16
Metodica producerii de sămânţă la cerealele păioase În procesul de înmulţire, seminţele de grâu sunt supuse permanent influenţei factorilor genetici, ecologici, subiectivi şi tehnologici. Pentru evitarea folosirii unor seminţe depreciate, se impune reînnoirea continuă a acestora, cu acele categorii biologice care asigură producţiile cele mai mari. Prin verificarea menţinerii valori biologice şi a capacităţii de producţie a diferitelor categorii de sămânţă, s-a constatat o uşoară tendinţă de scădere a acestora de la categoriile biologice superioare către înmulţirile mai îndepărtate. Schema producerii de sămânţă la la cerealele păioase cuprinde următoarele etape (câmpuri sau verigi) şi se utilizează pentru toate cerealele păioase (fig. 1): Câmpul de alegere a plantelor tipice soiului; Câmpul de menţinere a descendenţelor tipice soiului; Câmpul pentru producerea seminţei categoria Prebază I (P.B.I) ; Câmpul de producerea seminţei Prebază II (P.B.II) Câmpul de producere a seminţei din categoria Bază (B); Câmpul de producerea seminţei categoria Certificată ( C ).

producere de samanta

Embed Size (px)

DESCRIPTION

producere de samanta

Citation preview

Slide 1

Metodica producerii de smn la cerealele pioasen procesul de nmulire, seminele de gru sunt supuse permanent influenei factorilor genetici, ecologici, subiectivi i tehnologici. Pentru evitarea folosirii unor semine depreciate, se impune rennoirea continu a acestora, cu acele categorii biologice care asigur produciile cele mai mari. Prin verificarea meninerii valori biologice i a capacitii de producie a diferitelor categorii de smn, s-a constatat o uoar tendin de scdere a acestora de la categoriile biologice superioare ctre nmulirile mai ndeprtate.Schema producerii de smn la la cerealele pioase cuprinde urmtoarele etape (cmpuri sau verigi) i se utilizeaz pentru toate cerealele pioase (fig. 1):Cmpul de alegere a plantelor tipice soiului;Cmpul de meninere a descendenelor tipice soiului;Cmpul pentru producerea seminei categoria Prebaz I (P.B.I) ;Cmpul de producerea seminei Prebaz II (P.B.II)Cmpul de producere a seminei din categoria Baz (B);Cmpul de producerea seminei categoria Certificat ( C ).

Fig. 2.1. Schema de producere a seminelor de gru (dup Pcurar, 1988)Cmpul de alegere a plantelor tipice soiuluiLa nceput, cmpul de alegere se seamn cu smn asigurat de amelioratori, apoi cu Prebaz i Baz. Semnatul se face n rnduri distanate la 30 cm. Alegerea plantelor tipice se face n faza de maturitate n prg, dup o serie de criterii ca: tipicitate, productivitate, rezisten la iernare, secet, cdere, boli i duntori, etc.La alegerea plantelor tipice trebuie s se cunoasc structura biotipurilor fiecrui soi, pentru ca acestea s fie alese corespunztor gradului de participare a fiecruia n componena soiului respectiv.Respectarea tipicitii soiului este o condiie necesar i obligatorie pentru productorii de smn. Dup recoltare i treieratul separat al fiecrui spic, se elimin boabele itave sau atacate de boli i duntori. Eliminarea se face pe spice. Boabele rezultate de la fiecare spic se ambaleaz separat n pungi mici.

Cmpul de meninere a descendenelor tipice soiuluin timpul perioadei de vegetaie se efectueaz urmtoarele observaii:n cadrul soiurilor apar, uneori forme mai precoce sau mai tardive dect caracteristica acelui soi. Abaterile n plus sau n minus se elimin din procesul de producere de smn. Asemenea forme pot fi folosite cu succes n lucrrile de ameliorare.talia plantelor poate varia mult, att n plus, ct i n minus.intensitatea culorii plantelor la unele soiuri prezint mai multe nuane. Aceste nuane sunt corelate, uneori, i cu alte nsuiri, cum sunt: nlimea, maturitatea, evidenierea indicilor de producie, etc.;dezvoltarea spicului poate varia la descendenele diferitelor spice, fiind necesar s se elimine cele cu numr redus de spiculee; rezistena la cdere, la boli i duntori.Eliminarea plantelor netipice se face prin smulgere sau tiere. n acest cmp se elimin circa 20-30 % din numrul descendenelor. De fapt, trebuie s se in seama la calculul necesarului de smn i a volumului de lucrri n diferitele verigi ale procesului de producere de smn.Eliminrile din acest cmp se fac pe msura naintrii n procesul de vegetaie, atunci cnd se evideniaz mai bine un caracter negativ. Lucrarea se termin nainte de nceperea recoltatului, descendenele tipice recoltndu-se mpreun, obinnd astfel smna din cmpul de meninere.

Cmpul pentru producerea seminei categoria Prebaz I (P.B.I) n timpul perioadei de vegetaie, n cmpul categoriei Prebaz, se aplic ntregul complex de msuri tehnologice la nivel optim, pentru obinerea unor producii maxime, cu o puritate biologic a seminei de 100 %, iar indicii de calitate s corespund normelor STAS pentru clasa I.Smna rezultat din acest cmp, condiionat i tratat se pstreaz, n saci plombai i etichetai, pn la semnat.

Cmpul de producerea seminei Prebaz II (P.B.II)n acest cmp se seamn smna provenit din cmpul de Prebaz I. Modul de semnat n acest cmp este asemntor cu cel menionat n cmpul de Prebaz I. n perioada de generalizare n producie a noilor soiuri, cmpul de producerea seminei Prebaz II se poate semna cu o norm la hectar redus cu 30-40 % fa de cantitatea normal pentru a mri coeficientul de nmulire al seminei.n perioada de vegetaie, vor fi aplicate la optim toate msurile recomandate n tehnologia producerii de smn. Scopul urmrit este obinerea unor cantiti mari de smn de bun calitate, avnd puritatea biologic n lan 99,9 %, iar indicii de calitate s se ncadreze n normele STAS clasa I.

Cmpul de producere a seminei categoria Baz (B)n acest cmp se nmulete smna categoriei Prebaz II produs n anul precedent. Smna Baz la gru se produce pe suprafee mari i se seamn cu maini obinuite, n ferme specializate pentru a obine producii superioare cantitativ i calitativ. De aceea, este necesar s se aplice ntregul complex de msuri prevzut n tehnologie, cu respectarea strict a indicilor de puritate biologic (99,8 %) STAS clasa I.n anul IV se ncheie primul ciclul de producerea seminei cu valoare biologic superioar.n Romnia aceste lucrri se execut n cadrul Staiunilor experimentale agricole.

Cmpul de producere a seminelor categoria Certificat I i II (CI i CII)n cazul speciilor autogame este admis producerea seminelor certificate din generaia I-a i a II-a (C1 i C2). n cazul acestor nmuliri, lotul semincer se seamn dup metoda obinuit. Smna certificat II este ultima categorie biologic din sistemul de producere a seminelor. i n acest caz se impune respectarea cu strictee a tuturor msurilor indicate de tehnologie. Smna certificat II se folosete pentru semnatul suprafeelor destinate produciei de consum.

Metodica de producere a seminelor la principalele plante leguminoaseMeninerea structurii genetice a soiului omologat cu toate caracterele sale se poate realiza numai printr-o metodic special pentru producere a seminelor care are la baz mai multe verigi.Schema producerii de smn la principalele plante leguminoase pentru boabe cuprinde urmtoarele etape (figura 2.2):Cmpul de alegere a plantelor tipice soiului;Cmpul de studiu al descendenelorCmpul de producere a seminelor Prebaz I (P.B.I).Cmpul de producere a seminelor Prebaz II (P.B.II).Cmpul de producere a seminelor Baz (B);Cmpul de producere a seminelor certificate C1;Cmpul de producere a seminelor certificate C2.

Fig 2.2. Schema de producere de smn la mazre, soia, fasole, nut, linte i lupinCmpul de alegere a plantelor tipice soiului. Acest cmp se organizeaz fie cu smna amelioratorului, n cazul soiurilor noi, fie cu smna provenit din cmpul de baza superelit. Din acest cmp urmeaz s se aleag plantele tipice soiului pentru care se face producerea de smn. n laborator, pn la semnat, se face o nou selecie a plantelor reinute. n aceast etap, se elimin toate descendenele care au seminele necorespunztoare soiului i anume: cele cu smn de form sau culoare diferit, cele cu hilul de alt culoare, cele neuniforme ca greutate a boabelor pe aceeai plant, precum i toate descendenele care prezint boabele atacate de boli sau duntori.

Cmpul de studiu al descendenelorn acest cmp se seamn i se urmresc individual descendenele reinute din cmpul de alegere, n anul precedent.Descendenele reinute se treier i se amestec dup batozare, apoi se condiioneaz, se trateaz mpotriva duntorilor de magazie, se nscuiesc i se eticheteaz, constituind fondul de smn pentru cmpul de Prebaz.Cmpul de Prebaz I.Acest cmp se seamn cu smna rezultat din amestecul celor mai valoroase descendene obinute n cmpurile de meninere. Purificarea biologic este lucrarea de maxim importan pentru toate speciile de plante leguminoase, ea executndu-se, n special, la nflorire i la maturitatea n prg, momente n care se elimin toate plantele netipice. Puritatea biologic n acest cmp trebuie s fie de 100%.Dup recoltare smna se trateaz, se condiioneaz i se depoziteaz n saci egalizai pe loturi, specii, soiuri i categorii biologice, constituind fondul de smn pentru cmpul de de Prebaz II la fasole i mazre sau Baz II la soia, nut, linte, lupin. Cmpul de producere a seminelor Prebaz IIReprezint cmpul nsmnat cu smn provenit din cmpul de Prebaza I. Acest cmp se organizeaz dect pentru mazre i fasole, culturi care au un coeficient mai mic de nmulire a seminelor.Lucrrile de nsmnare, ntreinere, recoltare, condiionare i pstrare a seminelor sunt aceleai ca i n cmpul de Prebaz ICmpul de producere a seminelor Baz (B)Este cmpul n care se seamn smna Prebaz produs n anul precedent, aplicndu-se aceleai lucrri de ngrijire i ntreinerea ca la Prebaz. Semnatul culturii, epoca, distana de semnat dintre rnduri, adncimea, densitatea, precum i celelalte lucrri sunt cele recomandate n tehnologia de cultur a fiecrei specii. i aici puritatea biologic admis fiind de 99,9 %.Cmpul de producere a seminelor certificate C1Este cmpul n care se seamn smna produs n anul precedent, aplicndu-se aceleai lucrri de nsmnare, ngrijire i ntreinere ca la seminele baz. Se execut de asemenea lucrri de purificare biologic, puritatea biologic admis fiind de 99,8%.Lucrrile de recoltare, tratarea seminelor, condiionarea depozitarea i pstrarea se vor efectua la fel cu cele prevzute n tehnologia de cultur a fiecrei specii.

Cmpul de producere a seminelor certificate C2Acest cmp se organizeaz n ferme specializate i se nsmneaz cu smna C1 produs n staiunile de cercetare agricol, precum i n unitile agricole de specializate n acest sens. Lucrrile de semnat, ntreinere i cele de ngrijire a culturii, cele de recoltare, condiionare a seminelor, sunt aceleai ca n cmpurile de producere a seminelor C1. Puritatea biologic admis la aceast categorie este de 99%, seminele obinute n acest cmp fiind destinate pentru nsmnarea culturilor de consum din ferme.