analizelor din Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă (7), care face parte din pachetul Comisiei destinat lansării semestrului european.

Analiza stabilește ceea ce Comisia consideră că trebuie să fie prioritățile UE pentru următoarele 12 luni în privința politicilor bugetare și a reformelor structu-rale. Astfel, analiza pe 2012 este punctul de plecare pentru cel de al doilea semestru european de guvernanță economică. Programele naționale de reformă (privind reformele structurale) și programele de stabilitate sau de convergență (privind politicile bugetare), pe care statele membre le vor înainta în primăvară, precum și recomandările specifice fiecărei țări, noi sau actualizate, pe care Comisia le va prezenta în mai ar trebui să fie consecvente cu prioritățile politice avansate în analiza pe 2012 și cu orientările stabilite în cadrul Consiliului Euro-pean din primăvară. Pentru prima oară, noile instrumente de supraveghere convenite ca parte a „pachetului de șase propuneri” vor fi, de asemenea, utilizate în cadrul semestrului european.

Măsuri-cheie din analiza anuală a creșterii pe anul 2012

Analiza anuală a creșterii pe anul 2012 pune un accent deosebit pe nevoia implementării măsurilor deja convenite, cu un accent clar pe măsurile de stimulare a creșterii.

Comisia consideră că eforturile la nivel național și la nivelul UE ar trebui să se concentreze pe următoarele cinci priorități:

� Continuarea consolidării fiscale diferențiate favorabile creșterii

� Reluarea activității normale de creditare în economie

� Promovarea creșterii și a competitivității în prezent și în viitor

� Abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei

� Modernizarea administrației publice


asigurarea stabilităț i i zonei euro

Stabilitatea monedei comune a făcut obiectul unui efort semnificativ din partea tuturor instituțiilor pe parcursul anului. În special în ceea ce privește zona euro: în esență, este vorba despre crearea unei uniuni a stabilității, în completarea unei uniuni a solidarității și a responsabilității. S-au făcut pași importanți – adeseori în condiții financiare, economice și politice dintre cele mai dificile – pentru a pune bazele temporare și per-manente ale unei astfel de uniuni a stabilității.

O supraveghere mai atentă a politicilor economice și fiscale de către UE

Pentru a consolida guvernanța economică în Uniunea Europeană, Comisia a prezentat în 2010 șase propuneri legislative (8) (cunoscute sub numele de „pachetul de șase propuneri”) în vederea adoptării de către Parlamentul European și Consiliu. Patru dintre acestea urmăresc consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere și a cadrelor bugetare, în timp ce celelalte două pun accentul pe prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. În urma discuțiilor extinse în cadrul organelor legislative ale UE, pachetul a fost votat de Parlament la 28 septembrie și adoptat (9) de Consiliu la 8 noiembrie, intrând în vigoare la 13 decembrie 2011.

Pachetul are trei obiective principale.

� Primul obiectiv: acțiuni preventive și corective mai puternice, printr-un Pact de stabilitate și de creștere consolidat și printr-o coordonare bugetară aprofundată. Acest lucru se realizează printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naționale, acordându-se, printre altele, mult mai multă atenție reducerii datoriei, precum și prin introducerea unor cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale. Noul sistem oferă o mai mare transparență, alături de norme mai stricte și o mai bună aplicare a legislației.

� Al doilea obiectiv: prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Se creează un nou mecanism de supraveghere, pentru a se identifica și corecta dezechilibrele mult mai devreme, inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori.

� Al treilea obiectiv: consolidarea aplicării legislației. Atât Pactul de stabilitate și de creștere, cât și noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susținute de posibilitatea de impunere a unor sancțiuni financiare progresive statelor membre din zona euro, mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi. În plus, aplicarea legislației este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. Cu alte cuvinte, în cazul în care Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului, aceasta este considerată adoptată, cu excepția cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre.

În pofida faptului că acest nou pachet legislativ va reprezenta baza unui sistem de guvernanță economică mai coerent în Europa, inclusiv pentru zona euro, amploarea și profunzimea crizei au determinat Comisia să propună, în ultima parte a anului 2011, și alte reforme legislative.

Euro a construit punți între cele 17 state membre ale zonei euro și este o monedă de interes mondial

© D

igita

l Vis

ion/

Get

ty Im

ages


Consolidarea în continuare a supravegherii economice și bugetare în zona euroÎn noiembrie, Comisia a înaintat propuneri privind două noi regulamente, desti-nate să consolideze supravegherea zonei euro și să ducă mai departe elementele convenite deja în cadrul setului de măsuri legislative reprezentat de „pachetul de șase măsuri”. Dată fiind interdependența mai mare a țărilor din zona euro, lucru demonstrat atât de clar de criza actuală, Comisia a propus consolidarea atât a coordonării, cât și a supravegherii proceselor bugetare în cazul tuturor statelor membre din zona euro, în special al celor cu deficite bugetare excesive, care se confruntă cu instabilitate financiară sau sunt expuse în mod serios riscului de instabilitate financiară ori al celor care fac obiectul unui program de asistență financiară.

Prin regulamentul propus de consolidare a supravegherii politicilor bugetare ale statelor membre din zona euro ar urma să se impună acestor țări să își prezinte proiectele de buget în același timp, în fiecare an, și să se acorde Comisiei dreptul de a le evalua și, dacă este necesar, de a emite un aviz cu privire la acestea. Comisia ar putea solicita ca proiectele să fie revizuite, în cazul în care consideră că acestea încalcă grav obligațiile politice stabilite în Pactul de stabilitate și de creștere. toate aceste etape vor fi realizate în mod public, pentru a se asigura o transparență totală. Proiectul de text legislativ propune, de asemenea, o monito-rizare mai atentă și cerințe în materie de raportare pentru țările din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv, care trebuie aplicate constant pe parcursul întregului ciclu bugetar. În plus, statele membre din zona euro ar urma să aibă obligația de a înființa consilii fiscale independente și de a-și baza bugetele pe previziuni independente.

Prin regulamentul propus de consolidare a supravegherii economice și fiscale a țărilor din zona euro care se confruntă sau riscă să se confrunte cu instabilitate financiară gravă ar urma să se asigure faptul că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistență financiară sau expuse unui risc grav de insta-bilitate financiară este solidă, urmează proceduri clare și este încorporată în legislația UE. Comisia ar urma să fie în măsură de a decide dacă un stat membru care se confruntă cu dificultăți majore cu privire la stabilitatea sa financiară ar trebui să facă obiectul unei supravegheri sporite. Consiliul va putea să emită o recomandare prin care să invite sstatele membre respective să adopte măsuri corective.

Menținerea FESF și a MESF

Criza economică a exercitat o presiune importantă asupra finanțelor publice, crescând nivelul deficitelor și al datoriei publice în toate statele membre. Pe lângă aceasta, evoluția datoriei suverane a devenit un motiv serios de îngrijorare începând din 2010 și a întrerupt accesul anumitor state membre din zona euro la finanțarea sustenabilă a datoriei suverane de pe piață.

Pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu și pentru a sprijini în mod individual statele membre care se confruntă cu dificultăți financiare grave și/sau cu presiuni puternice din partea pieței, în 2010 au fost create două mecanisme temporare de soluționare a crizelor, cu o capacitate cumulată de creditare de 500 miliarde EUR. În cursul anului 2011, Irlanda și Portugalia au beneficiat de asistență financiară prin intermediul acestor mecanisme, în timp ce Grecia a beneficiat de un acord bilateral de creditare creat special în acest scop. Aceasta a fost o expresie lipsită de orice echivoc a interesului comun și a solidarității în cadrul zonei euro. În cursul anului, Banca Centrală Europeană a jucat un rol semnificativ în ceea ce privește asigurarea de lichiditate pe piață (pentru detalii, a se vedea capitolul 5).


În 2011, s-a convenit materializarea integrală a capacității de 440 miliarde EUR a Fondului european de stabilitate financiară (FESF). Combinată cu suma maximă de 60 miliarde EUR disponibilă prin Mecanismul european de stabilizare finan-ciară (MESF), capacitatea totală de creditare a măsurilor de protecție europene s-a ridicat astfel la 500 miliarde EUR. În iulie 2011, șefii de stat sau de guvern au decis, în plus, creșterea flexibilității și a eficacității FESF prin scăderea ratelor de creditare, pentru a mări sustenabilitatea datoriei statelor membre și pentru prelungirea scadențelor.

Mai târziu în același an s-au convenit, de asemenea, orientări privind o serie de noi instrumente destinate FESF (care se vor aplica, de asemenea, viitorului meca-nism permanent – MES). Aceste noi instrumente fac ca FESF să fie capabil de a participa la programe preventive (prin intermediul unor linii de credit preventive), să acorde credite în vederea recapitalizării instituțiilor financiare și să întreprindă intervenții pe piața primară și pe cea secundară. termenii de referință ai FESF au fost stabiliți și aprobați pentru două opțiuni pentru maximizarea resurselor aces-tuia, dar rămân de făcut eforturi suplimentare pentru ca acesta să devină pe deplin funcțional, iar o serie de proceduri tehnice și juridice nu au fost încă puse la punct. Aceste opțiuni prevăd fie emiterea de certificate de protecție parțială la momentul unor noi emisiuni de obligațiuni, fie punerea în comun a resurselor publice și private în cadrul unuia sau al mai multor fonduri de coinvestiție.

În fine, șefii de stat sau de guvern au fost de acord cu majoritatea modificărilor aduse tratatului MES revizuit și au stabilit un nou obiectiv – intrarea în vigoare a Mecanismului european de stabilitate (MES), care va înlocui FESF, în luna iulie 2012, cu un an mai devreme decât fusese planificat inițial. În acord cu Analiza anuală a creșterii din ianuarie 2011 a Comisiei, această abordare cuprinzătoare, împreună cu toate măsurile suplimentare, vor asigura existența unor mijloace de protecție adecvate la nivelul Uniunii Europene și, mai specific, la nivelul zonei euro, pentru a face față crizei actuale și pentru a rămâne pregătiți în cazul unor crize viitoare.

Semnarea Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) la 11 iulie 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


GreciaProgramul de asistență pentru Grecia din 2010, realizat de statele membre din zona euro și FMI, în valoare de 110 miliarde EUR, a trebuit să fie completat cu un al doilea program pentru Atena, implicând suplimentarea finanțării publice și o contribuție substanțială din partea deținătorilor de obligațiuni din sectorul privat. la summitul UE din 26 octombrie, statele membre din zona euro s-au angajat să pună la dispoziție o sumă de până la 100 miliarde EUR drept finanțare suplimen-tară pentru cel de al doilea program. În plus, s-a convenit că investitorii privați vor contribui printr-un schimb benevol de obligațiuni, cu o rată nominală de actuali-zare de 50 % aplicată la datoria Greciei deținută de aceștia. Statele membre din zona euro ar urma să contribuie cu până la 30 miliarde EUR pentru reeșalonarea datoriilor. Obiectivul este asigurarea unei reduceri a datoriei Greciei până în 2020 de la valoarea actuală de circa 160 % din PIB până la 120 % din PIB.

PREzENtARE GENERAlă A SUMElOR PlătItE, ÎN MIlIARDE EUR

Plăți zona euro FMI total

mai 2010 14,5 5,5 20,0

septembrie 2010 6,5 2,5 9,0

dec. ’10/ian. ’11 6,5 2,5 9,0

martie 2011 10,9 4,1 15,0

iulie 2011 8,7 3,3 12,0

decembrie 2011 5,8 2,2 8,0

total 52,9 20,1 73,0

Grupul operativ pentru GreciaDupă cum s-a convenit cu autoritățile grecești, s-a creat un grup operativ la nivelul Comisiei, care și-a început activitatea în septembrie. Scopul acestuia este de a oferi Greciei asistența tehnică de care are nevoie pentru a pune în aplicare cu succes programul de ajustare UE/FMI și pentru a accelera absorbția fondurilor europene. Grupul lucrează la proiecte specifice, identificate în colaborare cu Grecia, și se concentrează pe creștere economică, competitivitate și ocuparea forței de muncă. Acesta urmează să prezinte autorităților din Grecia și Comisiei Europene rapoarte trimestriale privind progresele înregistrate.

Pachetele de asistență pentru Irlanda și PortugaliaIrlanda și Portugalia primesc sprijin financiar în cadrul pachetelor de asistență puse la dispoziție în comun de UE (prin MESF – Mecanismul european de stabili-zare financiară), FESF (Fondul european de stabilitate financiară) și FMI (Fondul Monetar Internațional).

irlandaSprijinul financiar este pus la dispoziție prin intermediul unui program negociat în noiembrie 2010 de către Comisie și FMI, în strânsă legătură cu BCE, pe de o parte, și autoritățile irlandeze, pe de altă parte.

Programul de asistență din partea UE/FESF/FMI pentru Irlanda are o valoare de până la 85 miliarde EUR pe o perioadă de trei ani, incluzând o contribuție de 17,5 miliarde EUR din partea trezoreriei irlandeze și a Fondului național de rezervă pentru pensii, precum și împrumuturi bilaterale din partea Regatului Unit, a Suediei și a Danemarcei.



Plăți UE (MESF) FESF FMI (*)

ianuarie 2011 5,0 5,62

februarie 2011 3,3

martie 2011 3,4

mai 2011 3,0 1,58

septembrie 2011 2,0 1,48

octombrie 2011 0,5

noiembrie 2011 3,0

decembrie 2011 3,91

total 13,9 6,3 12,59 (**)

(*) Echivalentul în EUR al drepturilor speciale de tragere la data efectuării plății.(**) Echivalentul unor drepturi speciale de tragere de 11,05 miliarde. Echivalentul în EUR la cursul

de schimb de la 15 decembrie 2011: 13,07 miliarde EUR.

portugaliaSprijinul financiar este pus la dispoziție prin intermediul unui program de ajustare economică negociat în mai 2011 de către Comisie și FMI, în strânsă legătură cu BCE, pe de o parte, și autoritățile portugheze, pe de altă parte.

Programul de asistență din partea UE/FESF/FMI pentru Portugalia are o valoare de până la 78 miliarde EUR pe o perioadă de trei ani.


Plăți UE (MESF) FESF FMI (*) total

mai 2011 1,75 6,45 8,2

iunie 2011 4,75 5,8 10,55

septembrie 2011 5,0 3,98 8,98

septembrie 2011 2,0 2,0

octombrie 2011 0,6 0,6

decembrie 2011 2,90 2,90

total 14,1 5,8 13,33 (**) 33,23

(*) Echivalentul în EUR al drepturilor speciale de tragere la data efectuării plății.(**) Suma totală exprimată în drepturi speciale de tragere: 11 503 miliarde. Echivalentul în EUR

la cursul de schimb de la 19 decembrie 2011: 13,6 miliarde EUR.

Un mecanism permanent – Mecanismul european de stabilitate (MES)

În 2011 s-a ajuns la un acord și cu privire la un cadru permanent de soluționare a crizelor, a cărui intrare în vigoare este vizată pentru mijlocul anului 2013. Cu toate acestea, în urma renegocierilor desfășurate în cursul anului s-a convenit devansarea mecanismului până la mijlocul anului 2012, pentru a constitui un sistem de protecție mai solid și mai eficient.

la 11 iulie 2011, miniștrii de finanțe ai celor 17 țări din zona euro au semnat tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (10) (MES). MES va prelua sarcinile care le revin în prezent mecanismelor temporare – Fondul euro-pean de stabilitate financiară (FESF) și Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). Eforturile de actualizare a tratatului erau încă în curs de desfășurare în luna decembrie 2011, împreună cu decizia Consiliului European din decembrie de devansare a MES până la mijlocul anului 2012.

un voluM Mai Mare de creditareMecanismul european de stabilitate va avea o capacitate efectivă de creditare de 500 miliarde EUR: un capital total subscris de 700 miliarde EUR, din care 80 miliarde EUR sub formă de capital vărsat, iar 620 miliarde EUR sub formă de capital subscris nevărsat, provenind în totalitate de la statele membre din zona euro.


Accesul la sprijin financiar prin intermediul MES, inclusiv la acordarea de împru-muturi, va face obiectul unor condiții stricte de politică, în cadrul unui program de ajustare macroeconomică și pe baza unei analize riguroase a sustenabilității datoriei publice, efectuată de Comisie împreună cu Fondul Monetar Internațional, în colaborare cu Banca Centrală Europeană.

Eforturi concertate împotriva crizeiliderii UE s-au întrunit în mod repetat în decursul anului, fie în cadrul Consiliului European, fie în cel al Eurogrupului, summituri majore având loc la 11 martie, 21 iulie, 23 și 26 octombrie, precum și la 8-9 decembrie. Aceștia și-au reafirmat angajamentul în favoarea monedei euro și în direcția oricăror acțiuni necesare pentru asigurarea stabilității financiare a zonei euro și a statelor membre care fac parte din aceasta.

S-a convenit în privința dezvoltării unor noi instrumente de stabilizare pentru zona euro, pentru a îmbunătăți eficacitatea FESF și a MES și pentru a preveni riscurile de contagiune.

Dată fiind continuarea turbulențelor pe piețele financiare, importanța consolidării bugetare și a reducerii datoriilor a rămas crucială, pentru a asigura sustenabili-tatea finanțelor publice și a restabili încrederea. liderii UE au convenit în privința unor domenii de acțiune urgente, care fuseseră propuse de Comisie în foaia de parcurs pentru stabilitate și creștere (11): dificultățile cu care se confruntă Grecia, consolidarea guvernanței la nivelul zonei euro, recapitalizarea în continuare a băncilor europene, politici de stimulare a creșterii.

A existat, de asemenea, un angajament deplin din partea tuturor statelor membre în direcția punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul primului semestru european și a concentrării cheltuielilor publice pe domeniile susceptibile să genereze creștere economică.

În luna octombrie, comisarul Olli Rehn a fost numit vicepreședinte al Comisiei cu responsabilități specifice privind afacerile economice și monetare și moneda euro, având un rol crescut în materie de coordonare, supraveghere și punere în aplicare a guvernanței economice în zona euro.

Olli Rehn (dreapta) a fost numit vicepreședinte al Comisiei responsabil cu afacerile economice și

monetare și moneda euro. Aici, alături de

Jean-Claude Juncker, președintele Eurogrupului

© U

niun

ea E

urop

eană


În luna decembrie, Consiliul European a discutat consolidarea în continuare a coordonării politicilor fiscale, pe baza propunerilor prezentate de Herman van Rompuy, președintele Consiliului European, și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, împreună cu Jean-Claude Juncker, președintele Eurogrupului. Nu a existat un acord unanim, Regatul Unit având o opinie divergentă. Cu toate acestea, statele membre din zona euro și alte state membre au putut ajunge la un acord (12), sub rezerva consultării parlamentelor naționale, în privința unui „pact fiscal”, sub forma unui tratat interguvernamental care să stabilească reguli buge-tare mai stricte și să consolideze coordonarea economică. Obiectivul este ajungerea la un acord final privitor la noul tratat până în luna martie 2012.

Prioritate acordată creșterii economice și locurilor de muncătoate cele 27 de guverne din UE au fost de acord cu accelerarea măsurilor prio-ritare din domeniul creșterii și din cel al forței de muncă. Printre acestea se numără finalizarea integrării piețelor energetice ale UE, dezvoltarea unei infra-structuri mai bine conectate și atingerea unei eficiențe energetice sporite. Pentru mai multe detalii privind măsurile de stimulare a creșterii, a se vedea capitolul 2.

Obligațiuni europene de stabilitateCa parte a efortului în direcția unei guvernanțe mai stabile în zona euro și ca răspuns la o solicitare din partea Parlamentului European, Comisia a contribuit la sfârșitul lunii noiembrie la structurarea dezbaterii privitoare la obligațiunile europene prin publicarea unei cărți verzi privind obligațiunile de stabilitate (13), pentru a suscita dezbateri și consultări publice de amploare în privința chestiunilor în cauză. Aceasta analizează beneficiile și provocările potențiale aferente celor trei abordări privind emiterea comună de datorii în zona euro. Cartea verde stabilește efectele probabile ale fiecăreia dintre aceste abordări asupra costurilor de finanțare ale statelor membre, a integrării financiare europene, a stabilității piețelor financiare și a atractivității globale a piețelor financiare ale UE. Aceasta analizează, de asemenea, riscurile de hazard moral aferente fiecărei abordări, precum și implicațiile acestor obligațiuni în ceea ce privește modificarea tratatului. Pe de o parte, obligațiunile de stabilitate sunt considerate un potențial răspuns pe termen lung extrem de eficace la criza datoriei suverane, pe de altă parte există preocupări în sensul că acestea ar elimina stimulentul de piață pentru disciplină fiscală și ar încuraja hazardul moral. Comisia precizează că acțiunile în direcția introducerii unor obligațiuni de stabilitate ar fi viabile și de dorit doar în cazul în care s-ar lua simultan măsuri de consolidare a disciplinei bugetare. Amploarea consolidării trebuie să fie proporțională cu ambiția abordării alese.

Cartea verde a constatat că emiterea în comun de obligațiuni de stabilitate ar avea beneficii potențiale semnificative, și anume:

� perspectiva introducerii obligațiunilor de stabilitate ar putea ameliora rapid actuala criză a datoriilor suverane, deoarece statele membre ale căror titluri au un randament ridicat ar putea beneficia de bonitatea statelor membre ale căror titluri au un randament scăzut;

� obligațiunile de stabilitate ar spori reziliența sistemului financiar al zonei euro la viitoarele șocuri negative și ar consolida astfel stabilitatea financiară;

Reuniune crucială a liderilor europeni în decembrie

© U

niun

ea E

urop

eană


� acestea ar ameliora eficacitatea politicii monetare din zona euro;

� obligațiunile de stabilitate ar promova eficiența pieței obligațiunilor suverane din zona euro și, în general, a sistemului financiar al zonei euro;

� obligațiunile de stabilitate ar facilita investițiile de portofoliu în euro și ar contribui la un sistem financiar mondial mai echilibrat.

Utilizarea monedei euro

10 ani de când euro se află în buzunarele noastreData de 1 ianuarie 2002 a marcat introducerea bancnotelor și a monedelor euro în Uniunea Europeană, generând o aliniere fără precedent a politicilor monetare, precum și o cooperare mai strânsă între țările din zona euro. Cele 332 de milioane de oameni care folosesc moneda euro nu mai trebuie să suporte costuri supli-mentare pentru schimbul valutar, iar tranzacțiile transfrontaliere sunt mai transparente în prezent, ceea ce permite consumatorilor să compare prețurile între țările din zona euro.

estonia – cel de al 17-lea stat din zona euro

la 1 ianuarie, Estonia a adoptat euro ca monedă oficială, iar trecerea la noua monedă s-a petrecut fără probleme, conform planului. Moneda națională anterioară – coroana – a fost retrasă progresiv pe parcursul unei perioade de dublă circulație de două săptămâni, în care ambele monede au avut statut de mijloace legale de plată în acest stat membru.

Cetățenii și rezidenții din zona euro au ales prin vot modelul câștigător pentru noua monedă euro care va fi emisă de toate țările din zona euro în ianuarie 2012 pentru a comemora 10 ani de existență a bancnotelor și monedelor euro.

În mod normal, fiecare stat membru din zona euro emite monede euro cu un model național pe una dintre fețe. Este pentru a treia oară când toate țările din zona euro emit o monedă euro comemorativă cu un model comun. Acest lucru s-a produs pentru prima dată în 2007, pentru sărbătorirea celei de a 50-a aniver-sări a semnării tratatului de la Roma, și a doua oară în 2009, pentru sărbătorirea celei de a 10-a aniversări a uniunii economice și monetare. În 2012, se preconi-zează punerea în circulație a unui număr de circa 90 de milioane de monede care marchează 10 ani de la introducerea monedei euro.

Aproape 35 000 de persoane au votat în cadrul concursului online în urma căruia a fost ales modelul câștigător dintre cele cinci proiecte prezentate. Proiectele finaliste au fost selectate în prealabil de un juriu format din profesioniști, în urma unui concurs la care au participat cetățeni din întreaga zonă euro.

Proiectul câștigător simbolizează modul în care euro a evoluat în ultimii zece ani, căpătând o amploare mondială, și importanța acestuia în viața cetățenilor (suge-rată de siluetele care apar în desen), în domeniul comercial (nava), în cel indus-trial (fabrica) și în cel energetic (centralele eoliene).

andorra este pregătită să eMită propriile Monede euro

Ca urmare a unui acord monetar încheiat la mijlocul anului 2011 între Uniunea Europeană și Andorra,

principatul va putea să utilizeze euro ca monedă oficială și să își emită propriile monede. Principatul Andorra, care

nu are monedă oficială, a utilizat până acum euro ca monedă de facto, fără statut juridic oficial.

10 ani de când avem euro în buzunare! Pentru a

sărbători acest moment, a fost emisă o nouă monedă

comemorativă de 2 euro

© S

ven

Hop

pe/R

epor

ters

/DPA


serviciile financiare – o nouă arhitectură de supraveghere în acț iune

Criza financiară a evidențiat cât se poate de clar limitele și, uneori, deficiențele sistemului de supraveghere din Europa. Nu s-a putut detecta acumularea de riscuri excesive. Supravegherea și controlul nu au interve-nit la timp. Coordonarea dintre autoritățile naționale nu a fost nici pe departe optimă atunci când instituțiile financiare transnaționale s-au confruntat cu probleme, în ciuda faptului că aceste instituții deveneau din ce în ce mai numeroase. Răspunsul Uniunii în fața acestor probleme grave a fost introducerea unei arhitecturi de supraveghere complet noi, adaptată caracterului transnațional al tranzacțiilor financiare. În plus, Comisia a propus o serie întreagă de noi măsuri care au ca obiect agențiile de rating al creditelor, capitalul băncilor și reforma sectorului de audit.

Noi autorități de supraveghere

Cele trei noi autorități europene de supraveghere a activităților financiare – în domeniul bancar, al asigurărilor și, respectiv, al pensiilor – și-au început activi-tatea în ianuarie 2011, la câteva zile după lansarea Comitetului european pentru riscuri sistemice. Data de 1 ianuarie 2011 a marcat așadar un moment decisiv pentru sectorul financiar european.

Acest nou cadru este punctul central al reformelor financiare aflate în curs de desfășurare. El reprezintă fundamentul tuturor celorlalte reforme – de exemplu, cele care vizează agențiile de rating al creditelor, fondurile speculative, instru-mentele derivate și testele de stres. Împreună, aceste măsuri sunt destinate să stea la baza sistemului financiar, să le ofere consumatorilor mai multă protecție și să restabilească încrederea în rândul cetățenilor europeni.

Comitetul european pentru riscuri sistemice monitorizează întregul sector finan-ciar pentru a identifica eventualele probleme care ar putea da naștere unei crize în viitor. Acesta lucrează în strânsă colaborare cu noile autorități europene de supraveghere. Pe lângă coordonarea și monitorizarea autorităților naționale, aceste noi organisme vor colabora și cu alte autorități din întreaga lume, pentru a asigura o mai bună supraveghere la nivel mondial.

Teste de stres pentru bănci

Rezultatele primului test de stres realizat de noua Autoritate bancară europeană (ABE) în 90 de bănci din 21 de țări au fost comunicate la mijlocul lunii iulie.

testele de stres întreprinse de ABE peste tot în UE au fost mai riguroase decât cele realizate anterior. Mai precis, definiția capitalului a fost mai strictă, scenariile utilizate au fost mai grave și, pentru prima dată, s-a realizat un exercițiu aprofundat de evaluare inter pares pentru a asigura coerența și consecvența rezultatelor.

Cu toate acestea, la summitul zonei euro din octombrie s-a convenit recapitali-zarea în continuare a băncilor participante la testele de stres din 2011 la nivelul întregii UE (cu excluderea unui mic subgrup de bănci transnaționale) și garanții pentru finanțarea pe termen mediu. Aceste măsuri au fost un răspuns la solicită-rile la care sunt supuse astfel de bănci în urma deținerii de datorii suverane europene. la începutul lunii decembrie, ABE a publicat o recomandare formală, iar cifrele finale privitoare la recapitalizarea băncilor trebuie să răspundă situației actuale din UE prin recâștigarea stabilității și a încrederii piețelor.

trei noi autorități europene pentru supravegherea activităților financiareAutoritatea bancară europeană, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe și Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale au fost înființate pentru detectarea la timp a problemelor și pentru luarea de măsuri în timp util. Acestea și-au început activitatea la 1 ianuarie 2011.


Bănci mai puternice și mai responsabile în EuropaBăncile au fost în centrul crizei financiare cu care se confruntă economia mondială din 2007 încoace. Pierderile cauzate de criză băncilor europene între 2007 și 2010 sunt estimate la aproximativ 1 000 miliarde EUR sau 8 % din PIB-ul UE. În urma crizei lumea a învățat lucruri importante, iar greșelile din trecut nu trebuie să se mai repete. În acest scop, Comisia Europeană a inițiat în iulie 2011 propu-neri (14) care vizează modificarea comportamentului celor peste 8 000 de bănci care funcționează în Europa, în special în ceea ce privește reglementarea și supravegherea prudențială, ca urmare a aprobării de către G20, în noiembrie 2010, a așa-numitului acord „Basel III”, la care au ajuns organismele de regle-mentare internaționale în septembrie 2010. Obiectivul primordial al pachetului legislativ (format din „Regulamentul privind cerințele de capital” și „Directiva privind cerințele de capital” – CRR/CRD Iv) este consolidarea rezilienței sectorului bancar din UE, asigurându-se, în același timp, condițiile necesare pentru ca băncile să finanțeze în continuare activitatea și creșterea economică.

După adoptarea propunerilor de către Parlament și Consiliu, băncile vor trebui să dețină un capital mai mare și de calitate mai bună, active mai lichide și să evite îndatorarea excesivă. Obiectivul este ca băncile să facă față mai bine șocurilor financiare și tensiunilor pe termen mai lung în materie de lichiditate, fiind în același timp supravegheate prin raportare la standarde mult mai stricte și mai consec-vente. În general, se estimează că noile norme prudențiale le vor impune băncilor din Uniune să adune capital suplimentar de aproximativ 460 miliarde EUR până la sfârșitul acestui deceniu. Acest preț care trebuie plătit este relativ mic, având în vedere faptul că se obține în schimb un sistem bancar mult mai sigur.

taxa pe tranzacțiile financiare

În septembrie 2011, Comisia a prezentat o propunere privind introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (15) (Ftt) pentru toate cele 27 de state membre ale UE, care trebuie să fie adoptată de Consiliu. taxa ar urma să se aplice tuturor tranzacțiilor cu instrumente financiare care au loc între instituții financiare, atunci când cel puțin una dintre părțile tranzacției este situată în UE. Ar urma să se aplice o taxă de 0,1 % în cazul tranzacționării de acțiuni și obligațiuni și o taxă de 0,01 % în cazul contractelor pe instrumente financiare derivate. În acest mod s-ar putea strânge aproximativ 57 miliarde EUR în fiecare an. Se propune ca taxa să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Comisia a propus o nouă taxă pe tranzacțiile financiare din două motive.

� În primul rând, pentru ca sectorul financiar să aibă o contribuție echitabilă într-un moment în care se impune ca statele membre să ia măsuri de consolidare bugetară și pentru a ajuta la soluționarea provocărilor comune. Sectorul financiar a jucat și el un rol în declanșarea crizei economice. Guvernele și cetățenii europeni în general au suportat costul vastelor planuri de salvare vizând sectorul financiar, finanțate din taxele plătite de contribuabili. În plus, sectorul financiar este actualmente subimpozitat în comparație cu alte sectoare. Prin această propunere s-ar genera importante venituri fiscale suplimentare, cu care sectorul financiar să contribuie la finanțele publice.

Testele de rezistență riguroase pentru bănci au

demonstrat necesitatea unei recapitalizări

semnificative

© J

ohn

Foxx

/Sto

ckby

te/G

etty

Imag

es


� În al doilea rând, un cadru coordonat la nivelul UE ar contribui la consolidarea pieței unice. În prezent, în 10 state membre se aplică o formă de taxă pe tranzacțiile financiare. Propunerea ar introduce noi cote minime de impozitare și ar armoniza diferite taxe existente aplicate tranzacțiilor financiare în UE. Aceasta ar contribui la reducerea denaturării concurenței în cadrul pieței unice, la descurajarea activităților comerciale cu grad mare de risc și la completarea măsurilor de reglementare destinate să asigure evitarea unor crize viitoare. Introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare ar conduce la apariția anumitor riscuri, precum incidența taxei (cu alte cuvinte cine suportă în ultimă instanță plata taxei), transferul instituțiilor financiare în alte țări, distorsiuni economice și pierderea potențială a competitivității. În vederea atenuării acestor riscuri, propunerea Comisiei include rate scăzute de taxare (diferențiate în funcție de grupa de produse), o bază de taxare foarte largă, prin taxarea tuturor tranzacțiilor dintre instituții financiare în cazul în care una dintre instituțiile implicate își are sediul fiscal în UE, și un domeniu de aplicare armonizat.

O taxă pe tranzacțiile financiare la nivelul UE ar consolida poziția UE de promo-vare a unor reguli comune pentru introducerea unei astfel de taxe la nivel global, în special prin intermediul G20. Problema a fost discutată la reuniunea G20 din noiembrie, de la Cannes.

Ajutor de stat pentru sectorul financiar

Comisia are, printre altele, rolul de controla acordarea ajutoarelor de stat, asigu-rându-se că acestea nu denaturează sau nu riscă să denatureze concurența prin favorizarea anumitor firme sau producerea anumitor bunuri, în măsura în care acest lucru afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

Statele membre au acordat sume imense de bani băncilor implicate în criza financiară și economică. Comisia s-a asigurat că acest lucru s-a petrecut cu respectarea unor condiții stricte și că a determinat restructurarea multor instituții financiare, conducând la un sector financiar mai sănătos și mai transparent.

În octombrie, Comisia a publicat o analiză (16) a efectelor normelor din domeniul ajutorului temporar de stat adoptate în contextul crizei între septembrie 2008 și sfârșitul lui 2010. După cum s-a demonstrat din această analiză, controlul ajutoarelor de stat s-a dovedit a fi un instrument esențial de coordonare pentru a asigura eficacitatea pachetelor de măsuri de salvare ale statelor membre și a contribuit, de asemenea, la sustenabilitatea finanțelor publice.

ajutoare pentru seCtorul banCar utilizate, exprimate Ca parte din întregul seCtor banCarStatele membre au utilizat peste 10 % din piB-ul ue sub formă de ajutoare de stat pentru a reinstaura stabilitatea financiară și funcționarea normală a piețelor financiare, inclusiv continuarea accesului la credit pentru întreprinderile din ue.

noi venituri pentru bugetul ueVeniturile provenite din taxa pe tranzacții financiare, în cazul în care aceasta este adoptată, ar fi împărțite între UE și statele membre. O parte din acestea ar putea fi utilizate ca o resursă proprie a UE, ceea ce ar permite reducerea contribuțiilor naționale.

ajutor sub formă de garanții (*) sau lichidități (**) (%)

ajutor sub formă de recapitalizare sau salvare a activelor (%)

ajutor total per stat membru (în miliarde eur)

(*) Garanție pentru obligațiuni recent emise.(**) doar date din 2008-2009.

Sursa: serviciile Comisiei; BCE.

11,8

8,9

8,0

5,6

4,33,8 3,8

3,3 3,1 2,9 2,8

1,60,9

0,50,1 < 0

,0

EL IE LV SI NL AT DE DK UK ES BE SE HU FR CY PT LU IT FI

58 117 2 3 95 40 282 36 295 98 32 23 3 141 2 5 4 4 0

Media UE: 2,94 %— 1,96 % pentru ajutor sub formă de garanții/lichidități— 0,98 % pentru ajutor sub formă de recapitalizare/ salvare a activelor

octombrie 2008-decembrie 2010% din activele totale 2009 ale sectorului financiar al statelor membre

2,52,0 2,0


Controlul ajutoarelor de stat a atenuat cu succes denaturările concurenței decur-gând din ajutoarele ocazionate de criză. De asemenea, controlul ajutoarelor de stat a determinat sectorul financiar să se restructureze și să împartă povara financiară a salvării sale cu contribuabilii. Băncile trebuie să remunereze și, în cele din urmă, să ramburseze ajutorul primit. Comisia a impus măsuri severe băncilor care au primit sume mari de bani, cum ar fi dezinvestițiile și reducerea gradului de îndato-rare, pentru a le garanta sustenabilitatea pe termen lung fără ajutor de stat.

evoluția Spreadului euriBor-oiS și a Sprijinului SuB formă de ajutoare de Stat pentru SeCtorul finanCiar pe Care Statele memBre din zona euro S-au angajat Să le aCordeajutorul de stat a fost eficient pentru reducerea instabilității financiare

norMele privind ajutorul teMporar de stat vizând sprijinirea sectorului financiar

În perioada octombrie 2008-iulie 2009, Comisia a publicat, în cadrul a patru comunicări, principiile care se vor aplica la garanțiile de stat pentru datoriile băncilor,

recapitalizări, măsuri de salvare a activelor depreciate și ajutoare pentru restructurare.

Spreadul euribor-oiS (*) măsoară încrederea instituțiilor bancare în omologii lor – un spread ridicat indică un nivel scăzut de încredere. el este un indicator indirect al sănătății sistemului bancar.

(*) Spread între euribor (rata pe piața interbancară) și oiS (indicele swap pe rata dobânzii overnight – Overnight Index Swap)

Sursa: Ecowin, serviciile Comisiei.

Cadrul temporar de ajutor pentru economia reală a completat cadrul pentru o reacție rapidă și coordonată în timpul crizei. Cu toate că adoptarea sa a fost limitată, el a constituit o plasă de siguranță utilă, care a permis un răspuns adaptat dificultăților create de turbulențele financiare.

În total, ajutorul acordat efectiv de statele membre de-a lungul perioadei în cauză (octombrie 2008-decembrie 2010) s-a ridicat la 1 240 miliarde EUR, reprezentând 10,5 % din PIB-ul UE și 2,9 % din activele totale ale sectorului financiar din UE.

2007 2008 2009 2010

40

0

20

60

80

100

120

140

160

180

200

400

0

200

600

800

1 000

1 200

1 400

miliarde EUR

criza Northern Rock

falimentul Lehman Brothers

Rezultatele testelor de rezistență

Punct de bază

Anul

Spread Euribor-OIS (*)

Ajutoare (referitoare la active și pasive) pe care statele membre

din zona euro s-au angajat să le acorde


la 1 decembrie, Comisia a actualizat și a prelungit normele temporare privind ajutorul de stat temporar referitoare la instituțiile financiare pe timpul crizei. Principalele dispoziții explică maniera în care se poate garanta remunerarea corespunzătoare a statului în cazul în care statele membre decid să își recapita-lizeze băncile utilizând instrumente, cum ar fi acțiunile ordinare, a căror remune-rare nu este fixată în prealabil. Decizia privind această prelungire a fost luată din cauza tensiunilor de pe piețele datoriilor suverane, care au supus băncile din Uniune unor presiuni reînnoite. Normele vor ajuta la punerea în aplicare a pache-tului în privința căruia Consiliul European și-a dat acordul în octombrie, în vederea restabilirii încrederii și a continuării restructurărilor necesare ale sectorului. Acestea se vor aplica atât timp cât va fi necesar, având în vedere condițiile pieței.

Vânzarea în lipsă și swapurile pe riscul de credit

Acordul Parlamentului și al Consiliului a reprezentat un pas important spre o mai mare stabilitate, transparență și responsabilitate pe piețele tranzacțiilor de vânzare în lipsă și ale swapurilor pe riscul de credit suveran. De la data intrării în vigoare a acestui regulament (17), autoritățile de reglementare vor avea posibili-tatea de a reacționa într-o manieră mai coordonată și mai eficace în cazul în care vânzarea în lipsă riscă să afecteze stabilitatea piețelor.

Propuneri adoptate de Uniunea Europeană

Propuneri ale Comisiei în curs de discutare în Parlament și Consiliu

(*) http://ec.europa.eu/internal_market/finances/policy/map_reform_en.htm

(**) Propuneri în cadrul G20.

ProgramUl dE rEglEmEntări financiarE al comisiEi EUroPEnE în contExtUl crizEi financiarE și al angajamEntElor lUatE în cadrUl g20

rEformE ProPUsE dE comisia EUroPEană, adoPtatE și în cUrs dE adoPtarE dE ParlamEntUl EUroPEan și dE consiliU

Bănci și întrEPrindEri dE asigUrarE PIEȚE FINANCIARE CONSUMATORI

iulie 2010Directiva CRD III: norme noi privind

remunerarea, cerințele prudențiale și guvernanța instituțiilor financiare

Revizuirea directivei privind sistemele de garantare a depozitelor (*)

Revizuirea directivei privind sistemele de compensare a investitorilor

septembrie 2010Introducerea Comitetului european pentru riscuri sistemice și a autorităților europene de supraveghere pentru bănci, valori mobiliare și

piețe și asigurări (*)

Regulamentul privind instrumentele financiare derivate extrabursiere (*)

Regulamentul privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe

riscul de credit (**)

octombrie 2010Directiva privind fondurile speculative și

fondurile de capital privat

decembrie 2010Reformele agențiilor de rating al creditelor

(partea 2) (*)Regulamentul SEPA (Zona unică de

plăți în euro)

martie 2011 Directiva privind creditul ipotecar

iulie 2011Revizuirea Directivei privind cerințele de capital

(CRD IV) (*)Recomandarea privind accesul la un

cont bancar de bază

octombrie 2011Revizuirea Directivei privind piețele instrumentelor financiare (Mifid) și noi măsuri

privind abuzul de piață (*)

Revizuirea directivelor contabile și a directivei privind transparența

noiembrie 2011 Reformele agențiilor de rating al creditelor (partea 3) (*)

Reforma sectorului auditului

decembrie 2011Propunere de sistem pentru operațiuni

cu capital de risc

http://ec.europa.eu/internal_market/finances/policy/map_reform_en.htm

http://ec.europa.eu/internal_market/finances/policy/map_reform_en.htm


piețele financiare și bursele

Comisia a prezentat propuneri (18) de revizuire a directivei privind piețele de instrumente financiare (Mifid), care vizează o mai mare eficiență și transparență a piețelor financiare, în special prin îmbunătățirea supravegherii piețelor mai puțin reglementate și prin abordarea problemei volatilității excesive a prețurilor pe piețele instrumentelor derivate pe mărfuri. Comisia a propus, de asemenea, un regulament (19) privind abuzul de piață și o directivă (20) care să asigure sancțiuni penale eficace la nivel european pentru utilizările abuzive ale informațiilor privi-legiate și manipulările pieței. Aceste propuneri au la bază concluziile desprinse în urma recentelor crize financiare și încurajează punerea în practică a acordului G20 din cadrul summitului de la Pittsburgh din 2009.

agențiile de rating de credit

Comisia a adoptat, la mijlocul lunii noiembrie 2011, două propuneri (21) referitoare la reglementarea mai strictă a agențiilor de rating de credit (ARC). ARC sunt actori majori pe piețele financiare actuale, întrucât activitățile de rating au un impact direct asupra investitorilor, a debitorilor, a emitenților și a guvernelor. De exemplu, o scădere a ratingului unei companii poate avea consecințe privind capitalul pe care o bancă trebuie să îl dețină, iar o scădere a ratingului datoriei suverane crește costurile la care o țară se poate împrumuta. În pofida adoptării unei legislații europene privind agențiile de rating de credit în 2009 și 2010, evoluțiile recente în contextul crizei datoriilor din zona euro au arătat că actualul cadru de reglementare este insuficient.

Proiectul de directivă și proiectul de regulament privind ARC vizează patru obiec-tive principale:

� eliminarea posibilității ca instituțiile financiare să se bazeze exclusiv și în mod mecanic pe ratingurile creditelor atunci când realizează investiții;

� creșterea transparenței și a frecvenței ratingurilor datoriei suverane;

� creșterea diversității și a independenței agențiilor de rating de credit, pentru a elimina conflictele de interese;

� responsabilizarea agențiilor de rating de credit în raport cu ratingurile pe care le acordă.

O taxă pe tranzacțiile financiare ar însemna un

impozit pe toate tranzacțiile dintre

instituțiile financiare

Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și

servicii, a inițiat o serie de noi măsuri pentru a

consolida reglementările din sectorul financiar

© S

tock

byte

/Get

ty Im

ages

© U

niun

ea E

urop

eană

© S

tock

byte

/Get

ty Im

ages

© U

niun

ea E

urop

eană


NotE(1) http://ec.europa.eu/europe2020/tools/monitoring/annual_growth_

survey_2011/index_ro.htm

(2) http://www.european-council.europa.eu/home-page/highlights/pact-for-the-stability-of-the-euro-area.aspx?lang=ro

(3) http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro.pdf

(4) http://ec.europa.eu/europe2020/tools/monitoring/recommendations_2011/index_ro.htm

(5) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/11/566&format=HtMl&aged=1&language=EN&guilanguage=en

(6) Comunicarea Comisiei – Analiza anuală a creșterii pe 2012 [COM(2011) 815].

(7) Analiza anuală a creșterii – Anexa 3 – Proiect de raport comun privind ocuparea forței de muncă [COM(2011) 11].

(8) http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/index_en.htm

(9) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/124882.pdf

(10) tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES), http://www.european-council.europa.eu/media/582311/05-tesm2.en12.pdf

(11) Comunicarea Comisiei – O foaie de parcurs pentru stabilitate și creștere [COM(2011) 669].

(12) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/126683.pdf

(13) Carte verde privind fezabilitatea introducerii obligațiunilor de stabilitate [COM(2011) 818].

(14) Propunere de directivă cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a societăților

de investiții [COM(2011) 453] și Propunere de regulament privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții [COM(2011) 452].

(15) Propunere de directivă a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzacțiile financiare [COM(2011) 594].

(16) Document al Comisiei – Efectele normelor din domeniul ajutorului de stat temporar adoptate în contextul crizei economice și financiare [SEC(2011) 1126].

(17) Propunere de regulament privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit [COM(2010) 482].

(18) Propunere de directivă privind piețele instrumentelor financiare [COM(2011) 656].

(19) Propunere de regulament privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (abuzul de piață) [COM(2011) 651].

(20) Propunere de directivă privind sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței [COM(2011) 654].

(21) Propunere de regulament privind agențiile de rating de credit [COM(2011) 747] și Propunere de directivă de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și privind administratorii fondurilor de investiții alternative în ceea ce privește încrederea excesivă acordată ratingurilor de credit [COM(2011) 746].

(22) Propunere de regulament privind cerințele specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public [COM(2011) 779] și Propunere de directivă privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate [COM(2011) 778].

Reforma auditului

la sfârșitul lunii noiembrie, Comisia a adoptat două propuneri (22) care vizează să amelioreze calitatea auditurilor legale din UE și să restabilească încrederea în situațiile financiare auditate, în special cele ale băncilor, ale societăților de asigu-rare și ale marilor companii cotate la bursă. Propunerile vor clarifica rolul audito-rilor și vor introduce norme mai stricte pentru consolidarea independenței audito-rilor, precum și pentru promovarea unei mai mari diversități pe piața de audit actuală, caracterizată de un grad ridicat de concentrare. Comisia propune totodată crearea unei piețe unice, ceea ce ar permite auditorilor ca, odată ce au fost autorizați într-un stat membru, să își poată exercita liber și fără impedimente profesia oriunde în Europa. Există, de asemenea, propuneri pentru o abordare mai consolidată și mai coordonată a supravegherii auditorilor în UE.

http://ec.europa.eu/europe2020/tools/monitoring/annual_growth_survey_2011/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/tools/monitoring/annual_growth_survey_2011/index_ro.htm

http://www.european-council.europa.eu/home-page/highlights/pact-for-the-stability-of-the-euro-area.aspx?lang=ro

http://www.european-council.europa.eu/home-page/highlights/pact-for-the-stability-of-the-euro-area.aspx?lang=ro

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro.pdf

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro.pdf

http://ec.europa.eu/europe2020/tools/monitoring/recommendations_2011/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/tools/monitoring/recommendations_2011/index_ro.htm

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/11/566&format=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=en

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/11/566&format=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=en

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/index_en.htm

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/124882.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/124882.pdf

http://www.european-council.europa.eu/media/582311/05-tesm2.en12.pdf

http://www.european-council.europa.eu/media/582311/05-tesm2.en12.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/126683.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/126683.pdf

Capitolul 2

O creștere mai puternică

RAPORt GENERAl 2011

Strategia Europa 2020 este agenda comună economică a UE pentru creștere pe parcursul următorilor 10 ani. Aceasta stabilește obiective și priorități clare la nivel european și național pentru a impulsiona creșterea Europei în următorul deceniu. Strategia abordează atât problemele pe termen scurt legate de criză, cât și necesitatea unor reforme structurale prin măsuri de stimulare a creșterii pentru a pregăti economia Europei pentru provocările viitoare. Ea este monitorizată în contextul semestrului european descris la capitolul 1.

Piața unică este un element esențial al strategiei Europa 2020. Stimularea potențialului său va constitui motorul economiei europene, va susține în continuare agenda pentru creștere, va duce la eficientizarea serviciilor și a industriei, va deschide noi oportunități pentru comerț internațional și va aduce oportunități noi și mai bune de ocupare a unui loc de muncă.

Toate acțiunile Uniunii sunt susținute prin bugetul său – acum mai concentrat decât oricând asupra agendei pentru creștere – în timp ce noile propuneri pentru bugetul multianual pentru perioada 2014-2020 sunt calibrate în așa fel încât politicile europene să producă un maximum de valoare adăugată.©

Glo

wim

ages

/Get

ty Im

ages


politicile ue pentru creștere – europa 2020

Strategia europa 2020 (1) constă în cinci obiective pentru 2020 – pentru a acționa ca un catalizator al eforturilor depuse până la sfârșitul deceniului în domenii cri-tice pentru viitorul ue: ocuparea forței de muncă, inovare, climă/energie, educație și incluziune socială. obiectivele sunt convenite pentru ue în ansamblu și au fost traduse în obiective naționale de către fiecare stat membru în cadrul programului său național de reformă.

� 75 % din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă

� 3 % din piB-ul ue ar trebui investit în cercetare și dezvoltare

� ue ar trebui să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990 sau cu 30 % dacă există condiții favorabile în acest sens, să își sporească eficiența energetică cu 20 % și să crească ponderea energiilor regenerabile în consumul total de energie la 20 %

� ponderea abandonului școlar timpuriu ar trebui să fie sub 10 %, iar cel puțin 40 % din generația tânără ar trebui să aibă o licență sau o diplomă de învățământ superior

� numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui să scadă cu 20 de milioane

Strategia europa 2020 este completată prin șapte inițiative emblematice care combină acțiuni la nivelul ue și la nivelul statelor membre privind aspecte-cheie legate de prioritățile din strategia europa 2020 și care vizează sprijinirea atinge-rii obiectivelor: „tineretul în mișcare”, „o agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”, „platforma de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale”, „o uniune a inovării”, „agenda digitală”, „o politică industrială integrată adaptată erei globa-lizării” și „utilizarea eficientă a resurselor”.

pentru a se obține maximum din agenda pentru creștere, se utilizează întreaga gamă de politici sociale și economice. acestea variază de la îmbunătățirea funcționării pieței forței de muncă și până la potențialul ue de a inova mai mult, îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor, îmbunătățirea nivelului educațional și contribuția la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale.

europa 2020 – educație și formare

promovarea inovării și creșterii necesită disponibilitatea unei forțe de muncă bine formate profesional și competente. o populație bine educată și formată este necesară și pentru rezolvarea problemelor provenite din schimbările demografice și pentru incluziunea socială în europa. din aceste motive, investiția în educație de calitate, în învățare pe tot parcursul vieții și în formare este esențială pentru realizarea obiectivelor legate de creștere ale strategiei europa 2020.

educația preșcolarăSistemele de educație și îngrijire pentru copii mai mici decât vârsta obligatorie pentru școlarizare variază în diferite țări; statele membre cooperează pentru dezvoltarea unei oferte „pre-primare” sau „preșcolare” în întreaga ue. în februarie 2011, Comisia a stabilit aspectele esențiale pentru viitoarea cooperare europeană în educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică, având drept scop îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor de la naștere și până la începutul școlarizării obligatorii, după cum au fost expuse în comunicarea „educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine” (2). în mai 2011, miniștrii educației din ue au aprobat aceste planuri și au lansat un proces de cooperare politică la nivel european.

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0066:FIN:RO:PDF



31O C R E Ș t E R E M A I P U t E R N I C ă

părăsirea timpurie a școliiCombaterea părăsirii timpurii a școlii reprezintă o problemă complexă care nu poate fi rezolvată doar prin politici de educație. Cu toate acestea, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii în europa cu doar 1 punct procentual ar produce aproape o jumătate de milion de tineri calificați în plus în fiecare an. Consiliul a susținut planul de acțiune al Comisiei în acest domeniu pentru promovarea unor strategii eficiente pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii care abordează politici de învățământ, tineret și politici sociale. acestea ar trebui să includă măsuri de prevenire, intervenție și compensare. Statele membre s-au angajat să elaboreze strategii cuprinzătoare, ținând cont de circumstanțele naționale, regio-nale și locale și integrându-le în programele lor naționale de reformă.

o nouă strategie de reformă pentru învățământul superior Ca parte a inițiativei „tineretul în mișcare”, Comisia europeană a publicat în sep-tembrie 2011 o strategie de reformă pentru sporirea numărului de absolvenți, îmbunătățirea calității activității de predare și valorificarea la maximum a posibilităților învățământului superior de a contribui la ieșirea economiei ue mai puternică din criză (3). Strategia identifică domeniile prioritare în care țările ue trebuie să facă mai mult pentru a atinge obiectivele comune de educație și stabilește modalitatea în care uniunea europeană poate să le sprijine politicile de modernizare. inițiativele la nivelul ue vor include un clasament universitar multi-dimensional care va informa mai bine studenții cu privire la cursurile care sunt cele mai bune pentru ei și un sistem de tip „erasmus pentru master” de garantare a împrumuturilor pentru studenți la master care urmează o diplomă completă de master într-o altă țară din ue.

erasmus pentru toțiComisia a propus în luna noiembrie un nou program: „erasmus pentru toți”. acesta ar permite ca până la 5 milioane de persoane să primească burse ue pentru a învăța, pentru a se forma sau pentru a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate între 2014 și 2020, aproape dublu față de situația din prezent.

tineretul în mișcare„tineretul în mișcare” (4) a stabilit modul în care ue poate atinge obiectivele europa 2020 prin desfășurarea de acțiuni în trei domenii la nivel național și european:

� îmbunătățirea sistemelor de educație și formare la toate nivelurile

� Consolidarea eforturilor politice pentru îmbunătățirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor

� Sporirea mobilității tinerilor în ue în scop educațional și pe piețele forței de muncă

pentru fiecare dintre aceste domenii, „tineretul în mișcare” are o agendă bogată care cuprinde recomandări concrete adresate statelor membre, noi inițiative legislative, sprijin pentru îmbunătățirea instrumentelor de informare destinate tinerilor și implicarea mai puternică a sectorului întreprinderilor.

Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, la WorldSkills Londra 2011, cel mai mare concurs internațional de competențe

© U

niun

ea E

urop

eană


în cursul anului, au fost elaborate mai multe inițiative specifice, inclusiv acțiunea „primul tău loc de muncă eureS”, pentru a permite tinerilor să ocupe posturi vacante, campania de informare „tineretul în mișcare”, cu implicarea activă a autorităților naționale și regionale și a sectorului întreprinderilor și acțiunea de sensibilizare „tineretul la lucru”, care stabilește contacte între tineri și întreprin-derile mici și mijlocii (imm-uri) pentru a favoriza recrutarea tinerilor de către imm-uri.

problema tot mai mare a șomajului în rândul tinerilor necesită o abordare parte-nerială între statele membre și Comisie și între acestea și partenerii sociali. iată de ce, Comisia a propus o inițiativă „oportunități pentru tineret” (5). această inițiativă se bazează pe două ramuri ale acțiunii ue: mobilizarea deplină a spriji-nului financiar al ue și consolidarea revizuirii politicilor și performanțelor naționale. Statele membre și ue își vor combina eforturile pentru utilizarea mai intensă a fondului social european pentru măsuri de ocupare a forței de muncă pentru tineret, pentru susținerea tranziției din învățământ în câmpul muncii și pentru susținerea mobilității tinerilor pe piața forței de muncă.

Comisia a subliniat că trebuie să se utilizeze mai bine fondurile existente care nu au fost încă angajate. Suma de 30 miliarde eur din fondul social european nu a fost încă angajată pentru proiecte care ar putea ajuta statele membre să creeze mecanisme de sprijin pentru tineri pe scară mai largă. în plus, se vor asigura 1,3 milioane eur pentru sprijin tehnic prin fondul social european pentru a spori numărul de programe de ucenicie.

o agendă pentru noi competențe și locuri de muncăContinuă să se elaboreze măsuri politice pentru abordarea problemelor pieței forței de muncă în temeiul inițiativei emblematice „o agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”. Se fac progrese semnificative în elaborarea celor 13 măsuri esențiale, precum panorama competențelor în ue, destinată să îmbunătățească transparența pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, lucrători, întreprinderi și/sau instituții publice prin oferirea unei previziuni actua-lizate a ofertei de competențe și a necesităților pieței forței de muncă până în 2020, precum și în ceea ce privește inițiativele sectoriale prevăzute în temeiul inițiativei emblematice, precum planul de acțiune privind forța de muncă în sectorul sănătății.

libera circulație a lucrătorilorlucrătorii calificați profesional au nevoie de o mai mare capacitate de a profita de dreptul lor la liberă circulație și de a obține un loc de muncă. Chiar dacă s-au făcut progrese, piața unică ar beneficia de pe urma unei mai mari mobilități a acestor lucrători. în acest sens, Comisia a realizat o consultare majoră cu privire la modalitățile de modernizare a directivei privind calificările profesionale (6). pe baza consultării, Comisia a prezentat propuneri de modificare a directivei până la sfârșitul anului.

Tineretul în mișcare – Parteneriatul dintre statele

membre și Comisie în vederea intensificării

utilizării Fondului social european pentru sprijinirea unor măsuri referitoare la locurile de muncă pentru

tineri a fost adus în atenție de președintele Barroso și

de dl László Andor, comisar pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și

incluziune

© U

niun

ea E

urop

eană


europa 2020 – incluziune socială

Strategia de creștere europa 2020 a desemnat pentru prima dată reducerea sărăciei drept obiectiv. liderii ue au promis să scoată din sărăcie și excluziune cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020. Sunt numeroase probleme de rezolvat: promovarea incluziunii active în societate și pe piața forței de muncă, combaterea excluziunii financiare și a supraîndatorării, eradicarea sărăciei copii-lor, asigurarea unei locuințe decente pentru fiecare, precum și eliminarea discri-minării și impulsionarea perspectivelor pentru persoanele cu handicap, minoritățile etnice, imigranți și alte grupuri vulnerabile.

Combaterea sărăciei și a excluziunii socialeîn condițiile în care peste 80 de milioane de persoane din ue se află în risc de sărăcie – inclusiv 20 de milioane de copii și 8 % din populația activă –, platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale a stabilit acțiuni pentru atingerea obiectivului ue de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale cu cel puțin 20 de milioane până în 2020, ca parte a strategiei europa 2020.

deși combaterea sărăciei și a excluziunii sociale se află în principal în sarcina guvernelor naționale, ue poate juca un rol de coordonare prin identificarea celor mai bune practici și promovarea învățării reciproce, stabilirea unor norme valabile pentru întreaga ue și asigurarea finanțării, în special din partea fSe.

printre acțiunile esențiale realizării acestora se numără:

� îmbunătățirea accesului la muncă, securitate socială, servicii esențiale (asistență medicală, locuință etc.) și educație;

� o mai bună utilizare a fondurilor ue pentru susținerea incluziunii sociale și combaterea discriminării;

� inovare socială pentru găsirea de soluții inteligente, mai ales în ceea ce privește un sprijin social mai eficace și eficient;

� noi parteneriate între sectorul public și cel privat.

prima convenție anuală a platformei europene de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale a fost organizată la 17-18 octombrie la Cracovia și a trecut în revistă progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale.

integrarea cetățenilor ue romiConsiliul european (7) a aprobat propunerea Comisiei de elaborare a unui cadru al ue pentru strategiile naționale de integrare a cetățenilor romi (8). mulți dintre romii din europa, al căror număr se estimează între 10 și 12 milioane, se con-fruntă în viața lor de zi cu zi cu prejudecăți, discriminare și excluziune socială. ei sunt marginalizați și trăiesc în condiții socioeconomice foarte precare. Strategia europa 2020 pentru creștere nu lasă loc pentru marginalizarea economică și socială persistentă a ceea ce constituie cea mai mare minoritate a europei. noul cadru va contribui la orientarea politicilor naționale pentru romi și va mobiliza fonduri disponibile la nivelul ue pentru susținerea eforturilor de incluziune, mai ales în ceea ce privește accesul la educație, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe.

un proiect cofinanțat de ue care vorbește despre viața romilor câștigă un premiu al mass-mediei digitale

Un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană care încearcă să combată ste-reotipurile legate de romi prin film a câștigat un premiu prestigios acordat de Society of Professional Journalists din SUA. Proiectul Colorful but Colorblind a reunit ziariști de etnie romă și nu numai în cadrul realizării unei serii de 25 de scurtmetraje care spun poveștile comunităților de romi care trăiesc în Europa Centrală și de Est. Obiectivul a fost acela de a încuraja o reflectare mai echilibrată a problemelor cu care se confruntă romii și o mai mare par-ticipare a ziariștilor romi la proiectele mediatice destinate publicului larg.

László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a prezentat propunerile CE pentru politica de coeziune 2014-2020

© U

niun

ea E

urop

eană

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=751&langId=ro


fondul social european și dimensiunea socială a politicii de coeziune a ue – promovarea ocupării forței de muncă în uefondul social european (fSe) reprezintă principalul instrument financiar al uniunii pentru îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă, a competențelor, pentru promovarea educației și învățării pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea incluziunii sociale și combaterea sărăciei (9). el este un element esențial al strategiei europa 2020 pentru creștere și locuri de muncă orientată către îmbunătățirea vieților cetățenilor ue printr-o ofertă de competențe mai bune și perspective mai bune de ocupare a unui loc de muncă. fSe sprijină în fiecare an în jur de 10 milioane de beneficiari finali, sporindu-le șansele de găsire a unui loc de muncă sau de a-și păstra locul de muncă actual. numeroase pro-iecte fSe vizează grupuri care se confruntă cu probleme speciale, precum tinerii, lucrătorii vârstnici, femeile sau minoritățile (10). o sumă de peste 75 miliarde eur este disponibilă pentru autoritățile naționale și regionale pe parcursul perioadei 2007-2013 pentru investiții în oameni, în conformitate cu prioritățile politice aprobate la nivelul ue.

prioritatea acordată dimensiunii umane este o parte importantă a eforturilor Comisiei europene de ieșire din criză. fSe este unul dintre fondurile structurale ale ue care funcționează ca pârghiile financiare care traduc politicile ue în elemente concrete la fața locului pentru milioane de cetățeni, ajutându-i să își găsească un loc de muncă și contribuind la o redresare generatoare de locuri de muncă (11), două exemple fiind prezentate mai jos.

fabrica de muncă (suedia)

Proiectul FSE pus în aplicare la Åmål, Suedia, între 2008 și 2010, s-a concentrat pe orientarea tinerilor șomeri către un loc de muncă, studii sau formare. Acesta a vizat tineri între 16 și 25 de ani care trebuiau să fie bene-ficiari de ajutor social de stat sau sprijin municipal.

În 2010, șomajul era de 18 % în Åmål în segmentul de vârstă 20-24 de ani, ceea ce face din „Fabrica de muncă” un proiect valoros și necesar. Rata de succes, măsurată prin numărul participanților care au ajuns să poată să se susțină financiar și să nu se mai bazeze pe ajutoare, a fost ridicată, ajungând la aproximativ 60 %. Dintre aceștia, 38 % au găsit un loc de muncă, 13 % au început să studieze și 8 % au primit formare profesională.

Quali-forM-ide (belgia)

Obiectivele ambițioase ale acestui proiect finanțat prin FSE includ îmbunătățirea calității formării, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și promovarea coeziunii sociale în regiunea francofonă a Belgiei. Proiectul face parte integrantă din eforturile de creștere a ocupării forței de muncă până la rata-țintă a UE de 70 % și oferă în fiecare an pentru 12,5 % din populație posibilitatea de a începe o formare.

În mod specific, în contextul acestui proiect, serviciul public de ocupare a forței de muncă Forem conduce o rețea care include nouă centre de competențe și trei centre de formare „deschise” în valonia și părți din Bruxelles. Centrele pregătesc lucrători pentru locuri de muncă locale în industrii precum logistică, amenajări interioare, turism, catering și întreținerea parcurilor. O evaluare la jumătatea perioadei a constatat o rată de succes de 70 % în îndeplinirea obiectivelor.


europa 2020 – Cercetare, dezvoltare și inovare

uniunea inovăriiuniunea inovării se află în centrul strategiei europa 2020, concentrându-se asupra provocărilor cele mai dure ale erei noastre, în special sănătatea și îmbă-trânirea populației, schimbările climatice, securitatea energetică și alimentară, precum și necesitatea unei utilizări mai eficiente a resurselor.

Máire Geoghegan-Quinn, comisarul pentru cercetare, inovare și știință, a propus un nou fond pentru cercetare și inovare în valoare de 80 miliarde EUR – „Orizont 2020” – o componentă-cheie a pachetului CFM

uniunea inovării vizează consolidarea legăturilor dintre cercetare și inovare, pe de o parte, și crearea de locuri de muncă, pe de altă parte, condiție esențială pentru a permite europei să se redreseze rapid de pe urma actualei crize economice. fiecare euro investit în cercetarea europeană duce la o creștere a valorii adău-gate în industrie între 7 și 14 euro, în timp ce 3 % din piB-ul ue consacrat cerce-tării și dezvoltării până în 2020 ar putea crea 3,7 milioane de locuri de muncă și ar putea crește piB-ul anual cu aproape 800 miliarde eur până în 2025.

în cursul primului an de la lansarea sa, uniunea inovării a parcurs câteva etape-cheie. în februarie 2011, Consiliul european a plasat uniunea inovării în prim-planul agendei politice (12). de asemenea, în luna februarie, Comisia a adoptat măsuri pentru a face participarea la actualul program-cadru de cercetare al ue (pC7) mai atractivă și mai accesibilă pentru cei mai buni cercetători și cele mai inovatoare societăți (13). în același timp, a fost publicată ediția 2010 a tabloului de bord european privind inovarea (14), marcând începutul noului tablou de bord al uniunii cercetării și inovării, care oferă o mai bună imagine a situației generale a ue.

în iunie, Comisia a lansat „platforma de specializare inteligentă”, pentru a sprijini regiunile și statele membre în vederea unei mai bune definiri a strategiilor lor de cercetare și inovare (15). deoarece nu există soluții politice „universale”, noul instrument va ajuta regiunile să își evalueze punctele forte și punctele slabe în materie de cercetare și inovare și să se bazeze pe avantajul lor concurențial.

© U

niun

ea E

urop

eană


în iulie, Comisia europeană a anunțat aproape 7 miliarde eur pentru declanșarea inovării prin cercetare odată cu noile cereri de oferte din cadrul celui de al șaptelea program-cadru ue pentru cercetare (pC7). acesta a fost cel mai mare pachet de finanțare al Comisiei europene în cadrul pC7 și primul de la lansarea uniunii inovării.

brevetul ueLa 13 aprilie 2011, Comisia Europeană a prezentat un

pachet de două propuneri legislative, cu cooperare îmbunătățită, care vor reduce radical, cu până la 80 %, costurile pentru brevete în Europa (16). După adoptare,

acestea se vor aplica în 25 de state membre, economiile majore de costuri fiind destinate să stimuleze capacitatea

inovatoare a Europei.

principalul interes al apelurilor a fost integrarea cercetării cu inovarea pentru abordarea problemelor societale și creează locuri de muncă și creștere durabile prin oferirea unui loc de frunte europei pe piețele tehnologice esențiale ale viito-rului. Se va acorda o atenție specială întreprinderilor mici și mijlocii (imm-uri) printr-un pachet de aproape 1 miliard eur.

la 5 și 6 decembrie, președintele Barroso a deschis prima ediție a Convenției inovării, care s-a bucurat de prezența unor vorbitori de nivel înalt și a întrunit peste 1 200 de participanți. în cadrul evenimentului, Comisia europeană și grupul Băncii europene de investiții au lansat un nou fond de garantare pentru imm-uri inovatoare pentru a le ajuta să acceseze finanțări prin bănci. Se preconizează ca acest fond să deblocheze încă 6 miliarde eur în împrumuturi până la finalul anului 2013, inclusiv până la 1,2 miliarde eur pentru imm-uri și până la 300 mili-oane eur pentru infrastructura de cercetare.

orizont 2020la 30 noiembrie, Comisia a adoptat orizont 2020 – programul-cadru pentru cer-cetare și inovare (17) pentru perioada 2014-2020, un pachet de 80 miliarde eur pentru finanțarea cercetării și inovării ca parte a strategiei de creare a unei creșteri durabile și a noi locuri de muncă în europa.

orizont 2020 va asigura o simplificare majoră printr-un singur set de norme. acesta va combina toată finanțarea pentru cercetare și inovare asigurată în prezent prin programe-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnică, activitățile legate de inovare ale programului-cadru pentru competitivitate și inovație (Cip) ale institutului european de inovare și tehnologie (eit).

Sprijinul propus pentru cercetare și inovare în cadrul orizont 2020 va consolida poziția ue în domeniul științific cu un buget dedicat de aproximativ 24,6 mili-arde eur pentru a impulsiona cercetarea de nivel înalt în europa, inclusiv o creștere a finanțării de 77 % pentru Consiliul european pentru Cercetare (CeC). o investiție de aproximativ 18 miliarde eur va contribui la consolidarea poziției de lider industrial în inovare, cu accent pe tehnologii esențiale, un acces mai mare la capital și sprijin pentru imm-uri. de asemenea, programul va oferi în jur de 31,7 miliarde eur pentru a contribui la abordarea problemelor majore cu care se confruntă toți europenii, precum schimbările climatice, dezvoltarea unui transport și a unei mobilități sustenabile, creșterea accesibilității energiilor regenerabile, asigurarea hranei, siguranței și securității și abordarea problemei unei populații în curs de îmbătrânire.

orizont 2020 va aborda problemele societale prin contribuția pe care o va aduce la reducerea decalajului dintre cercetare și piață, de exemplu, prin sprijinirea întreprinderilor inovatoare în transformarea avansurilor lor tehnologice impor-tante în produse viabile cu potențial comercial real. această abordare orientată spre necesitățile pieței va include crearea de parteneriate cu sectorul privat și statele membre pentru a întruni resursele necesare. orizont 2020 va fi completat cu alte măsuri pentru finalizarea și dezvoltarea în continuare a spațiului european de cercetare cu scopul de a înlătura obstacolele și de a crea o piață unică reală pentru cunoaștere, cercetare și inovare.

http://cordis.europa.eu/fp7/home_en.html

http://ec.europa.eu/cip/index_ro.htm

http://eit.europa.eu/


agenda digitalăagenda digitală abordează aspecte vitale ale economiei moderne, precum dispo-nibilitatea internetului de mare viteză și a conținutului digital, securitatea infor-matică, servicii de guvernare electronică mai eficiente și noi servicii medicale care ușurează viața cetățenilor sau asigurarea pentru toți a competențelor necesare pentru a profita de revoluția tehnologică.

pentru a grăbi dezvoltarea rețelelor de internet mai rapide, care sunt coloana vertebrală a economiei digitale, Comisia a propus alocarea a 9,2 miliarde eur (din 50 miliarde eur) prin instrumentul „Conectarea europei” (iCe) pentru rețele în bandă largă și infrastructuri de servicii digitale, împreună cu un pachet legislativ de orientări pentru astfel de proiecte. obiectivul este de a completa mijloacele existente de finanțare a infrastructurii în bandă largă cu instrumente de finanțare inovatoare.

măsurile propuse în ceea ce privește standardele comune, soluționarea alterna-tivă a litigiilor, legislația comună europeană în materie de vânzare sau cercetarea tiC (în cadrul orizont 2020) vizate în alte secțiuni ale acestui document fac parte și ele din planul de punere în practică a agendei digitale.

o evaluare a performanței ue și a statelor membre în economia digitală și îndeplinirea obiectivelor aprobate a fost publicată în tabloul de bord al agendei digitale 2011. fidelă angajamentului asumat de a promova o strategie în materie de date deschise, Comisia europeană a publicat online, prin intermediul tabloului de bord, seturile de date și statisticile de care dispune, oferind astfel oricui posibilitatea de a efectua propria sa analiză (18).

în iunie 2011, a avut loc la Bruxelles prima reuniune privind agenda digitală. peste 1 500 de părți interesate s-au reunit în cadrul atelierelor și al sesiunii ple-nare pentru a discuta progresele realizate cu privire la strategia agenda digitală și pentru a stimula acțiuni vizând atingerea obiectivelor sale. această abordare de guvernanță comună a fost urmată, în al doilea semestru, de activități „la nivel local” în care personalul Comisiei („ambasadori”) a vizitat toate statele membre și s-a întâlnit cu părți interesate la nivel local pentru a stimula în continuare procesul și pentru a primi feedback.

Colaborarea electronică transfrontalieră între administrațiile publice europene reprezintă o condiție esențială pentru punerea în aplicare a pieței unice digitale. astfel, definirea strategiei interoperabilității europene (Sie), inclusiv a cadrului european de interoperabilitate (Cei) și aplicarea celui din urmă la nivel național până în 2013 reprezintă acțiuni esențiale ale agendei digitale. după adoptarea de către Comisie la finele anului 2010, Sie și Cei au făcut obiectul unei largi disemi-nări și s-au instituit mijloace de urmărire a implementării lor în cadrul programului „Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene” (iSa).

Peste 1 500 de părți interesate au participat în iunie la prima reuniune privind Agenda digitală

© U

niun

ea E

urop

eană

http://ec.europa.eu/information_society/digital-agenda/scoreboard/index_en.htm


tehnologia informației și comunicațiilor (tiC)îmbunătățirea investiției europene în cercetarea și dezvoltarea tiC – printr-o mai bună finanțare și o mai bună coordonare – se află chiar în inima agendei digitale. în 2011, s-au lansat noi proiecte tiC pentru o finanțare totală de aproximativ 850 milioane eur și s-au publicat mai multe cereri de oferte pentru o finanțare suplimentară de 950 milioane eur care să fie pusă la dispoziție în 2012.

Comisia europeană a lansat în luna mai o nouă acțiune emblematică în domeniul cercetării în materie de tehnologii viitoare și emergente (tve). obiectivul va fi de a se obține avansuri importante în tehnologiile informației și comunicațiilor (tiC), cu potențialul de a oferi soluții pentru unele dintre cele mai mari probleme ale societății. șase concurenți se vor confrunta timp de un an, după care se vor selecta două propuneri pentru finanțare pe termen lung, peste 10 ani, fiecare cu un buget total general de până la 1 miliard eur.

S-a continuat susținerea pentru două inițiative tehnologice mixte (artemis și eniaC), precum și trei parteneriate public-privat (ppp) lansate în colaborare cu alte teme/direcții generale ca parte a planului european de redresare economică (2008). aceste ppp-uri au drept obiectiv creșterea investițiilor în cercetarea și inovarea industrială și alinierea agendelor de cercetare în domeniul automobi-lelor ecologice, al clădirilor europene eficiente din punct de vedere energetic și în cel al fabricilor viitorului.

programul de cercetare și inovare parteneriat public-privat pentru internetul viitorului (fi-ppp) (19) a fost lansat în mai 2011 pentru a ameliora competitivita-tea europei în domeniul tehnologiilor și sistemelor pentru internetul viitorului, sprijinind serviciile și aplicațiile inteligente. parteneriatul va sprijini inovarea în europa și va ajuta întreprinderile și guvernele să elaboreze noi soluții privind internetul bazate pe date online complexe pentru face mai inteligente infra-structura și procesele operaționale.

Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei

Europene responsabil cu Agenda digitală, a

subliniat necesitatea de a gândi dincolo de prezent în

cadrul ediției 2011 a manifestării „Tehnologii

viitoare și emergente”

© U

niun

ea E

urop

eană

http://www.fi-ppp.eu/

http://www.fi-ppp.eu/


europa 2020 – eficiența utilizării resurselor

inițiativa emblematică europa 2020 pentru o europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, lansată în ianuarie 2011 (20), a subliniat necesitatea, pentru consumatori și pentru producători, a unei tranziții urgente și semnificative în toate domeniile relevante, cum ar fi energia, transportul, clima, mediul, agricul-tura, pescuitul și politica regională. ea a subliniat necesitatea de a efectua o analiză cuprinzătoare a sinergiilor și a compromisurilor pentru a identifica cele mai adecvate instrumente politice care să garanteze, în special, că prețurile reflectă costurile reale pentru societate și că consumatorii au acces la informații de o calitate mai bună pentru alegerile lor.

inițiativa emblematică asigură coerența politicilor pe termen lung prin patru foi de parcurs interconectate bazate pe o analiză comună care precizează tranziția necesară până în 2050, și anume foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, Cartea albă privind viitorul transporturilor, foaia de parcurs către o europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și foaia de parcurs în domeniul energiei până în 2050. este esențial să se asigure că toate politicile susțin obiective legate de eficiența utilizării resurselor.

foi de parcurs pentru utilizarea eficientă a resurselor

� Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, publicată de Comisie în martie, împreună cu planul privind eficiența energetică, a stabilit un parcurs și obiective intermediare pentru a oferi Europei posibilitatea de a realiza tranziția la emisii reduse de carbon în cel mai eficace mod din punctul de vedere al costurilor. Acestea prevăd reduceri de emisii care să fie obținute numai prin măsuri interne de 40 % sub nivelurile din 1990 până în 2030, 60 % până în 2040 și 80 % până în 2050. Foaia de parcurs va permite UE să își mențină poziția de lider în tranziția mondială către un viitor cu emisii scăzute de carbon și să profite la maximum de beneficiile acesteia pentru economia europeană în ceea ce privește consolidarea securității noastre energetice și stimularea inovării tehnologice, a creșterii econo-mice și a creării de locuri de muncă. Analiza Comisiei arată că investițiile suplimentare necesare se vor recupera în mare măsură sau pe deplin prin reduceri de energie importată.

foaie de parCurS pentru o eConomie Cu emiSii reduSe de dioxid de CarBonau fost stabilite obiective ambițioase pentru mijlocul secolului pentru activitățile economice și menajere cu emisii reduse de dioxid de carbon

1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050

0 %

20 %

40 %

60 %

80 %

100 %

Sectorul energetic

Sectorul rezidențial și cel terțiar

Transport

Agricultură fără emisii de CO2

Alte sectoare fără emisii de CO2

Anul

Industrie

Politica actuală

© U

niun

ea E

urop

eană




prioritățile legate de infraStruCturile energetiCe până în 2020prioritățile geografice au fost stabilite în funcție de diferitele surse energetice

susținerea utilizării eficiente a resurselorComisia Europeană a prezentat în aprilie propunerea sa

de revizuire a vechilor norme de impozitare a produselor energetice în Uniunea Europeană (21). Noile norme propuse

au drept obiectiv restructurarea modului în care sunt impozitate produsele energetice pentru înlăturarea dezechilibrelor actuale și pentru a ține cont atât de

emisiile lor de CO2, cât și de conținutul energetic. Ele sunt destinate, de asemenea, să promoveze eficiența

energetică și consumul de produse mai ecologice și să evite denaturarea concurenței în piața unică.

gaze naturale

energie electrică

energie electrică și gaze naturale

petrol și gaze naturale

rețele inteligente pentru energie electrică în ue


Rețeaua offshore din mările nordice

Interconectări electrice centrale/

sud-estice

Planul de interconectare a

pieței energiei din zona baltică

Coridorul gazelor naturale nord-sud în Europa Occidentală

Coridorul sudic al gazelor naturale

Interconectări electrice sud-vestice

Interconectări de gaze naturale nord-sud și furnizare de petrol

� În martie 2011, Comisia Europeană a adoptat o carte albă (22) care stabilește foaia de parcurs către un spațiu european unic al transportu-rilor. Aceasta conține 40 de inițiative concrete pentru următorul deceniu vizând instituirea unui sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor care va spori mobilitatea, va înlătura principalele obstacole în domenii-cheie și va stimula creșterea și ocuparea forței de muncă. În același timp, propunerile vor reduce semni-ficativ dependența Europei de importurile de petrol și vor reduce emisiile de dioxid de carbon în sectorul transporturilor cu 60 % până în 2050.

� În septembrie 2011, Comisia a publicat o foaie de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor (23) care descrie instrumentele și acțiunile pentru a spori eficiența economiei UE din punc-tul de vedere al utilizării resurselor naturale esențiale. Foaia de parcurs se sprijină pe alte programe din cadrul inițiativei emblematice privind utilizarea eficientă a resurselor și le completează. Foaia de parcurs pre-vede un cadru în care viitoarele acțiuni pot fi concepute și puse în aplicare în mod coerent. Aceasta prezintă o perspectivă a schimbărilor structurale și tehnologice necesare până în 2050, stabilind obiective intermediare care trebuie atinse până în 2020.

� Foaia de parcurs în domeniul energiei până în 2050, publicată în decem-brie (24), este noul cadru pe termen lung care oferă orientări cu privire la modul în care se poate obține o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, conform celor stabilite de Comisie anterior, pe parcursul anului. Decarbonizarea economiei noastre se traduce printr-un sector al energiei electrice fără emisii de CO2. Electrificarea transportului rutier va prezenta, de asemenea, avantaje importante.


sistemul de comercializare a cotelor de emisii Comisia a continuat pregătirile pentru implementarea promptă a sistemului revizuit de comercializare a cotelor de emisii, în condițiile în care cea de a treia perioadă de comercializare începe la 1 ianuarie 2013 (25). în mod special, la 26 septembrie, s-a făcut un pas important pentru sectorul aviației, care se va alătura altor sectoare economice în lupta împotriva schimbărilor climatice. înce-pând cu anul 2012, aviația va participa la sistemul ue de comercializare a cotelor de emisii. Comisia a publicat valorile de referință care urmează să fie utilizate pentru alocarea cu titlu gratuit de cote de emisii de gaze cu efect de seră de care vor beneficia peste 900 de operatori de aeronave. publicarea valorilor de referință permite transportatorilor aerieni să își calculeze cotele alocate gratuit de care vor beneficia până în 2020.

fondul european pentru eficiență energetică (eee-f)La 1 iulie 2011, Comisia a lansat EEE-F, care va aloca aproximativ 146 milioane EUR unui nou instrument financiar consacrat proiectelor din domeniul eficienței energetice și al energiilor regenerabile (26).

parlamentul și Consiliul au convenit cu privire la o nouă directivă privind taxele de utilizare a drumurilor pentru vehiculele grele de marfă („eurovigneta”) (27). noua lege-cadru europeană, care reprezintă o revizuire a directivei „eurovigneta” din 1999, are ca scop reducerea poluării generate de transportul rutier de marfă și fluidizarea traficului prin aplicarea de taxe care iau în calcul costurile poluării aerului și ale poluării fonice de către trafic și care ajută la evitarea congestionării traficului rutier.

strategiile macroregionale ale ue în favoarea unei utilizări mai eficiente a resurselor

Primul raport privind progresele înregistrate în legătură cu Strategia UE pen-tru regiunea Mării Baltice (care pune accentul pe patru aspecte: preocupările legate de mediu, prosperitatea, accesibilitatea și securitatea) a demonstrat că strategia a facilitat noi proiecte și a redinamizat proiectele deja existente. De asemenea, abordarea integrată a strategiei a încurajat îmbunătățirea elaborării politicilor și alinierea finanțării și a resurselor, ceea a condus la o mai bună implementare a obiectivelor globale ale UE în cadrul strategiei Europa 2020. Rezultate similare sunt preconizate pentru Strategia UE pentru regiunea Dunării, a cărei punere în aplicare a început în 2011. Se preconi-zează că aproximativ 200 de acțiuni prioritare vor contribui la dezvoltarea potențialului economic al zonei și la îmbunătățirea condițiilor de mediu.

Competitivitatea industrială, cheia redresării economiceCa parte integrantă a strategiei de creștere a uniunii, industria trebuie să aibă un rol important pentru ca europa să rămână lider economic mondial. acesta a fost mesajul principal al comunicării privind „o politică industrială integrată pen-tru era globalizării”, adoptată de Comisia europeană anul trecut (28). această inițiativă emblematică a strategiei europa 2020 stabilește o strategie care are drept obiectiv impulsionarea dezvoltării și creării de locuri de muncă prin întreținerea și susținerea unei baze industriale puternice, diversificate și compe-titive în europa, care oferă locuri de muncă bine plătite și produce, în același timp, din ce în ce mai puțin carbon.

„industria europeană este în formă și gata de concurență.” aceasta a fost princi-pala concluzie la prezentarea raportului Comisiei privind competitivitatea indus-trială în octombrie 2011.

producția industrială a scăzut cu 23 % ca urmare a crizei financiare în 2008. Cu toate acestea, redresarea industriei prelucrătoare europene a depășit așteptările. producția manufacturieră este acum superioară cu aproximativ 14 % față de producția minimă de la începutul anului 2009, dar rămâne inferioară cu 9 % față de nivelul său cel mai ridicat de la începutul anului 2008 (a se vedea figura), iar locurile de muncă din industrie și serviciile aferente industriei sunt încă inferioare cu 11 % față de cel mai ridicat nivel din 2008.


principalele rezultate ale rapoartelor privind competitivitatea � productivitatea muncii: rata productivității este peste media ue în irlanda, țările de jos, austria, finlanda, Belgia, luxemburg și Suedia, în timp ce este mai mică decât media în Slovacia, polonia, Slovenia, Cipru, ungaria, republica Cehă, portugalia, estonia, lituania, românia, letonia și Bulgaria.

� ue are mai puține întreprinderi nou-create inovatoare: întreprinderile din ue au o performanță mai slabă în ceea ce privește aplicațiile și comercializarea cercetării și inovării față de Sua și japonia. procentul de întreprinderi inova-toare din numărul total al întreprinderilor este deosebit de ridicat în luxem-burg, germania, Belgia și portugalia, fiind scăzut în ungaria, polonia, letonia și lituania.

� industria este din ce în ce mai interconectată cu serviciile: în special serviciile pentru întreprinderi cu grad ridicat de cunoștințe sunt din ce în ce mai utilizate de industrie ca intrări directe și indirecte, reprezentând până la 9 % din expor-turile ue-12 și 18 % din cele ale ue-15.

� industria ue își îmbunătățește eficiența de utilizare a materiilor prime: aceasta utilizează din ce în ce mai mult materiale reciclate și materiale de substituție inovatoare, dar accesibilitatea și prețurile abordabile ale materiilor prime neenergetice sunt esențiale pentru competitivitatea mai multor industrii prelucrătoare cu utilizare intensivă a materiilor prime din ue.

� eficiența industrială: ue își asumă rolul de pionier în multe cazuri, depășind în general Sua și reducând decalajul față de japonia. Cu toate acestea, există diferențe de performanță semnificative între statele membre și între sectoa-rele industriale din ue.

� Caracterul favorabil pentru întreprinderi al reglementării guvernamentale: grupul de țări unde reglementările sunt mai puțin împovărătoare pentru întreprinderi include luxemburgul, finlanda, estonia, Cipru, danemarca și Suedia, în timp ce întreprinderile se declară cel mai nemulțumite în Belgia, portugalia, grecia, ungaria și italia.

indiCii de produCție ue-27 pentru perioada 1993-2011 (tendință ajuStată)indicii de producție arată o tendință divergentă între industria manufacturieră și cea a construcțiilor în cursul ultimilor zece ani.

producția din industria manufacturieră

producția din industria de construcții

Sursa: Eurostat.

75

80

85

90

95

100

105

110

115

1994

01 07

1995

01 07

1996

01 07

1997

01 07

1998

01 07

1999

01 07

2000

01 07

2001

01 07

2002

01 07

2003

01 07

2004

01 07

2005

01 07

2006

01 07

2007

01 07

2008

01 07

2009

01 07

2011

01

1993

01 07

2010

01 07

Indice (2005 = 100)

Anul


industria europeană are nevoie de acces la materii prime esențialevolatilitatea excesivă a prețurilor pe toate piețele principale ale produselor de bază intervine într-un moment în care competitivitatea industriei europene depinde în mod considerabil de un acces eficient și sigur la materii prime. materiile prime sunt esențiale pentru economia ue și, în special, fundamentale pentru dezvol-tarea tehnologiilor moderne ecologice, precum automobilele electrice și energia fotovoltaică. aceste fluctuații ale prețurilor, care sunt adesea rezultatul unor măsuri protecționiste, accentuează inflația și denaturează piețele mondiale ale materiilor prime. la rândul său, acest lucru are un efect negativ asupra unui mare număr de sectoare europene, de la industria agricolă până la industria de automobile. Ca răspuns la aceste provocări, Comisia europeană a prezentat în februarie 2011 o viziune strategică integrată pentru a face față provocărilor legate de materiile prime (29). Comisia propune acțiuni menite să îmbunătățească reglementarea, funcționarea și transparența piețelor financiare și ale produse-lor de bază.

standarde comune pentru stimularea competitivitățiipentru competitivitatea europei, este esențială dezvoltarea rapidă a standardelor industriale comune care vor aduce economii de costuri și beneficii, atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia a propus o serie de măsuri legislative și nelegislative pentru elaborarea mai rapidă a mai multor standarde (30).

pașii cei mai importanți din propunerea Comisiei sunt următorii:

� europa va milita pentru creșterea numărului de standarde internaționale în acele sectoare economice în care europa este lider global;

� ar trebui să se elaboreze mai multe standarde pentru servicii orientate spre piață, care să ofere întreprinderilor avantaje comerciale;

� să se propună o modalitate facilă și rapidă de recunoaștere a standardelor tiC, tot mai importante;

� Comisia își va îmbunătăți cooperarea cu principalele organizații de standar-dizare din europa (respectiv Cen, Cenelec și etSi), astfel încât standardele acestora să fie disponibile mai rapid;

� se vor elabora standarde europene cu ajutorul organizațiilor care îi reprezintă pe cei mai afectați sau cei mai interesați – consumatori, mici întreprinderi, organizații de mediu și sociale.

noul standard pentru un încărcător universal de telefon mobil care să se potri-vească la toate modelele reprezintă un exemplu perfect al valorii semnificative a standardelor europene pentru viața noastră de zi cu zi (a se vedea capitolul 3).

Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu industria și antreprenoriatul, cu un model în miniatură al satelitului european Envisat

© U

niun

ea E

urop

eană


Baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCtB) – reducerea costurilor – stimularea competitivitățiiCosturile fiscale pe care le suportă întreprinderile atunci când își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier în europa, inclusiv cele rezultate dintr-o activi-tate comercială în care pot interveni până la 27 de sisteme fiscale diferite, sunt semnificative. Conform datelor actuale, costurile de conformare ar reprezenta între 2 % și 4 % din veniturile din impozitul pe profit. de asemenea, aceste costuri împovărează mai mult imm-urile, descurajându-le să se extindă dincolo de fron-tiere. este evident că este nevoie de un sistem comun pentru a rezolva această problemă importantă.

o reforMă a tva care ar trebui să contribuie la stiMularea creșterii prin

reducerea costurilor pentru întreprinderiComisia a adoptat la 6 decembrie o comunicare (31)

privind viitorul TVA care stabilește caracteristicile fundamentale care trebuie să se afle la baza noului

regim al TVA și acțiunile prioritare necesare pentru a crea în UE un sistem al TVA mai simplu, mai eficient

și mai robust.

Trei obiective majore formează viziunea pentru noul sistem TVA: în primul rând, TVA trebuie să devină mai funcțională pentru întreprinderi; în al doilea

rând, TVA trebuie să devină mai eficientă în susținerea eforturilor de consolidare fiscală ale

statelor membre și a creșterii economice durabile; în al treilea rând, trebuie să se pună capăt enormelor pierderi de venit care apar în prezent ca urmare a

TVA necolectate și a fraudei.

câștigătorul preMiului regiostars 2011 la categoria „coMpetitivitate econoMică –

anticiparea schiMbărilor econoMice”Gestionare de sistem pentru platforme inovatoare –

SLIM: Proiectul SLIM a promovat dezvoltarea clusterelor prin conectarea clusterelor, universităților și autorităților regionale pentru stimularea inovării în

întreprinderile implicate. Acesta a fost implementat în regiunile Dalarna, Gävleborg și Värmland din Suedia de nord și centrală. Întreprinderile au fost încurajate

să își intensifice și să își extindă rețeaua pentru elaborarea de noi produse și servicii și creșterea ocupării forței de muncă. Cercetările cu privire la

performanța întreprinderilor și comunicarea rezultatelor au reprezentat un element important

al proiectului.

politica regională/de coeziune a ue contribuie la o creștere mai mare și o solidaritate sporită în regiuni (regio)politica de coeziune este o politică structurală de investiții pe termen mediu/lung pentru dezvoltarea economiilor regionale. este vorba despre o politică de solida-ritate, de reducere a disparităților dintre regiuni, cu o finanțare puternic concen-trată asupra regiunilor mai sărace, pe care le ajută să recupereze handicapul. în calitate de politică de investiții și solidaritate, prin investirea mai ales, dar nu exclusiv, în regiuni mai sărace, aceasta îmbunătățește creșterea globală și perspectivele de ocupare a forței de muncă în întreaga uniune.

politica de coeziune reprezintă principala sursă de investiții ue pentru strategia europa 2020 și contribuie în mod semnificativ la creștere și prosperitate. prin principiul său puternic de parteneriat și prin sistemul descentralizat de implemen-tare, politica de coeziune prezintă un potențial important de promovare a integrării strategiei în decizii politice și de finanțare la nivel regional și local. prin implicarea tuturor regiunilor, politica își aduce contribuția la mobilizarea actorilor regionali și locali, creând prin aceasta o participare mai largă la realizarea obiectivelor generale și specifice ale priorităților ue, ceea ce reprezintă o precondiție pentru implemen-tarea cu succes.

Politica regională este esențială pentru

competitivitate și îmbunătățirea standardelor; comisarul european pentru

politică regională, Johannes Hahn, în Italia

© U

niun

ea E

urop

eană

în cursul anului 2011, Comisia a prezentat propunerile sale, așteptate de multă vreme (32), pentru crearea unui ansamblu comun de norme în cadrul ue pentru a calcula baza de impozitare pentru întreprinderile care își desfășoară activita-tea pe piața internă. noul sistem vizează simplificarea sarcinilor întreprinderilor: reducerea costurilor de conformare și exploatarea economiilor de scară de pe piața internă a europei pentru creștere și locuri de muncă. Contrar multor suges-tii, propunerea nu are nimic de-a face cu armonizarea ratelor de impozitare – cotele de impozitare vor continua să fie stabilite de către statele membre.

CCCtB propune primul set de norme comune la nivelul ue pentru calcularea bazei de impozitare a întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața internă. întreprinderile care decid să intre în sistem își vor calcula profiturile impozabile în conformitate cu aceste norme. acest sistem va fi facultativ: întreprinderile vor putea decide dacă îl vor adopta sau nu. de asemenea, întreprinderilor transfron-taliere li se acordă astfel posibilitatea de a depune o declarație fiscală consolidată unică la o singură administrație pentru întreaga lor activitate desfășurată pe teritoriul ue.


o piață internă deschisă și echitabilă

Piața unică este principalul motor economic al Uniunii Europene. Conti-nuarea dezvoltării sale este esențială, pe de o parte, pentru a combate actuala criză economică și, pe de altă parte, pentru a genera în continu-are creștere și ocupare a forței de muncă. Potențialul său de dezvoltare nu este încă pe deplin utilizat, în ciuda progreselor înregistrate de la înființarea sa, în 1992.

actul privind piața unică

piața unică trebuie să meargă mai departe către punerea bazelor unei noi creșteri, mai ecologică și mai favorabilă incluziunii, iar actul privind piața unică (33), adop-tat de Comisie la mijlocul anului, conține douăsprezece domenii esențiale de revitalizare și reînnoire a pieței unice.

aceste 12 pârghii pentru creștere, competitivitate și progres social includ mobi-litatea lucrătorilor, finanțarea imm-urilor, protecția consumatorilor, precum și conținutul digital, impozitarea și rețelele transeuropene. ele au drept obiectiv să ușureze viața tuturor actorilor de pe piață: întreprinderi, cetățeni, consumatori și lucrători. Comisia a propus ca uniunea să adopte o acțiune-cheie pentru fiecare pârghie până la finele anului 2012. Consiliul a aprobat explicit actul privind piața unică și a adoptat concluzii (34) prin care își exprimă sprijinul pentru cele 12 acțiuni prioritare prezentate de Comisie și se angajează să le adopte până la finele anului 2012. Cu toate acestea, activitatea Comisiei nu se va limita la aceste douăspre-zece acțiuni-cheie prioritare. Comisia va prezenta și un grup de inițiative politice paralele, incluse și ele în actul privind piața unică. principala prioritate va fi însă prezentarea celor 12 acțiuni-cheie până la finele anului 2012.

Piața unică în acțiune

© S

imon

Sm

ith/V

etta

/Get

ty Im

ages


propunerile esențiale ale actului privind piața unică sunt descrise pe parcursul acestui capitol. tabelul de mai jos oferă o privire generală asupra acțiunilor-cheie adoptate.

acțiuni-cheie data propunerii obiectiv

Legislație de modificare a Directivei privind impozitarea energiei

13 aprilie 2011 Noile norme au drept obiectiv restructurarea modului în care sunt impozitate produsele energetice pentru înlăturarea dezechilibrelor actuale și pentru a ține cont atât de emisiile lor de CO2, cât și de conținutul energetic.

Legislație care stabilește o protecție unitară prin brevet în UE

13 aprilie 2011 Odată cu adoptarea, titularii de brevete europene pot solicita la Oficiul European de Brevete protecția unitară prin brevet pe teritoriul a 25 de state membre. Aceasta va reduce radical costurile pentru brevete în Europa, cu până la 80 %.

Revizuirea legislației privind un sistem european de standardizare

1 iunie 2011 Pentru consolidarea sistemului de elaborare de standarde în Europa și pentru punerea în aplicare a angajamentelor inițiativelor emblematice din cadrul strategiei Europa 2020

Orientări TENS + legislație privind infrastructura energetică

19 octombrie 2011 Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de regulament privind „Orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene”. Această propunere vizează asigurarea finalizării unor rețele energetice strategice și a unor facilități de stocare până în 2020.

Comisia a adoptat un pachet pentru o nouă politică în domeniul infrastructurii de transport. Acesta cuprinde o propunere pentru revizuirea orientărilor TEN-T și o propunere pentru un instrument „Conectarea Europei”.

Pachet de măsuri în sprijinul antreprenoriatului și al întreprinderilor responsabile

25 octombrie 2011 Planul de acțiune pentru inițiativa antreprenoriatului social va ajuta acest sector emergent să își valorifice potențialul neexploatat. Acesta este completat printr-o strategie ambițioasă pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor pentru generarea unui nivel mai ridicat de încredere reciprocă și din partea consumatorilor și îmbunătățirea contribuției întreprinderilor la bunăstarea societății.

Noi măsuri de stimulare a finanțării pentru întreprinderile sociale

7 decembrie 2011 Se va introduce o nouă etichetă „Fond de antreprenoriat social european” pentru ca investitorii să identifice cu ușurință fondurile care se concentrează asupra investițiilor în întreprinderile sociale europene.

Simplificarea directivei privind standardele de contabilitate

25 octombrie 2011 Propunând modificarea directivelor privind contabilitatea, Comisia dorește să reducă sarcina administrativă pentru întreprinderile mici. Simplificarea pregătirii declarațiilor financiare le-ar face și pe acestea mai comparabile, mai clare și mai ușor de înțeles. Potențialele economii de costuri pentru IMM-uri sunt estimate la 1,7 miliarde EUR pe an.

Legislație privind soluționarea alternativă a litigiilor

29 noiembrie 2011 Comisia Europeană a adoptat propuneri legislative pentru a asigura tuturor consumatorilor din UE posibilitatea de a-și rezolva problemele simplu, rapid și ieftin, fără să ajungă la tribunal. Pentru consumatorii care fac cumpărături online dintr-o altă țară a UE, Comisia dorește să creeze o platformă bazată pe internet pentru întreaga UE pentru a oferi consumatorilor și întreprinderilor un singur punct de intrare pentru soluționarea litigiilor contractuale.

Inițiativă legislativă de facilitare a accesului la capital de risc în întreaga Europă

7 decembrie 2011 Comisia a prezentat o strategie de promovare a unui acces mai bun la finanțare pentru IMM-uri cu un plan de acțiune al UE care include un sprijin financiar sporit de la bugetul UE și de la Banca Europeană de Investiții și o propunere de regulament care stabilește norme uniforme pentru comercializarea fondurilor de capital de risc.

Modernizarea legislației privind recunoașterea calificărilor profesionale

19 decembrie 2011 Simplificarea normelor pentru mobilitatea profesioniștilor în interiorul UE prin oferirea unui card profesional european tuturor profesiilor interesate, ceea ce ar permite o recunoaștere mai facilă și mai rapidă a calificărilor. Aceasta ar clarifica și cadrul pentru consumatori, invitând statele membre să revizuiască domeniul de aplicare al profesiilor lor reglementate și abordând preocupările publicului privind competențele lingvistice și lipsa alertelor efective privind malpraxisul profesional, mai ales în sectorul sănătății.

Revizuirea cadrului legislativ în domeniul achizițiilor publice

20 decembrie 2011 Revizuirea directivelor privind achizițiile publice face parte dintr-un program general de modernizare profundă a procesului de ofertare publică în Uniunea Europeană. Acest program include și o directivă privind concesiunile.

Legislație privind autentificarea electronică și revizuirea directivei privind semnătura electronică

2012 Europa are nevoie de o legislație care să garanteze recunoașterea reciprocă a identificării și autentificării electronice pe teritoriul său și o revizuire a directivei privind semnătura electronică pentru a permite o interacțiune electronică sigură și lipsită de obstacole.

Legislație referitoare la directiva privind lucrătorii detașați + clarificare privind modul de exercitare a unor drepturi sociale fundamentale

2012 Obiectivul îl reprezintă consolidarea coeziunii sociale prin asigurarea unei clarificări cu privire la felul în care se exercită drepturi sociale fundamentale și cadrul juridic pentru servicii de interes economic general.Aceasta urmează să se realizeze prin clarificarea normelor pentru lucrătorii detașați într-un alt stat membru, prin recunoașterea valorii serviciilor de interes economic general și, mai larg, a noțiunii de serviciu public în dreptul UE.

http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/revision-t_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/connecting_en.htm


forumul pieței unice

primul forum al pieței unice a avut loc în luna octombrie la Cracovia, în polonia. acesta s-a bucurat de participarea a aproximativ 1 200 de cetățeni, întreprin-deri, consumatori, reprezentanți ai statelor membre (inclusiv la nivel regional și local), parlamente naționale, părți interesate, jurnaliști și instituții europene. toți participanții au fost invitați să își împărtășească experiențele și ideile privind funcționarea pieței unice. informații suplimentare se găsesc la adresa: http://ec.europa.eu/internal_market/top_layer/simfo_2011/index_en.htm.

forumul de la Cracovia s-a deschis luni 3 octombrie cu prezentarea a cinci povești de succes din viața reală ale unor cetățeni și întreprinderi. aceste povești, selec-tate în cadrul competiției la nivelul ue „Spune-ne povestea ta”, au avut rolul de a sublinia problemele cu care se confruntă cetățenii și întreprinderile pe piața unică a uniunii europene.

aplicarea transparenței pe piața unică

la 25 octombrie 2010, s-au propus schimbări la actuala directivă privind transparența (35). această directivă conține o lacună de notificare: deținătorii de anumite tipuri de instrumente financiare care pot fi utilizate pentru obținerea unui interes economic în întreprinderi cotate, fără a se achiziționa de fapt acțiuni, nu sunt reglementați în prezent de normele directivei privind difuzarea informațiilor. aceasta poate duce la acumularea secretă a controlului în între-prinderi cotate. există mai multe exemple raportate ale acestui comportament, precum recentul caz „lvmH”/Hermès. louis vuitton moët Hennessy (denumit în continuare „lvmH”) a anunțat în octombrie 2010 că acumulase un control de 17,1 % în Hermès international cu o presupusă reducere de 50 % prin utilizarea de tranzacții de acțiuni plătite în lichid, fără nicio comunicare anterioară a fap-tului că deține astfel de instrumente. Ca urmare, lmvH a acumulat un control semnificativ în Hermès fără cunoștința Hermès și a pieței. aceasta a creat o asimetrie a informațiilor cu o posibilă valorizare incorectă pe piață a acțiuni - lor-suport ale Hermès.

redresare economică susținută de întreprinderile mici și mijlocii (imm-uri)

raportul privind activitatea imm-urilor pentru 2010, publicat în octombrie 2011, remarcă faptul că imm-urile sunt în curs de redresare în urma recesiunii 2008/2009. numărul imm-urilor din ue a rămas la nivelul anului 2009, cu un total de 20,8 milioane. valoarea adăugată brută însumată (vaB) a imm-urilor a crescut cu 3,4 % în 2010 (la care s-a adăugat o creștere estimată la 3,7 % în 2011), după o scădere de 6,4 % în 2009. prin urmare, scăderea numărului de angajați, care a început în 2009 (−2,7%), a încetinit în 2010, trecând la −0,9 %.

în februarie 2011, Comisia a prezentat o revizuire a „Small Business act” (SBa) (36) pentru a reflecta ultimele evoluții economice, a alinia SBa la prioritățile strategiei europa 2020 și a îmbunătăți în mod continuu mediul de afaceri pentru imm-uri. revizuirea a propus o acțiune suplimentară într-o serie de domenii prioritare: un acces mai bun la finanțare în favoarea investițiilor și a creșterii, o reglemen-tare inteligentă pentru a permite imm-urilor să se concentreze pe activitățile lor principale, exploatarea optimă a pieței unice și sprijinirea imm-urilor pentru a face față provocărilor globalizării și schimbărilor climatice.

http://ec.europa.eu/internal_market/top_layer/simfo_2011/index_en.htm

http://ec.europa.eu/internal_market/top_layer/simfo_2011/index_en.htm

http://www.tellusyourstory.eu/


alte progrese realizate în 2011:

� S-a asigurat finanțare în cadrul SBa pentru peste 110 000 de imm-uri până în prezent și se preconizează că 200 000 de imm-uri vor beneficia, până în 2012, de regimuri specifice de garanții de împrumut bancar și capital de risc pentru imm-uri.

� o nouă rețea de reprezentanți ai imm-urilor din statele membre a fost inaugu-rată în mai 2011. acești reprezentanți vor verifica aplicarea corectă a legislației ue privind imm-urile și se vor asigura că politicile la nivel național, regional și local sunt favorabile întreprinderilor. Simplificarea normelor de contabilitate pentru imm-uri face parte și ea din agenda pentru reducerea sarcinii și costurilor administrative. în această privință, obiectivul principal al propunerii Comisiei este de a simplifica pregătirea declarațiilor financiare pentru întreprinderile mici.

stimularea capitalului de risc pentru întreprinderile mici și mijlocii din europa Capitalul de risc reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (imm-uri) inovatoare, mai ales pentru cele care se află la începutul activității. în pofida beneficiilor de a aduce finanțare proprie pentru întreprinderi, fondurile de capital de risc au rămas exploatate la un nivel inferior, iar activitatea transfrontalieră în acest sector este redusă. drept rezultat, întreprinderile tinere și inovatoare continuă să depindă de împrumuturi bancare pe termen scurt. dar, în contextul crizei actuale, astfel de împrumuturi se dovedesc greu de obținut. pentru a remedia această situație, Comisia a propus un regulament privind norme uniforme de reglementare a comercializării fondurilor de capital de risc. abordarea este sim-plă: imediat ce se îndeplinesc cerințele uniforme definite în propunere, toți manage-rii de fonduri de capital de risc pot obține capital sub denumirea de „fond european de capital de risc” pe întreg teritoriul ue. prin introducerea unui cadru de reglemen-tare unic, fondurile de capital de risc ar urma să devină mai mari și mai diversificate, în timp ce imm-urile vor obține un avantaj competitiv pe piața mondială.

în cursul primului an complet de funcționare, instrumentul european de microfinanțare progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială a permis oferirea de microcredite de către 14 organisme de microfinanțare. în următorii opt ani, se prevede generarea în uniune a unui volum total de microcredite de 500 milioane eur.

la începutul lunii decembrie, Comisia a propus un sprijin suplimentar pentru micile întreprinderi care utilizează fonduri structurale. această măsură are o importanță specială într-o perioadă în care creditul nu este disponibil cu ușurință pentru întreprinderi. Se pot utiliza până la 5 miliarde eur pentru a atrage fonduri private suplimentare (37).

sprijinirea imm-urilor până în 2020promovarea accesului la finanțare și încurajarea unei culturi antreprenoriale, inclusiv crearea de noi întreprinderi, au reprezentat obiectivele principale ale noului program de sprijin financiar prezentat de Comisia europeană la finele anului 2011 (38).

Cu un buget de 2,5 miliarde eur pentru perioada 2014-2020, programul pentru competitivitatea întreprinderilor și imm-uri vizează în mod special antreprenorii, mai ales imm-urile, cetățenii care doresc să înceapă o activitate independentă și autoritățile statelor membre, care vor fi sprijinite mai bine în eforturile lor de a elabora și de a pune în aplicare o reformă politică eficace.

propunere privind sprijinirea imm-urilor pe piețele din afara ueîn prezent, numai 13 % dintre imm-urile din ue sunt active la nivel internațional în afara ue prin comerț, investiții, externalizare sau alte forme de cooperare cu parteneri străini. întreprinderile din ue prezente pe piețele din afara ue se con-fruntă cu numeroase provocări, de la accesul la informații de bază privind piața până la detalii cum ar fi adaptarea la noi reglementări și standarde tehnice, gestionarea transferului de tehnologie și protejarea drepturilor lor de proprietate intelectuală. pentru a face față acestor provocări, Comisia a prezentat propu-neri (39) la sfârșitul anului 2011 vizând crearea unui nou parteneriat între imm-uri și întreprinderi din întreaga lume – „întreprinderi mici într-o lume mare”.

săptăMâna iMM-urilor 2011 Comisia a coordonat Săptămâna IMM-urilor, care a avut loc între 3 și 9 octombrie, pentru a impulsiona IMM-urile

și a promova spiritul antreprenorial. Peste 1 250 de manifestări au fost organizate în întreaga Uniune.

Uniunea susține cultura antreprenorială și

competitivitatea în IMM-uri

© iS

tock

phot

o.co

m/K

yu O

h


lupta împotriva cartelurilor și a altor practici anticoncurențiale în piața unică

în 2011, Comisia a continuat să combată comportamentul anticoncurențial pen-tru a garanta că nu există denaturări ale concurenței pe piața unică și că între-prinderile nu recurg la practici anticoncurențiale care ar aduce prejudicii consu-matorilor prin creșterea prețurilor sau reducerea posibilităților de alegere în mod artificial. Comisia a amendat mai multe carteluri majore pe piețe apropiate de consumatori, cum ar fi piața detergenților, a bananelor, a congelatoarelor, precum și a tuburilor catodice utilizate pentru ecranele televizoarelor și calculatoarelor. lupta împotriva cartelurilor este și va rămâne o prioritate pentru Comisie. în plus față de amenzile încasate – care ajung în cele din urmă în bugetul ue –, Comisia estimează că acțiunea sa împotriva cartelurilor economisește miliarde de euro pentru clienți în fiecare an.

în general, Comisia a reușit să își apere cu succes în fața instanțelor europene deciziile împotriva practicilor anticoncurențiale. în cazul intens mediatizat privind utilizarea într-un stat membru a decodoarelor pentru satelit dintr-un alt stat membru, Curtea de justiție a susținut că acordurile care păstrează diviziunile dintre piețele naționale sunt susceptibile să compromită obiectivul tratatului de a asigura integrarea pieței și trebuie să fie considerate drept restricții ale concurenței.

comisia europeană asigură salvgardarea concurenței corecte pe piața unică

Cartelul detergenților

la 13 aprilie, Comisia Europeană a aplicat Procter & Gamble și Unilever o amendă totală de 315,2 milioane EUR pentru că au organizat, împreună cu Henkel, un cartel pe piața detergenților casnici pudră în opt țări din Uniunea Europeană. Amenda împotriva celor două întreprinderi a inclus o reducere de 10 % pentru că au recunoscut faptele și au permis încheierea rapidă a investigației. Henkel a primit imunitate pentru că a dezvăluit cartelul Comi-siei. Cele trei întreprinderi sunt cei mai importanți producători de detergent pudră din Europa. Cartelul a vizat stabilizarea pozițiilor pe piață și coordona-rea prețurilor, încălcând normele antitrust pentru UE și SEE (articolul 101 din tratatul UE și articolul 53 din Acordul privind SEE).

Cartelul de pe piața bananelor

În octombrie, Comisia a concluzionat că grupurile Chiquita și Pacific Fruit, doi dintre principalii importatori și vânzători de banane în UE, încheiaseră o înțelegere ilegală privind stabilirea prețurilor în sudul Europei din iulie 2004 până în aprilie 2005. În cursul acestei perioade, aceștia au stabilit prețuri de vânzări săptămânale și au făcut schimb de informații privind prețurile măr-cilor lor respective. Procedând astfel, aceștia au prejudiciat direct consuma-torii din țări precum Italia, Portugalia și Grecia. Pacific Fruit a fost condam-nată la plata unei amenzi de 8 919 000 EUR, în timp ce Chiquita a beneficiat de imunitate la amenzi deoarece a furnizat Comisiei informații utile privind cartelul. Aceasta a fost cea de a doua decizie adoptată de Comisie împotriva unui cartel din sectorul bananelor. Prima decizie se referea la Germania și la alte șapte țări din nordul UE.

Cazul TelePolska

Comisia a fost vigilentă în mod special pentru a asigura că nu se ridică obstacole în calea inovării și a creșterii, prin comportament anticoncurențial, în sectoare esențiale ale economiei, precum piețele telecomunicațiilor. Ea a sancționat operatorul de telecomunicații telekomunikacja Polska S.A. pentru abuz de poziție dominantă în Polonia și a impus o amendă de 127 554 194 EUR. Polonia are una dintre cele mai scăzute rate de pene-trare a rețelelor în bandă largă din Europa, iar operatorul a abuzat în mod

Joaquín Almunia, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu politica în materie de concurență, a susținut o politică riguroasă împotriva cartelurilor și a practicilor anticoncurențiale ale întreprinderilor de pe piața unică

© U

niun

ea E

urop

eană


deliberat de poziția sa dominantă, limitând concurența pe piața rețelelor de bandă largă și plasând obstacole în calea operatorilor alternativi între anii 2005 și 2009. Drept consecință, consumatorii au suferit din cauza unor viteze de conectare mai scăzute, iar prețurile lunare pentru Mbit/s promise au fost mult mai mari decât cele din alte state membre.

curtea de justiție a uniunii europene veghează asupra corectitudinii pieței interne

Curtea a hotărât că legislația spaniolă prin care se condiționează deschiderea unor noi mari unități de vânzare cu amănuntul din considerații economice precum impactul acestora asupra comerțului cu amănuntul existent sau cota de piață a întreprinderilor în cauză este contrară dispozițiilor tratatului care reglementează libertatea de stabilire (40).

În ceea ce privește transmisiile de radio și televiziune, Curtea de Justiție consideră că un sistem de licențe pentru transmiterea de meciuri de fotbal care acordă operatorilor de transmisie exclusivitate teritorială pentru un stat membru și care interzice telespectatorilor să urmărească transmisiile cu un card decodor în alte state membre este contrar legislației UE (41). În mod asemănător, tribunalul a hotărât că un stat membru poate, în anumite condiții, să interzică transmisia exclusivă a tuturor meciurilor de fotbal de la Cupa Mondială și de la EURO prin televiziune cu plată pentru a permite publi-cului larg să urmărească aceste evenimente la televiziunea gratuită (42). Curtea de Justiție a considerat că lipsa unei plăți nu exclude natura intențională a publicității mascate (43).

În ceea ce privește profesiile liberale, Curtea de Justiție a hotărât că statele membre nu pot rezerva accesul la profesia de notar propriilor cetățeni (44). Cu toate acestea, Curtea a hotărât că legislația italiană care impune tarife maxime pentru avocați este conformă cu libertățile fundamentale ale pieței interne (45). Curtea a considerat că legislația franceză nu poate interzice total campania directă de publicitate și vânzare realizată de contabili calificați, deoarece s-ar încălca Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne (46).

În domeniul concurenței, Curtea a hotărât că numai Comisia este împuternicită să constate că nu s-a înregistrat un abuz pe piața internă a UE (47). Curtea a confirmat, de asemenea, că subvențiile italiene pentru achiziționarea de decodoare digitale terestre în 2004 și 2005 constituie ajutor de stat incompatibil cu piața comună (48).

Curtea de Justiție a Uniunii Europene supraveghează

normele referitoare la piața internă

© U

niun

ea E

urop

eană

/G. F

essy


Justiție pentru creștere în cadrul pieței unice

unul dintre obiectivele fundamentale ale uniunii europene este de a oferi cetățenilor săi un spațiu european de justiție fără frontiere interne. un spațiu european de justiție va facilita afacerile transfrontaliere, va consolida piața unică și va stimula creșterea economică. Comisia depune eforturi pentru a clarifica cadrul juridic în care întreprinderile din ue își desfășoară activitatea. în plus, Comisia s-a implicat în monitorizarea reformelor judiciare din grecia și portugalia.

legislația europeană comună în materie de vânzareîn octombrie, Comisia a propus o legislație europeană comună în materie de vânzare (49) care să contribuie la eliminarea barierelor din calea comerțului trans-frontalier și care să ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere și un nivel ridicat de protecție. diferențele existente între regimurile contractelor de vânzări din statele membre fac ca vânzarea în străinătate să fie complicată și costisitoare, mai ales pentru firmele mici. Comercianții descurajați de la tranzacții transfrontaliere din cauza obstacolelor de drept contractual reprezintă o pierdere anuală de cel puțin 26 miliarde eur pentru comerțul din interiorul ue. în același timp, 500 de milioane de consumatori din europa pierd o mai mare posibilitate de a alege și prețuri mai mici pentru că mai puține firme fac oferte transfronta-liere, mai ales pe piețele naționale mai mici.

legislația comună europeană propusă în materie de vânzare vizează facilitarea comerțului, oferind un set unitar de norme pentru contractele transfrontaliere de vânzări în toate statele membre ale ue. în cazul în care comercianții își oferă produsele în temeiul legislației europene comune în materie de vânzare, cumpă-rătorii vor avea posibilitatea de a alege un contract european, ușor de încheiat, care le oferă un nivel ridicat de protecție.

recuperarea transfrontalieră a creanțeloraproximativ 1 milion de întreprinderi mici se confruntă cu probleme legate de creanțele transfrontaliere și în fiecare an se anulează în mod inutil datorii în valoare de până la 600 milioane eur, din cauză că este prea descurajator pentru întreprinderi să fie implicate în litigii judecate în străinătate, care pot fi costisi-toare și complicate. regulamentul (50) propus de Comisie în iulie 2011 va stabili o nouă ordonanță asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare. acest lucru ar permite creditorilor să păstreze sumele datorate în contul bancar al debitorului. Creditorul ar avea la dispoziție aceste sume ca alternativă la ordinele naționale. procedura europeană ar fi lansată fără audierea prealabilă a debitorului, ceea ce ar permite un „efect de surpriză”. Băncile ar fi obligate să execute ordinul imediat păstrând o anumită sumă. debitorii ar trebui să fie avertizați imediat după ce măsura intră în vigoare pentru a-și pregăti apărarea.

© C

hris

tine

Bald

eras

/Pho

todi

sc/G

etty

Imag

es


politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului

politica agricolă comună (paC) în acțiune 2011 – Comisia europeană propune un nou parteneriat între europa și fermieriagricultura joacă un rol esențial în economia europeană și diversitatea acesteia reflectă însăși uniunea. aproximativ 84 % din teritoriul uniunii este consacrat agriculturii și silviculturii.

paC este o politică în evoluție odată cu vremurile. mai multe reforme majore au fost realizate pentru a trece de la sprijinul acordat pieței la sprijinirea producției, și apoi la sprijinirea producătorilor, în prezent uniunea europeană având în curs de pregătire o nouă reformă pentru a spori nu numai competitivitatea economică a europei agricole și rurale, ci și sustenabilitatea acesteia pe termen lung.

o piatră de temelie a pieței internepaC și-a demonstrat utilitatea în ceea ce privește funcționarea pieței unice în domeniul sectorului agroalimentar, aplicând, în același timp, standarde comune convenite la nivel european, cum ar fi siguranța alimentelor și bunăstarea ani-mală în contextul creșterii presiunii concurențiale. ea contribuie la dezvoltarea unei agriculturi europene competitive și echilibrate din punctul de vedere al mediului și din punct de vedere teritorial, ceea ce contribuie în mod pozitiv la competitivitatea lanțului de aprovizionare cu alimente al uniunii și a comerțului ue, și sporește coeziunea zonelor rurale prin încurajarea unor inițiative care să favorizeze dezvoltarea lor economică și socială.

la 14 iulie 2011, Comisia europeană a lansat o dezbatere pe tema viitorului sistemelor de promovare și informare pentru produsele agricole din ue. odată cu publicarea Cărții verzi care abordează această temă, Comisia examinează modul în care poate să contureze o strategie mai orientată și mai ambițioasă pentru viitor, care va informa mai bine consumatorii – atât din interiorul, cât și din afara ue – în privința calității, tradițiilor și valorii adăugate a produselor agricole și alimentare din europa.

documentul ridică o serie de probleme pluridimensionale și invită toate părțile interesate – consumatori, producători, distribuitori și autorități publice) să își prezinte observațiile și sugestiile. pe baza acestor răspunsuri, Comisia va redacta o comunicare ce urmează a fi publicată în 2012, menită să ducă la formularea unor propuneri legislative.

eliberarea vitalității europei ruraleîn afara măsurilor excepționale luate în contextul crizei, cum ar fi ajutorul pentru depozitarea privată a cărnii de porc în ianuarie 2011 și ajutorul de urgență pentru producătorii de legume în iulie 2011, combinația instrumentelor paC – atât instrumentele de sprijin la nivelul ue, cât și măsurile specifice ale politicii de dezvoltare rurală – contribuie în mod semnificativ la o mai mare coeziune și solidaritate între statele membre și în regiuni și ajută la eliberarea vitalității potențiale a sectorului agricol și a zonelor rurale pe întregul teritoriu al ue, pe plan economic, ecologic și social.

Dacian Cioloș, comisarul pentru agricultură și

dezvoltare rurală, la o fermă din apropierea localității Braine-l’Alleud,

în Belgia

© U

niun

ea E

urop

eană


o nouă paC pentru europa 2020la cincizeci de ani de la instituirea sa, paC evoluează din nou. obiectivul primor-dial al viitoarei paC ar trebui să fie competitivitatea sustenabilă, astfel încât sectorul producției de alimente să devină viabil din punct de vedere economic, împreună cu gestionarea durabilă a resurselor terestre naturale ale ue.

viitoarea paC ar trebui să recunoască efectele acestei politici asupra a peste jumătate din teritoriul ue și a tuturor consumatorilor din ue, precum și importanța sa strategică pentru securitatea și siguranța alimentară, mediu, schimbările cli-matice și echilibrul teritorial. de asemenea, acest lucru ar permite paC să își sporească contribuția la strategia europa 2020 prin creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

un nou parteneriat între europa și agricultorii săipe baza acestei abordări și a consultărilor ample cu toți actorii interesați, de la agricultori până la consumatori, Comisia europeană a propus în octombrie 2011 ca politica agricolă comună să fie reformată pentru perioada de după 2013 (51). natura reformei propuse implică un nou echilibru, stabilit printr-o asociere reală între societatea în ansamblul său, care oferă resurse financiare prin politici publice, și agricultori, care produc alimentele pe care le consumăm, mențin zonele rurale în viață, protejând, totodată, ecosistemele. obiectivele principale ale aces-tei reforme sunt:

� asigurarea siguranței noastre alimentare prin intermediul competitivității sectorului agricol european;

� punerea bazelor unei competitivități pe termen lung, care să fie durabilă atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere economic;

� menținerea economiei rurale; și

� simplificarea paC.

cele 10 puncte principale ale reformei pac propuse

1. O mai bună direcționare a ajutoarelor pentru venituri în vederea stimulării creșterii și ocupării forței de muncă

2. Instrumente de gestionare a crizei mai reactive3. O plată „verde” pentru menținerea productivității pe termen lung și

conservarea ecosistemelor4. Investiții suplimentare pentru cercetare și inovare5. Un lanț alimentar mai competitiv și mai echilibrat6. Încurajarea măsurilor de agromediu7. Facilitarea instalării tinerilor agricultori8. Stimularea ocupării forței de muncă și a antreprenoriatului

în mediul rural9. O mai bună abordare a zonelor vulnerabile10. O PAC mai simplă și mai eficientă

Propuneri în domeniul agriculturii: un nou parteneriat între Europa și agricultori

© D

igita

l Vis

ion/

Get

ty Im

ages


politica europeană în domeniul pescuituluipolitica comună în domeniul pescuitului a evoluat mult de la crearea sa în 1982. Ceea ce a început ca un set de instrumente de păstrare a modelelor tradiționale de pescuit și de diminuare a tensiunilor dintre câteva țări este acum un cadru complex juridic și științific prin care se încearcă protejarea unei resurse naturale esențiale. aceasta a ajuns din nou la un moment în care trebuie să fie reformată. în plus, o nouă politică maritimă încearcă să răspundă într-o manieră integrată tuturor problemelor cu care se confruntă astăzi mările europene: de la poluare la protecția mediului, de la dezvoltarea zonelor costiere la crearea de locuri de muncă, de la controlul frontierelor la supraveghere.

politica comună în domeniul pescuitului – este nevoie de o reformă urgentăpolitica europeană în domeniul pescuitului trebuie reformată urgent. navele prind mai mulți pești decât se pot reproduce în condiții de siguranță și astfel sunt epuizate stocurile de pește și sunt amenințate ecosistemele marine. în prezent, trei din patru stocuri sunt supraexploatate: 82 % din stocurile din marea medite-rană și 63 % din stocurile din oceanul atlantic. prin urmare, sistemul actual nu permite o exploatare durabilă a resurselor.

menținerea situației actuale nu constituie o opțiune realistă. Conform exercițiilor de modelare, în cazul în care nu are loc nicio reformă, doar 8 stocuri din 136 vor fi exploatate la niveluri sustenabile în 2022. Cu alte cuvinte, în cazul în care nu se efectuează modificări structurale ale actualei proceduri, stocurile de pește vor dispărea unul după altul.

reforma politicii comune în domeniul pescuitului (pCp)propunerile Comisiei instituie o modificare fundamentală a gestionării pescuitului în europa (52). planurile vor asigura atât conservarea stocurilor de pește, cât și menținerea în viitor a mijloacelor de subzistență ale pescarilor, punând capăt în același timp pescuitului excesiv și epuizării stocurilor de pește. reforma va intro-duce o abordare descentralizată a gestionării pescuitului pe baze științifice pentru fiecare regiune și bazin marin, precum și standarde de guvernanță mai bune în ue și la nivel internațional, prin acorduri privind pescuitul durabil.

Sustenabilitatea și soluțiile pe termen lung reprezintă puncte esențiale ale propunerilor Comisiei adresate parlamentului european și Consiliului care conțin următoarele elemente:

� toate stocurile de pește vor trebui aduse la niveluri sustenabile (denumite în continuare „randament maxim sustenabil – rmS”) până în 2015, ceea ce este în concordanță cu angajamentele pe care și le-a asumat ue pe plan internațional.

� Se va adopta o abordare ecosistemică pentru toate pescăriile, cu planuri de gestionare pe termen lung bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile.

� Se va elimina treptat practica de irosire a resurselor de hrană, precum și pierderile economice viitoare care rezultă din aceasta, cauzate de aruncarea înapoi în mare a capturilor secundare. pescarii vor fi obligați să debarce toți peștii din loturile vizate pe care îi capturează.

� Se vor introduce obiective clare și termene pentru oprirea pescuitului excesiv; un sistem de concesiuni individuale transferabile pentru traulere și toate navele cu o lungime mai mare de 12 m; măsuri de sprijin pentru pescă-riile de mici dimensiuni, îmbunătățirea colectării datelor și strategii de promo-vare a acvaculturii durabile în europa.

în plus, Comisia a propus un instrument financiar care să însoțească reforma pCp. acest nou fond, fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (emff), se va concentra asupra oamenilor, ajutându-i să adopte reforma pescuitului. el se va concentra asupra comunităților de pescuit, în care va crea noi locuri de muncă și va stimula creșterea. el se va concentra, de asemenea, pe sustenabilitate, schimbând sensul de declin al sectorului pescuitului din ultima vreme. emff se structurează pe patru piloni principali: pescuit, acvacultură, dezvoltare durabilă a zonelor de pescuit și politică maritimă integrată.

Afișul pentru campania Comisiei de promovare a

peștelui pescuit în mod sustenabil

© U

niun

ea E

urop

eană


Campania ue „zero toleranță” împotriva pescuitului ilicit se înăspreștenoul sistem al ue pentru controlul pescuitului a devenit complet operațional, ceea ce va face mult mai dificilă eludarea reglementărilor privind pescuitul ilegal. ue a adoptat norme detaliate (53) privind modul de desfășurare a operațiunilor de control de-a lungul întregului lanț comercial „din plasă în farfurie”.

noul sistem asigură trasabilitatea de-a lungul întregului lanț, din momentul capturării peștelui și până în momentul în care acesta ajunge la consumator. autoritățile statelor membre pot surprinde neregulile în orice punct al lanțului comercial și pot identifica persoanele care s-au făcut vinovate de aceste nereguli. inspecțiile vor fi efectuate în același mod pe întregul teritoriu european. Colecta-rea și controlul încrucișat al datelor se realizează electronic. iar odată ce produsul a ajuns în magazine, consumatorul are garanția că peștele a fost pescuit în mod legal.

atunci când o persoană încalcă legea, acea persoană riscă aceleași sancțiuni grave, indiferent de locul unde se află și de naționalitate. dacă persoana respec-tivă este prinsă în mod repetat pescuind ilicit, aceasta va sfârși prin a-și pierde licența, ca urmare a instituirii unui nou sistem de puncte.

un impuls pentru economia maritimă în regiunea atlanticăo nouă strategie maritimă pentru creștere și locuri de muncă în zona oceanului atlantic (54) contribuie la strategia europa 2020.

regiunea beneficiază de un potențial ridicat pentru energie eoliană, a valurilor și maremotrică. până în 2020, aproximativ 20 % din capacitatea eoliană offshore ar putea fi localizată în atlantic. exploatarea minieră a fundului mării ar putea contribui la satisfacerea necesităților ue de materii prime. acvacultura offshore reprezintă un sector promițător și o treime din tot peștele prins de flota de pescuit a ue este adus la țărm în porturi atlantice.

acțiunile curente trebuie să fie raționalizate și consolidate prin utilizarea eficientă a fondurilor ue existente și viitoare. prin urmare, Comisia face apel către părțile interesate să participe la o serie de ateliere și grupuri de discuție – „forumul atlantic”, pentru a contribui la schițarea de proiecte concrete pentru planul de acțiune, care ar urma să fie implementate în 2013. noua strategie se elaborează în cadrul politicii maritime integrate a ue și urmează unora similare pentru zonele baltică, arctică și mediteraneeană.

Maria Damanaki, comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, după o conferință de presă privind politica în domeniul pescuitului pentru viitor, în iulie 2011

© A

FP P

hoto

/Thi

erry

Cha

rlier


buget

programarea financiară și bugetul ue în 2011

în 2011, nu numai că s-a pus în aplicare bugetul ue pentru 2011, dar și bugetele 2010 și 2009 au trecut prin diferite stadii de analiză și evaluare. în plus, o activi-tate esențială a fost pregătirea bugetului pentru 2012. în afară de procedura bugetară anuală, anul acesta a adus un eveniment semnificativ, prin prezentarea noului plan multianual sub forma propunerii pentru cadrul financiar multianual 2014-2020.

execuția bugetului ue pentru 2011Bugetul 2011 a reflectat obiectivele orientate către creștere și inovare ale stra-tegiei europa 2020. în același timp, a trebuit să țină cont de constrângeri impor-tante care reflectă situația economică ostilă în numeroase state membre. această abordare de compromis a pus probleme semnificative pentru gestionarea bugetului pe parcursul anului pentru asigurarea disponibilității unor niveluri adecvate de finanțare pentru a permite corectarea și punerea în aplicare efectivă a programelor uniunii europene. astfel, în cursul anului, bugetul 2011 a trebuit să fie modificat de șapte ori, adăugându-se aproximativ 200 milioane eur la bugetul votat inițial.

evaluarea bugetului ue 2010 și descărcarea bugetului ue 2009în 2011, a avut loc o evaluare a exercițiilor bugetare precedente, încheindu-se astfel ciclul bugetar de gestionare financiară. la 10 mai 2011, parlamentul european a acordat o descărcare Comisiei europene pentru bugetul 2009. astfel s-a încheiat o perioadă în care ambele brațe ale autorității bugetare (parlamentul european și Consiliul), precum și Curtea de Conturi au analizat execuția bugetu-lui 2009.

la 10 noiembrie 2011, Curtea de Conturi și-a publicat raportul anual privind execuția bugetului privind anul financiar 2010. pentru al patrulea an la rând, conturile anuale finale ale uniunii europene, pregătite și consolidate de Comisie, au primit aviz favorabil și indicele general cel mai probabil de eroare în ceea ce privește plățile a rămas din nou sub 4 %. aceasta înseamnă că marea majoritate (cel puțin 96 %) din totalul plăților efectuate în 2010 au fost libere de erori cuantificabile.

Janusz Lewandowski, comisarul pentru

programare financiară și buget, prezintă proiectul

de buget 2012

© U

niun

ea E

urop

eană


Bugetul ue 2012 pentru 500 de milioane de europeni, pentru creștere și ocuparea locurilor de muncă

Bugetul 2012 a fost aprobat la 1 decembrie 2011 și reprezintă un act de echilibru delicat care combină măsurile de austeritate cu cele de stimulare a creșterii pentru 500 de milioane de europeni. obiectivul său esențial este susținerea deplină a economiei europene și a cetățenilor ue într-o perioadă dificilă. totalul dispozițiilor de plată în 2012 ajunge la 129,1 miliarde eur, o creștere de 1,86 % față de anul anterior, în timp ce dispozițiile pentru angajamente bugetare legale ajung la 147,2 milioane eur, o creștere de 3,8 % (55).

Bugetul 2012 a încercat să fie în acord cu actualul climat de austeritate la nivel național. Comisia a făcut un efort special și a optat pentru aproape o înghețare a cheltuielilor sale administrative, respectiv o creștere de 0,2 % în comparație cu bugetul 2011. aceasta s-a realizat prin reducerea semnificativă a cheltuielilor legate de clădiri, tehnologia informației și comunicațiilor, studii, publicații, misiuni, conferințe și întâlniri. mai mult, ca și în anii precedenți, Comisia nu a solicitat niciun post nou în plus. și celelalte instituții au menținut costurile administrative sub control.

pentru a susține creșterea economică și coeziunea în uniunea celor 27 prin eforturi și investiții concertate, bugetul 2012 prevede aproximativ 67,5 miliarde eur pentru creștere durabilă, pentru a ajuta statele membre să își extindă investițiile, în timp ce suma de aproximativ 62,2 miliarde eur este dedicată priorităților de creștere europa 2020, o creștere de 4,5 % față de anul precedent.

Cetățenii se află în centrul politicii europene și siguranța lor a reprezentat o prioritate ridicată pentru ue. Bugetul 2012 a prevăzut o creștere de 10,9 % în domeniul cetățeniei, libertății, securității și justiției, cu acțiuni care se concen-trează asupra intereselor și necesităților cetățenilor. în plus, în cadrul inițiativelor europa 2020, acțiunile pentru tineret s-au ridicat la valoarea de 1,4 miliarde eur, iar agenda digitală pentru europa la 2,4 miliarde eur.

propunerea de nou cadru financiar multianual (Cfm) pentru perioada 2014-2020

Comisia și-a publicat în iunie propunerile pentru următorul cadru financiar multi-anual pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2014 și 2020 (56) cu prețuri exprimate la valorile din 2011. propunerea conține priorități și plafoane pentru viitoarele cheltuieli, precum și o modificare în ceea ce privește veniturile și o simplificare a mecanismelor de corecție. termenul tehnic este un „cadru financiar multianual”, dar termenul „buget” este utilizat aici pentru simplificare.

Bugetul ue este ambițios și în același timp realist și este proiectat să producă valoare pentru bani pentru cetățenii europeni, întreprinderi și administrații. Bugetul european este relativ mic (o cincizecime din bugetul statelor membre), dar poate avea un impact mare. propunerea Comisiei este menită să răspundă preocupărilor de astăzi și necesităților de mâine și se axează pe necesitățile de finanțare la nivelul ue care pot oferi o valoare adăugată reală.

Bugetul 2012 – venituri

Resursa provenită

din VNB 73 %

Alte venituri 1 %

Taxe vamale și cotizații pentru sectorul zahărului 15 %

Resursa bazată pe TVA 11 %

Resurse naturale: cheltuieli agricole

și ajutoare directe 29,9 %

Resurse naturale:

dezvoltare rurală,

mediu și pescuit 10,9 %

Creștere durabilă 45,8

Administrare 5,6 %

Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1,4 %

UE ca actor global 6,4 %

Bugetul 2012 – CHeltuieli

Resursa provenită

din VNB 73 %

Alte venituri 1 %

Taxe vamale și cotizații pentru sectorul zahărului 15 %

Resursa bazată pe TVA 11 %

Resurse naturale: cheltuieli agricole

și ajutoare directe 29,9 %

Resurse naturale:

dezvoltare rurală,

mediu și pescuit 10,9 %

Creștere durabilă 45,8

Administrare 5,6 %

Cetățenie, libertate, securitate și justiție

1,4 %

UE ca actor global 6,4 %


Bugetul este orientat spre investiții în cele 27 de state membre legate de pro-bleme comune: stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în întreaga ue, o europă mai sigură și creșterea influenței europei în lume. Bugetul nu intenționează să finanțeze ceea ce bugetele naționale ar putea finanța ele însele, ci se axează pe domeniile în care finanțarea europeană aduce valoare adăugată reală. el finanțează ceea ce nu ar fi finanțat sau ar fi mai costisitor pentru bugetele naționale.

propunerile de buget pentru perioada 2014-2020 se axează pe principalele pro-bleme comune ale europei și o selecție indicativă este prezentată mai jos.

impulsionarea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în întreaga uniune europeanăCriza poate să fi atins unele țări mai mult decât altele, dar a și eliminat orice îndoială în legătură cu faptul că economiile europei sunt în prezent mai interde-pendente decât au fost oricând până acum. iată de ce oricine este interesat în impulsionarea unei redresări bogate în locuri de muncă și în consolidarea funda-mentelor economice în fiecare dintre statele membre.

Conectarea europei � noul buget va crea un fond de infrastructură (instrumentul „Conectarea euro-pei”) în valoare de 40 miliarde eur (3,9 % din buget). acesta este suplimentat cu 10 miliarde eur din fondul de coeziune pentru a ajunge la 50 miliarde eur (4,88 % din buget).

� el va consolida piața internă prin conectarea europei în rețele energetice, coridoare pentru transportul de mărfuri și pasageri, precum și rețele de tehno-logii ale informației și comunicațiilor. o listă indicativă a axelor strategice face parte din propunere.

� necesitatea și valoarea adăugată a finanțării ue sunt evidente: piața va furniza cea mai mare parte a investițiilor necesare, dar continuă să existe lacune persistente pe care nu le va umple nici piața și nici nu vor fi finanțate de statele membre. totuși, acestea sunt esențiale pentru dotarea pieței interne cu infrastructura necesară pentru conectarea centrului cu periferia, în benefi-ciul tuturor regiunilor.

� Se va încerca, prin intermediul fondurilor, în colaborare cu Bei, să se obțină un important efect de pârghie pentru generarea unor noi surse de finanțare din sectorul privat. Comisia va promova, în special, utilizarea de obligațiuni pentru proiecte ue ca o modalitate de a avansa realizarea acestor proiecte importante.

Noi legături la nivelul infrastructurilor în Europa

vor contribui la consolidarea pieței interne

© D

C Pr

oduc

tions

/Get

ty Im

ages


investiții în creștere și locuri de muncă în regiunile europei � Bugetul propune alocarea sumei de 376 miliarde eur pentru instrumentele poli-ticii de coeziune, incluzând instrumentul „Conectarea europei” de 40 miliarde eur (36,7 % din buget).

� uniunea europeană răspunde crizei economice care afectează întreaga europă. abordarea dezechilibrelor și slăbiciunilor care afectează anumite regiuni și populații va avea până la urmă un impact pozitiv pentru toate țările: această componentă a bugetului va continua să ajute statele membre și regiunile mai sărace să se dezvolte și va oferi oportunități pentru cei mai vulnerabili din întreaga ue. de asemenea, se va acorda un anumit sprijin pentru regiunile mai dezvoltate, deoarece există probleme importante care privesc toate statele membre, cum ar fi concurența mondială în economia bazată pe cunoaștere și trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon. toate acestea stimulează și piața internă, a cărei mărime furnizează piețe și economii de scară în întreaga ue, bogate și sărace, mai mari sau mai mici.

� pentru a asigura obținerea mai frecventă decât înainte a acestor rezultate care favorizează creșterea, se revizuiește utilizarea fondurilor structurale. Se propun următoarele:

― o legătură clară între obiectivele europei pentru 2020 și programele naționale de reformă ale statelor membre și recomandările specifice fiecărei țări (prin „contracte de parteneriat”);

― o condiționalitate mai puternică și o concentrare asupra rezultatelor, inclusiv prin crearea unei rezerve de performanță care să fie atribuită după o revizuire intermediară;

― un fond social european consolidat pentru susținerea măsurilor legate de politica pieței muncii, educație, formare, incluziune socială, capacitatea de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și capacitatea administrativă;

― o abordare care să asigure că „știe stânga ce face dreapta” prin intermediul unui cadru strategic comun care va acoperi fedr, fSe, fondul de coeziune, fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;

― fondul european pentru globalizare va interveni pentru a-i sprijini pe cei care cad victimă concedierilor semnificative legate de conjunctura economică mondială.


investirea în talentul și competențele europeiBugetul propune o creștere a nivelurilor de finanțare cu aproximativ 70 % în educație până la 15,2 miliarde eur și cu aproximativ 45 % în cercetare și inovare până la 80 miliarde eur.

În educație: � concentrare pe dezvoltarea competențelor și mobilitatea transnațională, în conformitate cu principalele succese înregistrate de programul de învățare pe tot parcursul vieții (llp), erasmus mundus și programele pentru tineret. Comisia va propune elaborarea, cu implicarea Bei, a unui program inovator pentru a furniza garanții pentru studenții care își efectuează studiile de mas-terat în altă țară;

� toate programele existente vor fi reunite într-un program unic integrat în domeniul educației, formării profesionale și tineretului;

� prin intermediul fondului social european, sprijinul ue va spori pentru toate nivelurile de educație formală și formare (școală, superior, profesional, pentru adulți), precum și pentru educația informală și nonformală și activități de formare și pentru capacitatea de adaptare a întreprinderilor.

În cercetare și inovare: � se va obține valoare adăugată prin încurajarea cercetătorilor să coopereze peste granițele naționale, prin dezvoltarea polilor europeni de excelență care promovează concurența în domeniul cercetării și prin stimularea marilor inițiative tehnologice;

� finanțarea se va concentra pe aspectele importante: excelență în baza științifică, abordarea problemelor societale și stimularea competitivității;

� aceasta se va simplifica prin reunirea tuturor finanțărilor pentru cercetare într-un cadru strategic comun;

� se va crea un puternic efect de pârghie asupra finanțării private, de exem-plu, urmând exemplul de succes al mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor.

Încurajarea cooperării internaționale și a

excelenței în cercetare

© C

orbi

s


o europă mai sigură pentru cetățenii săimai multe probleme cu care se confruntă ue sunt transfrontaliere prin definiție. în spațiul economic deschis, care este fundamentul puterii europei, în care per-soanele, bunurile, serviciile și capitalul pot circula liber, siguranța și securitatea se asigură prin stabilirea unor norme de bază comune și prin punerea în comun a finanțării pentru abordarea problemelor la nivelul ue. aceasta include crearea unui veritabil spațiu european de justiție și protecția drepturilor fundamentale.

Justiție, drepturi și cetățeniedouă programe vor funcționa în perioada 2014-2020: programul „justiție” și pro-gramul „drepturi și cetățenie”. Bugetul total propus se ridică la 803 milioane eur. obiectivul este de a adăuga valoare la crearea unui veritabil spațiu de justiție, prin promovarea cooperării judiciare în aspecte civile și penale, promovarea accesului la justiție și sprijinirea și completarea inițiativelor statelor membre de a preveni cererea pentru droguri și de a reduce oferta, precum și prin promovarea și sprijinirea implementării efective a unei „europe a drepturilor”.

o ue mai sigură � evenimente recente, precum fluxurile migratoare care au urmat primăverii arabe, ilustrează cât de important este ca ue să poată reacționa rapid și eficace la situațiile de criză care evoluează rapid.

� Comisia vizează majorarea finanțării disponibile pentru afaceri interne și propune un buget total pentru afaceri interne în valoare de 8,3 miliarde eur. Structura fondurilor va fi simplificată și redusă la două.

� un nou fond pentru azil și migrație, cu un buget global de 3,4 miliarde eur, se va concentra pe fluxurile de oameni și pe gestionarea integrată a migrației și va sprijini acțiuni în ceea ce privește azilul și migrația, integrarea resortisanților din țări terțe și gestionarea returnărilor.

� un nou fond pentru securitate internă în valoare de 4,1 miliarde eur va sprijini punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă și o abordare coerentă și amplă a cooperării în domeniul aplicării legii, inclusiv gestionarea frontierelor externe ale uniunii.


un mediu înconjurător mai sigur � după cum au demonstrat incidente recente, problemele ecologice nu se opresc la frontiere. la fel, lupta împotriva schimbărilor climatice necesită acțiuni transfrontaliere.

� obiectivele în aceste domenii politice se pot realiza numai în cazul în care alte politici se integrează pe deplin cu acestea. de exemplu, acțiunea climatică și obiectivele de mediu trebuie să fie implementate prin acțiuni în cadrul fon-durilor de coeziune, cercetare și inovare, agricultură și cooperare externă. Se va ține cont de necesitatea unui mediu sigur și de combaterea schimbărilor climatice în toate domeniile bugetului. Comisia intenționează să majoreze acest procent la cel puțin 20 %, cu contribuții din diferite domenii politice, cu condiția ca datele concrete din evaluarea impactului să sprijine această măsură. un euro poate îmbunătăți eficiența energetică și combaterea schim-bărilor climatice, poate consolida coeziunea, poate promova obiectivele soci-ale, poate spori gradul de ocupare a forței de muncă și poate reduce sărăcia, toate în același timp.

� la fel, construirea unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu emisii scăzute de carbon și rezistente la schimbările climatice va stimula creșterea și va îmbunătăți competitivitatea europei, va crea locuri de muncă mai multe și mai ecologice, va întări securitatea energetică și va aduce beneficii pentru sănătate. Bugetul ue va facilita investițiile în pro-iecte de înaltă eficiență din punctul de vedere al costurilor și ecoinovatoare în domeniul energiei, eficienței resurselor și reducerii efectelor schimbărilor climatice, în cazul în care statele membre au o capacitate scăzută pentru investiții sau în cazul în care banii ue sunt necesari pentru a atrage finanțarea privată, precum dezvoltarea de tehnologii cu emisii reduse de carbon. investițiile în aceste domenii vor oferi europei un avantaj de precursor la nivel mondial și, de asemenea, vor crește productivitatea globală și vor contribui la reducerea facturii energetice a ue.

Protecția mediului este un element-cheie

al politicilor UE

© iS

tock

phot

o.co

m/A

ndre

w J

ohns

on


dezvoltare durabilă și o hrană mai sigură � agricultura rămâne în inima bugetului ue. este o adevărată politică europeană comună de importanță strategică în care mai mult de 70 % din finanțare nu mai este națională, astfel încât cheltuielile la nivel european înlocuiesc chel-tuielile naționale, ceea ce nu este cazul pentru alte politici și ceea ce explică de ce aceasta reprezintă o mare parte din bugetul ue. Costul ei este de apro-ximativ 30 de cenți pe zi per cetățean.

� această politică sprijină siguranța alimentară, securitatea alimentară și dez-voltarea rurală a europei. într-o lume în care cererea de alimente va continua să crească (cererea mondială de alimente este așteptată să crească cu 70 % până în 2050 în conformitate cu fao), europa are nevoie de un sector agricol care produce alimente sănătoase într-un mod respectuos pentru mediu și care sprijină o dezvoltare teritorială echilibrată, prin intermediul unei economii rurale dinamice.

� paC va fi modernizată pentru a consolida aceste obiective: plățile directe (pilonul 1) vor deveni mai ecologice și mai echitabil distribuite prin condiționarea a 30 % din plățile directe de ecologizare, prin introducerea unui plafon maxim pentru exploatațiile agricole mari și prin ajustarea ajutorului direct pe hectar pentru a crește nivelurile plătite agricultorilor în noile state membre.

� dezvoltarea rurală (pilonul 2) se va concentra mai mult pe competitivitate și inovare și pe mediu prin includerea acestora în „contractele de parteneriat” pentru a se asigura că îndeplinește obiectivele europa 2020.

protecție civilăAsistența pentru protecție civilă (prin care se răspunde la dezastrele naturale sau provocate de om în interiorul și în afara ue) va crește de la 0,01 % la 0,04 % din buget (455 milioane eur). aceasta este o expresie a solidarității cu victimele și, în general, primul răspuns concret din partea uniunii la situațiile de criză. ea include finanțarea pentru crearea unei Capacități europene de răspuns în situații de urgență, bazată pe punerea în comun, în mod voluntar, a mijloacelor de protecție civilă ale statelor membre în vederea asigurării unui raport costuri-beneficii îmbunătățit printr-o disponibilitate coordonată a mijloacelor de protecție civilă.

Produsele alimentare sigure și sănătoase reprezintă o prioritate-cheie

© P

hovo

ir


un rol mai important al europei pe scena mondialăîntr-o perioadă în care situația din lume se schimbă rapid și economiile emer-gente precum China, india și Brazilia își afirmă influența, europa trebuie să își asume un rol activ pentru a orienta inițiativele care se iau la nivel mondial. pentru a-și folosi influența pe plan mondial și pentru a-și apăra interesele și valorile, europa trebuie să își cumuleze forțele și să acționeze într-un mod unitar. un buget de 70 miliarde eur pentru întreaga perioadă – o creștere de aproximativ 20 % comparativ cu perioada precedentă – servește acestui scop.

investiții în vecinătatea europei � recentele evenimente din africa de nord au demonstrat încă o dată cât de interconectat este viitorul vecinătății cu cel al europei și în ce fel evenimentele din vecinătate au un impact asupra întregii ue.

� Bugetul ue pentru relații externe se va concentra pe vecinătatea sa, la est și la sud, și va prevedea prin instrumentul european de vecinătate stimulente pentru reforme politice și economice pe o bază „mai mult pentru mai mult”, ancorată în valorile noastre comune.

Comportament strategic față de partenerii noștri importanți � vom întrerupe finanțarea programelor în țări emergente rapid și vom crea în schimb un nou instrument de parteneriat pentru a sprijini cooperarea ad-hoc cu toate țările terțe (nedezvoltate sau în curs de dezvoltare) în acele cazuri în care finanțarea poate contribui la consolidarea parteneriatelor ue în întreaga lume cu privire la probleme de interes mondial, precum schimbările climatice, migrația negestionată și instabilitățile regionale. aceasta va permite europei să sprijine proiecția în străinătate a politicilor europene, să promoveze valorile și interesele sale și să finanțeze activități de interes comun cu țări individuale.

ajutorarea altor țări aflate în dificultate � europa se angajează să crească ajutorul pentru dezvoltare la 0,7 % din vnB până în 2015. punerea în comun a banilor la nivelul ue amplifică impactul pe teren, îmbunătățind, în același timp, coordonarea donatorilor și guvernanța.

� Se va pune accentul asupra țărilor care se confruntă cu problemele cele mai grave printr-un singur instrument de cooperare pentru dezvoltare care vizează eradicarea sărăciei și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (odm).

� noul buget consolidează, de asemenea, ajutorul umanitar al ue pentru a aborda numărul tot mai mare de dezastre la nivel mondial, alte urgențe umanitare și crize uitate.


împreună cu propunerile privind cheltuielile, cadrul financiar multianual prezentat pentru perioada 2014-2020 conține modificări inovatoare în privința veniturilorSistemului de finanțare actual este prea complex. prin urmare, această propunere urmărește să simplifice și să facă mai echitabilă componenta veniturilor.

� reducerea contribuțiilor statelor membre prin introducerea de noi resurse proprii ale ue: următorul buget al ue va reduce contribuțiile statelor membre, deoarece va fi finanțat printr-o nouă combinație de venituri cu noi resurse proprii, strâns legate de problemele europene comune. Comisia propune un nou sistem de resurse proprii ale ue bazate pe o taxă pe tranzacțiile financiare (descrisă la capitolul 1) în cadrul ue și o nouă resursă tva a ue care să o înlocuiască pe cea actuală. fiecare euro colectat prin intermediul acestor noi resurse proprii se va reflecta într-o reducere a contribuțiilor naționale ale statelor membre, astfel încât sarcina națională globală ar rămâne aceeași.

� de asemenea, Comisia a propus simplificarea radicală a actualelor mecanisme de corectare pentru un număr limitat de state membre.

viitoarele norme de executare a bugetului și diferitele programe vor pune accen-tul pe rezultate.

� Statele membre primesc finanțare din partea ue pentru a le ajuta să îndepli-nească obiectivele ue stabilite de comun acord. nu este vorba despre mijloace, ci despre rezultate. prin urmare, prezenta propunere de buget a fost redefinită astfel încât să se asigure că finanțarea aduce rezultate în ceea ce privește principalele priorități politice. principalele elemente definitorii ale următoarei serii de programe și instrumente financiare vor pune accent pe rezultate, pe utilizarea crescută a condiționalității și pe simplificarea punerii în aplicare.

rezultatele vor depinde în mod clar de punerea în aplicare a strategiei de creștere europa 2020 și de îndeplinirea obiectivelor acesteia.

� Condiționalitate: în vederea concentrării eforturilor asupra realizărilor și rezul-tatelor mai degrabă decât asupra mijloacelor sau a sumelor, se va introduce o condiționalitate mai puternică în cadrul programelor și instrumentelor. acest aspect este în special relevant în cazul politicii de coeziune și al politicii agricole, care implică cheltuieli mari și unde statele membre și beneficiarii vor trebui să demonstreze că fondurile primite sunt folosite pentru a continua realizarea priorităților politicilor ue.

� mobilizarea investițiilor: impactul finanțării ue poate fi amplificat dacă se utilizează pentru a mobiliza fonduri și finanțări din partea sectorului privat. aceasta ar trebui să permită finanțarea unui număr mai mare de investiții strategice. experiența de lucru cu grupul Băncii europene de investiții și instituțiile financiare internaționale a fost pozitivă și va fi folosită pe viitor.

� Simplificare: pentru a obține rezultate mai bune, normele actuale de finanțare trebuie să fie simplificate, deoarece au atins un grad de complexitate care îngreunează punerea în aplicare și controlul.

� acolo unde este posibil, programele existente vor fuziona (afacerile interne, educația/cultura) și/sau vor fi regândite (cercetarea, coeziunea) pentru a asi-gura o programare integrată și un set unic de mecanisme de implementare, raportare și control.

� Se vor explora și alte externalizări către agențiile executive existente, mai ales pentru continuarea programelor mai mici.

� flexibilitate: pentru a fi capabil să reacționeze la evenimente neprevăzute sau la schimbări de priorități, viitorul buget ar trebui să faciliteze procesul de luare a deciziilor.

Cadrul finanCiar multianual 2014-2020

Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii 48 %

Creștere durabilă: resurse naturale

37 %

Securitate și cetățenie 2 %

Europa globală 7 %

Administrare 6 %


� obținerea unui mai bun raport calitate/preț din partea instituțiilor ue. apro-ximativ 94 % din bugetul european merge către cetățeni, întreprinderi, agri-cultori, orașe și regiuni. Comisia propune economii la nivelul tuturor instituțiilor și organelor ue.

tabelul de la finalul acestei secțiuni prezintă detaliile propunerilor, împreună cu o comparație între noua perioadă de programare și cea actuală.

pentru detalii complete ale tuturor propunerilor Comisiei, a se vedea http://ec.europa.eu/budget/reform/commission-proposals-for-the-multiannual-financial-framework-2014-2020/index_en.htm.

CAdRUl fINANCIAR mUlTIANUAl 2014-2020 (în milioane EUR, prețuri din 2011)

CREDITE DE ANGAJAMENT 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 2014–2020

1. Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii 64 696 66 580 68 133 69 956 71 596 73 768 76 179 490 908

din care: coeziune economică, socială și teritorială 50 468 51 543 52 542 53 609 54 798 55 955 57 105 376 020

2. Creștere durabilă: resurse naturale 57 386 56 527 55 702 54 861 53 837 52 829 51 784 382 927

din care: cheltuielile legate de piață și plăți directe 42 244 41 623 41 029 40 420 39 618 38 831 38 060 281 825

3. Securitate și cetățenie 2 532 2 571 2 609 2 648 2 687 2 726 2 763 18 535

4. Europa globală 9 400 9 645 9 845 9 960 10 150 10 380 10 620 70 000

5. Administrare 8 542 8 679 8 796 8 943 9 073 9 225 9 371 62 629

din care: cheltuieli administrative ale instituțiilor 6 967 7 039 7 108 7 191 7 288 7 385 7 485 50 464

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT 142 556 144 002 145 085 146 368 147 344 148 928 150 718 1 025 000

ca procent din VNB 1,08 % 1,07 % 1,06 % 1,06 % 1,05 % 1,04 % 1,03 % 1,05 %

TOTAL CREDITE DE PLATĂ 133 851 141 278 135 516 138 396 142 247 142 916 137 994 972 198

ca procent din VNB 1,01 % 1,05 % 0,99 % 1,00 % 1,01 % 1,00 % 0,94 % 1,00 %

http://ec.europa.eu/budget/reform/commission-proposals-for-the-multiannual-financial-framework-2014-2020/index_en.htm




NotE(1) Comunicarea Comisiei – europa 2020 – o strategie pentru creștere

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [Com(2010) 2020].

(2) Comunicarea Comisiei – educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine [Com(2011) 66].

(3) Comunicarea Comisiei – Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din europa [Com(2011) 567].

(4) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catid=950&langid=ro

(5) http://europa.eu/rapid/pressreleasesaction.do?reference=ip/11/1568&format=Html&aged=0&language=ro&guilanguage=en http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/speeches-statements/2011/12/20111220_speeches_1_en.htm

(6) Carte verde – modernizarea directivei privind calificările profesionale [Com(2011) 367].

(7) Concluziile Consiliului european din 23-24 iunie 2011.

(8) Comunicarea Comisiei – un cadru ue pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 [Com(2011) 173].

(9) http://ec.europa.eu/esf/home.jsp?langid=ro

(10) http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catid=67&langid=ro&newsid=7889

(11) http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catid=466&langid=ro

(12) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/119175.pdf

(13) http://ec.europa.eu/research/csfri/pdf/com_2011_0048_csf_green_paper_ro.pdf

(14) http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/iu-scoreboard-2010_en.pdf

(15) http://ipts.jrc.ec.europa.eu/activities/research-and-innovation/s3platform.cfm

(16) propunere de regulament de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet [Com(2011) 215] și propunere de regulament de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere [Com(2011) 216].

(17) http://ec.europa.eu/research/horizon2020/pdf/proposals/communication_from_the_commission_-_horizon_2020_-_the_framework_programme_for_research_and_innovation.pdf

(18) http://ec.europa.eu/digital-agenda/scoreboard/index_en.htm

(19) http://www.fi-ppp.eu

(20) Comunicarea Comisiei – o europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor – inițiativă emblematică din cadrul strategiei europa 2020 [Com(2011) 21].

(21) propunere de directivă privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității [Com(2011) 169].

(22) Carte albă – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor [Com(2011) 144].

(23) Comunicarea Comisiei – foaie de parcurs către o europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor [Com(2011) 571].

(24) Comunicarea Comisiei – perspectiva energetică 2050 [Com(2011) 885].

(25) decizia 2011/278/ue a Comisiei de stabilire, pentru întreaga uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii (jo l 130, 17.5.2011).

(26) http://ec.europa.eu/energy/eepr/eeef/eeef_en.htm

(27) directiva 2011/76/ue a parlamentului european și a Consiliului din 27 sep-tembrie 2011 de modificare a directivei 1999/62/Ce de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

(28) Comunicarea Comisiei – o politică industrială integrată adaptată erei globa-lizării. atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității [Com(2010) 614].

(29) Comunicarea Comisiei – abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime [Com(2011) 25].

(30) Comunicarea Comisiei – o viziune strategică pentru standardele europene: avansând în direcția îmbunătățirii și accelerării creșterii durabile a econo-miei europene până în 2020 [Com(2011) 311]. propunere de regulament privind standardizarea europeană [Com(2011) 315].

(31) Comunicarea Comisiei – Spre un sistem de tva mai simplu, mai solid și mai eficient adaptat la piața unică [Com(2011) 851].

(32) propunere de directivă privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCtB) [Com(2011) 121].

(33) Comunicarea Comisiei – actul privind piața unică – douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii [Com(2011) 206].

(34) Concluziile Consiliului privind prioritățile pentru relansarea pieței unice – 3094 Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu), Bruxelles, 30-31 mai 2011.

(35) http://europa.eu/rapid/pressreleasesaction.do?reference=ip/11/1238&format=Html&aged=0&language=en&guilanguage=en

(36) Comunicarea Comisiei – revizuire a „Small Business act” pentru europa [Com(2011) 78].

(37) regulamentul de punere în aplicare (ue) nr. 1236/2011 privind investițiile prin intermediul instrumentelor de inginerie financiară (jo l 317, 30.11.2011).

(38) propunere de regulament privind fondurile europene cu capital de risc [Com(2011) 860]. propunere de regulament de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020) [Com(2011) 834].

(39) Comunicarea Comisiei – întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parte-neriat pentru sprijinirea imm-urilor în vederea valorificării oportunităților globale [Com(2011) 702].

(40) Hotărârea Curții de justiție din 24.3.2011 în cauza C-400/08, Comisia/Spania.

(41) Hotărârea Curții de justiție din 4.10.2011 în cauzele conexate C-403/08 și C429/08, football association premier league și alții.

(42) Hotărârile tribunalului din 17.2.2011 în cauzele t-385/07, fifa/Comisia, t-55/08, uefa/Comisia, și t-68/08, fifa/Comisia.

(43) Hotărârea Curții de justiție din 9.6.2011 în cauza C-52/10, eleftheri tileorasi și giannikos.

(44) Hotărârile Curții de justiție din 24.5.2011 în cauzele C-47/08, Comisia/ Belgia, C-50/08, Comisia/franța, C-51/08, Comisia/luxemburg, C-52/08, Comisia/portugalia, C-53/08, Comisia/austria, C-54/08, Comisia/ germania, și C-61/08, Comisia/grecia.

(45) Hotărârea Curții de justiție din 29.3.2011 în cauza C-565/08, Comisia/italia.

(46) Hotărârea Curții de justiție din 5.4.2011 în cauza C-119/09, Société fiduci-aire nationale d’expertise comptable.

(47) Hotărârea Curții de justiție din 3.5.2011 în cauza C-375/09, tele2 polska.

(48) Hotărârea Curții de justiție din 28.7.2011 în cauza C-403/10 p, mediaset/Comisia.

(49) Comunicarea Comisiei – o legislație europeană comună în materie de vân-zare în vederea facilitării tranzacțiilor transfrontaliere în cadrul pieței unice [Com(2011) 636].

(50) propunere de regulament de instituire a ordonanței asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării trans-frontaliere a debitelor în materie civilă și comercială [Com(2011) 445].

(51) http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/index_en.htm

(52) http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm

(53) regulamentul (ue) nr. 202/2011 al Comisiei în ceea ce privește definiția produselor pescărești și modelele de notificare prealabilă, parametrii de referință pentru inspecțiile în port și sistemele recunoscute de documentare a capturilor adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (jo l 57, 2.3.2011).

(54) Comunicarea Comisiei – elaborarea unei strategii maritime pentru zona oceanului atlantic [Com(2011) 782].

(55) toate cifrele legate de bugetul ue 2012 reflectă bugetul astfel cum a fost adoptat la 1 decembrie 2011.

(56) Comunicarea Comisiei – un buget pentru strategia europa 2020 [Com(2011) 500 partea i]. Comunicarea Comisiei – un buget pentru strategia europa 2020, partea ii: fișe de politică [Com(2011) 500 partea ii].

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=950&langId=ro

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/1568&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/1568&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/speeches-statements/2011/12/20111220_speeches_1_en.htm

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/speeches-statements/2011/12/20111220_speeches_1_en.htm

http://ec.europa.eu/esf/home.jsp?langId=ro

http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=67&langId=ro&newsId=7889

http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=466&langId=ro

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/119175.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/119175.pdf

http://ec.europa.eu/research/csfri/pdf/com_2011_0048_csf_green_paper_ro.pdf

http://ec.europa.eu/research/csfri/pdf/com_2011_0048_csf_green_paper_ro.pdf

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/iu-scoreboard-2010_en.pdf

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/iu-scoreboard-2010_en.pdf

http://ipts.jrc.ec.europa.eu/activities/research-and-innovation/s3platform.cfm

http://ec.europa.eu/research/horizon2020/pdf/proposals/communication_from_the_commission_-_horizon_2020_-_the_framework_programme_for_research_and_innovation.pdf



http://ec.europa.eu/digital-agenda/scoreboard/index_en.htm

http://www.fi-ppp.eu

http://ec.europa.eu/energy/eepr/eeef/eeef_en.htm

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/1238&format=HTML&aged=0&language=en&guiLanguage=en

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/1238&format=HTML&aged=0&language=en&guiLanguage=en

http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-10/cp110102ro.pdf

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/index_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/index_en.htm

http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm

Capitolul 3

O mai mare atenție acordată cetățenilor UE

RAPORt GENERAl 2011

© t

echn

otr/v

etta

/Get

ty Im

ages

În Europa de astăzi, libera circulație este din ce în ce mai importantă. Milioane de cetățeni sunt implicați în activități care depășesc frontierele – în cadrul vieții lor private, al muncii pe care o desfășoară, al studiilor ori în calitate de consumatori. Uniunea Europeană încearcă să ofere soluții practice la problemele transfrontaliere atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, pentru ca cetățenii să trăiască, să călătorească și să lucreze fără dificultăți în alt stat membru și să aibă încredere că drepturile pe care le au în calitate de cetățeni ai UE sunt protejate și aplicate oriunde s-ar afla pe teritoriul UE și pentru ca întreprinderile să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de piața unică.

Uniunea are un program ambițios pentru stabilirea de standarde la nivelul UE astfel încât cetățenii să poată beneficia de un nivel de bază identic în materie de justiție – de exemplu, în cazul în care aceștia sunt victime ale infracțiunilor – și de un tratament nediscriminatoriu oriunde în Europa. Tratatul de la Lisabona oferă noi posibilități de cooperare judiciară în materie penală și civilă și însărcinează UE să faciliteze accesul la justiție pe teritoriul său. Tratatul prevede, de asemenea, promovarea egalității dintre femei și bărbați și nediscriminarea bazată pe rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în toate politicile și activitățile UE.

De asemenea, o politică orientată spre viitor în materie de imigrație legală și de integrare este de o importanță crucială pentru îmbunătățirea competitivității UE și a coeziunii sociale, îmbogățirea societății și crearea de oportunități. Migrația ilegală și traficul de persoane trebuie să fie abordate eficient și în mod cuprinzător. În același timp, UE trebuie să continue să își demonstreze solidaritatea cu cei care au nevoie de protecție internațională, introducând un sistem european comun de azil mai eficient.

O serie de alte politici încearcă să simplifice viața cetățenilor pe întregul teritoriu al Uniunii, de la siguranța alimentară la siguranța mediului și la implicarea cetățenilor în viața democratică a Uniunii.

R A P O R t G E N E R A l 2 0 1 1 — C A P I t O l U l 370

drepturi fundamentale și cetățenie

Politicile UE în domeniul justiției, al drepturilor fundamentale, al cetățeniei și al egalității se bazează pe valorile și principiile fundamentale ale UE, inclusiv democrația, libertatea, toleranța, nediscriminarea și statul de drept. Politicile sprijină crearea unui spațiu paneuropean al legii, al drep-turilor și al justiției, în beneficiul tuturor cetățenilor UE.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

În 2011, Comisia a publicat primul raport anual privind aplicarea Cartei.

Carta a dobândit forță juridică obligatorie odată cu intrarea în vigoare a tratatului de la lisabona al UE. Raportul anual (1) se înscrie în strategia Comisiei de a asigura că drepturile fundamentale sunt puse în aplicare efectiv.

„Pentru a asigura funcționarea Cartei în practică, cetățenii trebuie să își cunoască drepturile și să știe cum să le aplice astfel încât să se poată face dreptate”, a declarat vicepreședintele viviane Reding, comisarul UE pentru justiție.

Raportul a subliniat faptul că majoritatea cetățenilor care depun plângeri către instituții nu înțeleg că această cartă completează, dar nu înlocuiește sistemele constituționale naționale sau sistemul de protecție a drepturilor fundamentale garantate de Convenția europeană privind drepturile omului și libertățile funda-mentale. Această idee este susținută de o anchetă realizată de Ombudsmanul European, în urma căreia s-a constatat că 72 % din cetățenii UE nu se consideră bine informați cu privire la Carta drepturilor fundamentale. În 2010, Comisia a primit peste 4 000 de scrisori de la publicul larg privind drepturile fundamentale. Aproximativ trei sferturi din acestea se refereau la cazuri care nu intrau în sfera de competență a legislației UE. Acest fapt reflectă neînțelegerea frecventă a scopului Cartei și a situațiilor în care aceasta se aplică sau nu.

Comisia va continua să asigure punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și va rămâne vigilentă în ceea ce privește respectarea Cartei în toate propunerile legislative ale UE, în toate amendamen-tele introduse de Parlamentul European și de Consiliu, precum și de statele membre atunci când pun în aplicare legislația UE. Consiliul (2) a salutat acest raport ca fiind o ocazie pentru un schimb de opinii interinstituțional anual privind aplicarea Cartei.

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei

Europene responsabil cu justiția, drepturile

fundamentale și cetățenia, la Schengen, orașul care a

împrumutat numele său dispozițiilor Uniunii privind

libera circulație

© U

niun

ea E

urop

eană

O M A I M A R E A t E N ț I E A C O R D A t ă C E t ă ț E N I l O R U E 71

Care au fost cele mai importante probleme referitoare la drepturile fundamentale?Raportul identifică protecția datelor cu caracter personal, accesul la justiție, integrarea romilor și egalitatea ca fiind principalele preocupări exprimate de public și de alte categorii în ultimul an.

aderarea la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO)

Aderarea UE la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) a devenit posibilă prin intrarea în vigoare a tratatului de la lisabona, care impune obligația ca instituțiile UE și statele membre să ia toate măsurile necesare în vederea atingerii acestui obiectiv. Un acord de aderare trebuie să fie încheiat între UE și părțile contractante la convenție existente, și anume cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. În cursul anului, s-au realizat progrese semnificative în vederea aderării. Un proiect de acord de aderare a fost elaborat la nivel tehnic cu experții din statele membre ale Consiliului Europei care acționează în nume propriu. Anumite aspecte din acest proiect de acord vor trebui ajustate în cadrul unor negocieri cu reprezentanții statelor, această etapă fiind în curs de pregătire de către serviciile Consiliului.

Situațiile în care Carta se aplică și situațiile în care nu se aplică: Carta drepturilor fundamentale a uniunii europeneUnde se aplică și unde ne putem adresa în cazul încălcării acesteia?

COMISIA EUROPEANĂ

INSTANȚE NAȚIONALE

CURTEA DE JUSTIȚIE A

UNIUNII EUROPENELUXEMBURG

INSTANȚE NAȚIONALE

Procedură în constatarea neîndeplinirii obligațiilor

Sesizare din partea unei instanțe naționale

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

STRASBOURG

Hotărâre privind aplicarea Convenției

europene pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale

CARTA NU SE APLICĂ

CARTA SE APLICĂ

Drepturile fundamentale sunt garantate de sistemele constituționale naționale și de obligațiile în temeiul Convenției europene a drepturilor omului.

În cazul în care încălcarea presupusă a drepturilor fundamen-tale nu se referă la punerea în aplicare a legislației UE, Carta nu se aplică.

În cazul în care încălcarea presupusă a drepturilor fundamentale se referă la punerea în aplicare a legislației UE, Carta se aplică (de exemplu, o autoritate națională aplică un regulament al UE).

ÎNCĂLCARE PRESUPUSĂ A DREPTURILOR FUNDAMENTALE DE CĂTRE UN STAT MEMBRU


institutul european de drept și formarea judiciară

Institutul European de Drept a fost stabilit la viena la mijlocul anului 2011 ca o contribuție importantă la obiectivul mai amplu al UE de creare a unui spațiu european de justiție. Institutul, o organizație nonprofit independentă, va ajuta la îmbunătățirea coerenței juridice în Europa, oferind consiliere practică responsabililor politici și autorităților.

Inițiativa înființării unui Institut European de Drept – promovată de către Comisie în planul său de acțiune privind crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii europeni – se inspiră din modelul Ame-rican Law Institute, un organism neguvernamental care a jucat un rol decisiv în elaborarea Uniform Commercial Code, care facilitează vânzările și alte tranzacții comerciale în cele 50 de state ale SUA.

Printre altele, Institutul European de Drept va evalua și va stimula dezvolta-rea dreptului UE, a politicilor și practicilor în domeniul juridic; va prezenta propuneri pentru dezvoltarea ulterioară a acquis-ului legislativ al UE și pen-tru îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației UE de către statele mem-bre; și va oferi un forum pentru ca juriștii – cadre universitare, judecători, avocați și alți practicieni în domeniul dreptului – cu diverse tradiții juridice să poată purta discuții.

În paralel, Comisia Europeană a invitat guvernele naționale, consiliile superi-oare ale magistraturii, organizațiile profesionale și instituțiile de formare în domeniul judiciar, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, să se angajeze să integreze dreptul UE în programele lor de formare și să crească numărul orelor de curs și al participanților. Obiectivul este de a-i pregăti pe practicienii în domeniul dreptului să aplice legislația UE în cadrul exercitării funcției lor în calitate de judecători și de avocați la nivel național. totodată, acest lucru va contribui la consolidarea încrederii reciproce între diferitele sisteme juri-dice europene și la îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației europene.

Promovarea egalității

Drepturile fundamentale includ drepturile la nediscriminare și la egalitatea de gen. Prima zi europeană a egalității salariale la nivelul UE a avut loc la 5 martie și a marcat numărul de zile suplimentare din anul 2011 pe care femeile trebuie să le muncească pentru ca suma de bani pe care o câștigă să fie echivalentă cu cea obținută de bărbați în anul precedent. În Uniunea Europeană, femeile câștigă, în medie, cu 17,5 % mai puțin decât bărbații și Comisia Europeană se angajează să reducă diferențele de salarizare dintre femei și bărbați, pe baza strategiei sale globale privind egalitatea de gen.

Parlamentul European a sprijinit puternic necesitatea ca un număr mai mare de femei să dețină poziții de conducere în întreprinderi și în rândul factorilor de decizie în domeniul economic, în conformitate cu poziția Comisiei. Independent de problemele fundamentale implicate privind egalitatea, dezbaterea din cadrul PE a subliniat necesitatea urgentă de a utiliza potențialul neexploatat al unei forțe de muncă feminine cu un nivel de educație ridicat. vicepreședintele Comisiei, dna Reding, a lansat un apel către societățile din UE cotate la bursă să semneze „Angajamentul pentru Europa privind reprezentarea femeilor în consiliile de conducere” până în martie 2012 și să se angajeze în mod voluntar să sporească participarea femeilor în consiliile de conducere la 30 % până în 2015 și la 40 % până în 2020.

la 22 decembrie 2011, Comisia a adoptat orientări pentru a ajuta sectorul asigu-rărilor să pună în aplicare prețuri unisex, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât (3) că primele diferite pentru bărbați și femei constituie o discriminare pe bază de sex (pentru detalii suplimentare, a se vedea capitolul 5).

access city awardOrașul austriac Salzburg a câștigat premiul european

Access City Award 2012, prin care se urmărește ca orașele europene să devină mai accesibile persoanelor cu

handicap. Acest premiu, decernat în fiecare an, are ca scop recunoașterea eforturilor de îmbunătățire a

accesibilității în mediul urban și promovarea participării în condiții de egalitate a persoanelor cu handicap. Comisia Europeană a apreciat angajamentul de lungă durată al

orașului Salzburg, abordarea coerentă și rezultatele excelente în ceea ce privește îmbunătățirea accesibilității,

obținute cu participarea directă a persoanelor cu handicap.

Egalitatea nu este un supliment facultativ, ci un

drept fundamental

© U

niun

ea E

urop

eană


Drepturile copilului

Comisia Europeană a stabilit o agendă a UE (4) pentru drepturile copilului care cuprinde 11 domenii de acțiune pe termen scurt și pe termen lung. Inițiativa reafirmă angajamentul ferm al Uniunii Europene și al statelor membre pentru promovarea, protejarea și respectarea drepturilor copilului în cadrul tuturor poli-ticilor relevante și materializarea acestui angajament în rezultate concrete. Pe viitor, politicile UE cu un impact direct sau indirect asupra copiilor ar trebui concepute, puse în aplicare și monitorizate ținând seama de principiul interesului superior al copiilor.

Eliminarea obstacolelor pentru cetățeni

În cursul anului 2011, s-au continuat în ritm susținut acțiunile referitoare la punerea în aplicare a angajamentelor asumate de Comisie în raportul său privind cetățenia UE, publicat în octombrie 2010. Raportul a propus 25 de măsuri concrete pentru a simplifica viața cetățenilor UE în ceea ce privește exercitarea drepturilor lor într-un alt stat membru al UE, cum ar fi căsătoria, cumpărarea unei locuințe, implicarea în politică, studiile, munca și accesul la asistență medicală. S-au înregistrat progrese considerabile până în prezent în diversele domenii vizate. În 2013, an pe care Comisia l-a propus să fie desemnat drept „Anul European al Cetățenilor”, va fi prezentată o evaluare globală. tabelul de mai jos rezumă situația la sfârșitul anului 2011. Unele detalii suplimentare sunt subliniate în prezentul capitol.

>>>

angajamente asumate în raportul din 2010 privind cetățenia ue Comisia europeană:

Situația actuală

Va permite cuplurilor internaționale (căsătorite sau parteneri înregistrați) să știe mai ușor care sunt instanțele competente și legea aplicabilă drepturilor lor de proprietate (de exemplu, o casă deținută în comun) și cum vor fi recunoscute și aplicate deciziile, propunând instrumente legislative în 2011.

La 16 martie 2011, Comisia a propus două regulamente privind regimul matrimonial al cuplurilor internaționale. Aceste propuneri sunt examinate în prezent de către Parlament și Consiliu.

Va facilita libera circulație a documentelor de stare civilă (de exemplu, a certificatelor de naștere), prin propunerea unor instrumente legislative în 2013.

În decembrie 2010, Comisia a lansat o Carte verde prin care solicita contribuții din partea cetățenilor și a organizațiilor societății civile. Consultarea s-a încheiat în luna mai 2011. Comisia analizează contribuțiile și identifică cele mai bune opțiuni pentru activitatea viitoare. Instrumente legislative sunt prevăzute pentru ultimul trimestru al anului 2012.

Va permite cetățenilor, mediului de afaceri și reprezentanților profesiilor juridice să găsească cu ușurință informații multilingve în materie de justiție prin intermediul portalului european e-justiție.

Portalul e-justiție a fost lansat în la 16 iulie 2010.

Va îmbunătăți în continuare protecția persoanelor suspectate și învinuite în cadrul procedurilor penale, inclusiv garantând dreptul persoanelor suspecte la un avocat și la comunicarea cu exteriorul în timp ce se află în detenție, prin propunerea unor instrumente legislative în 2011.

O propunere de directivă privind dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale și dreptul de a comunica după arestare a fost prezentată de Comisie în iunie 2011 și este în curs de examinare în cadrul Parlamentului și al Consiliului.

Va îmbunătăți protecția victimelor infracțiunilor prin propunerea, în 2011, a unui pachet de măsuri, inclusiv a unui instrument legislativ.

Comisia a prezentat în mai 2011 o propunere de pachet legislativ menit să consolideze cadrul legal, incluzând, printre altele, o propunere de directivă de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității obligatorie în mod direct și aplicabilă efectiv. Această propunere este în curs de examinare, în prezent, în Parlament și în Consiliu.

Va simplifica formalitățile și condițiile de înmatriculare a autovehiculelor înmatriculate anterior în alt stat membru prin propunerea unui instrument legislativ în 2012.

O propunere legislativă privind înmatricularea autovehiculelor înmatriculate anterior într-un alt stat membru este programată pentru primul trimestru al anului 2012.

De asemenea, va lua măsuri în cazurile în care impozitarea autovehiculelor este discriminatorie și va căuta soluții pentru a evita plata de două ori a taxei de înmatriculare a autovehiculelor, care poate împiedica libera circulație a cetățenilor și a bunurilor.

Comisia intenționează să adopte o inițiativă cu eventuale recomandări pentru cele mai bune practici privind impozitarea autoturismelor în 2012.

Va examina posibile soluții ale problemelor fiscale cu care se confruntă cetățenii UE în situații transfrontaliere, prin inițiativa „Eliminarea obstacolelor fiscale cu care se confruntă cetățenii UE”.

Comisia a adoptat, la 20 decembrie 2010, o comunicare intitulată „Îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaționale din calea cetățenilor UE” și o comunicare privind dubla impunere pe piața unică la 11 noiembrie 2011.

Va propune modalități de a facilita accesul la asistența medicală transfrontalieră.

Directiva privind drepturile pacienților în materie de asistență medicală transfrontalieră a intrat în vigoare la 24 aprilie 2011. Ea ar trebui transpusă în dreptul național până la 25 octombrie 2013.







http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:088:0045:0065:RO:PDF


>>>

<<<Va lansa acțiuni-pilot în vederea asigurării accesului online al cetățenilor europeni în condiții de securitate la fișele lor medicale și în vederea implementării pe scară largă, până în 2020, a serviciilor de telemedicină.

Comisia negociază în prezent două proiecte-pilot în vederea asigurării accesului online al cetățenilor europeni în condiții de securitate la fișele lor medicale, la care se preconizează că vor participa peste 20 de regiuni din diferite state membre. De asemenea, Comisia va publica un document de lucru privind aplicabilitatea legislației UE existente la serviciile de telemedicină în 2012.

Va recomanda, de asemenea, un set minim comun de date privind pacienții pentru interoperabilitatea fișelor medicale, care să poată fi accesate electronic sau care să facă obiectul unui schimb electronic în statele membre până în 2012.

Se preconizează că noua rețea voluntară privind e-sănătatea, astfel cum se prevede în directiva privind drepturile pacienților în materie de asistență medicală transfrontalieră, va elabora în cursul anului viitor orientări care să definească un set minim de date privind pacienții accesibil în toate statele membre, pe baza rezultatelor proiectului epSOS.

Va intensifica aplicarea efectivă a dreptului cetățenilor europeni de a fi asistați în țările terțe, inclusiv în perioade de criză, de către autoritățile diplomatice și consulare din toate statele membre:• propunândmăsurilegislativeîn2011;și • printr-omaibunăinformareacetățenilorprinintermediulunuisiteinternet

specializat și prin măsuri de comunicare bine orientate.

Comisia a evaluat situația actuală [comunicarea din 23 martie 2011 (*)] și a prezentat o propunere de directivă, la 14 decembrie 2011 (**), în vederea consolidării drepturilor cetățenilor și a protecției consulare.

Pentru a face acest drept mai cunoscut, toate pașapoartele noi din UE vor include informații tipărite privind protecția consulară, împreună cu adresa site-ului UE care oferă detalii despre locurile unde cetățenii pot obține ajutor pe durata concediului lor în afara UE.

Site-ul internet dedicat protecției consulare (***) a fost lansat în luna martie 2011.

Va moderniza normele actuale în materie de protecție a consumatorilor care cumpără pachete turistice, în special pe internet, și va facilita achiziționarea de pachete turistice din alte state membre prin prezentarea unei propuneri legislative.

O propunere pentru revizuirea normelor va fi prezentată în 2012.

Va depune eforturi pentru a finaliza cadrul legislativ în vederea asigurării unui set comun de drepturi pentru pasagerii care călătoresc cu orice mod de transport pe teritoriul UE și pentru a garanta punerea în aplicare adecvată a acestor drepturi.

Comisia va prezenta o propunere în 2012 vizând revizuirea Directivei 90/314/CEE a Consiliului privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite pentru a moderniza normele existente pentru protecția consumatorilor care cumpără pachete de servicii pentru călătorii, în special pe internet.

Comisia va încerca, de asemenea, să se asigure că nodurile de transport (de exemplu, aeroporturi, gări, porturi) devin treptat locuri în care cetățenii pot avea acces cu ușurință la informații despre drepturile lor europene, în special atunci când călătoresc în interiorul UE.

În 2012, Comisia va revizui Regulamentul (CE) nr. 261/2004 în materie de compensare și de asistență a pasagerilor pentru a se asigura că pasagerii sunt informați corespunzător, sprijiniți și, în cazul în care este necesar, primesc despăgubiri pentru toate tipurile de perturbări ale zborului și pentru pierderea/deteriorarea bagajelor.

Va propune modalități suplimentare pentru a se asigura că pasagerii cu mobilitate redusă pot avea acces mai ușor la toate mijloacele de transport și la infrastructura relevantă, va acorda, începând din 2010, un premiu anual celor mai accesibile orașe europene, va promova îmbunătățirea accesului la servicii cum ar fi asigurările de călătorie și va stimula utilizarea standardelor privind accesibilitatea mediului construit în întreaga UE propunând, în 2010, o strategie a UE privind persoanele cu handicap pentru perioada 2010-2020.

Raportul privind Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 privind pasagerii cu mobilitate redusă care călătoresc pe calea aerului. Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap a fost adoptată în noiembrie 2010. Al doilea Access City Award a fost prezentat în decembrie 2011. Un proces de standardizare a accesibilității la mediul construit este în curs de desfășurare. Comisia a inclus în programul său de lucru pentru 2012 un Act european privind accesibilitatea. O consultare publică pe această temă a fost lansată la sfârșitul anului 2011.

Va propune modalități de sporire a încrederii consumatorilor în produsele turistice, organizând campanii de sensibilizare pentru turiștii europeni și monitorizând satisfacția consumatorilor față de diferite servicii turistice (de exemplu, transport, cazare, călătorii etc.).

În 2012 sunt prevăzute activități de comunicare și sensibilizare.

Va rezuma drepturile digitale existente în UE într-un mod clar și accesibil prin emiterea unui Cod al drepturilor online în UE până în 2012.

Codul drepturilor online în UE urmează să fie lansat în 2012.

Va facilita soluționarea extrajudiciară rapidă și necostisitoare a problemelor consumatorilor din UE prin: • propunereaunuiinstrumentlegislativprivindmecanismeledesoluționare

alternativăalitigiilor(SAL)în2011;• examinareaunorpropuneripentruunsistemonlinedesoluționarealitigiilor

lanivelulUE,pentrutranzacțiiledecomerțelectronicpânăîn2012;și• promovareauneiutilizărimaiampleamedieriipânăîn2013.

Propunerea de directivă privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum (SAL), adoptată în noiembrie 2011, urmărește să garanteze existența unor entități SAL de calitate pentru soluționarea extrajudiciară a oricărui litigiu contractual dintre un consumator și o întreprindere.

Propunerea de regulament privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (SOL) urmărește să creeze o platformă online la nivelul UE care să ofere consumatorilor și întreprinderilor un punct de intrare unic pentru soluționarea online a litigiilor privind achizițiile efectuate online într-o altă țară a UE.

Va facilita libera circulație a cetățenilor UE și a membrilor familiilor lor resortisanți ai țărilor terțe:• prinaplicareacustrictețeanormelorUE,inclusivprivindnediscriminarea;• prinpromovareadebunepracticișicunoștințeîmbunătățiteprivind

normeleUEpeteren;şi• prinintensificareadifuzăriideinformațiicătrecetățeniiUEcuprivirela

drepturile lor de liberă circulație.

În urma unor schimburi bilaterale cu Comisia, 16 state membre și-au modificat legislația sau au anunțat modificări pentru a asigura transpunerea integrală a directivei privind libertatea de circulație. În ceea ce privește problemele nerezolvate, Comisia a lansat acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în cazurile în care acest lucru a fost necesar. Un studiu privind evaluarea aplicării politicii UE privind libera circulație va fi lansat în 2012.

A fost lansat un studiu care va fi utilizat ca bază pentru o evaluare a impactului eventualelor inițiative ale UE în domeniul liberei circulații a lucrătorilor și care se estimează că va fi finalizat până la începutul anului 2012. Se așteaptă propuneri în 2012.

http://www.epsos.eu/



http://ec.europa.eu/consularprotection/




http://ec.europa.eu/justice/discrimination/disabilities/award/access-city-2011/index_en.htm

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/discrimination/opinion/111207_en.htm

http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/news-dae.cfm?pillar_id=174&section=Documents


<<<Ameliorează furnizarea de informații destinate cetățenilor și dezvoltă un nou sistem de schimb electronic de date pentru a reduce întârzierile și dificultățile întâmpinate în schimbul de informații privind securitatea socială.

Sunt în curs acțiuni în vederea introducerii unui sistem informatic complet funcțional pentru schimbul de date între instituțiile naționale de securitate socială din diferite state membre, care ar trebui să fie operațional cel târziu la 1 mai 2014.

Solicită statelor membre să se asigure că, în viitor, rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European sunt publicate în același timp în toate statele membre.

Comisia va monitoriza măsurile care au fost puse în aplicare în toate statele membre în acest scop.

Solicită statelor membre să se asigure că drepturile de vot ale cetățenilor UE sunt pe deplin respectate în statul membru de reședință, că cetățenii UE pot deveni membri ai unor partide politice sau pot fonda partide politice în statul membru de reședință și că statele membre informează cetățenii UE în mod corespunzător cu privire la drepturile lor electorale.

Măsurile de punere în aplicare sunt în curs.

Va propune simplificarea procedurii pentru cetățenii UE atunci când candidează în statul membru de reședință.

Relansarea discuțiilor privind propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 93/109/CE de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți.

Va îmbunătăți mecanismul actual pentru prevenirea votului dublu la alegerile pentru Parlamentul European, luând în considerare calendarul și rezultatele viitoarei reforme privind alegerile pentru Parlamentul European.

Vor fi pregătite orientări interpretative pentru o punere în aplicare mai eficientă a acestei directive în 2012.

Va lansa o dezbatere în vederea identificării opțiunilor politice menite să prevină pierderea drepturilor politice de către cetățenii UE, ca o consecință a faptului că și-au exercitat dreptul la liberă circulație.

Dialogul cu statele membre a fost lansat. Comisia analizează în prezent pozițiile statelor membre.

Va transforma portalul internet Europa ta într-un punct unic de informare privind drepturile cetățenilor și întreprinderilor din UE, ușor de utilizat și accesibil pe internet și prin intermediul unui număr de telefon gratuit. Acesta va oferi informații clare și practice, va centraliza apelurile („ghișeu universal” – front office) și va direcționa solicitările către diferite servicii de asistență specializate.

Lansat în martie 2011. Migrarea conținutului în 22 de limbi.

Raționalizează rețelele sale de informare în statele membre astfel încât cetățenii să poată găsi ușor punctul de contact potrivit la nivel național, regional și local. Până în 2012, reprezentanțele Comisiei în statele membre, precum și cele 500 de centre de informare Europe Direct vor ameliora promovarea drepturilor cetățenilor, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării și a interacțiunii cu serviciile existente la nivelul UE, de asistență și de rezolvare a problemelor.

Promovarea portalului Europa ta și a rețelei Europe Direct (2012 și 2013 în legătură cu Anul European al Cetățenilor).

Proiect-pilot în curs în cadrul căruia experți juridici oferă consultanță directă cetățenilor în reprezentanțele Comisiei.

Va susține o mai bună cunoaștere de către cetățeni a statutului de care beneficiază în temeiul cetățeniei UE, a drepturilor lor și a semnificației acestora în viața lor de zi cu zi, propunând ca 2013 să fie desemnat drept Anul European al Cetățenilor și organizând, în cursul anului respectiv, evenimente specifice pe tema cetățeniei UE și a politicilor UE care se referă la cetățeni.

O propunere comună de decizie a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la Anul European al Cetățenilor (2013) este în prezent discutată în Parlament și Consiliu. Pregătirile sunt în curs.

Va facilita utilizarea sprijinului financiar acordat de Comisie pentru cetățenia UE, prin exploatarea sinergiilor dintre instrumentele UE de finanțare disponibile și prin raționalizare.

La 15 noiembrie 2011, Comisia a adoptat propuneri privind simplificarea programului „Drepturi și cetățenie”. La 14 decembrie 2011, Comisia a adoptat o propunere de simplificare a programului „Europa pentru cetățeni”. Propunerile vor fi discutate în Parlament și Consiliu.

Va analiza modalități de creștere a gradului de informare cu privire la afacerile europene, caracterizate printr-o prezentare independentă, profesionalășideînaltăcalitate;deasemenea,Comisiavaanalizașiopțiunile în vederea asigurării unei finanțări mai durabile a Euronews. Va fi încurajată crearea unui studio pentru Euronews la Bruxelles.

În primăvara anului 2011 au fost lansate noi programe privind afacerile UE și în iunie 2011 a fost deschis un studio Euronews la Bruxelles.

(*) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Protecția consulară a cetățenilor UE în țările terțe: situația actuală și calea de urmat [COM(2011) 149].

(**) Propunere de directivă a Consiliului privind protecția consulară a cetățenilor Uniunii în străinătate [COM(2011) 881].

(***) http://ec.europa.eu/consularprotection

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2006:0791:FIN:EN:PDF

http://ec.europa.eu/youreurope/



http://ec.europa.eu/consularprotection


Mobilitatea cetățenilor

În urma introducerii unor noi norme îmbunătățite privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru resortisanții UE și membrii familiilor acestora, care au intrat în vigoare la mijlocul anului 2010, domeniul de aplicare al acestor norme a fost extins, de la începutul anului 2011, la resortisanții țărilor terțe care locuiesc legal pe teritoriul UE și se deplasează între statele membre ale UE. Comisia a continuat să își concentreze activitatea asupra aplicării eficiente a normelor, elaborând orientări importante cu privire la drepturile de securitate socială ale lucrătorilor detașați și ale persoanelor care lucrează în mai mult de un stat membru. În plus, a fost prezentată o propunere legislativă menită să aducă mici modificări normelor de securitate socială, având drept scop, printre altele, clarificarea drepturilor la prestații de șomaj ale lucrătorilor frontalieri care desfășoară o activitate independentă, precum și clarificarea locului unde perso-nalul de bord ar trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale.

În plus, ca răspuns la o cerere din partea Bulgariei și a României, după cum se prevede în Actul de aderare din 2005, Comisia a prezentat la 11 noiembrie 2011 un nou raport privind funcționarea măsurilor tranzitorii referitoare la libera circulație a lucrătorilor din aceste două țări. Raportul analizează fluxurile de migrație ulterioare aderării, principalele caracteristici ale migranților din interiorul UE, precum și consecințele asupra economiei și a pieței forței de muncă.

Anul European al Voluntariatului 2011

În Uniunea Europeană, aproape 100 de milioane de cetățeni de toate vârstele își investesc timpul, talentele și banii pentru a aduce o contribuție pozitivă la comuni-tatea lor participând la activități de voluntariat pentru societatea civilă. voluntariatul este o expresie activă a participării civice care consolidează valorile europene comune cum ar fi solidaritatea și coeziunea socială. De asemenea, voluntariatul oferă oportunități de învățare importante, deoarece, prin participarea la activități de voluntariat, cetățenii pot dobândi noi aptitudini și competențe care le pot îmbunătăți, de asemenea, capacitatea de inserție profesională. voluntariatul joacă un rol impor-tant în sectoare diverse, cum sunt educația, tineretul, cultura, sportul, mediul, sănătatea, asistența socială, protecția consumatorilor, ajutorul umanitar, politica de dezvoltare, cercetarea și egalitatea de șanse.

Anul european a avut patru obiective principale:

1. facilitarea participării cetățenilor la activități de voluntariat; 2. îmbunătățirea calității voluntariatului; 3. recunoașterea și recompensarea voluntarilor; 4. sublinierea importanței voluntariatului și stimularea unei noi generații de

voluntari.

EYV2011 Alliance a reprezentat vocea a peste 1 500 de organizații de voluntariat din întreaga uniune în calitatea sa de partener-cheie, împreună cu vocea statelor membre, prin intermediul „organismelor naționale de coordonare” special desem-nate. parlamentul european, Comitetul economic și Social european și Comitetul regiunilor au participat, de asemenea, la manifestări pe parcursul anului.


Ediția 2011 a campaniei „noaptea europeană fără accidente”

„Noaptea europeană fără accidente” este un proiect de voluntariat dedicat tine-rilor șoferi și organizat de aceștia, care a avut loc sâmbătă 15 octombrie 2011 în toate cele 27 de state membre ale UE. Aproximativ 1 000 de voluntari, cu vârste între 18 și 29 de ani, au mers în 200 de cluburi de noapte și le-au soli-citat tinerilor șoferi să accepte angajamentul de a nu consuma alcool și droguri atunci când trebuiau să conducă pentru a se întoarce acasă. la sfârșitul serii, voluntarii au oferit tuturor șoferilor participanți posibilitatea de a demonstra pasagerilor lor că erau tineri cetățeni europeni responsabili supunându-se în mod voluntar unui test de alcoolemie și/sau unui test de depistare a drogurilor.

proiectul „Serve the City Community Dinners”

A participa împreună la o masă constituie un puternic simbol de integrare socială. Proiectul „Serve the City Community Dinners” utilizează acest simbol și o abordare inovatoare. Proiectul organizează mese caritative și distribuie produse alimentare persoanelor fără adăpost: 200 de mese pe săptămână timp de un an sunt servite în aer liber în Campo das Cebolas, în centrul lisa-bonei (Portugalia). Obiectivul este de a intra în contact și de a dialoga cu persoane fără adăpost și cu membri marginalizați ai comunității și, în același timp, de a construi relații de prietenie solide între voluntarii pe termen lung și voluntarii pe termen scurt.

Anul European al Voluntariatului 2011 – tinerii promovează conducerea în condiții de siguranță

Comisia se angajează să garanteze că Anul European al voluntariatului are consecințe pozitive pentru voluntariat după sfârșitul anului 2011. În acest scop, Comisia a adoptat în septembrie 2011 o comunicare privind voluntariatul (5) care plasează voluntariatul în contextul strategiei Europa 2020 pentru creștere și al inițiativelor emblematice aferente acesteia. În domeniul ajutorului umanitar, Comisia a făcut un pas înainte în ceea ce privește crearea unui Corp voluntar european de ajutor umanitar, astfel cum se solicită prin tratatul de la lisabona. În 2011, ea a inițiat o consultare publică și o evaluare a impactului și a lansat proiecte-pilot care vor contribui la definirea structurii și a rolului viitorului Corp.

Anul European al Îmbătrânirii Active 2012

Anul European 2012 al Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații va încerca să crească gradul de sensibilizare cu privire la contribuția persoanelor în vârstă la societate, oferind tuturor, inclusiv factorilor de decizie politici și cetățenilor, ocazia de a reflecta asupra faptului că europenii au o viață mai lungă și sunt mai sănătoși decât oricând. În 2011, au avut loc contacte preliminare cu părțile interesate, cum ar fi guvernele naționale și platforma AGE (o rețea de organizații ale persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani), în vederea pregătirii activităților care vor fi organizate pe teren în cursul anului 2012.

© iS

tock

phot

o.co

m/J

espe

r W

ittor

ff


Anul European al Cetățenilor 2013

În august, Comisia a adoptat o propunere privind proclamarea anului 2013 ca Anul European al Cetățenilor (6). Cetățenia Uniunii, astfel cum se prevede în tratat, este acordată în mod automat tuturor resortisanților statelor membre și le conferă acestora o serie de drepturi suplimentare, care includ dreptul de a circula și de a locui liber pe teritoriul altor state membre decât cel al cărui cetățeni sunt. Un An European al Cetățenilor în 2013, care va marca cea de a douăzecea aniversare a instituirii cetățeniei Uniunii prin tratatul de la Maastricht, va oferi o oportunitate la timpul potrivit de a conferi vizibilitate cetățeniei Uniunii și benefi-ciilor sale concrete pentru cetățeni și va sublinia importanța contribuției cetățenilor în ceea ce privește concretizarea vizibilă a drepturilor lor.

Programul „Europa pentru cetățeni” 2014-2020

Comisia a adoptat în decembrie o propunere de continuare a programului „Europa pentru cetățeni” (2007-2013) (7). Propunerea vizează consolidarea memoriei istorice și a capacității de participare civică a cetățenilor și a asociațiilor lor. la acest program vor participa organizații care promovează memoria istorică euro-peană, organizații de interes general european, municipalități, organizații ale societății civile și grupuri de reflecție. Noul program va fi mai bine structurat și se bazează pe punctele forte ale actualului program.

inițiativa cetățenească

tratatul de la lisabona a introdus o nouă formă de participare publică la mode-larea politicii Uniunii Europene, și anume inițiativa cetățenilor europeni. Pentru a pune în practică acest nou drept, la începutul anului 2011 Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament (8) care se va aplica de la 1 aprilie 2012. Prin urmare, anul 2011 a fost consacrat pregătirii pentru punerea în aplicare a acestui nou instrument, care va permite unui milion de cetățeni ai UE provenind din cel puțin șapte state membre să invite Comisia să prezinte propuneri de acte juridice în domeniile care intră în sfera sa de competență.

O inovație majoră prevăzută de regulament este posibilitatea oferită organizato-rilor inițiativelor cetățenești de a colecta online declarații de susținere de la semnatari. Comisia a adoptat standarde tehnice și de securitate pentru sistemele de colectare online la 17 noiembrie 2011 (9) și, pentru a facilita colectarea online, a pus la dispoziție în decembrie 2011 un software cu sursă deschisă care poate fi descărcat gratuit de către organizatori.


justiț ie

Cetățenii trebuie să beneficieze de libertățile care le sunt conferite de calitatea lor de cetățeni ai Uniunii și ar trebui să aibă dreptul de a avea acces la justiție în cazul unor dificultăți juridice oriunde în UE, de a fi protejați și susținuți în cazul în care sunt victime ale unei infracțiuni, de a beneficia de un proces echitabil în cazul în care sunt acuzați de comiterea unei infracțiuni, precum și de o soluționare eficientă a unor probleme de natură civilă, cum ar fi divorțul, întreținerea familiei și aspecte legate de proprietate și de moștenire în situații transfrontaliere. Deși respectă pe deplin drepturile fundamentale, sistemul judiciar din întreaga Uniune ar trebui ajustat astfel încât persoanele suspectate de comiterea unei infracțiuni să poată fi trase la răspundere pentru faptele lor. În mod simi-lar, este necesară dezvoltarea pieței unice în domeniul justiției, astfel cum se arată în capitolul 2, inclusiv legislația europeană comună în ma-terie de vânzare, recuperarea transfrontalieră a creanțelor și soluționarea alternativă a litigiilor.

protecția victimelor infracțiunilor

Instituirea unui set minim de norme în sprijinul victimelor face parte din obiectivul mai larg de a construi un spațiu european de justiție, astfel încât cetățenii să poată beneficia de aceleași drepturi fundamentale și să aibă încredere în sistemul de justiție, indiferent unde se află în UE. De asemenea, drepturile victimelor fac obiectul principiilor referitoare la drepturile fundamentale și la nediscriminare. Principiul nediscriminării a fost consacrat în cauza de referință Cowan/trésor public din 1989, în care Curtea de Justiție a hotărât că victimele au dreptul de a fi despăgubite, indiferent de naționalitatea lor.

În întreaga UE, se estimează că 75 de milioane de persoane pot fi victime ale infracționalității în fiecare an. Atunci când incidentul are loc în străinătate, diferențele referitoare la cultură, la limbă și la legislație pot îngreuna accesul la protecție. De asemenea, atunci când călătorim în străinătate, riscul de a deveni o victimă a infracționalității este la fel de mare ca acela întâmpinat în propria țară.

Instituirea unui set minim de norme în sprijinul victimelor face parte din obiectivul mai larg de a construi un spațiu european de justiție, astfel încât cetățenii să poată beneficia de aceleași drepturi fundamentale și să aibă încredere în sistemul de justiție, indiferent unde se află în UE. Drepturile victimelor sunt în egală măsură drepturi fundamentale, inclusiv respectul pentru demnitatea umană, viața privată și de familie și pentru proprietate. Aceste drepturi ar trebui protejate, alături de cele ale celorlalți participanți la procedurile penale, respectiv cele ale persoanelor acuzate de comiterea unei infracțiuni. tratatul de la lisabona oferă în prezent un temei juridic (10) clar pentru instituirea de către UE a unor norme minime privind drepturile victimelor criminalității și pentru facilitarea recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare.

Comisia dorește să se asigure că necesitățile victimelor sunt mai bine satisfăcute și, în acest scop, a prezentat două propuneri în acest domeniu, concepute pentru a consolida dispozițiile naționale existente cu standardele minime la nivelul UE, astfel încât orice victimă să se poată baza pe același nivel de bază al dreptu-rilor – indiferent de naționalitatea sa și indiferent unde are loc infracțiunea în UE.

Proiectul de directivă privind normele minime pentru victime (11) este concepută pentru a garanta că, pe întreg teritoriul Uniunii, victimele sunt tratate cu respect, iar poliția, procurorii și judecătorii beneficiază de pregătirea necesară pentru a aborda în mod optim aceste situații: primesc informații cu privire la drepturile de care beneficiază și la cazul acestora, într-o formă pe care o pot înțelege; pot avea acces la sprijin în fiecare stat membru; pot participa la procedurile judiciare, dacă doresc aceasta, și sunt sprijinite să participe la procese; beneficiază de protecție pe durata investigațiilor desfășurate de poliție și în timpul procedurilor judiciare, iar victimele vulnerabile – precum copiii, victimele violurilor, sau cele cu handicap – sunt identificate și protejate în mod corespunzător.

O nouă protecție în curs de pregătire pentru victimele infracțiunilor

© M

icha

ela

Begs

teig

er/G

etty

Imag

es


Proiectul de regulament privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă (12) este conceput pentru a contribui la protejarea victimelor actelor de violență împotriva oricărui viitor atac din partea agresorului acestora și pentru a garanta faptul că victimele actelor de violență (precum violența domestică) pot beneficia în continuare de ordinele de restricție sau de protecție adoptate împotriva făptuitorului, în cazul în care călătoresc sau se mută în altă țară a UE. Acest regulament va completa directiva privind ordinul european de protecție în materie penală, adoptată în decembrie de Parlamentul European și de Consiliu. la fel de importantă este garantarea faptului că nu există lacune în ceea ce privește protecția victimelor. Protecția femeilor care călătoresc în străi-nătate este vizată fie de dreptul penal, fie de dreptul civil pentru motive adminis-trative, în funcție de sistemul statului membru. Este important să se garanteze o dublă acoperire, pentru ca atât femeile, cât și bărbații să fie protejați.

Drepturile persoanelor suspectate la un proces echitabil

Pe parcursul anului, instituțiile UE și-au continuat acțiunile, începute odată cu intrarea în vigoare a tratatului de la lisabona, vizând consolidarea drepturilor persoanelor suspecte și inculpate în cadrul procedurilor judiciare, prin stabilirea unor standarde minime la nivelul UE. Acestea au inclus o propunere de directivă privind dreptul de acces la un avocat pentru persoanele suspectate și persoanele învinuite și dreptul persoanelor aflate în detenție de a comunica cu o persoană aleasă de ei, cum ar fi o rudă, angajatorul sau autoritatea consulară (13).

Această propunere este în prezent discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. Ea se bazează pe două inițiative anterioare, una dintre ele, adoptată în 2010, cu privire la dreptul la traducere și interpretare, și cealaltă referitoare la dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, negociată și adoptată de Parlament și Consiliu în cursul anului 2011.

De asemenea, Comisia a adoptat o carte verde privind aplicarea legislației UE referitoare la detenție în cadrul justiției penale (14).

Evaluarea utilizării mandatului european de arestare

Raportul Comisiei (15) a evaluat modul în care statele membre au pus în aplicare mandatul european de arestare și a făcut bilanțul funcționării acestuia până în prezent.

Statele membre au emis aproximativ 55 000 de mandate europene de arestare, între 2005 și 2009, ducând la transferarea a aproape 12 000 de suspecți către alte state membre. În aceeași perioadă, mandatul de arestare a avut un efect marcant în accelerarea transferului între țările UE al persoanelor suspectate de săvârșirea unei infracțiuni. Înainte de utilizarea mandatului de arestare, procesul de extrădare dura în medie un an, această perioadă reducându-se în prezent la 16 zile în cazul în care persoana suspectată este de acord să se predea și la 48 de zile în caz contrar. Mandatul european de arestare a devenit, prin urmare, un instrument-cheie în lupta împotriva criminalității și un aspect important al securității interne în UE. Pe baza acestui raport și a dezbaterilor ulterioare din cadrul Parlamentului European din luna iunie și din cadrul Consiliului din luna octombrie, se vor efectua ajustări și îmbunătățiri suplimentare ale sistemului.

Regimuri de proprietate matrimonială

legislația Uniunii a facilitat deja identificarea de către cuplurile internaționale a normelor care s-ar aplica în cazul unui eventual divorț. În prezent, Comisia își propune să abordeze problema conexă legată de modul în care acestea își împart bunurile comune după divorț. Această inițiativă (16) se înscrie, de asemenea, în cadrul acțiunii UE de abordare a obstacolelor care există încă în viața de zi cu zi a cetățenilor care locuiesc, muncesc, studiază și călătoresc în alte țări europene.

persoane care au coMis infracțiuni aduse în fața justiției

printre cei predați prin utilizarea unui mandat european de arestare s-au numărat o persoană care a organizat la

Londra un atentat cu bombă eșuat, prinsă în Italia, un criminal în serie din Germania prins în Spania, o persoană

suspectată de trafic de droguri din Malta, extrădată din Regatul Unit, participanții la un jaf armat căutați de italia

și arestați în șase țări diferite ale UE și, mai recent, o rețea care comitea furturi de mărfuri transportate pe autostradă a fost dizolvată în cinci țări în cadrul unei

ample operațiuni internaționale.


Definirea unei politici a UE în materie penală pentru a proteja cetățenii

Comisia a stabilit pentru prima dată strategia și principiile (17) pe care intenționează să le aplice atunci când se folosește dreptul penal al UE pentru a consolida apli-carea politicilor europene și a proteja interesele cetățenilor, în conformitate cu tratatul de la lisabona. O politică a UE în domeniul penal clar definită poate contribui la asigurarea faptului că se aplică normele la nivelul UE, în special pentru a împiedica manipularea piețelor financiare, inclusiv prin utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale, sau pentru a proteja mediul. Strategia definește condițiile în care Uniunea și statele membre pot coopera pentru a institui o poli-tică a UE în domeniul penal coerentă și consecventă, inclusiv:

� dreptul penal trebuie să rămână întotdeauna o măsură de ultimă instanță;

� sancțiunile de drept penal sunt limitate la infracțiunile deosebit de grave;

� măsurile de drept penal iau în considerare drepturile fundamentale: noua legislație impune respectarea strictă a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

� fiecare decizie cu privire la tipul de măsură sau sancțiune de drept penal care urmează să fie adoptată trebuie să fie însoțită de elemente de probă clare și să respecte principiile subsidiarității și proporționalității.

Intensificarea acțiunilor UE pentru rezolvarea problemei drogurilor în Europa

Comisia a oferit un nou impuls politicii de luptă împotriva drogurilor, anunțând o revizuire generală a normelor UE în materie de luptă împotriva drogurilor ilegale, în special a noilor substanțe psihoactive (18). Aceasta va include o legislație mai dură cu privire la noile substanțe psihoactive, astfel încât UE să poată reacționa mai rapid, inclusiv posibilitatea unor interdicții temporare, o nouă legislație menită să combată traficul de droguri transfrontalier prin intermediul dreptului penal, precum și noi acte legislative pentru a consolida controlul asupra substanțelor chimice utilizate la producerea drogurilor.

Protejarea intereselor financiare ale UE și lupta împotriva fraudei

În mai 2011, Comisia a adoptat o serie de propuneri (19) privind modalitatea de a îmbunătăți protecția intereselor financiare ale UE prin consolidarea dreptului penal în statele membre. Ele conțin măsuri vizând facilitarea cooperării dintre procurori și judecători în domeniul luptei împotriva fraudei pe întregul teritoriu al UE, precum și propuneri destinate să îmbunătățească coerența și corectitudinea aplicării de sancțiuni penale legate de fraudă. De asemenea, propunerile sunt concepute pentru a consolida capacitățile Oficiului European de luptă Antifraudă (OlAF) și ale Eurojust (organismul UE de cooperare judiciară). UE va examina, de asemenea, modul în care un Parchet European specializat ar putea aplica norme comune privind frauda și alte infracțiuni în care sunt implicate fonduri ale UE.

Un inspector OLAF și un agent vamal în acțiune împotriva contrabandei cu alcool. Lupta antifraudă este o politică europeană esențială

© U

niun

ea E

urop

eană


În iunie 2011, Comisia a adoptat noua sa strategie antifraudă (20) în scopul actualizării și modernizării politicilor sale de combatere a fraudei. va fi adoptată o abordare mai sistematică a combaterii fraudei împotriva bugetului UE, pentru a îmbunătăți capacitățile de audit și de control ale Comisiei. OlAF va avea un rol important și va sprijini serviciile Comisiei, punând la dispoziția acestora expertiză și orientări pentru dezvoltarea strategiilor antifraudă.

Un prim rezultat al acestei noi abordări este planul de acțiune al UE pentru combaterea contrabandei cu țigări și alcool de-a lungul frontierei estice a UE. În fiecare an, statele membre și UE pierd peste 10 miliarde EUR din veniturile vamale și fiscale din cauza contrabandei cu țigări și alcool.

În martie 2011, Comisia Europeană a adoptat o propunere de reformă a Oficiului European de luptă Antifraudă (OlAF). Scopul reformei este de a îmbunătăți eficiența, eficacitatea și responsabilitatea OlAF, menținându-i în același timp independența de investigare. De la crearea sa în 1999, OlAF a realizat circa 4 500 de investigații și a contribuit substanțial la protejarea bugetului UE împo-triva activităților frauduloase. Obiectivul acestei reforme este ca OlAF să devină mai puternic și mai eficient și să își sporească capacitățile, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. Reforma include măsuri privind sporirea eficienței modului de desfășurare și de continuare a investigațiilor OlAF, pentru a proteja drepturile persoanelor supuse unei investigații și pentru a consolida cooperarea dintre OlAF și partenerii săi strategici în lupta împotriva fraudei.

Coordonarea fiscală și vamală pentru a combate mai eficient frauda

Coordonarea fiscală este un instrument important în lupta împotriva fraudei fiscale atât în interiorul, cât și în afara UE. Uniunea își intensifică lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale și continuă să desfășoare, la nivel internațional, campania în favoarea bunei guvernanțe, bazată pe trei principii: o mai mare transparență a sistemelor fiscale, schimbul de informații fiscale între administrații și concurența fiscală loială. Comisia negociază includerea dispozițiilor privind buna guvernanță în acordurile cu țările terțe. Au fost lansate negocieri cu 28 de regiuni sau țări terțe, 11 negocieri fiind finalizate. Negocierile cu Singapore se află în stadiul lor final, cel mai critic, cu privire la concurența fiscală loială.

la nivelul UE, o etapă importantă a fost adoptarea de către Consiliu, în luna februarie, a noii directive (21) privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Aceasta prevede că statele membre nu mai pot invoca secretul bancar pentru a refuza să furnizeze informații, reflectând astfel standardele internaționale privind transparența și schimbul de informații în domeniul fiscal. De asemenea, directiva introduce, începând cu 1 ianuarie 2014, un schimb automat de informații privind cinci categorii de venit și de capital: venituri profesionale, sporuri de conducere, produse de asigurare de viață care nu intră în domeniul de aplicare al altor directive ale UE, pensii și proprietatea asupra bunurilor imobile și venituri din bunuri imobile.

Algirdas Šemeta,comisarul pentru impozitare și

uniune vamală, audit și antifraudă, a fost activ în

lupta împotriva pirateriei și a contrafacerii –

103 milioane de produse suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală au fost oprite

la frontierele Uniunii

© U

niun

ea E

urop

eană


O politică eficientă în domeniul vamal contribuie la lupta împotriva pirateriei și a contrafacerii. Încălcările drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) au un impact economic negativ nu numai asupra afacerilor legale, ci și asupra vieții cotidiene a cetățenilor. Conform celui mai recent raport în domeniu, autoritățile vamale din UE au confiscat la frontierele externe ale UE peste 103 milioane de produse suspectate de încălcarea DPI. Numărul coletelor oprite în vamă aproape că s-a dublat față de anul precedent, crescând de la 43 500 la aproape 80 000. valoarea mărfurilor reținute este estimată la peste 1 miliard EUR. Principalele categorii de articole oprite în vamă au fost: țigări (34 %), consumabile de birou (9 %), alte produse din tutun (8 %), etichete și logouri (8 %), îmbrăcăminte (7 %) și jucării (7 %). În ceea ce privește țările de proveniență, China rămâne în continuare principala sursă de produse care încalcă DPI, însumând 85 % din totalul acestor articole.

Comisia desfășoară o serie de acțiuni de consolidare a competențelor autorităților vamale, în vederea combaterii unor astfel de schimburi comerciale. la 24 mai 2011, Comisia a adoptat o propunere (22) pentru un nou regulament privind asigurarea de către autoritățile vamale a respectării DPI, ca parte a unui amplu pachet de măsuri în materie de drepturi de proprietate intelectuală.

Cadrul juridic în vigoare datează din 2003. A venit timpul pentru un nou regula-ment, care să țină seama de evoluția situației, cum ar fi importanța tot mai mare a DPI pentru economia UE și explozia traficului poștal care rezultă din vânzările pe internet. De asemenea, propunerea vizează soluționarea diferendului cu India și Brazilia cu privire la medicamentele generice care tranzitează teritoriul UE.

totodată, buna cooperare cu partenerii comerciali internaționali poate contribui în mod semnificativ la detectarea mărfurilor care încalcă DPI și la împiedicarea exportului acestora către UE. Planul de acțiune cu China, care se concentrează în mod specific pe consolidarea cooperării în ceea ce privește asigurarea de către autoritățile vamale a respectării DPI, a fost extins până la sfârșitul anului 2012. Cooperarea cu industria este, de asemenea, foarte importantă pentru garantarea detectării corespunzătoare a mărfurilor care încalcă DPI.


afaceri interne

Politicile în domeniul afacerilor interne au drept obiectiv garantarea faptului că toate activitățile necesare și benefice creșterii economice, culturale și sociale a UE se pot derula într-un mediu stabil, legal și sigur. Mai precis, politicile sunt concepute pentru a construi o Europă deschisă și mai sigură, abordând, printre altele, migrația, controlul frontierelor, securitatea, terorismul și criminalitatea organizată, precum și traficul de persoane.

Migrație

În urma unei reexaminări aprofundate a legislației actuale privind migrația și libera circulație a persoanelor, Comisia a prezentat viziunea sa la mijlocul anului – sub forma unei comunicări privind migrația – pentru o abordare mai structurată, mai cuprinzătoare și mai rapidă de către UE a provocărilor și a oportunităților legate de migrație, în special în contextul evoluției situației actuale din regiunea mediteraneeană. Inițiativele au vizat diferite aspecte ale migrației, inclusiv conso-lidarea controlului la frontiere și a guvernanței Schengen, ameliorarea sistemului european comun de azil, o migrație legală orientată mai precis, schimbul de bune practici în vederea integrării cu succes a migranților, precum și o abordare stra-tegică a relațiilor cu țările terțe în materie de migrație. În noiembrie, Comisia a lansat un portal al UE privind imigrația (23), care oferă informații practice migranților și potențialilor migranți. În ceea ce privește migrația legală, a fost adoptată în decembrie directiva privind permisul unic. Acest nou instrument legislativ simplifică procedurile în materie de migrație și garantează că lucrătorii din țările terțe care locuiesc legal într-un stat membru vor beneficia de un ansamblu comun de drepturi identice cu cele de care se bucură resortisanții respectivului stat membru al UE. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte (24) referitoare la directiva privind studenții, elevii, stagiarii neremunerați și voluntarii resortisanți ai unei țări terțe și directiva privind statutul de rezident pe termen lung pentru resortisanții țărilor terțe, precum și pentru cercetători. În plus, direc-tiva privind Cartea Albastră (25) a intrat pe deplin în vigoare în statele membre, facilitând migrația persoanelor cu înaltă calificare din afara UE. lupta împotriva migrației ilegale a fost intensificată prin intrarea în vigoare a directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor (26), vizând angajatorii lipsiți de scrupule ai migranților ilegali.

Având în vedere evoluțiile din zona sud-mediteraneeană, Comisia a propus inițierea unor dialoguri în materie de migrație, mobilitate și securitate cu țările Africii de Nord. Acestea ar trebui să includă toate aspectele legate de migrație ale relației viitoare a UE cu această regiune. Această propunere preconizează parte-neriate pentru mobilitate pentru a gestiona mai bine oportunitățile de mobilitate legală între UE și țările din Africa de Nord. Astfel de parteneriate vor fi specifice pentru fiecare țară parteneră, în cooperare cu statele membre. Ele ar trebui să ajute țările să valorifice mai bine potențialul lor de forță de muncă pe propriul lor teritoriu, ajutând, de asemenea, statele membre să își satisfacă necesitățile legate de piața muncii.

Curtea de Justiție a hotărât că directiva privind returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală se opune normelor naționale care impun o pedeapsă cu închisoarea pentru resortisanții țărilor terțe a căror ședere pe teritoriul unui stat membru este ilegală și care nu respectă un ordin de a părăsi teritoriul național (27).

Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri

interne, a lansat o nouă etapă a „Abordării globale

în materie de migrație și mobilitate”

© U

niun

ea E

urop

eană


Normele Schengen

Spațiul Schengen, fără controale la frontierele interne, permițând libera circulație a aproximativ 400 de milioane de cetățeni între 26 de țări (inclusiv patru țări asociate) este una dintre cele mai tangibile, populare și de succes realizări ale Uniunii Europene, precum și punerea în aplicare a unei libertăți fundamentale.

Din cauza deficiențelor identificate la anumite frontiere externe, un număr de state membre și-au exprimat preocupările cu privire la funcționarea spațiului Schengen. În mai, Comisia a propus un pachet de măsuri privind diferite aspecte ale migrației, inclusiv consolidarea guvernanței Schengen.

Consiliul European, în cadrul reuniunii sale din iunie (28), a concluzionat că ar trebui introdus un mecanism pentru a răspunde circumstanțelor excepționale care periclitează funcționarea generală a cooperării Schengen, fără a aduce prejudicii principiului liberei circulații a persoanelor. Consiliul European a concluzi-onat, de asemenea, că, în ultimă instanță, în cadrul acestui mecanism, ar putea fi introdusă o clauză de salvgardare pentru a permite reintroducerea excepțională a controalelor la frontierele interne într-o situație cu adevărat critică. Pe baza acestor concluzii, precum și pe baza poziției adoptate de Parlamentul European în iulie 2011 și în conformitate cu comunicarea sa privind migrația, Comisia a adoptat în septembrie propuneri care sunt concepute pentru a asigura un sistem mai eficient de guvernanță Schengen, dotat cu instrumente mai bine adaptate pentru a consolida spațiul Schengen și pentru a face față crizelor care rezultă atât din presiunile interne, cât și din cele externe. Aceste propuneri fac în prezent obiectul negocierilor în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

trebuie remarcat, de asemenea, faptul că Parlamentul a emis în iunie un aviz pozitiv privind îndeplinirea, de către Bulgaria și România, a condițiilor de aderare la spațiul Schengen.

la 11 octombrie 2011, Sistemul de Informații privind vizele (vIS) și-a început operațiunile în toate consulatele care emit vize Schengen din Africa de Nord (Algeria, Egipt, libia, Maroc, Mauritania și tunisia). vIS este o bază centrală de date, care sprijină schimbul de date privind vizele de scurtă ședere între statele Schengen. Solicitanții de viză sunt invitați să se prezinte personal pentru depu-nerea primei cereri pentru obținerea datelor biometrice: o fotografie digitală și amprentele digitale.

SPAțIUL SChENgEN ÎN DECEMBRIE 2011

State membre ale ue care fac parte din spațiul Schengen

State membre ale ue care nu fac parte din spațiul Schengen

State terțe care fac parte din spațiul Schengen

at: austria Be: Belgia Bg: Bulgaria CH: elvețiaCY: CipruCz: republica Cehăde: germaniadK: danemarcaee: estoniael: greciaeS: Spaniafi: finlandafr: franțaHu: ungariaie: irlandaiS: islanda

it: italiali: liechtensteinlt: lituanialu: luxemburglv: letoniamt: maltanl: țările de josno: norvegiapl: poloniapt: portugaliaro: româniaSe: SuediaSi: SloveniaSK: SlovaciauK: regatul unit


INSULELE CANARE (ES)

AZORE (PT)

MADEIRA (PT)

INSULELE CANARE (ES)

AZORE (PT)MADEIRA (PT)

PT ES

FR CH

LI

IT

IE

IS

SENO

FI

EE

LV

LT

UK

DEPL

CZ

ATSK

HUSI RO

BG

EL

MT

DK

BENL

LU

CY


Controlul frontierelor externe – cadru juridic consolidat, operațiuni comune mai bine coordonate

Frontex este agenția responsabilă cu coordonarea controlului frontierelor externe ale UE, mai ales prin organizarea de operațiuni comune, pentru a sprijini rolul principal al statelor membre. În cursul anului 2011, ea a continuat sprijinul operațional în anumite state membre și și-a consolidat statutul juridic. Parla-mentul și Consiliul au modificat legislația privind Frontex, pentru a clarifica și a consolida mandatul și rolul său (29). Obiectivele principale ale modificării erau asigurarea disponibilității echipamentelor tehnice și a unor polițiști de frontieră calificați pentru operațiunile comune, asigurarea unei coordonări eficiente, punerea în aplicare și evaluarea operațiunilor comune, asigurarea unei cooperări eficiente între Frontex și țările terțe privind gestionarea frontierelor, îmbunătățirea eficienței operațiunilor comune de returnare și îmbunătățirea evaluării activității statelor membre în domeniul gestionării frontierelor. legislația modificată a pus accentul în special pe consolidarea respectării drepturilor fundamentale în cursul tuturor operațiunilor Frontex.

Frontierele sigure și securizate reprezintă o

temă fundamentală

operațiuni în sprijinul abordării provocărilor legate de migrație

Pe parcursul anului în cauză, UE a reacționat rapid la provocările legate de migrație cu care s-a confruntat, recurgând la toate mijloacele operaționale și financiare aflate la dispoziția sa. Au fost mobilizate fonduri în valoare de peste 144 milioane EUR pentru gestionarea situației de urgență umanitară generată de afluxurile bruște de refugiați și persoane strămutate în țările vecine libiei. Împreună cu fondurile acordate pe bază bilaterală, acest sprijin a făcut posibilă oferirea unui adăpost temporar refugiaților și persoanelor strămutate, pentru a le satisface nevoile de bază și pentru a sprijini întoarcerea multora dintre aceștia în țările lor de origine.

O operațiune Frontex, denumită „Hermes 2011”, a fost lansată la 20 februarie, pentru a ajuta Italia în legătură cu supravegherea frontierelor maritime, identifi-carea migranților și a refugiaților, precum și în legătură cu operațiuni de căutare și salvare pe mare. Hermes 2011 a înființat o zonă operațională în sudul lampe-dusei, iar la 15 martie 2011 a fost activată, de asemenea, o zonă suplimentară în Sardinia. zece state membre (Belgia, Republica Cehă, Spania, Franța, Italia, țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Suedia) participă la operațiune cu experți și resurse tehnice, inclusiv avioane. Printre obiectivele misiunii se numără identificarea naționalităților migranților și adunarea de informații privind rețelele de trafic de persoane. De asemenea, experții Europol au furnizat sprijin analitic operațional pe toată durata operațiunii. Pe lângă finanțarea în valoare de aproape 130 milioane EUR în ultimii doi ani privind aspecte legate de migrație, Italia a beneficiat, de asemenea, de asistență financiară de urgență în valoare de 13 milioane EUR din suma de 28,1 milioane EUR care a fost alocată de către Comisie în cadrul Fondului pentru frontierele externe, al Fondului european pentru refugiați și al Fondului european de returnare.

© iS

tock

phot

o.co

m/a

prot

t


Echipele de intervenție rapidă la frontieră (RABIt) în Grecia: pe parcursul operațiunii, care s-a desfășurat între 2 noiembrie 2010 și 2 martie 2011, aproxi-mativ 200 de reprezentanți ai forțelor de ordine bine pregătiți, din 26 de state membre, au acordat asistență colegilor lor greci în legătură cu activitățile de control al zonelor de frontieră cu turcia, precum și în legătură cu identificarea imigranților ilegali reținuți. Sub gestionarea Frontex, detașarea echipelor de intervenție rapidă la frontieră a ajutat, de asemenea, autoritățile elene să colec-teze informații cu privire la rutele de migrație și rețelele de intermediari care exploatează situațiile disperate ale imigranților ilegali. Pe parcursul celor patru luni ale operațiunii, au fost detectați peste 11 800 de migranți și numărul intră-rilor ilegale a scăzut cu peste 70 %. UE a continuat să ofere asistență Greciei în legătură cu punerea în aplicare a planului de acțiune privind reforma azilului și gestionarea migrației care identifică măsurile pe termen scurt și pe termen lung necesare pentru crearea unui sistem funcțional în domeniul azilului și al migrației. Comisia a coordonat asistența prin experți din statele membre și a furnizat sprijin financiar specific din partea UE, inclusiv finanțare de urgență. Asistența financiară totală alocată în Grecia în perioada 2010-2012 se ridică la 223 milioane EUR.

Promovarea integrării migranților

Comisia a propus o „Agendă europeană pentru integrarea resortisanților din țările terțe” în vederea consolidării beneficiilor economice, sociale și culturale ale migrației în Europa (30). Agenda pune accentul pe participarea deplină a migranților în toate sectoa-rele vieții colective și subliniază rolul esențial al autorităților locale din statele membre. În noiembrie, Comisia a lansat o dezbatere publică referitoare la directiva privind dreptul la reîntregirea familiei pentru resortisanții țărilor terțe care locuiesc în UE (31).

Dacă este bine gestionată, diversitatea generată de migrație poate reprezenta un avantaj competitiv și o sursă de dinamism pentru societatea europeană. Dacă UE dorește să atingă obiectivul de creștere a nivelului de ocupare a forței de muncă la 75 % până în anul 2020, este esențial să se înlăture obstacolele din calea accesului migranților la locuri de muncă, cu atât mai mult cu cât forța de muncă europeană este în scădere, ca urmare a procesului de îmbătrânire a populației. Forța de muncă a Uniunii Europene va scădea cu aproximativ 50 de milioane până în 2060. De exemplu, în ceea ce privește viitoarea cerere de personal pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, se estimează că, până în 2020, sectorul sănătății se va confrunta cu un deficit de aproximativ 1 milion de profesioniști și chiar până la 2 milioane, dacă se iau în considerare profesiile medicale auxiliare. Această constatare subliniază necesitatea unei politici bine gestionate în materie de migrație, sprijinită de o agendă solidă pentru integrare.

azilul

În iunie, Comisia a prezentat propuneri revizuite privind procedurile în materie de azil și condițiile de primire în vederea consolidării Sistemului european comun de azil (SECA) până în 2012 (32). Modificările vizau asigurarea unor norme mai rapide, mai echitabile și mai eficiente, atât în beneficiul statelor membre, cât și în beneficiul refugiaților. În decembrie, Comisia a propus consolidarea solidarității UE în domeniul azilului (33) printr-o mai bună interacțiune între legislația UE, cooperarea practică și utilizarea mecanismelor de finanțare ale UE.

Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) a fost inaugurat în Malta în iunie 2011. Recrutarea personalului fiind în curs de desfășurare, agenția a constituit un grup de aproximativ 350 de experți din toate statele membre, pentru a fi disponibil în situații de urgență. Aceste echipe oferă servicii de interpretariat, informații privind țările de origine și know-how privind gestionarea cazurilor de azil. În aprilie a fost semnat un plan operațional pentru desfășurarea echipelor de sprijin pentru azil ale UE în Grecia, în scopul de a acorda asistență autorităților elene în înființarea unui sistem de azil și de primire modern și eficace. Mai multe state membre au oferit serviciile experților lor pentru a sprijini operațiunea care a început în mai (Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, țările de Jos, România, Slovacia, Suedia și Regatul Unit).


Terorismul și criminalitatea organizată

lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate a continuat pe întregul continent, susținută prin dispoziții juridice semnificative, alături de intensificarea cooperării judiciare și polițienești.

În 2011, Comisia a început să pună în aplicare Strategia de securitate internă în acțiune, cu o propunere de legislație a UE privind colectarea de date din registrele cu numele pasagerilor (PNR) pentru zborurile care intră sau ies de pe teritoriul UE și adoptarea a două pachete privind anticorupția și recuperarea activelor, printre alte inițiative. Negocierile cu privire la noi acorduri bilaterale privind PNR cu SUA și Australia au fost finalizate, iar negocierile cu Canada au înregistrat progrese impor-tante. la nivel operațional, ciclul de politici ale UE pentru lupta împotriva criminalității organizate a oferit un cadru coerent pentru acțiunile statelor membre, pe baza evaluării de către UE a amenințărilor în domeniu. În total, au fost lansate 25 de acțiuni prevăzute în comunicarea privind Strategia de securitate internă (SSI) pentru 2011, 10 dintre acestea fiind deja încheiate. Primul raport anual privind punerea în aplicare a SSI a fost adoptat în noiembrie 2011 (34).

În 2011, primul coordonator al UE pentru combaterea traficului de persoane și-a început activitatea, în numele Comisiei, pentru orientarea și coordonarea în ansamblu a strategiei de luptă împotriva traficului de persoane. Parlamentul și Consiliul au adoptat noi acte legislative privind traficul de persoane (35), care vizează armonizarea dreptului penal material și adoptă o abordare de toleranță zero față de traficanți. Comisia a continuat să dezvolte site-ul internet consacrat activităților UE în materie de luptă împotriva traficului de persoane, care oferă o privire de ansamblu asupra politicii și legislației UE, asupra tuturor proiectelor privind traficul de persoane finanțate de Comisie și asupra multor publicații.

Registrele cu numele pasagerilor (PNR) – Noi

acorduri în curs de pregătire

Unele aspecte-cheie care evidențiază operațiunile de succes sunt descrise mai jos.

Lupta împotriva abuzurilor și a infracțiunilor comise asupra copiilorla începutul anului 2011, cu sprijinul determinant al Europol, poliția a arestat 184 de persoane suspectate de săvârșirea unor infracțiuni de abuzuri sexuale asupra copiilor și a identificat peste 200 de victime ale abuzurilor asupra copiilor în cadrul unei operațiuni desfășurate împreună cu agențiile responsabile cu aplicarea legii din întreaga lume. Europol a emis peste 4 000 de rapoarte de informații către autoritățile polițienești din peste 30 de țări din Europa și din alte părți ale lumii pentru susținerea operațiunii. Autoritățile responsabile cu aplicarea legii din 13 țări au depistat infractori în întreaga lume, în Australia, Belgia, Canada, Grecia, Islanda, Italia, țările de Jos, Noua zeelandă, Polonia, România, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. Persoanele suspectate de săvârșirea unor infracțiuni în materie de abuzuri sexuale asupra copiilor erau membre ale unui forum online care promova relațiile sexuale între adulți și băieți. Site-ul internet funcționa pe un server aflat în țările de Jos și, în perioada sa de vârf, a avut până la 70 000 de membri la nivel mondial.

© iS

tock

phot

o.co

m/w

ebph

otog

raph

eer


Lupta împotriva drogurilorÎn mai 2011, aproape o tonă de cocaină și 160 kg de hașiș au fost confiscate în cadrul unei operațiuni internaționale a poliției, condusă de garda civilă din Spania și coordonată de Europol. transportul enorm de cocaină a fost diluat în 13 tone de ulei de palmier care fusese expediat din Columbia, prin Anvers, în Belgia, înainte de a fi în cele din urmă confiscat în Albania. În total, 22 de membri ai unei rețele internaționale de trafic de droguri, unii dintre aceștia numărându-se printre „capii” rețelei, au fost arestați în această operațiune. Autoritățile spaniole împreună cu Europol au lucrat cu autorități responsabile cu aplicarea legii din șapte țări: Albania, Austria, Belgia, Germania, Italia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia.

Raid împotriva falsificării de monedela mijlocul anului, poliția bulgară a organizat un raid și a desființat o imprimerie sofisticată în care erau contrafăcute bancnote euro, în cadrul unei operațiuni comune cu Europol. Poliția bulgară a arestat șase suspecți și a confiscat în imprime-riile din țară peste o jumătate de milion de euro de bancnote contrafăcute de înaltă calitate. Operațiunea a fost realizată de o echipă comună de anchetă între Europol, Bulgaria, Spania și Eurojust. Europol a fost în măsură să ofere sprijin analitic, tehnic și financiar pentru anchetă, inclusiv oferind lichidități pentru aplicarea unor măsuri tactice polițienești, elemente cruciale pentru succesul final.

Au fost întreprinse acțiuni rapide împotriva falsificatorilor de bani

Lupta împotriva corupției

Nu există date exhaustive în acest domeniu însă, conform estimărilor, corupția în statele membre costă economia europeană aproximativ 1 % din PIB-ul Uniunii. În iunie, Comisia a adoptat un ansamblu de măsuri (36) vizând combaterea corupției, inclusiv un raport anticorupție al UE, pentru a monitoriza și a evalua eforturile statelor membre împotriva corupției și pentru a încuraja sprijinul politic și a consolida încrederea reciprocă în întreaga UE. Raportul va fi publicat o dată la doi ani, începând din 2013. Acest mecanism va ajuta statele membre să îmbunătățească procesul de punere în aplicare a legislației, să îndeplinească pe deplin angajamentele internaționale pe care și le-au asumat și să consolideze coerența politicilor și acțiunilor pe care le întreprind pentru combaterea corupției. Această abordare va fi completată printr-o propunere de directivă privind confis-carea și recuperarea în Uniunea Europeană a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, ca una dintre măsurile vizând protejarea economiei legale.

© iS

tock

phot

o.co

m/S

zocs

Joz

sef


atenuarea preocupărilor cotidiene ale cetățenilor

Uniunea se implică în multe domenii de acțiune pentru a facilita viața cotidiană a cetățenilor. Este vorba despre siguranța mediului, siguranța cetățenilor în cazul unor catastrofe naturale și industriale, sănătatea și siguranța, precum și domeniile transportului și telecomunicațiilor, culturii și turismului. Faptul că site-ul internet „Europa ta” este disponibil în toate limbile UE va facilita accesul cetățenilor europeni la informațiile practice referitoare la viața lor cotidiană.

Siguranța mediului

Politici climaticeO anchetă Eurobarometru (37) a arătat că schimbările climatice au rămas o preocupare majoră a cetățenilor europeni, în ciuda crizei economice. Statele membre ale UE-15 sunt în continuare hotărâte să atingă sau chiar să își depășească angajamentul colectiv de reducere a emisiilor în perioada 2008-2012 cu 8 % sub nivelurile dintr-un an de referință ales (1990 în majoritatea cazurilor).

Instituțiile UE au continuat să pună în aplicare măsurile de monitorizare necesare pentru a pune în aplicare pachetul legislativ privind clima și energia, care stabilește obiective obligatorii pentru 2020: o reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, față de nivelurile din 1990 – sau cu 30 %, dacă există condiții favorabile în acest sens – și o cotă de piață de 20 % pentru sursele regenerabile de energie. Multe dintre aceste măsuri de punere în aplicare presu-puneau introducerea unor norme comune pentru sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (EtS) în vederea pregătirii pentru cea de a treia perioadă de comercializare, cuprinsă între 2013 și 2020. În urma cazurilor de criminalitate informatică de la sfârșitul anului 2010 și începutul anului 2011, care au dus la suspendarea temporară a registrelor naționale EtS, au fost adoptate măsuri pentru consolidarea securității sistemului de registre naționale până la intrarea în vigoare în 2012 a registrului unic al UE. Pregătirile pentru trecerea la registrul unic, inclusiv testarea software-ului, au fost finalizate în a doua jumătate a anului. Pentru a îmbunătăți transparența pieței și pentru a asigura capacitatea autorităților de supraveghere a piețelor de a acționa rapid atunci când este necesar, în octombrie, Comisia a propus aplicarea normelor UE pentru reglemen-tarea piețelor financiare în cazul tuturor sectoarelor pieței carbonului, inclusiv tranzacțiile spot.

S-a adoptat o legislație (38) pentru includerea sectorului aviației în EtS începând cu 1 ianuarie 2012. În septembrie, Comisia a publicat valorile de referință (39) care vor fi utilizate pentru alocarea de cote de emisii gratuite companiilor aeriene care operează zboruri către și dinspre aeroporturile UE. În 2012, companiile aeriene vor primi 85 % din cotele lor gratuit, în timp ce în perioada 2013-2020 proporția va fi de 82 %. la 21 decembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul introdus de companiile aeriene din Statele Unite împotriva inclu-derii în EtS, estimând că legislația UE este pe deplin compatibilă cu dreptul internațional.

În cadrul strategiei UE având drept obiectiv reducerea emisiilor de CO2 provenite de la vehicule utilitare ușoare, în luna mai, Parlamentul și Consiliul au adoptat o legislație vizând reducerea emisiilor provenind de la vehiculele utilitare (40). legislația este similară cu cea adoptată în 2009 pentru automobile.


Combustibili pentru nave mai ecologici – reducerea conținutului de sulf din combustibilii pentru naveComisia Europeană a propus la 12 iulie 2011 acte legislative (41) care vizează reducerea conținutului de sulf din combustibilii utilizați în transportul maritim. Rezultatul scontat al propunerilor este diminuarea emisiilor de dioxid de sulf cu până la 90 % și al emisiilor de pulberi în suspensie cu până la 80 %. Beneficiile aduse sănătății publice se vor situa între 15 și 34 miliarde EUR, depășind cu mult costurile estimate, care se situează între 2,6 și 11 miliarde EUR. În condițiile în care aproape jumătate din populația Europei locuiește în zone unde obiectivele UE privind calitatea aerului nu au fost încă îndeplinite, poluarea aerului rămâne una dintre principalele preocupări legate de mediu cu care se confruntă cetățenii.

Ambarcațiunile de agrement vor deveni mai sigure și mai puțin poluanteComisia a propus noi acte legislative (42) care vor face utilizarea schi-jeturilor, a ambarcațiunilor cu motor și a ambarcațiunilor cu pânze mai puțin dăunătoare pentru apele europene, cu avantaje pentru mediu și pentru sănătatea consuma-torilor. Revizuirea directivei privind ambarcațiunile de agrement (DAA) propune limite mai stricte pentru oxizii de azot, hidrocarburi și particule pentru ambarcațiunile de agrement noi.

Un transport rutier mai puțin poluantRevizuirea așa-numitei directive „Eurovigneta” privind taxarea vehiculelor rutiere grele pentru utilizarea infrastructurii a fost adoptată în septembrie 2011. Aceasta va permite statelor membre să taxeze vehiculele rutiere grele nu doar pentru costul infrastructurii, ci și pentru costurile externe ale poluării atmosferice și fonice pe care o produc. De asemenea, statelor membre li se va permite să diferențieze taxele în funcție de nivelul de congestionare, atenuând astfel congestionarea în perioadele de vârf. Acest fapt va oferi stimulente operatorilor de transport de marfă pentru a utiliza vehicule mai puțin poluante și în perioade mai puțin aglomerate, generând în același timp noi venituri pentru finanțarea unui transport mai puțin poluant. El va reduce poluarea atmosferică și fonică care afectează viața și sănătatea cetățenilor care locuiesc în vecinătatea unor drumuri și va contribui la o mai bună gestionare a congestionării din cauza căreia au de suferit șoferii.

BiodiversitateÎn mai, Comisia a adoptat o nouă strategie pentru a proteja biodiversitatea în UE (43). Această strategie este construită în jurul unui număr limitat de obiective secundare măsurabile, ambițioase și realiste care se concentrează pe principalele cauze care conduc la pierderea biodiversității. Există șase obiective care abordează diferitele aspecte ale provocărilor, fiecare fiind însoțit de un set corespunzător de acțiuni. Stra-tegia caută să îmbunătățească și să refacă ecosistemele și serviciile ecosistemice ori de câte ori este posibil, în special prin folosirea mai intensă a infrastructurii verzi.

prograMul lifeÎn decembrie, Comisia a propus alocarea sumei de 3,2 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 în favoarea unui nou program pentru mediu și politici climatice. Programul LIFE propus se va baza pe succesul programului LIFE+ actual, dar va beneficia de un buget semnificativ sporit, va cuprinde un subprogram specific pentru politici climatice și, prin intermediul reformelor, va avea un impact mai mare, va fi mai simplu și mai flexibil.

Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, promovează viața și dezvoltarea urbane durabile

© U

niun

ea E

urop

eană


Siguranța cetățenilor în cazul unor catastrofe naturale și industriale

protecția civilăO explozie la o bază navală în Cipru, incendii de pădure în Grecia, poluare marină în Golful Algeciras din Spania, precum și evacuarea cetățenilor UE și a resortisanților țărilor terțe în timpul crizei din libia: în 2011, mecanismul euro-pean de protecție civilă a fost activat de 27 de ori pentru a răspunde dezastrelor din interiorul și din afara UE. În același timp, Comisia a prezentat o propunere legislativă de consolidare a instrumentelor mecanismului. În prezent, desfășurarea mijloacelor de protecție civilă ale UE se bazează pe oferte în mare parte voluntare și ad-hoc din partea celor 31 de state participante. Comisia propune trecerea la un sistem planificat în prealabil și mai prompt.

Prevenirea crizei provocate de cenușa vulcanicăAnul trecut, Uniunea Europeană și-a revizuit răspunsul în fața crizei provocate de norii de cenușă vulcanică după ce erupția vulcanului Eyjafjallajökull în 2010 a afectat în mod considerabil traficul aerian. În aprilie 2011, a avut loc un exercițiu de simulare în cazul unei erupții vulcanice în vederea testării și verificării eficacității diverselor proceduri și instrumente dezvoltate ca răspuns la criza din 2010. Noile proceduri au fost supuse unei examinări în timp real atunci când un alt vulcan islandez, Grimsvötn, a erupt la 21 mai 2011. Rezultatele ambelor cazuri au demonstrat că noile proceduri europene reprezintă un pas înainte extrem de important în ceea ce privește gestionarea riscurilor conexe și reducerea la minimum a perturbărilor.

Securitatea nuclearăCa urmare a evenimentelor dezastruoase care au avut loc la centrala nucleară de la Fukushima (Japonia), securitatea nucleară a devenit din nou subiectul prioritar al agendei europene. A fost adoptată o măsură de salvgardare referitoare la controalele privind produsele alimentare și hrana pentru animale originare din Japonia pentru a garanta că astfel de produse nu conțin niveluri inacceptabile de radioactivitate.

Comisia Europeană și-a intensificat monitorizarea radiologică după accidentul de la Fukushima prin intermediul rețelei Platforma europeană de schimb de date radiologice (European Radiological Data Exchange Platform, EURDEP). Aceasta a fost dezvoltată și este gestionată de serviciul științific intern al Comisiei Euro-pene, Centrul Comun de Cercetare. Ea cuprinde 35 de țări europene și pune la dispoziție online date provenite de la aproximativ 4 400 de stații de supraveghere a dozelor gamma, datele fiind actualizate la fiecare oră. Se propune extinderea sistemului EURDEP la nivel mondial pe baza unui memorandum de înțelegere semnat între Comisie și Agenția Internațională a Energiei Atomice.


Teste de rezistență în domeniul nuclear

Statele membre au convenit că, de la 1 iunie 2011, siguranța tuturor centralelor nucleare din cele 14 state membre va fi examinată utilizând criterii comune. testele de rezistență reprezintă reevaluări ale marjelor de siguranță ale celor 143 de centrale nucleare în cauză. Pe baza experienței dobândite ca urmare a evenimentelor de la Fukushima și pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță din lume, testele se concentrează pe toate tipurile de catastrofe natu-rale și includ efecte ale accidentelor de origine umană, precum accidentele avia-tice, atacurile teroriste sau atacurile răuvoitoare de altă natură. Datele sunt colectate prin intermediul Centrului european pentru schimburi de experiență operațională (European Clearinghouse for Operational Experience Feedback) pentru centralele nucleare, o rețea de autorități de reglementare a siguranței nucleare și organizații de sprijin tehnic ale acestora din cadrul UE, coordonată de serviciul științific intern al Comisiei Europene, Centrul Comun de Cercetare.

Siguranța deșeurilor radioactiveDirectiva privind deșeurile nucleare radioactive a fost adoptată de Consiliu în temeiul tratatului Euratom la jumătatea anului 2011 (44). Aceasta creează un cadru european solid și impune obligații importante statelor membre, reafirmând în același timp responsabilitatea finală a acestor state pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. În temeiul noilor dispoziții juridice, toate statele membre vor trebui să elaboreze programe detaliate de eliminare a deșeurilor radioactive, standardele de siguranță elaborate de Agenția Internațională a Energiei Atomice devin obligatorii din punct de vedere juridic, iar lucrătorii din sectorul nuclear și publicul larg vor avea dreptul să obțină mai multe informații.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie, a propus o nouă legislație pentru a garanta siguranța platformelor offshore petroliere și de gaz

Platforme maritime mai sigurela 27 octombrie 2011, Comisia Europeană a propus un nou act legislativ (45) care va garanta că producția europeană offshore de petrol și gaze naturale va respecta cele mai ridicate standarde din lume în materie de siguranță, sănătate și mediu peste tot în UE. Noul proiect de regulament stabilește norme clare care vizează ciclul complet al tuturor activităților de explorare și producție, de la proiectare până la dezasamblarea finală a unei instalații petroliere sau de gaze. Sub controlul autorităților naționale de reglementare, industria europeană va trebui să evalueze și să îmbunătățească periodic standardele de siguranță apli-cabile operațiunilor offshore.

© U

niun

ea E

urop

eană


Sănătatea și siguranța cetățenilor și drepturile lor în calitate de consumatori

Cu un pas mai aproape de o utilizare mai sigură a substanțelor chimice în UEPeste trei milioane de notificări de clasificare au fost depuse la Agenția Euro-peană pentru Produse Chimice (ECHA) de către întreprinderile care produc sau importă substanțe periculoase, în conformitate cu noile norme ale UE la începutul anului. Clasificarea este esențială pentru a se determina dacă un produs chimic este periculos pentru sănătate și mediul înconjurător și va determina informațiile de pe etichetele produselor chimice pe care le folosesc lucrătorii și consumatorii. Noul sistem va permite ECHA să realizeze primul inventar european al substanțelor periculoase și al clasificărilor armonizate. Acest lucru va permite utilizarea mai sigură a substanțelor chimice și va permite utilizatorilor din aval și consumato-rilor să aleagă produse chimice mai puțin periculoase pentru nevoile lor.

Siguranța jucăriilorla 20 iulie 2011 a intrat în vigoare noua directivă privind jucăriile (46), tuturor actorilor implicați în producția, vânzarea și controlul jucăriilor pe piața UE fiindu-le impuse mai multe responsabilități, pentru asigurarea unei mai bune protecții a copiilor. În primul rând, statele membre trebuie să se asigure că autoritățile de supraveghere a pieței efectuează controale adecvate în cadrul Uniunii. În al doilea rând, producătorii, importatorii și distribuitorii de jucării au, de asemenea, mai multe obligații.

Interzicerea substanței bisfenol A în biberoaneBiberoanele care conțin substanța bisfenol A (BPA) au fost interzise în Uniunea Europeană din iunie 2011, astfel cum se prevede într-o directivă a UE adoptată la sfârșitul lunii ianuarie (47). Interdicția la nivelul UE se bazează pe avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și, în conformitate cu princi-piul precauției, are ca scop reducerea expunerii sugarilor cât mai mult posibil. Expunerea la BPA – o moleculă organică care stă la baza anumitor materiale plastice utilizate pentru biberoane – ar putea avea efecte negative potențiale asupra sugarilor, al căror sistem de eliminare a substanței nu este încă pe deplin dezvoltat.

Siguranța medicamentelor și a dispozitivelor medicaleNoua legislație privind farmacovigilența adoptată la sfârșitul anului 2010 și noua directivă privind medicamentele falsificate adoptată în iunie 2011 (48) sunt importante evoluții legislative ale UE în domeniul produselor farmaceutice. Acestea consolidează cadrul juridic pentru a asigura siguranța, eficacitatea și calitatea medicamentelor introduse pe piață. Siguranța pacienților este îmbunătățită grație Băncii europene de date referitoare la dispozitivele medicale numită „Eudamed”, care a devenit deplin operațională în mai 2011.

Siguranța produselor cosmeticeUn nou sistem It european a fost dezvoltat și testat în timpul anului cu obiectivul de a spori în mod semnificativ siguranța consumatorilor, permițând statelor membre să își îndeplinească sarcinile de supraveghere a pieței într-o manieră mai eficientă și furnizând tuturor centrelor toxicologice europene informațiile necesare în vederea unui tratament medical prompt în caz de otrăvire cu produse cosmetice.

Drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliereNoua directivă privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale trans-frontaliere, adoptată în mod oficial în martie 2011 (49), reprezintă un important pas înainte pentru toți pacienții din UE. Ea prevede un set clar și coerent de norme privind rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere, facilitează recunoașterea prescripțiilor medicale dintr-un alt stat membru, ajută pacienții care necesită tratament specializat și facilitează schimbul de informații privind standardele de calitate și de siguranță ale asistenței medicale.

sisteMul de alertă rapidă pentru produsele nealiMentare (rapeX)

în 2011, Sistemul de alertă rapidă pentru produsele

nealimentare a îmbunătățit eficiența schimbului de informații

dintre statele membre și Comisie cu privire la produsele

periculoase depistate în europa și și-a consolidat cooperarea

cu China și Statele unite. printre măsurile suplimentare

adoptate în 2011 pentru a spori siguranța produselor se

numără: adoptarea unei serii de cerințe în materie de

siguranță pentru o serie de produse de uz casnic și de

agrement folosite de cetățeni în viața lor de zi cu zi, pregătiri

pentru supravegherea comună a pieței și activități

multilaterale globale în domeniul siguranței produselor.

Jucăriile sigure garantează siguranța copiilor și

mulțumirea părinților

© iS

tock

phot

o.co

m/iv

anas

tar


Cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) continuă să faciliteze accesul la servicii de asistență medicală pentru cetățeni din 31 de țări europene în cursul unor vizite temporare în străinătate. În prezent, peste 188 de milioane de persoane dețin un CEASS (sau un certificat de înlocuire), reprezentând peste 37 % din totalul populației UE. Comisia și statele membre și-au continuat activitățile de informare pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la card și la modul de utilizare a acestuia.

Prevenirea și controlul amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătățiiPropunerea legislativă a Comisiei pentru consolidarea măsurilor UE de protecție a cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății a fost adoptată la 8 decembrie 2011 (50). Ea propune actualizarea legislației existente privind bolile transmisibile și consolidarea colaborării la nivelul Uniunii în materie de amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății din perspectiva sănătății publice la nivel global.

acțiuni întreprinse împotriva fumatuluiÎn cadrul unei acțiuni mai ample a UE privind tutunul, în iunie 2011, Comisia a lansat o campanie paneuropeană intitulată „Foștii fumători sunt de neoprit”. Această campanie antitutun se axează pe renunțarea la fumat, insistând mai puțin pe pericolele fumatului și mai mult pe beneficiile renunțării la fumat, punând accentul pe realizările foștilor fumători și oferind fumătorilor ajutor practic pentru a renunța la fumat. Publicul-țintă sunt tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani, reprezentând 28 de milioane de europeni. Împreună cu măsurile de prevenire luate la nivel european și național, campania ar trebui să contribuie activ la o reducere a fumatului în întreaga Europă.

premiul nobel

Premiul Nobel 2011 în fiziologie sau medicină a fost împărțit, jumătate fiind acordat lui Bruce A. Beutler și Jules A. Hoffmann „pentru descoperirile lor privind activarea imunității înnăscute”, iar cealaltă jumătate lui Ralph M. Steinman „pen-tru descoperirea celulelor dendritice și a rolului lor în imunitatea adaptativă”.

Profesorii Hoffmann și Steinman au beneficiat, în cadrul activității lor, de finanțare din partea Uniunii Europene. Cercetările întreprinse de Jules A. Hoffmann în cadrul proiectului UE „Biologia și patologia parazitului malariei” în domeniul imunității înnăscute au dus la contribuția sa la descoperirea recep-torilor și la descrierea mecanismelor de apărare antimicrobiene ale muștelor Drosophila. Activitatea lui Ralph M. Steinman în cadrul celor trei proiecte diferi-te ale UE la care a participat s-a concentrat în principal asupra cercetărilor pri-vind celulele dendritice. Acordarea Premiului Nobel lui Jules A. Hoffmann și Ralph M. Steinman demonstrează că cercetătorii care beneficiază de finanțare din partea UE sunt lideri de nivel mondial în numeroase domenii.

Alimente durabile și sigure pentru Europa și dincolo de granițele eiObiectivul central al politicii europene pentru siguranța alimentară este de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a intereselor consuma-torilor în legătură cu produsele alimentare, ținând cont de diversitatea produselor, inclusiv produsele tradiționale, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne. Principiul director, prevăzut în principal în Cartea albă a Comisiei privind siguranța alimentară (51), este aplicarea unei abordări integrate de la fermă la consumator care să acopere toate sectoarele lanțului alimentar, inclusiv producția de hrană pentru animale, producția primară, prelucrarea produselor alimentare, depozitarea, transportul și vânzarea cu amănuntul.

În ciuda faptului că UE se află în avangarda siguranței alimentare la nivel mondial, pot apărea focare de bacterii cu transmitere prin alimente, având uneori consecințe fatale.

http://www.exsmokers.eu/


focarul epidemic cauzat de E. coli

În mai, Germania a informat Sistemul de avertizare și reacție rapidă (EWRS) al Comisiei cu privire la o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu sindrom hemolitic-uremic (HUS) și diaree hemoragică cauzate de Escherichia coli enterohemoragică (EHEC). În urma investigațiilor, s-a concluzionat că această situație a fost cauzată de o bacterie Escherichia coli producătoare de toxină Shiga. Această bacterie poate cauza boli care variază de la boli intestinale ușoare la complicații renale grave și moarte. Alte focare cauzate de aceeași tulpină de E. coli au fost detectate ulterior în zona Bordeaux în Franța. Aproximativ 53 de persoane au decedat din cauza bacteriei E. coli, acesta reprezentând una dintre cele mai grave amenințări cu transmitere prin alimente la adresa sănătății publice din ultimii ani.

Comisia a activat imediat toate rețelele relevante de îndată ce epidemia a fost confirmată. Printre acestea s-au numărat Sistemul rapid de alertă pentru alimen-te și furaje (RASFF) și Sistemul de avertizare și reacție rapidă (EWRS), asigurând distribuirea rapidă a informațiilor în întreaga UE în legătură cu epidemia.

S-a stabilit o legătură între focarele din nordul Germaniei și din Franța și semințele de schinduf din Egipt, determinând Comisia să ia măsuri pentru a retrage de pe piață anumite tipuri de semințe din Egipt și a interzice tempo-rar importul acestora (52).

Ca răspuns la impactul economic al epidemiei de E. coli în întreaga Europă, Comisia a instituit un plan de urgență pentru a sprijini producătorii de legume. În total, un pachet bugetar în valoare de 210 milioane EUR a fost pus la dispoziție pentru a permite un răspuns la cererile de despăgubire pentru perioa-da 26 mai-30 iunie. De asemenea, în noiembrie, Comisia a aprobat 14 progra-me în 11 state membre vizând promovarea fructelor și a legumelor proaspete atât pe piața internă, cât și în țări terțe, pentru a face față situației dificile de pe piață cu care se confrunta sectorul în urma crizei provocate de E. coli. Bugetul total pentru programe, care se desfășoară pe o perioadă de trei ani, este de 34,1 milioane EUR, din care 17 milioane EUR reprezintă contribuția UE.

John Dalli, comisarul pentru sănătate și

protecția consumatorilor. Cu ocazia Zilei dedicate

siguranței alimentare, Comisia s-a concentrat pe

reducerea la minimum a risipei de alimente și

optimizarea ambalajelor pentru alimente

© U

niun

ea E

urop

eană


Siguranța alimentară – metode de testare pentru a proteja și a promova încrederea consumatorilorServiciul științific intern al Comisiei Europene, Centrul Comun de Cercetare (JRC), desfășoară o amplă activitate în sprijinul siguranței alimentare și dezvoltă metode de testare care sunt utilizate de laboratoare din întreaga UE și din afara acesteia. În mai 2011, autoritățile din taiwan au descoperit că anumite băuturi energizante de pe piața lor fuseseră contaminate cu ftalați (substanțe chimice folosite în mod curent ca plastifianți în materialele plastice). JRC a dezvoltat rapid trei metode de testare care au permis identificarea rapidă și precisă a substanțelor. Aceste noi metode au facilitat activitatea laboratoarelor care testează băuturi energizante suspectate de a fi contaminate importate din taiwan, și, prin urmare, au contribuit la protecția sănătății consumatorilor din întreaga lume.

În 2011, JRC a publicat un compendiu care enumeră toate cele 79 de metode care au fost validate până în prezent în scopul de a detecta, identifica și cuanti-fica OMG-urile în alimentația umană și în hrana pentru animale. Aceste metode sunt utilizate de laboratoarele din întreaga Europă, pentru a verifica dacă produ-cătorii respectă normele de etichetare pentru toate produsele destinate alimentației umane sau animale care conțin OMG-uri.

Informarea consumatorilor referitoare la produsele alimentare Un nou regulament privind furnizarea de informații consumatorilor referitoare la produsele alimentare a fost adoptat de către Parlamentul European și Consiliu (53). legislația stabilește principii generale privind etichetarea produselor alimentare și prevede noi norme referitoare la lizibilitatea informațiilor. De asemenea, el consolidează normele destinate prevenirii practicilor înșelătoare și prevede informații suplimentare, de exemplu privind substanțele care provoacă alergii. Există, de asemenea, noi cerințe pentru a furniza informații privind conținutul de nutrienți din produsele alimentare, precum și noi norme cu privire la etichetarea cărnii. De asemenea, lista ingredientelor va trebui să conțină și nanomaterialele fabricate. Noile norme vor ajuta consumatorii să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când cumpără produse alimentare, vor stimula responsabilizarea consu-matorilor și vor contribui la lupta împotriva creșterii nivelului obezității și al bolilor cronice în UE.

o etapă importantă – înregistrarea denumirii cu numărul 1 000

În februarie 2011, produsul Piacentinu Ennese, o brânză de oaie originară din Italia, a devenit denumirea cu numărul 1 000 înregistrată în cadrul sistemu-lui de etichetare a calității produselor agricole și alimentare al Comisiei. De la instituirea lor în 1992, sistemele UE de acest tip au înregistrat produse agricole și alimentare de calitate provenind din întreaga UE și din țările terțe. Crearea etichetelor de calitate, cum sunt indicațiile geografice și logoul UE privind agricultura ecologică, a dus la furnizarea de produse sigure și de ca-litate în întreaga UE. În ultimii ani, numărul cererilor de înregistrare a crescut ca urmare a extinderii UE și a interesului tot mai mare al producătorilor din afara UE, printre care se numără cei din India, China, thailanda și vietnam.

În acest an s-a depășit un prag important atunci când Piacentinu Ennese – o brânză de oaie originară din Italia – a devenit denumirea înregistrată cu numărul 1 000


Soluționarea alternativă a litigiilor (SAL)la achiziționarea de bunuri și servicii pe piața unică, litigiile dintre consumatori și comercianți rămân adesea nesoluționate. Aceasta afectează încrederea consuma-torului și încetinește creșterea. Soluționarea extrajudiciară a litigiilor reprezintă o alternativă la procedurile judiciare tradiționale și, ținând cont de aceasta, Comisia a adoptat la 29 noiembrie 2011 două propuneri legislative (54) care, odată adop-tate, vor oferi consumatorilor europeni modalități simple, rapide și ieftine de rezolvare a problemelor lor, oriunde și oricum achiziționează un produs sau un serviciu în UE. Una dintre ele este o propunere de directivă privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum (Directiva privind SAl în materie de consum) care vizează îmbunătățirea disponibilității și a calității acestor mecanisme reparatorii, iar cealaltă este o propunere de regulament privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (Regulamentul privind SOl în materie de consum) care intenționează să stabilească o platformă la nivelul UE care să permită gestio-narea în totalitate online a litigiilor legate de tranzacțiile comerciale electronice transfrontaliere.

Adoptarea directivei privind drepturile consumatorilorNoua directivă a UE privind drepturile consumatorilor a fost adoptată în cursul anului (55). Acest act legislativ va consolida drepturile consumatorilor în toate cele 27 de state membre ale UE, mai ales în cazul cumpărăturilor efectuate online. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele la nivel național. Printre inovațiile cuprinse în directivă se numără eliminarea taxelor și a costurilor ascunse pentru achizițiile efectuate pe internet, transparența prețurilor, interzicerea opțiunilor predefinite pe site-urile internet și prelungirea termenului în care consumatorii pot rezilia un contract de la 7 la 14 zile.

Transport și telecomunicații

Lansarea primilor doi sateliți operaționali GalileoÎn octombrie, Europa a făcut un pas decisiv prin lansarea primilor doi sateliți operaționali Galileo din Kourou, Guyana Franceză. Din 2014, sateliții vor oferi posibilitatea furnizării unor servicii îmbunătățite începând cu o navigație mai precisă pentru automobile, o gestionare eficientă a transportului rutier, servicii de căutare și salvare, tranzacții bancare mai sigure, precum și furnizare fiabilă de energie electrică, toate puternic dependente, pentru o funcționare eficientă, de tehnologii de navigație prin satelit. Impactul economic total este estimat la aproximativ 90 miliarde EUR pentru următorii 20 de ani.

O rachetă Soiuz lansează în spațiu primii sateliți

Galileo pentru sistemul de navigație globală prin

satelit de la noul centru spațial din Guyana

Franceză

Permisul de conducereDirectiva privind permisele de conducere a fost modificată (56) pentru a se intro-duce un nou model de permis de conducere european în locul permiselor din hârtie și plastic emise în prezent de către statele membre. Noul permis de conducere european va fi introdus de la 19 ianuarie 2013. Acesta va cuprinde elemente precum perioade de valabilitate armonizate și noi categorii de vehicule.

© E

SA/S

. Cor

vaja


Infracțiuni rutiere transfrontaliereÎn septembrie, a fost adoptată o directivă privind schimbul transfrontalier de informații privind infracțiunile rutiere (57), oferindu-le statelor membre o perioadă de doi ani pentru transpunerea acesteia în legislația lor națională. În conformitate cu noua legislație, un stat membru în care a fost comisă o infracțiune cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru va putea să identifice deținătorul vehiculului și să efectueze cercetări pentru a stabili cine este personal răspun-zător pentru infracțiune, astfel încât să poată fi aplicate sancțiuni.

Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu transporturile, la bordul unui nou autobuz londonez cu hidrogen finanțat de UE

Noile norme privind tahografeleÎn iulie, Comisia a adoptat o propunere de revizuire a legislației privind tahogra-fele pentru a exploata pe deplin noile posibilități tehnologice, precum sistemele de localizare prin satelit. Ea va contribui la reducerea fraudei și a sarcinilor administrative legate de utilizarea tahografelor și va permite realizarea de economii estimate la peste 500 milioane EUR pe an. Noile norme propuse sunt concepute pentru a îmbunătăți siguranța rutieră și condițiile de lucru ale șoferilor și asigură o concurență mai loială în sectorul transportului rutier de mărfuri.

Pachetul pentru îmbunătățirea aeroporturilorla sfârșitul anului, a fost propus un nou ansamblu de măsuri (58) pentru a modi-fica normele UE existente privind alocarea sloturilor, accesul la piața serviciilor de handling la sol și restricțiile de exploatare referitoare la zgomot pe aeroporturile din UE. Un document strategic (59) intitulat „Politica aeroportuară în Uniunea Europeană: rezolvarea problemelor de capacitate și de calitate pentru a promova creșterea economică, conectivitatea și mobilitatea durabilă” a fost, de asemenea, adoptat pentru a explica contextul general și necesitatea ca aeroporturile să își îmbunătățească în continuare activitatea având în vedere integrarea sistemului de aviație în cadrul inițiativei privind cerul unic european și pentru a contribui la realizarea cu succes a obiectivelor inițiativei privind cerul unic european.

Securitatea aviațieiPentru prima dată, Comisia a adoptat norme (60) care vor spori securitatea zboru-rilor cu destinația UE. Până în prezent, statele membre s-au bazat pe așa-numitul principiu al „statului-gazdă”, care atribuie tuturor membrilor Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) sarcina de a controla zborurile de plecare conform standardelor internaționale în materie de securitate. Incidentele din octombrie 2010, când două colete-capcană cu destinația Statele Unite au fost transportate în UE la bordul unui avion cargo provenit din Yemen, au necesitat o reacție rapidă. transportatorii aerieni care transportă mărfuri în UE vor trebui să se angajeze să aplice măsuri de securitate de bază. Mărfurile care provin din locuri considerate ca prezentând un risc ridicat vor trebui să facă obiectul unor controale suplimentare.

© U

niun

ea E

urop

eană


Securitatea pasagerilor în aeroporturiO nouă legislație (61) permite statelor membre și aeroporturilor care doresc să utilizeze scanerele de securitate pentru controlul de securitate al pasagerilor să facă acest lucru în condiții tehnice și operaționale stricte. tehnologia scanerelor de securitate se dezvoltă rapid și are potențialul de a reduce semnificativ necesi-tatea efectuării unor percheziții fizice ale pasagerilor. Stabilind condiții operaționale specifice privind utilizarea scanerelor de securitate și oferind pasa-gerilor posibilitatea de a fi informați și de a refuza să se supună controlului efectuat cu un scaner de securitate, legislația respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Drepturile pasagerilorÎn februarie, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament (62) privind dreptu-rile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și cu autocarul. Aceasta înseamnă că, după transportul aerian, feroviar și naval, transportul rutier va beneficia, de asemenea, de un set specific de drepturi ale pasagerilor, îmbunătățindu-se astfel protecția juridică pentru utilizatorii tuturor tipurilor de transport la nivelul UE. Pasa-gerii care călătoresc cu autobuzul și cu autocarul, în special pasagerii cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, se vor bucura de noi drepturi care îi vor proteja în călătoriile lor pe distanțe lungi (și anume, peste 250 km) oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, în cursul anului au fost introduse ameliorări pentru pasagerii care utilizează transportul aerian, efectuându-se, în același timp, o revi-zuire majoră a legislațiilor privind pasagerii care utilizează transportul aerian.

Curtea de Justiție a hotărât că, în cazul anulării unui zbor, pasagerii pot solicita, în anumite condiții, o compensație pentru prejudiciul moral cauzat, pe lângă cea acordată pentru prejudiciul material suferit. De asemenea, un pasager poate soli-cita o compensație pentru anularea unui zbor în cazul în care aeronava cu care călătorea a decolat, însă ulterior a fost nevoită, indiferent din ce motiv, să revină la aeroportul de plecare, iar pasagerul respectiv a fost transferat pe alt zbor (63).

Transportul maritimConsiliul a adoptat în decembrie 2011 o decizie privind aderarea Uniunii Europene la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena privind regimul răspunderii transportato-rilor și al despăgubirii persoanelor care călătoresc pe mare. Aceasta va facilita intrarea în vigoare internațională a acestui protocol, care reprezintă o îmbunătățire majoră a regimului aplicabil pasagerilor în cursul unei călătorii pe mare. În special, acesta prevede răspunderea strictă a transportatorului și include o asigurare obligatorie cu drept de acțiune directă împotriva asigurătorilor până la atingerea unor limite stabilite.

Transportul feroviarÎn mai 2011, Comisia a adoptat un regulament pentru a facilita informarea, planifi-carea și emiterea de bilete la nivel paneuropean, o acțiune din cadrul Agendei digitale pentru Europa și un instrument esențial pentru regulamentul privind drepturile călătorilor care utilizează transportul feroviar adoptat în 2007 (64). El reprezintă, de asemenea, ultima specificație tehnică europeană pentru interoperabilitatea căilor ferate, care, împreună cu definirea registrelor de interoperabilitate feroviară din 2011, completează ciclul de 10 ani de armonizare tehnică feroviară.

Îmbunătățirea transportului

feroviar reprezintă o prioritate-cheie

© P

hovo

ir


tot în luna mai, Comisia a adoptat un regulament (65) privind un sistem de certi-ficare a entităților responsabile cu întreținerea vagoanelor de marfă, modificând astfel legislația anterioară. Regulamentul a fost prevăzut în cadrul stabilit prin directiva privind siguranța feroviară.

Pachetul feroviarPropunerea Comisiei de reformare a legislației în vigoare privind accesul pe piața feroviară („primul pachet feroviar”) a fost examinată atât de Parlament, cât și de Consiliu, ambele instituții exprimându-și acordul amplu în acest sens până la sfârșitul anului. Adoptarea finală a acestei propuneri în 2012 ar trebui să stimu-leze finanțarea infrastructurii feroviare, să faciliteze accesul întreprinderilor feroviare pe piață și să îmbunătățească supravegherea reglementară.

producătorii prezintă încărcătorul comun pentru telefoane mobile

Neplăcerile personale și cantitățile enorme de deșeuri cu impact negativ asupra mediului generate de încărcătoarele diverse pentru telefoanele mo-bile au început să fie de domeniul trecutului în 2011. În cursul anului, consu-matorii europeni au putut să achiziționeze un încărcător standard pentru toate telefoanele informatizate – inclusiv telefoanele inteligente – vândute în statele membre.

Se estimează că, în prezent, în Uniunea Europeană sunt utilizate aproximativ 500 de milioane de telefoane mobile cu 30 de încărcătoare diferite. În afară de inconvenientele cauzate utilizatorilor, faptul de a avea atât de multe tipuri diferite de încărcătoare are un impact negativ asupra mediului, consecința fiind peste 51 000 de tone de deșeuri electrice generate pe an.

Pentru a soluționa această problemă, Comisia Europeană a dat un ultima-tum producătorilor de telefoane în martie 2009: să adopte în mod voluntar un încărcător comun sau să se supună legislației UE cu caracter obligatoriu. Prin urmare, în iunie 2009, principalii producători de telefoane mobile din Europa au convenit să adopte un încărcător comun pentru telefoanele mobi-le adaptate pentru transferuri de date vândute în UE, care urma să fie intro-dus în 2011.

Reducerea prețurilor pentru serviciile de roamingDe la 1 iulie 2011 și până la 30 iunie 2012, operatorii de telefonie mobilă din UE vor fi din nou obligați să reducă prețurile cu amănuntul pentru apelurile în roaming în conformitate cu normele UE introduse pentru prima oară în 2007 și modificate în 2009. Consumatorii care optează pentru „eurotariful” reglementat de UE nu vor plăti mai mult de 35 de cenți pe minut pentru apelurile efectuate și 11 cenți pe minut pentru apelurile primite, atunci când se află în UE, în afara țării de origine. Aceasta este ultima dintr-o serie de reduceri ale prețurilor reglemen-tate în temeiul actualului regulament al UE privind serviciile de roaming, care expiră la sfârșitul lunii iunie 2012.


Cultură și turism

Premiile Eden: Foste situri industriale, astăzi destinații de top pentru turismul durabilDouăzeci și una de destinații din toată Europa au primit premiul Eden 2011 pentru regenerare exemplară și promovarea siturilor lor fizice aflate în declin.

Cele 21 de destinații câștigătoare în 2011 au fost: orașul Gmund, Carinthia (Austria), Marche-en-Famenne (Belgia), Pustara višnjica (Croația), Kalopanayiotis (Cipru), Slovacko (Republica Cehă), Conacele din Parcul Național lahemaa (Estonia), Roubaix (Franța), municipalitatea Delphi (Grecia), Mecsek (Ungaria), municipalitatea Stykkishólmur (Islanda), The Great Western Greenway, Co Mayo (Irlanda), Montevecchio, Municipalitatea Guspini (Italia), satul ligatne (letonia), Conacul Rokiškis (lituania), Għarb (Malta), veenhuizen (țările de Jos), Żyrardów (Polonia), Parcul natural Faial (Portugalia), Idrija (Slovenia), Ecoparcul trasmiera (Spania), Hamamönü-Altındağ, Ankara (turcia).

Premiile europene și Capitalele europene ale culturiiturku (Finlanda) și tallinn (Estonia) au fost cele două Capitale europene ale culturii în anul 2011. De asemenea, Consiliul a desemnat în mod oficial orașele Mons (Belgia) și Plzeň (Republica Cehă) drept Capitale europene ale culturii pentru 2015.

Tallinn, Estonia, Capitală europeană a culturii 2011

Douăzeci și șapte de proiecte au câștigat în 2011 Premiul Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiile Europa Nostra. Premiile au fost decernate la 10 iunie în cursul unei ceremonii care a avut loc la Concertge-bouw în Amsterdam. Șase dintre cele 27 de proiecte câștigătoare au fost desem-nate laureate ale „marelui premiu” în cadrul ceremoniei, fiind astfel recunoscute drept cele mai deosebite realizări în ceea ce privește patrimoniul în 2011, și anume: Gara centrală din Anvers (Belgia), clădirile preindustriale din Ademuz/valencia (Spania), Parcul forestier Hackfall Grewelthorpe/North Yorkshire (Regatul Unit), zona-tampon din orașul fortificat Nicosia (Cipru), Szymon Modrzejewski, Uście Gorlickie (Polonia) și muzeul în aer liber Weald and Downland din Chichester/West Sussex (Regatul Unit). Neues Museum din Berlin a fost câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană/Premiului Mies van der Rohe pentru anul 2011. Clădirea este reconstruită, într-un amestec de vechi și nou, de către arhitectul britanic Sir David Chipperfield.

Câștigătorii Premiului pentru literatură al Uniunii Europene pentru anul 2011 au fost anunțați în cadrul târgului de carte de la Frankfurt la 12 octombrie 2011: Kalin terziyski (Bulgaria), tomáš zmeškal (Republica Cehă), Kostas Hatziantoniou (Grecia), Ófeigur Sigurðsson (Islanda), Inga zolude (letonia), Iren Nigg (liechten-stein), Immanuel Mifsud (Malta), Andrej Nikolaidis (Muntenegru), Rodaan Al Galidi (țările de Jos), Jelena lengold (Serbia), Çiler İlhan (turcia), Adam Foulds (Regatul Unit).

© U

niun

ea E

urop

eană


Câștigătorii ediției din 2011 a Premiului Uniunii Europene pentru muzică contem-porană/European Border Breakers Awards (EBBA) sunt Saint lu (Austria), Stromae (Belgia), Aura Dione (Danemarca), zaz (Franța), the Baseballs (Germania), Caro Emerald (țările de Jos), Donkeyboy (Norvegia), Inna (România), Miike Snow (Suedia), Mumford & Sons (Regatul Unit).

programul Media: cea de a douăzecea aniversare

Programul MEDIA și-a sărbătorit cea de a douăzecea aniversare în 2011. De la lansarea sa în 1991, el a reprezentat un enorm succes, contribuind la aducerea pe ecran a multor filme superbe, inclusiv peste o duzină de filme care au primit premiul Oscar [La vita é bella (1999), Das Leben der Anderen (2007), Slumdog Millionaire (2009), printre altele] sau Palme d’Or [Secrets and Lies (1996), The Pianist (2002), The Wind That Shakes The Barley (2006), Das weisse Band (2009)].

Europa creativăEuropa trebuie să investească mai mult în cultură și creație, deoarece acestea contribuie în mod semnificativ la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovare și coeziune socială. În noiembrie, Comisia a propus un nou program – „Europa creativă” – pentru perioada 2014-2020. El este consacrat culturii și creației, oferind posibilități de finanțare pentru artiști, profesioniști din domeniul culturii, industria cinematografică europeană și cinematografele europene.

Credințe și etică

Dialogul cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile filozofice neconfesionaleComisia a deschis dialogul cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile filozofice neconfesionale, astfel cum se prevede în noile dispoziții din tratatul de la lisabona. Președinții Comisiei, Parlamentului și Consiliului au organizat reuniuni cu liderii religioși, precum și cu asociații neconfesionale. Discuțiile s-au axat pe „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită: o dorință comună de a promova drepturile și libertățile democratice.” Acest aspect ocupă o poziție centrală în cadrul integrării europene și trebuie evidențiat drept o valoare impor-tantă a politicilor UE și împărtășit prin consens de către toate comunitățile. În plus, au fost organizate două seminare, unul cu bisericile privind integrarea romilor și celălalt cu asociațiile neconfesionale privind tineretul, educația și cultura.

Președinții Buzek, Barroso și Van Rompuy, alături de vicepreședintele Comisiei Viviane Reding, la o reuniune cu reprezentanți ai religiilor creștină, ebraică și musulmană și ai comunității budiste la Bruxelles în mai

© U

niun

ea E

urop

eană


Eticăla începutul anului, președintele Comisiei a numit cei 15 membri ai Grupului european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii (EGE) pentru perioada 2011-2016 (66). Membrii EGE își exercită funcțiile în nume personal și li se solicită să furnizeze Comisiei un aviz independent. În martie, președintele Comisiei a solicitat EGE să emită un aviz privind implicațiile etice ale tehnologiei informației și comunicațiilor (tIC). Avizul va fi adoptat în februarie 2012 (67).

În septembrie, a avut loc cea de a treia reuniune a Dialogului internațional privind bioetica al Comisiei Europene, sub auspiciile președințiilor poloneză și ungară ale Consiliului, asigurate prin rotație (68). Printre participanții la acest eveniment s-au numărat membrii EGE, președinții consiliilor naționale de etică din 15 țări terțe, președinții Consiliilor Naționale de Etică din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și reprezentanți ai unor organizații internaționale (69).

Curtea de Justiție a decis că nu poate fi brevetat un procedeu care implică prele-varea de celule stem obținute din embrioni umani în stadiul de blastocist, ducând la distrugerea embrionului respectiv. Utilizarea embrionilor umani în scopuri terapeutice sau de diagnosticare, aplicabile embrionului uman și utile acestuia poate face obiectul unui brevet, însă utilizarea lor în scopuri de cercetare științifică este exclusă de la brevetare (70).

NotE(1) http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/annual_report_2010_

ro.pdf

(2) Concluziile Consiliului privind acțiunile și inițiativele Consiliului pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a uniunii europene – a 3092-a reuniune a Consiliului afaceri generale – 23 mai 2011.

(3) Hotărârea Curții de justiție din 1.3.2011 în cauza C-236/09, association belge des consommateurs test-achats și alții.

(4) Comunicarea Comisiei – o agendă a ue pentru drepturile copilului [Com(2011) 60].

(5) Comunicarea Comisiei – recunoașterea și promovarea activităților de voluntariat transfrontaliere în ue [Com(2011) 568].

(6) propunere de decizie privind anul european al Cetățenilor (2013) [Com(2011) 489].

(7) propunere de regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „europa pentru cetățeni” [Com(2011) 884].

(8) regulamentul (ue) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească (jo l 65, 11.3.2011).

(9) regulamentul de punere în aplicare (ue) nr. 1179/2011 de stabilire a unor specificații tehnice pentru sistemele de colectare online în conformitate cu regulamentul (ue) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească (jo l 301, 18.11.2011).

(10) tratatul privind funcționarea uniunii europene articolul 82 alineatul (2) litera (c).

(11) propunere de directivă privind stabilirea unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității [Com(2011) 275].

(12) propunere de regulament privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă [Com(2011) 276].

(13) propunere de directivă privind dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale și dreptul de a comunica după arestare [Com(2011) 326].

(14) Consolidarea încrederii reciproce în spațiul judiciar european – o Carte verde privind aplicarea legislației ue referitoare la detenție în cadrul justiției penale [Com(2011) 327].

(15) raport al Comisiei către parlamentul european și către Consiliu privind punerea în aplicare, începând cu anul 2007, a deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre [Com(2011) 175].

(16) propunere de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia regimurilor matrimoniale [Com(2011) 126]. propunere de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia parteneri-atelor înregistrate [Com(2011) 127].

(17) Comunicarea Comisiei – Către o politică a ue în materie penală: asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor ue prin intermediul dreptului penal [Com(2011) 573].

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/annual_report_2010_ro.pdf

http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/files/annual_report_2010_ro.pdf






(18) Comunicarea Comisiei – Spre un răspuns european mai ferm la problema drogurilor [Com(2011) 689].

(19) Comunicarea Comisiei – o politică integrată pentru a proteja banii contribu-abililor [Com(2011) 293].

(20) Comunicarea Comisiei – Strategia antifraudă a Comisiei [Com(2011) 376].

(21) directiva 2011/16/ue a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (jo l 64, 11.3.2011).

(22) propunere de regulament privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale [Com(2011) 285].

(23) http://ec.europa.eu/immigration

(24) raport al Comisiei către parlamentul european și către Consiliu privind aplicarea directivei 2003/109/Ce privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung [Com(2011) 585]. raport al Comisiei către parlamentul european și către Consiliu referitor la aplicarea directivei 2004/114/Ce privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat [Com(2011) 587].

(25) directiva 2009/50/Ce a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (jo l 155, 18.6.2009).

(26) directiva 2009/52/Ce a parlamentului european și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală (jo l 168, 30.6.2009).

(27) Hotărârea Curții de justiție din 28.4.2011 în cauza C-61/11 ppu, el dridi.

(28) Concluziile Consiliului european din 23-24 iunie 2011.

(29) modificările aduse regulamentului (ue) nr. 2007/2004 de instituire a frontex au fost publicate în jo l 304, 22.11.2011, p. 1.

(30) Comunicarea Comisiei – agenda europeană pentru integrarea resortisanților țărilor terțe [Com(2011) 455].

(31) directiva 2003/86/Ce a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (jo l 251, 3.10.2003).

(32) propunere modificată de directivă a parlamentului european și a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de azil (reformare) [Com(2011) 320]. propunere modificată de directivă a parlamentului european și a Consiliului privind procedurile comune de acordare și retragere a statutului de protecție internațională (reformare) [Com(2011) 319].

(33) Comunicarea Comisiei – Consolidarea solidarității în domeniul azilului pe teritoriul ue: un program european pentru o mai bună partajare a responsabilităților și o mai mare încredere reciprocă [Com(2011) 835].

(34) Comunicarea Comisiei – primul raport anual privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a ue [Com(2011) 790].

(35) directiva 2011/36/ue privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (jo l 101, 15.4.2011).

(36) Comunicarea Comisiei – Combaterea corupției în ue [Com(2011) 308].

(37) http://europa.eu/rapid/pressreleasesaction.do?reference=ip/11/1162

(38) decizia 2011/389/ue privind cantitatea de cote valabile pentru întreaga ue menționată la articolul 3e alineatul (3) literele (a)-(d) din directiva 2003/87/Ce de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (jo l 173, 1.7.2011).

(39) decizia 2011/638/ue privind indicatorii pentru alocarea cu titlu gratuit a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră operatorilor de aeronave (jo l 252, 28.9.2011).

(40) regulamentul (ue) nr. 510/2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a uniunii de reducere a emisiilor de Co2 generate de vehiculele ușoare (jo l 145, 31.5.2011).

(41) propunere de directivă de modificare a directivei 1999/32/Ce privind redu-cerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi [Com(2011) 439].

(42) propunere de directivă privind ambarcațiunile de agrement și motovehicu-lele nautice [Com(2011) 456].

(43) Comunicarea Comisiei – asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a ue în domeniul biodiversității pentru 2020 [Com(2011) 244].

(44) directiva 2011/70/euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (jo l 199, 2.8.2001).

(45) propunere de regulament privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore de prospectare, explorare și producție [Com(2011) 688].

(46) directiva 2009/48/Ce privind siguranța jucăriilor (jo l 170, 30.6.2009).

(47) regulamentul de punere în aplicare (ue) nr. 321/2011 al Comisiei privind restricționarea utilizării substanței bisfenol a în biberoanele din material plastic pentru sugari (jo l 87, 2.4.2011).

(48) directiva 2011/62/ue de instituire a unui cod comunitar cu privire la medica-mentele de uz uman în ceea ce privește prevenirea pătrunderii medicamen-telor falsificate în lanțul legal de aprovizionare (jo l 174, 1.7.2011).

(49) directiva 2011/24/ue privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (jo l 88, 4.4.2011).

(50) propunere de decizie privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății [Com(2011) 866].

(51) Cartea albă a Comisiei – Siguranța alimentară [Com(1999) 719].

(52) decizia de punere în aplicare a Comisiei cu privire la măsurile de urgență aplicabile semințelor de schinduf și anumitor semințe și boabe importate din egipt (jo l 285, 1.11.2011).

(53) regulamentul (ue) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (jo l 304, 22.11.2011).

(54) propunere de directivă privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum (directiva privind Sal în materie de consum) [Com(2011) 793]. propunere de regulament privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (regulament privind Sol în materie de consum) [Com(2011) 794].

(55) directiva 2011/83/ue privind drepturile consumatorilor (jo l 304, 22.11.2011).

(56) directiva 2006/126/Ce privind permisele de conducere (jo l 403, 30.12.2006).

(57) directiva 2011/82/ue privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (jo l 288, 5.11.2011).

(58) propunere de regulament privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile uniunii europene [Com(2011) 827]. propunere de regulament privind serviciile de handling la sol în aeroportu-rile din uniune [Com(2011) 824]. propunere de regulament de stabilire a normelor și a procedurilor cu privire la introducerea restricțiilor de operare referitoare la zgomot pe aeroporturile din uniune în cadrul unei abordări echilibrate [Com(2011) 828].

(59) Comunicarea Comisiei – politica aeroportuară în uniunea europeană: rezol-varea problemelor de capacitate și de calitate pentru a promova creșterea economică, conectivitatea și mobilitatea durabilă [Com(2011) 823].

(60) regulamentul (ue) nr. 859/2011 de stabilire a măsurilor detaliate de imple-mentare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, în ceea ce privește mărfurile și poșta destinate transportului aerian (jo l 220, 26.8.2011).

(61) regulamentul (ue) nr. 1141/2011 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației civile în ceea ce privește utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturile ue (jo l 293, 11.11.2011). regulamentul (ue) nr. 1147/2011 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației în ceea ce privește utilizarea scanerelor de securitate în aeroportu-rile ue (jo l 294, 12.11.2011).

(62) regulamentul (Ce) nr. 1073/2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul (jo l 300, 14.11.2009).

(63) Hotărârea Curții de justiție din 13.1.2011 în cauza C-83/10, Sousa rodríguez și alții.

(64) regulamentul (ue) nr. 454/2011 privind specificația tehnică de interopera-bilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar transeuropean (jo l 123, 12.5.2011).

(65) regulamentul (ue) nr. 445/2011 privind un sistem de certificare a entităților responsabile cu întreținerea vagoanelor de marfă (jo l 122, 11.5.2011).

(66) membrii ege 2011-2016: emmanuel agius, inez de Beaufort, peter dabrock, andrzej gorski, Hille Haker, ritva Halila, julian Kinderlerer, paula martinho da Silva, linda nielsen, Herman nys, Siobhán o’ Sullivan, laura palazzani, pere puigdomenech rosell, marie-jo thiel, günter virt.

(67) http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/welcome/activities/index_en.htm

(68) http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/bepa-ethics/ec-international-dialogue-bioethics/members_en.htm

(69) http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/bepa-ethics/ec-international- dialogue-bioethics/meetings_en.htm

(70) Hotărârea Curții de justiție din 18.10.2011 în cauza C-34/10, Brüstle.

http://ec.europa.eu/immigration

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/1162






http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/welcome/activities/index_en.htm

http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/welcome/activities/index_en.htm

http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/bepa-ethics/ec-international-dialogue-bioethics/members_en.htm

http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/bepa-ethics/ec-international-dialogue-bioethics/members_en.htm

http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/bepa-ethics/ec-international-dialogue-bioethics/meetings_en.htm

http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/bepa-ethics/ec-international-dialogue-bioethics/meetings_en.htm


Capitolul 4

o uniune europeană mai puternică în lume

RAPORt GENERAl 2011

© iS

tock

phot

o.co

m/N

ikad

a

Uniunea Europeană este un actor important în toate regiunile lumii. Acest rol a fost consolidat prin intrarea în vigoare a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona referitoare la cine reprezintă UE pe scena internațională și prin instituirea Serviciului European de Acțiune Externă, noul serviciu diplomatic al UE, activ în 140 de țări.

Ca răspuns la revoltele populare importante și la procesul de tranziție la democrație din mai multe țări din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană a prezentat, în prima jumătate a anului 2011, la 8 martie, o comunicare comună – a Înaltului Reprezentant și a Comisiei – intitulată „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene”. O a doua comunicare, publicată la 25 mai și intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”, reprezintă o revizuire radicală a modului în care este pusă în aplicare politica europeană de vecinătate atât în vecinătatea sudică, cât și în cea estică. Documentul include o strategie globală, însoțită de numeroase propuneri referitoare la toate țările aflate în vecinătatea UE (țările și teritoriile care se întind din Maroc până în Siria și din Azerbaidjan până în Belarus) menită să îi sprijine pe acești parteneri în realizarea reformelor, construirea unei democrații solide și asigurarea unei dezvoltări economice durabile și favorabile incluziunii.

Capacitatea Uniunii de a răspunde la dezastre și la crize a fost din nou pusă la încercare în cursul anului, Comisia mobilizând rapid asistență umanitară și protecție civilă în urma cutremurului, a tsunamiului și a accidentului nuclear din Japonia și mobilizând o intervenție umanitară importantă în țările din Cornul Africii, puternic afectate de secetă.

Pe plan diplomatic și geopolitic, adoptarea unei rezoluții a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care conferă UE o singură voce în cadrul ONU, a constituit o realizare semnificativă, care este și ea o expresie a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona.

Pe lângă continuarea și adâncirea acordurilor multilaterale și bilaterale în mai multe domenii, Uniunea a fost deosebit de activă în adoptarea de măsuri pentru a face față situației economice și financiare mondiale, de exemplu în cadrul forumului G20 revizuit, unde UE a avut o contribuție tot mai puternică.


Serviciul european de acțiune externă: primul an de activitate

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a fost creat în temeiul Tra-tatului de la Lisabona și și-a început în mod oficial activitatea la 1 ianu-arie 2011. S-au realizat rapid progrese importante – dar mai rămân multe lucruri de făcut, atât din punct de vedere practic, cât și politic, pentru a asigura un cadru unitar pentru politica externă colectivă a UE și pentru personalul, politicile și programele puse la dispoziția sa.

aceasta presupune cooptarea de personal din cadrul Consiliului de miniștri și al Comisiei europene, precum și recrutarea de diplomați din statele membre. primul obiectiv a fost – și rămâne – acela de a-i atrage pe cei mai talentați dintre membrii personalului și, în schimb, de a le oferi perspective, posibilități de a avansa și de formare.

la începutul anului 2011, personalul administrativ al Seae era constituit în proporție de o treime din personal al Consiliului și în proporție de două treimi din personal al Comisiei. acestora li s-a adăugat un număr limitat de diplomați din statele membre, în special în funcții de conducere la nivel înalt. Se prevede că diplomații din statele membre care lucrează în cadrul Seae vor reprezenta o treime din efective în 2013.

în prezent, numărul angajaților Seae este de 3 611 persoane, dintre care 1 551 lucrează la Bruxelles, iar 2 060 în cele 140 de delegații ale ue. Cele mai recente delegații ale ue sunt cele din Sudanul de Sud și din libia.

Bugetul Seae pentru 2011 este de 464 milioane eur, din care 184 milioane eur pentru sediu și 280 milioane eur pentru delegații. Seae a gestionat, de asemenea, 253 milioane eur în numele Comisiei pentru cheltuielile administrative legate de personalul Comisiei din delegații. acestea au reprezentat 1 % din cele aproximativ 50 miliarde eur din bugetul anual pentru dezvoltare al ue și mai puțin de 0,5 % din bugetul total al uniunii.

provocarea de a reuni politica externă a ue în cadrul unei singure entități ridică unele obstacole de natură procedurală, legate de armonizarea diferitelor surse de finanțare pentru operațiunile sale și de mobilizare a tuturor instrumentelor sale – diplomație, angajament politic, asistență pentru dezvoltare, gestionarea crizelor civile și militare – în sprijinul prevenirii conflictelor și al reducerii sărăciei, al securității și stabilității, precum și al promovării drepturilor omului în întreaga lume.

astfel, personalului Seae i se adaugă aproximativ 7 000 de persoane aflate în cele trei misiuni militare și cele 17 misiuni civile ale ue din întreaga lume, care formează ofițeri de poliție, judecători, funcționari din închisori și funcționari vamali, în irak și în afganistan, dar și în Bosnia și Herțegovina și în republica democratică Congo.

este nevoie de timp pentru ca un nou serviciu care își asumă atât de multe responsabilități noi să devină pe deplin operațional. în cursul anului 2011, Seae a înregistrat progrese rapide în sensul îndeplinirii acestui obiectiv.

O U N I U N E E U R O P E A N ă M A I P U t E R N I C ă Î N l U M E 109

O politică europeană de vecinătate mai eficace – promovarea reformelor în vecinătatea sudică și estică

Provocarea cea mai importantă cu care se confruntă UE în prezent este sprijinirea proceselor de reformă și consolidarea democrației și a dezvoltării în 16 țări aflate la sudul și la estul său. Aceste țări partenere sunt: la sud – Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, teritoriul palestinian ocu-pat, Siria și Tunisia, iar la est – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Mol-dova și Ucraina.

Țările din vecinătate au traversat perioade tumultuoase în 2011, vecină-tatea sudică fiind marcată de „Primăvara arabă”, cu apelul său concertat la demnitate și la deschiderea de oportunități, în timp ce, în vecinătatea estică, au continuat să se înregistreze progrese, dar și regrese în ceea ce privește provocările în curs legate de consolidarea bazelor democrației și de acordarea de asistență în favoarea creșterii. UE s-a implicat activ în sprijinirea progreselor și a schimbărilor atât în vecinătatea sudică, cât și în cea estică, iar în mai 2011 a lansat o nouă politică europeană de veci-nătate, care constituie cadrul pentru acțiunile sale.

o nouă politică europeană de vecinătate

noua politică europeană de vecinătate (pev) (1) se bazează pe răspundere reci-procă și pe un angajament comun față de valorile universale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept. noua pev va presupune un grad mai ridicat de diferențiere, permițând astfel fiecărei țări partenere să își dezvolte legăturile cu ue pe măsura propriilor sale aspirații, necesități și capacități. pentru țările vecine de la sudul și de la estul ue care sunt în măsură și doresc să parti-cipe, această viziune include o integrare economică mai strânsă și o cooperare politică mai puternică cu privire la reformele din domeniul guvernanței, la securi-tate, la soluționarea conflictelor, inclusiv cu privire la inițiativele comune din forurile internaționale privind aspectele de interes comun.

Regiunile din vecinătatea ueAlgeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, liban, libia, Maroc, Moldova, Siria, teritoriul palestinian ocupat, tunisia, Ucraina

„aceasta este în interesul nostru comun. avem în față un viitor comun. promovând democrația și dezvoltarea, încurajăm stabilitatea și evităm instabilitatea”, a declarat José manuel Barroso, președintele Comisiei europene.



parteneriatul cu fiecare țară vecină se va dezvolta pe baza necesităților, a capacităților și a obiectivelor de reformă ale acesteia. este posibil ca unele țări partenere să dorească să facă progrese importante în eforturile de integrare, ceea ce se va reflecta într-un grad mai ridicat de aliniere la politicile și normele ue și, treptat, va conduce la integrarea economică a acestor țări pe piața internă a ue. ue nu încearcă să impună un model sau o rețetă unică pentru reformele politice, însă va insista ca procesul de reformă din fiecare țară parteneră să reflecte un angajament clar față de valorile universale care stau la baza acestei noi abordări a ue. țara parteneră este cea care preia inițiativa, iar sprijinul ue va fi adaptat în mod corespunzător. ue va acorda mai mult sprijin vecinilor săi dacă aceștia vor întruni anumite condiții: realizarea de progrese în punerea bazelor și consolidarea democrației și respectarea statului de drept. Cu cât o țară realizează progrese mai notabile și mai rapide în ceea ce privește reformele sale interne, cu atât va obține un sprijin mai substanțial din partea ue.

� Cele 5,7 miliarde eur deja disponibile pentru țările din vecinătate pentru perioada 2011-2013 în cadrul instrumentului european de vecinătate și parteneriat (pevi) vor fi suplimentate cu până la 1 miliard eur. în plus, pentru țările din vecinătatea sudică, la aceste alocări de fonduri se adaugă 1 miliard eur din împrumuturi acordate de Bei și 2,5 miliarde eur puse la dispoziție prin intermediul Băncii europene pentru reconstrucție și dezvoltare, care va derula în curând operațiuni în țările sud-mediteraneene.

� noul instrument european de vecinătate (2) (iev) a fost adoptat de Comisie la 7 decembrie 2011, în cadrul unei propuneri generale a Comisiei europene privind pachetul de instrumente externe pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. acesta reunește rezultatele revizuirii pev și obiectivele noului oev în cadrul unui nou instrument financiar, permițând ue să abordeze elemente esențiale ale revizurii pev, cum ar fi diferențierea și principiul „mai mult pentru mai mult” începând din 2014.

Planul de acțiune în domeniul transporturilor către și dinspre țările vecine

Comisia europeană a publicat un nou plan de acțiune în domeniul transpor-turilor către și dinspre țările vecine (3) pentru a consolida legăturile de trans-port cu regiunile din vecinătatea estică și sudică a uniunii. planul propune peste 20 de măsuri concrete, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, menite să asigure o mai mare fluiditate, siguranță și fiabilitate a conexiunilor de transport. printre acțiunile propuse se numără extinderea pieței interne a transportului aerian al ue către țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, interconectarea rețelelor de transport și eliminarea blocajelor din transportul de pasageri și de marfă. în octombrie 2011, a fost parafat un acord cuprinzător între ue și moldova privind transportul aerian, care va deschide treptat piețele și va integra moldova în spațiul aerian comun euro-pean mai larg. Comitetul privind transporturile al parteneriatului estic a fost instituit ca un cadru care să supervizeze cooperarea consolidată cu vecinii răsăriteni.

„Judecați-ne mai întâi din perspectiva rolului pe care

îl jucăm în țările din vecinătate”, a declarat

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii

pentru afaceri externe și politica de securitate.

© U

niun

ea E

urop

eană


vecinătatea sudică și primăvara arabă

un cetățean tunisian, mohamed Bouazizi, și-a dat foc la 17 decembrie 2010 în fața biroului guvernatorului din Sidi Bouazid, în centrul țării, în semn de protest pentru relele tratamente la care a fost supus de poliția locală. nimeni nu ar fi putut prevedea consecințele acestei tragedii personale. moartea acestuia, la 5 ianuarie 2011, în urma arsurilor suferite, a aprins scânteia revoluției tunisiene, conducând și la evenimentele din egipt de la 25 ianuarie, la revolta populației libiene împotriva regimului gadhafi și, în toată regiunea africii de nord și a orientului mijlociu, la așa-numita „primăvară arabă”.

José Manuel Barroso, președintele Comisiei, vizitează piața Tahrir, în Egipt

Serviciul umanitar și de protecție civilă din cadrul Comisiei europene a furnizat imediat țărilor din regiune asistență în valoare, până în prezent, de 80,5 milioane eur. din această sumă, 60 de milioane au acoperit costul operațiunilor din libia și din țările învecinate, iar 10 milioane – reintegrarea migranților din Ciad care s-au reîntors în țară din cauza crizei. alte 10,5 milioane eur au fost destinate protecției civile.

ue și-a exprimat spijinul și a oferit toată asistența practică pe care a putut-o oferi, fiind prima care a recunoscut faptul că revoltele și rezultatul acestora trebuie să fie conduse și impulsionate de cetățenii țărilor respective. ue a luat o serie de măsuri: a sprijinit alegerile din tunisia, maroc și egipt, a condamnat public represiunea protestelor pașnice din Bahrain, Yemen și mai ales din Siria și a hotărât să aplice sancțiuni economice împotriva libiei și a Siriei, incluzând embargouri comerciale, înghețări de active și interdicția eliberării de vize.

în urma celor două comunicări comune deja menționate [„un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (4) și „un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”], s-a realizat, împreună cu țările partenere, o analiză privind posibilitatea de a redirecționa 800 milioane eur dinspre planurile naționale de acțiune către noile obiective ale comunicării. astfel:

� iordania: ue a programat acordarea, la începutul perioadei, a 40 milioane eur din bugetul 2012-2013 destinat programelor noi pentru a sprijini gestionarea finanțelor publice și modernizarea sectorului serviciilor.

� tunisia: dispunând de fonduri suplimentare în valoare de 70 milioane eur alocate în 2011, ue a pregătit un program (în valoare de 20 milioane eur) în sprijinul regiunilor sărace. fondurile pentru programul „appui à la relance” (care face parte din programul anual de acțiune pentru 2011) pentru sprijinirea relansării economice din buget au fost majorate de la 60 milioane eur la 100 milioane eur, incluzând 10 milioane din cadrul programului inițiativei Spring (sprijin pentru parteneriat, reforme și creștere favorabilă incluziunii) (5).

� egipt: a fost pregătit un nou program destinat să sprijine întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale (sprijin pentru imm-urile agricole, cu un buget de 22 milioane eur).

� algeria: a fost elaborat un nou program pentru încadrarea în muncă a tinerilor (23,5 milioane eur), prin realocarea fondurilor alocate inițial sectorului transporturilor.

© U

niun

ea E

urop

eană

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0200:FIN:ro:PDF

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0200:FIN:ro:PDF


președintele Barroso a anunțat lansarea inițiativei Spring la Cairo, la 14 iulie 2011, valoarea fondurilor alocate fiind de 350 milioane eur. inițiativa este un program integrator, care înglobează o serie de acțiuni flexibile, de reacție rapidă, fiind gândit să funcționeze pe baza principiului „mai mult pentru mai mult”. programul a fost adoptat de Comisia europeană la 26 septembrie, iar prima țară care a beneficiat de fondurile Spring a fost tunisia. au fost alocate 20 mili-oane eur pentru două proiecte, unul care contribuie la redresarea economică (programul „appui à la relance”), iar celălalt la sprijinirea tranziției democratice și a statului de drept în tunisia. printre celelelalte țări potențial beneficiare ale programului se numără egipt, maroc, iordania și liban.

Comisia a adoptat facilitatea pentru societatea civilă (6) la 20 septembrie 2011, care vizează țările din vecinătatea sudică și estică, cu un buget total inițial de 22 milioane eur pentru 2011, ulterior majorat la 26,4 milioane. același nivel de finanțare este prevăzut pentru 2012 și 2013. această facilitate urmărește consolidarea capacității societății civile de a promova reforma și de a spori nivelul de răspundere publică în țările respective. programul erasmus mundus a fost susținut printr-o decizie din 23 septembrie de a aloca 66 milioane eur politicii de vecinătate, 30 milioane eur fiind alocați pentru regiunea sudică; în luna decem-brie, numărul de granturi pentru studenți și profesori a crescut, la cele 525 de granturi deja planificate pentru perioada 2011-2012 adăugându-se alte 559.

Grupuri operative pentru consolidarea cooperării cu țările vizate de politica de vecinătate

a fost creat un grup operativ internațional menit să asigure o mai mare coerență a sprijinului internațional acordat țărilor sud-mediteraneene aflate în tranziție, la care participă reprezentanți ai ue, ai țărilor terțe și ai instituțiilor financiare internaționale. reuniunea de la tunis, din luna septem-brie, a acestui grup operativ a fost coprezidată de prim-ministrul tunisian și de îr/vp și a avut drept rezultat acordarea de asistență financiară tunisiei în valoare totală de aproximativ 4 miliarde eur pentru perioada 2011-2013. Coordonarea, atât în interiorul ue, cât și cu partenerii internaționali, consti-tuie un element esențial al mandatului noului reprezentant Special al uniunii europene (rSue) pentru regiunea sud-mediteraneeană. Sunt în curs de pregătire grupuri operative cu alte țări.

în domeniul comercial, mandatele de negociere pentru încheierea unor acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu maroc, egipt, tunisia și iordania au fost autorizate de Comisia europeană la 14 decembrie 2011. destinate să susțină reformele economice, aceste acorduri vor viza obiective mai ambițioase decât simpla eliminare a barierelor tarifare și vor face parte din acordurile de asociere euro-mediteraneene existente. acordurile de liber schimb vor viza o serie de domenii de reglementare de interes comun, cum ar fi facilitarea relațiilor comerciale și barierele tehnice în calea comerțului.

în ceea ce privește mobilitatea, au fost organizate dialoguri de parteneriat cu privire la mobilitatea și securitatea migrației cu maroc, tunisia și egipt, pe teme precum migrația legală, combaterea migrației ilegale și readmisia, facilitatea regimului de acordare a vizelor și azilul. această abordare a fost susținută de Consiliul european din 24 iunie 2011. primul dialog de acest fel – cu tunisia și maroc – a fost lansat în octombrie 2011.

SPRIjINIRea demOCRațIeI îN tUNISIaue urmărește îndeaproape tranziția democratică din

tunisia și a oferit un sprijin substanțial în acest sens din momentul izbucnirii revoluției până în prezent: a acordat

asistență pentru pregătirea alegerilor la adunarea constituantă din octombrie, a desfășurat misiunea ue de observare a alegerilor și a sprijinit dezvoltarea societății

civile. în urma alegerilor, ue este dispusă să susțină integral organismul nou ales și să stabilească un dialog

cuprinzător cu noul guvern.

Tunisienii stau la coadă pentru a vota în cadrul

alegerilor din octombrie

© U

niun

ea E

urop

eană


libia, Siria, Yemen și maroc beneficiază, de asemenea, de sprijin în contextul răspunsului ue la primăvara arabă:

� libia: ue a participat la principalele reuniuni internaționale, cum ar fi cele ale grupului de contact internațional privind libia, iar îr/vp a contribuit la armonizarea pozițiilor divergente ale principalilor parteneri internaționali prin participarea la „grupul de la Cairo” (alcătuit din uniunea arabă, liga Statelor arabe, ue, organizația de Cooperare islamică și onu). îr/vp ashton a vizitat Benghazi la 22 mai, cu ocazia deschiderii primei reprezentanțe a ue în libia. totodată, ue a furnizat sprijin pentru consolidarea capacităților Consiliului național de tranziție (Cnt) și a organizațiilor societății civile locale. în luna septembrie, a fost deschis un birou al ue, la tripoli. acesta a devenit ulterior delegație a ue la 12 noiembrie, la deschidere fiind prezent îr/vp ashton. în luna decembrie, a fost adoptat un pachet de asistență în valoare de 10 milioane eur, axat pe consolidarea capacităților sectorului public, pe educație și pe sprijinirea societății civile. ue este unul dintre principalii donatori pentru evaluarea necesităților postconflict în trei domenii: societatea civilă și drepturile femeii, mass-media și comunicare și gestionarea frontierelor. Se prevede acordarea de asistență suplimentară prin intermediul programului tematic actori nestatali, precum și prin proiecte derulate în cadrul instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (ieddo). 50 milioane eur din fondurile destinate politicii europene de vecinătate pentru 2012-2013 sunt disponibile pentru libia.

� Siria: ue a fost unul dintre primii donatori care au suspendat cooperarea bilaterală cu regimul sirian, la 25 mai. între timp, Comisia europeană a suspendat implicarea Siriei în programele sale regionale, iar Bei și-a suspendat operațiunile de împrumut și asistența tehnică. nu au fost însă sistate toate formele de cooperare: sunt în continuare în desfășurare mai multe proiecte de sprijinire a actorilor nestatali, a societății civile siriene și a populației refugiate. Continuă, de asemenea, programele tempus și erasmus cu studenți și universități din Siria.

� Yemen: de la începutul mișcării protestatare, în februarie 2011, ue a exercitat o presiune constantă asupra tuturor părților yemenite pentru a facilita transferul pașnic al puterii, în strânsă colaborare cu statele din zona golfului, cu Sua și cu alți actori internaționali. îr/vp și-a exprimat punctul de vedere în mod public și prin apeluri punctuale; serviciile Comisiei au păstrat, de asemenea, contacte regulate cu membrii-cheie ai regimului și cu oponenții săi. în urma demersurilor făcute de ue în cadrul Consiliului drepturilor omului, Consiliul de Securitate al onu a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care îndeamnă toate părțile din Yemen să ia măsurile necesare pentru asigurarea tranziției politice, care a început, în cele din urmă, la 23 noiembrie 2011. acest angajament politic susținut este numai un aspect al relațiilor ue cu Yemen: ue acordă în continuare ajutor umanitar și pentru dezvoltare celor care au cea mai mare nevoie de el: de la începutul anului 2011 a fost acordată asistență umanitară suplimentară din fondurile ue în valoare de 25 milioane eur.

� maroc: marocul a continuat să urmărească obiectivele agendei sale de reforme prin adoptarea unei noi constituții în luna iulie și prin organizarea de alegeri la 25 noiembrie. în iulie 2011, Comisia europeană a adoptat un plan anual de acțiune în valoare de 139 milioane eur în favoarea marocului, care va beneficia și de fondurile acordate prin programul Spring.


Primăvara arabă primește premiul Sakharov pentru 2011

parlamentul european a acordat premiul Sakharov pentru libertatea de gândire în 2011 unui număr de cinci reprezentanți arabi, în semn de recunoaștere și de sprijin al angajamentului acestora în apărarea libertății și a drepturilor omului:

� asmaa mahfouz a contribuit la organizarea de proteste și greve pentru apărarea drepturilor omului în egipt. materialele sale video difuzate pe Youtube și postările sale pe facebook și twitter i-au motivat pe egipteni să își reclame drepturile în piața tahrir;

Premiul Sakharov 2011 – Prezentarea premiului în numele

Primăverii arabe – Asmaa Mahfouz

� ahmed al-Sanusi, cel mai vechi prizonier politic, a petrecut 31 de ani în închisorile libiene. în prezent, este membru al Consiliului național de tranziție;

� razan zaitouneh a creat blogul „Syrian Human rights information link” (linkul către informații cu privire la drepturile omului în Siria), care prezin-tă informații privind atrocitățile comise în prezent în Siria și care a devenit o sursă importantă de informații pentru presa internațională. în prezent, razan zaitouneh trăiește ascunsă;

� ali farzat, un satirist politic și un critic bine-cunoscut al regimului sirian. Caricaturile sale au contribuit la inspirarea revoltei din Siria. în august 2011, forțele de securitate siriene l-au bătut rău și i-au rupt ambele mâini ca „avertisment”;

� mohamed Bouazizi, un vânzător tunisian, și-a dat foc în semn de protest față de umilirea constantă din partea autorităților tunisiene. Simpatia și mânia publicului pe care le-a inspirat gestul său au stârnit revolte și au antrenat transformări vitale în tunisia și în alte țări arabe, cum ar fi egipt și libia, cunoscute în mod generic drept „primăvara arabă”.

© U

niun

ea E

urop

eană


parteneriatul estic

ue a continuat să acorde o atenție deosebită partenerilor săi estici, chiar și atunci când atenția internațională era îndreptată preponderent spre primăvara arabă. partenerii răsăriteni percep ue ca pe un magnet și un catalizator al reformelor – ca pe o oportunitate economică și un partener politic apropiat.

în cadrul celui de al doilea summit al parteneriatului estic de la varșovia, din septembrie 2011, ue și vecinii săi estici și-au reînnoit angajamentul față de obiectivele parteneriatului estic și de continuarea punerii sale în aplicare. alocarea unor resurse suplimentare (de până la 130 milioane eur) pentru perioada 2012-2013 va aduce beneficii partenerilor care s-au angajat să realizeze reforme. Summitul de la varșovia a evidențiat, de asemenea, conflictele regionale din transnistria, nagorno-Karabah și abhazia, în care ue are un rol de mediator în vederea ajungerii la un acord între părți.

Ca răspuns la violențele care au urmat după alegerile din decembrie 2010 din Belarus, ue a participat, în februarie 2011, la conferința de la varșovia în sprijinul poporului belarus și s-a angajat să acorde peste 17 milioane eur ca asistență imediată și pe termen mediu, de exemplu pentru susținerea ong-urilor și a actorilor nestatali în promovarea libertății de întrunire și în monitorizarea proceselor electo-rale. în cursul anului, ue a făcut în repetate rânduri apel la eliberarea și reabilitarea prizonierilor politici din Belarus și la inițierea dialogului politic cu opoziția.

Štefan Füle, comisarul pentru extindere și politica de vecinătate, prezintă propunerile de buget 2014-2020 pentru instrumentele externe ale Uniunii

Summitul ue-ucraina din decembrie 2011 a constatat existența unei interpretări comune a textului integral al acordului de asociere, inclusiv a prevederilor legate de zona sa cuprinzătoare și aprofundată de liber schimb, ceea ce deschide calea către consolidarea finală și parafarea acestuia. textul acordului de asociere, care va stabili viitoarea bază contractuală a relațiilor dintre ue și ucraina, prevede un angajament comun față de o relație apropiată, bazată pe valori comune „care trebuie respectate pe deplin în orice moment”, a declarat dl Barroso.

au loc, de asemenea, discuții cu armenia, azerbaidjan, georgia și moldova privind reînnoirea și consolidarea relațiilor contractuale cu regiunea. negocierile cu georgia și moldova privind stabilirea unor zone aprofundate și cuprinzătoare de liber schimb au fost lansate la sfârșitul anului 2011. un alt subiect de discuție între ue și partenerii săi răsăriteni este mobilitatea sporită pe întregul continent. au fost lansate dialoguri privind eliminarea obligativității vizelor cu ucraina și moldova. au fost încheiate acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu georgia și se va urmări încheierea unor acorduri similare cu armenia, azerbai-djan și Belarus. a fost semnat un parteneriat pentru mobilitate cu armenia, cel de al treilea din regiune, după cele semnate cu moldova și cu georgia. Cooperarea consolidată este, de asemenea, unul dintre subiectele de discuție în domenii precum eficiența energetică, piețele regionale de energie electrică, energia din surse regenerabile și controlul frontierelor.

© U

niun

ea E

urop

eană


procesul de pace din orientul mijlociu

ue și-a intensificat eforturile de impulsionare a realizării de progrese în cadrul procesului de pace din orientul mijlociu. ue a reafirmat parametrii clari pentru derularea negocierilor și și-a exprimat sprijinul deplin pentru înaltul reprezentant în eforturile sale continue, desfășurate în numele ue, de a crea premise credibile pentru relansarea discuțiilor directe între părți. în acest scop, îr/vp a întreprins vizite în regiune de mai multe ori în cursul anului și a întreținut contacte strânse cu numeroase părți interesate. ue a consolidat rolul cvartetului, sprijinind invitația lansată părților de a se abține de la acțiuni provocatoare și de a se conforma foii de parcurs. au fost condamnate ferm atacurile împotriva populației civile. ue a continuat să acorde sprijin financiar direct autorității palestiniene și a contribuit la succesul eforturilor de construcție statală depuse în prezent de aceasta. extin-derea așezărilor israeliene, în special în ierusalimul de est, a fost condamnată de ue. în contextul cererii de aderare la onu depuse de președintele abbas în septembrie, ue și-a reînnoit eforturile de a găsi o modalitate prin care părțile să se întoarcă la masa negocierilor. înaltul reprezentant a salutat înțelegerea dintre israel și Hamas privind schimbul de prizonieri și a manifestat un optimism moderat față de propunerile de reconciliere dintre fatah și Hamas.

Cvartetul pentru Orientul Mijlociu: Hillary Clinton,

Ban Ki-moon, Sergueï Lavrov și Catherine Ashton, vicepreședinte al Comisiei

și Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica

externă și de securitate (de la stânga la dreapta)

© U

niun

ea E

urop

eană


Consolidarea alianțelor strategice

Într-o lume din ce în ce mai integrată, alianțele strategice cu privire la chestiuni de interes comun cu parteneri internaționali cheie reprezintă nu numai o abordare recomandabilă, ci și o oportunitate care prezintă avan-taje atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderile europene. Uniunea Europeană consideră prioritară încheierea unor alianțe cu adevărat stra-tegice cu ceilalți protagoniști ai scenei mondiale. Această abordare este în deplină complementaritate cu rolul dinamic al Uniunii în forurile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mon-dială a Comerțului, însă este esențială pentru a apăra interesele UE și ale statelor sale membre prin dezvoltarea unor relații mai bune cu partenerii aflați într-o situație similară sau mai bună.

relațiile cu principalii parteneri

suarelația strânsă de colaborare dintre administrația Sua și ue a facilitat adoptarea unor abordări comune cu privire la multe chestiuni de politică externă. așa s-a întâmplat, de exemplu, cu impunerea de sancțiuni și ridicarea sancțiunilor împotriva libiei, care a fost o decizie coordonată, precum și cu sancțiunile aplicate Siriei și cu declarațiile simultane referitoare la această țară, dar și cu abordarea concertată cu privire la Balcani, în special cu privire la Bosnia și Herțegovina. ue și Sua au cola-borat foarte strâns în calitate de comembri ai cvartetului care coordonează abor-dările internaționale ale procesului de pace din orientul mijlociu și cu privire la orchestrarea unei reacții internaționale la programul de dezvoltare nucleară al iranului. între timp, Consiliul economic transatlantic (Cet) poartă un dialog periodic privind comerțul și investițiile, care generează aproximativ 14 milioane de locuri de muncă de ambele părți ale atlanticului. Cet a cunoscut un reviriment, punând un accent special asupra cooperării timpurii în domenii de importanță economică strategică. Cet obține rezultate concrete în sectoare emergente precum automobi-lele electrice și rețelele inteligente, precum și în domeniul economiei digitale, unde s-a ajuns la un acord cu privire la principiile comerciale comune pentru serviciile de tehnologia informației și telecomunicațiilor (tiC). a continuat, de asemenea, un dialog aprofundat și constant în domenii precum aprovizionarea cu energie (prin Consiliul pentru energie ue-Sua) și abordările coordonate în vederea combaterii terorismului – evidențiate de semnarea unui nou acord privind registrele cu numele pasagerilor –, a criminalității transnaționale și a noilor amenințări, cum ar fi crimi-nalitatea informatică. în cele din urmă, semnarea unui acord administrativ între agenția federală de gestionare a situațiilor de urgență din cadrul departamentului

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, președintele Statelor Unite, Barack Obama, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso (de la stânga la dreapta)

© U

niun

ea E

urop

eană


pentru Securitate internă al Sua și Comisia europeană va consolida coordonarea între ue și Sua în ceea ce privește răspunsul la dezastre naturale și provocate de om și va consolida gradul de pregătire pentru dezastre și de prevenire a acestora.

summitul ue-sua a întărit parteneriatul transatlanticSummitul ue-Sua a avut loc la Washington dC la 28 noiembrie, pe fundalul unor mari incertitudini legate de economia mondială și de sectorul financiar. liderii de ambele părți ale atlanticului și-au reînnoit angajamentul de a colabora pentru revigorarea creșterii economice, pentru crearea de locuri de muncă și asigurarea stabilității financiare. ei s-au angajat să facă acest lucru prin adoptarea de măsuri care să răspundă preocupărilor pe termen scurt legate de creștere, precum și vulnerabilităților fiscale și financiare și care să consolideze bazele unei creșteri durabile și echilibrate. părțile s-au angajat, de asemenea, în cadrul summitului, să întărească relațiile comerciale și de investiții dintre ue și Sua, care sunt deja cele mai importante și mai integrate din lume. în acest scop, părțile au solicitat Cet să instituie un grup comun de lucru la nivel înalt privind locurile de muncă și creșterea, care să fie coprezidat de comisarul european pentru comerț și de reprezentantul pentru comerț al Sua. grupul de lucru va identifica și va evalua opțiunile de consolidare a relațiilor economice dintre ue și Sua, în special opțiunile care au cele mai mari șanse de a sprijini crearea de locuri de muncă și creșterea. grupul de lucru urmează să comunice recomandările și concluziile sale liderilor celor două părți până la sfârșitul anului 2012 și să prezinte în iunie 2012 un raport intermediar privind stadiul acestor acțiuni.

rusiaCel de al 27-lea Summit ue-rusia a avut loc în luna iunie la nijni-novgorod, într-o atmosferă prietenoasă și constructivă. discuțiile au vizat economia mondială și chestiunile care țin de guvernanța globală, relațiile bilaterale, inclusiv parteneriatul ue-rusia pentru modernizare și negocierile privind un nou acord și aspectele comerciale, inclusiv perspectivele de aderare a rusiei la omC. Schimbu-rile privind problemele internaționale s-au axat pe evoluția situației din africa de nord și din orientul mijlociu, dar au inclus și chestiuni regionale europene.

Președinții Van Rompuy, Medvedev și Barroso la reuniunea la nivel înalt

UE-Rusia, care avut loc în iunie la Nijni-Novgorod

progresele înregistrate în ceea ce privește parteneriatul ue-rusia pentru moder-nizare au fost salutate de ambele părți. Cu toate acestea, uniunea a subliniat necesitatea realizării unor progrese mai echilibrate în negocierile privind un nou acord între ue și rusia, în special în domeniul comerțului și al investițiilor, inclusiv al energiei. liderii ue l-au încurajat pe președintele medvedev să acorde cât mai curând negociatorilor ruși un mandat care să le permită să poarte discuții privind aspectele de fond.

© U

niun

ea E

urop

eană


aspectele comerciale și aderarea la omC au fost discutate în detaliu, iar ue a subliniat importanța politică a aderării rusiei la omC. Cu toate acestea, noul regim de investiții în sectorul automobilelor a fost identificat ca fiind un aspect esențial încă nerezolvat, extrem de sensibil pentru ambele părți, discuțiile în acest sens urmând să continue. aceste discuții au creat în ultimă instanță premi-sele pentru reușita aderării rusiei la omC, care a avut loc cu ocazia celei de a 8-a Conferințe ministeriale a omC din decembrie. ue și-a reiterat preocupările legate de punerea în aplicare a uniunii vamale și a invitat rusia să furnizeze mai rapid informații mai fiabile privind modificările regimului comercial al rusiei în acest context. Summitul a găsit o soluție la interdicția impusă de rusia la importul de legume din ue.

S-au remarcat progrese semnificative în domeniul mobilității. negocierile privind modificările la acordul privind facilitarea vizelor au fost lansate și au ajuns în ultima etapă înainte de sfârșitul anului. în contextul dialogului ue-rusia privind vizele, părțile au convenit asupra unei liste de măsuri comune în vederea elimi-nării obligativității vizelor pentru călătoriile pe termen scurt pentru cetățenii ruși și cetățenii ue. punerea în aplicare a măsurilor incluse în această listă va contribui la atingerea obiectivului comun de a avea un regim de călătorie fără vize între rusia și ue.

Chinaîn 2011, ue și China au consolidat dialogul strategic la nivel înalt care, pe lângă dialogul la nivel înalt existent în domeniul economic și comercial, a permis inten-sificarea consultărilor dintre ue și China privind o serie de aspecte ale politicii externe. printre acestea se numără aspectele de securitate și provocări globale, cum ar fi schimbările climatice (subiectul unei conferințe comune desfășurate în februarie 2011) și redresarea economiei mondiale. la cel mai recent summit ue-China din 2011, liderii au convenit să înceapă procesul în vederea lansării negocierilor pentru un acord global de investiții ue-China, care să promoveze și să faciliteze investițiile în ambele direcții. de asemenea, ei au convenit să extindă dialogul privind inovarea științifică și tehnologică, un aspect important pentru ambele părți. în ultimii doi ani, s-a înregistrat o intensificare puternică a coope-rării dintre ue și China în materie de educație, formare, cultură, formare lingvistică și tineret, concretizată prin organizarea anului tineretului ue-China în 2011.

Ceremonia de deschidere a Anului Tineretului UE-China

© U

niun

ea E

urop

eană


Japoniajaponia și uniunea europeană sunt parteneri strategici care au în comun multe valori fundamentale, obiective strategice și o gamă largă de interese. în discuțiile cu japonia, ue a invocat, în mod constant, disponibilitatea acesteia de a aborda, printre altele, măsurile netarifare și eliminarea obstacolelor care împiedică accesul societăților din ue pe piața japoneză a achizițiilor publice.

aceste două aspecte, împreună cu solicitările de realizare a unei liberalizări tari-fare ambițioase și de ameliorare a mediului de investiții, continuă să fie elemente-cheie pentru părțile interesate din ue.

în acest sens, cel de al 20-lea summit organizat între cele două părți la sfârșitul lunii mai a marcat trecerea într-o nouă etapă a relațiilor bilaterale. S-a convenit să se înceapă procesul în vederea stabilirii:

� unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (alS)/acord de parteneriat economic (ape), care să abordeze toate chestiunile de interes comun pentru ambele părți, inclusiv tarifele, măsurile netarifare, serviciile, investițiile, drepturile de proprietate intelectuală, concurența și achizițiile publice; și

� unui acord obligatoriu, care să vizeze într-o manieră cuprinzătoare cooperarea politică, internațională și în alte sectoare și care să se fondeze pe angajamentul comun al părților față de valori și principii fundamentale.

Cel de al 20-lea summit a fost, de asemenea, important prin faptul că a fost prima reuniune a liderilor ambelor părți după cutremurul devastator din estul japoniei și după dezastrul nuclear de la fukushima. în acest context, liderii au convenit să coopereze pentru a garanta nivelul cel mai înalt de siguranță nucleară în întreaga lume, să revigoreze cooperarea în domeniul energetic și să îmbunătățească coordonarea și să intensifice cooperarea în domeniul ajutoarelor umanitare și al operațiunilor de ajutor de urgență, precum și al pregătirii pentru dezastre și al prevenirii acestora.

Prim-ministrul Japoniei, Naoto Kan, și președintele

Consiliului European, Herman Van Rompuy, la reuniunea la nivel înalt

UE-Japonia

asiareuniunea miniștrilor afacerilor externe din asia și europa este un forum unic. împreună, cele două regiuni reprezintă mai mult de 60 % din populația lumii – 4 miliarde de oameni –, jumătate din piB-ul mondial și mai mult de 60 % din comerțul internațional. obiectivul global al relațiilor bilaterale este de a încuraja dialogul politic, de a consolida cooperarea economică și de a promova cooperarea culturală dintre asia și europa. pentru prima dată, miniștrii au analizat provocările netradiționale la adresa securității ca temă principală a dialogului. aspecte precum schimbările climatice, securitatea alimentară și energetică și lupta împo-triva pirateriei au figurat printre punctele importante de pe agendă.

© U

niun

ea E

urop

eană


africa de sud, Brazilia și indiaparteneriatele cu africa de Sud, Brazilia și india reflectă importanța crescândă a acestor țări atât în afacerile regionale, cât și în materie de guvernanță mondială (prin intermediul g20 și al altor foruri). Creșterea acestor țări reprezintă o oportuni-tate pentru ue de a dezvolta noi parteneriate cu privire la principalele aspecte multilaterale și de a aprofunda relațiile politice, de securitate și economice. pentru a se asigura că ue profită de această oportunitate, se vor continua demersurile privind negocierea unui acord ambițios de liber schimb cu india, privind relansarea negocierii unui acord de asociere cu regiunea mercosur (inclusiv cu Brazilia) și privind stimu-larea integrării regionale în sudul africii prin încheierea negocierii unui acord de parteneriat economic între ue și Comunitatea de dezvoltare a africii australe.

Cel de al cincilea summit ue-Brazilia a avut loc la Bruxelles în octombrie 2011. acesta a confirmat stadiul pozitiv al relației și dorința ambelor părți de a conso-lida în continuare parteneriatul strategic. în acest scop, a fost adoptat cel de al doilea plan de acțiune comun ue-Brazilia pentru perioada 2012-2014.

acorduri în domeniul transportului

în cursul anului s-au încheiat mai multe acorduri strategice internaționale impor-tante cu parteneri-cheie din domeniul aviației și s-au stabilit contacte bilaterale în domeniul transportului maritim:

� ue și rusia au lăsat în urmă anii de relații dificile și au fost de acord să modernizeze sistemul actual de taxe percepute pentru survolarea Siberiei. în prezent, liniile aeriene din ue plătesc peste 300 milioane eur pe an pentru aceste taxe. de la 1 ianuarie 2014, taxele pentru survolarea rusiei vor fi corelate cu costurile, vor fi transparente și nediscriminatorii. în septembrie 2011, rusia a fost de acord pentru prima oară cu principiul unei desemnări nediscriminatorii a ue, iar în octombrie 2011 rusia și ue au organizat un prim summit ue-rusia în domeniul aviației, la Sankt petersburg, care s-a bucurat de succes.

În 2011 au fost încheiate acorduri importante în materie de transport în sectorul aerian și în sectorul maritim

� ue și Sua au convenit asupra unui memorandum de cooperare pentru promovarea cercetării și dezvoltării în domeniul aviației civile, precum și asupra unui acord de cooperare privind siguranța aviației civile. Cele două părți au semnat, de asemenea, o declarație comună privind securitatea lanțului de aprovizionare pentru a îmbunătăți securitatea transportului aerian de marfă și pentru a reduce posibilitatea transportării de dispozitive explozive improvizate la bordul navelor.

© U

niun

ea E

urop

eană


� Comisia europeană și Sua au convenit asupra unui memorandum de cooperare privind promovarea și facilitarea transportului maritim pe distanțe scurte, care va permite un schimb constant de idei și de bune practici privind potențialul transportului maritim pe distanțe scurte din perspectiva unui transport de marfă ecologic și eficient pe lanțurile logistice intermodale.

� Comisia a semnat un memorandum de cooperare cu organizația aviației Civile internaționale (oaCi), care instituie o colaborare mai strânsă în domeniul siguranței aviației, al securității aeronautice, al gestionării traficului aerian și al protecției mediului.

� Brazilia și ue au parafat un acord ambițios în domeniul aviației, care va crea noi oportunități de investiții și va îmbunătăți mediul comercial și operațional pentru transportatorii aerieni din ue care operează în Brazilia.

dialoguri privind politica regională cu țările terțe

Sunt în curs dialoguri privind politica regională cu o serie de țări terțe interesate, pe teme precum planificarea strategică și abordările integrate ale dezvoltării, guvernanței pe mai multe niveluri, coeziunii teritoriale, inovării regionale, coope-rării transfrontaliere și sistemelor de informații. au fost încheiate memorandu-muri de înțelegere cu China, rusia, Brazilia și ucraina și au fost lansate noi dialoguri privind politica regională cu țările din cadrul parteneriatului estic, precum și cu Chile.

principalele obiective sunt de a contribui la parteneriatul strategic dintre ue și aceste țări terțe, de a împărtăși beneficiile experienței îndelungate a ue cu privire la modul în care politica regională promovează creșterea, dezvoltarea durabilă și cooperarea transfrontalieră și de a contribui la o mai bună înțelegere a valorilor, a principiilor fundamentale, a structurilor de execuție și a politicilor europene.


Construirea guvernanței multilaterale și abordarea provocărilor globale

Uniunea Europeană a continuat să fie un susținător fervent al instituțiilor multilaterale, în vederea protejării binelui comun și a promovării păcii și prosperității în lume.

promovarea guvernanței multilaterale

ue în cadrul onurecunoscând faptul că la problemele globale trebuie găsite soluții globale, ue și-a menținut sprijinul neechivoc pentru multilateralism, după cum s-a reafirmat în tratatul de la lisabona. Consolidarea onu a rămas un element important al acțiunii externe a ue. pentru cea de a 65-a adunare generală a onu (unga), ue a considerat ca teme prioritare pacea și securitatea internațională, mediul și dezvoltarea durabilă, drepturile omului și reforma sistemului onu. de la începutul anului 2010, ue a făcut demersuri în sensul adoptării unei rezoluții a adunării generale a onu privind participarea ue la lucrările onu, cu scopul de a pune în aplicare dispoziția din tratatul de la lisabona privind reprezentarea externă în cadrul organizației națiunilor unite, ue menținându-și statutul de observator. în cele din urmă, unga a adoptat rezoluția istorică propusă (65/276), cu 180 de voturi pentru și doar două abțineri, la 3 mai 2011, stabilind modalitățile de participare a reprezentanților uniunii europene (președintele Consiliului european, înaltul reprezentant, Comisia europeană și delegațiile ue) în cadrul adunării generale, al comitetelor și grupurilor sale de lucru și în cadrul reuniunilor și conferințelor internaționale ale onu.

O SINGURă vOCe îN CadRUl ONUpentru prima oară în istorie, la 22 septembrie, președintele Consiliului european s-a adresat celei de a 66-a adunări generale a onu în calitate de reprezentant al ue.

Moment istoric: președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, s-a adresat Adunării Generale a ONU – UE se exprimă cu o singură voce pe plan mondial

ue a jucat un rol important în principalele foruri internaționale în domeniul drep-turilor omului. pe tot parcursul anului, ue a depus eforturi pentru a apăra rolul înaltului Comisar al onu pentru drepturile omului și pentru a consolida mandatul Consiliului pentru drepturile omului astfel încât acesta să se poată ocupa de încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului. de exemplu, ue a pledat pentru sesiuni extraordinare ale Consiliului pentru drepturile omului care să aibă ca obiect situația din Siria și din libia și a asigurat reușita unei rezoluții cu privire la situația drepturilor omului în Belarus. în timpul celei de a 65-a adunări gene-rale a onu, ue a contribuit la adoptarea cu succes a unei noi rezoluții transregi-onale privind un moratoriu referitor la pedeapsa cu moartea, care a fost adoptată cu un sprijin chiar mai puternic decât rezoluțiile cruciale ale onu referitoare la acest subiect din 2007 și 2008. în cadrul aceluiași organism, ue a promovat rezoluții privind situația drepturilor omului în Birmania/myanmar și, respectiv, în Coreea de nord.

în ceea ce privește promovarea păcii și a securității în cadrul onu, punerea în aplicare a conceptului de responsabilitate privind asigurarea protecției, aprobat de Summitul mondial al onu în 2005, a continuat să constituie o prioritate majoră pentru ue. ue și-a continuat eforturile de promovare a punerii în aplicare a conceptului în cadrul onu și, de asemenea, a continuat să poarte discuții privind punerea în aplicare la nivelul instrumentelor și politicilor ue și ale statelor membre, precum și privind rolul organizațiilor regionale.

© U

niun

ea E

urop

eană


odată ce ue și-a asumat rolul de lider, onu a făcut pași hotărâți în direcția consacrării și aplicării efective a conceptului de protecție a populației civile. includerea acestui concept în mandatele operațiunilor de pace s-a conjugat cu o consolidare succesivă a protecției asigurate la fața locului, acțiunile de sensibili-zare și diplomația fermă ale ue având un rol crucial în acest sens. ue a jucat un rol important în medierea unui angajament reînnoit și a revitalizării Comisiei pentru consolidarea păcii (CCp). ue a întreprins acțiuni ferme în vederea punerii în aplicare riguroase a recomandărilor analizei din 2010 a arhitecturii onu pentru consolidarea păcii și primele încercări de a face mai relevantă activitatea CCp au fost încununate de succes.

ue a depus, de asemenea, eforturi comune mai susținute pentru a asigura adop-tarea, în cadrul adunării generale, a unor rezoluții ferme și bazate pe principii în domeniul umanitar, în special privind siguranța și securitatea lucrătorilor umanitari.

ue în alte foruri multilateraleue și-a continuat cooperarea cu Consiliul europei, în conformitate cu memoran-dumul de înțelegere semnat în 2007, în special în ceea ce privește politica europeană de vecinătate, Balcanii de vest și asia Centrală. evenimentele recente din sudul mediteranei și adoptarea de către Consiliul europei, în mai 2011, a strategiei sale de vecinătate au creat noi perspective importante pentru coope-rarea dintre cele două organizații în domeniile democrației, statului de drept și drepturilor omului, în ceea ce privește vecinătatea sudică.

summit-ul g8 de la deauvilleîn luna mai, a avut loc la deauville un summit g8 (7) important, ale cărui concluzii au implicații profunde.

Președintele Comisiei, José Manuel Barroso,

președintele Franței, Nicolas Sarkozy,

președintele Statelor Unite, Barack Obama, și

prim-ministrul Japoniei, Naoto Kan, fac o plimbare în cursul reuniunii la nivel

înalt a G8, care a avut loc în luna mai la

Deauville, în Franța

în lumina evenimentelor recente din orientul mijlociu și din africa de nord, precum și din africa Subsahariană, liderii g8 s-au angajat pentru prima dată în mod colectiv să sprijine, prin intermediul parteneriatului de la deauville, reforma democratică în întreaga lume și să răspundă aspirațiilor de libertate, inclusiv de libertate de religie, și de emancipare, în special ale femeilor și tinerilor. în plus, liderii g8 au reînnoit un parteneriat puternic cu africa, pe baza angajamentelor asumate de peste un deceniu.

în ceea ce privește accelerarea redresării globale, g8 s-a angajat să acorde prioritate politicilor favorabile creșterii, cum ar fi cercetarea, educația și inovarea. g8 și-a reafirmat angajamentul de a lupta împotriva protecționismului și de a impulsiona negocierile comerciale globale într-un mod care să poată, în special, să ajute țările cel mai puțin dezvoltate. au fost discutate importanța internetului și oportunitățile oferite de acesta. promovarea creșterii ecologice a fost subliniată ca fiind un aspect esențial în crearea de locuri de muncă, dezvoltarea durabilă și contracararea încălzirii globale. liderii și-au manifestat, de asemenea, voința de a desprinde învățăminte din accidentul nuclear din japonia, subliniind necesitatea de a promova cel mai înalt nivel de siguranță, în conformitate cu principiile Convenției privind siguranța nucleară.

© K

onst

antin

Zav

razh

in/G

etty

Imag

es


summit-ul g20 de la CannesSummitul g20 (8) din luna noiembrie a fost dominat de criza datoriilor suverane din zona euro. a fost semnificativ faptul că uniunea europeană a primit un mesaj puternic de sprijin din partea liderilor g20 pentru concluziile Summitului euro de la 26 octombrie. grupul g20 a făcut apel la punerea în aplicare rapidă a acestor acțiuni. în urma deliberărilor din cadrul summitului, italia a fost de acord ca fondul monetar internațional (fmi) să monitorizeze periodic progresele pe care le realizează în punerea în aplicare a reformelor economice structurale.

rolul-cheie al fmi ca instituție centrală a guvernanței globale și a prevenirii și soluționării crizelor secolului 21 a fost reafirmat în cadrul summitului. S-a ajuns la un consens privind suplimentarea resurselor fmi în caz de nevoie în beneficiul tuturor membrilor, precum și privind o extindere a instrumentelor de împrumut pentru a putea furniza lichidități pe termen scurt într-un mod mai flexibil țărilor care pot justifica cu argumente solide necesitatea ajutorului, în cazul unui șoc sistemic. g20 a subliniat, de asemenea, importanța consolidării suplimentare a supravegherii fmi.

S-a ajuns, de asemenea, la un acord privind un plan de acțiune pentru creștere și crearea de locuri de muncă, în cadrul căruia toți membrii g20 au propus măsuri coordonate pentru a susține și a reechilibra creșterea mondială și crearea de locuri de muncă. dimensiunea socială și de ocupare a forței de muncă rămâne un aspect esențial.

în plus, liderii s-au angajat în mod ferm să continue să pună în aplicare reforma piețelor financiare și să consolideze în continuare reglementarea în domeniul financiar, de exemplu, prin acordul privind un set cuprinzător de măsuri care să abordeze problema legată de instituțiile financiare „prea mari pentru a da fali-ment”, inclusiv prin publicarea unei liste de 29 de instituții financiare mondiale inițiale, de importanță sistemică (ifiS), care vor trebui să satisfacă cerințe speci-fice mai stricte până la sfârșitul anului 2012.

Combaterea insecurității alimentare

Comisia, împreună cu organizația națiunilor unite pentru alimentație și agricul-tură (fao), cu programul alimentar mondial (pam) și cu fondul internațional pentru dezvoltare agricolă (ifad), a lansat un nou cadru strategic de cooperare pentru a combate insecuritatea alimentară și malnutriția în lume. prin conjugarea eforturilor acestor instituții, comunitatea internațională va fi mai bine pregătită pentru a asigura o securitate alimentară și o furnizarea de alimente la fața locului mai bune, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

în prezent, aproximativ 925 de milioane de persoane din întreaga lume sunt în continuare afectate de malnutriție. populația săracă este deosebit de vulnerabilă la situații de criză, la efectele negative ale schimbărilor climatice și la creșterea prețurilor la alimente. în ultimul an, mai mult de 40 de milioane de persoane au fost nevoite să trăiască în condiții de sărăcie extremă din cauza creșterii prețurilor la alimente. asistența alimentară umanitară este sectorul de ajutor umanitar care reclamă cele mai multe resurse de la bugetul umanitar al ue, respectiv peste 1,1 miliarde eur în perioada 2007-2010.

Controale în vederea depistării malnutriției la copii în regiunea Lubombo, în Swaziland

© U

niun

ea E

urop

eană

/Ste

fano

Per

ugin

i


schimbările climatice și energia

ue a făcut demersuri în mai multe foruri pentru a realiza progrese suplimentare în timpul anului în vederea ajungerii la un acord global în domeniul schimbărilor climatice, care să fie ambițios și cuprinzător și să aibă forță juridică obligatorie. eforturile s-au concentrat asupra obținerii unui rezultat pozitiv decisiv în cadrul Conferinței anuale privind schimbările climatice a organizației națiunilor unite, care a avut loc la durban, în africa de Sud, în perioada 28 noiembrie-11 decem-brie.

în urma unor negocieri dificile, s-a convenit la durban asupra unui pachet de măsuri care reprezintă un pas înainte important pentru politica internațională în domeniul climei și un succes notabil pentru eforturile diplomatice depuse de ue în acest sens. printre principalele rezultate se numără acorduri privind:

� lansarea de negocieri privind un nou cadru juridic al onu pentru acțiuni climatice mai ambițioase – sub forma unui protocol, a unui alt instrument juridic sau a unui rezultat convenit de comun acord și înzestrat cu forță juridică – care va viza toate țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. negocierile vor începe în prima jumătate a anului 2012, iar noul cadru juridic va fi adoptat în 2015 și va fi pus în aplicare începând cu 2020. prin acțiuni eficace de sensibilizare desfășurate în timpul conferinței, ue a reușit să obțină sprijin pentru calendarul negocierilor din partea țărilor în curs de dezvoltare cele mai vulnerabile la schimbările climatice, respectiv a țărilor cel mai puțin dezvoltate, a statelor insulare mici și a țărilor africane;

� lansarea unui plan de lucru pentru a identifica opțiunile de eliminare a decalajului semnificativ dintre nivelul de ambiție al angajamentelor colective de reducere a emisiilor asumate de către țări pentru 2020 și obiectivul menținerii nivelului de încălzire globală sub 2 °C sau 1,5 °C în comparație cu temperatura din perioada preindustrială. planul de lucru a fost o inițiativă comună a ue și a alianței statelor insulare mici (aSiS);

� începerea celei de a doua perioade de angajamente în cadrul protocolului de la Kyoto la 1 ianuarie 2013 și derularea acesteia până în 2017 sau 2020. data-limită și obiectivele privind emisiile ale țărilor dezvoltate care și-au asumat aceste angajamente vor fi fixate în cadrul conferinței onu privind clima care urmează să aibă loc la sfârșitul anului 2012, în Qatar. au fost convenite o serie de norme noi care îmbunătățesc integritatea ecologică a protocolului și a fost lansat un proces pentru a se adopta alte hotărâri în Qatar. ue a declarat că va participa la cea de a doua perioadă de angajamente, întrucât au fost întrunite condițiile esențiale pe care le-a impus în acest sens – ajungerea la un acord pentru începerea negocierilor privind un regim juridic global și consolidarea integrității ecologice a protocolului;

� stabilirea unui nou mecanism bazat pe piață pentru a consolida eficiența din punctul de vedere al costurilor a acțiunilor de reducere a emisiilor;

� operaționalizarea noului fond verde pentru climă pentru țările în curs de dezvoltare, precum și pentru alte organisme și mecanisme instituite cu ocazia conferinței de la Cancún privind clima din 2010, care vizează adaptarea la schimbările climatice și cooperarea și transferul tehnologic.

ue s-a implicat activ în demersurile de obținere a unei aprobări globale privind un indice de eficiență energetică a designului în cadrul organizației maritime internaționale (omi). adoptarea acestui indice a avut loc în luna iulie 2011 și reprezintă un pas important înainte în sensul sporirii eficienței navelor noi înce-pând cu 2015 și, în consecință, al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim. Cu toate acestea, având în vedere creșterea prevăzută a comerțului mondial și nevoile de transport maritime asociate, vor trebui întreprinse măsuri suplimentare, iar ue joacă un rol-cheie în impulsionarea discuțiilor, atât în cadrul omi, cât și al Convenției-cadru a organizației națiunilor unite asupra schimbărilor climatice (CConuSC).

Connie Hedegaard, comisarul pentru politici climatice, la Conferința

privind schimbările climatice de la Durban,

în 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


între timp, populația cea mai vulnerabilă și mai săracă din întreaga lume se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice: creșterea temperaturilor, frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme, împuținarea resurselor de apă și alimente.

Schimbările climatice nu sunt, prin urmare, doar o problemă de mediu, ci și o problemă de dezvoltare care este extrem de apăsătoare pentru țările în curs de dezvoltare mai sărace și care amenință să împiedice atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mile-niului. această problemă ar putea anula progrese realizate în ani întregi de eforturi în domeniul dezvoltării, uneori în doar câteva secunde, atunci când dezastre induse de schimbările climatice afectează populațiile vulnerabile și nepregătite.

Cu sprijinul alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice (gCCa), țările partenere pun în aplicare pe teren programe în domeniul schimbărilor climatice, integrează schimbările climatice în strategiile naționale și sectoriale, reduc defrișările și riscurile de dezastru și promovează o agricultură adaptabilă și energii nepoluante. prin intermediul gCCa, ue este vârful de lance al eforturilor depuse în vederea asigurării unei dezvoltări cu emisii reduse de carbon și rezis-tentă în fața schimbărilor climatice.

din 2008 până în 2011, amSC a contribuit cu sprijin în valoare de peste 200 mili-oane eur pentru peste 30 de țări și programe regionale din zona Caraibilor, africa, asia și pacific.

Schimbările climatice devin, de asemenea, principala provocare umanitară a acestui secol. în fiecare an, mii de oameni își pierd viața și milioane își pierd mijloacele de subzistență ca urmare a dezastrelor produse din cauze naturale. în cadrul acțiunii sale umanitare, ue a investit tot mai multe resurse financiare în vederea reducerii riscului de dezastre. în perioada 2008-2011, bugetul ue destinat asistenței umani-tare a contribuit cu peste 210 milioane eur la sprijinirea unor programe comunitare de reducere a riscului de dezastre în cele mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare.

securitatea nucleară

în luna aprilie, Comisia a angajat 110 milioane eur pentru a finaliza lucrările de securizare a centralei de la Cernobâl. în acest an s-au împlinit 25 de ani de la acci-dentul produs la centrala nucleară de la Cernobâl. între timp, Comisia europeană a angajat aproximativ 470 milioane eur pentru proiectele la centrala de la Cernobâl și pentru alte proiecte conexe în vederea îmbunătățirii securității nucleare și a gestionării moștenirii dezastrului, de exemplu prin programe de ajutorare a populației locale și de asigurare a accesului familiilor afectate la servicii medicale de calitate. alte 740 milioane eur sunt necesare din partea comunității internaționale pentru a finaliza priectele majore de la fața locului până în 2015.

din 2007 până în prezent, Comisia și-a extins asistența pentru securitatea nucleară și cooperarea cu țările terțe în cadrul instrumentului pentru cooperare în materie de securitate nucleară, care are un buget total de 524 milioane eur. un procent impor-tant din bugetele ambelor programe a fost alocat proiectelor de la centrala Cernobâl.

Stabilizarea peretelui vestic al structurii de protecție de la Cernobâl, în cadrul misiunii UE în materie de siguranță nucleară, martie 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


Promovarea păcii , a securității și a drepturilor omului în întreaga lume

Într-o lume din ce în ce mai interconectată, aflată într-o schimbare rapi-dă, în care continuă să apară crize și provocări de securitate tot mai complexe, inclusiv în vecinătatea imediată, există o presiune tot mai mare pentru ca UE să devină un actor global mai capabil, mai eficient, mai coerent și mai strategic.

strategia europeană de securitate: un cadru strategic

în urma creării Serviciului european de acțiune externă în ianuarie 2011, uniunea europeană a continuat să își consolideze cadrul de politică privind pacea și secu-ritatea. în concluziile Consiliului din 20 iunie 2011 referitoare la prevenirea conflictelor (9), ue a pledat în special pentru stabilirea unei legături consolidate între avertizarea timpurie și acțiunea rapidă. mai mult, concluziile Consiliului din 18 iulie 2011 privind activitatea diplomatică a ue în domeniul climei (10) au confirmat faptul că schimbările climatice reprezintă o provocare globală pentru mediu și dezvoltare, cu importante implicații de securitate care pot accentua fragilitatea și instabilitatea, acționând ca un „factor de multiplicare a amenințărilor”. de asemenea, ue a recunoscut necesitatea de a stimula dezba-terea internațională privind schimbările climatice și securitatea internațională și a salutat atenția sporită acordată de Consiliul de Securitate al onu aspectelor legate de securitate ale schimbărilor climatice.

în prezent, ue investește în consolidarea suplimentară a capacității sale de dialog și de mediere ca instrument eficient și eficace din punctul de vedere al costurilor, care poate fi utilizat de diverși actori ai ue, inclusiv de reprezentanții Speciali ai ue (rSue), de misiunile pCSa și de delegații, la diferite niveluri, în orice segment al ciclului conflictelor. mai precis, în Kosovo (11), ue a facilitat un proces de dialog între părți. alte exemple recente în care uniunea europeană, în strânsă colabo-rare cu onu și cu organizațiile regionale, a fost implicată într-un proces de dialog și de mediere sunt discuțiile de la geneva privind georgia și furnizarea de către ue de expertiză și sprijin financiar grupului de punere în aplicare la nivel înalt al uniunii africane pentru Sudan.

politica comună de securitate și apărare a ue

Beneficiind de o mai mare flexibilitate în urma intrării în vigoare a tratatului de la lisabona, politica de securitate și apărare comună (pSaC) rămâne o compo-nentă esențială a instrumentelor de care dispune ue, alături de instrumentele politice, diplomatice, de dezvoltare, umanitare, comerciale și economice. misiunile și operațiunile pSaC au contribuit în mod considerabil la promovarea păcii, a stabilității și a statului de drept, ajutând la reconstruirea statelor fragile, la acor-darea de asistență pentru tranziția la democrație, precum și la remedierea deficiențelor de guvernare.

aspirația ue nu este doar să pună capăt conflictelor, ci și să abordeze cauzele care stau la baza acestora. misiunile civile și operațiunile militare desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comună (pSaC) includ operațiuni de conso-lidare a păcii post-tsunami în aceh, operațiuni de protejare a refugiaților în Ciad, contribuția la asigurarea stabilității în georgia și în regiune sau combaterea actelor de piraterie în largul coastelor Somaliei. având trei operațiuni militare și nouă misiuni civile pSaC în curs, asistența ue este tot mai căutată.


Contribuția la pace și securitate

în Balcanii de vest – Kosovomisiunea uniunii europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (eulex Kosovo) este cea mai mare misiune civilă lansată vreodată în cadrul politicii de securitate și apărare comună. misiunea cuprinde aproximativ 1 650 de ofițeri de poliție, judecători, procurori și ofițeri vamali internaționali și aproximativ 1 250 de persoane angajate local desfășurate pe întreg teritoriul Kosovo.

în africa

Somalia – operațiunea EUNAVFOR – Atalantalansată în decembrie 2008, operațiunea eunavfor – atalanta, care este prima operațiune maritimă a ue, are un rol decisiv în ceea ce privește eforturile internaționale de combatere a actelor de piraterie în largul coastelor Somaliei.

PRiviRe de ansamblu asuPRa misiuniloR și oPeRațiuniloR uniunii euRoPene În 2011 (noiembRie 2011)

Operațiunea Atalanta – marina militară ține sub observație, controlează și arestează pescari suspecți în largul Somaliei

Efectivele includ personal internațional și local.

misiuni civile

operațiuni militare

Sursa: Consiliul Uniunii Europene.

EUFOR AltheaBosnia și Herțegovina, din 2004Efective militare: 1 289

EUPMBosnia și Herțegovina, din 2003Efectivele misiunii: 258

EUPOL COPPSTeritoriile palestiniene, din 2006Efectivele misiunii: 86

EUBAM RafahTeritoriile palestiniene, din 2005Efectivele misiunii: 22

EUPOL RD CONGOdin 2007Efectivele misiunii: 58

EULEX Kosovodin 2008Efectivele misiunii: 2 777

EUSEC RD Congodin 2005Efectivele misiunii: 48

EUMM Georgiadin 2008Efectivele misiunii: 410

EUBAMMoldova și UcrainaEfectivele misiunii: 200

EUJUST LEXIrak/Bruxelles, din 2005Efectivele misiunii: 55

EUPOL AfghanistanMisiune de poliție, din 2007Efectivele misiunii: 502

EUTM Somaliadin 2010Efective militare: 74

EUNAVFOR – Atalantadin 2008Efective militare: 1 458

© D

anie

l Ros

enth

al/Ia

if/Re

port

ers

EUFOR AltheaBosnia și Herțegovina, din 2004Efective militare: 1 289

EUPMBosnia și Herțegovina, din 2003Efectivele misiunii: 258

EUPOL COPPSTeritoriile palestiniene, din 2006Efectivele misiunii: 86

EUBAM RafahTeritoriile palestiniene, din 2005Efectivele misiunii: 22

EUPOL RD CONGOdin 2007Efectivele misiunii: 58

EULEX Kosovodin 2008Efectivele misiunii: 2 777

EUSEC RD Congodin 2005Efectivele misiunii: 48

EUMM Georgiadin 2008Efectivele misiunii: 410

EUBAMMoldova și UcrainaEfectivele misiunii: 200

EUJUST LEXIrak/Bruxelles, din 2005Efectivele misiunii: 55

EUPOL AfghanistanMisiune de poliție, din 2007Efectivele misiunii: 502

EUTM Somaliadin 2010Efective militare: 74

EUNAVFOR – Atalantadin 2008Efective militare: 1 458

© D

anie

l Ros

enth

al/Ia

if/Re

port

ers


eunavfor oferă protecție esențială navelor care transportă ajutoare alimentare din partea programului alimentar mondial (pam) către populația aflată în nevoie în Somalia și navelor misiunii uniunii africane în Somalia (amisom).

Republica Democratică Congorestabilirea bunei guvernări, în general, și reforma în domeniul apărării, în special, au rămas factorii principali în crearea condițiilor pentru o stabilitate durabilă în rdC. misiunea euSeC rd Congo a continuat să ofere consiliere și asistență pentru reforma sectorului securității, cu scopul de a contribui la efortu-rile rd Congo de a-și restructura și reforma armata. misiunea de poliție eupol rd Congo continuă să sprijine eforturile de reformare a poliției naționale a rd Congo (Cnp).

în orientul mijlociu — teritoriul palestinianmisiunea de poliție a ue în teritoriul palestinian (eupol CoppS) și-a continuat în 2011 acțiunile de sprijinire a poliției civile palestiniene (pCp) în stabilirea unor acorduri polițienești durabile și eficace. această misiune se înscrie în eforturile mai ample ale ue de a sprijini o soluție globală de pace cu israelul și de coexistență a celor două state. misiunea acordă asistență autorității palestiniene în consoli-darea instituțiilor viitorului stat palestina în domeniile poliției și justiției penale. Sprijinul ue vizează creșterea siguranței și securității populației palestiniene și punerea în aplicare a agendei interne a autorității palestiniene în ceea ce privește consolidarea statului de drept. eupol CoppS promovează „supremația poliției civile”, ceea ce înseamnă că poliția civilă este cea care ar trebui să fie, în ultimă instanță, responsabilă de desfășurarea de acțiuni polițienești și că ar trebui garantat controlul civil al forțelor de securitate. obiectivul este de a transforma pCp într-o forță de securitate competentă a viitorului stat palestinian, bazată pe principiile desfășurării de operațiuni polițienești democratice, neutralității și serviciului pentru comunitate.

RUte maI SIGURe îN laRGUl COaStelOR SOmalIeIde la lansarea sa, operațiunea eunavfor a escortat cu

succes peste 106 nave ale programului alimentar mondial și peste 508 000 de tone de alimente au fost livrate până acum, oferind hrană pentru peste 1,3 milioane de oameni

pe zi. în plus, eunavfor a oferit de asemenea protecție unui număr de 102 de transporturi ale misiunii uniunii

africane în somalia (amisom), care sunt esențiale pentru succesul operațiunilor în somalia.

Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European,

vizitează șantierul pentru construcția unei școli în

Gaza

eupol CoppS susține, de asemenea, dezvoltarea unei justiții penale viabile, conforme cu standardele internaționale privind drepturile omului. obiectivul misiunii este de a sprijini autoritatea palestiniană în dezvoltarea și consolidarea sistemului de justiție penală, în consolidarea capacității profesionale în cadrul instituțiilor judiciare, în adoptarea unei legislații moderne și în facilitarea altor activități menite să asigure rezultate îmbunătățite în acest domeniu. numărul consilierilor internaționali ai misiunii a crescut, ajungând la 70.

© U

niun

ea E

urop

eană


în asia

Afganistanmisiunea de poliție a ue în afganistan (eupol afghanistan) are ca obiectiv să sprijine guvernul afgan să instituie o poliție civilă bazată pe statul de drept. misiunea dispune de aproximativ 330 de experți în domeniile poliției, statului de drept și operațiunilor civile, desfășurați în Kabul și în nouă provincii.

Iranprin punerea în aplicare a rezoluțiilor onu care vizează limitarea ambițiilor nucleare ale iranului, ue și-a revizuit, de-a lungul anului 2011, sancțiunile împo-triva iranului și a adăugat pe listele sale de sancțiuni noi entități și persoane în cazul cărora s-a putut stabili o legătură cu programele nucleare și balistice ale iranului. în aceeași măsură, îr/vp a continuat să depună eforturi în numele grupului e3+3 alcătuit din China, franța, germania, rusia, regatul unit și Statele unite ale americii, pentru a angaja iranul într-un proces de negocieri menite să asigure o soluție cuprinzătoare, negociată și valabilă pe termen lung pentru refacerea încrederii internaționale în caracterul exclusiv pașnic al programului nuclear al iranului.

Ca răspuns la deteriorarea situației drepturilor omului în iran, ue a adoptat, în aprilie 2011, o serie de măsuri restrictive, care au constat în înghețarea activelor și în interdicția de acordare a vizelor, împotriva a 32 de iranieni responsabili de grave încălcări ale drepturilor omului. lista a fost modificată în septembrie, numărul persoanelor incluse în aceasta ajungând la 61. în același timp, ue a informat iranul că este în continuare dispusă să poarte discuții pe tema dreptu-rilor omului.

misiuni de observare a alegerilor

alegerile stau la baza schimbărilor democratice și a respectării drepturilor cetățenilor. misiunile uniunii europene de observare a alegerilor, care se desfășoară în întreaga lume, reprezintă un instrument-cheie pentru promovarea democrației, în conformitate cu instrumentul european pentru democrație și drepturile omului. în 2011, ue a organizat zece misiuni de observare a alegerilor în următoarele țări: Sudanul de Sud, niger, uganda, Ciad, nigeria, peru, zambia, tunisia, nicaragua și republica democratică Congo.

Din lipsă de cerneală, personalul a utilizat markere pentru alegătorii acreditați

© U

niun

ea E

urop

eană


O politică comercială globală pentru creștere economică și locuri de muncă în europa

Comerțul este un motor pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și prosperitate în regiune. Activitatea comercială a UE se ridică în prezent la aproximativ 3,5 miliarde EUR pe an, iar politica comercială pe următorii cinci ani își propune să adauge 150 miliarde EUR la economia Uniunii. Într-un context economic global marcat de numeroase provocări, este foarte important să existe o politică comercială și de investiții des-chisă. În 2010, rezultatele comerciale ale UE au reprezentat aproximativ un sfert din creșterea economică înregistrată în UE. Întrucât se prevede că 90 % din creșterea economică mondială viitoare va fi generată, până în 2015, în afara Europei, este clar că activitatea comercială nu poate decât să câștige în importanță în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE.

acordul de liber schimb dintre ue și Coreea de sud

acordul de liber schimb dintre ue și Coreea de Sud a intrat în vigoare la 1 iulie 2011. acesta este cel mai important acord comercial al ue în momentul de față și primul semnat cu o țară asiatică. Se estimează că noile oportunități de export create prin acest acord pentru întreprinderile din ue vor genera aproxi-mativ 19 miliarde eur. pe termen mediu și lung, se preconizează dublarea comerțului bilateral.

Karel De Gucht, comisarul pentru comerț (stânga),

și Kim Hwang-Sik, prim-ministrul

sud-coreean (dreapta), discută noul acord

de liber schimb

acordurile comerciale dintre ue și america Centrală și dintre ue și Columbia și peru

Comisia a finalizat negocierile pentru încheierea unui acord de asociere cu america Centrală și a unor acorduri comerciale cu Columbia și peru în 2010 și a prezentat documentele Consiliului în vederea semnării. după ce vor fi puse pe deplin în aplicare, aceste acorduri vor genera pentru toate părțile economii de aproximativ 800 milioane eur anual, numai din taxe vamale.

relațiile comerciale cu țările din sudul mediteranei

în urma evenimentelor din cadrul primăverii arabe, ue a suspendat, la începutul anului 2011, negocierile comerciale cu libia, însă a utilizat pe deplin instrumen-tele comerciale și de investiții pentru sprijinirea transformărilor democratice în țările vecine din sudul mediteranei. ue a hotărât să deschidă negocierile pentru încheierea unor acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu maroc, iordania, egipt și tunisia. astfel de acorduri ar putea oferi o șansă reală de inte-grare mai puternică cu europa în cazul țărilor angajate într-un proces de reformă economică și politică pozitivă.

© U

niun

ea E

urop

eană


aCordurile ComerCiale ale ue

aCp înseamnă grupul statelor din africa, zona Caraibilor și pacific.

aelS înseamnă asociația europeană a liberului Schimb.

aSa înseamnă acorduri de stabilizare și de asociere semnate cu țările din Balcanii de vest.

Acorduri aflate în vigoare

Negocieri încheiate

ape: acorduri de parteneriat economic cu țările aCp.

euromed: negocieri viitoare cu privire la acorduri de liber schimb aprofundate și complete.

rusia: angajament în vederea negocierii unui acord de liber schimb deja inclus în acordul de parteneriat și de cooperare din 1997.

Negocieri în curs

În curs de examinare

Chile

Mexic Statele ACP din Zona Caraibilor

Euromed

AELS Turcia ASA Coreea de

Sud

Africa de Sud

Columbia și Peru

America Centrală

Parteneri estici

Rusia

Japonia

Alte țări din ASEAN

APE în Africa

Canada

Mercosur

Euromed

Țările din Golf India

Singapore

MalaysiaAPE în Pacific

Ucraina

Chile

Mexic Statele ACP din Zona Caraibilor

Euromed

AELS Turcia ASA Coreea de

Sud

Africa de Sud

Columbia și Peru

America Centrală

Parteneri estici

Rusia

Japonia

Alte țări din ASEAN

APE în Africa

Canada

Mercosur

Euromed

Țările din Golf India

Singapore

MalaysiaAPE în Pacific

Ucraina


ue a înregistrat progrese solide în mai multe negocieri comerciale

ue se află într-un stadiu avansat al negocierilor pentru încheierea unor acorduri comerciale bilaterale cu o serie de alți parteneri importanți, printre care se numără india, Canada, regiunea mercosur, Singapore și malaysia, și este gata să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru o eventuală lansare a negocie-rilor comerciale și cu alte țări, cum ar fi japonia și alți parteneri aSean și răsări-teni. la sfârșitul lunii decembrie, ue și ucraina au încheiat negocierile tehnice privind dCfta, care va fi parte a viitorului acord de asociere. parafarea și semnarea acordului vor depinde de situația politică din ucraina.

obținerea condițiilor propice pentru schimburile comerciale

în luna decembrie, uniunea europeană și statele sale membre au convenit să semneze acordul comercial de combatere a contrafacerii, în urma încheierii, în noiembrie 2010, a negocierilor dintre ue, Statele unite ale americii, japonia și alte opt țări dezvoltate, în vederea introducerii unei norme de referință în ceea ce privește asigurarea respectării dpi. pentru ue, acordul ar trebui să intre în vigoare după ratificarea sa de către parlamentul european și de către parlamentele naționale.

muntenegru, rusia și Samoa au aderat la omC în cadrul celei de a 8-a Conferințe ministeriale a omC din luna decembrie, acest lucru confirmând rolul central pe care sistemul comercial multilateral îl joacă în comerțul mondial. având în vedere și aderarea republicii vanuatu, care a avut loc mai devreme în acest an, numărul total al membrilor omC a ajuns la 157.

Comerț și investiții pentru dezvoltare

în 2011, Comisia a propus o revizuire a sistemului comercial preferențial de care beneficiază țările în curs de dezvoltare, pentru a contribui la integrarea acestora în sistemul comercial global. prin această reformă a sistemului generalizat de preferințe (Sgp) (12), se pune accentul pe țările care se află în cea mai mare difi-cultate, se intensifică măsurile de stimulare în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor, a standardelor de mediu și de guvernanță (prin elementul Sgp+ al sistemului) și se îmbunătățește predic-tabilitatea pentru agenții economici. propunerea se află în prezent pe masa de lucru a parlamentului european și urmează să fie adoptată înainte de 1 ianua - rie 2014.

Comisia a propus, de asemenea, modificarea normelor existente pe baza cărora produsele provenite de la anumiți parteneri din africa, zona Caraibilor și pacific (aCp) beneficiază de acces liber pe piața ue fără impunerea de taxe vamale și contingente. Conform acestei propuneri, țările vizate vor continua să se bucure de avantajele care decurg din acordurile interimare de parteneriat economic înche-iate în 2007, dacă asigură ratificarea acordurilor interimare înainte de 1 ianuarie 2014. în fine, ue a hotărât în mod autonom să extindă anumite preferințe comerciale existente la țările din Balcanii de vest.


extindere

Procesul de extindere – de la o Comunitate inițială alcătuită din șase țări la o Uniune de 27 de state membre în prezent – a adus Europei și cetățenilor săi beneficii în sensul cel mai larg, printre acestea numărân-du-se mai multă securitate și prosperitate pentru Uniune, precum și un impuls pentru reformă în țările aspirante la statutul de membru al UE.

Deși într-un ritm inegal, reformele au continuat în toate țările implicate în procesul de aderare. Acestea au avut loc în domenii precum democrația și drepturile omului, reforma economică și alinierea legislației naționale la standardele și legislația UE. Alte domenii, cum ar fi, în special, buna guvernanță, statul de drept și libertatea de exprimare, dar și cooperarea regională și reconcilierea, rămân sub semnul provocărilor. Comisia își continuă eforturile de promovare a statului de drept, a respectării dreptu-rilor fundamentale și a eficienței sistemelor judiciare în țările candidate.

țăRI CANDIDATE șI POTENțIAL CANDIDATE

1. islanda2. Croația3. Bosnia și Herțegovina4. Serbia5. muntenegru6. Kosovo7. albania8. fosta republică iugoslavă a macedoniei9. turcia


3 4

9

85 67

2

1


Croația

după ce Croația a îndeplinit criteriile rămase pentru închiderea capitolelor privind reformele în sistemul judiciar, drepturile fundamentale și politica în domeniul concurenței, Comisia a recomandat închiderea negocierilor de aderare cu Croația. în urma acordului unanim al statelor membre, negocierile au fost închise la 30 iunie 2011 în cadrul unei conferințe pentru aderare.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape modul în care Croația își va îndeplini toate angajamentele și va continua pregătirile pentru a-și asuma responsabilitățile care îi revin în calitate de membru în momentul aderării.

CROațIa Pe Calea adeRăRII la Ueîn octombrie 2011, Comisia a emis un aviz favorabil

privind aderarea Croației la uniunea europeană. parlamentul european a aprobat această decizie la 1

decembrie. dacă tratatul de aderare semnat la 9 decembrie va fi ratificat, Croația va deveni cel de al

28-lea stat membru al ue la 1 iulie 2013.

Podul Franjo Tuđman, la Dubrovnik, în Croația islanda

negocierile de aderare cu islanda evoluează în mod corespunzător; 11 capitole au fost deschise, dintre care opt au fost închise cu titlu provizoriu în cadrul conferințelor interguvernamentale din iunie, octombrie și decembrie. respectarea legislației ue de către islanda a fost supusă unui proces de verificare care a fost finalizat în iunie și în urma căruia s-a confirmat faptul că negocierile privind pescuitul, agricultura și dezvoltarea rurală, siguranța alimentelor, mediul, servi-ciile financiare, fiscalitatea, controlul financiar și uniunea vamală vor fi marcate de dificultăți.

turcia

în stadiul actual al negocierilor de aderare, în care niciun nou capitol nu a putut fi deschis în 2011, este necesar ca turcia să își intensifice eforturile, în special în ceea ce privește îndeplinirea obligației de punere în aplicare integrală și nediscri-minatorie a protocolului adițional la acordul de asociere în raport cu toate statele membre ale ue, inclusiv cu republica Cipru. Consiliul din decembrie a salutat propunerea Comisiei privind elaborarea unei noi agende pozitive în relațiile dintre ue și turcia în cadrul procesului de aderare.

turcia a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește alinierea cu acquis-ul ue în majoritatea domeniilor. eforturi importante sunt necesare în continuare pentru garantarea drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare, numărul de acțiuni în justiție împotriva scriitorilor și a jurnaliștilor, precum și restricțiile privind accesul la internet ridicând probleme serioase. în ceea ce privește estul și sud-estul țării, deschiderea democratică din 2009 a rămas fără urmare. Consiliul european din decembrie s-a declarat foarte preo-cupat de declarațiile și amenințările turciei privind relațiile tensionate dintre turcia și Cipru.

© M

aria

nna

Sulic

/Get

ty Im

ages


muntenegru

Consiliul european din decembrie a primit cu interes evaluarea Comisiei (13) conform căreia muntenegru a abordat cu succes cele șapte priorități-cheie identificate în 2010, în vederea deschiderii negocierilor în iunie 2012. de asemenea, Consiliul european a invitat Comisia să prezinte o propunere privind un cadru de negociere.

fosta republică iugoslavă a macedoniei

Consiliul din decembrie a declarat că este dispus să revină asupra recomandării reafirmate a Comisiei privind deschiderea negocierilor de aderare în cursul viitoarei președinții. în ciuda câtorva progrese înregistrate anul trecut în domeniul reformei, anumite domenii, în special independența sistemului judiciar, reforma administrației publice și combaterea corupției, rămân sub semnul unor provocări importante. libertatea de exprimare reprezintă în continuare un motiv serios de îngrijorare. în ceea ce privește diferendul cu grecia cu privire la numele țării, este în continuare esențial să se găsească o soluție, care de altfel este așteptată de mult timp.

albania

în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice pentru aderare, progresele înregistrate de albania sunt limitate, fiind necesar ca această țară să depună eforturi susținute pentru a demonstra realizarea unor progrese concrete în toate domeniile identificate anul trecut, înainte de a se putea recomanda statutul de țară candidată și deschiderea negocierilor de aderare. Consiliul din decembrie a salutat recentele evoluții pozitive înregistrate în ceea ce privește cooperarea dintre guvern și opoziție, ceea ce ar trebui să contribuie la depășirea impasului politic care a dominat scena politică internă. de asemenea, Consiliul a încurajat autoritățile albaneze să își intensifice eforturile în ceea ce privește agenda reformei, în special punerea în aplicare a celor douăsprezece priorități-cheie.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina trebuie să își modifice constituția națională, în vederea eliminării incompatibilităților cu Convenția europeană a drepturilor omului. în ceea ce privește reforma în sistemul judiciar și în administrația publică și comba-terea corupției, s-au înregistrat unele progrese limitate, însă cooperarea regio-nală a continuat să se îmbunătățească. anumite progrese au fost realizate în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor rămase pentru închiderea Biroului înaltului reprezentant. ue a lansat un dialog structurat pe tema justiției în cadrul proce-sului de stabilizare și de asociere și și-a consolidat poziția numind și un nou reprezentant Special al uniunii europene (rSue) și șef de delegație.

Podul Mehmed Paša Sokolović peste râul Drina în Bosnia și Herțegovina

© U

niun

ea E

urop

eană


serbia

Serbia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea crite-riilor politice și, de asemenea, a atins un nivel satisfăcător de cooperare cu tribunalul penal internațional pentru fosta iugoslavie. Serbia joacă un rol tot mai important în consolidarea procesului de reconciliere din regiune. în urma dialo-gului dintre Belgrad și priština au rezultat câteva acorduri și au fost întreprinse primele măsuri pentru punerea în aplicare a acestora. Sunt necesare progrese suplimentare semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor cu Kosovo și introducerea unor soluții pragmatice și durabile, menite să îmbunătățească condițiile de trai ale populației din această regiune.

în avizul său din octombrie privind cererea de aderare prezentată de Serbia, Comisia a recomandat acordarea statutului de țară candidată acestei țări. Consi-liul european din decembrie a însărcinat Consiliul să examineze și să confirme angajamentul continuu și credibil al Serbiei cu privire la dialogul dintre Belgrad și priština, precum și la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în apli-care cu bună-credință a acordurilor la care s-a ajuns în cadrul dialogului privind cooperarea regională favorabilă incluziunii și cooperarea cu eulex și Kfor, în vederea acordării statutului de țară candidată în martie 2012. pentru deschiderea negocierilor de aderare, este necesară luarea de măsuri în vederea unei îmbunătățiri vizibile și durabile a relațiilor cu Kosovo, Consiliul invitând Comisia să prezinte un raport atunci când se vor înregistra suficiente progrese în acest domeniu.

Kosovo

Kosovo a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește integrarea euro-peană. multe dintre principalele dificultăți persistă, în special în domeniile administrației publice, al sistemului judiciar și al luptei împotriva criminalității organizate și a corupției, precum și în sectorul economic. Ca urmare a progreselor înregistrate în domeniul readmisiei și al reintegrării, Comisia a anunțat lansarea unui dialog privind vizele, susținut de Consiliul din decembrie, precum și a altor inițiative ale Comisiei, menite să sprijine progresele obținute de Kosovo pe calea integrării în ue, cum ar fi: realizarea de progrese în vederea semnării unui acord comercial; aprobarea de către statele membre a unui acord-cadru privind progra-mele ue; lansarea unui dialog structurat privind statul de drept; pentru priština, propunerea unui program pentru partea de nord, iar pentru Comisie, revizuirea comunicării sale din 2009 privind Kosovo. S-a convenit asupra unui nou mandat al reprezentantului Special al uniunii europene (rSue) în Kosovo.

Cooperare regională în europa de sud-est

în ceea ce privește cooperarea regională în europa de Sud-est au fost înregistrate progrese semnificative și au fost întreprinse măsuri care au contribuit la reconci-lierea regională. S-au realizat progrese și în ceea ce privește cooperarea în anumite sectoare, printre care se numără Comunitatea energiei și acordul central european de comerț liber (Cefta). Consiliul de Cooperare regională (CCr) a început punerea în aplicare a strategiei sale și a programului său de lucru pentru perioada 2011-2013, care au fost elaborate cu ajutorul ue. este încă nevoie să se asigure participarea tuturor actorilor la cooperarea regională, în special parti-ciparea Kosovo la inițiativele regionale.


asistență de preaderare

în 2011, suma totală alocată țărilor implicate în procesul de aderare (inclusiv islandei, pentru prima dată) și acordată pe baza instrumentului de asistență pentru preaderare (ipa) s-a ridicat la 1,74 miliarde eur, în această sumă fiind cuprinsă și asistența pentru beneficiari multipli, comparativ cu 1,539 miliarde eur în 2010 și cu 1,494 miliarde eur în 2009. la sfârșitul anului 2011, sumele alocate acestor țări în cadrul asistenței pentru preaderare începând din 2007 s-au ridicat la un total de 7,461 miliarde eur.

asistența acordată țărilor candidate și potențial candidate în 2011, inclusiv în cadrul programelor de cooperare naționale și transfrontaliere:

țarăalocări ipa 2011

(în prețuri curente; milioane eur)

Albania 94,43

Bosnia și herțegovina 107,43

Croația 156,53

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 98,03

Islanda 12,00

Kosovo 68,70

Muntenegru 34,15

Serbia 201,88

Turcia 779,90

Program cu beneficiari multipli (*) 186,27

total 1 739,32

(*) alocare destinată asistenței pentru tranziție și consolidarea instituțiilor, cu excepția cooperării transfrontaliere.

în 2011, asistența acordată comunității cipriote turce pentru dezvoltare socială și economică s-a ridicat la 28 milioane eur.


Investiții pentru dezvoltare – Ue, cel mai important donator mondial

Constituind cel mai important donator la nivel mondial, UE și statele membre asigură mai mult de jumătate (56 %) din ajutorul mondial desti-nat țărilor în curs de dezvoltare. Ajutorul oficial pentru dezvoltare gestio-nat de Comisia Europeană reprezintă numai el aproximativ 20 % din to-talul ajutorului acordat de UE. UE acordă ajutor persoanelor celor mai sărace de pe planetă din peste 150 de țări din toată lumea și s-a angajat să sprijine realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) până în 2015, prin punerea în aplicare a cadrului UE pentru dezvoltare adoptat de curând și prevăzut în comunicarea (14) „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării”. Acest nou ca-dru va defini, în următorii ani, activitatea Comisiei în domeniul dezvoltării.

rol de deschizător de drumuri în domeniul politicii pentru dezvoltare

noul cadru al politicii ue în domeniul dezvoltării se bazează pe rezultatele unei consultări publice organizate în 2010 și ține seama de evenimentele din cadrul primăverii arabe, precum și de cererea crescândă de rezultate concrete atât din partea politicienilor și a cetățenilor europeni, cât și din partea țărilor partenere. Comisia a propus, în special, concentrarea ajutorului ue în anumite sectoare, cu precădere în cele care contribuie la buna guvernanță și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. în mod evident, Comisia nu poate fi peste tot și nu poate face tot, ci trebuie să aleagă cu atenție sectoarele în care vrea să se angajeze și să se limiteze la programe în care poate aduce o valoare adăugată. de asemenea, Comisia își va adapta portofoliul geografic, astfel încât resursele limitate alocate ajutoarelor să fie direcționate în sectoarele în care pot avea cele mai mari efecte. axarea crescândă asupra țărilor din africa Subsahariană și a țărilor partenere din vecinătate și acordarea unei atenții speciale țărilor aflate într-o situație de fragi-litate implică acceptarea faptului că această diferențiere va determina reducerea sau eliminarea granturilor pentru importante părți din asia și america latină. de asemenea, Comisia a emis un document strategic privind sprijinul bugetar, care propune îmbunătățirea modului în care ue acordă fonduri guvernelor din țările în curs de dezvoltare pentru a le sprijini în procesul de punere în aplicare a politicilor de dezvoltare proprii.

Andris Piebalgs, comisarul pentru dezvoltare

(al treilea din stânga), la inaugurarea unui centru de

formare profesională cofinanțat de UE în

Sudanul de Sud

© U

niun

ea E

urop

eană


energie durabilă

energia durabilă ca motor al creșterii economice a devenit o prioritate a politicii pentru dezvoltare. această evoluție intervine în contextul în care 1,4 miliarde de oameni de pe glob nu au încă acces la electricitate și 2,7 mili-arde de persoane utilizează biomasa tradițională pentru gătit. principalele instrumente de finanțare introduse de ue sunt facilitatea pentru acces la energie, fondul fiduciar pentru infrastructură privind securitatea energetică și fondul mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile (geeref). dialogul politic se desfășoară prin intermediul inițiativei ue în domeniul energiei pentru dezvoltare durabilă și reducerea sărăciei și al parteneriatului energetic al ue cu africa.

în cadrul politicii pentru dezvoltare a ue, societatea civilă și autoritățile locale constituie parteneri esențiali în procesul de dezvoltare. dispunând de un buget total de 1,6 miliarde eur pentru perioada 2007-2013, Comisia continuă să acorde diferite granturi pentru sprijinirea societății civile și a autorităților locale.

sporirea eficacității ajutoruluiîn perioadele dificile din punct de vedere economic și bugetar, este cu atât mai important să se asigure faptul că ajutoarele sunt cheltuite în mod eficace, că ele produc cele mai bune rezultate posibile și că stimulează și alte finanțări pentru dezvoltare. în acest scop, este esențial să se asigure că fiecare euro alocat în cadrul ajutorului ue pentru dezvoltare generează cel mai mare impact posibil asupra sărăciei în țările în curs de dezvoltare.

în septembrie 2011, Comisia a adoptat un document strategic (15) pentru forumul la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului, care s-a desfășurat la Busan între 29 noiembrie și 1 decembrie 2011. din acest document a reieșit că performanța ue (Comisia și 14 state membre) în ceea ce privește angajamentele asumate pentru asigurarea eficacității ajutorului se situează deasupra mediei globale în rândul donatorilor și că ajutorul ue este mai eficace și mai transparent decât oricând.

Finanțarea proiectelor de inovare

în martie, Comisia a anunțat lansarea unui mecanism de punere în comun (16), care face parte din facilitatea pentru apă aCp-ue, în scopul de a îmbunătăți accesul la apă în africa, zona Caraibilor și pacific. mecanismul pune la dispoziție suma de 40 milioane eur; în cadrul acestuia sunt combinate gran-turi din fondul european de dezvoltare (fed) și împrumuturi de la instituțiile de finanțare ale ue active la nivel multilateral sau bilateral, în scopul finanțării unor proiecte menite să asigure accesul la apă și la servicii sanitare în țările din africa, zona Caraibilor și pacific (aCp).

acest instrument financiar va intensifica efectul de pârghie al asistenței financiare și va încuraja participarea sectorului privat. acesta va contribui, de asemenea, la întărirea sprijinului pe care ue îl acordă țărilor în curs de dezvoltare în eforturile lor de a atinge odm în materie de apă potabilă și salubritate.


realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului

există motive de îngrijorare deosebite în ceea ce privește lipsa de progrese în anumite țări și regiuni (în special în africa Subsahariană) și în legătură cu anumite odm (în special sănătatea mamei și a copilului).

obieCtivele de dezvoltare ale mileniului: un exemplu de angajament european

1. Reducerea la jumătate a sărăciei extreme și a foametei

2. asigurarea accesului tuturor la învățământ primar

3. promovarea egalității de gen

4. reducerea mortalității infantile

5. îmbunătățirea sănătății materne

6. Combaterea Sida, a tuberculozei și a malariei

7. protejarea mediului

8. instituirea unui parteneriat mondial pentru dezvoltare


africa de Sud: noul program de asistență medicală pentru combaterea HIv și a tuberculozei

programul de sprijinire a politicilor din sectorul asistenței medicale primare finanțat de ue dispune de suma de 126 milioane eur și are drept obiectiv să contribuie la creșterea speranței de viață, la reducerea mortalității materne și infantile, precum și la combaterea Hiv/Sida și a tuberculozei. în acest scop, programul va sprijini guvernul sud-african și, în special, ministerul sănătății din această țară să îmbunătățească accesul pacienților la serviciile de asistență medicală și să asigure un nivel mai ridicat de calitate și gestio-nare a sistemului de sănătate la nivel districtual.

având în vedere eforturile care sunt necesare în continuare pentru realizarea odm până în 2015, ue trebuie să sporească rapid impactul ajutorului acordat pentru reducerea sărăciei. după anul 2015, uniunea europeană va trebui să continue acțiunile de sprijinire a efortului mondial de combatere a sărăciei.

Facilitatea pentru alimente a Ue

înființată ca reacție la problemele legate de creșterea prețurilor la produsele alimentare în 2007-2008, facilitatea pentru alimente a ue dispune de suma de 1 miliard eur și are drept obiectiv să sprijine beneficiarii să reinvestească în producția agricolă și să răspundă nevoilor persoanelor aflate în cea mai gravă situație de insecuritate alimentară. Se estimează că, până la sfârșitul anului 2011, de această facilitate au beneficiat 50 de milioane de persoane din 50 de țări în curs de dezvoltare.


africaSubnutriția este cauza principală a mortalității infantile, contribuind la moartea a peste 3 milioane de copii în fiecare an; de asemenea, subnutriția este responsa-bilă pentru 20 % din cazurile de mortalitate maternă. ea este în același timp o cauză a sărăciei și un efect al acesteia: milioane de copii din africa Subsahariană nu primesc hrana de care au nevoie pentru a se dezvolta fizic și intelectual în mod corespunzător la vârsta copilăriei sau pentru a-și utiliza pe deplin capaci-tatea productivă la vârsta adultă.

Combaterea subnutriției

pentru a contribui la combaterea subnutriției, uniunea europeană a anunțat acordarea unui grant în valoare de 14,95 milioane eur către uniCef, care urmează a fi utilizat pentru a face față subnutriției în regiune. Se estimează că 25 de milioane de copii și 5,5 milioane de femei însărcinate vor beneficia de acest program. datorită ajutorului european, peste 70 de milioane de persoane, în special femei și copii, au beneficiat de sprijin direct care le-a permis accesul la alimente.

în timp ce anumite părți din Somalia sunt afectate de foamete, populațiile vecine (în special din zonele rurale) din Kenya, etiopia și djibouti se confruntă deja cu o situație de urgență alimentară.

începând din 2008, uniunea europeană a alocat peste 440 milioane eur pentru agricultură și siguranță alimentară în Cornul africii (eritreea, etiopia, djibouti, Kenya și Somalia), contribuind astfel la asigurarea hranei pentru persoanele cele mai vulnerabile, la îmbunătățirea alimentației și la promovarea agriculturii durabile.

UE a reacționat cu generozitate în fața efectelor devastatoare cauzate de două sezoane de secetă în Cornul Africii

în ultimii zece ani, ue a introdus treptat o abordare cuprinzătoare privind Cornul africii, care prevede intervenții pe termen lung în favoarea dezvoltării, menite să creeze condiții de securitate, să consolideze pacea și să îmbunătățească guvernanța democratică în regiune. în cazul Somaliei, ue este în prezent cel mai important donator. ue a alocat 215,4 milioane eur pentru perioada 2008-2013.

Sudanul de Sud și-a declarat oficial independența la 9 iulie 2011, în urma refe-rendumului care a avut loc în ianuarie 2011, astfel cum era prevăzut în acordul global de pace din 2005. în vaste regiuni din Sudanul de Sud și în regiunile de graniță cu Sudanul de nord, situația rămâne problematică, fiind marcată de persistența conflictelor violente și de frecvența înfruntărilor grave. în plus față de ajutorul umanitar acordat regiunii, suma de 200 milioane eur a fost alocată Sudanului de Sud: aceste fonduri vor sprijini punerea în aplicare a viitorului „plan de dezvoltare 2011-2013” al guvernului din Sudanul de Sud. ele ar putea fi utilizate pentru proiecte legate de educație, sănătate, agricultură, securitate alimentară și guvernanță democratică.

© U

niun

ea E

urop

eană


ue și-a suspendat cooperarea cu niger în 2009, în urma încercării anticonstituționale a fostului președinte de a rămâne în funcție după expirarea celui de al doilea mandat al său. învestirea noului președinte, mahamadou issoufou, în aprilie 2011, a marcat desăvârșirea tranziției către democrație a acestei țări. uniunea europeană a confirmat reluarea deplină a cooperării pentru dezvoltare cu niger la 20 iunie 2011 și a pus la dispoziție 25 milioane eur cu titlu de sprijin bugetar pentru această țară. Cu aceste fonduri guvernul va fi în măsură să își intensifice lupta împotriva sărăciei, urmând a se axa, în special, pe sectoa-rele sociale (educație și sănătate).

instituit inițial de ue în 2003, ca răspuns la o solicitare din partea uniunii africane, instrumentul financiar pentru pace în africa (apf) este un instrument prin care ue sprijină programul pentru pace și securitate în africa. de-a lungul anilor, acest instrument a servit la finanțarea operațiunilor de sprijinire a păcii coordonate de africa (607 milioane eur), care, odată desfășurate, au contribuit la prevenirea conflictelor și la promovarea stabilității. de asemenea, acesta a contribuit în mod semnificativ la consolidarea capacităților instituționale africane în materie de pace și securitate la nivel continental și regional (100 milioane eur) și a susținut o serie de activități de mediere (15 milioane eur).

în august 2011, Comisia europeană a hotărât să alimenteze instrumentul finan-ciar pentru pace în africa (apf) cu 300 milioane eur. fondurile sunt puse la dispoziția uniunii africane și a organizațiilor regionale africane pentru perioada 2011-2013 și vor putea fi utilizate pentru a sprijini anumite inițiative relevante la nivel continental și regional în materie de prevenire, gestionare și soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii.

Sprijinirea reconcilierii în Somalia

în Somalia, instrumentul financiar pentru pace în africa finanțează operațiunea uniunii africane de sprijinire a păcii (amisom), care sprijină instituțiile federale somaleze de tranziție în eforturile lor de stabilizare și în căutarea unui dialog politic și a reconcilierii. amisom este, de asemenea, însărcinată să faciliteze acordarea ajutorului umanitar și să creeze condițiile necesare pentru reconstrucție, reconciliere și dezvoltare durabilă în Somalia. fondurile globale alocate misiunii în baza apf se ridică la 208,4 mili-oane eur și acoperă costuri în diferite domenii, cum ar fi alocații, asistență medicală, locuințe, combustibil și echipamente de comunicații.

Cea de a cincea reuniune a Comisiei europene și a Comisiei uniunii africane a avut loc la 31 mai și 1 iunie 2011. aceasta a dat un nou avânt politic parteneria-tului strâns și bazat pe încredere dintre cele două instituții. reuniunea a constituit un prilej pentru discutarea și stabilirea abordărilor comune față de evenimentele internaționale din momentul respectiv, inclusiv față de situația din africa de nord, precum și pentru trasarea căilor de urmat în vederea celei de a 17-a Conferințe privind schimbările climatice de la durban. parteneriatul strategic dintre africa și ue, instituit cu ocazia istoricei întâlniri la nivel înalt de la lisabona din decembrie 2007, își propune să extindă relațiile dintre ue și africa dincolo de domeniul dezvoltării, să promoveze cooperarea dintre cele două continente și să abordeze provocările și oportunitățile globale.

Zona Caraibiloruniunea europeană este de multă vreme un partener al populației și al guvernelor din această regiune. în condițiile actualei crize economice, este dificil să se obțină avantajele care decurg din liberul schimb și din integrarea regională. din acest motiv, Comisia europeană sprijină ferm programul de integrare regională al Comunității Caraibilor (Caricom) și angajamentul forumului Caraibilor (Cariforum) în ceea ce privește acordul de parteneriat economic (ape) cu uniunea europeană, care reglementează modul în care cele două regiuni vor coopera în numeroase domenii comerciale.

îmPReUNă îN lUPta îmPOtRIva SIda, a tUbeRCUlOzeI șI a malaRIeI

parteneriatul dintre țările europene și cele în curs de dezvoltare privind studiile clinice (edCtp) accelerează

dezvoltarea de noi tratamente pentru combaterea celor trei boli principale asociate sărăciei: Hiv/sida, tuberculoza

și malaria. acest parteneriat reunește 14 state membre ale ue, două țări asociate și 29 de țări din africa

subsahariană cu statut de colaboratori. el este finanțat în comun de Comisia europeană (132 milioane eur), de

țările europene participante (116 milioane eur) și de părți terțe (63 milioane eur) din sectorul privat și organizații

de caritate.


Cooperarea pentru dezvoltare în regiune s-a ameliorat în mod semnificativ. acordul de parteneriat economic Cariforum-ue este în curs de punere în aplicare și ambele părți colaborează pentru crearea unei strategii comune a zonei Carai-bilor și a ue, menită să pună bazele unei relații mai mature, care va cuprinde un dialog politic consolidat și măsuri de cooperare pentru dezvoltare.

urmând modelul facilității de investiții pentru america latină (laif), facilitatea de investiții pentru zona Caraibilor (Cif) se află în curs de lansare; dispunând de un buget de 40 milioane eur, aceasta va contribui la mobilizarea resurselor puse la dispoziție de instituțiile financiare, cu scopul de a promova investițiile în proiecte din domeniile infrastructurii, energiei, transporturilor durabile și dezvoltării sociale.

țările și teritoriile de peste mări (ttpm)în cadrul forumului ue-ttpm din februarie, Comisia a anunțat că accentul pus pe reducerea sărăciei nu mai este suficient și că noul parteneriat ar trebui să stimu-leze dezvoltarea economică și socială a ttpm, asigurând o creștere favorabilă incluziunii și o dezvoltare durabilă.

pacificîn 2011, ue și-a continuat angajamentul în favoarea inițiativei comune paci-fic-ue privind schimbările climatice și a punerii în aplicare a acesteia. în cadrul alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice, zona pacificului a primit în total 28,4 milioane eur pentru perioada 2008-2011.

în martie 2011, ue a organizat primul atelier al alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice pe tema includerii măsurilor de adaptare la schimbările climatice în agenda de dezvoltare națională și în bugetul național.

în cursul unei vizite organizate în martie în vanuatu, Comisia a propus o creștere a sprijinului internațional acordat insulelor mici, în special celor din pacific. în vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice și ale sărăciei, au fost lansate proiecte în valoare de 50,4 milioane eur și au fost anunțate noi proiecte în valoare de 39 milioane eur. Comisia a anunțat, de asemenea, lansarea unor noi programe menite să consolideze integrarea economică în pacific prin intermediul comerțului (30 milioane eur) și să sprijine dezvoltarea capacităților populației din insulele pacificului de a combate schimbările climatice.

america latină în 2011, ue și partenerii din america latină și din zona Caraibilor au continuat să respecte o agendă comună pentru abordarea priorităților în funcție de următoa-rele domenii identificate în cadrul întâlnirii la nivel înalt dintre ue și alC, desfășurată la madrid în mai 2010:

� știință, cercetare, inovare și tehnologie;

� dezvoltarea durabilă: mediu, schimbări climatice, biodiversitate și energie;

� integrare regională și interconectivitate, în scopul promovării integrării și coeziunii sociale;

� migrație;

� educație și ocuparea forței de muncă, în scopul promovării integrării și coeziunii sociale;

� problema globală a drogurilor.

ReCONStRUCțIe POStdezaStRUîn urma cutremurului care a afectat Haiti în 2010, ue acordă, în baza unei variante revizuite a strategiei și a programului indicativ pentru perioada 2011-2013, fonduri suplimentare în valoare de 169 milioane eur pentru sprijinirea operațiunilor de reconstrucție în Haiti; ajutorul programabil al ue în Haiti pentru perioada 2008-2013 ajunge astfel la un total de 391 milioane eur. totodată, în cadrul fed speciale pentru măsuri urgente și neplanificate, în 2011, ue a convenit cu agenția franceză de dezvoltare (afd) și onu-Habitat să introducă un proiect suplimentar în valoare de 23 milioane eur pentru refacerea și renovarea clădirilor deteriorate în două cartiere din port-au-prince, inclusiv pentru asigurarea instalațiilor edilitare de bază.

În cadrul programului ONU-UE, se plantează arbori pentru combaterea degradării solului și a deșertificării, cu participarea activă a comunităților locale

© U

niun

ea E

urop

eană


un total de 454 milioane eur urma să fie disponibil pentru această regiune până la sfârșitul anului 2011. fondurile de cooperare pentru dezvoltare alocate regiunii vor fi utilizate în principal pentru sprijinirea unor domenii precum coeziunea socială și reducerea sărăciei. de exemplu, în el Salvador, uniunea europeană sprijină acțiunile întreprinse în favoarea coeziunii sociale (reducerea sărăciei și combaterea inegalităților și a excluderii), a bunei guvernanțe și a respectării drepturilor omului. în paraguay, sprijinul vizează protecția socială și integrarea economică a celor mai vulnerabile și mai sărace părți ale populației, precum și ocuparea forței de muncă.

fonduri importante au fost alocate regiunii prin intermediul facilității de investiții pentru america latină, în vederea promovării investițiilor în infrastructura esențială pentru o dezvoltare socioeconomică echitabilă și durabilă. o inițiativă similară pentru zona Caraibilor se află în stadiul final al procedurii de adoptare. aceste facilități au un important efect de pârghie în ceea ce privește mobilizarea resurselor suplimentare din partea instituțiilor financiare, necesare pentru promovarea investițiilor în domenii precum infrastructura legată de climă și mediu, energia, transporturile durabile și dezvoltarea socială.

la nivel global, uniunea europeană a fost deosebit de activă în promovarea statului de drept și a bunei guvernanțe în regiune. de exemplu, în uruguay, ue sprijină reforma sistemului penitenciar și respectarea drepturilor omului în centrele de detenție. o altă realizare a fost sprijinirea, în Columbia, a unei legi aprobate recent privind „victimele și retrocedarea terenurilor”. această lege vizează să consolideze dreptul victimelor conflictului la despăgubiri și retroce-darea terenurilor însușite ilegal.

de asemenea, uniunea europeană sprijină punerea în aplicare a noii strategii de securitate din america Centrală de combatere a criminalității organizate și a traficului de droguri în regiune.

asia și asia Centralăîn cursul unei vizite în pakistan, care a avut loc în iunie, Comisia și-a reafirmat intențiile de a mări cu 50 % asistența pentru dezvoltare acordată pakistanului, de la 50 la 75 milioane eur pe an pentru perioada 2011-2013. programele de ajutor vor continua să se concentreze pe dezvoltarea rurală, sprijinirea educației și a unei guvernanțe mai solide. ue și pakistan au discutat de asemenea urmă-toarele etape ale dezvoltării unui dialog strategic ue-pakistan, care cuprinde aspecte economice importante, cum ar fi dezvoltarea și accesul pe piață, înregis-trarea de progrese în realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, precum și aspecte legate de drepturile omului și consolidarea păcii.

în afganistan, discuțiile s-au axat pe teme precum buna guvernanță, inclusiv reforma poliției civile, justiție, administrație publică și necesitatea de îmbunătățire a modului în care sunt gestionate finanțele publice. în 2011, ue a alocat 200 milioane eur sectoarelor menționate, toate având un rol esențial pentru creșterea economică și dezvoltarea țării pe termen lung. de asemenea, o parte importantă din aceste fonduri va fi investită în dezvoltarea rurală.

în cadrul reuniunii informale a miniștrilor pentru dezvoltare, care a avut loc în iulie 2011 la Sopot, s-a luat în considerare o abordare diversificată a țărilor partenere din asia Centrală, fiind necesar ca în centrul preocupărilor să fie plasate țările cu cel mai ridicat nivel de sărăcie din regiune, adică tadjikistan și Kârgâzstan.

SPRIjINUl aCORdat de Ue PakIStaNUlUIasistența acordată pakistanului de către ue și statele membre ale acesteia pentru perioada 2009-2013 se

ridică la un total de 2,458 miliarde eur, ceea ce reprezintă aproximativ 30 % din sprijinul total anual

acordat acestei țări pentru dezvoltare.


Solidaritatea în acțiune – reacția la crizele umanitare

Nevoile umanitare sunt în creștere peste tot în lume. Dacă se iau în con-siderare bugetul Comisiei și bugetele statelor membre, Uniunea Europea-nă rămâne cel mai mare furnizor de asistență umanitară din lume. Obiectivul acestei manifestări concrete a solidarității cu populațiile cele mai vulnerabile este de a salva și a proteja vieți, de a preveni și a ușura suferința umană și de a garanta integritatea și demnitatea umană a persoanelor afectate de catastrofe naturale sau provocate de om, atât în interiorul, cât și în afara UE.

instrumente de solidaritatemandatul Comisiei cuprinde asistența umanitară și protecția civilă, cele două instrumente principale de care dispune uniunea europeană pentru a asigura acordarea rapidă și eficace de ajutor umanitar persoanelor care se confruntă cu consecințele imediate ale dezastrelor și conflictelor. asistența umanitară a ue, care este o componentă diferită de ajutorul pentru dezvoltare pe termen lung sau de instrumentele de politică externă, se bazează pe principiile umanității, imparțialității, independenței și neutralității.

ue lucrează în mod continuu la îmbunătățirea calității asistenței umanitare, pentru ca aceasta să poată fi acordată mai simplu, mai rapid și mai bine. în 2011, Comisia europeană a perfecționat instrumentele umanitare de care dispune și care au fost concepute pentru a accelera și pentru a simplifica acordarea ajutoa-relor. Comisia se sprijină, în calitate de donator în domeniul ajutorului umanitar, pe o rețea de experți cu sediul permanent în zonele fierbinți de criză din întreaga lume; ea se află astfel într-o poziție ideală, care îi permite să evalueze nevoile la fața locului și să monitorizeze operațiunile pe care le finanțează.

de asemenea, ue integrează reducerea riscurilor asociate dezastrelor naturale în politicile și acțiunile desfășurate în cadrul ue și în relațiile cu țările în curs de dezvoltare, încurajând investițiile în acțiunile de prevenire și de pregătire înainte de producerea catastrofelor.

CORPUl vOlUNtaR eUROPeaN de ajUtOR UmaNItaRtratatul de la lisabona a introdus o inovație majoră în domeniul asistenței umanitare, și anume, Corpul voluntar european de ajutor umanitar. pregătirile pentru crearea acestuia, inclusiv pentru lansarea unor proiecte-pilot, au continuat pe parcursul anului.

RăSPUNSUl la CataStROFa dIN jaPONIaimediat după cutremurul, tsunamiul și accidentul nuclear care au devastat Japonia la 11 martie, uniunea s-a mobilizat pentru a acorda urgent asistența necesară. sprijinul umanitar de urgență a cuprins, printre altele, un ajutor în natură de 400 de tone și o finanțare în valoare de 10 milioane eur. în același timp, uniunea europeană a acționat prompt pentru siguranța cetățenilor europeni. pentru a garanta sănătatea publică, au fost adoptate rapid măsuri de protecție împotriva radiațiilor. de asemenea, centralele nucleare din ue au fost supuse unor teste de siguranță și evaluări ale riscurilor.

Kristalina Georgieva, comisarul pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și reacție la situații de criză, după dezastrul de la Fukushima

© U

niun

ea E

urop

eană


răspunsul europei la criza din libiauniunea s-a aflat în prim-planul răspunsului umanitar internațional la criza din libia. în cursul anului, totalul ajutoarelor umanitare și al fondurilor destinate protecției civile acordate de ue în cadrul crizei din libia s-a ridicat la aproape 155 milioane eur, inclusiv 80,5 milioane din partea Comisiei. în prima fază a crizei, ue și-a concentrat eforturile pentru a face față exodului de refugiați în țările învecinate cu libia. activarea, în februarie, a mecanismului de protecție civilă al ue a sprijinit evacuarea cetățenilor ue din libia. în martie, mecanismul a fost din nou activat pentru a sprijini evacuarea unui număr mare de resortisanți ai țărilor terțe care erau blocați pe partea tunisiană a frontierei cu libia. după încheierea acestei etape, ue și-a reorientat sprijinul umanitar, acesta vizând, din acel moment, în principal ușurarea suferinței populației civile din interiorul libiei; în cadrul ajutorului s-a acordat asistență medicală, s-a asigurat protecția persoa-nelor celor mai vulnerabile (persoane din africa Subsahariană, foști susținători, acum minoritari, ai regimului gadhafi, persoane strămutate în interiorul țării) și s-au întreprins acțiuni de deminare în scop umanitar.

seceta și criza alimentară din Cornul africii

Seceta recurentă din Cornul africii, cea mai gravă din ultimii peste 60 de ani, a declanșat o criză alimentară în anumite părți din regiune. la 20 iulie, organizația națiunilor unite a declarat starea de foamete în anumite regiuni din Somalia,

cRiza alimentaRă În coRnul afRicii (sePtembRie 2011)

aCOPeRIRe mONdIală a aSISteNțeIacordarea de sprijin și alocarea de fonduri sunt dictate în continuare exclusiv de nevoile umanitare. în 2011 au fost

alocate fonduri în zone de criză bine stabilite, cum ar fi Cornul africii, sudan, Côte d’ivoire, orientul mijlociu și

sahel, dar și pentru așa-numitele „crize uitate”, precum cea a refugiaților din Bangladesh care aparțin minorității

rohingya, cea a civililor afectați de conflicte armate interne din Columbia și din republica Centrafricană și cea

a conflictelor interetnice din Birmania/myanmar.

Télécoms sans frontières, partener al Comisiei

Europene, instalează un sistem de comunicații prin

satelit pentru a permite libienilor refugiați să își

contacteze familiile

referință: Drought news – septembrie 2011 African Drought Observatory (ADO)

zone afectate în prezent

zone afectate în iunie 2011

zone amenințate în iunie 2011


© U

niun

ea E

urop

eană

Sudan

Sudanul de Sud

Tanzania

Yemen

SomaliaEtiopia

Kenya

© U

niun

ea E

urop

eană

Sudan

Sudanul de Sud

Tanzania

Yemen

SomaliaEtiopia

Kenya


unde situația de conflict a agravat efectele secetei. într-un efort comun al statelor membre și al Comisiei, ue a mobilizat, într-o foarte scurtă perioadă de timp, un ajutor umanitar în valoare de 984 milioane eur pentru Cornul africii. până în luna octombrie, 13,3 milioane de persoane din Somalia, etiopia, Kenya și djibouti au avut nevoie de asistență de urgență. peste 950 000 de somalezi s-au refugiat peste hotare, majoritatea găsind adăpost în taberele de refugiați din dadaab, Kenya. Cu 450 000 de persoane înregistrate, dadaab a devenit cel mai mare grup de tabere de refugiați din lume. refugiații somalezi, precum și persoanele cele mai vulnerabile din zonele afectate de secetă, adică peste 5,6 milioane de persoane în total, au beneficiat de ajutor umanitar din partea ue. Contribuția ue reprezintă mai mult de o treime din asistența globală acordată acestei regiuni. de asemenea, începând cu anul 2006, ue a acordat ajutoare umanitare suplimen-tare pentru programele de prevenire și reducere a riscurilor asociate dezastrelor naturale, desfășurate în Cornul africii. Scopul este de a pregăti comunitățile să facă față mai bine impactului secetei recurente.

NotE(1) Comunicare comună – un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările

vecine [Com(2011) 303].

(2) propunere de regulament de instituire a unui instrument european de veci-nătate [Com(2011) 839].

(3) Comunicarea Comisiei – ue și regiunile sale învecinate: o abordare reînnoită în privința cooperării în domeniul transporturilor [Com(2011) 415].

(4) Comunicarea comună – un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene [Com(2011) 200].

(5) decizia de punere în aplicare a Comisiei – Sprijin pentru parteneriat, reforme și creștere favorabilă incluziunii (Spring) 2011-2012 în favoarea regiunii din vecinătatea sudică [C(2011) 6828].

(6) decizia de punere în aplicare a Comisiei privind măsura specială: facilitatea de sprijinire a societății civile în cadrul politicii de vecinătate 2011 [C(2011) 6471].

(7) grupul celor opt (g8) este un for la care participă liderii a opt dintre statele cele mai industrializate din lume și ai cărui membri sunt: Canada, franța, germania, italia, japonia, rusia, regatul unit și Statele unite.

(8) grupul celor douăzeci (g20) este alcătuit din miniștrii de finanțe și guverna-torii băncilor centrale ale unui număr de 19 țări, plus uniunea europeană

(argentina, australia, Brazilia, Canada, China, uniunea europeană, franța, germania, india, indonezia, italia, japonia, mexic, rusia, arabia Saudită, africa de Sud, Coreea de Sud, turcia, regatul unit, Statele unite ale americii).

(9) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/foraff/122911.pdf

(10) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/foraff/123923.pdf

(11) în temeiul rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al onu.

(12) propunere de regulament de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate [Com(2011) 241].

(13) Comunicarea Comisiei – Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012 [Com(2011) 666].

(14) Comunicarea Comisiei – Creșterea impactului politicii ue în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării [Com(2011) 637].

(15) propunere pentru poziția comună a ue la cel de al patrulea forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului de la Busan [Com(2011) 541].

(16) http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/regional-cooperation/water/ documents/acp_eu_water_facility_pooling_mechanism_guidelines_en.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/122911.pdf




http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/regional-cooperation/water/documents/acp_eu_water_facility_pooling_mechanism_guidelines_en.pdf

http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/regional-cooperation/water/documents/acp_eu_water_facility_pooling_mechanism_guidelines_en.pdf

Capitolul 5

Consolidarea răspunderii, a eficienței și

a transparenței în ue

raport general 2011

În contextul situației speciale cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în 2011, toate instituțiile și organismele au fost stimulate să își joace pe deplin rolul, furnizând soluții rapide. Având în vedere ritmul rapid de desfășurare a evenimentelor și de evoluție a scenariilor, instituțiile au fost puse la încercare și au răspuns provocării.

A existat o interacțiune majoră atât în cadrul instituțiilor, cât și între instituții, ceea ce a permis o examinare judicioasă a tuturor eventualelor opțiuni și soluții propuse. Instituțiile au reacționat ferm și energic având în vedere condițiile extrem de solicitante. Toate părțile interesate au susținut metoda comunitară stabilită de tratate, în ciuda a numeroase voci care susțineau o abordare interguvernamentală.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au colaborat îndeaproape și în mod eficient, cei trei președinți și Președinția asigurată prin rotație coordonându-și activitatea pentru a asigura obținerea celor mai eficiente rezultate. De asemenea, Banca Centrală Europeană a avut o prezență activă pentru a răspunde provocărilor care țin de competența sa, într-un an în care dl Jean-Claude Trichet și-a încheiat cu succes cei opt ani de activitate excepțională în fruntea acestei instituții.

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor au contribuit, cu experiența și expertiza considerabilă de care dispun în numeroase domenii, la abordarea a numeroase subiecte, inclusiv la formularea unui răspuns la criza economică și a unor propuneri pentru un nou cadru bugetar pentru 2020.

Ca întotdeauna, în vreme ce presa vorbea de reacția la criza economică, instituțiile au avut o activitate extrem de intensă. Fie că e vorba despre Ombudsman, care a gestionat plângerile referitoare la administrație, de Curtea de Conturi, care a supravegheat cheltuielile Uniunii, de simplificarea legislativă sau de introducerea unei mai mari transparențe, a fost clar că instituțiile au depus eforturi constante pentru ca Uniunea Europeană să fie mai puternică pentru cetățenii săi și pentru lumea întreagă.©

iSto

ckph

oto.

com

/Sam

i Sun

i

152 r a p o r t g e n e r a l 2 0 1 1 — C A P I t O l U l 5

activitatea instituțiilor europene și a altor organisme oficiale

Strânsa cooperare dintre Parlament, Consiliu și Comisie a fost o caracte-ristică a anului, în special în ceea ce privește aspectele economice și financiare. Fără acest nivel de angajament comun nu ar fi fost posibilă introducerea schimbărilor legislative majore pe parcursul întregului an. Banca Centrală Europeană a avut din nou un rol crucial în gestionarea crizei, având în vedere amploarea și profunzimea acesteia.

parlamentul european

2011 a fost cel de al doilea an din mandatul de cinci ani al parlamentului euro-pean. în acest an, pe lângă activitatea sa principală de colegislator, parlamentul a dezbătut multe subiecte de actualitate, de importanță europeană și mondială, acordând o atenție specială guvernanței economice și crizei financiare.

în ansamblu, în acest al doilea an, activitatea parlamentului s-a consolidat, iar subiectele înscrise pe ordinea de zi au fost extrem de variate, de la acte legisla-tive la dezbaterile tradiționale privind ultimele evoluții înregistrate în ceea ce privește subiectele de interes major pentru cetățeni (de exemplu, dezbateri pri-vind reuniunile Consiliului european, o atenție specială fiind acordată ultimelor evoluții privind guvernanța economică, și privind activitatea președințiilor Consi-liului) și la alte dezbateri pe teme de actualitate, parlamentul manifestându-și astfel dorința de a se exprima în legătură cu evenimente majore.

pe lângă cele de mai sus, au avut loc și alte dezbateri importante:

� în noiembrie, președintele Barroso a prezentat în plen programul de lucru al Comisiei 2012 (plC 2012). în cursul dezbaterilor, o serie de deputați, inclusiv din cele mai mari grupuri politice, au invitat Comisia să adopte măsuri mai ambițioase și să prezinte „idei noi”, reflectând astfel starea critică cu care se confruntă europa în prezent;

� o serie de dezbateri pe marginea unor situații controversate din statele mem-bre (legea privind mass-media și noua constituție în ungaria; aspecte referi-toare la libertatea de exprimare și discriminarea pe motive de orientare sexuală în lituania; criza deșeurilor din Campania);

� numeroase discuții pe teme de sănătate (infecțiile cu E. coli, strategia privind boala alzheimer, rezistența la antibiotice, inițiativa privind vaccinarea împo-triva tuberculozei, celulele stem din cordonul ombilical, deficitul de proteine din ue, răspunsul global al ue la Hiv/Sida);

� dezbateri periodice pe tema migrației (fluxurile de migrație și impactul lor asupra spațiului Schengen, propuneri de modificare a guvernanței Schengen, măsuri imediate de susținere a italiei și a altor state membre care se con-fruntă cu fluxuri de migrație excepționale, crearea unui program comun de relocare, sistemul de azil al ue). trebuie notat, de asemenea, că, în iunie, parlamentul a emis un aviz pozitiv privind îndeplinirea, de către Bulgaria și românia, a condițiilor de aderare la spațiul Schengen;

� printre punctele importante de pe ordinea de zi s-au numărat și aspectele legate de energie, în special ca urmare a dezastrului de la fukushima. în consecință, au avut loc mai multe dezbateri aprinse pe tema energiei nucleare (situația din japonia, învățămintele care trebuie trase în urma evenimentelor din japonia, securitatea nucleară la 25 de ani de la accidentul de la Cernobâl, teste de rezistență pentru centralele nucleare din ue);

153C o n S o l i d a r e a r ă S p u n d e r i i , a e f i C i e n ț e i ș i a t r a n S p a r e n ț e i î n u e

� un număr foarte semnificativ de dezbateri referitoare la aspecte legate de politica externă, cum ar fi: „primăvara arabă”, procesul de pace din orientul mijlociu, situația în diferite „zone fierbinți” (rusia, Belarus, iran, Sudan, regiunea Sahel), precum și abordarea unor probleme structurale pe termen mai lung (ue ca actor mondial în organizațiile multilaterale, dezvoltarea politicii de secu-ritate și de apărare comune în conformitate cu tratatul de la lisabona, raportul anual privind politica externă și de securitate comună, raportul anual privind drepturile omului, revizuirea politicii europene de vecinătate). în luna noiembrie, parlamentul european a aprobat aderarea Croației la uniunea europeană;

� au avut loc și discuții – bazate pe rapoartele din proprie inițiativă sau pe întrebări cu solicitare de răspuns oral – privind „aspecte strategice” de interes major: strategia ue privind incluziunea romilor, mobilitatea lucrătorilor în cadrul ue, viitorul sistemelor de pensii, testele de rezistență a sectorului bancar din ue, punerea în aplicare a directivei privind serviciile, modernizarea proceduri-lor de achiziții publice, cadrul ue de combatere a violenței împotriva femeilor, funcționarea mandatului european de arestare, Strategia pentru regiunea dunării, un spațiu european unic al transporturilor, securitatea aeronautică și scanerele de securitate, răspunsul ue în caz de dezastre – protecția civilă și asistența umanitară, Conferința de la durban privind schimbările climatice, lupta împotriva corupției, finanțarea cercetării și a inovării de către ue, viitorul fondului european de ajustare la globalizare, strategia ue privind materiile prime și politica industrială a ue în epoca globalizării. în unele cazuri, par-lamentul a adoptat o poziție cu privire la astfel de chestiuni fără dezbateri (protecția datelor cu caracter personal în ue, guvernanța corporativă în instituțiile financiare, banda largă europeană – o investiție într-o creștere impulsionată de progresele din domeniul digital, prioritățile de infrastructură energetică pentru 2020 și după această dată) sau cu „dezbateri limitate” (așa-numita procedură a prezentării succinte – gestionarea epidemiei de gripă H1n1, agricultura ca sector strategic în contextul securității alimentare, reducerea inegalităților în materie de sănătate, serviciile sociale de interes general, rolul agențiilor de rating, guvernanța economică mondială, strategia ue de combatere a terorismului, mecanismele alternative de soluționare a litigiilor, jocurile de noroc online);

� au avut loc, de asemenea, dezbateri pe teme legate de strategia europa 2020 pentru creștere și locuri de muncă și dezbateri separate referitoare la strategia și orientările privind ocuparea forței de muncă (în februarie), la piața unică (în aprilie) și la învățămintele ce trebuie trase din primul semestru european (în octombrie). în plus, au avut loc o serie de dezbateri „sectoriale”, referitoare atât la viitorul principalelor domenii politice, cum ar fi politica agricolă comună, politica de coeziune și politica comercială a ue, cât și la diverse inițiative emblematice și sectoare strategice legate de strategia europa 2020. printre aceste discuții s-au numărat și cele legate de „tineretul în mișcare”, „învățarea în primii ani de viață”, „Cooperarea în domeniul educației și formării profesio-nale”, „agenda pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, „platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale” și „uniunea inovării”.

în ceea ce privește comisiile parlamentare, atât cea privind criza financiară, cât și cea privind următorul cadru financiar multianual – și-au încheiat activitatea și au prezentat în plen contribuții foarte importante, pentru a exprima poziția parla-mentului în ceea ce privește anumite aspecte de actualitate orientate spre viitor.

Conferința extraordinară a președinților grupurilor politice din Parlamentul European, 11 mai 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


în ceea ce privește chestiunile organizaționale, la sesiunea din decembrie au participat 17 (din cei 18) noi deputați în parlamentul european, întrucât procesul de ratificare referitor la modificarea compoziției parlamentului conform tratatului de la lisabona s-a încheiat. în ceea ce privește personalul, parlamentul a ales, în cursul anului, doi noi vicepreședinți în luna iulie, și anume dl Chichester (eCr/uK) și dna podimata (S & d/el), care i-au înlocuit pe dl lambrinidis (S & d/el), numit în funcția de ministru al afacerilor externe al greciei, și pe dna Koch-mehrin (alde/de), care a demisionat din funcție. în plus, parlamentul european a emis un aviz pozitiv privind numirea noului președinte al Băncii Centrale europene. de asemenea, a aprobat numirea celor trei candidați în funcțiile de președinți ai autorităților europene de supraveghere financiară și a celor opt noi membri ai Curții de Conturi. a avut loc, de asemenea, o discuție separată privind procedura de selecție a directorului general al fondului monetar internațional, în care s-a pus accentul în special pe modalitatea de garantare a celei mai bune reprezentări externe a zonei euro.

în ceea ce privește aspectele bugetare, s-au organizat mai multe dezbateri pri-vind bugetul 2012, atât în ceea ce privește principiile de bază, cât și conținutul efectiv al acestuia. în cele din urmă, bugetul a fost declarat aprobat în a doua perioadă de sesiune din luna noiembrie, iar în decembrie a fost aprobat un acord adițional privind nevoile de finanțare suplimentare pentru proiectul iter. Cu această ocazie, parlamentul a precizat că va accepta și va asigura finanțarea suplimen-tară (pentru 2013) doar în cazul în care Consiliul va respecta condițiile acordului încheiat. mai mult, președintele Comisiei a prezentat atât Conferinței președinților, cât și în sesiune plenară propunerile Comisiei privind viitorul cadru financiar multianual 2014-2020.

Reînnoirea europeană – discursul privind starea Uniunii în 2011

în luna septembrie, președintele Comisiei europene, josé manuel Barroso, și-a prezentat în fața parlamentului european cel de al doilea discurs privind starea uniunii (1). președintele a afirmat că europa se confruntă cu cea mai mare provocare din istoria uniunii și a precizat cum putem depăși această situație, în special prin:

� construirea unei uniuni a stabilității și a responsabilității;

� construirea unei uniuni a creșterii și a solidarității;

� asigurarea unei exprimări eficiente a poziției ue pe scena mondială.

acest discurs și dezbaterile care au urmat au stârnit un viu interes în rândul deputaților, ale căror intervenții au fost interesante și animate. marea majo-ritate a deputaților, indiferent de culoarea politică, au apreciat tonul extrem de hotărât al discursului președintelui. toți cei care împărtășesc viziunea președintelui i-au transmis acestuia un mesaj prin care îl încurajau să adopte rapid acțiuni și să transforme angajamentele în fapte. în numeroase intervenții s-a pus un accent deosebit pe faptul că este foarte important să se recâștige încrederea cetățenilor, în special a tinerilor, întrucât criza politico-economică este inerent legată și de faptul că asistăm la o scădere a sprijinului public și a înțelegerii principiilor de bază ale uniunii europene.

José Manuel Barroso, președintele Comisiei

Europene, se adresează sesiunii plenare

a Parlamentului European în cursul dezbaterii cu

privire la situația Uniunii. Strasbourg,

28 septembrie 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


președintele Buzek și-a încheiat mandatul la 31 decembrie 2011 (noul președinte va fi ales la 17 ianuarie 2012). prin urmare, la sesiunea din luna decembrie, acesta a ținut un discurs de bun-rămas în care le reamintește deputaților că nicio instituție nu a existat dintotdeauna și că o consolidare a ue reprezintă o investiție zilnică în viitorul nostru comun. președintele aflat la sfârșit de mandat a reamintit intrarea în vigoare a tratatului de la lisa-bona și și-a exprimat bucuria față de progresele pe care le-a generat acesta la nivelul democrației europene și al competențelor parlamentului european, declarând că „astăzi suntem parlamentul ce ne-am dorit mereu să fim, adică un colegislator cu puteri depline într-un sistem bicameral”. președintele a vorbit cu mândrie despre modul în care parlamentul și-a valorificat noile prerogative (de exemplu, îmbunătățirea rezultatelor obținute în ceea ce privește „pachetul de șase” sau „acordul Swift”) și a fost încântat să constate că relațiile interinstituționale s-au îmbunătățit și s-au consolidat (subliniind îmbunătățirea acordului-cadru cu Comisia, intensificarea interacțiunii cu președintele Comisiei, audierile ambasadorilor ue, dialogul permanent cu înaltul reprezentant/vicepreședinte al Comisiei și cu președintele Consiliului european).

în ceea ce privește controlul bugetar, parlamentul a acordat Comisiei, cu o mare majoritate de voturi, descărcarea de gestiune pentru conturile din 2009. Cu toate acestea, parlamentul și-a amânat votul în privința conturilor Consiliului, unii deputați punând chiar sub semnul întrebării aplicarea acordului (privind condițiile de lucru) dintre cele două instituții. descărcarea de gestiune în ceea ce privește agenția europeană pentru medicamente și Colegiul european de poliție a fost, de asemenea, amânată, dar acordată ulterior, spre deosebire de descărcarea de gestiune în cazul Consiliului, care a fost în cele din urmă respinsă în luna octombrie.

în domeniul instituțional, parlamentul s-a confruntat cu acuzații de lobby necorespunzător în privința depunerii amendamentelor. parlamentul a reacționat prompt și a fost redactat un nou cod de conduită pentru deputați, care, după ce a fost aprobat de către Comisia pentru afaceri constituționale și în plen, a fost anexat la regulamentul de procedură al parlamentului.

Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European, își ține discursul de bun-rămas în decembrie în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg

© U

niun

ea E

urop

eană


în același context, a fost creat și lansat în luna iunie un nou registru comun de transparență parlament-Comisie pentru grupurile de interese. Situația a cunos-cut o evoluție interesantă, Consiliul declarând, de asemenea, că este dispus să examineze modalitățile de înscriere în registru (a se vedea secțiunea privind transparența de la sfârșitul prezentului capitol).

tot în domeniul instituțional, parlamentul a început să ia în calcul modificarea actului privind alegerea deputaților în parlamentul european. dezbaterea în plen, care a avut loc în luna iulie, a arătat, totuși, că există divergențe puternice atât între grupurile politice, cât și în cadrul aceluiași grup, cu privire la principala pro-punere de instituire a unei „liste transnaționale” pentru unele locuri. în consecință, proiectul de raport a fost retrimis spre analiză comisiei responsabile.

în același context, a fost adoptat un raport privind normele referitoare la partidele politice existente la nivel european și la finanțarea acestora, în care parlamentul european a solicitat Comisiei să adopte un veritabil statut al partidelor politice la nivel european și al fundațiilor afiliate acestora.

în plus, parlamentul european a discutat și despre aplicarea principiului subsidiarității după tratatul de la lisabona, acordând o atenție specială avize-lor prezentate de parlamentele naționale și implicării Comitetului regiunilor.

au avut loc, de asemenea, mai multe „dezbateri instituționale anuale”, dintre care una axată în special pe o mai bună legiferare, în care s-a înregistrat o tendință generală, și anume solicitarea, de către deputați, a unei mai mari transparențe. în plus, au fost, de asemenea, examinate raportul anual al ombudsmanului și raportul privind deliberările Comisiei pentru petiții, un accent puternic fiind pus pe punerea în aplicare a legislației de mediu, precum și pe Carta drepturilor funda-mentale, în cadrul ultimei dezbateri.

în ceea ce privește relațiile interinstituționale, Consiliul a decis să înceapă negocieri bilaterale cu parlamentul cu privire la un număr limitat de probleme instituționale, printre care tabelele de corespondență legislative, participarea parlamentului la negocierile internaționale și accesul parlamentului la docu-mentele confidențiale. ultimele două chestiuni s-au dovedit a fi destul de dificil de rezolvat: tabelele de corespondență au făcut obiectul unui acord aprobat în luna octombrie, după lungi negocieri atât la nivel tehnic, cât și politic, în timp ce discuțiile privind accesul la documentele confidențiale au rămas nefinalizate în 2011.

merită menționat faptul că parlamentul a adoptat un calendar al ședințelor pentru 2012 și 2013 încă din luna martie 2011, pentru a identifica cu mult timp înainte activitățile pe care urmează să le desfășoare, în special sesiunile ple-nare, astfel încât celelalte instituții să își poată programa propriile activități în consecință, asigurând, în același timp, cea mai eficientă participare la activitatea parlamentului. Cu toate acestea, autoritățile franceze au prezentat o acțiune la Curtea de justiție, prin care se opun sugestiei de împărțire a săptămânii cores-punzătoare celei de a doua perioade de sesiune din luna octombrie în două sesiuni separate, a câte două zile fiecare.

Criza economicăpe măsură ce criza datoriei suverane devenea tot mai prezentă, în parlament au avut loc dezbateri periodice în care se evalua situația, se încerca identificarea unor soluții și adesea se criticau cu fermitate șefii de stat sau de guvern pentru presupusa incapacitate de a stabili un acord global și de durată. de-a lungul acestor dezbateri, liderii principalelor grupuri politice din parlament au solicitat în mod repetat asigurarea unei „dimensiuni parlamentare” a controlului democratic pentru noile structuri și soluții avute în vedere și au prezentat argumente în favoarea întemeierii oricărei noi măsuri pe dispozițiile tratatelor actuale.

Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European, părăsind tribuna după ce

s-a adresat Camerei

© U

niun

ea E

urop

eană


parlamentul european a adoptat o poziție similară privind semestrul european, introdus recent. în raportul său pe această temă, parlamentul a solicitat ca analiza anuală a creșterii să fie transformată în „orientări anuale privind creșterea durabilă” și a invitat Comisia să își prezinte recomandările în fața par-lamentului european la momentul potrivit. mai mult, în raport se solicita, de asemenea, comisarilor responsabili cu semestrul european să dezbată orientările anuale privind creșterea durabilă cu comisiile relevante ale parlamentului și se solicita Consiliului european să îl invite pe președintele parlamentului european la discuții pe tema semestrului european.

legislațieau fost aprobate mai multe propuneri legislative importante care reflectă și consfințesc compromisurile la care s-a ajuns cu Consiliul (de exemplu: „pachetul de șase” privind guvernanța economică; drepturile consumatorilor; informațiile referitoare la produsele alimentare pentru consumatori; asistența medicală trans-frontalieră; „eurovigneta”; modificarea mandatului frontex; ordinul european de protecție; permisul unic de ședere și de muncă; marca patrimoniului european). extrem de important este faptul că, în februarie, parlamentul a aprobat lansarea unei cooperări consolidate în domeniul brevetelor ue. trebuie notat, de aseme-nea, că, în decembrie, parlamentul a votat împotriva prelungirii temporare a acordului de parteneriat în domeniul pescuitului între ue și maroc, acesta fiind un mijloc de a solicita Comisiei să prezinte o propunere revizuită. parlamentul a adoptat, în anumite cazuri, o „nouă abordare”, adoptând o poziție privind substanța unei propuneri a Comisiei, dar neacordând votul său final pentru rezoluțiile legislative, astfel încât să permită continuarea negocierilor cu Consi-liul în vederea încheierii de acorduri în primă lectură. așa s-a întâmplat în cazul celui mai important pachet legislativ din prima jumătate a anului, pachetul privind guvernanța economică („pachetul de șase”), care a prilejuit o interacțiune politică reală, atât în cadrul parlamentului, cât și în relațiile cu Consiliul.

în cadrul codeciziei, procedura de conciliere dintre parlament și Consiliu privind subiectul sensibil al „alimentelor noi” s-a soldat cu un eșec (fapt recunoscut în cadrul unei dezbateri recapitulative care avut loc în plen în luna mai), în timp ce în privința unui alt subiect controversat – „drepturile călătorilor în transportul cu autobuzul și cu autocarul” – s-a ajuns la un acord, aprobat de către parlament în „a treia lectură”, în luna februarie. în mod similar, după lungi negocieri, acordul final la care s-a ajuns în cadrul procedurii de conciliere cu privire la „instrumentele de finanțare externă” a fost aprobat de parlament în luna noiembrie.

întrebări parlamentareîntrebările parlamentare sunt un element fundamental al puterii de control a parlamentului. în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 230 din tfue, „Comisia răspunde oral sau în scris la întrebările pe care i le adresează parla-mentul european sau membrii acestuia.”

Comisia răspunde tuturor întrebărilor trimise de parlament, într-un mod cât mai complet și mai exact posibil. de la un an la altul s-a observat o creștere semnifi-cativă a numărului de întrebări scrise și această tendință a continuat și în 2011 (numărul total al întrebărilor fiind de 12 067 în acest an).

parlamentul a finalizat lucrările grupului său de lucru privind atractivitatea ședinței plenare, care a însemnat o nouă încercare de a raționaliza activitatea sesiunilor plenare și a comisiilor și de a o face mai atractivă atât pentru deputați, cât și pentru public. nu au fost încă efectuate modificări semnificative. Cu toate acestea, în luna septembrie a fost introdus, pentru o perioadă de probă de șase luni, un nou format pentru timpul afectat întrebărilor adresate Comisiei, prin care se formează „grupuri” de comisari ale căror portofolii sunt legate de tema prede-finită a fiecărei sesiuni. în limitele acestui subiect, deputații sunt liberi să adreseze întrebări în mod spontan („procedura de intervenție la cerere” – catch-the-eye procedure). printre subiectele discutate în acest an se numără: noi „forme de muncă”, comerțul și relațiile cu țările terțe, punerea în aplicare a actului privind piața unică și reforma politicii de coeziune și a politicii agricole comune.


Consiliul european

în cel de al doilea an de existență ca instituție de sine stătătoare, Consiliul euro-pean a fost extrem de activ, cu decizii îndrăznețe ca răspuns la evoluția rapidă a evenimentelor europene și internaționale. Sub președinția dlui Herman van rom-puy, Consiliul european s-a reunit de șapte ori pe parcursul anului 2011, în sesiuni oficiale și extraordinare. în plus, au avut loc trei reuniuni ale celor 17 șefi de stat sau de guvern ai statelor membre din zona euro. aceste „Summituri euro” au fost, de asemenea, prezidate de dl van rompuy, care va prezida aceste reuniuni până în mai 2012, când Consiliul european va alege un președinte al „Summiturilor euro”.

reuniunile Consiliului european au fost pregătite de către președintele acestuia, în cooperare cu Consiliul afaceri generale și cu președintele Comisiei. Schimburi de opinii cu parlamentul european au fost asigurate prin vizite regulate efectuate de președintele van rompuy, care a prezentat discuțiile și deciziile Consiliului european. mai mult, președintele parlamentului european, jerzy Buzek, s-a adre-sat Consiliului european de mai multe ori.

Consolidarea guvernanței economice a ue și abordarea crizei datoriilor suverane au ocupat o poziție foarte importantă pe ordinea de zi a Consiliului european în 2011. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au încheiat prima fază a semestrului european și au convenit asupra priorităților legate de reformele structurale și de consolidarea fiscală. pentru a transforma fondul european de stabilitate finan-ciară într-un instrument permanent, Consiliul european a adoptat o decizie de modificare a tratatului privind funcționarea uniunii europene, care este în curs de ratificare de către statele membre. în plus, cei 27 de șefi de stat sau de guvern l-au numit pe dl mario draghi în funcția de președinte al Băncii Centrale euro-pene. în urma reuniunii Consiliului european din 9 decembrie, a fost semnat tratatul de aderare cu Croația. Cu condiția încheierii procedurilor de ratificare, Croația va deveni cel de al 28-lea membru al uniunii la 1 iulie 2013.

Prim-ministrul Poloniei Tusk, alături de președinții

Van Rompuy și Barroso, se adresează presei după

Consiliul European din decembrie

© U

niun

ea E

urop

eană


Consiliul

pe lângă adoptarea de acte legislative, consolidarea politicii externe și de securi-tate comune, încheierea de acorduri internaționale și discutarea bugetului ue, Consiliul s-a concentrat, în 2011, pe coordonarea politicilor economice ale state-lor membre, în special în materie de guvernanță economică.

în 2011, președinția prin rotație a Consiliului a fost asigurată de ungaria în primul semestru și de polonia în cel de al doilea semestru. deviza președinției ungare a fost „o europă puternică, cu o dimensiune umană”. Cele trei priorități ale președinției poloneze au fost: „integrarea europeană ca sursă de creștere”, „o europă sigură” și „o europă care beneficiază de pe urma deschiderii”. pe par-cursul acestor două președinții, Consiliul s-a reunit în nouă din cele zece formațiuni ale sale (Consiliul afaceri generale; Consiliul afaceri economice și financiare; Consiliul justiție și afaceri interne; Consiliul ocuparea forței de muncă, politică Socială, Sănătate și Consumatori; Consiliul Competitivitate (piața internă, indus-trie, cercetare și spațiu); Consiliul transporturi, telecomunicații și energie; Consiliul agricultură și pescuit; Consiliul mediu; și Consiliul educație, tineret, Cultură și Sport). Sub președinția înaltului reprezentant al uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliul s-a reunit în altă formațiune: Consiliul afaceri externe.

Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, participăla o conferință cu privire la bugetul UE la 20 octombrie 2011

ordinea de zi a diverselor formațiuni ale Consiliului a reflectat o mare varietate de propuneri și dezbateri legislative. punctele importante de pe ordinea de zi au vizat, într-o mare măsură, evenimentele marcante care au avut loc în europa și în întreaga lume și în privința cărora ue trebuia să formuleze un răspuns (încetinirea economică globală, criza datoriilor în zona euro, primăvara arabă, securitatea energetică și accidentul nuclear din japonia, migrația și spațiul Schengen).

Pál Schmitt, președintele Ungariei, se adresează unei sesiuni plenare în cursul unei vizite oficiale la Parlamentul European la Strasbourg

© U

niun

ea E

urop

eană

© U

niun

ea E

urop

eană

© U

niun

ea E

urop

eană

© U

niun

ea E

urop

eană


Comisia

în cursul acestui an, Comisia și-a concentrat o mare parte din eforturi asupra găsirii unor soluții la criza economică și financiară care afectează uniunea europeană, în special cele 17 state membre din zona euro. Comisia și-a folosit dreptul de inițiativă pentru a stabili cadrul dezbaterilor și pentru a propune soluții legislative și de altă natură cu privire la problemele abordate. Comisia a avut un rol central în ceea ce privește primul semestru european, întrucât a coordonat politicile naționale de reformă macroeconomică, bugetară și structu-rală. Comisia a valorificat la maximum libertatea de acțiune oferită de actualul tratat și a propus măsuri puternice pentru sprijinirea uniunii economice și mone-tare. pe lângă alte inițiative pe tot parcursul anului, Comisia a propus și două noi regulamente – ambițioase – care vizează consolidarea supravegherii economice și bugetare în zona euro. documentul strategic al Comisiei privind obligațiunile de stabilitate – o inițiativă extrem de contestată – analizează potențialele beneficii ale obligațiunilor emise în comun asupra stabilității financiare și condițiile prea-labile ale eventualei introduceri a acestora.

Comisia a depus în continuare toate eforturile în vederea unei adevărate uniuni economice, printr-o convergență sporită. Cu toate acestea, instituția și-a concen-trat activitatea pe asigurarea coerenței între zona euro și cele 27 de state membre, în special pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică. în luna octombrie, președintele Barroso l-a numit pe comisarul rehn vicepreședinte al Comisiei responsabil cu afacerile economice și monetare și cu moneda euro. Scopul acestei numiri a fost asigurarea independenței, a obiectivității și a eficienței în exercitarea responsabilității Comisiei în ceea ce privește coordonarea, supra-vegherea și aplicarea în domeniul guvernanței economice din ue și din zona euro în mod special.

pe lângă o întreagă serie de inițiative politice, Comisia a prezentat obiectivele strategiei europa 2020 pentru creștere economică. acest lucru s-a dovedit a fi cu atât mai important în condițiile creșterii tot mai evidente a presiunilor interne și externe în ceea ce privește perspectivele de creștere. prin intermediul programu-lui său anual de lucru, Comisia stabilește un echilibru între necesitatea abordării imediate a crizei și necesitatea continuării reformei pe termen lung.

în ceea ce privește relațiile interinstituționale, noul acord-cadru dintre Comisie și parlament a fost pus în aplicare fără probleme în cursul anului. dialogul perma-nent cu parlamentul cu privire la programul de lucru al Comisiei, inclusiv un schimb de opinii special atât cu Conferința președinților de comisii, cât și cu Conferința președinților, asigură îmbunătățirea metodelor de lucru și a transparenței între cele două instituții.

în conformitate cu obiectivul anunțat de președintele Barroso în „orientările politice pentru viitoarea Comisie”, Comisia a adoptat o versiune revizuită a Codului de conduită al comisarilor, care vizează consolidarea și clarificarea multora dintre dispozițiile acestuia. datorită îmbunătățirilor decise de către Comisie (în domenii cum ar fi activitățile politice ale comisarilor, activitățile desfășurate după încheierea mandatului, domeniul de aplicare al declarațiilor de interese ale comisarilor, cadourile și ospitalitatea etc.), Codul de conduită al comisarilor îndeplinește acum cele mai înalte standarde la nivel internațional.

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei

responsabil cu relațiile interinstituționale și

administrația, la Ziua porților deschise

a instituțiilor europene, în mai 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


Curtea de Justiție a uniunii europene

Curtea de justiție și tribunalul au emis hotărâri importante și au tratat cazuri importante, care au repercusiuni asupra multor drepturi și activități ale ue.

Iată câteva hotărâri istorice în diferite domenii de politică:

� politica socială: Curtea de justiție a considerat că acordarea unei pensii suplimentare mai mici în cazul unui parteneriat civil decât în cazul unei căsătorii poate constitui o discriminare pe motive de orientare sexuală (2). Curtea a hotărât, de asemenea, că luarea în calcul a sexului persoanei asigurate ca factor de risc în contractele de asigurare constituie discriminare (3).

� fiscalitate: Curtea de justiție a hotărât că introducerea în legislația românească a taxei de poluare percepute pentru prima înmatriculare în românia a autovehiculelor de mâna a doua importate, dar nu și în cazul autovehiculelor de mâna a doua de pe piața națională, este contrară dreptului ue (4).

� proprietatea intelectuală și comercială:

― apropierea legislațiilor: Curtea de justiție a hotărât că dreptul ue se opune adoptării unei injoncțiuni de către instanțele naționale, prin care acestea impun unui furnizor de servicii de internet să instaleze un sistem de filtrare pentru a preveni descărcarea ilegală de fișiere. o astfel de injoncțiune nu respectă interdicția de a impune unui astfel de furnizor o obligație de monitorizare generală și nici cerința de a găsi un echilibru între, pe de o parte, dreptul de proprietate intelectuală, și, pe de altă parte, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi sau de a comunica informații (5). de asemenea, Curtea a stabilit că statele membre care au introdus o excepție privind copia privată sunt obligate să asigure perceperea efectivă a compensației echita-bile în vederea despăgubirii autorilor (6).

― libertatea de a presta servicii: de asemenea, Curtea a stabilit că remunerația care trebuie plătită autorilor în cazul împrumuturilor publice nu poate fi calculată exclusiv în funcție de numărul de per-soane care beneficiază de împrumut (7). Curtea de justiție a oferit o clarificare privind răspunderea societăților care își desfășoară activi-tatea online în ceea ce privește încălcările comise de către utilizatori în privința anumitor mărci (8).

Audiere la Curtea de Justiție – camera de cinci judecători

© U

niun

ea E

urop

eană


� aspecte instituționale: Curtea de justiție a hotărât că proiectul de acord privind crearea unui tribunal pentru brevete europene și comunitare nu este compatibil cu legislația uniunii europene (9). Curtea a susținut, de asemenea, că o interdicție împotriva contrafacerii, emisă de o instanță națională sesizată numai în calitate de instanță competentă în domeniul mărcilor comunitare, se extinde, în general, la întreg teritoriul uniunii europene (10).

Curtea a stabilit, de asemenea, domeniul de aplicare al noțiunii de „risc serios pentru unitatea sau coerența dreptului uniunii”, prevăzută la arti-colul 62 din regulamentul său de procedură (11).

în ceea ce privește normele aplicate instituțiilor, Curtea de justiție a anulat parțial hotărârea tribunalului și deciziile Comisiei prin care se refuza accesul la unele dintre documentele sale interne privind o proce-dură de concentrare încheiată (12). tribunalul a stabilit condițiile în care se poate refuza accesul la documente emise de un stat membru și care se află în posesia Comisiei. Curtea a stabilit, de asemenea, condițiile în care, în cadrul regulamentului (Ce) nr. 1049/2001, se poate refuza accesul părților terțe la documente emise de statele membre și care se află în posesia Comisiei (13).

Curtea de justiție a clarificat, de asemenea, cât timp se vor aplica dispozițiile tratatului CeCo după expirarea acestui tratat (14).

� drepturi fundamentale:

― Curtea de justiție a considerat că legislația uniunii europene, în special dispozițiile privind cetățenia uniunii, trebuie interpretate în sensul că aceasta nu împiedică un stat membru să refuze unui resortisant al unei țări terțe să își stabilească reședința pe teritoriul său în cazul în care resortisantul țării terțe care dorește să locuiască împreună cu un membru al familiei sale care este cetățean al uniunii cu reședința în statul membru a cărui naționalitate o are și care nu și-a exercitat niciodată dreptul la liberă circulație, cu condiția ca un astfel de refuz să nu conducă, pentru cetățeanul uniunii în cauză, la anularea posibilității de a beneficia în mod real de drepturile confe-rite de statutul său de cetățean al uniunii, aspect pe care trebuie să îl verifice instanța de trimitere. această hotărâre a clarificat domeniul de aplicare al hotărârii Curții în cauza C-34/09, ruiz zambrano (15).

― Bundesgerichtshof (Curtea federală de justiție, germania) și tribunal de grande instance de paris (tribunalul regional paris, franța) au cerut Curții de justiție să clarifice în ce măsură principiile regulamentului de la Bruxelles (16) se aplică și în cazul încălcării drepturilor referi-toare la personalitate prin conținutul postat online pe un site internet. persoanele ale căror drepturi legate de personalitate au fost încălcate prin intermediul internetului pot sesiza instanțele din statul membru în care locuiesc pentru orice prejudiciu suferit. Cu toate acestea, operatorul unui site internet care face obiectul directivei privind comerțul electronic nu poate fi supus, în acel stat, unor cerințe mai stricte decât cele prevăzute de legislația statului membru în care acesta este stabilit (17).


― în hotărârea sa în cauza test-achats din 1 martie 2011 (18), Curtea de justiție a stabilit că, până la 21 decembrie 2012, companiile de asigurare trebuie să trateze clienții individuali de sex masculin și feminin în condiții egale în ceea ce privește primele de asigurare și beneficiile. în prezent, un conducător auto vigilent de sex masculin plătește mai mult pentru asigurarea auto doar pentru că este bărbat. în temeiul acestei hotărâri, asigurătorii nu vor mai putea utiliza sexul ca un factor de risc determinant pentru a justifica diferențele în ceea ce privește primele individuale, deși hotărârea nu afectează utiliza-rea altor factori de risc, iar prețul va reflecta în continuare riscul. Sexul este un factor determinant de evaluare a riscului pentru cel puțin trei mari categorii de produse: asigurări auto, asigurări de viață/anuități și asigurări private de sănătate. la 22 decembrie, Comisia a adoptat orientări pentru a ajuta sectorul asigurărilor să pună în aplicare prețuri unisex, după ce Curtea de justiție a uniunii europene a hotărât că primele diferite pentru bărbați și femei constituie o discriminare pe bază de sex.

� Concurență: tribunalul a hotărât că finanțarea publică a infrastructurii aeroportuare în scopul dezvoltării unei activități economice poate fi considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 din tfue (19).

� mediu: Curtea de justiție a hotărât că are competența de a interpreta dispozițiile Convenției de la aarhus, cu toate că articolul 9 alineatul (3) din această convenție nu are efect direct (20).

Banca Centrală europeană

pe fondul unor riscuri tot mai mari în ceea ce privește stabilitatea prețurilor, Consiliul guvernatorilor BCe a mărit ratele dobânzilor de referință cu 0,25 % la 7 aprilie și cu 0,25 % la 7 iulie 2011. la 3 noiembrie 2011 și apoi la 8 decembrie 2011, Consiliul guvernatorilor a redus ratele dobânzii cu 0,25 %, întrucât riscurile de evoluție economică negativă a zonei euro au început să se materializeze, în timp ce previziunile pentru 2012 arătau o tendință de continuare a scăderii ratei inflației, până la mai puțin de 2 %.

în ceea ce privește măsurile atipice de politică monetară menite să restabilească buna funcționare a mecanismului de transmitere a politicii monetare, BCe,

� cu privire la modul de alocare a operațiunilor sale:

― a continuat să furnizeze numeroase lichidități sectorului bancar, prin procedurile fixed rate full allotment (frfa) (furnizarea tuturor lichidităților solicitate de bănci) pentru toate operațiunile de refinanțare (cel puțin) până în vara anului 2012;

Mario Draghi, noul președinte al Băncii Centrale Europene, însoțit de Vítor Constâncio, vicepreședinte, la prima sa conferință de presă după reuniunea Consiliului director al BCE în luna noiembrie la Frankfurt

© U

niun

ea E

urop

eană


� cu privire la scadența operațiunilor sale, a decis:

― să își continue operațiunile de refinanțare cu termen special (frfa), cu o scadență de o perioadă de aplicare (cel puțin) până în vara anului 2012;

― să desfășoare o nouă operațiune de refinanțare pe termen mai lung (ltro) care să furnizeze lichidități (frfa), cu o scadență de aproximativ șase luni în august 2011;

― să efectueze trei operațiuni de refinanțare pe termen mai lung, menite de asemenea să furnizeze lichidități, una cu o scadență de aproximativ 12 luni, efectuată în octombrie 2011, iar celelalte două cu scadență de 36 de luni și cu opțiune de rambursare anticipată după un an, prevăzute pentru decembrie 2011, respectiv februarie 2012;

� cu privire la furnizarea de lichidități în valută, a decis:

― să își continue operațiunile de furnizare de lichidități în uSd, cu scadență de aproximativ o săptămână și trei luni, printr-o prelungire coordonată până la 1 februarie 2013 a acordurilor swap privind lichiditățile încheiate cu federal reserve;

― să reducă prețul operațiunilor de furnizare de lichidități cu 50 de puncte de bază (ajungând astfel la nivelul swapului pe rata dobânzii overnight + 50 de puncte de bază);

― să își prelungească swapul cu Bank of england;

― ca măsură de urgență, să creeze linii temporare de schimb bilateral reciproc între BCe și cinci alte bănci centrale (din Canada, elveția, japonia, regatul unit și Sua);

� a decis să pună în aplicare, în mod activ, programul său privind piețele titluri-lor de valoare (Smp), care a crescut de la 73,5 miliarde eur la sfârșitul anului 2010 la 211 miliarde eur la 19 decembrie 2011;

� a hotărât să lanseze un nou program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBpp2), cu o valoare prevăzută la 40 miliarde eur, care ar urma să fie lansat în noiembrie 2011 și finalizat până la sfârșitul lunii octombrie 2012;

� și a decis:

― să suspende, pentru moment, operațiunile de reglaj efectuate în ultima zi a fiecărei perioade de aplicare;

― să reducă rata rezervelor minime obligatorii de la 2 % la 1 %; și

― să mărească disponibilitatea garanțiilor, prin: (i) reducerea pragului de rating pentru anumite titluri garantate cu active (aBS); și (ii) prin autorizarea băncilor centrale naționale (BCn), ca o soluție temporară, să accepte ca garanție suplimentară creanțe private performante (adică împrumuturi bancare) care îndeplinesc criteriile de eligibilitate specifice.


mandatul dlui trichet s-a încheiat

în timpul mandatului domnului trichet (1 noiembrie 2003-31 octombrie 2011), au avut loc schimbări instituționale importante, printre care: (i) extinderea ue de la 15 la 27 de țări și a zonei euro de la 12 la 17 state membre participante; (ii) intrarea în vigoare a tratatului de la lisabona în 2009, prin care BCe a devenit pentru prima dată una dintre instituțiile europene; (iii) crearea unui nou cadru financiar de supraveghere în ue; și (iv) consolidarea guvernanței ue și a zonei euro. de asemenea, dl trichet a contribuit activ la formularea de reflecții globale privind mecanismele de gestionare a crizei din zona euro, care au căpă-tat atât de multă importanță în ultimii ani.

în cursul mandatului domnului trichet, BCe și-a îndeplinit în continuare misi-unea de a asigura stabilitatea prețurilor, definită ca „o rată a inflației mai mică, dar aproape de 2 %”, rata medie anuală a inflației situându-se foarte aproape de 2 % în primii 12 ani de existență a monedei euro, în ciuda fluctuațiilor importante ale inflației din cauza unor fluctuații macroeconomice semnificative în perioada respectivă, de exemplu creșterea puternică a prețurilor la petrol și la produsele de bază sau recenta criză financiară.

Capacitatea de gestionare a dlui trichet în această perioadă de criză s-a dovedit a fi esențială în orientarea pozițiilor și a deciziilor Consiliului guverna-torilor, printre care se numără o serie de măsuri de politică monetară atipice, puse în aplicare începând din august 2007.

în urma instituirii noului cadru ue pentru supravegherea financiară, dl trichet a fost numit primul președinte al Comitetului european pentru risc sistemic, înființat în decembrie 2010, care acționează ca un organism al ue indepen-dent, responsabil cu monitorizarea macroprudențială a sistemului financiar al ue. Credibilitatea și autoritatea BCe, consolidate în permanență sub președinția dlui trichet, au jucat un rol important în efectuarea acestei alegeri.

pentru rolul decisiv asumat pe parcursul crizei financiare, în plină desfășurare în momentul plecării sale de la BCe, în octombrie 2011, și pentru contribuția sa generală la integrarea europeană, dlui trichet i s-au acordat premii prestigioase, printre care omul anului (2007), Bancherul anului (2008) și premiul Charlemagne (2011). Cu ocazia decernării premiului Charlemagne, la aachen, dl trichet a declarat:

„în această uniune din viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat ar fi oare prea îndrăzneț, pe plan economic, în condițiile în care există o piață unică, o monedă unică și o singură bancă centrală, să ne gândim la un minister de finanțe al uniunii?

nu neapărat un minister de finanțe care să administreze un mare buget federal, ci un minister de finanțe care să aibă responsabilități directe în cel puțin trei domenii, în primul rând, supravegherea politicilor fiscale și a politicilor de concurență, precum și asumarea responsabilităților directe menționate mai sus în ceea ce privește țările aflate în „cea de a doua etapă” a procesului de aderare la zona euro, în al doilea rând, toate responsabilitățile tipice ale puterii executive în ceea ce privește sectorul financiar integrat al uniunii, în completarea integrării depline a serviciilor financiare și, în al trei-lea rând, reprezentarea confederației uniunii în cadrul instituțiilor financiare internaționale (21).”

Jean-Claude Trichet, președintele BCE până la 31 octombrie 2011

© B

CE/A

ndre

as B

öttc

her


Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a prezentat raportul anual privind executarea bugetului pe 2010 parlamentului european, la 15 noiembrie 2011, și Consiliului uniunii euro-pene, la 30 noiembrie.

Ca și în anii precedenți, raportul anual al Curții se referă, în principal, la fiabili-tatea conturilor ue din 2010 și la regularitatea operațiunilor efectuate. anul acesta, raportul include și un capitol privind rezultatele acțiunilor întreprinse din fonduri ue.

� în ceea ce privește fiabilitatea conturilor ue, Curtea concluzionează că contu-rile 2010 prezintă în mod corect poziția financiară a uniunii europene, precum și rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar pentru exercițiul financiar respectiv. Cu toate acestea, calitatea raportării financiare și sistemele de informații subiacente pot fi îmbunătățite.

� în ceea ce privește regularitatea veniturilor și cheltuielilor, declarația de asigu-rare a Curții privind exercițiul financiar 2010 face distincție între venituri, angajamente și plăți. în opinia Curții, veniturile și angajamentele subiacente conturilor uniunii pentru anul 2010 sunt legale și corecte, sub toate aspectele importante. în schimb, plățile subiacente conturilor au înregistrat o ușoară eroare, rata de eroare marginală fiind estimată la 3,7 % pentru totalul cheltu-ielilor ue.

� pentru prima dată, în acest an, Curtea a prezentat rezultatele evaluării performanțelor înregistrate de trei direcții generale responsabile pentru o mare parte a cheltuielilor ue. Curtea a recomandat Comisiei să pună mai mult accent pe performanță în rapoartele anuale de activitate – inclusiv pe econo-mie și eficiență – și să își fixeze obiective corespunzătoare pentru evaluarea progreselor înregistrate către atingerea obiectivelor multianuale.

Reuniunea anuală a Curții de Conturi cu comisia

pentru control bugetar a Parlamentului European.

Luxemburg, 20 octombrie 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


Comitetul economic și social european

în 2011, în cadrul celor nouă sesiuni plenare ale sale, CeSe a emis 199 de avize, din care 29 de avize din proprie inițiativă și nouă avize exploratorii.

președintele și membrii Comisiei europene au jucat un rol activ în activitatea CeSe. în martie, președintele Barroso a participat la sesiunea plenară a CeSe, iar în luna decembrie, vicepreședintele Šefčovič a avut o întâlnire bilaterală cu președintele nilsson și un schimb de opinii cu membrii Biroului. la fiecare sesiune plenară a participat cel puțin un comisar.

CeSe s-a implicat activ în punerea în aplicare a strategiei europa 2020 prin intermediul grupului de coordonare europa 2020. președintele nilsson a făcut numeroase vizite în capitalele statelor membre cu scopul de a convinge comite-tele economice și sociale naționale și diferitele rețele existente la nivel național să participe mai intens la procesul europa 2020. S-a pus accentul în special pe participarea la pregătirea programelor naționale de reformă, un element crucial al semestrului european.

printre inițiativele din cursul anului se numără avizele adoptate de CeSe cu privire la fiecare dintre cele șapte inițiative emblematice din cadrul strategiei europa 2020. de asemenea, au fost dezbătute proiectele politice majore ale uniunii, cum ar fi modernizarea politicii agricole comune după 2013 și viitoarea politică de coeziune. CeSe a avut, de asemenea, un rol activ în dezbaterile pri-vind cadrul financiar multianual (Cfm) după 2013.

CeSe a jucat un rol activ în pregătirea Conferinței rio+20 [Conferința organizației națiunilor unite privind dezvoltarea durabilă (unCSd), care urmează să aibă loc în 2012]. aceasta se numără printre prioritățile președintelui nilsson.

dezbaterile privind revizuirea protocolului de cooperare cu Comisia au continuat pe parcursul anului.

Sesiunea plenară din octombrie a Comitetului Economic și Social European, la Bruxelles

© U

niun

ea E

urop

eană


Comitetul regiunilor

în cadrul celor șase sesiuni plenare care au avut loc în 2011, Cor a prezentat 58 de avize, din care patru avize din proprie inițiativă și trei avize exploratorii.

Cor a jucat un rol major în dezbaterile privind viitorul politicii agricole comune, al politicii în domeniul pescuitului, al politicii de coeziune și privind cadrul finan-ciar multianual pentru perioada 2014-2020. prin intermediul platformei de monitorizare a strategiei europa 2020, Cor a continuat să evalueze Strategia pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă din punctul de vedere al regiunilor și al orașelor din ue. Cel de al doilea raport de monitorizare privind europa 2020 a fost publicat în decembrie 2011. pentru punerea în aplicare cu succes a strategiei europa 2020, a fost puternic încurajată încheierea voluntară a unor pacte teritoriale, cu respectarea corespunzătoare a organizării instituționale a statelor membre, fără însă a adăuga etape suplimentare parcursului admi-nistrativ al acestui proces. ideea a fost sprijinită de președintele Barroso și de președintele van rompuy și a fost dezvoltată în continuare în cursul anului. această idee s-a concretizat prin propunerile Comisiei privind Cfm.

Cor a avut un rol proactiv și a contribuit la reușita Convenției primarilor – un angajament formal al consiliilor municipale din localitățile semnatare de a depăși obiectivele ue în ceea ce privește reducerea emisiilor de Co2 prin punerea în aplicare a unor planuri de acțiune privind energia durabilă, precum și prin adop-tarea unor măsuri concrete.

Cor și-a consolidat rețeaua de monitorizare a subsidiarității, creată pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile locale și regionale din uniunea europeană în ceea ce privește diferitele documente și propuneri de politică for-mulate de Comisie. pentru prima dată, Cor a adoptat un raport privind subsidi-aritatea pe 2010.

Ca și în cazul CeSe, pe plan internațional, au continuat pe parcursul anului dez-baterile privind revizuirea protocolului de cooperare dintre Comisie și Cor.

Sesiunea plenară din iunie a Comitetului Regiunilor,

la Bruxelles

© U

niun

ea E

urop

eană


ombudsmanul european

Comisia este instituția cea mai vizată de plângerile primite de ombudsman, având în vedere rolul pe care îl deține în temeiul tratatelor. în 2010, 65 % din plângerile prezentate ombudsmanului au fost transmise Comisiei. în 2011, Comisia a gesti-onat un număr de 372 de anchete noi de la ombudsmanul european și a răspuns la 362 din anchetele acestuia.

plângerile depuse de ombudsman se referă la mai multe domenii de activitate, printre care: accesul la documente, cazuri de presupusă încălcare, aspectele legate de personal, de subvenții sau de contracte de servicii.

în 2011, relațiile dintre ombudsmanul european și Comisie au înregistrat o evoluție extrem de pozitivă. au fost consolidate legăturile politice și administra-tive. în acest sens, la 15 februarie 2011 a avut loc o reuniune între Colegiu și ombudsman.

în 2011, ombudsmanul a început punerea în aplicare a noii sale strategii conce-pute pentru îmbunătățirea în continuare a acțiunilor sale, pentru a servi mai bine interesele cetățenilor europeni și pentru a dezvolta în continuare o adevărată cultură organizațională în toate instituțiile, organele și agențiile ue. în aceeași ordine de idei, ombudsmanul manifestă un interes deosebit față de aspecte legate de transparență, de accesul la documente și de cazurile de neîndeplinire a obligațiilor care decurg din legislația uniunii.

agenții descentralizate

în 2010 a fost creată agenția pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție [Sistemul de informații Schengen (SiS ii), Sistemului de informații privind vizele (viS) și eurodac]. principala sa sarcină operațională va fi aceea de a asigura funcționarea acestor sisteme 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. printre celelalte responsabilități se numără adoptarea măsurilor de securitate necesare și asigu-rarea securității și integrității datelor, precum și respectarea normelor de protecție a datelor. agenția va avea sediul la tallinn, în estonia, și va avea o antenă operațională la Strasbourg, în franța.

grupul de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate, instituit în 2009 pentru găsirea unei poziții comune între parlamentul european, Consiliu și Comisie privind modalitățile de îmbunătățire a activității agențiilor, a înregistrat progrese importante în 2011. S-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce privește aspectele legate de guvernanță, finanțare, resurse umane, răspundere și suprave-gherea agențiilor descentralizate.

P. Nikiforos Diamandouros, Ombudsmanul European, cu Diana Wallis, deputat în Parlamentul European, și Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei, la conferința is the lisbon treaty delivering for citizens? („Este Tratatul de la Lisabona în serviciul cetățenilor?”), în martie 2011

© U

niun

ea E

urop

eană


parlamentele naționale

și în 2011 parlamentele naționale au constituit o prioritate pe agenda interinstituțională a Comisiei, care și-a dovedit angajamentul în ceea ce privește consolidarea dialogului și a cooperării cu parlamentele naționale. este al doilea an în care Comisia a aplicat noile dispoziții ale tratatului de la lisabona privind parlamentele naționale (22), în special mecanismul de control al subsidiarității. experiența acumulată până în prezent a demonstrat în mod clar că parlamentele naționale sunt pregătite să își asume noul rol și noile competențe.

numărul avizelor primite în contextul dialogului politic, precum și în cadrul meca-nismului de control al subsidiarității este în continuă creștere. Cu toate acestea, numărul de avize motivate – prin care un parlament național expune motivele pentru care consideră că proiectul de act legislativ în cauză nu este conform cu principiul subsidiarității – este în continuare relativ scăzut în raport cu numărul total de avize primite. pragurile pentru așa-numitul „cartonaș galben și portoca-liu” nu au fost încă atinse pentru nicio propunere; dacă aceste praguri ar fi atinse, Comisia ar trebui să decidă fie menținerea, fie modificarea, fie retragerea propu-nerii. Ca și în anii precedenți, marea majoritate a avizelor parlamentelor naționale continuă să se concentreze mai degrabă pe substanța propunerilor Comisiei și a documentelor nelegislative decât pe aspectele de subsidiaritate.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că propunerea privind o bază de impo-zitare comună pentru întreprinderi a beneficiat de o atenție deosebită din partea parlamentelor naționale, care au emis 13 avize motivate. în același timp, alte camere au considerat că propunerea respectă principiul subsidiarității.

în total, în 2011, parlamentele naționale au trimis 618 avize în contextul dialo-gului politic și al mecanismului de control al subsidiarității, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 60 % comparativ cu anul precedent. numai 53 din aceste avize au fost avize motivate (23).


parlament național Cameranumărul total de avize

(primite în perioada 1.1.2011-30.11.2011)

Portugalia Assembleia da Republica 149

Italia Senato della Repubblica 64

Republica Cehă Senát 48

Suedia Riksdagen 33

Italia Camera dei Deputati 29

România Senatul 28

România Camera Deputaţilor 28

germania Bundesrat 26

Regatul Unit house of Lords 17

Bulgaria Narodno sabranie 11

Danemarca Folketinget 10

Luxemburg Chambre des députés 10

Regatul Unit house of Commons 10

Polonia Sejm 7

țările de Jos Eerste Kamer Staten-generaal 6

germania Bundestag 5

Austria Nationalrat 4

Polonia Senat 4

Republica Cehă Poslanecká sněmovna 4

grecia Voulí ton Ellínon 3

Franța Assemblée nationale 3

Austria Bundesrat 2

Lituania Seimas 2

SpaniaCongreso de los Diputados și

Senado (ambele camere)2

Franța Sénat 2

țările de Jos ambele camere 2

Letonia Saeima 2

Slovacia Národná rada 2

Finlanda Eduskunta 2

BelgiaChambre des représentants/Kamer

van Volksvertegenwoordigers1

țările de Jos Tweede Kamer Staten-generaal 1

Irlanda Oireachtas (ambele camere) 1

Cipru Voulí ton Antiprosópon 1

Belgia Sénat/Senaat 1

Malta Kamra tad-Deputati 1

Estonia Riigikogu 0

Ungaria Országgyűlés 0

Slovenia Državni svet 0

Slovenia Državni zbor 0

total 521


eficiență: reglementarea inteligentă; gestionarea calității legislației pe parcursul ciclului de elaborare a politicilor, îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației Ue

În cadrul agendei sale pentru o reglementare inteligentă, Comisia a con-tinuat să își îmbunătățească modul de elaborare a politicilor și a proiec-telor legislative. Acest lucru a avut drept efect creșterea transparenței și a răspunderii și a favorizat elaborarea politicilor pe baza unor elemente concrete.

reglementarea inteligentă

Ca o continuare a politicii sale de orientare către o reglementare inteligentă, au fost întreprinse următoarele acțiuni:

� Comisia a continuat activitatea de simplificare a legislației, elaborând propu-neri care depășesc cu mult obiectivul de 25 % stabilit în planul de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative, parlamentul și Consiliul având la dispoziție suficient timp pentru atingerea acestui obiectiv până la încheierea programului, la sfârșitul anului 2012;

� Comisia a prezentat acțiuni concrete privind modul de reducere la minimum a sarcinii normative pentru întreprinderile de foarte mici dimensiuni (24). aceste măsuri includ o examinare a acquis-ului existent pentru a scuti întreprinderile de foarte mici dimensiuni de sarcina normativă sau pentru a adapta dispozițiile la nevoile acestora, pentru o consultare îmbunătățită cu întreprinderile de foarte mici dimensiuni pentru a identifica sarcinile normative excesive și pen-tru a găsi cele mai bune soluții de înlăturare a acestora, precum și introducerea unui tablou de bord prin care să se verifice dacă obiectivele au un impact real asupra întreprinderilor de foarte mici dimensiuni;

� verificările calității – lansate în 2010 pentru domeniile de politică mediu, transporturi, ocuparea forței de muncă/politica socială și politica industrială – au fost extinse la noi domenii de politică în 2011, inclusiv sănătatea și protecția consumatorilor. Comisia a făcut progrese pentru a se asigura că propunerile importante de acte legislative noi sau revizuite se bazează pe evaluarea măsu-rilor deja existente;

� pentru a permite statelor membre și părților interesate să își pregătească contribuțiile într-un stadiu incipient, planificarea multianuală a evaluărilor Comisiei poate fi consultată pe un site internet specific (25);

� noile propuneri de politică au fost susținute de evaluări ale impactului, care analizează atât beneficiile, cât și costurile, ținând seama de toate impacturile economice, sociale și ecologice importante.

evaluarea impactului

Comitetul de evaluare a impactului – organismul care asigură conformitatea evaluărilor impactului efectuate de Comisie cu standardele privind calitatea și de procedură – a examinat 104 evaluări ale impactului și a emis 138 de avize privind calitatea acestora, dintre care 35 referitoare la rapoarte prezentate din nou.

în 2011, Comisia a examinat, de asemenea, 43 de evaluări ale impactului, spriji-nind propuneri privind cheltuieli sectoriale pentru următorul cadru financiar mul-tianual și a emis 37 de avize cu privire la calitatea acestor evaluări (26).

pentru a asigura continuitatea unui control de înaltă calitate și pentru a acorda membrilor Comitetului o mai mare flexibilitate în îndeplinirea sarcinilor ce le revin, președintele Barroso a decis, în luna noiembrie, să mărească numărul de membri ai Comitetului și să mărească numărul departamentelor din care trebuie să provină membrii Comitetului.


grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind sarcina adminis-trativă, prezidat de dl edmund Stoiber, a finalizat în noiembrie un raport privind bunele practici din statele membre menite să asigure punerea în aplicare a legislației ue cu o sarcină administrativă minimă.

aplicarea legislației ue

a continuat activitatea de îmbunătățire a modului în care statele membre aplică legislația ue:

� proiectul eu pilot este funcțional din aprilie 2008 și vizează oferirea unor răspunsuri mai rapide și mai bune la întrebările formulate de cetățeni sau de mediul de afaceri, precum și oferirea unor soluții la problemele apărute în aplicarea legislației ue. acest proiect vizează și îmbunătățirea comunicării și a cooperării dintre serviciile Comisiei și autoritățile statelor membre privind aplicarea și punerea în aplicare a legislației ue.

� în 2008, 15 state membre s-au oferit în mod voluntar să participe la proiectul eu pilot. având în vedere succesul de care s-a bucurat, Comisia a decis să invite celelalte 12 state membre să participe la acest proiect. din 2011, 25 de state membre participă la mecanismul de soluționare a problemelor eu pilot.

� proiectul a contribuit și contribuie în continuare în mod pozitiv la relațiile de cooperare dintre Comisie și statele membre participante în ceea ce privește furnizarea de răspunsuri întrebărilor venite din partea cetățenilor, întreprin-derilor și reprezentanților societății civile și soluționarea mai rapidă a pro-blemelor acestora. de la punerea sa în aplicare, aproximativ 80 % din răs-punsurile oferite de statele membre au fost evaluate ca fiind acceptabile (în conformitate cu dreptul ue), ceea ce a permis închiderea dosarului fără a fi necesară inițierea unei proceduri privind încălcarea dreptului în temeiul articolului 258 din tfue.

� problemele evocate în dosarele transmise prin intermediul eu pilot corespund, în linii mari, situației existente în ceea ce privește volumul de întrebări și probleme care apar în diferite sectoare ale legislației ue: aproximativ 33 % din dosare se referă la probleme de mediu, 15 % la piața internă, 10,5 % la impozitare, 8 % la mobilitate și transporturi și 6 % la sănătate și protecția consumatorilor. aceste domenii de politici reprezintă 64,5 % din numărul total de dosare gestionate prin intermediul eu pilot.

în 2011, numărul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate împotriva statelor membre pentru o presupusă încălcare a punerii în aplicare a dreptului ue a fost de 1 351 (această cifră corespunde primului stadiu al proce-durii, în care se trimite o scrisoare oficială de punere în întârziere în conformitate cu articolul 258 din tfue). domeniile de politică în care s-a înregistrat un număr mai mare de anchete deschise sunt transporturile, piața internă și serviciile, pre-cum și sănătatea și protecția consumatorului, reprezentând peste 50 % din total.

în cursul anului 2011, Comisia a lansat primele proceduri în temeiul articolului 260 alineatul (3) din tfue. introdus prin tratatul de la lisabona, acest articol reprezintă o excepție de la regula generală conform căreia statelor membre li s-ar putea impune sancțiuni financiare numai în cazul în care o a doua hotărâre a Curții stabilește nerespectarea unei hotărâri anterioare. articolul 260 alineatul (3) din tfue permite impunerea de sancțiuni financiare statelor membre care nu trans-pun directivele la timp, după prima sesizare a Curții de către Comisie. nouă astfel de proceduri au fost lansate în 2011 împotriva a cinci state membre.


gestionarea eficientă

Structura de audit intern al Comisiei efectuează anual aproximativ 300 de misiuni de audit, repartizate între Serviciul de audit intern (iaS) și structurile de audit intern (iaC). Ca urmare a acestor activități, în mai 2011, auditorul intern al Comisiei a emis pentru prima dată un aviz general care se concentra pe situația gestiunii financiare a Comisiei pentru anul 2010.

acest aviz își propune să ofere Comisiei o asigurare suplimentară, oferind confir-marea solidității cadrului de control al instituției în ansamblu. acesta constituie un alt nivel de echilibru și control în cadrul procesului de audit al Comisiei, care este deja cuprinzător.

avizul pe 2010 confirmă gradul de maturitate la care a ajuns cadrul de control intern al Comisiei și confirmă faptul că recomandările de audit formulate au fost luate în considerare și au fost puse în aplicare de către serviciile Comisiei. Confirmă, de asemenea, faptul că recomandările emise de iaS și iaC în fiecare an sunt puse în aplicare de conducere, astfel încât controlul intern, guvernanța și gestionarea riscurilor se îmbunătățesc permanent.

un alt subiect important pe agenda Comisiei a fost redactarea clară a documen-telor. direcția generală traduceri a Comisiei europene contribuie în mod substanțial la formularea unor propuneri legislative și de politică clare, în special a propune-rilor legislative legate de cadrul financiar multianual, oferind servicii de traducere și alte servicii lingvistice de înaltă calitate, în toate limbile oficiale. Campania „redactare clară” a continuat, pentru al doilea an consecutiv. grupul operativ inter-servicii „redactare clară” a formulat o serie de recomandări pentru îmbunătățirea calității procesului de redactare în cadrul Comisiei – dintre care unele sunt acum în curs de aplicare.

transparența instituțiilor

în ceea ce privește accesul la documentele instituțiilor ue în urma intrării în vigoare a tratatului de la lisabona, articolul 255 din tratatul de instituire a Comunității europene a fost înlocuit cu articolul 15 alineatul (3) din tratatul privind funcționarea uniunii europene. noua dispoziție din tratat extinde la toate organis-mele, oficiile și agențiile, pe lângă parlament, Consiliu și Comisie, dreptul de care se bucură fiecare cetățean al uniunii de a avea acces la documentele aflate în posesia lor. noua dispoziție din tratat prevede că orice cetățean al uniunii are drept de acces nu numai la documentele celor trei instituții ale uniunii, ci și la documentele organelor, oficiilor și agențiilor acesteia. în luna martie, Comisia a adoptat o propunere legislativă pentru a pune efectiv în practică această extindere.

în ceea de privește grupurile de interese și pentru a da un nou suflu transparenței procesului decizional al ue, în luna iunie, Comisia și parlamentul au încheiat un acord interinstituțional privind instituirea unui registru comun de transparență, care oferă celor care doresc să influențeze politicile europene mai multe informații ca oricând.


note(1) http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/state-union-2011/

index_en.htm

(2) Hotărârea Curții de justiție din 10.5.2011 în cauza C-147/08, römer.

(3) Hotărârea Curții de justiție din 1.3.2011 în cauza C-236/09, association Belge des Consommateurs test-achats și alții.

(4) Hotărârea Curții de justiție din 7.4.2011 în cauza C-402/09, tatu.

(5) Hotărârea Curții de justiție din 24.11.2011 în cauza C-70/10, Scarlet extended.

(6) Hotărârea Curții de justiție din 16.6.2011 în cauza C-462/09, Stichting de thuiskopie.

(7) Hotărârea Curții de justiție din 30.6.2011 în cauza C-271/10, veWa.

(8) Hotărârea Curții de justiție din 12.7.2011 în cauza C-324/09, l’oréal și alții.

(9) avizul Curții de justiție nr. 1/09 din 8.3.2011.

(10) Hotărârea Curții de justiție din 12.04.2011 în cauza C-235/09, dHl express france.

(11) Hotărârea Curții de justiție din 8.2.2011în cauza C-17/11 rx.

(12) Hotărârea Curții de justiție din 21.7.2011 în cauza C-506/08 p, Suedia/mytravel și Comisia.

(13) Hotărârea tribunalului din 13.1.2011 în cauza t-362/08, ifaW internationaler tierschutz-fonds/Comisia.

(14) Hotărârea Curții de justiție din 29.3.2011 în cauza C-352/09 p, thyssenKrupp nirosta/Comisia.

(15) Hotărârea Curții de justiție din 15.11.2011 în cauza C-256/11, dereci și alții.

(16) regulamentul (Ce) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (jo l 12, 16.1.2001, p. 1).

(17) Hotărârea Curții de justiție din 25.10.2011 în cauzele conexate C-509/09 și C-161/10, edate advertising și alții.

(18) Hotărârea Curții de justiție din 1.3.2011 în cauza C-236/09, association Belge des Consommateurs test-achats și alții.

(19) Hotărârea tribunalului din 24.3.2011 în cauzele conexate t-443/08 și t-455/08, freistaat Sachsen și alții/Comisia.

(20) Hotărârea Curții de justiție din 8.3.2011 în cauza C-240/09, lesoochranárske zoskupenie.

(21) http://www.ecb.int/press/key/date/2011/html/sp110602.en.html

(22) tratatul privind funcționarea uniunii europene – protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în uniunea europeană.

(23) tabelul prezintă datele disponibile la 31.12.2011.

(24) http://eur-lex.europa.eu/lexuriServ/lexuriServ.do?uri=Com:2011:0803: fin:ro:pdf

(25) http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/evaluation/evaluation_planning_ro.htm

(26) detalii suplimentare privind rolul și activitățile Comitetului de evaluare a impactului pot fi găsite în rapoartele sale anuale, care pot fi consultate la adresa: http://ec.europa.eu/governance/impact/iab/iab_en.htm

Legislație

Buge

t și d

escă

rcar

e

Alte proceduri

Total

Cons

ulta

re (*

)

Codecizie

Aviz

con

form

(***

*)

Iniți

ativ

ă pr

oprie

Rezo

luții

(A

rtic

olel

e 10

3 și

108

)

Dre

ptur

ile o

mul

ui

Div

erse

Prim

a le

ctur

ă (**

)

A do

ua le

ctur

ă (**

*)

A tr

eia

lect

ură

36 92 16 5 58 82 140 110 32 22 593

(*) În 10 cazuri, Parlamentul European a modificat propunerea de bază.(**) În 61 de cazuri, Parlamentul European a modificat propunerea de bază.(***) În 11 cazuri, Parlamentul European a modificat poziția comună a Consiliului. (****) Într-un caz, Parlamentul European a respins propunerea Comisiei.

ProCEduri ParlamEntarE În 2011

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/state-union-2011/index_en.htm

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/state-union-2011/index_en.htm





http://www.ecb.int/press/key/date/2011/html/sp110602.en.html



http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/evaluation/evaluation_planning_ro.htm

http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/evaluation/evaluation_planning_ro.htm

http://ec.europa.eu/governance/impact/iab/iab_en.htm

CRONOlOGIa ReaCțIeI Ue îN Fața CRIzeI datORIIlORunele dintre principalele evenimente ale anului 2011 în sectoarele financiar și economic sunt enumerate. această cronologie nu se dorește a fi exhaustivă – alte evenimente marcante sunt prezentate în detaliu în cadrul raportului.

R A P O R t G E N E R A l 2 0 1 1 — C R O N O l O G I E

176

IaNUaRIe

1trei noi autorități europene își încep activitatea: autoritatea bancară europeană (aBe), autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (aevmp) și autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (aeapo), pentru a supraveghea activitățile financiare legate de bănci, piețe și asigurări, respectiv pensii.

12Comisia adoptă prima analiză anuală a creșterii, care stabilește prioritățile politicii economice și lansează primul semestru european pentru o mai strânsă coordonare a politicii economice.

15Comisia exprimă un aviz favorabil cu privire la modificarea limitată a articolului 136 din tfue, pentru a permite crearea mecanismului european de stabilitate (meS).

maRtIe

11Consiliul european: liderii europeni ai țărilor din zona euro adoptă pactul euro plus.

maI

17miniștrii de finanțe încheie un acord privind asistența financiară pentru portugalia.

18în cadrul forumului economic Bruxelles 2011, principalul eveniment economic din ue, se discută noul cadru de guvernanță economică a ue.

19asistență pentru portugalia și irlanda: pachetul financiar va acoperi necesitățile de finanțare ale portugaliei până la 78 miliarde eur. meSf și fondul european de stabilitate financiară (feSf) vor furniza până la 26 miliarde eur fiecare, sumă care urmează a fi plătită pe parcursul a trei ani. un sprijin suplimentar în valoare de până la 26 miliarde eur va fi pus la dispoziție prin intermediul fondului monetar internațional (fmi).

26-27liderii g8 convin cu privire la măsurile menite să sprijine redresarea economică mondială. remar-când faptul că ue a adoptat un amplu pachet de măsuri pentru a face față crizei datoriei suverane, continuarea unei consolidări fiscale riguroase, însoțită de reforme structurale în sprijinul creșterii, rămâne una dintre cele mai importante priorități.

R A P O R t G E N E R A l 2 0 1 1 — C R O N O l O G I E

IUNIe

24Consiliul european adoptă recomandări specifice fiecărei țări, pe baza propunerilor Comisiei în cadrul semestrului european. în momentul elaborării bugetelor lor pentru anul următor, statele membre vor ține cont acum de orientările primite de la Consiliu.

IUlIe

11miniștrii de finanțe din zona euro semnează tratatul de instituire a meS deschizând drumul către ratificarea de către țările semnatare.

21liderii europeni convin cu privire la un program suplimentar de sprijin financiar pentru grecia, care include o contribuție voluntară din partea sectorului privat. de asemenea, se ajunge la un acord pentru creșterea flexibilității și eficienței feSf și meS, scăderea ratelor împrumuturilor din feSf și creșterea scadențelor. atât feSf, cât și meS vor primi noi instrumente, care le vor permite să par-ticipe la programe de precauție, pentru recapitalizarea unor instituții financiare, precum și la intervenții pe piața primară și secundară.

SePtembRIe

28guvernanța economică a ue: parlamentul european își exprimă acordul final și votează în favoarea adoptării pachetului format din șase noi propuneri legislative (așa-numitul „pachet de șase”). pe baza propunerii Comisiei din 29 septembrie 2010, aceste măsuri consolidează pactul de stabi-litate și de creștere, aprofundează coordonarea fiscală, îmbunătățesc și armonizează cadrele financiare naționale și abordează prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice și de competitivitate.

OCtOmbRIe

4guvernanța economică a ue: miniștrii de finanțe ai ue aprobă pachetul de propuneri legislative în vederea intrării sale în vigoare până la sfârșitul anului 2011.

23 și 26Consiliul european și reuniunea la nivel înalt a zonei euro: liderii din zona euro convin să crească resursele pentru feSf și să consolideze sectorul bancar prin intermediul unor garanții, pentru a-l ajuta să aibă acces la finanțare pe termen mediu. de asemenea, băncile vor trebui să își crească rata capitalului la 9 % până în iunie 2012. pe baza foii de parcurs a Comisiei pentru stabilitate și creștere, se ajunge la un acord cu privire la 10 măsuri pentru îmbunătățirea coordonării economice și fiscale și a supravegherii zonei euro. liderii europeni convin cu privire la noul program de asistență financiară ue-fmi de până la 100 miliarde eur pentru grecia, care include o contribuție voluntară din partea sectorului privat mai ridicată în comparație cu acordul încheiat la 21 iulie. obiectivul acestui program este de a garanta că rata datoriei greciei scade la 120 % din piB până în 2020. van rompuy, Barroso și juncker primesc mandatul de a propune măsuri în vederea consolidării uniunii economice. un raport va fi prezentat în cadrul Consiliului european din martie 2012.

NOIembRIe

3-4liderii g20 își coordonează politicile pentru a stimula creșterea, a crea locuri de muncă și a asigura stabilitatea financiară. în scopul creșterii stabilității și a rezistenței sistemului monetar internațional, sunt prevăzute resurse suplimentare pentru fmi. au loc discuții privind o taxă pe tranzacțiile finan-ciare și se prezintă propunerea Comisiei pentru ue.

8guvernanța economică a ue: Consiliul adoptă pachetul de propuneri legislative. în cadrul pachetu-lui adoptat, miniștrii de finanțe ai ue convin asupra listei indicatorilor interni și externi care va fi utilizată pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. acesta constituie baza noului mecanism de alertă care este în curs de instituire de către Comisie. de asemenea, miniștrii adoptă o directivă de modificare a directivei privind conglomeratele financiare, pentru a remedia lacunele și a asigura o supraveghere suplimentară adecvată a entităților financiare din cadrul unui conglomerat.

11Conform previziunilor economice ale ue, creșterea economică a uniunii se află în stagnare.

23Comisia propune două regulamente în temeiul articolului 136 din tfue pentru a continua consoli-darea supravegherii și coordonării economice și bugetare. de asemenea, președintele Barroso prezintă prioritățile politicii economice în analiza anuală a creșterii 2012 și într-un document de consultare privind obligațiunile pentru stabilitatea euro.

deCembRIe

9Consiliul european convine cu privire la continuarea consolidării uniunii economice prin intermediul unui „pact fiscal” între statele membre ale zonei euro pentru a integra norme fiscale și un meca-nism de corecție automată în sistemele lor juridice naționale. alte state membre, printre care nu se numără regatul unit, și-au semnalat disponibilitatea de a participa, după consultarea parla-mentelor lor. în plus, se ajunge la un acord privind prelungirea meS până la jumătatea anului 2012. de asemenea, ue intenționează să accelereze adoptarea propunerilor Comisiei vizând stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă și să pună în aplicare măsuri, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a sprijini ocuparea forței de muncă, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi tinerii șomeri.

13guvernanța economică a ue: pachetul de măsuri legislative intră în vigoare.

reprezentanţa Comisiei europene în românia

Str. vasile lascăr nr. 31

Sector 2

020492 București

românia

telefon: +40 212035400

fax: +40 213168808

e-mail: [email protected]

Biroul de informare al parlamentului european în românia

Str. vasile lascăr nr. 31

Sector 2

020492 București

românia

telefon: +40 213057986

fax: +40 213157929

e-mail: [email protected]

în toate ţările uniunii europene există reprezentanţe

ale Comisiei europene și birouri ale parlamentului

european. Comisia europeană are, de asemenea,

delegaţii în alte ţări din lume.

INtRațI ONlINe

informații în toate limbile oficiale ale uniunii europene sunt disponibile pe pagina de internet europa:

http://europa.euhttp://ec.europa.eu/youreurope

vIzItațI-Ne

peste tot în europa sunt sute de centre de informare locale despre ue. puteți afla adresa centrului celui mai

apropiat de dumneavoastră consultând pagina de internet:

http://ec.europa.eu/europedirect

SUNațI-Ne SaU SCRIețI-Ne

europe direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind uniunea europeană. puteți

accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (puteți apela, de asemenea, din

afara granițelor ue, la: +32 22999696), sau prin poșta electronică, la:


CItIțI deSPRe eUROPa

puteți găsi publicații despre ue accesând printr-un simplu clic site-ul internet al eu Bookshop:

http://bookshop.europa.eu

Cum să intraţi în legătură cu Ue

puteţi obţine informaţii și broșuri în limba română despre uniunea europeană de la:

mailto:comm-rep-ro%40ec.europa.eu?subject=

mailto:epbucarest%40europarl.europa.eu?subject=

http://europa.eu

http://ec.europa.eu/youreurope



http://bookshop.europa.eu

Uniunea Europeană

Tbilisi

Priština

Bern

Tunis

YerevanSarajevo

Chişinău

Beograd

Minsk

Moskva

Oslo

Podgorica

DimashqBeyrouth

Kyïv

AlgerRabat

Tiranë

London

København

Amsterdam

Wien

ΛευκωσίαLefkosiaLefkosa

Paris

MadridLisboa

Roma

ΑθήναιAthinai

București

Bratislava

Valletta

Tallinn

ZagrebLjubljana

СофияSofia

Vilnius

Budapest

Warszawa

Praha

Berlin

Ankara

HelsinkiHelsingfors

Stockholm

Baile Átha CliathDublin

Skopje

Rīga

BrusselBruxelles

Luxembourg

Reykjavík

Moldova

SakartveloAzərbaycan

Haїastan

IranKosovo

Suisse

Libnan

CrnaGora

(Azər.)

Bosna iHercegovina

Shqipëria

Svizzera

Schweiz

Città delVaticano

Liechtenstein

R.

San MarinoMonaco

Andorra

El DjazâirEl MaghrebTounis

Srbija

Qazaqstan

Ukraїna

Belarus'

Rossija

SouriyaIraq

Norge

* UNSCR 1244

Luxembourg

Κύπρος

België

Belgique

KibrisKypros

Slovenija

Polska

Magyarország

SlovenskoČeská

republika

Eesti

Latvija

Deutschland

Ireland

Portugal

Éire

България

Danmark

France

ΕλλάδαEllada

Hrvatska

Suomi

Sverige

Nederland

Österreich

Italia

Finland

LietuvaUnited Kingdom

Malta

Türkiye

România

BulgariaEspaña

P.J.R.M.

Ísland

0 500 km

Guyane(FR)

Guadeloupe (FR)

Martinique (FR)

Réunion (FR)

Canarias (ES)

Madeira (PT)

Açores (PT)

Suriname

Brasil

Paramaribo

Statele membre ale Uniunii Europene

Ţări candidate

NA-AD

-12-001-RO-C

Preţul în Luxemburg (fără TVA): 7 EURdoi:10.2775/2933