Problema gestionrii i administrrii ntreprinderii, indiferent de obiectul de activitate i de scopul propus este complex. Aprecierea diferenelor de performan i poziie financiar depind de natura ntreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate n gestionarea patrimoniului. Pentru a putea supravieui, orice ntreprindere are nevoie de informaii, fr de care procesul decizional prin care se conduce ntreprinderea nu ar putea avea loc. Pentru a obine aceste informaii este necesar o analiz a situaiilor financiare anuale care permit aflarea poziiei financiare i a performanelor acesteia. De aceste informaii beneficiaz att ntreprinderea (ca factor intern) a cror situaii financiare sunt analizate ct i furnizorii, clienii, potenialii investitori i orice alt persoan care dorete s afle informaii despre ntreprindere (ca factori externi). Pentru intocmirea bilantului contabil se utilizeaza datele existente in balanta de verificare finala a conturilor sintetice, puse de acord cu cele din balantele conturilor analitice.Operatiunea de completare a bilantului consta in prelucrarea si transmiterea datelor din balanta de verificare finala si din bilantul exercitiului anterior.Aceste operatiuni se refera la selectarea, gruparea si insumarea, dupa caz a soldurilor finale din balanta, in funtie de cerintele sau continutul posturilor bilantiere. In formularul de bilant se inscriu soldurile debitoare ale conturilor care reflecta elementele patrimoniale de activ, precum si soldurile creditoare ale conturilor destinate urmaririi elementelor patrimoniale de pasiv, facindu-se, cind este cazul, anumite grupari, insumari si rectificari ale lor.Elementele patrimoniale de activ se inscriu in bilant la valoarea de intrare in patrimoniu (valoare contabila) pusa de acord cu rezultatul inventarierii in sensul diminuarii ei cu amortizarile si provizioanele pentru depreciere, ce ar putea fi denumita valoare neta. Elementele patrimoniale de pasiv se inscriu in bilant, de asemenea, la valoarea de intrare, iar provizioanele pentru riscuri si cele pentru cheltuieli constituie un post bilantier distinct.Marea majoritate a conturilor de activ se grupeaza intr-un numar redus de posturi bilantiere, insa elementele patrimoniale pe care le reflecta sunt supuse uzurii si/sau deprecierii, fapt pentru care posturile bilantiere se competeaza prin scaderea din soldurile finale debitoare ale conturilor respective a soldurilor finale creditoare ale conturilor corespunzatoare de amortizari si/sau provizioane. De asemenea, majoritatea conturilor de pasiv se inscriu in bilant prin gruparea si insumarea soldurilor creditoare de la doua, trei sau mai multe conturi. La fiecare post bilantier, sunt inscrise simbolurile conturilor de la care se preiau soldurile finale, precum si modul cum acestea se prelucreaza, prin insumare sau scadere. Contul de profit si pierdere, spre deosebire de bilantul contabil, se completeaza, pentru exercitiul incheiat, cu sumele totale cumulate, din balanta de verificare, de la inceputul anului si pina la sfirsitul exercitului, privind veniturile si cheltuielile. Indicatorii pe care ii contine se completeaza atit prin simpla preluare de conturi a sumelor totale creditoare pentru venituri, sau debitoare pentru cheltuieli, cat si prin gruparea si insumarea sumelor totale de la doua sau mai multe conturi, in functie de continutul lor.Rezultatul final aferent fiecarei categorii de activitati ( exploatare, financiara, extraordinara) se calculeaza dupa inscrierea si totalizarea indicatorilor privind veniturile si cheltuelile aferente. Pentru completarea notelor explicative cu valorile brute sau contabile privind elementele patrimoniale si implicit amortizarile si provizioanele pe care le contin situatiile se folosesc, dupa caz, soldurile finale ale conturilor corespunzatoare, inscrise in balanta de verificare definitiva si totodata soldurile initiale ( de la inceputul anului ) precum si cresterile si diminuarile care se gasesc in registrul carte mare sau la finele conturilor in cauza, sub forma soldurilor de la 1 ianuarie ( sfirsitul exercitiului precedent) si a rulajelor debitoare si creditoare cumulate pana la sfirsitul anului sau exercitiului curent. Indicatorii referitori la exercitiul precedent se preiau din contul de profit si pierdere intocmit la sfirsitul anului financiar anterior. Bilanul contabil, mpreun cu celelalte documente de sintez anuale, are rolul de a generaliza periodic datele contabilitii curente i de a stabili pe aceast cale o serie de indicatori economico-financiari, ceea ce i confer caracterul de model contabil i informaional, dar i model de gestiune a valorilor materiale i bneti delimitate patrimonial. El furnizeaz informaii de reflectare i control asupra relaiilor de echilibru privind starea i micarea patrimoniului. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaiilor financiare necesit evaluarea capacitii unei ntreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului i a perioadei i siguranei generrii lor. n ultim instan de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea ei de a-i plti angajaii i furnizorii, de a plti dobnzi, de a rambursa credite i de a realiza programele administrative. Utilizatorii sunt mai n msur s evalueze aceast capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dac le sunt oferite informaii concentrate asupra poziiei financiare, performanei i modificrilor poziiei financiare a ntreprinderii.