Upload
olava
View
308
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
...
Citation preview
1.Cuvânt Înainte
Dragi Colegi!
Istoria sec. 20 este perioada “care a trezit cele mai mari speranţe pe care şi le-a
pus omenirea şi a distrus toate iluziile şi idealurile” după cum menţiona compozitorul
Iehudi Menuhin, dar totodată reprezintă un continuu efort pentru înţelegere şi
interpretare. Evoluţia dinamică a societăţii a suprasaturat cu evenimente limitele
cronologice ale istoriei universale contemporane. Perindarea diverselor regimuri
politice, mari transformări sociale şi culturale, crize şi salturi miraculoase ale economiei
statelor lumii oferă un cadru larg de interpretări istorice şi perspective multiple.
Nici un curs de istorie nu poate avea pretenţia că este exhaustiv în abordarea
perioadei istorice, de aceia considerăm manualul de “Istorie universală. Lumea în epoca
contemporană cl.9”, autor Igor Caşu, un bun exemplu de selecţie a subiectelor şi
temelor, bazat pe un echilibru dintre universal şi european. Manualul dat este constituit
pe criterii ce vizează nu doar CE , ci şi DE CE şi CUM ar trebui să se înveţe istoria
sec. XX. În susţinerea şi amplificarea răspunsului la întrebarea fundamentală CUM, noi
vă propunem Ghidul metodologic de faţă. Acest Ghid pentru profesori a fost conceput
în baza ideei că predarea istoriei sec. 20, pune în faţa profesorului de istorie o serie de
provocări, dată fiind multitudinea de subiecte şi volumul imens de informaţie, care este
disponibil în multe surse istorice, nemaivorbind de numeroasele probleme
controversate, ce se întâlnesc în contextul secolului trecut. Ghidul vizează modalităţile
în care profesorul îl poate sprijini pe elev pentru a-şi forma o viziune coerentă asupra
secolului, nu doar pentru a încadra din punct de vedere cronologic evenimentele, ci şi
pentru a înţelege cum evoluţiile aparent separate din domeniul politic, social, economic,
cultural şi intelectual se află în interdependenţă. Elevii nu pot înţelege complexitatea
lumii în care trăiesc decât dacă studiază şi emit judecăţi de gândire cu privire la
tendinţele largi care au marcat lumea în secolul trecut. Aceste judecăţi necesită abilităţi
de analiză critică, de aceia cadrul metodologic şi de proiectare a Ghidului are ca
fundament componentele Gândirii Critice.
Considerăm că sugestiile oferite în această publicaţie vă vor fi de un real folos şi
utilitate maximă în predarea cursului de “Istorie universală. Lumea în epoca
contemporană în cl. a 9-a”.
Vă dorim succes !
Autorii.
Cuprinsul
1. Cuvânt înainte
2. Prezentarea structurii manualului
3. Sugestii metodologice
a) Multiperspectivitatea – principiu didactic esenţial în
analiza evenimentelor istorice.
b) Scheme pentru analiza surselor istorice
c) Modalităţi de obţinere şi prelucrare a informaţiei istorice
de către elevi
d) Tehnologii pentru dezvoltarea abilităţilor de gândire
critică
4. Sugestii pentru evaluare
a)Evaluarea autentică
b)Metode specifice de evaluare
5. Model de proiectare didactică de lungă durată
6.Sugestii pentru proiecte de lecţii.
2
2.Prezentarea structurii manualului
Manualul posedă o structură bine definită şi este alcătuită conform Curriculum-
ului, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova în 2002.
Conţinutul a fost perfecţionat prin introducerea unor informaţii şi interpretări
recente din literatura de specialitate.
În faţa fiecărui capitol sunt plasate
câteva întrebări incitante pentru
motivarea elevului.
Enumerarea conţinuturilor
capitolului vă ajută uşor să determinaţi ce
şi cum veţi studia în acest capitol.
Indicatorul de noţiuni şi repere cronologice facilitează procesul de consolidare şi
revitalizare a cunoştinţelor.
Prezenţa fotografiilor oferă posibilitatea de-a completa cunoştinţele despre locul şi
oamenii ce au participat la evenimentele reflectate în temă. Deasemeni constituie surse
relevante pentru analiză.
3
Foaia de titlu al capitolului
►►►►
1
5
5
5
6
În manual sunt plasate documente şi
caricaturi de epocă, care reflectă mentalitatea
oamenilor şi ne ajută să înţelegem mai bine
contextul evenimentelor.
Sarcinile de sub surse oferă posibilitatea
pentru diverse forme de activitate.
Prezenţa Studiilor de caz, ce se referă la
problematici foarte diferite, dau posibilitatea
profesorului să dezvolte la elevi abilităţi
cognitive evaluate
Aparatul metodic conţine sarcini care sunt relevante atât lucrului în grup, cât şi
celui individual. El a fost conceput în aşa manieră încât să invite elevul să-şi verifice
cunoştinţele, să explice analitic şi sintetic, precum şi să-l provoace să i-a atitudine faţă
de cele mai importante evenimente şi fenomene ale perioadei contemporane, de la 1918
până în zilele noastre. Manualul cuprinde, de asemenea, două teme de evaluare şi
sinteză şi dicţionarul de termeni inserat la sfârşitul celor 3 capitole, care are menirea de
a face conţinutul textului cât mai accesibil pentru elev.
4
documente
caricatură
p.8
Studieri de caz
p.9
3. Sugestii metodologice
Predarea istoriei universale în clasa IX-a solicită de la profesor şi elevi muncă şi
perseverenţă în dezvoltarea continuă a abilităţilor în scopul transformării lor în
competenţe funcţionale la sfârşit de ciclu gimnazial.
Procesul de formare a competenţelor începe de la un set de cunoştinţe şi
capacităţi proiectate clar pe o durată de timp. Pentru aceasta este necesar ca obiectivele
curriculare să fie grupate de către profesor în aşa mod, ca să permită formarea câtorva
competenţe (4-5) pe parcursul anului de studiu. Abilităţile exersate pe parcursul mai
multor activităţi se vor transforma în competenţe, numai în cazul în care elevul va fi pus
în situaţia să le demonstreze sau integreze în rezolvarea unor probleme. Lecţiile de
evaluare oferă o bună posibilitate de analiză şi consolidare a competenţelor formate.
Pentru a putea urmări clar dezvoltarea abilităţilor şi formarea competenţelor,
profesorul de istorie trebuie să se convingă că elevul posedă baza de cunoştinţe (date,
evenimente, fapte, procese). Expunerea ideilor însoţite de definiţii şi explicaţii proprii,
va confirma faptul înţelegerii evenimentelor istorice cunoscute de către elev. În tendinţa
ca cunoştinţele să devină funcţionale, este necesar ca elevul să-şi aplice cunoştinţele în
crearea de scheme, tabele, analize de surse,pentru a putea cu succes realiza o
comunicare, a participa la dezbateri şi debrifări sau a crea proiecte,portofolii.
Ulterioarele prezentări vor fi însoţite de susţinerea argumentată a propriei opinii, de
propuneri constructive şi de promovarea valorilor general – umane. Astfel la finele
ciclului gimnazial am putea avea formate un set de competenţe necesare elevului în
viaţă.
De exemplu: - formularea şi răspunsul la întrebări;
- formularea şi susţinerea unor argumente;
- analiza şi debrifarea unor procese;
- susţinerea argumentată a unei poziţii;
- realizarea unui proiect, poster, portofoliu cu referire la o problemă ş.a
Ca toate aceste intenţii să se realizeze puteţi valorifica setul de sugestii metodologice ce
urmează.
5
A. Multiperspectivitatea – principiu didactic esenţial în
analiza evenimentelor istorice.
Multiperspectivitatea este abordarea unui eveniment, proces sau fenomen din
diverse puncte de vedere. Ea presupune o înţelegere mai largă a evoluţiei societăţii
umane, luând în consideraţie nu doar caracteristicile, istoria şi dezvoltarea unei părţi
(partid, domeniu, regim, etc.), ci totalitatea relaţiilor implicate, astfel determinând o
imagine mai clară a ceea ce s-a întâmplat în societate.
În contextul predării istoriei, o perspectivă multiplă îşi propune să atingă următoarele
obiective:
- să determine o înţelegere mai largă a evenimentelor istorice, luând în
considerare asemănările şi deosebirile dintre relatările tuturor părţilor
implicate;
- să demonstreze o înţelegere mai profundă a relaţiilor de tip istoric dintre
naţiuni sau state vecine.;
- să contureze o imagine mai clară a dinamicii a ceea ce s-a întâmplat în plan
istoric, prin examinarea interacţiunilor dintre popoarele şi grupările implicate,
precum şi a interdependenţei lor.
O perspectivă multiplă se constituie cu necesitate drept o parte integrantă a procesului
de predare a istoriei şi nu o parte suplimentară sau opţională, în special atunci când este
vorba despre istoria sec. XX. Argumentul în favoarea ideii ar fi faptul, că
multiperspectivitatea reprezintă un mod de a gândi, selecta, examina şi utiliza dovezi
provenind din diferite surse pentru a lămuri complexitatea unei situaţii şi pentru a
descoperi ceea ce s-a întâmplat şi de ce. Dacă acest principiu ar fi utilizat sistematic în
predarea istoriei, aceasta ar trebui să-i ajute pe elevi să înţeleagă că:
- acelaşi eveniment istoric poate fi descris şi explicat în moduri
diferite, în funcţie de punctul de vedere al istoricului, omului politic, ziaristului,
producătorului de televiziune sau martorului, iar fiecare punct de vedere poate fi valabil
în ciuda faptului că poate fi incomplet sau nu oferă decât o relatare sau o explicaţie
parţială;
6
- acelaşi izvor istoric poate fi interpretat în mod diferit de către
istorici diferiţi, în funcţie de perspectiva proprie fiecăruia, de perioada în care scriu şi de
alte dovezi pe care le includ în relatările lor.
- toate relatările cu privire la evenimentele istorice sunt
provizorii. Cea mai bună relatare este cea care corespunde cel mai bine dovezilor
disponibile la un moment dat.
În concluzie vom menţiona, că orice profesor care purcede la o abordare
multiperspectivală a disciplinei istorice, îşi asumă o responsabilitate pentru formarea
unei gândiri divergente şi a unei poziţii civice a elevului.
7
B. Scheme pentru analiza surselor şi obţinerea informaţiei
Cunoaşterea şi utilizarea surselor în procesul învăţării disciplinei istorice,
constituie un obiectiv – cadru esenţial, îndeosebi pentru elevii clasei IX-a , deoarece el
oferă elevilor mecanismul şi mijloacele prin care ei pot să studieze independent şi
profund orice eveniment. Sursele istorice au o importanţă majoră prin faptul, că oferă
argumente pentru concluzii, concretizează materialul istoric, crează o percepţie mai
complexă şi mai vie a evenimentelor istorice. Ele ne permit să simţim spiritul epocii .
Deaceia la primul contact cu orice sursă istorică, este bine s-o privim atent şi să ne
întrebăm: Cine? Ce? Unde? Când? Al cui? Cum? şi De ce? Sunt întrebări pe care
oricare elev poate şi trebuie să şi le pună atunci când se raportează la o sursă istorică de
orice provinienţă. Întregul proces de analiză a întregul proces de analiză a surselor
istorice poate fi împărţit în 3 etape (după R.Stradling):
I Înţelegerea:
Ce ne vorbeşte sursa despre trecut?
Ce nu ne spune sursa?
Se conţin oare abrevieri, cuvinte, nume, evenimente despre care nu aţi mai
auzit?
Ce fel de informaţie conţine?
II Evaluarea :
Ce fel de sursă este?
Ce ştim despre data sursei?
Ce ştim despre autor?
Ce ştim despre societatea în care a trăit autorul?
De ce a fost creată sursa?
Cui i se adresează sursa?
Ce prezintă sursa – fapte sau opinii?
Sunt oare evenimentele redate obiectiv?
8
III Interpretarea:
Ce alte surse avem la dispoziţie?
Cu ce surse putem compara sursa în discuţie?
Ce lacune conţine sursa?
Cât de veridică este sursa?
Cum descrim ceea ce am făcut şi la ce am ajuns?
1. Analiza unei secvenţe de documente
De cine a fost scris şi de ce?
Când şi pentru cine a fost scris documentul?
Este o sursă primară sau secundară;
Ce spune autorul despre…?
Compară punctul de vedere al autorului cu celelalte surse.
Care este opinia ta referitor la informaţia din această sursă?
2. Analiza unei fotografii cu caracter istoric
Descrie oamenii şi acţiunile lor / sau obiectele care apar:
- în fundalul fotografiei;
- în prim – plan;
- în plan central;
- la stânga şi la dreapta fotografiei.
Cum sunt oamenii şi / sau obiectele prezentate?
Ce crezi că se întâmplă în această fotografie?
Cine sunt / ce sunt oamenii (sau obiectele) prezentate?
Când crezi că a fost realizată fotografia (anul, perioada, evenimentul)?
Este o fotografie de moment sau este una aranjată special pentru aparatul de
fotografiat?
Compară fotografia cu alte surse referitoare la evenimentul în cauză.
Impune această fotografie, întrebări la care ai dori să primeşti răspunsuri?
9
3. Analiza unei caricaturi istorice
Stabileşte data şi anul când a fost desenată / publicată caricatura. La ce
eveniment se referă?
Ce ştii despre acest eveniment şi despre persoanele din caricatură?
Ce semnificaţie are titlul? Este menit să fie amuzant sau ironic? Dacă da, în
ce mod?
Identifică câteva simboluri utilizate de autor. De ce au fost ele folosite?
Sunt personajele prezentate într-o manieră pozitivă sau negativă?
Care este atitudinea caricaturistului cu privire la subiectul caricaturii sale?
Cu ce scop a fost creată caricatura?
A schimbat în vreun fel această caricatură propria ta interpretare cu privire la
evenimentul, personajele la care se referă?
4. Analiza afişelor de propagandă
Studiază atent titlul, imaginea şi stabileşte perioada şi ţara de origine;
La ce se referă afişul?
Ce încearcă el să-I convingă pe oameni să facă?
Ce imagini şi simboluri foloseşte?
Ce impact au avut aceste afişe asupra oamenilor?
Ar putea fi folosit acest afiş ca formă de propagandă în zilele noastre?
5. Analiza unui articol de ziar
Unde şi când a fost publicat articolul? La ce eveniment se referă?
Cui aparţine ziarul?
Ce se redă în articol – fapte sau opinii?
Prezintă autorul interpretarea sa asupra evenimentelor?
A fost oare articolul supus cenzurii? De ce?
Compară articolul cu alte publicaţii la subiectul dat.
10
Cum reflectă mass – media astăzi acest eveniement?
C. Modalităţile de obţinere şi prelucrare a informaţiei istorice de
către elevi
Pentru elevii claselor a IX-a este foarte important ca să posede abilităţi de studiu,
de generalizare şi clasificare a informaţiei. Formarea deprinderilor de-a găsi informaţia
necesară, citind o sursă, de-a putea explica şi utiliza termenii de specialitate, de-a
prezenta logic şi succint rezultatele unei cercetări vor fi necesare atât în sălile de clasă,
cât şi pe parcursul vieţii. Algoritmele propuse în continuare sunt adresate elevilor
pentru a facilita utilizarea lor de către profesor în cadrul activităţilor didactice.
1. Obţinerea informaţiei dintr-o sursă scrisă
Citind este foarte important să înţelegi şi să memorizezi informaţia.
Realizează, în primul rând, o citire rapidă / pe diagonală pentru a înţelege ce
fel de informaţie poţi găsi în text.
Identifică fragmentul de text în care crezi că poţi găsi informaţia căutată şi
citeşte mai profund aceste locuri.
I-a notiţe în scris:
a) Citeşte atent textul;
b) Notează doar ideile importante şi informaţia utilă. Deprinde-te să
deosebeşti afirmaţia principală de argumentele ce o confirmă.
c) Pentru a demonstra legăturile de cauză – efect, construieşte scheme. În
ele poţi clasifica informaţia ca: general şi particular; avantaje şi
dezavantaje; pozitiv şi negativ ş. a.
d) Foloseşte pentru notiţe prescurtări şi simboluri.
e) Reciteşte-ţi notiţele. Dacă ai observat că subiectul nu-ţi este clar, revezi
sursa.
Identifică evenimentele cruciale, care au influenţat decisiv evoluţia istorică.
Cercetează detaliat evenimentul ce te interesează. Pentru aceasta foloseşte
întrebările:
Ce s-a întâmplat?
Când şi unde ?
11
De ce s-a întâmplat?
Cum s-au desfăşurat evenimentele ulterior?
Răspunsurile la aceste întrebări te vor ajuta mereu să prezinţi orice
eveniment detaliat şi argumentat.
2. Identificarea şi utilizarea termenilor istorici
Evidenţiază cuvintele necunoscute când citeşti textul. Dacă cuvântul nu este
explicat în text, apelează la dicţionarul de termeni de la sfârşitul manualului. În
cazul lipsei acestui termen, utilizează DEX –ul.
Periodic repetă termenii noi învăţaţi. Străduite să memorizezi semnificaţia
lor, folosindu-i în prezentările orale sau lucrările scrise.
Dacă dicţionarele nu ţi-au fost de ajutor în găsirea unui termen, sau nu ai
timp sau resurse pentru cercetare, poţi deduce sensul termenului prin câteva
mijloace:
a) Cheia textului – apariţia unui termen nou, deseori este urmată de utilizarea
lui în descrierea unui eveniment - contextul propoziţiilor te va ajuta să
înţelegi sensul termenului.
b) Exemple – exemplele sunt cele mai bune indicii ai termenilor necunoscuţi.
Dacă nu înţelegi sensul unui termen citeşte mai departe şi vei afla din
exemple aduse în manual esenţa noţiunii. De exemplu: termenul –
surrealism cu toate explicaţiile din text va fi greu de înţeles dacă nu vei privi
o operă de artă (Salvador Dali. “Presimţirea războiului civil”).
c) Sinonime – deseori termenii necunoscuţi apar în text însoţiţi de sinonime,
care dacă vă sunt cunoscute, simplifică mult înţelegerea termenului
problemă.
3. Utilizarea Internetului în predarea istoriei
Internetul a devenit o nouă resursă pentru predarea istoriei la clasă. Profesorul
poate folosi Internetul pentru a accesa site-uri importante şi a extrage materiale pe care
să le folosească ca pe o resursă suplimentară la ora de curs şi poate utiliza soft-ul pentru
a alcătui materiale didactice atractive şi pline de imaginaţie, în care apar surse preluate
de pe Internet, incluzând texte, fotografii, hărţi, grafice, afişe.
12
Pentru a facilita accesarea informaţiei de către profesor, vă oferim câteva adrese
electronice.
Tabele cronologice comentate – www.hiperhistory.com ;
Enciclopedia Britannica – www.eb.com /search;
Al doilea război mondial – www.gi.grolier.com
Fotografii interesante din al doilea război mondial – www.visitorinfo.com
/gallery/ military.htm;
Informaţii ştiinţifice despre Holocaust – www.Holocaust .trc .org ;
Interviuri, documente, secvenţe audio şi video din perioada Războiului rece
www.cnn.com /specials/cold.war; www.wilsoncenter.org ;
Canalul de istorie al televiziunii BBC – www.historychannel.com ;
Caricaturi istorice – www.libservb.ukc.ac.uk/cartoons/;
www.princeton.edu/mudd/ .
4. Sugestii pentru elevii care caută informaţii
pe Internet pentru ora de istorie
Asiguraţi-vă că ştiţi cu exactitate ce căutaţi.
Gândiţi-vă la câţiva termeni cheie, care ilustrează clar tema de care sunteţi
interesaţi.
Dacă prima căutare nu are rezultat, gândiţi-vă încă o dată la termenii cheie
aleşi.
Încercaţi şi alte mecanisme de căutare.
Dacă în urma căutării obţineţi prea multe rezultate, acest lucru se datorează
probabil sensului prea general al termenilor cheie. Mai gândiţi-vă.
Căutarea trebuie concentrată cu precădere asupra temei respective.
Ţine minte că unele site-uri se folosesc de posibilitatea de traducere oferită
de Alta Vista. Acest lucru vă permite să accesezi aceleaşi site în şase limbi:
engleza; franceza; germana; italiana; spaniola şi portugheza.
13
D . Tehnologii pentru dezvoltarea abilităţilor de gândire critică
Relaţia dintre ceea ce învaţă elevii şi strategiile didactice folosite de profesorul
de istorie pentru organizarea şi conducerea orei de istorie în clasa IX-a nu este una
simplă şi bine determinată în plan linear. Profesorul trebuie să ofere elevilor
posibilitatea de-a învăţa să utilizeze anumite abilităţi în domeniul studierii istoriei ca şi
unele modalităţi de afirmare a gândirii critice prin ofertarea, individual sau în grup, a
unei varietăţi de exerciţii analitice şi interpretative, care îi fac pe cei din urmă să intre în
contact cu o diversitate de informaţii. Astfel devine absolut necesar ca, profesorul să
faciliteze munca elevilor, să se afirme drept o persoană care are capacitatea de a oferi
elevilor noi posibilităţi de studiere a faptelor istorice, fie prin investigaţie, fie prin
implicare activă în cercetarea probelor istorice şi, mai ales, prin discuţii interactive.
Toate acestea pot fi realizate având la dispoziţie instrumentarul didactic relevant
obiectivelor preconizate. Unele sugestii vă le oferim în continuare.
Cadrul Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie ca schemă optimă
de proiectare a unei lecţii de gândire şi învăţare
Cadrul ERR este un procedeu eficient prin care profesorul îi îndrumă pe elevi
spre înţelegere şi crearea unei atitudini personale asupra celor învăţate. Acest cadru
oferă posibilitatea ca elevii să examineze critic informaţiile şi în baza lor să-şi
reconstituie propria imagine şi realitate asupra evenimentelor. Rezultatul esenţial al
lecţiilor concepute în baza cadrului ERR este încurajarea şi formarea abilităţilor de
gândire critică şi învăţare durabilă.
14
Argumente pentru etapele cadrului
Evocare Etapa are drept scop provocarea interesului, stimularea elevilor pentru a se
gândi la ceea ce ştiu sau pot să facă. În această etapă are loc stabilirea unor
obiective ale învăţării, care constituie o condiţie esenţială pentru formarea de
cunoştinţe, abilităţi şi atitudini la cei care învaţă. Este necesară implicarea
activă a elevilor în procesul de învăţare, datorită căreia ei devin conştienţi de
propria lor gândire şi îşi utilizează limbajul propriu. Pornim de la experienţa
personală, de la ceea ce ştiu elevii, deoarece acesta este determinantul
principala ceea ce putem învăţa. Deci, evocaţii, provocaţi interesul, stimulaţi
elevii să gândească la ceea ce ştiu.
Realizarea sensului În această etapă, cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei.
aceasta este şi faza de învăţare în care profesorul are influenţa cea mai
redusă asupra elevilor, care trebuie să-şi menţină implicarea activă în mod
independent. Sarcina principală a acestei etape este implicarea elevilor în
construirea sensurilor şi menţinerea interesului stabilit în faza de evocare.
Rolul profesorului este de a susţine eforturile elevilor în monitorizarea
propriei înţelegeri. Subiectul abordat se va realiza prin diverse activităţi de
învăţare, relevante obiectivelor stabilite.
Reflecţia În această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează
activ schema de învăţare, pentru includerea în ea a unor concepte noi. Aici
are loc învăţarea durabilă, caracterizată de schimbare, spre formarea unui
nou set de comportamente, sau a unor convingeri noi. Această etapă
urmăreşte câteva obiective esenţiale, care preconizează ca elevii să-şi
exprime în propriile cuvinte ideile şi informaţiile învăţate. Aici este bine să
ne amintim şi să înţelegem toată experienţa parcursă în activitate.
15
Tehnici şi metode de dezvoltare a Gândirii critice
Studiul de caz
Abordarea unei lecţii de istorie sub formă de studiu de caz le oferă elevilor
posibilitatea să analizeze o situaţie sau un caz în care există un conflict sau o dilemă.
Elevii vor aplica pas cu pas o procedură care include analizarea faptelor, adoptarea şi
susţinerea unei decizii şi debrifarea consecinţelor acelei decizii.
Cazurile sunt relatări ale unor evenimente sau situaţii cu conflicte de valori care
pot fi folosite pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor sau pentru prezentarea unor
probleme importante din societatea istorică respectivă. Metoda le oferă elevilor
posibilitatea să pătrundă în sistemul de argumentare folosit de către istoricii şi
cercetătorii în domeniu. De asemenea, această metodă permite nu doar focalizarea
gândirii elevilor spre un anumit eveniment controversat sau spre o anumită problemă a
societăţii, ci şi analizarea profundă a acestor fapte istorice.
Această metodă solicită întrebări despre faptele relatate, definiţii
privitor la elementele importante ale cazului, analiza şi sinteza
respectivelor evenimente, formarea propriilor păreri. În acest răstimp elevii
îşi exersează gândirea (de la memorare la evaluare). Urmăriţi taxonomie lui
Bloom pentru a înţelege mai bine procesele pe care se bazează această
metodă.
Procedura aplicării
1. Prezentaţi subiectul lecţiei şi tot setul de informaţii despre cazul care va fi
abordat.
2. Cereţi elevilor să citească cazul.
3. Cereţi elevilor să clasifice faptele care constituie cazul. Folosiţi întrebări de
geul:
- Ce s-a întâmplat?
- Care sunt forţele / personalităţile principale implicate în
eveniment?
- Care fapte sunt importante?
- Ce împrejurări au condiţionat evoluţia evenimentelor?
- Ce a determinat forţele / personalităţile să acţioneze astfel?
16
- Apreciaţi deciziile personalităţilor implicate.
- Care este opinia voastră faţă de evenimentul dat?
4. Cereţi elevilor să lucreze în pereche: un elev prezintă rezultatul cazului,
celălalt pune întrebări de clarificare.
5. Declanşaţi o discuţie în care elevii vor prezenta faptele cele mai importante
ale cazului. Organizaţi discuţia sub formă de întrebări şi răspunsuri sau
prezentări de postere.
6. După ce aţi ilucidat premizele şi consecinţele cazului, elevii se vor
concentra asupra argumentelor pro şi contra, comentând fiecare opinie.
7. După ce au ascultat toate argumentele, elevii trebuie să-şi exprime opinia
personală faţă de subiectul abordat. Poate fi folosită pentru aceasta o scriere
liberă sau un eseu de 5 minute.
P.R.E.S.
Formula “PRES” este o metodă utilă de desfăşurare a discuţiilor pe teme
controversate, care poate ajuta elevii să-şi manifeste poziţia sau opinia cu privire la o
problemă în discuţie. Această metodă îi ajută pe elevi să-şi înţeleagă gândurile, să
formuleze şi să-şi prezinte opiniile clar şi concis.
Procedura aplicării
1. Afişaţi posterul care prevede cei 4 paşi ai metodei PRES
P - Exprimaţi-vă punctul de vedere
R - Faceţi un raţionament referitor la punctul de vedere
E - Daţi un exemplu pentru clarificarea raţionamentului dvs.
S - Faceţi un rezumat / sumar al punctului dvs. de vedere.
2. Clarificaţi paşii şi răspundeţi la întrebări.
3. Propuneţi elevilor să încerce să folosească formula referitor la oricare subiect
ales de ei.
4. Verificaţi înţelegerea.
5. Rugaţi elevii să-şi exprime punctul de vedere referitor la un subiect istoric.
Metoda PRES are următoarele avantaje:
- structurează discuţiile pe teme controversate;
- dezvoltă la maximum capacitatea de argumentare;
17
- îi motivează pe elevi să-şi argumenteze orice părere.
Uneori însă elevii pot să nu găsească exemplul necesar pentru a clarifica
raţionamentul / argumentul adus şi, invers, ei pot găsi exemplul însă nu pot
formula raţionamentul.
Argument în patru paşi
Tehnica are drept scop formarea abilităţilor de exprimare a opiniei, poziţiei într-
o anumită problemă. În rezultat, obţinem o apreciere profundă argumentată. În cazul
problemelor controversate, tehnica permite o analiză a diferitor păreri / opinii pentru a
stabili în ce măsură sunt convingătoare. Se poate aplica la etapele realizarea sensului şi
reflecţie.
Procedura aplicării
1. Elevilor li se propune structura argumentului: teza (afirmaţia), explicaţia
(premisele), dovada (evidenţa - suport), concluzia.
2. După ce fac cunoştinţă cu informaţia, li se solicită să formuleze teze
(afirmaţii) în acest context. Tezele trebuie să fie cât mai scurte (o simplă
propoziţie afirmativă).
3. Urmează explicaţia – două – trei propoziţii, menite să dezvăluie esenţa
afirmaţiei, să explice unele noţiuni, principii care stau la bază.
4. Se prezintă dovada. Din materialul studiat se selectează fapte, trimiteri la
opinia specialiştilor, se construiesc lanţuri logice cu scopul de a ilustra teza
lansată. Pentru susţinerea unei teze por fi utilizate câteva dovezi.
5. Se face concluzia. Într-o frază scurtă şi clară de accentuează veridicitatea
tezei iniţiale.
Această tehnică poate fi separat sau împreună cu alte tehnici (eseu, dezbatere),
când apare necesitatea de a formula o poziţie faţă de o întrebare. În dezbateri se propune
utilizarea a două – trei argumente întru susţinerea poziţiei. În rezultat, elevii îşi
sistematizează cunoştinţele, iar judecăţile lor sunt construite logic. Argumentele pot fi
alcătuite atât individual, cât şi în grupuri.
18
Controversa constructivă
Este o tehnică aplicabilă în cazul când obiectivul constă în a-i ajuta pe elevi să-şi
prezinte argumentele proprii, dar şi să asculte atent partea adversă. Odată cu abilităţile
de prezentare, se dezvoltă abilităţile de ascultare activă.
Controversa constructivă se poate aplica atunci când proiectăm o discuţie în
baza lecturii, ca o formă de dezbaterii. Specificul său ne va permite să examinăm
holistic problema şi să formăm abilitatea de a forma analiza argumentele părţii adverse
cu cea mai mare atenţie. Tehnica se aplică pe un text istoric sau studiu de caz.
Procedura aplicării
Etapa I
a) Profesorul pregăteşte un text pentru subiectul ales.
b) Grupa este împărţită în echipe, fiecare având sarcina de a susţine o opţiune.
În interiorul echipei, elevii formează perechi.
c) Perechile parcurg împreună materialul prezentat şi elaborează argumente
comune în favoarea opţiunii enunţate.
d) Fiecare pereche prezintă echipei lista argumentelor sale.
e) Echipa elaborează a listă comună şi se pregăteşte să o prezinte în plen.
Etapa II
a) Echipa (mai întâi ce care optează pentru) îţi prezintă argumentele în faţa
echipei adverse.
b) La această etapă, echipa adversă doar adresează oponenţilor întrebări de
precizare.
c) Apoi îşi prezintă argumentele echipa a doua, iar prima îi adresează întrebări
de precizie.
Etapa III
a) Rolurile se schimbă.
19
b) Echipele se întrunesc din nou, de această dată însă discută argumentele părţii
adverse, limitându-se la 5, pe care le consideră probante.
c) Echipele se confruntă din nou, pentru aşi prezenta listele cu argumente.
Deocamdată, se pot pune doar întrebări de clarificare.
Etapa IV
a) Începe dezbaterea.
b) Elevii vin în faţa auditoriului cu argumentele pe care partea adversă le-a
considerat elocvente pentru poziţia susţinută iniţial.
c) La încheierea dezbaterii, toţi urmează să-şi exprime în scris poziţia pentru
care optează personal (nu pe care au susţinut-o atunci când i-a repartizat
profesorul!). această argumentare scrisă poate avea următoarea structură:
Declararea poziţiei;
Prezentarea argumentelor ce susţin această poziţie şi combaterea negaţiei
posibile;
Declaraţia de încheiere (modul în care argumentele sprijină poziţia).
20
Metoda proiectului
Proiectul – este o metodă interactivă de predare /învăţare / evaluate care îl
solicită pe elev să facă o cercetare, o activitate în echipă, o creaţie, un interes mai
profund faţă de anumite aspecte ale problemei abordate, având ca scop îmbogăţirea
activităţii desfăşurate în timpul orelor de curs (disciplinar sau pliridisciplinar) prin
realizarea concretă (un dosar tematic, elaborarea unui ghid, realizarea unui film, a unei
expoziţii).
Etapele realizării unui proiect:
1. Alegerea temei.
Titlul / subiectul va fi ales la început de către profesor, apoi după ce se
obişnuiesc cu acest tip de activitate, elevii îşi vor alege propriile titluri / subiecte. În
această ultimă situaţie este important să asigurăm pentru elevi următoarele condiţii:
- să aibă un anumit interes pentru subiectul propus;
- să cunoască anticipat unde îşi vor găsi, cel puţin minimul, resurselor materiale;
- se fie nerăbdător în a crea un produs de care să fi mândru.
2. Planificarea activităţii:
stabilirea obiectivelor proiectului;
formarea grupelor:
- Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită
pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în comun.
- Grupul poate fi alcătuit din două până la 10 persoane în funcţie
de mărimea clasei, de natura obiectivelor şi experienţa participanţilor.
- Un grup din 4-5 persoane reprezintă mărimea ideală pentru
grupările care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor,
cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate creşte
complexitatea obiectivelor urmărite.
alegerea subiectului în cadrul temei de către fiecare elev / grup;
distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului:
stabilirea surselor de informare(manuale, cărţi de la bibliotecă, presă,
persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
neguvernamentale etc.);
21
3. Cercetarea propriu – zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi / sau a materialelor create.
6. Evaluarea.
Strategia de evaluare a proiectului trebuie să fie anunţată anticipată de către
profesor sau acesta stabileşte condiţiile de evaluare împreună cu elevii. În ambele
cazuri la începutul activităţii elevii trebuie să fie informaţi asupra următoarelor
probleme:
- ce se va evalua din activitatea elevilor: modul de lucru, modul
de prezentare şi / sau produsul realizat;
- care este rolul profesorului: tutor, evaluator continuu, evaluator
doar la sfârşitul activităţii;
- care este rolul resurselor materiale necesare realizării
proiectului: le va oferi profesorul sau (ca parte a evaluării) trebuie să fie asigurate
de către elevi;
- anunţarea condiţiilor (dacă sunt) impuse de profesor:
obligativitatea prezentării / respectării unui plan, un anumit format pentru
prezentarea raportului sau a produsului, etc.
22
Eu cercetez
Tehnica urmăreşte personalizarea cercetării prin elaborarea de către elevi a unor
teze de cercetare – eseuri structurate, urmărind procedeul cercetării de la personal la
impersonal. Aplicarea ei constituie etapa de reflecţie a unui proces de realizare a
sensului de lungă durată. Cercetarea presupune muncă intelectuală îndelungată şi se va
solda cu o lucrare de portofoliu.
Procedura aplicării
a) Elevii realizează o cercetare, prezentată sub formă de referat, teză etc.
b) Profesorul care dirijează realizarea acestor lucrări formulează sarcina de a se
aplica şi tehnica eu cercetez.
c) Paralel cu cercetarea propriu – zisă, elevii sunt rugaţi să scrie – aparte – un
fel de istorie, un CV al investigaţiei realizate.
d) Profesorul le oferă câteva repere pentru a ţine acest jurnal al cercetătorului:
₪ Despre ce scriu ?
₪ De ce mă interesează acest subiect?
₪ Ce vreau să aflu în mod special despre el?
₪ Ce spun specialiştii despre acest subiect?
₪ Ce informaţii am găsit în literatura de specialitate despre el?
₪ Ce gânduri îmi vin în legătură cu subiectul, pe măsură ce se aprofundează
cercetarea?
₪ Care este cel mai important lucru pe care l-am aflat în legătură cu acest
subiect?
e) Textul din jurnal va fi prezentat o dată cu investigaţia şi profesorul va decide
care dintre lucrările realizate vor fi audiate de către toţi.
Dacă se realizează o investigaţie de grup, elevii au roluri diferite, unuia dintre ei
revenindu-i rolul de a completa jurnalul.
23
Ghidul pentru învăţare
Tehnica ghidului pentru învăţare îi ajută pe elevi să cerceteze modele
complicate de gândire şi să descopere idei subtile. Ca tehnica de lectură, procedeul se
poate aplica la etapa realizarea sensului şi în lipsa profesorului.
Esenţa tehnicii constă în confruntarea unui şir de întrebări elaborate anterior cu
textul care conţine răspunsul la aceste întrebări. Este o tehnică eficientă de promovare a
gândirii critice, devenind un stimulent pentru discuţii şi dezbaterii, dar nu pentru
detectarea adevărului în ultimă instanţă.
Procedura aplicării
a) Profesorul pregăteşte un text ştiinţific pentru lectură independentă şi un set
de întrebări asupra lui.
b) Elevul parcurge independent textul şi încearcă să răspundă la toate
întrebările formulate.
c) Ulterior, evaluarea se va face prin discuţii, prin diferite activităţi de învăţare,
în funcţie de obiectivul profesorului.
Setul de întrebări va conţine diverse formule interogative, într-o ordine
arbitrară. Se recomandă ca întrebările să-l facă pe student să gândească, nu
doar să găsească răspunsul literal la o întrebare standard.
Evaluarea acestui tip de activitate se poate face prin tehnica interviul în trei
etape.
Întrebările pentru ghid pot fi formulate pe niveluri (interogare
multiprocesuală).
După lectura individuală a textului, elevii pot formula răspunsuri în grupuri
mici (2 – 4persoane).
24
Graficul conceptual
Aplicarea acestei tehnici la etapele realizarea sensului şi reflecţie este o cale de
a organiza informaţia după un studiu, atunci când pot fi comparate trei sau mai multe
concepte / idei.
a) Acumularea informaţiei care va fi analizată se poate face în baza unui culstering
sau în rezultatul discuţiei.
b) Accentul se va pune pe formularea enunţului şi aranjarea în graficul conceptual.
c) Profesorul trebuie să fie sigur de rubricile enunţate: ce trăsături anume vor fi puse în
relief şi ce concepte vor fi examinate în raport cu ele.
d) După completarea graficului, el devine suport pentru discuţii / scriere despre
problema abordată.
e) Graficul – tabel se constituie din coloane şi linii, pe verticală scriindu-se conceptele,
statele, iar pe orizontală – trăsăturile care se compară.
Statele lumii
AspecteleSUA Franţa Marea Britanie
Politica internă
Politica externă
Reforme sociale şi
dezvoltarea culturii
Graficul conceptual poate fi propus la etapa evocare. În acest caz, în rubrici vor
fi notate cunoştinţele şi presupuneri, discutate şi modificate pe parcursul etapelor
realizarea sensului şi reflecţie.
25
Jocul didactic
Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul strategiilor
interactive moderne, combinând armonios dinamismul şi valenţa ameliorativă înaltă cu
realizarea unor obiective concrete ale lecţiei. Simbioza organică a psihomotorului şi
cognitivului în cazul utilizării acestor metode de instruire poate fi considerată unul din
punctele lor esenţiale. Jocul, fiind o caracteristică proprie fiecărui copil, este, prin forma
sa, şi o motivaţie extrem de elocventă. Pentru ca aceasta să aibă o valoare autentică, este
importantă calitatea sarcinii pe care o conţine şi care trebuie să vizeze nemijlocit tema
studiată.
Jocurile pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei conform cadrului ERR:
la evocarea (accentul fiind plasat pe momentul motivaţional ); la realizarea sarcinii
didactice (pentru transmiterea dinamică şi atractivă a cunoştinţelor şi formarea
abilităţilor noi); la reflecţie (pentru durabilitatea învăţării, pentru transformarea
cunoştinţelor propuse în achiziţii sigure ale elevului).
De ce depinde succesul încadrării respectivelor tehnici în proiectarea şi
realizarea actului didactic? De o multitudine de factori, esenţiali fiind următorii:
a) selecţia jocurilor didactice în funcţie de obiectivele lecţiei, de particularităţile
de vârstă şi intelectuale ale elevilor (proprietăţile tipurilor de inteligenţă, a
stilurilor de învăţare etc. );
b) calitatea sarcinii didactice (concordanţa între sarcina şi obiectivele
operaţionale concrete), vizarea anumitor niveluri taxonomice, proiectate de
profesor;
c) explicarea concisă şi clară a procedurii jocului.
Prezenţa acestor factori diminuează riscurile ce intervin inevitabil în cazul
aplicării jocurilor didactice (joc de dragul jocului, devierea de la obiectul vizat,
utilizarea iraţională a timpului). Vom analiza în continuare în contextul concret
al unor lecţii de istorie cl. IX-a:
1. Denumirea jocului : “Sculptura colectivă”.
2. Tema lecţiei : “Noua ordine internaţională”.
3. Obiective : asigurarea transferului de cunoştinţe teoretice în dimensiunea acţiunilor
concrete (poziţie, mişcare, asocieri statice, prezentarea lucrării colective), ceea ce va
contribui la durabilitatea învăţării şi la dezvoltarea creativităţii.
26
4. Etapa lecţiei în care aste utilizat jocul : reflecţie.
5. Timp . 5 min. pentru pregătire, 2 min. pentru prezentarea şi “tălmăcirea” fiecărei
sculpturi.
6. Procedura : împărţim clasa în 2-3 grupuri, în funcţie de numărul elevilor, fiecăruia
propunandu - i-se să redea printr-o sculptură un moment relevant al evenimentelor
din 1918 – 1920. În timp ce prezintă “creaţia”, sarcina celorlalte este de a ghici ce
reflectă acesta, argumentându-şi opinia. Grupul “autor” îţi expune versiunea.
7. Avantaje :
a) sunt implicaţi în acţiune concomitent toţi elevii clasei;
b) activitatea este creativă, are loc transferul de cunoştinţe din dimensiunea
cognitivă în cea psihomotorie şi afectivă;
c) în timpul prezentării se produce o învăţare durabilă, deoarece sunt trecute în
revistă diferite momente ale temei recapitulate, văzute inedit de elevi.
8. Dezavantaje:
a) unii elevi se încadrează formal în activitate ( în mod deosebit cei ce nu deţin
informaţia necesară);
b) profesorul nu poate fi sigur că vor fi vizate toate finalităţle (elevii se pot
referi şi la momente neesenţiale).
1. Denumirea jocului : “Cuvântul - ţintă”.
2. Tema lecţiei : “Cultura şi ştiinţa în anii 1918 - 1939”.
3. Obiective : - asigurarea durabilităţii învăţării;
- formarea abilităţilor de a formula întrebări concise şi consistente;
- dezvoltarea gândirii divergente.
4. Etapa lecţiei în cadrul cărei este utilizat jocul : atât reflecţie cât şi evocare (depinde
de proiectare).
5. Mărimea grupului : perechi
6. Resurse : foi (pe care este notat câte un nume al personalităţilor notorii ale epocii),
lipici.
7. Timp . 10 min.
8. Procedura: pe spatele fiecărui elev este lipită o foaie cu numele unei personalităţi
din domeniul culturii. Elevilor li se propune să formeze voluntar perechi, apoi să
afle de la coleg ce are scris pe spate. Vor fi utilizate întrebări de genul: “Bărbat?”;
“Femeie?”; “Tânăr?”; “Bătrân”; la care se va răspunde “Da” sau “Nu”. După
27
stabilirea numelui, foaia este lipită pe piept. Jocul se consideră încheiat atunci când
sunt ghicite toate personalităţile.
9. Avantaje :
- Motivaţia activităţii este foarte puternică, fiind implicat fiecare elev;
- Partenerii de pereche sunt la fel de responsabili, contribuind în egală
măsură la succesul activităţii;
- Prin intermediul jocului se recapitulează şi o materie puţin atractivă
pentru elevi.
10. .Dezavantaje:
- Perechile trec în revistă numai două personalităţi;
- Există riscul indiscreţiei, când prietenii le pot şopti colegilor numele notat pe
foaie.
28
6. Sugestii pentru proiecte de lecţii
Tema: Noua ordine internaţională
Obiective :
să definească obiectivele Conferinţei de Pace de la Paris;
să identifice prevederile esenţiale ale tratatelor de pace, utilizând harta şi sursele
scrise;
se analizeze situaţia politică internaţională din perspective multiple;
să argumenteze interdependenţa dintre schimbările teritoriale stabilite prin tratatele
de pace şi apariţia noilor conflicte militare în Europa.
Desfăşurarea lecţiei:
Evocare
Asocieri libere
Profesorul împarte clasa în două grupuri şi propune elevilor următoarea sarcină:
Formulaţi cel puţin 5 asocieri cu cuvântul propus şi realizaţi un mic discurs în baza
acestor asocieri.
I grup – Pace
II grup – Război
După prezentările grupurilor profesorul va iniţia o discuţie pornind de la întrebarea:
De ce oamenii mereu au dorit pacea?
Realizarea sensului
Joc de rol “Conferinţa de pace”
(4 grupe reprezentând SUA, Marea Britanie, Franţa şi Italia)
Profesorul le va propune elevilor să studieze textul temei de la p. 6-7 şi să-şi pregătească
reprezentanţii pentru şedinţa în plen a conferinţei.
În cadrul jocului fiecare reprezentant al echipei va defini scopurile ţării şi va încerca să
negocieze realizarea lor.
Discuţie dirijată
Profesorul va continua cu o discuţie în baza sarcinilor 3, 4, 5, 6 de la “Cunoaştere şi re-
cunoaşte” p. 9
Profesorul va demonstra pe hartă schimbările teritoriale prevăzute de sistemul de tratate
Versailles – Washington.
29
Exerciţii de analiză a surselor (activitate în 3 grupe)
Profesorul va împărţi clasa în grupe şi le va propune următoarele sarcini:
I grupă – Studiind tema şi analizând documentul de la p.8 realizaţi sarcina propusă II grupă – Cercetaţi studiul de caz şi realizaţi sarcina propusă;
III grupă – studiind textul p.7-8 şi analizând caricatura p.8 realizaţi sarcina 5 de la
“Analizează şi sintetizează”.
Reflecţie
Eseu de 5 minute
În baza sarcinii 3 de la “Meditează şi pronunţă-te” p.9.
Temă pentru acasă:1.De studiat tema şi noţiunile de la p.6-9. De realizat în scris sarcina 1 de la”Meditează şi pronunţăte”
30
Tema: Franţa în perioada interbelică
Obiective:
să identifice trăsăturile specifice a situaţiei create în Franţa în primii ani postbelici;
să caracterizeze evoluţia politică şi social - economică a Franţei în perioada
interbelică;
să aprecieze politica externă şi internă a Franţei în contextul fortificării securităţii
statale;
Desfăşurarea lecţiei:
Evocare
Profesorul va distribui elevii în 4 grupe conform persrspectivelor sarcinii de acasă.
Va propune elevilor să citească în grup aprecierile realizate acasă şi să selecteze două
pentru prezentare.
Brainstorming
Profesorul va formula următoarea sarcină:
Propuneţi termeni – cheie care consideraţi că sunt caracteristici pentru evoluţia Franţei
în perioada interbelică.
Realizarea sensului
Lectură activă
Elevilor li se va propune să citească primul subpunct al temei şi să realizeze concomitent sarcina Nr.1 de la “Cunoaşte şi re-cunoaşte” p.13
Graficul conceptual
Profesorul va împărţi clasa în 3 grupuri şi le va propune următoarea sarcină: Completaţi Graficul conceptual afişat pe poster cu conceptele de bază de bază.
TrăsăturiSuccese obţinute Dificultăţi întâmpinate Soluţii identificate
Domenii
Viaţa politică (1 gr)
Viaţa social -
economică (2 gr)
Politica externă (3 gr.)
Reflecţie
31
Adoptă o poziţie!
Profesorul va iniţia o discuţie în baza sarcinii Nr. 1: de la “Meditează şi pronunţă-te” p.13 şi le va propune elevilor să-şi definească poziţia în această problemă.Temă pentru acasă:1.Cercetaţi studiul de caz şi realizaţi sarcina anexată. 2.Realizaţi în scris sarcinile:N4”Cunoaşte şi re- cunoaşte” N1”Analizează şi sintetizează”
Tema: Marea Britanie în perioada interbelică
Obiective:
să definească noţiunile istorice prezente în temă;
să distingă impactul primului război mondial asupra evoluţiei vieţii
social - economice şi politice a Marii Britanii;
să analizeze politica internă şi externă a Marii Britanii;
să compare politica colonială britanică cu cea franceză.
Desfăşurarea lecţiei:
Evocare
Elevii vor prezenta schemele realizate acasă în faţa colegilor.În continuare se va discuta în perechi rezultatele realizării sarcinii N4”Cunoaşte şi re- cunoaşte”
Ştiu / Vreau să ştiu / Învăţ
Profesorul va desena pe tablă un tabel din 3 coloane şi va completa coloana Ştiu cu
informaţiile ce le deţin elevii la moment, despre Marea Britanie la începutul sec. XX.
Realizarea sensului
Activitatea va continua în baza aceleiaşi tehnici.Pentru completarea secţiunii Vreau să
ştiu,se va stabili împreună cu elevii un ghid pentru învăţare.
Ghid pentru învăţare.
Pentru studierea temei elevii vor cerceta textul gihdîndu-se de următoarele sarcini:
1. Definiţi noţiunile protecţionismului, criză dinastică, commonwealth;
2. Sarcina 1
3. Sarcina2 de la “Cunoaşte şi re-cunoaşte”
4. Sarcina 3
5. Sarcina 2
6. Sarcina 3
Forma de activitate poate fi în grup dar şi în perechi.După completarea ghidului
răspunsurile vor fi prezentate şi discutate.
32
de la “Analizează şi sintetizează”
Reflecţie
Profesorul împreună cu elevii va completa coloana - Învăţ cu o scurte rezumate a elevilor în baza conceptelor studiate precum şi cu întrebările apărute în timpul studiului.Temă pentru acasă:1.De studiat tema şi noţiunile noi.2.De realizat în scris sarcina N2”Meditează şi pronunţăte”.
Tema: Germania în perioada interbelică
Obiective :
să descrie situaţia Germaniei după primul război mondial;
să stabilească modelul politic al Germaniei conform Constituţiei din 1919;
să ordoneze cronologic evenimentele principale ale evoluţiei Germaniei între 1919 -
1939;
să caracterizeze regimul politic al celui de-al Treilea Reich;
să-şi argumenteze poziţia faţă de personalitatea şi regimul politic instaurat de Hitler.
Desfăşurarea lecţiei
Evocare
Profesorul va realiza o interogare frontală cu scopul de-a verifica înţelegerea corectă a conceptelor esenţiale a temei de acasă.În continuare clasa va fi împărţită în grupuri care vor completa pe postere Diagrama Venn cu rezultatele sarciniiN2 de acasă.
Sarcină cu multiple modalităţi de realizareDupă prezentări,profesorul solicită elevilor ca în baza cunoştinţelor anterioare să propună un simbol, citat,caricatură, care ar reprezenta Germania după sfârşitul primului război mondial şi să-şi argumenteze propunerea.
Realizarea sensului
Friza cronologică
Profesorul va împărţi clasa în 5 grupuri şi va propune fiecărui grup să completeze cîte
o coloană a frizei cu evenimentele ce caracterizează evoluţia Germaniei între anii 1919
– 1939.
Anii 1919 1920 – 1925 1926 – 1930 1931 – 1934 1935 – 1939
Evenimentele
Consecinţele
Ciorchine / Clustering
Profesorul va realiza împreună cu elevii un Clustering în baza sarcinii N 3 “Analizează şi sintetizează” p.21
33
Argument în 4 paşi
Pentru a consolida cunoştinţele despre regimul politic din Germania se va realiza sarcina N 3 “Meditează şi pronunţă-te” p.21 şi se va solicita argumentarea poziţiei construind Argumente în 4 paşi.Reflecţie
Simulare”Masa rotundă”
Profesorul va organiza o simulare în baza sarcinii N2 “Meditează şi pronunţă-te”
Temă pentru acasă:1.Cercetaţi Studiul de caz şi realizaţi sarcina anexată. 2.Realizaţi o scriere reflexivă,în volum de o pagină,în baza sarcinii N1”Meditează şi pronunţăte”.
Tema: Italia în perioada interbelică
Obiective :
să definească noţiunile – cheie ale temei;
să caracterizeze regimul fascist italian;
să compare fascismul italian şi nazismul german.
Desfăşurarea lecţiei
Evocare: Profesorul începe lecţia cu evaluarea temei de acasă.
Joc didactic “Formează perechi” (activitate în grupuri)
Profesorul va afişa pe tablă într-o ordine haotică noţiunile – nazism, fascism,
corporatism, duce, totalitarism şi definiţiile acestor noţiuni şi le va propune elevilor
următoarea sarcină:
Formaţi perechi relevante dintr-o noţiune şi o explicaţie. Grupul care finisează
primul sarcina, realizează amplasarea perechilor pe tablă.
Realizarea sensului
Cercetarea dicţionarului
Profesorul propune elevilor să verifice corectitudinea amplasărilor cu ajutorul
dicţionarului.
Discuţie dirijată
Profesorul va iniţia o discuţie în baza sarcinilor Nr1,3,4“Cunoaşte şi re-cunoaşte”. p.23
Activitate de grup
Profesorul împarte elevii în grupe şi le propune următoarea sarcină: Caracterizaţi regimul fascist italian conform algoritmului:
34
* Baza socială a regimului;
* Liderul şi prerogativele lui;
* Distribuirea puterii în stat;
* Politica internă;
* Politica externă;
Grafic T
Profesorul va completa împreună cu elevii Graficul în baza sarcinii Nr. 2 “Meditează şi
pronunţă-te” p.23
Reflecţie
Pentru a consolida şi verifica înţelegerea corectă a noţiunilor-cheie,profesorul va propune elevilor să realizee sarcina Nr. 1 “Analizează şi sintetizează” p.23Temă pentru acasă:1.De studiat tema de la p.22-23. 2.De realizat în scris sarcina N2 de la “Analizează şi sintetizează”
Tema: Spania în perioada interbelică
Obiective:
să identifice schimbările politice din perioada interbelică, ce se produc în Spania;
să explice cauzele războiului civil;
să interpreteze critic opiniile istoricilor despre războiul civil.
Desfăşurarea lecţiei
Evocare Profesorul va verifica tema de acasă efectuînd o dictare istorică şi apreciind
răspunsurile scrise la tema de acasă.
Brainstorming
Ce poate să se întâmple într-un stat monarhic, ca poporul să ceară abolirea
sistemului monarhic?
După realizarea braistorming-ului profesorul va propune elevilor în continuare să
urmărească ce s-a întâmplat în perioada interbelică cu monarhia spaniolă.
Realizarea sensului
Predare complimentară (activitate în 4 grupuri)
Profesorul va secţiona textul temei în 4 părţi şi va împărţi clasa în tot atîtea grupe
propunîndu-le următoarele sarcini de la p.24-25:
I grup – Sarcina Nr.1 “Analizează şi sintetizează”;
II grup – Sarcina Nr.2 “Cunoaşte şi re-cunoaşte”
III grupă – Sarcina Nr.2 “Analizează şi sintetizează”
IV grup – Sarcina Nr.3 “Cunoaşte şi re-cunoaşte”
35
Identificarea legăturilor de cauză - efect
Profesorul notează pe tablă cauzele războiului civil, identificate de gr. IV şi propuneţi
elevilor următoarea sarcină:
Selectaţi pentru grup o cauză a Războiului civil şi explicaţii efectele ei;
Analiza secvenţei de document
(aplicaţii algoritmul de analiză din sugestiile metodologice)
Profesorul va propune ca forma de activitate GPP şi realizarea următoarei sarcini:
Cercetaţi documentul de la p.25 conform algoritmului şi exprimaţi-vă atitudinea faţă de
această opinie.
ReflecţieCercul
Elevii vor reflecta timp de 3-5 minute asupra sarcinii Nr.3 “Meditează şi pronunţă-te” de la p.25 şi vor prezenta opiniile personale conform metodei propuse.Temă pentru acasă:1.De-a realiza în scris sarcinile de la “Analizează şi sintetizează” 2.De-a realiza o scriere reflexivă în baza sarcinii N1”Meditează şi pronunţăte”p.25
Tema: Europa centrală şi de Sud - Est
Obiective:
să identifice pe harta istorică statele Europei centrale şi de Sud – Est apărute după I
război mondial;
să explice aplicarea principiului securităţii colective în zona balcanică;
să determine efectele crizei economice mondiale pentru ţările est - europene .
să analizeze cauzele apariţiei regimurilor totalitare în Europa de Sud -Est.
Desfăşurarea lecţiei
Evocare:
Evaluarea temei de acasă se va face sub formă de evaluare reciprocă între elevi.Joc didactic “Cine va fi ultimul?”
Profesorul propune elevilor să identifice pe harta Europei interbelice cât mai multe
state. Învingător va ieşi cel ce va demonstra pe hartă ultimul stat european.
Profesorul solicită ca elevii să concretizeze care dintre statele identificate fac parte
din Europa Centrală şi de Sud - Est?
36
Realizarea sensului
Cercetarea termenilor
Profesorul le va propune elevilor să lucreze în perechi pentru a citi textul de la p.26 şi a explica esenţa termenilor: state revizioniste şi revanşarde.
Clustering
Activitatea va continua în grupuri(4-6) cu scopul de-a cerceta textul şi a completa clisteringul cu elementele lipsă.
După prezentarea clustering-urilor elevii vor răspunde la întrebarea Nr.4 de la
“Analizarea şi sintetizează” p.27
Identificarea legăturilor de cauză - efect
Împreună cu elevii profesorul va completa schema următoare:
37
Alianţele regionale din Europa Centrală le de Sud - Est
Criza economică mondială în Europa de Sud - Est
Efect Efect Efect
Reflecţie
Profesorul va propune realizarea sarcinii Nr.2 de la “Meditează şi pronunţă-te” p.27
Temă pentru acasă:1.De răspuns în scris la sarcinile de la”Analizează şi sintetizează”
2.De analizat documentul dela p.27şi de realizat sarcinaN1”Meditează şi pronunţăte”
Tema: Extremul Orient în perioada interbelică
Obiective :
să descrie situaţia politică a statelor din Extremul Orient în contextul sistemului
Verailles - Washington;
să plaseze în timp şi spaţiu evenimentele principale ale temei;
să demonstreze apariţia focarelor de război în Extremul Orient;
să aprecieze influenţa personalităţilor asupra evoluţiei politice a statelor din
Extremul Orient.
Dsfăşurarea lecţiei
Evocare
B.B.B (braistorming cu mapa de imagini)
Profesorul va solicita elevilor să privească atent fotografiile de la p. 28 – 29 şi în baza fotografiilor să presupună care a fost rolul personalităţilor din imagine în istoria interbelică a Chinei şi Japoniei.Analizaţi imaginile conform algoritmului:
Cine sunt ei?
În ce evenimente au fost implicaţi?
Care a fost soarta lor ulterioară?
Realizarea sensului
G.P.P. (Gândeşte – Pereche -Prezintă)
Profesorul va propune următoarea sarcină:
Studiaţi în perechi textul (1 elev Japonia şi 1 elev China) şi identificaţi evenimentele
majore. Prezentaţi-le împreună în ordine cronologică. În timpul prezentărilor, propuneţi-
le elevilor să completeze o axă cronologică comună, în lanţ (elevul care prezintă
evenimentul , îl plasează pe axă).
Cercetarea textului
În baza sarcinilor de la compartimentul “Cunoaşte şi re-cunoaşte”.
38
Activitate în 4 grupe
Profesorul va propune elevilor următoarea sarcină:
Cercetaţi textul şi documentul de la p.29, discutaţi în grup şi demonstra-ţi că în a. 1930
s-a creat un focar de război în Extremul Orient.
Reflecţie
Eseu de 5 minute
Elevii vor realiza un eseu în baza sarcinii Nr.2 p.29
Temă pentru acasă:1De studiat tema de la p.28-29
2.De analizat documentul de la p.29 conform algoritmului.
Tema: Rusia / Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste (1918 - 1941)
Obiective operaţionale:
- să descrie contextul evenimentelor din Rusia în urma cărora bolşevicii preiau
puterea;
- să explice esenţa proceselor social – economice întreprinse de puterea sovietică;
- să stabilească etapele de dezvoltare a Rusiei / URSS în perioada interbelică ;
- să argumenteze caracterul totalitar al regimului sovietic.
Evocare
Simulare
۷ Priviţi tabloul “Lenin, octombrie 1917” şi simulaţi discursul ţinut de Lenin?
Realizaţi o discuţie:
- De ce sunt doar soldaţi?
- Ce promisiuni le face Lenin?
- De ce toţi sunt atât de agitaţi?
39
Realizarea sensului
۷ Realizaţi sarcina Nr. 1-2 de la “Cunoaşte şi re-cunoaşte”.
Proiect de grup (4 grupe)
۷ Caracterizaţi procesele – social – economice întreprinse de puterea sovietică, utilizând
toate sursele din manual:
I grup – politica “Comunismului de război”;
II grup – Noua Politică Economică;
III grupă – Colectivizarea;
IV grup – Industrializarea.
۷ Completaţi friza cronologică cu evenimentele desfăşurate în Rusia / URSS
Anii 1918 – 1921 1922 – 1928 1928 – 1941
Evenimentele
Consecinţele
Reflecţie
Studiu de caz “Gulagul”
Tema: Statele Unite ale Americii (1918 – 1939)
Obiective operaţionale:
- să identifice principalele probleme social – politice a SUA din perioada
interbelică;
- să explice fenomenul prosperităţii americane;
- să analizeze prevederile New Deal din mai multe perspective.
- să aprecieze rolul preşedintelui Roosevelt în istoria interbelică a SUA
40
Evocare:
Pagina e jurnal
۷ Realizaţi timp de 5 minute o scriere la temă folosind cunoştinţele anterioare la subiect.
“SUA – ţară şanselor egale”
Realizarea sensului
Discuţie dirijată
În baza sarcinilor 1; 2; 3 de la “Cunoaşte şi re - cunoaşte” p.37
Joc didactic “Dezbateri publice”
Profesorul va deţine rolul preşedintelui F.D Roosevelt şi va propune pentru
depăşirea crizei
economice programul New Deal.
Elevii vor fi împărţiţi în 5 grupuri, conform sarcinii Nr.3 de la “Analizează şi
sintetizează”
۷ Elaboraţi şi prezentaţi un discurs scris referitor la programul propus din perspectivă
care v-a revenit.
După prezentări iniţiaţi dezbateri asupra problemei
Reflecţie
Păstrează ultimul cuvântul pentru mine!
Propuneţi elevilor să răspundă succint la sarcina Nr. 1 “Meditează şi pronunţă-te” pe o
fişă.
Colectaţi fişele şi extrageţi una. Citiţi răspunsul şi oferiţi-le elevilor dreptul să
comenteze sau să completeze răspunsul. Elevul a cui este fişa va vorbi ultimul.
Tema: Relaţiile internaţionale în ajunul celui de-al
doilea război mondial
Obiective operaţionale:
- să identifice cauzele crizei relaţiilor internaţionale în anii 1930;
- să explice obiectivele strategice a statelor agresoare;
- să analizeze relaţiile sovieto – germane din anii 30;
- să aprecieze politica conciliatorismului în contextul relaţiilor internaţionale
interbelice.
41
Evocare
Analiza caricaturii (p. 40)
۷ Consideraţi că apropierea sovieto – germană prezinta un pericol pentru pacea
europeană?
Realizarea sensului
Simulare “Şedinţa Ligii Naţiunilor”
Împărţiţi clasa în 3 grupuri:
I Marele state – Franţa, Marea Britanie, URSS;
II Statele agresoare – Germania, Italia, Japonia;
III Statele mici – Cehoslovacia, Etiopia, China.
Stimulaţi şedinţa Ligii Naţiunilor cu participarea grupelor de state, la care puneţi în
discuţie:
- cauzele crizei relaţiilor internaţionale;
- obiectivele strategice ale statelor agresoare;
- politica conciliatoristă a Franţei şi Marii Britanii;
- pactul sovieto – german de la 23.VIII. 1939.
Finisaţi jocul prin luarea unei decizii istorice care ar putea să evite izbucnirea unui nou
război mondial.
Reflecţie
Scriere reflexivă
În baza sarcinii 1 p. 41 “Meditează şi pronunţă-te”
Tema: Cultura şi ştiinţa în anii 1918 - 1939
Obiective operaţionale:
- să structureze descoperirile semnificative în domeniul ştiinţei şi tehnice din
perioada interbelică, în baza unui tabel;
- să caracterizeze principalele curente literare şi artistice ce au dominat perioada
interbelică;
- să analizeze opere de artă şi literatură din perioada interbelică;
42
- să aprecieze rolul ştiinţei asupra evoluţiei societăţii.
Evocare B.B.B
Prezentaţi elevilor reproducţii ale operelor pictorilor din perioada
interbelică şi realizaţi sarcina nr.2 “Meditează şi pronunţă-te”
Realizarea sensului
Graficul conceptual (4 grupe)
۷ Desfăşuraţi activitatea în grupuri după domenii.
۷ Completaţi Graficul conceptual “Cultura în perioada interbelică”
Domeniu PersonalitateOpera
Impactul socialInvenţia
Artă
Literatură
Ştiinţă
Tehnică
Activitate în grup
۷ Realizaţi în grup sarcinile: Nr. 1; 4 “Cunoaşte şi re-cunoaşte”
Nr. 2; 5 “Analizează şi sintetizează”
Reflecţie
În baza sarcinii Nr.1 “Meditează şi pronunţă-te…”
۷ Completaţi friza cronologică
Tema: Originile şi începutul celui de-al
doilea război mondial
Obiective operaţionale:
- să identifice cauzele celui de-al doilea război mondial;
- să realizeze o comunicare scrisă despre originile celui de-al doilea război
mondial;
- să explice interesele şi acţiunile statelor europene în contextul declanşării
războiului;
- să aprecieze rolul personalităţilor în situaţiile de criză.
43
Evocare :
Discuţia reflexivă
1. Când aţi fost mici v-aţi jucat de-a războiul?
2. Prin ce vă atrăgea acest joc?
3. Conştienţiza -ţi la vârsta aceia ce este în realitate un război?
4. De ce oamenii au dorit întotdeauna pacea?
Realizarea sensului
Analiza surselor
۷ Cercetaţi textul de la p.47 şi documentul de la p. 49 şi identificaţi cauzele celui de-al
doilea război mondial.
Argumente în patru paşi
Folosind tehnica dată propuneţi-le elevilor să realizeze un mic eseu de o pagină
în baza sarcinii Nr.3 “Meditează şi pronunţă-te”.
Activitatea de grup
۷ Studiaţi textul şi prezentaţi acţiunile şi interesele statelor europene în perioada iniţială
a războiului:
I grupă – Germania III grupă – Marea Britanie
II grupă – URSS IV grupă - Franţa
Reflecţie
Studiu de caz
“Winston Churchill – erou al războiului”.
Tema: Cel de-al doilea război mondial
(22 iunie 1941 – februarie 1943)Obiective operaţionale:
- să descrie atacul german asupra URSS;
- să plaseze în timp şi spaţiu principalele lupte din anii 1941 – 1943;
- să analizeze relaţiile internaţionale din perioada războiului;
44
Evocare:
Presupunerea prin termeni
۷ Citiţi titlurile subpunctelor temei şi prezentaţi în 2 - 3 propoziţii o evoluţie
presupusă a evenimentelor din perioada 1941 – 1943 a războiului.
Realizarea sensului
Analiză multiperspectivală
Sugeraţi elevilor să împartă foaia de caiet în două şi să descrie atacul german
asupra URSS de la prima persoană:
a) din perspectiva lui A. Hitler;
b) din perspectiva şui I. Stalin.
Activitatea de grup
I grup – bătălia de la Moscova;
II grup – bătălia de la Stalingrad;
III grup – bătălia de la Kursk.
۷ Analizaţi desfăşurarea bătăliilor conform algoritmului:
1. Data desfăşurării;
2. Locul bătăliilor;
3. Operaţiile militare;
4. Rezultatele;
5. Importanţa
Studiu de caz
Conferinţele internaţionale în al doilea război mondial
Reflecţie
În baza sarcinii Nr.3 “Meditează şi pronunţă-te”.
Tema: Etapa finală a războiului (1943 – 1945)
Obiective operaţionale:
- să determine impactul evenimentelor desfăşurate în anii 1943 – 1945 asupra
rezultatelor războiului;
- să analizeze politica de exterminare a popoarelor dusă de nazişti în timpul
războiului;
45
- să compare consecinţele celor două războaie mondiale;
- să decidă asupra inevitabilităţii războiului.
Evocare
Motivare prin raţionament
۷ Comentaţi citatul “Viciile reunite ale tuturor epocilor şi ale tuturor locurilor nu vor egala niciodată nenorocirile produse de un singur război”
(Voltaire)Realizarea sensului
۷ Completaţi friza cronologică
Anii 1943 1944 1945
Evenimentele
Impactul
Studiu de caz
“Holocaust”
۷ Realizaţi sarcina de la studiul de caz, utilizând metoda PRES.
Grafic T
۷ Realizaţi sarcina Nr.4 de la “Meditează şi pronunţă-te”
Reflecţie
Controversa constructivă
۷ În baza sarcinii Nr.5 de la “meditează şi pronunţă-te”
46