Proiect BED

7/26/2019 Proiect BED

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-bed 1/14

Universitatea Tehnica din Cluj-NapocaFacultatea de Inginerie a Materialelor si a MediuluiSpecializare IPMIGrupa 33!

PROIECT

BAZELE ENERGIEIDURABILE

Recuperator de caldura

convectiv

Profesor coordonator: Studenti:

Asist. Dr. In. Sur Ioana Ti!ut Cristina Zo"tan Ionut



Cuprins"1.Memoriul tehnic………………....................................................................#

$.$. O%iectu" &roiectu"ui.......................................................... '..#$.#. Caracteristici te(nice''''''''...............................#$.). Descrierea constructi*e si functiona"a a recu&eratoru"ui'.. ..)

$.+. As&ecte erono!ic, estetice si de &rotectia !uncii'............ -2.Stadiul actual al recuperatoarelor de caldura c"asificarea acestorsc(i!%atoare,destinatia,re"e!entari,ti&uri de !ateria"e/.............................0



!# M$M%&IU T$'NIC

!#!# %(iectul proiectului

O%iectu" &roiectu"ui i" constituie &roiectarea unui recu&erator de ca"dura destinat

&reinca"1irii aeru"ui de co!%ustie "a un cu&tor industria" cu rei! continuu de functionare

&rin recu&erarea ca"durii din a1e"e de ardere e*acuate.

!#)# Caracteristici tehnice

a/ Ti&u" functiona" de recu&erator: 2 con*ecti*.

%/ Ti&u" constructi* a" recu&eratoru"ui: 2 !eta"ic cu fascicu" de te*i.

c/ De%itu" de co!%usti%i":

B 3 #45n !) N6( 37 n3$+

B3 #84 !) N6(

d/ Ti&u" co!%usti%i"u"ui:

Ga1 Natura": STAS ))$9689

I 3 )-044 ;<=6 !) N>

e/ Co!&o1itia c(i!ica a co!%usti%i"u"ui:

C+ 3 ?9,0@

C# # 3 4,- @

# 3 4,- @

O# 34,+ @

N#

3 $ @f/ Coeficientu" ecesu"ui de aer:

λ=1,2

/ Te!&eratura a1e"or "a intrarea in recu&erator:

B$

t

3 $$444 C

(/ Te!&eratura aeru"ui "a intrare in recu&erator:

B#

t

3#4 4 C



i/ Te!&eratura de &reinca"1ire a aeru"ui:

C

#t

3+)4 4 C

!#3# *escriere constructiva si +unctionala a recuperatorului

Recu&eratoare"e sunt ace"e insta"atii care fo"osesc cantitatea de ca"dura fi1ica continuta

in a1e"e de ardere e*acuate in ur!a desfasurarii unor &rocese ter!ice !eta"urice sau de a"ta

natura, in sco&u" &reinca"1irii aeru"ui de co!%ustie, sau in sco&u" inca"1irii a"tor f"uide.

Recu&eratoare"e &ot fi con*ecti*e sau radiante in functie de !odu" de trans!itere a ca"durii. In

recu&eratoare"e con*ecti*e trans!iterea ca"durii de "a a1"e de ardere "a su&rafata de sc(i!%

de ca"dura se face in &ro&ortie de cca. 84@ &rin con*ectie, !oti* &entru care sunt necesare

*ite1e de circu"atie re"ati* ridicate care sa asiure *a"ori !ai !ari coeficienti"or de con*ectie.

i. $. Recu&erator de ca"dura cu te*i

Ce"e !ai ras&andite ti&uri de recu&eratoare con*ecti*e sunt ce"e cu te*i netede de ote",

datorita si!&"itatii constructiei si %unei "or etanseitati. In !a=oritatea ca1uri"or, te*i"e fo"ositein acest sco& sunt "a!inate, rea"i1ate din ote" car%on o%isnuit , si !ai rar din ote" car%on

ter!ore1istent. E"e sunt constituite dintr un fascicu" de te*i fiate "a a!%e"e ca&ete &rin

sudare sau !andrinare in &"aci tu%u"are si o carcasa in care se introduce intre ansa!%"u" a"

fascicu"u"ui de te*i. Aentu" inca"1it &oate sa circu"e atat &rin interioru" te*i"or cat si &rin

eterioru" "or. De reu"a f"uidu" care !urdareste !ai re&ede su&rafata de sc(i!% de ca"dura

este diri=at sa circu"e &rin interioru" te*i"or deoarece curatirea "or "a interior este !ai usoara si

se &oate efectua de ce"e !ai !u"te ori fara de!ontarea recu&eratoru"ui. Daca cei doi aenti!urdaresc "a fe", ce" care are &resiunea !ai !are *a circu"a &rin interioru" te*i"or &entru a



e*ita c(e"tuie"i su&"i!entare "eate de constructia unei carcase de di!ensiuni re"ati* !ari,

re1istenta "a &resiune.In ca1u" a1e"or de ardere si a aeru"ui de co!%ustie de "a cu&toare"e

!eta"urice, f"uide cu &resiunea a&ri&iata de cea at!osferica, aceasta &ro%"e!a nu se &une,

dar traseu" "or de circu"atie &oate fi i!&us din considerente de &ierdere de &resiune.

Aeru" circu"a &er&endicu"ar &e "a eterioru" te*i"or, iar a1e"e de ardere &rin interioru"acestora. Sc(e!a de curere este de ec(i curent, cu treceri !u"ti&"e a"e aeru"ui, fa&t care

asiura &reinca"1irea aeru"ui "a te!&eraturi ina"te, de circa +44 2 +-44 C, daca te!&eratura

a1e"or "a &artea su&erioara de&aseste 0444 C.

Din cau1a te!&eraturi"or ridicate aceasta constructie necesita !ateria"e ter!ore1istente

si este de ti& e"astic &entru a nu i!&iedica di"atari"e ter!ice.

P"aca tu%u"ara su&erioara se rea1a!a &e niste su&orti adec*ati si &reia cea !ai !are &arte din

reutatea recu&eratoru"ui. Diferenta dintre di"atarea !ai &ronuntata a fasci"cu"u"ui de te*i af"at"a te!&eraturi ina"te si cea a carcasei eterioare af"ata "a te!&eraturi !ai =oase este &re"uata de

co!&ensatoru" de di"atare . Etanseitatea "a &artea inferioara este asiurata de inc(i1atoru" cu

nisi&, dis&o1iti* care &er!ite si di"atarea fascicu"u"ui de te*i. Nu este reco!andat ca "uni!ea

fascicu"u"ui de te*i sa de&aseasca ) + !, dia!etru" "or fiind de -4 $44 !!, iar te!&eratura

&erete"ui sa de&aseasca +44 2 +-44 C. In acest ca1 constructi* se re!arca fa&tu" ca de&unerea

i!&uritati"or din a1e"e de ardere este !ai redusa si se &oate inde&arta !ai usor.

i #. Recu&erator de ca"dura cu te*i



!#,# specte ergono.ice/ estetica/ protectia .uncii

Din &unct de *edere a" re"atiei dintre rei!u" de functionare a" insta"atiei de recu&erare

a ca"durii si e*entua"e"e accidente ce s2ar &utea &roduce, se &oate s&une ca !ar=a de risc este

destu" de sca1uta. Asta, %ineinte"es in ca1u" in care se res&ecta cu strictete reu"i"e de

e&"oatare, !entenanta, su&ra*e(ere.

Ca orice insta"atie care fo"oseste ca aent ter!ic un f"uid "a te!&eraturi ina"te,

&rinci&a"a conditie a securitatii !uncii, eficientei, esteticii sau dura%i"itatii este o cat !ai %una

i1o"are ter!ica. Aceasta se &oate rea"i1a in diferite !oduri, in functie de necesitate. Astfe",

i1o"area "a eterioru" carcasei !eta"ice a recu&eratoru"ui &oate fi eecutata din 1idarie de

cara!ida refractara sau &entru te!&eraturi !ai !ari de -444 C, din diato!it in a!estec cufu"i de a1%est.

Conducte"e de trans&ort a aeru"ui inca"1it, in s&ecia", tre%uie asiurate i!&otri*a

&ierderi"or de ca"dura si totodata &entru a e*ita contactu" !uncitori"or cu acestea &rin i1o"atii

de ti&u" u!&"uturi"or de &as"a !inera"a sau *ata !inera"a, cu &"asa ra%it1 "a eterior. E*itarea

contactu"ui direct cu &arti"e inca"1ite a"e insta"atiei, sta%i"irea unui rei! de !entenanta in

afara &erioade"or de functionare conduc indirect "a un ni*e" de siuranta a" !uncii !u"t !ai

ridicat.



i ). Recu&erator de ca"dura

!#0 Nor.e de protectia .uncii

Siuranta si securitatea in e&"oatare are o i!&ortanta deose%ita, facand &arte dintre

&rinci&ii"e fuctiona"e, care asa cu! s2a !ai s&us &ri!ea1a asu&ra ce"or econo!ice. Siurantain functionare afectea1a a&aratu" sc(i!%ator de ca"dura insusi, &e cand securitatea se refera "a

&ersona"u" de deser*ire.

actorii &rinci&a"i care *in in considerare in aceasta &ri*inta sunt:

2 co!&ensarea di"atarii ter!ice a"e &iese"or a&aratu"ui sc(i!%ator de ca"duraF

2 rea"i1area unei re1istente cores&un1atoare "a i!%inari"e de!onta%i"e si a etanseitatii eficienteF

2 &re*enirea corodarii &iese"or a&aratu"ui sc(i!%ator de ca"duraF

2 &osi%i"itatea de acces "a su&rafata de inca"1ireF

2 "earea cores&un1atoare a a&aratu"ui sc(i!%ator de ca"duraF

2 usurinta contro"u"ui si a re"arii &ara!etri"or caracteristici ai a&aratu"ui.

Curatarea su&rafete"or de sc(i!% de ca"dura se efectuea1a &eriodic, "a inter*a"e

deter!inate de natura f"uide"or *e(icu"ate. etode"e de curatare de&ind de natura de&unerii si

starea sa de&unerea &ietrei de ca"car din a&a, de&uneri de saruri, na!o", udroane si

!icrooranis!e/. Curatarea &oate fi rea"i1ata &rin &rocedee c(i!ice, (idro&neu!atice, cu

u"trasunete, !ecanice, (idrau"ice sau &rin sa%"are.

Cau1a &rinci&a"a a scoaterii din functiune a insta"atii"or din rafinarii si co!%inate

&etroc(i!ice o re&re1inta defectarea sc(i!%atoare"or de ca"dura circa )0@ din incidente"e

functiona"e/.

!#1 Introducere

Preocu&Hri intense &entru rea"i1area unor sc(i!%Htoare de cH"durH eficiente i Jndo!enii de uti"i1are cKt !ai *ariate s2au Jnreistrat JncH din seco"u" I. Cereri"e i!&ortante

din industria a"i!entarH, a condus "a de1*o"tarea cercetHrii i &roiectHrii de noi a&arate, astfe"

JncKt Jn anu" $?)# a fost &roiectat &ri!u" sc(i!%Htor cu su&rafaMH Jnc(isH, construit cu &"Hci

din a"a!H &"acate cu cro!, &re*H1ute cu cana"e Jn s&ira"H. Pri!e"e sc(i!%Htoare de cH"durH cu

&"Hci au fost rea"i1ate de fir!e"e AP Dane!arca i ALA LAAL Suedia.

Sc(i!%atoare"e de ca"dura sunt a&arate destinate transferu"ui ca"durii intre doua sau

!ai !u"te f"uide cu ni*e"e de te!&eratura diferite. Sc(i!%atoare"e de ca"dura sunt e"e!enteesentia"e intr2o a!a "ara de siste!e, inc"u1and auto!o%i"e"e, co!&utere"e, centra"e"e



ter!oe"ectrice, ec(i&a!ente"e de racire6inca"1ire &entru asiurarea confortu"ui, etc. Studii"e au

e*identiat ca &este doua trei!i din eneria &ri!ara consu!ata intr2o tara trec,&ana "a for!a

fina"a de enerie uti"a, in !edie, &rintr2un "ant de #2+ sc(i!%atoare de ca"dura.

Trans!iterea ca"durii intre aentii ter!ici se &oate rea"i1a in conditii"e sc(i!%ariistarii

de areare a acestora sau fara sc(i!%area starii "or de areare.E*o"utia starii de areare a aenti"or ter!ici, in ti!&u" transferu"ui

ter!ic,inf"uentea1a direct asu&ra constructiei sc(i!%atoare"or de ca"dura, fa&t ce face ca

so"utii"e constructi*e a"e acestora sa fie foarte di*erse.



)# ST*IU2 CTU2 2 &$CUP$&T%&$2%& *$ C2*U&

)#! Stadiul actual la nivel national De1*o"tarea &roduse"or i te(no"oii"or de u"ti!H eneraMie, &e &"an naMiona" este

susMinutH i &rin i!&"e!entarea unui &roiect de de1*o"tare &rin care se &ro&une iniMierea unuicontract de cercetare i ino*are &ri*ind Studii i cercetHri &ri*ind J!%unHtHMirea siste!e"or c"asice, (i%ride i e"ectrice, &rin uti"i1area sc(i!%Htoare"or de cH"durH Jn contracurent isc(i!%are de fa1HProiectu" se %a1ea1H &e !ode"area !ate!aticH a siste!e"or de rHcire6JncH"1ire, interarea "or,ac(i1iMionarea i testarea co!&onenete"or siste!e"or, testarea i *a"idarea siste!e"or i!&"e!entate.

Qn cadru" acestui &roiect au "oc Jn "a%orator teste f"uido 2 !ecanice cu sco&u"

deter!inHrii &ara!etri"or de funcMionare i re1istentH !ecanicH a"e sc(i!%Htoare"or de cH"durH &roduse. De ase!enea Jn cadru" acestui "a%orator se testea1H !ateria"e si so"utii noi &ri*indo&ti!i1area &erfor!anMe"or i J!%unHtHMirea re1istenMei !ecanice a"e sc(i!%Htoare"or decH"durH. Deter!inarea &ara!etri"or de functionare a"e sc(i!%atoare"or sc(i!% ter!ic, caderide &resiune &e f"uidu" ca"d6rece, etc/ se rea"i1ea1a in cadru" a doua standuri de sc(i!% ter!ice"e &er!it testarea tuturor ti&uri"or constructi*e de sc(i!%Htoare de cH"durH rea"i1ate Jn cadru"

&roiectu"ui: &"aci si %are, tu%uriF s(e""2uriF constructie din a"u!iniu sau ote" inoida%i", etc.Actua"i1area i ino*area te(no"oiei de asa!%"are &rin %ra1are a e"e!ente"or ș

co!&onente a"e sc(i!%Htoare"or de cH"durH re&re1intH o &reocu&are continuH, de "a Jnfiin areaț

i &KnH Jn &re1ent, fiind &rocesu" te(no"oic &re&onderent Jn fa%rica ie, toate &roduse"e seș ț

%ra1ea1a.

Indicatori &ro&u i Jn &roiect sunt:ș cre terea ca"itH ii i a caracteristici"or !ecanico2ter!ice a"e &roduse"or Fș ț ș

reducerea costuri"or &rocedeu"uiF !Hrirea randa!entu"uiF reducerea c(e"tuie"i"or cu !entenan H uti"a=e"orFț

Pentru testarea re1istentei "a coro1iune a !ateria"e"or, sc(i!%Htoare"or de cH"durH seface confor! standarde"or na iona"e i interna iona"e Jn *ioare SR ISO ?##9, SAAT 2 08-,ț ș ț

AST B$$9, etc./. Confor! &rocesu"ui de fa%rica ie a sc(i!%Htoare"or de cH"durH, Jn ur!aț

&rocesu"ui de %rH1are, sc(i!%Htoare"e de cH"durH &re1intH f"u re1idua", f"u care Jn anu!itecondi ii &oate fi un i!&edi!ent Jn anu!ite a&"ica ii.ț ț

La ora actua"a &e &"an naMiona" se fo"osesc ur!atoare"e ti&uri de recu&eratoare:• Recu&erator de cH"durH D< cu sc(i!%Htor de cH"durH intern i. a./



• Recu&erator de cH"durH D< cu sc(i!%Htor de cH"durH etern6tu%u"ar i.%./

i. a. i. %.

)#) Stadiul actual la nivel international

La ni*e" internaMiona" recu&eratoare"e de cH"durH au cunoscut o de1*o"tare uriaH, s2aude1*o"tat noi te(no"oii i !ateria"e, care au facut ca noi"e !ode"e de recu&eratoare sa fie !ai

re1istente i cu un randa!ent !ai %un de funcMionare.In sco&u" !Hririi &erfor!anMe"or ec(i&a!ente"or !oderne de transfer de cH"durH, "a ora

actua"H se JncearcH: o reducerea di!ensiuni"or de a%arit a"e a&arate"or, res&ecti* !Hrirea

su&rafe ei de sc(i!% de cH"durH &e unitatea de *o"u!Fț

cre terea radu"ui de f"ei%itate in &roiectarea su&rafe ei de JncH"1ire si inș ț

distri%u ia cureriiFț

o intensificarea tur%u"entei si o% inerea in consecin H a unor *a"oriț ț

!ai ridicate &entru coeficientu" de con*ec ie si !ai scH1ute &entruț

de&uneri, a!%e"e efecte ac ionKnd in sensu" reducerii su&rafe ei de sc(i!%ț țde cH"durH necesareF

!ic orarea &ierderi"or de &resiuneFș

crearea unor &osi%i"itH i de etindere sau a unor a!e !odu"ate de a&arate,ț

care sa satisfacH condi ii"e *ariate de &roiectare sau !odificHri"e deț

e&"oatareFIn &re1ent "eat de !ateria"e "on2"ife eistH &reocu&Hri &entru asi!i"area unor

!ateria"e !u"ti&"acate cu - straturi u"tic"ad/. Acest !ateria" este for!at din - straturi: $strat constituie !ateria"u" de %a1a, # straturi constituie inter"a2ere"e de o &arte i de a"ta aș

!ateria"u"ui de %a1a, iar a"te # straturi re&re1intH !ateria"u" de a&ort. ateria"u" !ai sus!en ionat a fost de1*o"tat &entru re1istenta "a coro1iune !HritH.ț



Pentru testarea re1istentei "a coro1iune a !ateria"e"or, sc(i!%Htoare"or de cH"durH, seface confor! standarde"or internattiona"e in *ioare , SAAT 2 08-, AST B$$9, etc./.

2..3 Clasifcarea schimbatoarelor de caldura se poate face

pe baza următoarelor criterii generale:

a)Dupa scopul aparatului

• JncH"1itor,*a&ori1ator, condensator, &reanca"1itor, econo!i1or, su&raanca"1itor,fier%Htor, disti"ator rHcitor, acu!u"ator, recu&erator, transfor!ator de a%ur, radiator,

%oi"er, dea1or, turn de rHcire, scru%er, ca"orifer etc.

%/Du&H ti&u" constructi* a" a&aratu"ui:

sc(i!%Htor de cH"durH &rin su&rafa H, Jn care aen ii ter!ici nu se a!estecH Jntre ei,ț ț

trecerea cH"durii a*Knd "oc &rintr2un &erete des&Hr itorFț

sc(i!%Htoare de cH"durH &rin a!estec, Jn care transferu" cH"durii are "oc Jn condi ii"eț

a!estecHrii aen i"or ter!iciFț

c/Du&H siste!u" de "ucru a" a&aratu"ui:

a&arate recu&eratoare cu sau fHrH a!estecu" aen i"or ter!ici, "a care sc(i!%u" deț

cH"durH se efectuea1H Jn rei! ter!ic sta%i"i1atF

a&arate cu ac iune discontinuH, "a care transferu" cH"durii are "oc inter!itenta&arateț

acu!u"atoare Jn care cH"durH este Jn!aa1inatH cKnd este dis&oni%i"H i "i*ratH a&oi "aș

cerere/ sau &eriodic a&aratea&arate reeneratoare, in care in !od cic"ic ca"dura &urtata deaentu" ca"d se acu!u"ea1a intr2un !ateria" inert, care nu reactionea1a c(i!ic cu &urtatorii deca"dura, fiind a&oi cedata aentu"ui rece/

)#, *o.eniu de utilizare

Sc(i!%Htoare"e de cH"durH cu &"Hci au a&"ica%i"itate Jn do!enii foarte *ariate, cu! ar

fi:

n siste.e de 4nc5lzire 6i condi7ionare" staMii Jn siste!e"e de JncH"1ire ur%anH.

Industria"H sau indi*idua"H, &roducerea a&ei ca"de !ena=ere, etraerea cH"durii Jn siste!e"e

cu &o!&H de cH"durH, recu&erarea cH"durii Jn siste!e"e eoter!a"e, rHcirea &e circuite"e

siste!e"or cu &o!&e de cH"durH i Jn insta"aMii"e de c"i!ati1are.

*o.eniul turis.ului 2 (ote"uri i co!&"ee %a"neoc"i!aterice: cu centra"e sau &uncte

ter!ice &ro&rii, &entru JncH"1ire i a&H ca"dH !ena=erH, &re&arare a&H c(iar i !inera"H/

&entru %Hi i trata!ent, JncH"1ire a&H din &iscine i tranduri.



Industria e8tractiv5 6i petrolier5.

Industria ali.entar5 6i a (5uturilor" sc(i!%Htoare"e de cH"durH cu &"Hci sunt

dis&oni%i"e &entru rHcirea, &asteuri1area i concentrarea "a&te"ui i a &roduse"or "actate, a

sucuri"or din fructe i "eu!e, a %Huturi"or rHcoritoare, a %erii, a cidru"ui i a *inu"ui, Jn

rafinarea u"eiu"ui, Jn &roducerea Jn(eMatei, a su&e"or i a"i!ente"or &entru co&ii, Jn

industriade &re"ucrare a 1a(Hru"ui, etc.

Industria chi.ic5 6i +ar.aceutic5 necesitH &resiuni de "ucru Jna"te i duratH de *iaMH

!are a sc(i!%Htoare"or Jn condiMii de "ucru cu !edii deose%it de coro1i*e, &entru recu&erarea

cH"durii, JncH"1irea, rHcirea i e*a&orarea a&ei, aci1i"or, a"ca"i"or, e!u"sii"or, dis&ersii"or i

a"tor so"uMii a&oase care necesitH &rocesare ter!icHF &entru rHcirea reacMii"or eoter!e sau de

fisiune, recu&erarea cH"durii, condensarea a%uru"ui i *a&ori"or de so"*enMiF &entru &rotecMia

!ediu"ui &rin uti"i1area &rocese"or ter!ice Jn circuite Jnc(ise.

Industria naval5 &referH uti"i1area sc(i!%Htoare"or cu &"Hci &entru siste!e"e

centra"i1ate de rHcire a a&ei i a "u%rifianMi"or &e na*e, Jn recu&erarea cH"durii, deoarece

construcMia "or co!&actH i uti"i1area titanu"ui Jn co!&o1iMia !ateria"u"ui &entru &"Hci, "e fac

de neJn"ocuit. Un a"t !are a*anta= J" re&re1intH fo"osirea "or ca e*a&oratoare i condensatoare,

Jn insta"aMii"e &entru &roducerea a&ei du"ci din a&a de !are.

Instala7ii industriale" uti"i1ate &entru JncH"1ire 6 rHcire Jn &rocese"e de "u%rifiere i

&entru aenMi ter!ici s&ecia"i u"eiuri, so"uMii sa"ine sau caustice/, rHcitoare industria"e &entru

!aini de sudurH, &rese (idrau"ice, "aHre, co!&resoare, centra"e nuc"eare, aeronauticH,

recu&erare de cH"durH Jn insta"aMii de *o&sire sau *enti"aMie, e*a&orarea a&e"or u1ate, siste!e

de se&arare a "ic(ide"or. Industria friorificH uti"i1ea1H sc(i!%Htoare"e de cH"durH cu &"Hci ca

i *a&ori1ator, condensator, su&raJncH"1itor, su%rHcitor, rHcitor inter!ediar, recu&erator de

cH"durH cu sau fHrH condensare &arMia"H, rHcitoare de u"ei i &ot uti"i1a diferite !edii de rHcire,

cu! ar fi : aenMi friorifici, so"*enMi oranici, a&a, diferite so"uMii de sara!urH a!estecuri de

"ico", c"orurH de ca"ciu, a"coo"i, etc./.$8ista .ai .ulte tipuri de recuperatoare"

&ecuperator cu spirala in .ontaj &ecuperator placi cu garnituri i. 0 i.-



&ecuperator placi sudate &ecuperator teava in teava

i. 0 i. 9

&ecuperator tevi cu .anta &ecuperator cu spirala pe sectiuni

i. 8 i. ?

Constructia sc(i!%Htoare"or de ca"dura este inf"uentata de:

2cantitatea de ca"dura trans!isaF

2&ara!etrii ter!odina!ici 2 te!&eratura, &resiunea, *o"u!e"e si starea deareare a aenti"or

ter!iciF

2&ro&rietati"e fi1ico2c(i!ice, densitatea, *asco1itatea etcF

2aresi*itatea aenti"or ter!ici fata de !ateria"u" de constructieF

2radu" de i!&uritati a" aentu"ui ter!ic si caracteru" de&uneri"orF



2&ro&rietati"e !ateria"u"ui din care sunt rea"i1ate sc(i!%atoare"eF

2destinatia a&aratu"ui si &rocese"e care au "oc in e"F

2tensiuni"e care a&ar ca re1u"tat a" actiunii &resiunii aenti"or ter!ici ca si diferenta in

di"atari"e ter!ice a"e diferite"or e"e!ente co!&onente, a"e sc(i!%atoare"or de ca"dura.

Industria &etroc(i!ica uti"i1ea1a o a!a *ariata de a&arate de sc(i!% de ca"dura, dar,

!area "or !a=oritate sunt a&arate ce au de"i!itate doua s&atii &entru circu"atia se&arata a ce"or.

A"eerea !ateria"u"ui este i!&ortant &entru siuranta si eficienta in !unca de aceea

!ateria"u" din care este confectionata tea*a este din ta%"a de ote" sau a"u!iniu, &rotecMia

anticoro1i*H oferitH de un re1er*or e!ai"at cu &rotecMie catodicH cu anod CORRE &entru

&rotecMie cu curent eterior sau cu un &"astic care aco&era intreaa 1ona.

Fig# !9# Teava din otel : recuperator de caldura

;i(liogra+ie

$. (tt&:66VVV.ter!o.utc"u=.ro6sc&6sc&.&df #. (tt&:66VVV.a%te(nic.ro6V&2content6u&"oads6Cata"o2D<2#4$)2Ve%.&df ). (tt&s:66ro.ViWi&edia.or6ViWi6Sc(i!%HtorXdeXcH"durH+.

http://www.termo.utcluj.ro/scp/scp.pdf

http://www.abtehnic.ro/wp-content/uploads/Catalog-DK-2013-web.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimb%C4%83tor_de_c%C4%83ldur%C4%83

http://www.abtehnic.ro/wp-content/uploads/Catalog-DK-2013-web.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimb%C4%83tor_de_c%C4%83ldur%C4%83

http://www.termo.utcluj.ro/scp/scp.pdf

Documents

Proiect BED