Upload
dorin-papa
View
38
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC
« GH.CHITU »CRAIOVA
PROIECT
Pentru certificarea competentelor profesionale
la liceu nivel 3
CALIFICARE PROFESIONALA :
TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERȚ
Coordonator
Prof..STEFANESCU ANCA
Elev,
BUDESCU DANIELA clasa a XIII-a I
2013
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CUMARFURILE LA SC “LARYLO”SRL
2
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I : ASPECTE ORGANIZATORICE CU CONTINUT STATUTAR AL SOCIETATII SC “LARYLO” SRL
1.1 Prezentarea generala a SC “LARYLO”SRL din punct de vedere juridic
1.2 Prezentarea generala a societatii din punct de vedere organizatoric
CAPITOLULII: EVIDENTA PRIMARA SI OPERATIVA PRIVIND
CHELTUIELILE
2.1Notiuni generale privind cheltuielile
2.2 Structura cheltuielilor de exploatare
2.3 Continutul economic si functia conturilor de cheltuieli
CAPITOLULIII:ORGANIZAREA CONTABILITATII
CHELTUIELILOR PRIVIND MARFURILE
3.1 Studiu de caz privind cheltuielile cu marfurile la SC “ LARYLO ” SRL
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
3
ARGUMENT
Contabilitatea aparut pe o treapta de dezvoltare a societatii omenesti din nevoia de a
cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele productiei si
schimbului.Ea a izvorat din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o
consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor economice de productie si schimb.
Contabilitatea este astazi o stiinta economica specializata in gestionarea valorilor separate
patrimonial, inclusa in familia stiintelor sociale.De aceea impreuna cu cu alte stiinte de
aceeasi vocatie,sunt tratate ca o grupa distincta de stiintele economice generale.
Obiectul contabilitatii consta in evidenta, calculul,analiza si controlul raporturilor de schimb
dintre alocarea si finantarea, dstinatia si provenienta,utilizarea si reproductia valorilor
economice separate patrimonial, cu dezvaluirea situatiei nete financiare a patrimoniului,
precum si a rezultatelor obtinute.
In prezent , actul normativ de baza care reglementeaza modul de organizare si de conducere a
evidentelor contabile este Legea contabilitatii nr 82/1991.Acest act normativ ,contine
reglementari unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din Romania,atat pentru
agentii economici,cat si pentru celelalte entitati,inclusiv pentru institutiile publice.
Pentru acgentii economici ,evolutia sistemului contabil a cunoscut schimbari structurale
importante marcate prin :
-H.G.nr 704/1994-odata cu aprobarea Regulamentului de aplicare a legii Contabilitatii a
aparut si planul de conturi aplicabil tuturor agentilor economici.
-O.M.F.P.nr94/2001-aproba Reglementarile contabile cu Directiva IV-a a Comunitatii
Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate aplicabile unitatilor
economice care indeplinesc criteriile de marime mentionate in actul normativ.
-O.M.P.F.nr306/2002-aproba Reglementarile contabile simplificate ,armonizate cu Directivele
Europene aplicabile tuturor unitatilor economice care se situeaza sub linia stabilita ,
considerate ca fac parte din intreprinderile mici si mijlocii care au intrat in viguare la 1
ianuarie 2003.
4
Se poate afirma ca, odata cu intrarea in aplicare a ultimelor doua acte normative,sistemul
contabil romanesc al agentilor economici a fost reformat,raspunzand atat necesitatilor de
informare utilizatorilor cat si cerintelor de armonizare cu Directivele Europene si cu
Standardele Internationale de contabilitate.
Mi-am ales aceasta tema, deoarece ,prin operatiile efectuate si prezentate la « studiul
de caz » se reflecta activitatea unei societati in timpul unui exercitiu financiar
contabil,urmarindu-se obtinerea profitului prin scaderea cheltielilor.Spre deosebire de
celelalte cheltuieli, cheltuielile din vanzarea marfurilor, reflecta volumul de activitate al unei
firme,marimea lor fiind legata de volumul incasarilor. Marimea lor, se evidentiaza in
contabilitate ,numai dupa operatia de descarcare a marfii vandute,care la randul ei este
reflectata in « bonurile de casa de marcat « sau in « facturile fiscale » catre clienti.
Mi s-a parut o tema interesanta ,de actualitate,care prin operatiile si inregistrarile
folosite,reflecta productivitatea societatii respective
In contextul crizei financiare , fiecare firma a suportat si suporta consecintele, astfel incat
unele firme isi restrang activitatea,iar altele, desi competitive pana de curand, au ajuns in stare
de faliment, deci de a-si sista activitatea.
In acest context, atentia firmelor trebuie sa se indrepte pe de o parte catre obiectul de
activitate(calitate, modul de desfasurare a procesului de productie, desfacere ,pe baza de
contract pe piata interne si externa), cat si catre o restructurare a propriei activitati, astfel incat
sa « supravietuiasca economic ».
Privind la citatul lui GHOTE…… »Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creatii ale
spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseasca in gospodaria
sa »,deducem importanta contabilitatii si necesitatea ei in orice domeniu de activitate, asa cum
pentru noi oamenii sunt necesare pentru a supravietui AERUL SI APA.
5
CAPITOLUL I : ASPECTE ORGANIZATORICE CU CONTINUT STATUTAR AL SOCIETATII SC “LARYLO” SRL
1.1Prezentarea generala a SC “LARYLO”SRL din punct de vedere juridic
1.2Prezentarea generala a societatii din punct de vedere organizatoric
Societatile comerciale sunt unitati patrimoniale cu personalitate juridica,create prin libera
vointa si initiativa a investitorilor;fiind deplin autonome in raport cu tertii.
Obiectul de activitate al SC” LARYLO ”, ca si colectivitati de persoane fizice sau
juridice, poate fi fabricarea unui produs sau a unei game de produse, comercializarea
produselor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii.Formele de organizare a SC, difera
in functie de modul de constituire a capitalului social si a limitelor patrimoniale care-si
garanteaza obligatiile asumate fata de terti rezultate din contractul si statutul acestora.
1.1Prezentarea generala a SC“LARYLO”SRL din punct de vedere juridic
S.C. LARYLO "SRL este forma principala de societate si anume cu raspundere
limitata.
In functionarea ei integreaza atat elemente de la societatile de persoane cat si de la cele
de capital. Astfel, capitalul social este divizat in parti sociale, iar asociatii raspund pentru
obligatiile societatii, numai in limita aportului la capital.
S.C" LARYLO "SRL dispune de un capital propriu de 200 lei, are ca obiect de
activitate comertul cu amanuntul la magazine specializate
Societatea s-a constituit si functioneaza pe baza prevederilor Legii 31/1990, a
legislatiei romane si a prezentului contract.
Sediul societatii este in Craiova,str Dunarii nr 7 avand ca asociati pe d-na S.M si pe d-
l S.C. Societatea este inscrisa la Camera de Comert cu nrJ16/149/2005, si are CODUL UNIC
DE INREGISTRARE R 9629008
Activitatea societati se desfasoara la un standuri in diferite puncte din oras.
6
Societatea are deschis cont la banca BTR Societatea este constituita pe o durata
nedeterminata, lichidarea ei putandu-se face numai in conformitate cu prevederile Legii
31/1990 si a contractului societa\ii.
Obiectul de activitate consta in:
- comercializarea de produse alimentare si nealimentare,dulciuri, tigari,
cafea, bauturi alcoolice si nealcoolice, imbracaminte,cod 5242
Capitalul social
Capitalul social total al societatii este in valoare de 200 lei.
1.2 Prezentarea generala a societatii din punct de vedere organizatoric
Finantarea activitatii
Finantarea activitatii SC " LARYLO "SRL. pentru organizarea ,desfasurarea
si dezvoltarea activitatii societatii, se va asigura din capitalul social, precum si din credite pe
care societatea le va detine in relatiile sale cu tertii, sau de la banci, pe baza de garantii proprii
. Asociatii,ca raspunzatori pentru activitatea SC..au drept de semnatura in banca.
Angajarea personalului societatii (vanzatori,,contabil) se face de catre conducatorul
unitatii(director administrativ) pe baza de contract de munca ,cu respectarea dispozitiilor
legale referitoare la Codul Muncii si regimului de asigurari sociale si impozitul pe salariu.
ASOCIAT AAsociat B
CONTABIL
MERCEOLOG
VANZATORI
VANZATORI
7
Administrarea societatii
Administrarea societatii se face de catre asociati care au drepturi egale in organizarea si
conducerea ei.In acest caz se poate vorbi de Adunarea Generala a Asociatilor cat si de comisia
de cenzori in administrarea societatii.
Personalul si raportul de munca[
Personalul societatii este format din:
-cei doi asociati
-vanzatori
-contabil
-merceolog
Nivelul salariilor este stabilit pe categorii de calificare si functii stabilite si poate fi
modificat de catre director, in functie de stadiul si munca efectiv prestata, cu respectarea
limitei minime de salarizare prevazuta de lege.
Plata salariilor, impozitelor pe salarii si a cotei de asigurari sociale se face in lei .
Fuziunea a doua sau mai multe societati poate avea loc atunci cand exista unitate de
interese si numai cu hotararea fiecarei societati, prin unul din cele dou[ moduri:
* una sau mai multe societati isi inceteaza activitatea, activul si pasivul poate fi
preluat de o alta societate, la care aceasta se afiliaza.
* mai multe societati se unifica si creaza o societate comerciala noua
Societatea comerciala care fuzioneaza isi incheie bilantul, pe care il depune la
Registrul Comertului impreuna cu o cerere de inscriere a hotararii de fuziune si a unei
declaratii privind modul cum a stabilit si stinge pasivul sau.
Fuziunea are ca efect o perioada de 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.
Noua societate rezultata din fuziune,sau cea care ramane in fiinal urmeaza sa aiba
drepturile si sa preia toate obligatiile societatilor care si-au incetat activitatea prin fuziune.
Fuziunea constituie actul juridic si economic prin care doua societati decid sa formeze,
prin unificare o societate noua.In derularea fuziunii, fiecare din societatile in cauza alcatuiesc
bilant pe baza caruia se stabileste situatia neta a patrimoniului si a datoriilor de achitat.
8
Societatea care inceteaza sa mai existe in urma fuziunii, depune la Registrul
Comertului o declaratie asupra modului cum a hotarat sa stinga pasivul sau.
In cadrul fuziunii se determina aportul net al celor doua societati care fuzioneaza.
Lichidarea societatii apare atunci cand societatea este falimentata oficial (declarata prin
tribunal), sau in cazul luarii deciziei de catre proprietari, determinata de pierderea unei parti
importante din capitalul social sau celelalte situatii.
Se procedeaza la numirea lichidatorilor, care se face de catre asociati si respectiv
Adunarea Generala .Lichidatorii au dreptul si raspunderea pentru a infaptui toate operatiunile
pana la incheierea lichidarii si anume:
* sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare;
* sa lichideze creditorii si sa incaseze creantele societatii;
* sa vanda prin licitatie publica imobilele sau orice avere imobiliara a societatii.
Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc bilantul contabil, aratand partea ce
se cuvine fiecarui asociat, din activul ramas al societatii.
Asigurari
Societatea va asigura bunurile contra riscului de incendii, inundatii in schimbul
promisiunii ca urmeaza sa primeasca in viitor o valoare corespunzatoare.
ROLUL SI IMPORTANTA CONTABILITATII IN ACTIVITATEA
MANAGERIALA A SC" LARYLO " SRL CRAIOVA
Daca pentru contabilitatea clasica era suficienta prezentarea in sinteza a situatiei
patrimoniale si a rezultatului global al activitatii interne, in organizarea unei contabilitati
moderne care sa raspunda sarcinilor noii etape cu privire la realizarea simbiozei:"evidenta-
conducere-eficienta" si totul in deplina ordine economica si fiscala, trebuie sa aiba in vedere
conceptele noi cu privire la realizarea asa numitei"contabilitati manageriale"ceeace avanseaza
ideea de a nu accepta o conducere "oricum", ci o conducere competenta , eficienta si loiala.
Conform prevederilor legii contabilitii , agentii economici si orice alte organisme cu
personalitate juridica au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca
9
bilantul contabil impreuna cu componentele sale dupa "modelele" elaborate de Ministerul
Finantelor.
Detinerea de valori materiale si banesti sub orice forma si cu orice titlu, a oricaror
drepturi si obligatii fiscale, precum si efectuarea de obligatii patrimoniale, fara inregistrarea in
contabilitate , este interzisa , intrucat ocoleste circuitul normal financiar al agentului
economic.
Agentii economici au obligatia sa asigure:
-inregistrarea cronologica , prelucrarea , publicarea si pastrarea informatiilor cu privire
la situatia patrimoniului atat pentru necesitatile proprii ale unitatii, cat si in relatiile acesteia cu
actionarii sau asociatii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice
sau fizice.
-controlul operatiilor patrimoniale efectuate si exactitatea datelor contabile, precum si
a proceselor de prelucrare a acestora.
-furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului
public national, precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului general pe ansamblul
economiei nationale.
Potrivit prevederilor legii, obligativitatea organizarii si conducerii contabilitatii, ce
revine tuturor unitatilor patrimoniale, trebuie sa se realizeze ca un atribut al autonomiei, dar si
"alinierii" fiscale a acestora , intr-o maniera unica, ce se inscrie intr-un cadru general, capabil
sa asigure:
-intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza intr-un fel
sau altul patrimoniul untatii.
-inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale
-intocmirea bilantului contabil
-controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate
-furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si
rezultatelor obtinute de unitate.
10
CAPITOLULII: EVIDENTA PRIMARA SI OPERATIVA PRIVIND
CHELTUIELILE
2.1.Notiuni generale privind cheltuielile
2.2 Structura cheltuielilor de exploatare
2.3 Continutul economic si functia conturilor de cheltuieli
2.1Notiuni generale privind cheltuielile
Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul
intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea
pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti (apa,
gaze, curent electric). Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor are urmatoarea structura:
contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau
destinatia lor, dupa caz ;
contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa
lor ;
contabilitatea veniturilor bugetare, a fondurilor speciale si a veniturilor
extrabugetare se tine pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.
Organizarea contabilitatii cheltuielilor are la baza conceptia dualistica specifica tarilor
cu economie de piata dezvoltata si anume:
contabilitate financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregistrarea
cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (de exploatare, financiara,
exceptionala) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de
personal, servicii primite, amortizari).
contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea cheltuielilor
grupate dupa destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.
La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din
principiile de organizare a contabilitatii, si anume:
potrivit principiului independentei exercitiului, toate operatiile care determina cheltuieli
sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor, fara a se tine seama de data
11
platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum face din contabilitatea
financiara o contabilitate de angajamente;
principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele,
indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli si venituri,
inregistrate la conturi de rezultate diferite.
Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul
angajarii lor astfel:
a) Cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu
conturile de trezorerie.
b) Cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in
corespondenta cu conturile de terti.
c)
2.2 Structura cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare cuprind:
- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili,
ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale
consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate, costul de achizitie
al materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al
energiei si apei consumate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul
marfurilor vandute;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: intretinere si reparatii, redevente, locatii
de gestiune si chirii, studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de
cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane ,
onorarii, cheltuieli de protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri si persoane,
deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si
altele);
- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea
patrimoniala ca: impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (taxa
pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);
- cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia
sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu
12
pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de
unitatea patrimoniala;
- alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante si alte cheltuieli de
exploatare.
Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri
Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe
elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.
Cheltuieli cu materiale consumabile
Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de
productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului
finit.
Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.
Cheltuieli privind obiectele de inventar
Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria
stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.
Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.
Cheltuieli privind materialele nestocate
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea
economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe
masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).
. Cheltuieli privind marfurile
Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu
amanuntul.
Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la
inventariere.
a) In cazul inventarului permanent, in contabilitate se inregistreza toate operatiunile de
intrare si iesire ,ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a
marimii stocurilor,atat cantitativ cat si valoric
b) In cazul inventarului intermitent,inregistrarea in contabilitate se facepe baza
inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.In acest caz,
13
*conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere
si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare ,cu ocazia includerii in cheltuieli a stocurilor
constatate la sfarsitul perioadei precedente.
*intrarile de stocuri din cursul perioadei,se inregistreaza direct in conturile de
cheltuieli,conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu
pastrarii acestora in depozit.
*iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil ,conform relatiei:
stocuri initiale + intrari- stocuri finale = iesiri
Dezavantajul acestei metode, consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile
existente in patrimoniu,la un moment dat.
2.3 Continutul economic si functia conturilor de cheltuieli
- Conturile reprezentative:
60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri”
61 “Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti”
62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”
63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
65 “Alte cheltuieli de exploatare”
Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri
Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe
elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.
Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli cu materii
prime, materiale si marfuri”.
Cheltuieli cu materii prime
Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli cu materii
prime, materiale si marfuri”.
Cheltuieli cu materii prime Se considera materii prime acele sortimente destinate
consumului productiv care constituie substanta produselor finite.
14
Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:
- pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum ;
- pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere;
- diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate lipsa la
inventariere.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materii prime se realizeaza cu ajutorul
contului 601 “Cheltuieli cu materii prime” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu materiile prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere,prin
creditul conturilor:
301”Materii prime”,302”Materile consumabile”,303”Materiale de natura obiectelor de
inventar”
se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului,prin contul 121”Profit si pierdere”
nu prezinta sold la finele perioadei.
Operatiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materii prime” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:
601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
date in consum
601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
constatate lipsa la inventariere
601 = 308 suma => Diferentele de pret aferente materiilor prime date
in consum sau constatate lipsa la inventariere
121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere
Cheltuieli cu materiale consumabile
Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de
productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului
finit.
15
Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizeaza cu
ajutorul contului 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”
Unitatile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu
materiale consumabile”, si anume:
6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”
6022 “Cheltuieli cu combustibilii”
6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”
6025 “Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat”
6026 “Cheltuieli privind furajele”
6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:
dupa continutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;
dupa functia contabila sunt asimilate conturilor de activ;
se debiteaza cu materialele consumabile date in consum sau constatate lipsa la
inventariere;
se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului;
nu prezinta sold la finele perioadei.
Operatiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile date in
consum
6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile constatate
lipsa la inventariere
16
6021-6028 = 308 suma => Diferentele de pret aferente
materialelor consumabile date in
consum sau constatate lipsa la
inventariere
121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la
sfarsitul perioadei asupra contului de
profit si pierdere.
Cheltuieli privind obiectele de inventar
Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria
stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.
Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizeaza cu
ajutorul contului 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu valoarea pretului de achizitie a obiectului de inventar;
se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului;
nu prezinta sold la finele perioadei.
Operatiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:
603 = 303 suma => Darea in consum a obiectelor de inventar
121 = 603 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli privind materialele nestocate
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea
economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe
masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).
17
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizeaza cu
ajutorul contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;
se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului;
nu prezinta sold la finele perioadei.
Operatiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:
604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu
facturi de la furnizori
604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
fara facturi de la furnizori
604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
cu facturi, de la furnizori, in cazul cand acestea au
fost considerate anterior cheltuieli anticipate
121 = 604 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli privind marfurile
Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu
amanuntul.
Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la
inventariere.
a)In cazul inventarului permanent,atunci cand in contabilitate se inregistreza toate
operatiunile de intrare si iesire ,ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment
a marimii stocurilor,atat cantitativ cat si valoric
18
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului
607 “Cheltuieli privind marfurile” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute , constatate lipsa la inventariere sau depreciate
ireversibil(prin creditul contului 371)
se debiteaza c cu valoarea marfurilor aflate le terti pentru care s-au emis documentele de
vanzare sau constatate lipsa la inventariere(prin creditul contului 357)
se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exercitiului;(contul 121”Profit si pierdere)
nu prezinta sold la finele perioadei.
b)In cazul inventarului intermitent,inregistrareaa in contabilitate pe baza inventarierii
stocurilor la sfarsitul perioadei.In acest caz,
*conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere
si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare ,cu ocazia includerii in cheltuieli a stocurilor
constatate la sfarsitul perioadei precedente.
*intrarile de stocuri din cursul perioadei,se inregistreaza direct in conturile de
cheltuieli,conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu
pastrarii acestora in depozit.
*iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil ,conform relatiei:
stocuri initiale + intrari- stocuri finale = iesiri
Dezavantajul acestei metode, consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile
existente in patrimoniu,la un moment dat.
se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute , constatate lipsa la inventariere sau depreciate
ireversibil(prin creditul contului 371)
valoarea la cost de achizitie a marfurilor achizitionate prin creditul conturilor
401”Furnizori”,408”Furnizori facturi nesosite”,542”Avansuri de trezorerie”
in credit, se inregistreaza :
valoarea stocurilor finale de marfuri si ambalaje stabilita la inventariere prin debitul
contului 372”Marfuri”
transferul ,la sfarsitul perioadei a soldului debitor al contului de cheltuieli prin contul
121”Profit si pierdere”
19
la sfarsitul perioadei nu prezinta sold.
Operatiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind marfurile” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:
607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor vandute
607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor
constatate lipsa la inventariere
121 = 607 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
20
CAPITOLULIII:ORGANIZAREA CONTABILITATII
CHELTUIELILOR PRIVIND MARFURILE
3.1 Studiu de caz privind cheltuielile cu marfurile la SC “ LARYLO ” SRL
5311 = % 93.00
707 75
4427 18
5311 = % 29
707 23.39
4427 5.61
5311 = % 82.00
707 66.13
4427 15.87
5311 = % 300.00
707 241.94
4427 58.06
5311 = % 30.00
707 24.20
21
1.Pe data de 05.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1675, în valoare de 93 lei, reprezentând vânzări mărfuri
2.Pe data de 11.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1676, în valoare de 29lei, reprezentând vânzări mărfuri
3.Pe data de 22.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1677 în valoare de 82 lei, reprezentând vânzări mărfuri
4.Conform « bonului de casă de marcat» nr 1678 societatea încasează pe data de 25.02.2013suma de 300 lei reprezentând valoarea mărfii vândute.
5.Pe data de 28.02.2013.se înregistrează bonul de casă dea marcat nr 1679 în valoare de 30 lei, reprezentând vânzări mărfuri
4427 5.80
prezentarea conturilor :
D 371 C D 378 C
Si 39869.56 534 91.87 Si 6741.19
2992.60 633.18
D 707 C D 4427 C
430.65 430.65 103.35 103.35
D 607 C D 121 C
338.78 338.78 338.78 430.65
D 5311 C
Si 281.11
534 207.08
Descarcarea gestiunii se face conform formulei
K/378 = Si 378 +Rjc378 x100 ,
Si371 +Rjd371-Si4428-Rc4428 adica,
22
K/378(coeficientul de repartizare) = Si diferente de pret +Rjc(diferente de pret x100 ,
Sold initial al stocului de marfuri +Rjd(valoare
intrari marfuri)
(CALCULUL SE PREZINTA IN ANEXA)
23
BIBLIOGRAFIE
Dan Trandafir....................."Bazele contabilitatii "
Reprografia Universitatii Craiova
1994
Mihai Epuran si colectivul......."Contabilitatea financiara in noul
sistem contabil"
Ed, de Vest Timisoara 1994
Legea ContabilitatiiTVA.............. "Norme pentru aplicarea Ordonantei
nr,3/1992,referitoare la TVA modificata conform Monitorului Oficial Al Romaniei.
*********************
24
25