Republica Moldova

CURTEA DE CONTURI

HOTĂRÎRE Nr. HCC37/2013din 10.07.2013

privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de cătreServiciul Vamal în anul 2012

Publicat : 23.08.2013 în MONITORUL OFICIAL Nr. 182-185 art. 34 Data intrării în vigoare

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră,directorului general al Serviciului Vamal dl T.Baliţchi, ministrului sănătății dl A.Usatîi,directorului Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale dl A.Coman, precum şi aaltor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a)din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul audituluiadministrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţiide Conturi pe anul 2013[2], avînd ca scop oferirea unei asigurări rezonabile referitor laregularitatea administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012, inclusiva unor tranzacţii economico-financiare de import/export potrivit cadrului legal şireglementărilor aplicabile.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit aleCurţii de Conturi[3]. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor,probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnicişi metode. Verificările selective ale auditului au fost axate preponderent asupra evaluăriiregularității îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor şi atribuţiilor prevăzute deactele legislative şi normative privind perceperea drepturilor de import/export,administrarea datoriilor, înlesnirile la plăţile vamale şi aplicarea regimurilor vamale cuimpact economic, respectarea legislaţiei cu privire la modul de apreciere a valorii în vamă lamărfurile introduse în regim vamal de import, precum şi corectitudinea aplicării metodelorde determinare a valorii în vamă.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelorcu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

a c o n s t a t a t:

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012 arelevat următoarele:

Veniturile colectate în anul 2012 la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au fost

executate în sumă de 12612,3 mil.lei, sau 96,4% din veniturile aprobate (13078,5mil.lei), care în raport cu Produsul Intern Brut constituie 14,4%. Sistemul demanagement al administrării veniturilor vamale dispune de unele carenţe la etapa deplanificare, veniturile vamale nefiind executate în sumă de 466,2 mil.lei, față de indiciistabiliţi.Modificarea cadrului legal ce ţine de majorarea cotelor la unele tipuri de accize aplicate launele poziţii tarifare, în unele cazuri, nu a influenţat mărimea veniturilor încasate, la uneletipuri de mărfuri accizele au crescut, majorîndu-se veniturile vamale cu 257,3 mil.lei (accizelela produsele din tutun și la gazul lichefiat), în timp ce la alte tipuri de mărfuri accizate, odatăcu modificarea cadrului legal la cota accizului aplicat, veniturile s-au micșorat cu 107,0 mil.lei.Neexecutarea veniturilor vamale stabilite a fost generată și de fluctuațiile cursului valutar, alcărui impact se cifrează la cca 94,0 mil.lei.Veniturile vamale încasate au fost influențate semnificativ de facilităţile acordate latranzacţiile de import, care pe parcursul anului 2012 au constituit 3922,3 mil.lei, sau 31,1% dinveniturile totale acumulate de către Serviciul Vamal, fiind în creştere, faţă de anul precedent,cu 547,0 mil.lei.Colaboratorii Serviciului Vamal, în anul 2012, au întocmit 1483 decizii de regularizarereferitor la recalcularea spre încasare suplimentară a drepturilor de import/export în sumă de188,1 mil.lei, dar efectiv s-au încasat 42,4 mil. lei, sau 22,5% din totalul recalculat, formîndu-se noi datorii. În temeiul deciziilor instanţelor judecătoreşti, 29 de decizii de regularizare aufost anulate și recunoscute ca ilegale, cu drepturile de import recalculate agenților economiciîn sumă de 28,9 mil.lei.La 31.12.2012 datoriile agenților economici faţă de bugetul de stat au constituit suma de 257,6mil.lei, înregistrînd o creştere cu 133,8 mil.lei (de 2,1 ori) faţă de anul precedent, ceea cedenotă rezerve la disciplina de plată în aspectul acumulării restanţelor.Diferenţa constatată de 119,0 mil.lei a soldurilor creditoare ale agenţilor economici, reflectateîn Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la31.12.2012, prezentată Ministerului Finanţelor, şi în Informaţia întocmită de Trezoreria deStat, se explică prin faptul că Serviciul Vamal reflectă soldul de mijloace cumulativ, inclusiv peanii precedenți, iar Trezoreria de Stat reflectă soldul anului curent, situație analogică anilorprecedenți.

În perioada anilor 2006-2011, 45917 agenți economici au înregistrat un excedent dindrepturile de import/export plătite în avans în sumă de 8098,0 mii lei, inclusiv de 1000,6 miilei - cu termenul de prescripție expirat, nefiind efectuate tranzacții de import/export.

Cadrul normativ-legislativ în baza căruia Serviciul Vamal îşi desfăşoară activitatea conțineunele carențe la determinarea valorii în vamă, fapt constatat și de auditurile precedente aleCurții de Conturi, inclusiv privind aplicarea preţurilor de referinţă, acesta urmînd a fiperfecționat conform principiilor și regulilor prevăzute în acordurile internaționale la careRepublica Moldova este parte.Efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente înzonele off-shore creează riscuri privind diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor,soldate cu evaziuni fiscale, creșterea prețurilor de realizare pe piața internă (tranzacții deimport cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 mld. lei și tranzacții de export în valoare de 1,4mld. lei).Tranzacţiile de import al produselor medicamentoase, motorinei și bitumului de petrol pentrureparația drumurilor, inclusiv cele efectuate prin intermediul companiilor din alte ţări decîtţara de expediere a mărfii, au ca scop direct majorarea valorii facturate (36,4 mil.lei), ceea cese răsfrînge asupra preţurilor de realizare a mărfurilor respective pe piaţa internă, implicăriscuri de evaziune fiscală și costuri suplimentare pentru buget și populație.

Nerespectarea regimurilor vamale a condiţionat plasarea neregulamentară în antrepozitelevamale a unor mărfuri supuse accizelor în sumă de 0,9 mil. lei, fapt care a determinatacordarea de vacanțe fiscale de la 1 lună pînă la 4 luni agenților economici importatori șiachitarea întîrziată a obligațiilor vamale.Auditul post-vămuire și auditul intern din cadrul Serviciului Vamal sînt funcţionale, cuunele rezerve, atestîndu-se insuficienţă de personal în Direcţia audit intern și rezerveprivind nivelul de încasare a drepturilor de import recalculate de către Direcţia controlulterior.Urmare recomandărilor Curții de Conturi, au fost întreprinse unele acțiuni în vedereaînlăturării neregulilor/abaterilor și neajunsurilor constatate în cadrul audituluiprecedent, prezentul audit atestînd persistența unor probleme, acestea fiindcondiționate, după caz, de neîntreprinderea măsurilor sau insuficiența celorîntreprinse de către factorii de decizie și/sau de tergiversarea procesului derevizuire/aprobare a modificărilor și a noilor acte legislativ/normative, precum și denecesitatea de timp mai îndelungat pentru realizarea acestora.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4),art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea deConturi

hotărăşte:1. Se aprobă Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul

Vamal în anul 2012, care se anexează la prezenta Hotărîre.2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:2.1. Serviciului Vamal şi se cere:

2.1.1 să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul deaudit;2.1.2. să intensifice controlul asupra respectării legislaţiei vamale şi ridicării niveluluiresponsabilităţii organelor vamale pentru administrarea veniturilor la bugetul de stat,inclusiv întru asigurarea securităţii economice a statului.2.2. Ministerului Finanţelor şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarearecomandărilor indicate în Raportul de audit, cu asigurarea monitorizării privind evidenţa,plenitudinea colectării şi raportării veniturilor la bugetul de stat.

2.3. Ministerului Sănătăţii și se cere, prin prisma competențelor sale, să verifice preţuriledeclarate de operatorii economici la produsele medicamentoase cu preţurile declarate deproducător sau reprezentantul oficial al acestora.3. Prin prezenta Hotărîre, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea precedentă aCurţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012[4], dat fiind reiterarea în Raportul de audit anexat arecomandărilor neexecutate/executate parţial ale auditului precedent.

4. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Președintelui Republicii Moldova, pentruinformare.

5. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Parlamentului Republicii Moldova și Comisieiparlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

6. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Guvernului Republicii Moldova, pentrudocumentare și luare de atitudine.

7. Se ia act că, pe parcursul auditului, Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Finanțelor, auconvenit asupra mecanismului de stingere a sumelor plătite în plus cu termenul de prescripțieexpirat, aprobînd 18 decizii de stingere pentru 5091 agenți economici, în sumă de 1,5 mil.lei, realfiind transferate la buget 374,0 mii lei pentru 1186 agenți economici.

8. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre se va informaCurtea de Conturi în termen de 6 luni.9. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cuart.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Președintele Curții de Conturi Serafim URECHEAN

Nr. 37. Chişinău, 10 iulie 2013.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.37 din 10 iulie 2013

RAPORTUL

auditului administrării veniturilor publice de către

Serviciul Vamal în anul 2012

IntroducereI.

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012 a fostefectuat în baza art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[5] şiîn conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013[6].

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la regularitateaadministrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012, inclusiv a unortranzacţii economico-financiare de import/export potrivit cadrului legal şi reglementăriloraplicabile.

Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal constă în îndeplinirea atribuţiilor ce-irevin: asigurarea respectării şi executării legislaţiei vamale; controlul mărfurilor,mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a RepubliciiMoldova; administrarea statisticii vamale; întocmirea şi prezentarea către MinisterulFinanţelor a informaţiilor privind sumele calculate ale drepturilor de import/export înconformitate cu Regulamentul aprobat la 20.12.2005[7]; respectarea prevederilor legale înactivitatea vamală; elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi controleficient, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi identificarea erorilor şi fraudelor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea şi acumularea probelor deaudit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilorde audit asupra conformității administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal înanul 2012. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi

eroare.

Metodologia de audit. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de auditale Curţii de Conturi[8]. Probele de audit au fost colectate la Serviciul Vamal, aplicîndu-seproceduri de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, cum ar fi: verificarea selectivă a calculăriişi înregistrării veniturilor administrate de către organele vamale în Sistemul Informaţional„Asycuda World” şi programul „Economist”; analiza, pe perioada auditată, a datelor dininformaţiile privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export;examinarea documentelor primare; analiza schimbului de informaţii cu unele state referitorla unele tranzacții privind valoarea în vamă; analiza modificărilor în legislaţie, intervenite înperioada auditată, referitor la cotele accizelor. Auditul a utilizat datele sistemelorinformaţionale ale Serviciului Vamal, în contrapunere cu documentele primare în aspectulunor tranzacţii efectuate de către agenţii economici. Totodată, la auditarea unor procese aufost utilizate parțial rezultatele auditului intern al entității.

II. Prezentare generală

Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat MinisteruluiFinanţelor, care asigură securitatea economică a statului, implementează politica vamală şiconduce nemijlocit activitatea vamală. Politica vamală este parte integrantă a politiciiexterne şi interne a statului şi urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale,reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al țării, contribuie la rezolvareaproblemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltăriieconomiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.

În activitatea sa, Serviciul Vamal se conduce de prevederile Constituţiei RepubliciiMoldova; Codului vamal[9]; Codului fiscal[10]; Legii cu privire la tariful vamal[11]; Legiiserviciului în organele vamale[12], altor acte legislative şi normative care reglementeazăactivitatea vamală. Sistemul instituţional al Serviciului Vamal include Birourile şi posturilevamale, care exercită funcţiile de control vamal, de contracarare a fraudelor vamale şi alteatribuţii. Serviciul Vamal este membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

III. Constatări, concluzii şi recomandări

1. Analiza planificării şi colectării veniturilor publice administrate deServiciul Vamal în contextul evoluţiei indicatorilor macroeconomici

1.1. Tendinţele indicatorilor macroeconomici ce stau la baza planificării şiexecutării veniturilor administrate de către Serviciul Vamal

Potrivit actelor normative[13], estimarea şi prognozarea veniturilor administrate de către organelevamale este prerogativa Ministerului Finanţelor, în comun cu Ministerul Economiei.

În conformitate cu atribuţiile funcţionale, Serviciul Vamal implementează politica vamală,asigurînd plenitudinea perceperii drepturilor de import şi export, care constituie parteapreponderentă a veniturilor bugetului de stat. Unul dintre instrumentele-cheie ale mecanismuluiadministrării veniturilor vamale revine activităţii de planificare şi prognozare. În acest context, înurma analizei detaliate a datelor statistice privind veniturile administrate de către Serviciul Vamalpe fundalul evoluţiei indicatorilor macroeconomici, s-au constatat următoarele.

Pe parcursul anului 2012, valoarea operaţiunilor de import ale agenţilor economici, inclusivdin unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului şi municipiul Bender, a constituit5213,1 mil. dolari SUA, înregistrînd o creştere de 0,4%, în comparaţie cu anul 2011.

Potrivit Notei informative la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2012, veniturile careurmau a fi încasate de către organele Serviciului Vamal au fost preconizate în sumă de13361,5 mil.lei, sau 62,5% din totalul veniturilor bugetului de stat. Urmare, ServiciuluiVamal i-au fost aprobate venituri în sumă de 13342,7 mil.lei (scrisoarea MinisteruluiFinanțelor nr.06/3-13/2 din 05.01.2012), iar după rectificările operate urma să colectezevenituri în sumă de 13078,5 mil.lei. Efectiv s-au executat 12612,3 mil.lei, ori 96,4% dintotalul veniturilor precizate de către Ministerul Finanţelor, înregistrîndu-se o creştere de6,0% (715,1 mil.lei), faţă de anul 2011. Situaţia dată este reflectată în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal şi Biroului Naţional de Statistică

Datele reflectate în Diagramă denotă că, în anul 2012, veniturile administrate de către ServiciulVamal în raport cu veniturile bugetului de stat (componenta de bază) au constituit 74,0%,înregistrînd o scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul 2011 şi o creştere cu 3,2 puncteprocentuale faţă de anul 2010. Ponderea veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în raportcu veniturile bugetului de stat (componenta de bază) - de 74,0%, indică faptul că parteapreponderentă a veniturilor încasate în buget revine celor din tranzacțiile de import. Concomitent,veniturile vamale acumulate în anul 2012 în raport cu Produsul Intern Brut (date preliminare) auconstituit 14,4%.

Deşi se atestă o tendinţă de creștere a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, mărimealor a fost influenţată semnificativ de scutirile şi facilităţile vamale acordate agenţilor economici întemeiul prevederilor legale[14], acordurilor de comerţ liber cu ţările CSI şi altor acorduriinternaţionale, care în anul 2012 au constituit 3922,3 mil.lei, sau 31,1% din veniturileadministrate. Evoluţia ponderii facilităţilor în Produsul Intern Brut este redată în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal şi Biroului Naţional de Statistică

Auditul a constatat că, în anul 2012, ponderea facilităţilor acordate la import în PIB a constituit 4,5%în termeni nominali. Astfel, scutirile aplicate conform prevederilor legale au constituit 2794,4 mil.lei,scutirile aplicate în baza tratamentului preferenţial conform acordurilor internaţionale[15] - 946,1mil.lei, iar scutirile pentru alte tipuri de mărfuri - 181,8 mil.lei.

Luînd în consideraţie tendinţele de creştere în anii precedenţi a veniturilor administrate decătre Serviciul Vamal, precum şi faptul că în anul 2012 veniturile s-au executat în sumă de12612,3 mil.lei (cu o deviere de minus 466,2 mil.lei faţă de indicii stabiliţi de MinisterulFinanţelor), în viziunea auditului, există unele carenţe în procesul de prognozare aveniturilor (situație atestată și în anii precedenți), metodologia de estimare urmînda fi perfecţionată. În acest context, e necesar de menţionat că estimările preliminare alemărimii veniturilor percepute de organele vamale au fost elaborate în baza politicilordefinite în prognozele Cadrului bugetar pe termen mediu 2012-2014[16], precum şi a politicii

bugetar-fiscale pentru anul bugetar auditat. Conform calculelor preliminare ale pronosticuluiindicatorilor macroeconomici pentru anii 2012-2014 (revizuit), elaborat de Ministerul Economiei, laetapa estimărilor pentru anul 2012, a fost luată în calcul o creştere de 9,0% a volumuluiimporturilor, dar, de fapt, conform datelor statistice, importul a crescut doar cu 0,4%. Astfel, pentruanii 2010-2012, se atestă lipsa corelării indicatorilor menţionaţi. Ritmurile de creştere a veniturilorvamale, a PIB şi a importurilor se prezintă în Tabelul nr.1.

Sursă: Datele statistice ale Biroului Naţional de Statistică şi Serviciului Vamal *) - date preliminare

Analiza datelor denotă discrepanţe între ritmurile anuale de creştere a importurilor și veniturilorvamale. Astfel, în anul 2012, importurile s-au majorat doar cu 0,4%, iar veniturile vamale - cu 6%,față de anul 2011, în care acești indicatori au constituit, respectiv, 34,9% și 22%.

Concluzii:

Reieşind din cele constatate, auditul relevă că sistemul de management al administrăriiveniturilor vamale dispune de unele carenţe la etapa de planificare, fapt care impune necesitateaperfecţionării metodologiei de estimare a veniturilor administrate de Serviciul Vamal, în cadrulelaborării Cadrului bugetar pe termen mediu, proiectului Legii bugetului de statat şi politicii bugetarfiscale. Veniturile vamale încasate au fost influențate semnificativ de facilităţile acordate latranzacţiile de import, care, pe parcursul anului 2012, au constituit 3922,3 mil.lei, sau 31,1% dinveniturile totale acumulate de către Serviciul Vamal.

Recomandări:

Ministerul Finanţelor în comun cu Serviciul Vamal să perfecţioneze metodologia de1.estimare și prognozare a veniturilor administrate de organele vamale, prin aplicareapracticilor internaţionale, instrumentelor analitice şi a indicatorilor micro şi macroeconomici.Ministerul Finanţelor în comun cu Ministerul Economiei să intensifice monitorizarea în2.continuare a scutirilor și facilităților vamale acordate la plata drepturilor de import prin prismaevaluării impactului acordării acestora.

1.2. Analiza structurală a veniturilor

Deficiențe ce țin de planificare se atestă și în analiza structurală a veniturilor vamale executate. Dinsuma veniturilor executate în anul 2012 în mărime de 12612,3 mil.lei, î70,7%

Analiza executării volumului de colectare a veniturilor pe categorii de plăţi, comparativ cu nivelulprecizat în anul 2012, este redată în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Sursă: Rapoartele anuale ale Serviciului Vamal prezentate Ministerului Finanţelor

Conform datelor din tabel, la două tipuri de plăţi - TVA și accize, se atestă neîncasareaveniturilor în sumă de 392,9 mil.lei şi, respectiv, de 53,8 mil.lei, față de indicii aprobați.Astfel, nu s-au executat accizele la benzină şi motorină - în sumă de 120,7 mil.lei; laautoturisme - de 81,5 mil.lei, și la alte tipuri de mărfuri - în sumă de 7,2 mil.lei. În acelaşitimp, accizele la produsele din tutun şi la gazul lichefiat s-au executat mai mult cu 133,0mil. lei și, respectiv, cu 11,1 mil.lei.

Neexecutarea plăţilor vamale la nivelul aprobat a fost influenţată de modificărileoperate în legislaţie[17], de volumul cantitativ al importului de mărfuri, precum şide alţi factori, precum urmează:

Modificările operate în legislație privind cota accizului la „alte aparate video de înregistrat saude reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice” (poziţia tarifară 85219) -de la 11,80 euro/buc. la 5% din valoarea în vamă a mărfii – au avut un impact negativ asupramărimii veniturilor încasate. Analiza efectuată de audit denotă că, deși la această pozițietarifară, în anul 2012, s-a înregistrat o creştere cantitativă cu 3914 bucăţi faţă de anul 2011,veniturile încasate s-au micşorat cu 1,5 mil.lei.O situaţie analogică se constată şi în rezultatul modificării cotei accizului la „aparate derecepţie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie sau radiodifuziune, chiar combinate în acelaşicorp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas”(poziţiatarifară 8527) - de la 15% din valoarea în vamă a mărfii la 5%, care a generat neobținereaveniturilor bugetare în sumă de 1,2 mil.lei, faţă de anul precedent.Auditul a estimat diminuarea veniturilor vamale în anul 2012 cu 13,0 mil. lei, datoritămodificărilor cadrului legal, în ce privește excluderea accizelor cu cota de 55% de la valoareaîn vamă pentru 4 poziţii tarifare: 9405105, 9405205, 94055, 940591 (aparate de iluminat(inclusiv proiectoarele) şi părţile lor, nedenumite şi necuprinse în altă parte; lămpi pentrureclame luminoase; însemne luminoase; plăci indicatoare luminoase şi articole similare, careau o sursă de lumină permanentă, fixă şi alte părţi ale acestora, nedenumite şi necuprinse înaltă parte).

Încasările drepturilor de import la produsele supuse accizelor, ale căror cote în anul 2012au suportat modificări, sînt redate în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal

Analiza datelor din tabel, efectuată de audit, denotă că, deşi la unele tipuri de mărfuriaccizele au crescut în anul 2012, majorîndu-se veniturile vamale, la alte tipuri de mărfuriaccizate, odată cu modificarea cadrului legal, veniturile s-au micşorat cu 107,0 mil.lei,fiind influențate și de volumul cantitativ al importurilor (autoturisme - în scădere cu 1046unități; benzină şi motorină – respectiv,cu 53,6 mii tone; bijuterii, inclusiv cu briliante - cu56,7 kg; vinuri din struguri, rachiu, lichioruri şi alte băuturi spirtoase - cu 758,4 tone;divinuri şi alte vinuri - cu 62,1 tone). Diferenţa de majorare a veniturilor în anul 2012 - însumă de 257,3 mil.lei, este rezultatul majorării accizelor la produsele din tutun şi la gazullichefiat.

Un alt factor care a generat diminuarea veniturilor vamale, conform calculelor ServiciuluiVamal, îl constituie fluctuaţiile cursului valutar, al căror impact se cifrează la cca 94,0 mil.lei.

Sancţiunile aplicate de către Serviciul Vamal pentru încălcarea reglementărilor vamale nu aufost încasate integral în bugetul de stat. Astfel, din sancțiunile în sumă totală de 16,9 mil. lei,aplicate în perioada de referinţă în 3878 de cazuri, au fost stinse în sumă de 9,5 mil. lei. Dindeciziile adoptate conform art.231 din Codul vamal, 26 au fost contestate de contravenient îninstanţa de judecată, din care 8 decizii au fost deja anulate (68,5 mii lei), iar 15 decizii, însumă de 2,9 mil. lei, se află pe rol. Astfel, art.11 lit.c) şi lit.m) din Codul de executare[18]prevede executarea silită a deciziilor cu privire la contravenţiile administrative de cătreexecutorul judecătoresc, însă art.479 din Codul contravenţional[19] stipulează că „problemelelegate de executarea sancţiunii contravenţionale se soluţionează de către instanţa de judecată,la demersul contravenientului ori al autorităţii competente să asigure executarea sancţiunii

contravenţionale”.

Concluzii:

Modificarea cadrului legal ce ţine de majorarea cotelor la unele tipuri de accize aplicate launele poziţii tarifare, în unele cazuri, nu a influenţat mărimea veniturilor încasate, la uneletipuri de mărfuri accizele au crescut, majorîndu-se veniturile vamale cu 257,3 mil.lei(accizele la produsele din tutun și la gazul lichefiat), în timp ce la alte tipuri de mărfuriaccizate, odată cu modificarea cadrului legal la cota accizului aplicat, veniturile s-aumicșorat cu 107,0 mil.lei.

2. Procesul de administrare a datoriilor agenților economici necesită îmbunătăţiri

Conform datelor prezentate de către Serviciul Vamal, valoarea datoriilor agenţiloreconomici faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de către organele vamale,înregistrate la 31.12.2012, au constituit 257,6 mil.lei, din care plăţi de bază - 179,7 mil.lei(inclusiv amenzi - 17,4 mil.lei), şi penalităţi, calculate la datoriile neachitate -77,9 mil.lei.Datele din informaţia prezentată relevă că datoriile contribuabililor în anul 2012 au crescut,în comparaţie cu anul 2011, cu 133,8 mil.lei (de 2,1 ori), ca rezultat al controluluiulterior. La finele anului 2012 se atestă menţinerea unor datorii cu termenul de prescripţieexpirat, care au însumat 15,3 mil.lei (inclusiv penalităţi - 2,1 mil.lei), formate în anii1995-2006, veniturile vamale fiind supuse unui risc sporit de neîncasare. Conformstipulărilor Regulamentului aprobat[20], aceste datorii urmează a fi stinse în anul 2013.

Datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat, divizate pe tipuri de venituriadministrate de către organele vamale, se prezintă în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Tipul de plăţiLa 31.12.2012Total, datorii aleagenților economici(mil.lei)

inclusiv cutermenul mai marede 6 ani (mil.lei)

TVA 192,5 2,8Accize 9,7 1,3Taxă vamală 36,5 0,4Proceduri vamale 1,5 0,02Taxă specială 0,01 0,01Amenzi 17,4 10,8Total: 257,6 15,3

Sursă: Raportul Serviciului Vamal privind datoriile agenţilor economici pe plăţi vamalepentru anul 2012

Reieşind din situaţia prezentată în tabel, ponderea cea mai mare - de 74,7% (192,5 mil.lei),la 01.01.2013, o deţine TVA. Auditul remarcă că, în cuantumul total al datoriilorînregistrate, suma de 202,4 mil.lei reprezintă plăţi în baza deciziilor de regularizare asubdiviziunilor Serviciului Vamal, acestea fiind atacate în instanţele de judecată, cuemiterea Încheierilor de suspendare a executării pînă la soluţionarea litigiilor. În anul 2012,colaboratorii Serviciului Vamal au întocmit 1483 decizii de regularizare referitor larecalcularea spre încasare suplimentară a drepturilor de import/export în sumă de 188,1

mil.lei, dar efectiv s-au încasat 42,4 mil. lei (22,5% din totalul recalculat), astfel formîndu-se noi datorii. În 44 de cazuri (din 1483), deciziile de regularizare emise de Serviciul Vamalîn anul 2012 au fost contestate în instanța de judecată, din care 7 decizii au fost anulate, iar37 se află pe rol. Totodată, în anul 2012, în temeiul deciziilor instanţelor judecătoreşti, aufost anulate 29 de decizii de regularizare, inclusiv 22 - emise în anii 2008-2011, cudrepturile de import recalculate în sumă de 28,9 mil. lei, fiind recunoscute ca ilegale.

Verificările auditului denotă că cele mai semnificative restanţe s-au înregistrat la: BVChişinău – de 120,6 mil.lei, inclusiv cu termenul depășit de 6 ani – de 10,8 mil.lei; Aparatulcentral al Serviciului Vamal - de 96,6 mil.lei; BV Bălți – de 10,5 mil.lei, inclusiv cu termenuldepăşit de 6 ani – de 2,6 mil.lei; BV Briceni – de 9,4 mil.lei; BV Leuşeni – de 6,4 mil.lei.

Totodată, verificările asupra conturilor agenților economici în Sistemul Informațional„Economist” au relevat că la finele anului 2012 cele mai esenţiale datorii (61,1 mil.lei) labugetul de stat le-au înregistrat 12 agenți economici.

Sumele restante rămîn a fi problematice pentru încasare, deoarece conturilepersonale ale agenţilor economici nu mai sînt suplinite cu mijloace băneşti, iarsumele recalculate au majorat soldul datoriilor faţă de buget[21].Ca instrument de diminuare a valorii restanţelor, Serviciul Vamal a utilizat măsuri desuspendare a dreptului de efectuare a operaţiunilor vamale; remiterea deciziilor deregularizare, în calitate de titluri executorii către executorii judecătoreşti în vedereaîncasării incontestabile a obligaţiei vamale și remiterea deciziilor de suspendare a conturilorbancare. Serviciul Vamal a întreprins și unele măsuri de lichidare a restanţelor, însăîncasarea lor nu a fost posibilă, deoarece agenţii economici menţionaţi nu mai efectueazătranzacţii economice de import/export.Datoriile agenților economici pentru operațiunile de import/export formate în anul 2012 înevoluție cu datoriile formate în anii 2008-2011 sînt redate în Diagrama nr.3.

Diagrama nr.3

Sursă:Datele Sistemului Informaţional al Serviciului Vamal „Economist”.Notă: Suma totală a datoriilor la 31.12.2012 constituie 257,6 mil. lei.

Reieșind din situația prezentată, datoriile agenților economici față de bugetul de stat în anul2012 au înregistrat o creștere excesivă, comparativ cu evoluția lentă a datoriilor formate înperioada anilor 2008-2011, fiind cauzată preponderent de contestarea lor în instanțelejudecătorești. Cu toate că Curtea de Conturi a menționat și în anii precedenți despresituația dată, auditul denotă că datoriile agenților economici, ținînd cont de penalitățilecalculate, sînt mereu în creștere, datorită recalculării drepturilor de import/export prindecizii de regularizare. Totodată, se menționează că Serviciul Vamal, la finele anului 2012, aînaintat unele propuneri de modificare a cadrului normativ, care sînt în fază de proiect.

Conform informației Serviciului Vamal pe perioada anului 2012, soldul cumulativ reflectat aldrepturilor de import/export achitate în avans constituie 155,8 mil.lei. Potrivit datelorprezentate de Trezoreria de Stat, soldul curent al mijloacelor, format în anul 2012,constituie 36,8 mil.lei. Diferența de 119,0 mil.lei se explică prin faptul că Serviciul Vamal

reflectă soldul de mijloace cumulativ, inclusiv pe anii precedenți, iar Ministerul Finanțelorreflectă soldul anului curent.

Conform art.124 alin.(1) din Codul vamal, drepturile de import/export se plătesc înprealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale, iar la momentul vămuirii, se acceptă doarsuma calculată a drepturilor de import/export. Restituirea excedentului din sumele plătite înavans se efectuează la cererea scrisă a plătitorului, în termenul stabilit de legislaţie, iarmodul şi procedura de restituire sînt stabilite de către Ministerul Finanţelor.

Evoluția excedentului din drepturile de import/export plătite de agenții economici în avans,format în anii 2006-2012, se prezintă în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Nr.d/o Anul Numărul de agenți

economici (unități)

Excedentul dindrepturile deimport/export plătite înavans(mii lei)

1 2 3 41. 2006 3130 1000,62. 2007 5015 1032,73. 2008 8384 1578,14. 2009 8495 1280,95. 2010 8106 1349,96. 2011 12787 1855,87. 2012 30048 147715,5Total: 75965 155813,5

Sursă: Datele Sistemului Informaţional „Economist”

Auditul a constatat că la 31.12.2012 excedentul din drepturile de import/export plătite înavans înregistrat de 75965 agenți economici a constituit 155,8 mil.lei. Soldul anului2012 în sumă de 147,7 mil. lei este activ, datorită faptului că agenții economici au efectuattranzacții de import/export, la vămuirea mărfurilor achitînd obligațiunile vamale din sold.Conform fișelor de evidență a plătitorilor vamali, în perioada anilor 2006-2011, 45917agenți economici au înregistrat un excedent din drepturile de import/export plătite înavans în sumă de 8098,0 mii lei, inclusiv 1000,6 mii lei - cu termenul de prescripțieexpirat, nefiind efectuate tranzacții de import/export.

Auditul, examinînd un eșantion de 45917 agenți economici în perioada 2006-2011, aconstatat înregistrarea soldurilor: pînă la 10,0 mii lei - la 45797 agenți economici (99,7%), însumă totală de 4629,1 mii lei; de la 10,0 mii lei pînă la 50,0 mii lei – la 106 agențieconomici, în sumă de 2067,1 mii lei. Cele mai semnificative sume - de la 50,0 mii lei pînăla 300,0 mii lei - au înregistrat 14 agenți economici, cu sume plătite în plus de 1401,8 miilei.

Modul de stingere a plăților în plus al căror termen de prescripţie a expirat a fost stabilit înRegulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012, în baza căruia,începînd cu anul 2013, Serviciul Vamal urma să stingă sumele respective. În acest context,

Serviciul Vamal, prin scrisorile din 09.01.2013, 25.03.2013 și 15.04.2013, s-a adresatMinisterului Finanțelor privind concretizarea și definitivarea modului de stingere a sumelorplătite în plus al căror termen de prescripție a expirat.

Notă: Pe parcursul auditului, Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Finanțelor, auconvenit asupra mecanismului de stingere a sumelor plătite în plus cu termenul deprescripție expirat, fiind aprobate 18 decizii de stingere, pentru 5091 agenți economici, însumă de 1,5 mil.lei, real transferîndu-se la buget 374,0 mii lei pentru 1186 agențieconomici.

Concluzii:

La 31.12.2012 datoriile agenţilor economici constituiau suma de 257,6 mil. lei, fiind încreştere, faţă de anul precedent, cu 133,8 mil.lei, din care în sumă de 15,3 mil.lei, formateîn anii 1995-2006, rămîn a fi problematice pentru încasare, acest fapt avînd un impactasupra volumului veniturilor administrate de organul vamal. Soldurile creditoare cumulativeale agenţilor economici privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/exportla 31.12.2012, conform datelor Serviciului Vamal, constituiau 155,8 mil.lei, din care însumă de 36,8 mil.lei - formate în anul 2012. S-a înregistrat un excedent din drepturile deimport/export plătite în avans în sumă de 1000,6 mii lei cu termenul de prescripție expirat.

Recomandări:

3. Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Finanțelor:

3.1. să promoveze un mecanism de monitorizare şi administrare bine definit, cu stabilireaprocedurilor de control intern, în vederea asigurării încasării depline şi în termen adatoriilor agenţilor economici;

3.2. să întreprindă măsuri privind consolidarea modului de stingere a sumelor plătite în plusal căror termen de prescripție a expirat, precum și transferarea la bugetul de stat a sumelorrespective.

3.Cadrul normativ-legislativ conține unele carențe care afectează modalitateade determinare a valorii în vamă a mărfurilor importate

3.1.Deficienţele cadrului normativ-legislativ privind modalitatea de determinare avalorii în vamă

Conform art.117 şi art.122 din Codul vamal, pentru calcularea drepturilor de import şide export, baza de calcul o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor,determinată în condiţiile legii.

Potrivit art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, valoarea în vamă amărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

1) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau deplătit;

2) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

3) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

4) în baza costului unitar al mărfii;

5) în baza valorii calculate a mărfii;

6) prin metoda de rezervă.

Principala metodă, dintre cele specificate, este metoda determinării valorii în vamă a mărfiiîn baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă (metoda nr.1). În cazul în care metoda nr.1 nupoate fi aplicată, se aplică consecutiv celelalte metode. Valoarea în vamă a mărfurilorintroduse este determinată de declarant, organul vamal avînd obligaţia de a verificacorectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă, inclusiv corectitudineametodei alese de declarant şi oportunitatea aplicării ei.

Conform Raportului Serviciului Vamal privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduseîn regim vamal de import (plasarea în liberă circulaţie) pe anul 2012, se relevă că din 197944declaraţii ale valorii în vamă (tipizatele DVV-1 şi DVV-2) perfectate de către entitate, prin metodanr.1 au fost validate 172831 declaraţii (87,3%); prin metoda nr.2 - 69 declaraţii; prin metoda nr.3 -12 declaraţii; prin metoda nr.4 - 14 declaraţii; prin metoda nr.5 - 3 declaraţii, şi prin metoda nr.6 -24594 declaraţii (12,4%). Prin metoda nr.6 („de rezervă”), valoarea în vamă a mărfurilor a fostmajorată cu 992,9 mil.lei, iar suma drepturilor de import percepute din totalul valorii majorate aconstituit 258,9 mil.lei.

Evoluţia declaraţiilor valorii în vamă, perfectate conform metodelor de vămuire, se prezintăîn Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

Sursă: Rapoartele Serviciului Vamal privind controlul valorii în vamă a mărfurilor în anul2012

Cadrul normativ-legislativ existent conţine unele carențe, care, în opinia auditului,influenţează asupra modalităţii de determinare a valorii în vamă, și anume:

Prevederile pct.13 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din14.05.2002[22] nu stipulează expres setul minim de documente obligatorii necesare spreprezentare organului vamal de către declarant, în scopul confirmării valorii în vamă în cazulaplicării metodelor de vămuire, acestea fiind prezentate la solicitare.Potrivit cadrului regulator intern al Serviciului Vamal, în scopul neadmiterii subestimăriivalorii în vamă a mărfurilor, au fost aprobate circulare interne cu privire la stabilirea valorilorde referinţă la unele categorii de mărfuri importate din zonele cu risc sporit, elaborate în bazaunor tranzacţii analogice. Verificările auditului au relevat că, similar anilor precedenți, valorilede referinţă nu sînt elaborate pentru toate poziţiile tarifare din Nomenclator[23], iarmodalitatea de determinare a valorilor de referinţă nu este clar definită. Auditul atestăimprecizii în prevederile cadrului normativ legal ce reglementează activitatea de vămuire amărfurilor. Astfel, potrivit pct.16 lit.B) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.600 din 14.05.2002, „organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor poate dispune deinformaţii pe care nu le are declarantul, inclusiv despre preţurile de referinţă la mărfurile dincircuitul comerţului extern”, iar conform art.17 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal, ladeterminarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu se pot lua „preţulmărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare; preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;valoarea în vamă a mărfii minimală”.Pînă în prezent nu se aplică pe deplin capacităţile modulului „valoarea în vamă” al SistemuluiInformaíonal „Asycuda World”, fapt menţionat şi în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din08.08.2012[24]. Deşi, prin Ordinul Serviciului Vamal nr.111-o din 27.02.2013[25], în vedereaasigurării executării prevederilor legale, s-a aprobat Instrucţiunea cu privire la proceduraverificării corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor importate, modalitatea aplicării metodelorde vămuire pentru mărfurile importate prin intermediul Sistemului Informațional „AsycudaWorld” nu este încă definitivată. Auditul consideră că baza de date a Serviciului Vamal privindtranzacţiile de import definitiv ar putea servi drept temei pentru determinarea valorii în vamăatunci cînd documentaţia prezentată de declarant este incompletă şi nu confirmă valoarea învamă a mărfurilor, sau nu poate fi determinată prin aplicarea consecutivă a metodelor devămuire.

Reieșind din faptul că Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţuluiconform prevederilor Legii nr.218-XV din 01.06.2001[26], metodologia privind determinarea valoriiîn vamă a mărfurilor importate urma a fi ajustată în conformitate cu principiile şi regulile prevăzuteîn art.VII din Acordul general pentru tarife şi comerţ 1994. Auditul relevă că, potrivit Acorduluimenționat, determinarea valorii în vamă este parțial reglementată pentru categoriile de mărfuri deimport la care s-a constatat o subevaluare în vamă.

Deficienţele cadrului normativ-legislativ privind modalitatea de determinare avalorii în vamă, nereglementarea modalităţii de aplicare a metodei de rezervă,precum şi nerespectarea procedurii de solicitare a documentelor suplimentarepentru confirmarea valorii în vamă au determinat faptul ca instanţele de judecatăsă califice acţiunile organelor vamale de majorare a valorii în vamă ca ilegale,organul vamal fiind obligat să restituie/anuleze agenţilor economici sumelemajorate sau recalculate. Problema determinării valorii în vamă în contextulcadrului normativ-legislativ a fost menționată și în Hotărîrile precedente ale Curţiide Conturi[27].

Notă: Conform Ordinului Serviciului Vamal nr.130-o din 15.02.2013[28], acţiunile de modificare amodulului „valoarea în vamă” al Sistemului Informațional „Asycuda World” sînt preconizate pentruperioada 01.08.2013-01.03.2014.

3.2. Alte constatări. Verificările selective ale auditului privind corectitudinea completăriideclaraţiilor vamale în detaliu au constatat în 421 de cazuri completarea eronată a rubricii 43„Metoda de evaluare”, în care, potrivit Normelor tehnice[29], se înscrie un cod aferent număruluimetodei de evaluare a mărfurilor utilizată pentru determinarea valorii în vamă. Astfel, în condiţiilenerespectării cadrului normativ menţionat, s-au identificat declaraţii vamale în care rubrica 43 a fostcompletată de către declaranţi cu alte caractere (”0”; ”.”; ”/”; ”s” etc.) decît cele prevăzute. Organulvamal n-a asigurat verificarea corectitudinii completării declarației vamale în detaliu potrivitnormelor metodologice stabilite[30]. Conform explicaţiei Serviciului Vamal, neregulile ce ţin decompletarea eronată a declarațiilor vamale nu au condiţionat careva prejudicii bugetului, ci doardenaturarea statisticii vamale.

Concluzii:

În viziunea auditului, cadrul normativ-legislativ existent privind metodologia dedeterminare a bazei impozabile a operațiunilor de import este unul imperfect și urmează a fiperfecționat, întru asigurarea evaluării corecte de către declarant a metodei de vămuire şiîncasării depline a drepturilor de import, precum și ajustat în conformitate cu principiile şiregulile prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte(Organizaţia Mondială a Comerţului).

Recomandări:

4. Ministerul Finanţelor, în comun cu Serviciul Vamal, să întreprindă măsuri deconformare a cadrului normativ-legislativ ce reglementează activitatea de vămuire amărfurilor la principiile şi regulile prevăzute de acordurile internaţionale la care RepublicaMoldova este parte.

5. Serviciul Vamal să asigure un control eficient privind corectitudinea alegerii decătre declarant a metodei de determinare a valorii în vamă a mărfurilor introduse, precum şicompletarea declaraţiei vamale în detaliu, în scopul neadmiterii validării acesteia în cazuride completare eronată.

3.3. Importul de produse medicamentoase la preţuri supraestimate

Pe parcursul anului 2012, au fost importate în regim vamal definitiv (Import 4) produsemedicamentoase în valoare de 1923,7 mil.lei, calculîndu-se drepturi de import în sumă de 167,7mil.lei. Conform prevederilor legale,[31] la importul medicamentelor, pentru poziţiile tarifare3001-3004 au fost acordate facilități la cota redusă la TVA - 8%, iar Autorizaţia de import pentrumedicamente, care se prezintă la momentul vămuirii, se eliberează după aprobarea, de către AgenţiaMedicamentului și Dispozitivelor Medicale, a preţului declarat (preţul de producător) şi înscriereaacestuia în Catalogul naţional de preţuri. Potrivit Regulamentului[32], criteriul de bază pentruevaluarea preţului urmează să fie preţul mediu al celor mai mici trei preţuri de producător pentruaceleaşi medicamente din ţările de referinţă selectate pentru comparare.

În baza informației prezentate de Serviciul Vamal, 59 de agenţi economici au beneficiat de facilități lacota redusă la TVA[33] în regim vamal de import definitiv, în sumă totală de 211,7 mil.lei, dintrecare la doar 4 agenţi economici facilităţile acordate au constituit în sumă totală 159,1 mil. lei(75,1%).

Verificările selective efectuate pe un eşantion de 8621 declaraţii vamale de import auidentificat 169 de cazuri de necorespundere a preţului declarat de importator şi înregistratîn Catalogul naţional cu preţul de producător pentru 14 poziţii de medicamente. Astfel, princontrapunerea preţului declarat în vamă de către agenţii economici-importatori cu preţul deproducător afişat pe paginile oficiale web ale Ministerelor Sănătăţii din România şi Turcia,auditul a constatat că, conform eşantionului selectat de declarații vamale la importulproduselor medicamentoase în valoare de 19,1 mil.lei, agenţii economici au majoratvaloarea în vamă cu 10,9 mil.lei.

În acest context, se relevă că valoarea în vamă determinată de către organelevamale în baza facturilor comerciale prezentate de către agenţii economici la uneleproduse medicamentoase este mai mare cu cca 50-300% faţă de preţul de

producător.

Cadrul legal nu prevede prezentarea obligatorie de către declarant, la vămuirea mărfii, adeclaraţiei vamale a ţării de expediere. Conform pct.13 lit.g) din Regulamentul aprobat prinHotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, declarația vamală a ţării de expediere esteprezentată doar în cazul dacă aceasta există. În baza declarației vamale a ţării exportatoare,anexată de către unii declaranţi la setul de documente, a fost posibilă efectuarea contrapuneriivalorii facturate (în valută străină), declarată la momentul vămuirii, cu valoarea statistică (învaluta ţării de export) indicată în declarația vamală a ţării de export. În urma verificăriiselective a declaraţiilor vamale, s-a constatat că în 8 cazuri (ce constituie o ponderenesemnificativă) valoarea statistică a mărfii a fost majorată cu 147,1 mii EUR (echivalentul -2,2 mil.lei), faţă de valoarea facturată indicată în declaraţia vamală a ţării exportatoare(Turcia). Situaţia dată este reflectată în Tabelul nr.6.

Tabelul nr.6

Sursă: Declaraţiile vamale de import pe anul 2012

Se relevă că, în cazurile menţionate, valoarea medicamentelor din facturile comerciale (Invoice)diferă de valoarea statistică indicată în declaraţiile vamale de export ale ţării de expediere. Înconsecinţă, reglementarea actuală în legislaţie permite agenţilor economici importatori să declareun alt preţ la produsele medicamentoase decît cel al producătorului.

Contractele de vînzare-cumpărare a produselor medicamentoase au fost încheiate cu companiidin alte ţări (Panama, Seychelles, Cipru, Malta, Belize) decît ţara de expediere (un eşantion de212 declaraţii vamale de import în valoare de 58,1 mil.lei).

Conform informației prezentate de Serviciul Vamal, s-a constatat vămuirea medicamentelor înasortiment, inclusiv preparatul „Helmizol” (ţara de origine Turcia), contractat prin intermediulunei companii din Seychelles. În procesul controlului documentar, inclusiv al verificăriicorectitudinii clasificării corecte şi aprecierii valorii în vamă a mărfii, s-au constatat divergenţeîntre valoarea preparatului „Helmizol” indicată în declaraţia de export a producătorului dinTurcia (11,4 mii dolari SUA pentru 194 kg) şi valoarea în vamă declarată de către agentuleconomic la momentul vămuirii, conform facturii comerciale (46,0 mii dolari SUA). Demenţionat că în Autorizaţia de import eliberată de către Agenţia Medicamentului șiDispozitivelor Medicale pentru produsele medicamentoase importate sînt aprobate preţurilecompaniei din Seychelles. Auditul remarcă că pe parcursul anului 2012 au fost importate 23,7mii unităţi de „Helmizol” cu valoarea în vamă majorată, faţă de preţul producătorului (dinTurcia), cu 0,8 mil.lei.

Notă: În contextul celor menţionate, pentru excluderea cazurilor de majorare artificială a valoriiproduselor medicamentoase la import de către agenţii economici, Serviciul Vamal a sesizat organelecompetente.

Majorarea preţului declarat în vamă de către agenţii economici pînă la momentul vămuirii şiprin aplicarea adaosului comercial (în mărime de pînă la 40%) conform prevederilorcadrului legal[34] condiționează majorarea preţului de realizare a medicamentelor pe piaţainternă. Dat fiind că transferurile băneşti pentru achitarea mărfii cumpărate se efectuează în ţaravînzătorului (ţara tranzacţiei), şi nu a producătorului sau a reprezentantului oficial, acest faptimplică, pe de o parte, un risc de evaziune fiscală, iar pe de altă parte - costuri suplimentare pentrubuget și populație.

Auditul a constatat că tranzacţiile comerciale de import cu medicamente nu cad sub incidențaprevederilor Hotărîrii Guvernului nr.128 din 22.02.2010[35] referitor la monitorizarea lanţuluivaloric.

Ținînd cont de importanța socială a produselor medicamentoase și în contextul celor menționate deaudit este oportun de a efectua monitorizarea lanțului valoric la aceste produse, iar aspectele încauză necesită a fi examinate în cadrul unui audit tematic extern.

Concluzii:

Tranzacţiile de import al produselor medicamentoase, inclusiv cele efectuate prinintermediul companiilor din alte ţări decît ţara de expediere a mărfii, au ca scop directmajorarea valorii facturate, ceea ce se răsfrînge şi asupra preţurilor de realizare amedicamentelor pe piaţa internă, implicînd riscuri de evaziune fiscală și costurisuplimentare pentru buget și populație. Operațiunile comerciale de import cu medicamentenu cad sub incidența prevederilor cadrului legal privind monitorizarea lanțului valoric.

Recomandări:

6. Ministerul Finanţelor să înainteze propunerile de rigoare pentru includereaproduselor medicamentoase în lista mărfurilor importate privind monitorizarea lanţuluivaloric în comerţul interior.

3.4.Importul/exportul unor mărfuri tranzacţionate prin intermediulrezidenţilor zonelor off-shore

Potrivit art.11 din Codul vamal, organul vamal contribuie la prevenirea şi combatereaspălării banilor, precum şi la neadmiterea încălcărilor reglementărilor vamale şi legislaţieifiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. În perioada anului 2012, conforminformaţiei statistice a Serviciului Vamal, au fost efectuate tranzacții de import, prinintermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Belize, Seychelles,Puerto Rico, Uruguay etc.), cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 mld. lei și tranzacții deexport în valoare de 1,4 mld. lei.

Importul unor mărfuri prin intermediul companiilor din ţările zonelor off-shore ainfluenţat majorarea valorii în vamă a mărfurilor.

Analogică celor descrise în compartimentul precedent este şi situaţia privind importulbitumului de petrol şi motorină (poziţiile tarifare 27132, 271019410 şi, respectiv,2710194501, 2710194101). În perioada anului 2012 s-a importat bitum de petrol pentrureparaţia drumurilor în valoare de 231,4 mil.lei, drepturile de import fiind calculate însumă de 47,4 mil.lei. De menţionat că în cadrul misiunii de audit au fost selectatedeclaraţiile vamale privind tranzacţiile de vînzare-cumpărare efectuate cu companii dinBelize, Panama și Noua Zeelandă.

Auditul exemplifică că la importul bitumului de petrol, conform declaraţiei vamale de export aţării de expediere (Belarus), preţul unei tone constituie 710,0 dolari SUA, iar conformInvoice-lui anexat la declaraţia vamală de import, preţul stabilit de vînzător (compania dinBelize) constituie 770,0 dolari SUA. Prin urmare, pentru 1870,9 mii tone, valoarea majorată

de către agentul economic importator constituie 112,3 mii dolari SUA (echivalentă cu 1,3mil.lei). Situaţia dată este reflectată în Figura nr.1.

Figura nr.1

Aceeaşi situaţie se atestă şi la importul de motorină din Ucraina, Belarus şi România,ţara tranzacţiei fiind Panama, dar şi Noua Zeelandă. Eşantionul declaraţiilor vamale selectatîn 246 de cazuri indică majorarea cu 50-100 dolari SUA pentru o tonă de motorină. Astfel,pentru 28,2 mii tone de motorină, valoarea majorată de către 3 agenţi economici-importatori a constituit 2,0 mil. dolari SUA (echivalentă cu 24,2 mil.lei).

Potrivit informaţiei statistice privind operaţiunile de import al mărfurilor clasificate la poziţiiletarifare 0303, 0304 şi 0305 ale Nomenclatorului de mărfuri, în perioada auditată, au fostimportate 21,3 mii tone de pește în sumă totală de 464,8 mil.lei, pentru care s-au calculatdrepturi de import în sumă de 95,2 mil.lei, inclusiv TVA - 93,3 mil.lei, şi proceduri vamale -1,9 mil.lei. Importul de pește, în fond, a fost exercitat de către 52 de agenţi economici, care auimportat pește din Lituania, Estonia, Norvegia, Uruguay, Argentina etc. Unii agenți economiciau achitat pentru marfă în baza unor contracte încheiate cu firmele „Elite ServiceInternational Corporation” LTD (Seychelles), „Intramax Express Corp” (Panama) etc., care sîntrezidenţi în zonele off-shore şi cad sub incidenţa Ordinului fostului Centru pentru CombatereaCrimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007[36]. În cadrul auditului au fostverificate documentele anexate la declarațiile vamale ale unui agent economic importator depește. Astfel, prin 21 de declarații vamale de import definitiv, marfa în sumă de 9,8mil.lei a fost recepţionată prin portul Iliciovsk (Ucraina), în regim vamal de tranzit. Se relevăcă persistă riscul înlocuirii facturilor comerciale (Invoice) privind importul de pește confirmateprin ştampila ţării exportatoare (Lituania, Uruguay, Noua Zeelandă, Danemarca etc.) cu celeale firmelor rezidente în zonele off-shore, datorită faptului că documentele sînt confirmatenumai prin ştampila organului vamal din Ucraina în portul Iliciovsk, iar conform facturiiinternaționale de expediție (CMR) figurează un alt agent economic exportator. Tranzacțiilerespective inițial au fost direcționate pe culoarul roșu cu criteriul „Risc de falsificare aamprentelor ștampilelor, semnăturilor olografe și de diminuare a valorii în vamă”, apoivalidate pe culoarul verde, valoarea în vamă fiind apreciată prin metoda nr.1, în baza valoriitranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform art.10alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997.O situație analogică se atestă şi la exportul de deşeuri şi resturi din metal, ţara tranzacţieifiind Belize, dar şi Marea Britanie. Astfel, în anul 2012 au fost exportate 33,0 mii tone demetale şi articole din metale comune şi articole din fontă, fier sau oţel în valoare totală de379,7 mil.lei, agentul economic respectiv, pentru tranzacțiile de export, beneficiind derestituirea din bugetul de stat a TVA, fapt ce implică riscuri de evaziune fiscală și costurisuplimentare pentru buget.

Datele privind exportul de deşeuri şi resturi din metal se prezintă în Tabelul nr.7.

Datele din tabel denotă că la exportul de deşeuri fragmentate din oţeluri nealiate țara tranzacției șițara destinației este una și aceeași, iar pentru celelalte poziții de deșeuri și resturi de metale, țăriledestinației au fost altele, în timp ce tranzacțiile financiare s-au efectuat prin doi intermediarirezidenți din Marea Britanie.Sursă: Declaraţiile vamale de export

Concluzii:

Tranzacţiile comerciale efectuate prin zonele off-shore cu risc sporit de majorare saudiminuare a valorii în vamă au un impact semnificativ asupra nivelului preţurilor pe piaţainternă şi în ansamblu per economie. Deşi în bugetul de stat s-au încasat veniturisuplimentare de la majorarea valorii mărfurilor, concomitent, bugetul suportă cheltuielisemnificative la achiziţionarea acestor bunuri de către instituţiile bugetare din banii publici,dar și la restituirea din bugetul de stat a TVA de la valoarea mărfurilor exportate.

Recomandări:

7. Serviciul Vamal în comun cu Ministerul Finanţelor, Inspectoratul FiscalPrincipal de Stat și Centrul Național Anticorupție, în limita competențelor șiatribuțiilor funcționale, să întreprindă acțiuni întru apărarea intereselor economice alestatului, inclusiv prevenirea și combaterea spălării banilor în aspectul tranzacţiilorcomerciale efectuate prin zonele off-shore.

4. Cu privire la operațiunile de export al mărfurilor la preţuri supraevaluate

Conform prevederilor legale,[37] în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA la valorilemateriale şi serviciile procurate destinate exportului, subiectul impozabil, în afară de declaraţiileprivind TVA şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunilede livrare sau procurare, pentru livrări de mărfuri trebuie să dispună de: contractul în baza căruia afost efectuat exportul de mărfuri; factura comercială (Invoice); declaraţia vamală de export almărfurilor; documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie), cu excepţia livrărilorefectuate prin intermediul poştei; confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentruexport.

Pe parcursul anului 2012, din ţară au fost exportate în regim vamal de export definitiv(Export 1000) mărfuri în valoare de 16190,2 mil.lei. Prin verificarea selectivă adeclarațiilor vamale, au fost contrapuse preţurile declarate la exportul unor mărfuri cupreţurile medii trimestriale publicate de Biroul Naţional de Statistică (în continuare - BNS).În acest context, se exemplifică că, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurilemedii trimestriale de vînzare, formate efectiv la producţia agricolă în întreprinderileagricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), pentru o tonă de grîu dur (poziţia tarifară10011), tutunuri brute sau neprelucrate (poziţiile tarifare 2401102, 240120) şi seminţe defloarea-soarelui (poziţia tarifară 12060099) constituie, respectiv, 2,3 mii lei/tona, 17,9 miilei/tona şi 6,0 mii lei/tona. În cadrul auditului, prin examinarea declarațiilor vamale deexport, s-au constatat preţuri mai mari la produsele menționate, decît cele medii publicate,şi anume:

grîu dur - de la 3,5 pînă la 4,0 mii lei/tona;tutunuri brute sau neprelucrate - de la 27,0 pînă la 50,6 mii lei/tona;seminţe de floarea-soarelui - de la 10,0 pînă la16,0 mii lei/tona.

Astfel, preţurile indicate în declaraţiile vamale de export sînt mai mari cu cca 60-280% faţăde preţurile statistice medii trimestriale, fapt care influențează mărimea TVA ce urmează afi restituită de la bugetul de stat.

Calibri (Body)

Auditul a constatat divergenţe spre majorare între preţurile declarate de exportator la unele mărfuriși preţurile medii publicate de Biroul Naţional de Statistică, fapt care generează riscul influențăriimărimii TVA ce urmează a fi restituită de la bugetul de stat agenţilor economici exportatori.

Recomandări:

8. Ministerul Finanţelor în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să intensificeprocedurile de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de export prin prisma verificării cheltuieliloratribuite în cazul restituirii TVA, întru excluderea riscului de dezafectare a mijloacelor din bugetulde stat.

5. Operațiunile de export/import efectuate prin antrepozitele vamale

Potrivit art.50 din Codul vamal, antrepozitul vamal este locul aprobat de organulvamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate mărfuri străine, fărăaplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică, precum şi mărfurileautohtone destinate exportului.

Conform prevederilor pct.102 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilorvamale[38], regimul vamal de antrepozitare este regimul care permite depozitarea într-unantrepozit a mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şifără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Antrepozitul vamal poate fipublic sau privat. Antrepozitul vamal public este destinat depozitării mărfurilor de către oricepersoană, iar cel privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului.Antrepozitele vamale se clasifică în: antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sîntsub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului); antrepozit public de tip B, în caremărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar; antrepozit privat de tip C, încare deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor; antrepozit public de tip D, care estecel gestionat de organele vamale.

În anul 2012 au activat 53 de antrepozite vamale, inclusiv de tipul A-2; tipul B-38;tipul C-13. Structura şi tipurile de antrepozite vamale se prezintă în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5

Sursă: Informaţia prezentată de către Serviciul Vamal

Verificarea de către audit a conformității tranzacţiilor de import plasate în regimvamal de antrepozitare relevă că, contrar prevederilor art.30 alin.(6) din Codul vamal,organul vamal a admis plasarea în regimul vamal de antrepozit a mărfurilor clasificate lapoziţiile tarifare 2909430001 (eteri monobutilici de etilen glicol) şi 3814009 (solvenţi şidiluanţi organici), în valoare totală de 0,9 mil. lei, nefiind încasate drepturi de import însumă de 277,5 mii lei.

Notă: Conform explicațiilor Serviciului Vamal, prin prezentarea ulterioară de cătredeclarant a actelor confirmative pentru tranzacțiile menționate, organele vamale auperfectat declarații vamale de import definitiv pentru mărfurile supuse accizelor, cuachitarea obligațiilor vamale.

Concluzii:

Plasarea neautorizată în antrepozite a unor mărfuri și acceptarea nejustificată decătre organul vamal a unor tranzacții care, potrivit Codului fiscal, sînt supuse accizelor augenerat acordarea de vacanțe fiscale de la 1 lună pînă la 4 luni agenților economiciimportatori și neachitarea în termen a obligațiilor vamale.

Recomandări:

9. Serviciul Vamal să asigure controlul intern privind corectitudinea plasăriimărfurilor în regim vamal de antrepozitare, precum și implementarea unui instrumentautomatizat, întru neadmiterea validării declarațiilor vamale cu mărfuri interzise pentruplasare în antrepozit.

6. Activitatea auditului post-vămuire şi auditului intern

Conform art.2 şi art.2021-2029 din Codul vamal, Serviciul Vamal este autoritatea directresponsabilă de implementarea politicilor vamale, asigurarea respectării reglementărilorvamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamalăa Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi export, vămuirea, controlul şisupravegherea vamală. Una din formele de control vamal efectuat de către organele vamale,conform competenţelor teritoriale, este auditul post-vămuire, care are ca scop verificarearespectării legislaţiei de către persoanele stabilite în Republica Moldova.

În anul 2012, Direcţia control ulterior a realizat 280 de controale ulterioare prin auditpost-vămuire, inclusiv 124 de controale (44,5%), soldate cu nedepistarea încălcărilor sauabaterilor de la legislaţia fiscală şi cea vamală. Direcţia respectivă a mai efectuat şi 210reverificări ale declarațiilor vamale, fiind constatate iregularităţi vamale în sumă de 639,1mil.lei și calculîndu-se obligaţii vamale în sumă de 169,4 mil.lei. Din suma recalculată înanul 2012, s-au încasat 33,6 mil.lei, nivelul de încasare constituind 19,8%. Sintezaactivităţilor de control ulterior în perioada anilor 2010-2012 este redată în Tabelul nr.8.

Tabelul nr.8Nr.d/o Denumirea indicatorului 2010 2011 20121 2 3 4 51. Numărul de controale efectuate,

inclusiv:321 283 490

reverificări ale declarațiilor vamale, cuconstatarea încălcărilor

- 99 210

2. Valoarea obiectului încălcării (mil.lei),inclusiv:

95,3 135,8 639,1

2.1. - valoarea mărfii nedeclarate 72,3 52,6 226,92.2. - valoarea mărfurilor cu încadrare tarifară

eronată- 29,1 125,8

2.3. - suma majorării/micşorării valorii 23,0 16,6 22,42.4. - nerespectarea tratamentului tarifar

favorabil- 19,0 239,3

2.5 - nerespectarea tratamentului tarifarpreferenţial

- 15,9 2,3

2.6 - alte iregularităţi - 2,6 22,4

3. Obligaţii vamale recalculate în rezultatulauditului (mil.lei)

28,3 31,5 169,4

4. Obligaţii vamale încasate (mil.lei) 6,2 10,3 33,6

Sursă: Informaţia Serviciului Vamal pe anii 2010-2012

Conform datelor din tabel, obligaţiile vamale recalculate în rezultatul auditurilor post-vămuire efectuate în perioada anului 2012 au înregistrat o creştere cu 137,9 mil.lei. Potrivitinformației prezentate, din numărul total de controale efectuate, în 78 de cazuri (în sumă de 125,1mil.lei, sau 73,8%) deciziile adoptate de către Serviciul Vamal au fost contestate în instanţa dejudecată.

Potrivit structurii Aparatului central al Serviciului Vamal, aprobată de ministrul finanţelor[39], încadrul Serviciului Vamal activează Direcţia audit intern, cu un efectiv de 9 persoane, subordonatădirectorului general al Serviciului Vamal, în care real au activat, în medie, 5 persoane, astfelatestîndu-se o insuficiență de personal. Obiectivele planificate de Direcţia audit intern rezultă dinnecesităţile parvenite în urma conlucrării cu alte Direcţii din cadrul aparatului central al ServiciuluiVamal.

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2012, Direcţia audit intern a planificat și a executat 7misiuni de audit intern; 6 acţiuni privind implementarea recomandărilor de audit intern și 4 activităţide consiliere a subdiviziunilor referitor la implementarea recomandărilor din Rapoartele anterioareale Curţii de Conturi. De menţionat că unele rezultate ale misiunii de audit intern a ServiciuluiVamal au fost aplicate parţial pentru auditarea procesului de administrare a veniturilor vamale.

Concluzii:

Auditul post-vămuire şi auditul intern din cadrul Serviciului Vamal sînt funcţionale, cuunele rezerve. Se atestă insuficienţa de personal în Direcţia audit intern, iar executarea a124 de controale (44,5%) prin audit post-vămuire s-a soldat cu nedepistarea încălcărilor șiabaterilor de la cadrul regulator. În perioada auditată, obligaţiile vamale recalculate auconstituit 169,4 mil.lei, fiind încasate doar 33,6 mil.lei, sau 19,8% din obligaţiile vamalecalculate, fapt ce influențează încasarea veniturilor vamale la buget.

Recomandări:

10. Serviciul Vamal să asigure activitatea Direcţiei control ulterior și a Direcţiei audit intern,identificînd rezervele de îmbunătăţire a sistemului de management şi control intern, precum și săplanifice şi să efectueze controale prin audit post-vămuire, în baza riscurilor stabilite șiconforme cadrului legal.

7. Referitor la executarea Hotărîrii precedente a Curții de Conturi

Urmare auditului precedent al Curții de Conturi, prin Hotărîrea nr.40 din 08.08.2012, inclusiv prinRaportul de audit respectiv, au fost înaintate 3 cerințe și 21 de recomandări factorilor de decizie învederea remedierii iregularităților/abaterilor constatate de audit, precum și îmbunătățirii procesuluide administrare a veniturilor publice de către Serviciul Vamal.

Verificarea executării cerințelor și implementării recomandărilor respective denotă că, deși au fostîntreprinse anumite acțiuni, unele probleme/carențe persistă, și în perioada auditată, în domeniisemnificative, precum: planificarea veniturilor, determinarea valorii în vamă, acordarea facilităților

pentru mărfurile de import, gestionarea restanțelor contribuabililor etc. Aceste aspecte au fostabordate în cadrul auditului, fiind înaintate/reiterate, după caz, recomandările corespunzătoare înprezentul Raport, la compartimentele corespunzătoare.

Concomitent, auditul relevă că:

Ministerul Finanțelor, nici în perioada auditată, nu a întreprins măsurile necesare învederea conformării recomandării Curții de Conturi (nr.14) referitor la elaborarea și aprobareastructurii și formatului Raportului privind colectarea veniturilor publice în aspectuladministrării fiscale.Serviciul Vamal n-a asigurat, pînă în prezent, integrarea modulului „Economist” în SistemulInformațional „Asycuda World” (recomandarea nr.13), motivînd, în acest sens, dependența deproiectul „Modernizarea Sistemului informațional integrat vamal”.

Concluzii:

Urmare recomandărilor Curții de Conturi, au fost întreprinse unele acțiuni în vedereaînlăturării neregulilor/abaterilor și neajunsurilor constatate în cadrul auditului precedent,precum și în scopul îmbunătățirii administrării veniturilor de către Serviciul Vamal.Concomitent, prezentul audit atestă persistența unor probleme, acestea fiind condiționate,după caz, de neîntreprinderea măsurilor sau de insuficiența celor întreprinse de cătrefactorii de decizie și/sau de tergiversarea procesului de revizuire/aprobare a modificărilor șia noilor acte legislativ/normative, precum și de necesitatea de timp mai îndelungat pentrurealizarea acestora.

Recomandări:

11. Serviciul Vamal să asigure, în mod incontestabil, integrarea modulului„Economist” în Sistemul Informațional „Asycuda World”.

12. Ministerul Finanțelor în comun cu Serviciul Vamal să întreprindă măsuriferme și relevante în vederea asigurării elaborării și aprobării structurii și formatuluiRaportului privind colectarea veniturilor publice în aspectul administrării fiscale.

IV. Concluzii generale

Deţinînd atribuţii privind administrarea veniturilor publice, Serviciul Vamal, înanul 2012, a colectat 12612,3 mil.lei, ce reprezintă 96,4% din totalul venituriloraprobate (13078,5 mil.lei), care în raport cu Produsul Intern Brut constituie 14,4%.Concomitent, administrarea veniturilor publice de către Serviciul Vamal dispune deunele rezerve, la capitolele:

i)perfecționarea cadrului normativ-legislativ referitor la determinarea valorii în vamă,precum și a metodologiei de estimare și prognozare a veniturilor vamale;

ii)perceperea datoriilor agenților economici formate în baza deciziilor de regularizare șiplasarea unor mărfuri supuse accizelor în antrepozitele vamale;

iii) monitorizarea riguroasă, inclusiv a lanțului valoric ce ține de tranzacţiile efectuate

prin intermediul zonelor off-shore, întru prevenirea evaziunilor fiscale;

iv) monitorizarea scutirilor și facilităților vamale acordate la plata drepturilor de importprin prisma evaluării impactului acordării acestora.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate în cadrul misiunii deaudit la Aparatul central al Serviciului Vamal (R.Fricăţel, M.Filip, T.Sula, V.Palencu).

Şeful echipei de audit, controlor de stat superior Roman FRICĂȚEL

Responsabili de monitorizarea auditului şi de consolidarea Raportului de audit:

Şeful Direcţiei Generale I

(auditul bugetului de stat şi patrimoniului), Natalia TROFIM

auditor public

Şeful Direcţiei în cadrul Direcţiei Generale I

(auditul bugetului de stat şi patrimoniului), auditor public Victor MUNTEANU

[1]Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[2]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit aCurţii de Conturi pe anul 2012”.

[3]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale deaudit şi Standardelor auditului regularităţii”.

[4] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012 „Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice în anul2011 de către Serviciul Vamal”.

[5]Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[6]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 ,,Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul2012” (cu modificările și completările ulterioare).

[7]Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal încontextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal, aprobat la20.12.2005.

[8]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale deaudit şi Standardelor auditului regularităţii” (cu modificările ulterioare).

[9]Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare- Codul vamal).

[10]Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările ulterioare; încontinuare - Codul fiscal).

[11]Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 (în continuare - Legea nr.1380-XIIIdin 20.11.1997).

[12]Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000 (cu modificările ulterioare).

[13]Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996.

[14] Titlul III şi Titlul IV din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cumodificările şi completările ulterioare); Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997.

[15]Legea pentru ratificarea Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European deComerţ Liber (CEFTA) nr.120 - XVI din 04.05.2007; Hotărîrea Parlamentului nr.640-XIV din21.10.1999 „Pentru ratificarea Acordului privind principiile perceperii impozitelor indirecte laexportul şi importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) dintre statele participante la ComunitateaStatelor Independente”.

[16] Hotărîrea Guvernului „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi aproiectului de buget” nr.82 din 24.01.2006 (cu modificările ulterioare).

[17] Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din 23.12.2011, prin art.Vs-a modificat Codul fiscal.

[18]Codul de executare al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.443-XV din 24.12.2004.

[19] Codul contravenţional al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.218-XVI din 24.10.2008.

[20]Pct.10 din Regulamentul privind stingerea obligaţiei vamale şi/sau a sumelor plătite în plus al cărortermen de prescripţie a expirat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012 (în vigoare de la04.01.2013; în continuare - Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012).

[21] Datele Sistemului Informaţional „Economist”.

[22] Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse peteritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 (încontinuare - Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002).

[23] Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29.12.2007 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului

mărfurilor al Republicii Moldova”.

[24]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012 „Privind Raportul auditului administrăriiveniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011” (în continuare - Hotărîrea Curţii deConturi nr.40 din 08.08.2012).

[25]Ordinul Serviciului Vamal nr.111-o din 27.02.2013 „Referitor la aprobarea Instrucţiunii cuprivire la procedura verificării corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor importate”.

[26]Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului nr.218-XV din01.06.2001.

[27]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 09.07.2010 „Privind auditul veniturilor administrate decătre Serviciul Vamal în anul 2009” ; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011 „Privindauditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010” și Hotărîrea Curţii de Conturinr.40 din 08.08.2012 „Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice în anul 2011 decătre Serviciul Vamal”.

[28]Ordinul Serviciului Vamal nr.130-o din 15.02.2013 „Cu privire la implementarea acţiunilorpreconizate pentru anul 2013 în cadrul modernizării SIIV”.

[29]Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu,aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24.12.2009.

[30]Art.10 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997; pct.4 din Regulamentul aprobat prin HotărîreaGuvernului nr.600 din 14.05.2002.

[31]Art.96 din Codul fiscal; Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.1456-XII din 25.05.1993.

[32]Pct.6(7) din Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor deproducător la medicamente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.525 din 22.06.2010.

[33]Art.96, lit. b) din Codul fiscal.

[34]Hotărîrea Guvernului nr.603 din 02.07.1997 „Despre aprobarea Regulamentului privindformarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice”.

[35]Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 „Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comercialede import şi a lanţului valoric în comerţul interior” (cu modificările ulterioare; în continuare -Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010).

[36]Ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007

„Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte care cad sub incidenţa Legii cuprivire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”.

[37]Art.102 alin.(8) pct.1) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997; Ordinul Inspectoratului FiscalPrincipal de Stat nr.188 din 17.11.2005 „Instrucţiunea privind restituirea sumelor TVA”.

[38]Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova,aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 (în continuare - Regulamentul de aplicarea destinaţiilor vamale).

[39] Pct.11 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Vamal, aprobat prin HotărîreaGuvernului nr.4 din 02.01.2007.