Proiect de dezvoltare - gradinita26bv.ro · Ne mai fiind constrănsă de factorul politic, grădiniţa noastră a iniţiat, organizat şi derulat foarte multe proiect eeducaţionale

CUI:29368907STR.NEPTUN NR. 1 BIS RO – 500348; TEL /FAX : 0268/333519:;E-mail:[email protected] : web:www.gradinita26bv.ro

Proiect de dezvoltare

instituţională

Avizat C. P. în 12.09.2015 Aprobat C.A.in 30.09.2015

Reavizat C.P. în 01.09.2017 Reaprobat C.A. în 03.10.2017

mailto:[email protected]

http://www.gradinita26bv.ro/


I.ARGUMENT II.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN II.1.Scurt istoric

II.2.Analiza calitativă şi cantitativă a informaţiilor II.2.1. Contextul socio-economic

II.2.2. Populaţia preşcolară

II.2.3. Rezultate ale preşcolarilor în ultimii patru ani

II.2.4. CDS şi participarea preşcolarilor la activităţile extracurriculare

II.2.5. Resurse umane

II.2.5.1. Repartizarea personalului didactic

II.2.5.2. Indicatori calitatea resurselor umane

II.2.6. Infrastructură şi resurse ale grădiniţei

II.2.6.1. Date relevante/dotări:

II.2.6.2. Organizarea spaţiului grădiniţei

II.2.6.3.Calitatea construcţiei grădiniţei, întreţinerea spaţiilor şi a terenului

II.2.6.4.Încadrarea în normele de igienă a spaţiilor grădiniţei

II.2.6.5.Utilizarea spaţiilor

II.2.6.6.Dotarea cu principalele echipamente de comunicare şi IT

II.2.6.7.Dotarea şi utilizarea fondului de carte

II.3.Cultura organizaţională

II.3.1. Artefacte

II.3.2. Atmosfera,climatul organizational şi tinuta vestimentară

II.3.3. Ceremonii şi ritualuri



http://www.gcosbuc.ro/pdi.htm#_Toc213075662


II.3.4. Relaţia grădiniţei cu comunitatea

II.4.Instrumente de diagnoză: analiza SWOT și PESTE

II.4. 1. Analiza SWOT

II.4.1.1.Activitate managerială

II.4.1.2.Curriculum

II.4.1.3.Resurse umane

II.4.1.4.Resurse materiale şi financiare

II.4.1.5.Relaţiile comunitare şi de parteneriat

II. 4.2. Analiza PESTE

III.Strategia III.3.1.Motto şi deviza

III.3.2.Misiune şi viziune

III.3.3.Ţinte strategice

III.3.4.Motivarea alegerii ţintelor strategice

III.3.5.Resurse strategice

III.3.6.Opţiuni strategice

III.3.6.1.Dezvoltare managerială

III.3.6.2.Dezvoltarea curriculară

III.3.6.3.Dezvoltarea resurselor umane

III.3.6.4.Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale

III.3.6.5.Dezvoltarea relaţiilor comunitare

III.3.7. Obiective generale

IV.Impementarea strategiei IV.1.Acţiuni







IV.2.Evaluarea

I. ARGUMENT

Societatea actual este supusă permanent schimbărilor si de aceea toţi cei implicaţi în activitatea de educaţie trebuie să se poată adapta rapid

acestora, să le gestioneze responsabil prin proiectarea activităţii din unitatea de învăţământ, atât pe termen scurt prin planurile operaţionale, cât şi pe

termen lung prin proiectul de dezvoltare instituţională – PDI. Într-o societate in schimbare nu poate fi vorba decât de un tip de copii pentru care

abordarea clasică, traditională, nu mai prezintă interes.

Acest PDI este conceput având in vedere cresterea calitaţii procesului instructiv-educativ, în concordanţă cu noile cerinţe privind formarea

competenţelor cheie la copii, dar şi privind păstrarea identităţii nationale in contextual globalizării societăţii şi a învăţării pe tot parcursul vieţii – lifelong

learning.

Elaborandu-şi propria oferta educaţională, dupa ce in prealabil a analizat nevoile si cerinţele comunităţii, fiecare unitate de învăţământ depinde de

resursele umane si material ale acesteia, dar şi de condiţiile concrete ale comunităţii. De aceea îşi fixează ţintele stra tegice în funcţie de misiunea

asumată. Realizând PDI – ul, instituţia îşi defineşte propria personalitate, îşi construieste identitatea, însă aceasta nu se poate face fără a ţine cont de

factorii definitorii care conduc la reuşita unui învăţământ de calitate: baza materială, calitatea profesională şi morală a celor care educă, structura genetic

ă a copiilor, mediul familial si social.

Instituţia funcţionează ca un tot unitar, creat din efortul structurii manageriale, al personalului unitatii, al beneficiarilor direcţi, al comunităţii

locale, al Inspectoratului Şcolar Judeţean şi al altor parteneri implicaţi.




PDI –ul oferă o perspectivă reală asupra unităţii din punctul de vedere al imaginii acesteia, dar şi a activităţilor si stabileste direcţiile majore de

progres, modalitatea de elaborare a acestuia permiţând consultarea tuturor părţilor, implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor propuse.

El reflect politica educaţională pe termen mediu, ţinând cont de strategia educaţională la nivel naţional, de contextual socio-economic actual si de

apartenenţa europeană. Atenţia este concentrată asupra finalităţii principale a educaţiei: formarea competenţelor – ansamblu multifuncţional şi

transferabil de cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi aptitudini necesare copilului la intrarea in şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

PDI-ul asigură o viziune coerentă asupra celor patru domenii funcţionale ale managementului: curriculum, resurse umane, resurse material si

financiare, relaţii comunitare.

Pentru că nu există doi copii la fel se impune individualizarea instruirii si implicit diversificarea strategiilor de predare-consolidare-evaluare şi,

având în vedere reforma educaţiei timpurii, se impune o acţiune de formare continuă a personalului unităţii, abordarea curriculum-ului la decizia unitaţii

şi a activitaţilor extracurriculare ţinând cont atât de inclinaţiile copiilor, dar şi de preferinţele părinţilor, obligaţia unităţii find aceea de a introduce

activitaţ opţionale atractive şi de a asigura condiţiile optime pentru derularea acestui tip de activităţi.

PDI –ul promovează dezvoltarea unui parteneriat eficient cu părinţii şi instituţiile comunitare în scopul solutionării tuturor problemelor legate de

educarea copiilor, de crearea unor condiţii optime de învăţare pentru copii prin modernizarea spaţiilor de joaca şi completarea dotarilor existente.

In contextual actual al politicilor in educaţie, unitatea de învăţământ promovează educaţia incluzivă ca alternativă venită în sprij inul copiilor cu

cerinţe educative speciale.

Avem nevoie de un sistem educativ care să stimuleze interculturalitatea, mobilitatea şi cooperarea, in condiţiile respectării diversităţii.

Instituţia noastră îşi propune să devină un mediu de promovare a valorilor şi practicilor democratice, în care să existe un climat optim învăţării şi

formării copilului pentru şcoală şi viaţa socială ulterioară, prin înnoirea şi flexibilizarea conceptului de management educaţional şi de asigurare a calităţii.

PDI-ul reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative.

Educaţia timpurie, în România , ca în întreaga lume , cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia la




şcoală .Grădiniţa oferă serviciul de educaţie formală şi asigură un mediu ce garantează siguranţa şi sănătatea copiilor , ţinând cont de caracteristicile

psihologice ale dezvoltării copilului ,implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare.

Proiectul de dezvoltare instituţională a Grădiniţei cu Program Prelungit Junior nr.26, Braşov reflectă strategia educaţională pe termen mediu (5

ani) în acord cu strategia educaţională la nivel naţional şi local şi cu specificul comunităţii educaţionale .

Grădiniţa funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al conducerii acesteia , al personalului unităţii , al preşcolarilor şi părinţilor acestora ,al

autorităţilor locale , aceştia alcătuind comunitatea educaţională.

II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

Unitatea preşcolară:Grădiniţa cu Program Prelungit Junior nr.26, Braşov

Tipul grădiniţei :program prelungit

Limba de predare: limba română

Populaţia preşcolară:

Număr copii: 230

Număr grupe:8

Provenienţă : mediu urban

Personalul grădiniţei: Număr de cadre didactice: 16

Personal auxiliar: 2

Personal nedidactic: 11




II.1. Scurt istoric

Gradiniţa cu program prelungit Junior nr. 26, Braşov este situată în cartierul Gemenii. S-a înfiinţat in anul 1974, clădirea fiind construită cu

finantare de la Primaria Braşov. în anul deschiderii, grădiniţa a functionat doar cu un corp de clădire, deşi ea avea doua corpuri, cel de-al doilea nefiind

finalizat. Abia dupa doi ani s-a deschis şi al doilea corp al grădiniţei, care este legat de primulc orp printr-un bloc alimentar, in această zonă existând

bucătăria, spălătoria, diferite spaţii de depozitare a alimentelor şi biroul administrativ-contabil.

Pentru o perioadă de timp, grădiniţa a functionat sub patronajul IJTL-ului, ceea ce astăzi se numeste RAT Brasov, intreprinderea asigurând

întreţinerea grădiniţei şi sprijinul financiar.

După o perioadă de timp, grădiniţa a fost cedata Uzinei Carfil pentru a fi administrată de către aceasta.

La inceput, existând doar un corp de clădire grădiniţa avea 4 grupe, apoi, în momentul deschiderii celui de-al doilea corp grădiniţa a avut 12

grupe de copii, foarte numeroase : 48 copii/grupa, efectivul total fiind de aprox. 400 copii. In această perioadă existau două asistente care asigurau

îngrijirea medicală a copiilor, căte trei îngrijitoare la fiecare grupă, trei bucătari, un administrator, o magazioneră, două spălătorese, iar grupele de copii




erau coordonate astfel : unele grupe aveau căte două educatoare, iar altele doar una, astfel că in tura de după-masă o educatoare supraveghea două grupe,

adică peste 70-80 copii.

La inceput patuturile copiilor erau pliante şi se iîtindeau/strângeau ori de căte ori copiii aveau program de somn. Cu timpul,Uzina Carfil a investit

financiar si grădiniţa a fost dotată cu pătuţuri noi, fixate in perete si care,pe timpul zilei, a activitătilor cu copiii ele aveau aspect de dulapuri, iar la somn

erau deschise, cu saltele şi copiii se culcau la prânz.

Pana in 1990 grădiniţa a fost implicată în toate concursurile, spectacolele si festivalurile care erau organizate de epoca comunistă, cu şoimii

patriei/pionieri, iar directorul era numit politic şi obligatoriu era membru de partid (comunist).

In anii ’90, Uzina Carfil a cedat corpul mic de cladire, cel care fusese deschis iniţial, către Poliţia Locala, deoarece în acea perioadă au luat fiinţă

secţiile de poliţie din cartiere. În acel moment grădiniţa a ramas doar cu 8 grupe, în cădirea mare, automat a scazut numărul de copii şi s-au facut

restructurări în rândul angajaţilor, nemai existând posturi disponibile : o asistentă ; câte două educatoare/grupă, o îngrijitoare/două grupe, doi bucătari, un

administrator, un contabil/două untăti, iar numărul de copii este de maxim 250 copii înscrisi, bugetul fiind alcătuint ţinându-se cont de finanţarea/copil.

La începutul anului 2000, toate unităţile de învăţământ au fost preluate de Primărie, respectiv Consiliul Local şi toate cheltuielile, lucrările de

reparaţii şi întreţinere, bugetul grădiniţei, toate acestea sunt aprobate si acordate de Primărie.

Ne mai fiind constrănsă de factorul politic, grădiniţa noastră a iniţiat, organizat şi derulat foarte multe proiect eeducaţionale în parteneriat cu

familia, comunitatea si ONG-uri, proiecte de interes pentru formarea şi dezvoltarea copiilor şi pregătirea continuă a cadrelor didactice.

Atuul grădiniţei noastre a fost din totdeauna pregatirea pe care au avut-o educatoarele care şi-au început activitatea in această unitate de

învăţămant preşcolar şi care şi-au adus contribuţia la crearea unui renume ce a dăinuit peste ani. Echipa de educatoare care şi-a iînceput activitatea în

această unitate a fost completată de-a lungul anilor cu educatoare care au stat mai mult sau mai puţin, dar standardele de calitate au fost impuse de către

echipa iniţială şi respectate de toate educatoarele.

In 2014 gradiniţa a împlinit 40 de ani de activitate.




II.2. Analiza calitativă şi cantitativă a informaţiilor II.2.1.Contextul socio-economic

Municipiul Brasov este capitala judeţului, cu o populatie de peste 300 000 de locuitori, este aşezat în partea central-estică a Romaniei, la poalele

vârfului Tâmpa . Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, judeţul Brasov ocupă din punct de

vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Fost centru industrial , actual cultural şi de afaceri ,Braşovul este şi un centru universitar de tradiţie.

Datorită numeroaselor monumente istorice şi artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale ţării.

Existenţa sa a fost atestată documentar din anul 1235 pe o veche construcţie dacică şi a fost menţionată în documentele teutonilor din 1211-

1222.Primele descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului Braşov atestă prezenţa comunităţilor umane în acest spaţiu încă din epoca paleolitică şi

continuând cu epoca bronzului şi a fierului.În anul 1271 apare menţionat documentar oraşul Braşov sub denumirea Braşu pentru ca ulterior să fie denumit

Braşov (1295).În 1395 la ordinul lui Sigismund de Luxemburg începea fortificarea Braşovului.În scurt timp Braşovul a devenit un centru comercial

însemnat din sud-estul Transilvaniei .Era unul dintre cele mai dezvoltate oraşe medievale în care se desfăşurau numeroase acte de mesteşugărie şi

negoţ,măsurând aproape 10.000 de locuitori.

Arhitectura bisericească s-a remarcat prin construcţii ca Biserica Neagră , Biserica Bartolomeu din Braşov şi bisericile fortificate din zona Prejmer

şi Homorod.

Prima Şcoală românească a funcţionat la Braşov începând cu anul 1945 ,într-o clădire din curtea bisericii Sf.Nicolae şi a constituit un adevărat focar

de cultură.

În timpul revoluţiei paşoptiste Braşovul a ocupat un loc important ,populaţia participând direct la evenimente din 1848 .

În 1850 ia naştere primul liceu românesc iar în 1868 George Bariţiu a publicat revista ”Transilvania”.

În prezent oraşul este împărţit în două componente distincte :zona de influenţă baroacă care şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postăvarul şi

zona întinsă de blocuri , fabrici ,supermarketuri .

Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi Zona Schei,încă plină de farmec,unde se găsesc o mulţime de case şi obiecte vechi în special pe filonul

religios.

Principalele obiective turistice :Biserica Neagră(sec.14 şi 15) cea mai mare construcţie în stil gotic din România, având cea mai mare orgă din

Europa.Alte atracţii turistice sunt date de către Turnul Alb (formă circulară)şi Turnul Negru (formă pătrată) , Muzeul de artă cu o colecţie extraordinară

de opere aparţinând unor artişti români şi străini,găzduieşte expoziţii foarte importante, printre cele mai recente fiind Dali, Miro, Portretul flămând .

Preşcolarii ,elevii şi studenţii sunt o parte a culturii oraşului şi contribuie la menţinerea vitalităţii lui.




Majoritatea unităţilor de învăţământ preşcolar din municipiul Braşov funcţionează cu personalitate juridică , cu un număr foarte mare de grupe de

preşcolari la program prelungit.

II.2.2. Populaţia preşcolară

Anul

şcolar

Nr.total

Preşcolari

mediu

provenienţă

Nr.fete/băieţi Nr.grupe Nr.preşcolari pe nivel de vârstă

mică mij. mare Pregătitoa

re

3ani 4ani 5ani 6ani

2011-2012 250 urban 143 107 2 2 2 2 84 56 71 39

2012-2013 240 urban 123 117 3 2 3 0 88 62 90 0

2013-2014 250 urban 121 129 2 3 3 0 74 90 86 0

2014-2015 230 urban 115 115 3 2 3 0 104 48 78 0

II.2.3. Rezultate ale preşcolarilor înregistrate la sfârşit de an şcolar:

An școlar Total preșcolari Domeniul experiențial Total

procent

Obs

Gr.

mica

Gr.

Mijl.

Gr.

mare

Gr.

Preg.

DȘ DLC DEC DOS DPM

FB B S FB B S FB B S FB B S FB B S

2011-2012 66 66 59 59 92% 7% 1% 92% 7% 1% 98% 2% - 95% 4% 1% 97% 3% - 94,8%

2012-2013 93 60 87 0 94% 6% - 93% 6% 1% 97% 3% - 92% 5% 3% 98% 2% - 94,8%

2013-2014 74 90 86 0 95% 4% 1% 95% 5% - 96% 4% - 94% 5% 1% 99% 1% - 95,8%

2014-2015 89 55 96 0 96% 4% - 96% 4% - 98% 2% - 95% 4% 1% 98% 2% - 96,6%

II.2.4. CDS şi participarea preşcolarilor la activităţile extracurriculare

Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa

educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării

personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai




uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set

de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.

Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple

activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor,

la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Activităţile educative, proiectele educaţionale, atât în cadrul formal cât şi nonformal, implicăm autorii educaţiei în abordarea noilor educaţi

cum ar fi: educaţia incluzivă, educaţia pentru voluntariat , educaţia pentru sănătate /nutriţională, educaţia civică şi ecologică , educaţia artistică , în

vederea îmbunatatirii competentelor socio-emoţionale ,a creşterii nivelului cooperarii, al comunicarii verbale şi nonverbale, al creativitatii copilului

preşcolar în cadrul procesului de învătare prin joc,prin participarea acestuia la alegerea activitătilor si a jocurilor,prin organizarea adecvata a ambientului

educativ.

Exemple de proiecte educaţionale în derulare :

”La mobilite Europeeanne en MFR”- nivel internaţional

”Să citim pentru mileniul III”-nivel naţional

”Feeria iernii”-nivel naţional

”O lume mai bună pentru noi toţi”-nivel judeţean

”Copilărie fericită-o lume de basm”-nivel judeţean

”Floarea prieteniei”-nivel judeţean

”Pentru o grădiniţă ecologică!”-nivel local

„Prieteni fără frontiere”-nivel local

„Lumea feerică a Operei!”-nivel local

„Săptămâna poveştilor”-nivel local

„Grădiniţa ecologică”-nivel local

„Grădiniţa verde”-nivel local

„Prieteni prin artă”-nivel local

„Ne jucăm şi ne distrăm!”-nivel local




„O lume fără violenţă”-nivel local

„Copii pentru copii!”-nivel local

„Suntem mici dar darnici!”-nivel local

„Împreună pentru o educaţie de calitate”-nivel local

Participarea preşcolarilor la activităţile opţionale

Prin curriculum preşcolar , în cadrul proiectelor tematice şi în manieră integrată , preşcolarii descoperă tainele învăţării şi cunoaşterii prin

teme şi conţinuturi variate , activităţi de învăţare în cadrul cărora jocul reprezintă metoda de învăţare dar şi mijlocul de realizare de bază a întregii

activităţi didactice.

Curriculum la decizia unităţii:

domeniul om şi societate :”Planeta albastră, casa noastră!” ,”Bunele maniere”

domeniul ştiinţă:”Curiozităţi din natură” Micii ecologişti”

domeniul limba si comunicare - “„Lumea magică a poveştilor”” ,”Să vorbim corect şi frumos!”,” Palatul poveştilor”,”Antrenament grafic”,”Creionul

fermecat” „În ţara poveştilor”

domeniul estetic si creativ - “In lumea culorilor” ,”Fantezie şi culoare”,”Lumea dansului “ Pictura mai mult decât o joacă „Artă şi Fantezie”

Activităţi opţionale în afara normei didactice: germană, engleza prin joc, şah, înot, dans,creativ

II.2.5. Resurse umane

II.2.5.1. Repartizarea personalului didactic

PERSONAL DIDACTIC

CALIFICAT CU ALTE

SPECIALI-

ZĂRI

NECALIFI-

CAT

ÎN CURS DE

CALIFICARE TITULAR SUPLINITOR RATA FLUCTUAŢIEI

CADRELOR DIDACTICE

MOTIVELE

FLUCTUAŢIEI

15 1 mica SUPLINIRI,

CATEDRE

REZERVATE

0 0 0





II.2.5.2. Indicatori calitatea resurselor umane Indicatorul A B Ax100/B

a. Pondere personal didactic cu o vechime în unitate mai mare de 4 ani Nr. cadre didactice cu o

vechime în unitate mai mare

de 4 ani

Nr. total de cadre didactice Ponderea, %

9 16 74%

b. Ponderea personalului cu studii superioare Nr. cadre didactice cu studii

superioare


13 16 81%

c.Ponderea personalului didactic cu masterat

Nr.cadre didactice cu

masterat


4 16 25%

d. Ponderea personalului cu gradul didactic I Nr. cadre didactice cu gradul

didactic I


6 16 37%

e. Ponderea personalului cu gradul didactic II

Nr. cadre didactice cu gradul

didactic II Nr. total de cadre didactice Ponderea, %

7 16 43%

f. Ponderea personalului cu definitivat

Nr. cadre didactice cu

definitivat

Nr.total cadre didactice Ponderea, %

3 16 18%

g.Ponderea personalului didactic debutant Nr cadre didactice debutante Nr.total cadre didactice Ponderea, %

0 16 0%

h. Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea metodico-

ştiinţifică, inclusiv metodişti Nr. cadre didactice cu

performanţe în activitatea

metodico-ştiinţifică





10 16 62% ig. Competenţe de utilizare a calculatorului (Word+Excel) în rândul cadrelor

didactice Nr. cadre didactice cu

competenţe de utilizare a

calculatorului (Word+Excel)

Nr. total cadre didactice Pondere, %

15 16 93% j. Ponderea cadrelor didactice cu gradaţie de merit Nr. cadre didactice cu

gradaţie de merit Nr. total cadre didactice Pondere, %

3 16 18% k. Ponderea cadrelor didactice care în ultimii 5 ani au urmat cel puţin o formă

de perfecţionare Nr. cadre didactice care în

ultimii 5 ani au urmat cel

puţin o formă de perfecţionare

Nr. total cadre didactice Pondere, %

16 16 100%

II.2.6. Infrastructură şi resurse ale grădiniţei

II.2.6.1. Date relevante/dotări:

Clădirea este în stare foarte bună pe exterior şi pe interior, spaţiile unităţii corespunzător amenajate oferind copiilor cadrul educaţional de joc şi

învăţare în acord cu interesele şi nevoile acestora. Sălile de clasă spaţioase, confortabil, bucătărie în stare foarte bună, grupurile sanitare necesită mici

renovări adecvate nivelului de vârstă, cabinetul medical, cabinetul de consiliere, cabinetul metodic dotat cu materiale didactice nu toate în stare foarte

bună, necesită suplimentare, o mică bibliotecă dotată cu un fond de carte şi alte resurse informaţionale, mijloace audio-vizuale, materiale didactice utile.

Anul construcţiei 1974

Anul ultimei renovări 2010 – igienizare generală interioară

2013 – abilitare termică




II.2.6.2. Organizarea spaţiului grădiniţei

Entitate spaţiu şcolar Nr. entităţi Aprecierea stării

Săli de clasă 8 Bună

Cabinet medical 1 Bună

Cabinet metodic 1 Bună

Cabinet medical 1 Buna

Bucătărie 1 Foarte Bună

II.2.6.3.Calitatea construcţiei grădiniţei, întreţinerea spaţiilor şi a terenului

Starea clădirii

Categorie Bună Necesită reparaţii minore Necesită reparaţii semnificative

Aspect general Da Nu Da

Aspectul faţadei Da Nu Da

Acoperişul Da Nu Nu

Burlane şi jgheaburi Da Da Nu

Uşi şi geamuri Da Nu Nu

Curăţenie Da Nu Nu

Antifonie, linişte necesară Bună Nu Nu

Ventilaţie, aerisire Bună Nu Nu

Curăţenia spaţiilor exterioare Bună Nu Nu

Amenajarea curţii şi aspectul ei Da Da Nu

Existenţa gardului împrejmuitor Bună Nu Nu

Amenajarea căilor de acces Foarte bună Nu Nu

Sistem de siguranţă a preşcolarilor Bun Nu Nu

Sistem de siguranţă a materialului didactic Bun Nu Nu




II.2.6.4.Încadrarea în normele de igienă a spaţiilor grădiniţei

Suprafaţa utilă/preşcolar Suprafaţa utilă Nr. Preşcolari m2/preşcolar

230

% din suprafaţa totală

foarte bine


bine


Satisfăcător


nesatisfăcător

Încălzire/temperatură 100%

Iluminat 100%

Starea uşilor şi a ferestrelor 100%

Aerisire naturală 100%

Microclimat (umiditate, zgomot) 100%

Condiţii ergonomice pentru organizarea

activităţilor în sala de grupă și cabinete

100%

II.2.6.5.Utilizarea spaţiilor

Indicatori de utilizare A B A/B

Indicele de utilizare a spaţiilor cu destinaţie pentru

învăţământ

Nr. Claselor preşcolari Spaţii funcţionale %

8 100 %

Număr de schimburi în care funcţionează şcoala 1 schimb /zi

Gradul de ocupare a suprafeţei educaţionale Suprafaţa educaţională/grupă Nr. total preşcolari Preşolar/m2

80 mp 230




II.2.6.6.Dotarea cu principalele echipamente de comunicare şi IT

Telefon fax Calculator în stare de funcţionare Copiator TV Videoproiector DVD

Casetofon

CD Player

direct prin oficiul poştal Număr total Conectate la

internet

2 0 2 4 4 4 3 1 Aproape în fiecare grupă

II.2.6.7.Dotarea şi utilizarea fondului de carte

Indicatori de dotare şi utilizare

a. Fondul de carte cu

relevanţă educaţională şi

culturală

Îndrumătoare, Ghiduri Reviste de specialitate Cărţi în domeniul pedagogiei și psihologiei

10 18 30 108

c. Abonamente publicaţii Nr. de publicaţii Nr. de abonamente Nr. mediu de profesori cititori de publicaţii

10 1 16

II.3.Cultura organizaţională

Cultura organizaţională implică toţi membrii organizaţiei deoarece cultura ia naştere şi se dezvoltă la toate nivelurile organizaţiei.Are rădăcini în

istoria de lungă durată a organizaţiei care este materializată în artefacte şi in manifestări culturale.Aceasta trebuie să fie avută în vedere în explicarea

dezvoltării şi menţinerii identităţii organizaţiei. Identitatea implică modul în care ne definim şi ne experimentăm şi acest lucru este influentat de

activităţile şi credinţele noastre care îşi au rădăcini justificate de presupunerile şi valorile culturale.Ceea ce este impor tant pentru noi si ceea ce facem ne

defineşte şi ne întăreşte identitatea noastră în imaginea culturii.

Partea vizibilă a organizaţiei este reprezentată de :




II.3.1. Artefacte

Sediul grădiniţei – clădirea a fost renovată de curând, izolată din punct de vedere termic şi are o siglă modernă formată din litere colorate, vesele

care atrag privirile celor care păşesc pragul unităţii.Sălile de clasă sunt mobilate cu un mobilier adecvat, modern, în culori vesele, foarte bine îngrijit şi

care dau un plus de siguranţă pentru copii.Pereţii holurilor sunt pictaţi cu scene din poveşti şi cele mai îndrăgite personaje.În unitatea noastră ţinuta

vestimentară atât a cadrelor didactice, cât şi a personalului auxiliar şi de îngrijire este una care reflectă, pe langă igienă şi curăţenie şi respectul acordat

menţinerii unui climat sănătos pentru copii si a demnităţii umane.




II.3.2. Atmosfera, climatul organizaţional şi ţinuta vestimentară

Atmosfera din grădiniţă este una caldă şi primitoare, iar climatul de lucru este unul favorabil pentru realizarea unui învăţământ de calitate

pentru copii şi pentru îngrijirea lor corespunzatoare.Valori cum ar fi încrederea şi loialitatea reprezintă coordonate de bază ale activităţii grădiniţe .

Responsabilitatea față de calitatea educației furnizate , cunoașterea valorizarea și sprijinul acordat fiecărui preșcolar în parte în dezvoltarea sa, sunt

elemente cheie ale preconizării succesului activității didactice desfășurată de către fiecare cadru didactic.

1. Comportamente

Angajaţii sunt punctuali şi respectă orarul zilnic de desfăşurare a activităţilor educative ; se implică în iniţierea, organizarea şi derularea de activitati

atât cu preşcolarii, dar şi cu părinţii şi cu alţi parteneri în cadrul proiectelor educaţionale




Se remarcă un comportament diferit în răndul tinerilor care intra în sistem, in sensul lipsei de initiativă şi a neimplicării, aspecte datorate in primul

rând lipsei de experienţă dar şi a slabei pregătiri profesionale.În acelaşi timp, cadrele didactice cu mai multă experienţă la catedră şi care prin formarea

continuă şi-au perfecţionat stilul de lucru şi şi-au îmbogăţit cunoştinţele de specialitate sunt mult mai active şi au mai multe iniţiative în ceea ce priveşte

viaţa şi activitatea din unitatea noastră.

Unitatea noastră îşi desfăşoară activitatea prin intermediul celor doua departamente : educativ si administrativ, scopul celor doua departamente

fiind «îngrijirea şi educarea copiilor », relatiile sunt de colaborare şi sunt menţinute standarde ridicate în conformitate cu cerinţele educaţiei moderne

2. Reguli si norme

Instituţia noastră a elaborat un regulament de ordine interioară care este cunoscut atât de angajaţi, cât şi de către părinţii copiilor din grădiniţă.Marea

majoritate a normelor prevazute în regulament sunt respectate, mai ales cele care vizează şiguranţa copiilor şi a angajaţilor, dar sunt şi câteva reguli

asupra cărora nu se insistă a fi respectate, cum ar fi : accesul părinţilor în unitate la orice oră ; slaba activitate în cadrul serviciului pe unitate.

3. Limbajul

Cadrele didactice si angajaţii folosesc un limbaj adecvat în relaţiile cu copiii, părinţii copiilor şi stakeholderii instituţiei.În unitate, între angajaţi

limbajul este unul comun, politicos, prietenesc, fără cinism, ironii sau porecle.

În cadrul întălnirilor metodice ale cadrelor didactice se foloseşte un limbaj de specialitate.Limbajul dintre director – angajaţi – director este unul

politicos şi prietenesc

Climatul de muncă este apreciat ca fiind corespunzător aşteptărilor, relaţii interpersonale favorabile şi stimulative pentru o atmosferă de lucru

bazată pe înţelegere,colaborare, apreciere reciprocă.Cea mai mare parte a personalului didactic are un nivel motivaţional ridicat, în general fiind motivat

intrinsec, acest aspect conducând la performanţe individuale şi de grup. Întregul personal al unității depune un efort sporit pentru realizarea sarcinilor de

lucru, motivaţi fiind de plăcerea de a desfăşura activitatea didactică cu preşcolarii, conştienţi fiind că efortul fiecărui cadru didactic contribuie la succesul

organizaţiei. Managementul unității este preocupat de motivarea personalului și face demersurile necesare menținerii și creșterii nivelului motivațional

prin construirea unui complex motivațional eficient care ar putea conduce cu succes la eficientizarea întregii activități organizațională.




II.3.3. Ceremonii şi ritualuri

Partea nevazută a organizaţiei este reprezentată de credinţe/valori/aspiraţii, acestea se deduc din partea vizibilă a organizaţiei (ceea ce am descris

in răndurile de mai sus). In acelaşi context mai putem vorbi si de rituri, ritualuri si ceremonii.

In ceea ce priveste valorile putem vorbi aici despre :PUNCTUALITATE, DEVOTAMENT,SERIOZITATE SI EFICIENŢĂ.

In unitatea nostră există cateva ritualuri :

Organizarea comisiilor metodice şi a cercurilor pedagogice

Şedinţe de Consiliu Profesoral/de Administraţie

Semnarea zilnică a condicii de prezenţă

Controlul medical al copiilor in fiecare dimineaţă




Efectuarea prezentei zilnice a copiilor

Elaborarea meniului pentru copii

Ceremoniile din gradiniţa noastră:

Serbarile copiilor

Petreceri de pensionare

Sarbatorirea zilei de 8 Martie

Sarbatorirea zilelor de naştere ale angajaţilor

Sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor/grupe

Riturile din unitatea noastră:

Socializarea unei colege nou intrata in colectiv – prezentarea colectivului; integrarea în activităţile colectivului

Mentoratul – educatoarele cu expertiţă în domeniul educaţiei timpurii îndrumă activitatea cadrelor didactice debutante

II.3.4. Relaţia grădiniţei cu comunitatea

Reprezentant

comunitate

Rol Program de colaborare /

protocol de parteneriat/

activitate de sprijin

Nivel

de

impli

care

Probleme identificate

Părinţii Sprijină unitatea de învăţământ în activitatea

didactică

Colaborează permanent cu educatoarele grupei ,

consilierul psiho-pedagogic consiliere în vederea

cunoaşterii şi creşterii gradului de adaptabilitate a

preşcolarilor.

Contract educaţional

Acord de parteneriat

între Comitetele de

părinţi și grădiniță.

Foarte

bun

Nu toţi părinţii se implică în

colaborarea cu grădiniţa.

Nu toţi părinţii cunosc importanţa

grădiniţei în formarea personalităţii copilului

preşcolar, cerinţele acestora se limitează la

serviciul supraveghere şi hrană.




Sprijină unitatea de învăţământ în organizarea şi

desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;

au iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea spaţiului

educaţional , de hrană şi îngrijire prin implicarea

amplă a preşedinţilor de Comitete şi cel al

Asociaţiei Părinţiilor Junior 26 sprijină conducerea

unităţii de învăţământ în întreţinerea, dezvoltarea şi

modernizarea bazei materiale a unităţii de

învăţământ , atrage persoane fizice sau juridice

care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin

programe de modernizare a activităţii educative şi a

bazei materiale din grădiniţă .

Nevoia de consiliere în inbunătăţirea

comunicării copil-părinte , în educarea

comportamentelor inadecvate în grădiniţă şi

acsă(reguli, norme , limite ,

agresivitate,hiperactivitate ADHD)

Consiliul

local

Finanţarea cheltuielilor de personal şi de

întreţinere,investiţii , reabilitare cladire.

Susţinerea programelor de dezvoltare;

Consultări şi activităţi de

sprijin pe baza hotărârilor

CL

Bun Îmbunătăţirea şi dotarea cu obiecte de

joacă în curtea grădiniţei.

Nevoi suplimentare de întreţinere a bazei

materiale;

Primăria Propune proiecte de hotărâri CL şi urmăreşte

aplicarea acestora;

Partener în proiecte de colaborarea şi dezvoltare;

Pregătirea în comun a

bugetului anual;

-stabilirea nevoilor de

investiţii şi reparaţii,

dotări

Bun Îmbunătăţirea şi dotarea cu obiecte de

joacă în curtea grădiniţei.

Nevoi suplimentare de întreţinere a bazei

materiale şi dotarea cu mobilier nou în

unitate.

ONG-uri

Sprijin în susţinerea activităţii educaţionale , în

organizarea de activităţi extraccuriculare;

Punte de legătură între grădiniţă şi comunitate

Premii pentru preşcolarii

participanți la diferite

activități educative,

sprijinirea organizării și

Bun Dezvoltarea cooperării cu alte ONG-uri şi

agenți economici.




desfășurării unor

activități. Reprezentanţi

ai Consiliului

Local şi ai

Primăriei în

Consiliul de

administraţie

Membru în Consiliul de administraţie a unității ,

participă la ședințele acestuia,sprijină unitatea în

desfășurarea activității didactice.

Susţine proiectele de

dezvoltare a unităţii atât

în ceea ce privește baza

didactico-materială cât și în desfășurarea

activităților educative.

Bun Implicarea amplă şi participarea la toate

ședințe Consiliului de administrație.

Reprezentant

al părinţilor

în consiliul

de

administraţie

Sprijină activitatea educaţonală a unității ,

informează părinții asupra hotărârilor sau

propunerilor desfășurării unor activități extrașcolare.

Susţine proiectele de

dezvoltare a grădiniţei.

Foarte

bun

Mobilizarea amplă a tuturor părinţilor din

grădiniță în activitatea educațională.




II.4.Instrumente de diagnoză: analiza SWOT și analiza PESTE

II.4.1. Analiza SWOT

II.4.1.1.Activitatea managerială

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE proiectarea activitățiii manageriale pe baza unei diagnoze

pertinente, specifice,realiste, cu ţinte strategice care să vizeze proceduri

de asigurare a calităţii în educaţie;

constituirea echipelor de lucru, care să permită o eficientizare a

activităţii manageriale şi a actului decizional prin delegare de sarcini, pe

criteriul competenţei;

realizarea analizei diagnostice SWOT la nivelul unității pe

departamente și la nivelul comisiilor de lucru în vederea identificării corecte a obiectivelor planurilor manageriale şi sporirea eficienţei

activităţii cadrelor didactice ;

promovarea managementului participativ

unitatea de învățământ are o bună reprezentare internă și externă;

existența procedurilor specifice și revizuirea acestora în acord cu

legislația în vigoare; proiectarea activităţii comisiilor de lucru prin elaborarea de

planuri manageriale ce vizează obiective deduse din analiza SWOT;

existenţa Regulamentului de ordine interioară;

existența Codului de etică profesională;

existența Sistemului de monitorizare a controlului

intern/managerial;

existenţa unei strategii manageriale coerente bazată pe o analiză

insuficienta implicare în activitatea managerială a unor

membri din Consiliul de Administraţie;

insuficienta implicare a comisiilor de lucru;

preluarea sarcinilor de către director , supraîncărcarea programului

acestuia și rezolvarea unor sarcini ale responsabililor de comisii; realizarea unui număr prea mic de asistenţe şi interasistenţe




profundă a problemelor unității; elaborarea fișelor de post atât pentru personalul didactic(adaptare)

cât și pentru personalul nedidactic (personalizate) ; existenţa organigramei;

consiliul de administraţie cu atribuţii concrete pentru fiecare

membru şi plan managerial;

existența a unui mare număr de comisii de lucru;

directorul unității a beneficiat de formare în domeniul

mangementului educațional;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

posibilitatea formării managerului și membrilor consiliului de

administrație cursuri derulate în cadrul CCD/POSDRU;

descentralizarea în învățământ; existenţa legii calităţii în educaţie

capacitatea redusă de adaptare la dinamica accelerată a sistemului

educaţional şi legislativ, impuse de reforma învăţământului, în

vederea aderării la structurile europene,

lipsa de susținere a membrilor Consiliului de administrație pentru

implementarea cu succes a PDI în condițiile în care aceștia nu beneficiază de formare;

II.4.1.2. Curriculum

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Curriculum naţional tradiţional: plan de învăţământ,programa pentru

prescolari,auxiliare etc

Curriculum la decizia şcolii :părinţii aleg dintr-o multitudine de oferte.

Parteneriate educaţionale încheiate cu Instituţii de specialtitate

Proiectarea didactică este realizată :

-în acord cu cerințele curriculum-ului preșcolar și cu particularitățile de vârstă ale

preșcolarilor (unități de învățare , proiecte tematice , teme săptămânale )

Rezerva din partea unor cadrelor didactice în folosirea

metodelor moderne

Lipsa proiectelor internaţionale

Slaba implicare a unor cadre didactice în elaborarea unor

strategii de ofertare a activităţii educaţionale din unitate;

Slaba utilizare a softurilor educaționale ; Utilizarea restrânsă a calculatorului la grupă;




-fundamentată psihopedagogic ,centrată pe obiective și nu pe conținuturi ,având

în vedere achizițiile anterioare ale preșcolarilor ;

-implică toate tipurile de activități de învățare (categoria ADE ,ALA,ADP ) ce

contribuie la conturarea unui demers global cu profunde valențe educative;

-în manieră creativă (proiecte tematice variate abordând concepte și conținuturi

științifice ) Existenta schemei orare / programului zilnic în acord cu prevederile

curriculare și adaptat nivelului de varstă al preșcolarilor;

Slaba popularizarea /valorizare a rezultatelor muncii

preșcolarilor;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

interesul cadrelor pentru perfecţionare

interesul părinţilor pentru acumulările copiilor

înclinaţiile artistice ale cadrelor didactice permit diversificarea CDŞ–urilor

la nivelul unităţii.

flexibilitatea curriculum-ului preșcolar care centreaza demersurile educationale pe copil iar cadrul didactic joacă rolul de persoană resursă în

formarea copilului;

deschiderea grădiniței către exterior , către comunitate , astfel că învățarea devine la fel de valoroasă precum cea de la cadrul didactic;

-utilizarea căt mai flexibilă a spațiului educațional , a resurselor materiale

specifice;

rutina instalată la unele cadre didactice.

dezinteres pentru cursuri C.C.D pentru Limbi străine

datorită taxelor.

creșterea numărului copiilor cu dificultăți de adaptare și lipsa spațiului educațional ca sprijin în vederea abordării

adecvate a acestor;

neaplicarea procedurii specifice de monitorizarea

procesului intructiv-eucativ și de creștere a gradului de

daptabilitate a copiilor în mediul preșcolar;




II.4.1.3. Resurse umane

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Personal didactic calificat 100%;

Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I si II este de

90%;

Personal didactic cu studii de licentă si masterat

Realizarea consilierii psihopedagogice a copiilor cu dificultati de

adaptare si de învățare;

Cadre didactice mentori , metodisti ,implicarea acestora in comisiile de

lucru ale Inspectoratului Școlar Brasov;

Participarea la cursuri de formare continuă a unor cadre didactice și la

activități metodice la nivelul unității și la nivelul județului;

Existența și funcționarea eficientă sistemului de control

intern/managerial și a comisiilor de lucru;

Existența unui sistem complex de menținere și creștere a motivației și

implicării în muncă a personalului unității; Elaborarea și aplicarea procedurilor specifice la nivelul

compartimentelor ;

Realizarea unui management si leadeship eficient în cadrul căruia sunt

promovate relațiile interpersonale(educatoare –copil,conducere-

angajați , educatoare –părinți , educatoare-educatoare )care

favorizează crearea unui climat educațional deschis, stimulativ;

Implicarea cadrelor didactice în proiectarea , organizarea și desfășurarea proiectelor educaționale la nivel local , județean și

Numărul mare de copii înscrişi la fiecare clasă

Personal nedidactic insuficient

Lipsa unui muncitor pentru amenajarea curţii si in grădiniţă

Lipsa unui paznic pentru asigurarea securităţii copiilor şi a

bunurilor materiale

Conservatorismul şi rezistenţa la schimbări a unor cadre

didactice

Nerealizarea conform graficului a activităţilor proiectate în

cadrul unor comisii de lucru;

Contribuție personală redusă a unor responsabili de comisii de

lucru:

Neasumarea din partea unor cadre didactice a culturii

organizaționale;




național în cadrul cărora sunt abordate mai multe tipuri de educații dar

și schimb de bune practici; Implicarea amplă a unor cadre didactice în

desfășurarea unor activități deosebite cu preșcolarii în cadrul

programului ”Școala altfel” cât și în cadrul unor concursuri artistice la

nivel național ;

Buna funcționare a unor comisii de lucru; Personalul nedidactic foarte bine format pentru servicii sociale.

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

varietatea cursurilor de formare și perfecționare organizate de

CCD,ONG, Universități ;

posibilitatea participarii cadrelor la Concursul de constituire a Corpului

de experți în managementul educațional, la Concursul pentru obținerea

funcției didactice de profesor mentor;

constituirea Asociației părinților în vederea sprijinirii activității

educaționale în grădiniță;

posibilitatea de titularizare prin concurs specific cât și de mobilitate a

personalului didactic astfel încât cadrule didactice să opteze și să

funcționeze în unități preșcolare conform propriillor interese

profesionale și personale;

cadre didactice debutante slab pregătite din punct de vedere

metodic;

slaba implicare a unor părinți în activitatea grădiniței și

comunicarea defectuoasă atât cu personalul unității cât și cu

proprii copii;

nerespectarea unor proceduri specifice ;

ieșirea din sistem a unor cadre didactice bine pregătite;




II.4.1.4. Resurse materiale şi financiare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Materialele didactice moderne , aparatură audio vizuală(laptopuri ,

calculatoare, copiatoare,videoproiector,plasme,casetofoane etc.) jocuri și

jucării utile activității didactice și cabinetului de consiliere psihopedagogica

Modernizarea clădirii , starea bună a spațiilor educaționale;

Donațiile și sponsorizările părinților au contribuit la modernizarea spațiului

educațional , la sporirea confortului acestora ;

Dotarea unității cu camere de supraveghere a contribuit la creșterea

siguranței copiilor în unitate dar și la protecția personalului și a bunurilor

unității; Existența blocului alimentar și a unei bucătării utililate corespunzător ;

- Lipsa unei săli multifuncționale (sală festivă , sală de joc, sală de

sport)

-mobilier deteriorat, lipsa alocării unor fonduri

-lipsa unor spații adecvate pentru desfășurarea unor activități opționale (în afara normei didactice ).

-lipsa izolatorului medical special amenajat pentru protecția

tuturor preșcolarilor și a personalului în cazul unor boli contagioase;

-neachitarea la timp a plății contribuției părinților pentru hrana copiilor;


Sprijinul primit din partea administraţiei locale şi centrale contribuie la

modernizarea bazei materiale;

Politica managerială bazată pe o colaborare strânsă cu Asociația părinților

,Comitetul Reprezentativ al Părinţilor contribuie la identificarea unor surse

de finanţare extrabugetare;

Sponsorizări oferite de către părinţi;

- Uzura permanentă a jucăriilor, mobilierului, aparaturii

electronice și informatice ;

-Lipsa alocarii fondurilor necesare dotarii cu mobilier

corespunzător în interiorul clădirii și în curtea unității; - Modificări legislative în domeniul financiar;




II.4.1.5 Relaţiile comunitare şi de parteneriat

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Desfăşurarea mai multor proiecte educaţionale în unitate de factură

naţională

Acţiuni organizate în scop educativ în echipa cu instituţiile importante

Antrenarea copiilor în concursuri cu diferite ocazii:locale, judeţene,

internaţionale

Contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi

extracurriculare.

Disponibilitatea unui număr mare didactice implicate în proiectarea și desfășurarea activităților educative în cadru forma și nonformal.

Creșterea implicării părinților;

Creșterea implicării comunității în activitățile unității preșcolare;

Elaborarea unor proiecte de promovare a imaginii unității, a unor acțiuni

de marketing educațional; pliante de promovare ,articole în publicații de

specialitate,revista unității,interviu organizat cu părinții în perioada

înscrierilor;

Consilierea zilnică individuală și de grup a preșcolarilor și părinților;

- Comunicarea cu Primăria pe plan financiar se face greoi

- Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în

sprijinul unităţilor preşcolare(Poliţia rutieră)

- Lipsa unor cadre didactice tinere cu deschidere spre limbile

străine

- Numărul mic de organizaţii civice, în special ONG-uri, cu care

colaborează şcoala;

- Lipsa unor programe de reconversie profesională;

- Absenţa unei preocupări sistematice privind implicarea

părinţilor în stabilirea obiectivelor generale şi a ofertei

educaţionale;

- Insuficienta preocupare a unor cadre didactice pentru realizarea

unor proiecte de colaborare europeană;

- Slaba implicare în realizarea unor proiecte de finanţare la nivel

instituţional;


Diverse domenii de activitate ale părinţilor

Interesul manifestat de părinţi privind educaţia preșcolarilor şi asigurarea

unor condiţii optime de desfăşurare a activităţii educaționale;

Implicarea unității în diferite proiecte locale , naționale și europene de

- Timpul limitat al părinţilor care poate conduce la slaba

implicare a acestora în viaţa şi activităţile copiilor

- Accentuarea efectelor negative în adaptarea și remedierea

comportamentală a preșcolarilor datorită unei comunicări tot mai

dificile cu familia;




către Inspectoratul Școlar Județean Brașov;

-Dificultățile de comunicare a unor cadre didactice cu familia;

II.4.2. Analiza PESTE

ANALIZA P.E.S.T.E.

A permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Grădiniţei cu Program Prelungit Junior Nr. 26 Brșov.

POLITIC

politica MEN și ISJ Brașov privind continuarea reformei educaționale;

deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;

cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale ;

politica educaţională existentă are în vedere asigurarea calităţii educației și compatibilizarea cu sistemul european;

centrarea pe elev şi mutarea accentului de pe predare pe învăţare (curriculum flexibil, diversificarea şi adaptarea învățării în acord cu

caracteristicile de vârstă/nivel de dezvoltare, cu interesele şi aptitudinile copilului, precum şi cu aşteptările societăţii);

centrarea pe competenţe ca element organizator central al programelor şcolare specifice diferitelor discipline/domenii de studiu (prin competenţe

se realizează transferul şimobilizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor în contexte variate de viaţă);

regândirea raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea integrată a învăţării prin valorificarea avantajelor pe care aceasta le oferă

(centrarea pe competenţele cheie are ca implicaţie curriculară recunoaşterea nevoii de a construi punţi interdisciplinare);




ECONOMIC

resursele bugetare din fondurile Primariei Brașov asigură deocamdată fonduri minimale necesare unităţii pentru plata utilităţilor (apă, energie

electrică, energie termică, telefon/internet, produse de curăţeniei, consumabile, etc.) rămânând fonduri insuficiente pentru reparaţii curente;

resurse extrabugetare: 1. taxa pentru hrana copiilor asigurată în totalitate de părinţi 2. Fondul Asociaţiei Părinților Junior 26 (contribuţii din

donaţii, sponsorizări, 2% din impozitul pe venit);

revigorarea economiei atât pe plan național cât și local

SOCIAL

copiii din grădinița noastra provin din familii cu stare materiala si sociala medie.

copii cu nevoi speciale căt mai diverși

70% dintre copiii care frecventează grădiniţa nostră locuiesc pe străzile din apropierea grădinițeiiar restul cartiere apropiate și din împrejurimile

orașului Brașov ,

creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea ratei divorţurilor;

creșterea numărului de copii proveniți din familii în care lucrează doar un parinte sau niciunul.

TEHNOLOGIC

grădinița, prin forte proprii (parteneriate cu părinții), a reușit achizitionarea de computere folosite atât în procesul educativ prin inițiere specifică la

nivelul vârstei copiilor, dar și ca mijloc de informare şi sprijin în redactarea documentelor personalului didactic;

biroul directorial, cel de contabilitate/administraţie, cabinetul metodic, cabinetul medical sunt racordate la reţeaua de internet;

reușim foarte greu achiziționarea de tehnică nouă de calcul;




lipsa aparaturii audio-vizuale performante;;

lipsa programelor educative care vizează achiziţia de tehnologie specifică învaţământului preşcolar.

ECOLOGIC

proiectele de educație ecologică derulate în Programul ”Școala altfel”, și nu numai ca de altfel orice proiect care sprijină protecţia mediului este

bine venit, iar că educaţia ecologică trebuie să devină o componentă fundamentală în educarea preşcolarilor.

împreună cu preşcolarii organizăm activități de ecologizare în curtea grădiniţei, în apropierea acesteia,S-au plantat flori,copaci, . Vom continua să

organizăm întâlniri cu reprezentaţi ai unor ONG-uri și fundații ce desfășoară activităţi de informare a tinerilor cu privire la bolile secolului și

pericolele care atentează la sănătatea lor.

aparatele de joacă din curte și terenul de joacă aferent satisfac nevoia de mişcare a copiilor într-un mod sănătos; se impune creşterea numărului

aparatelor de joacă (confecţionate din materiale care asigură securitatea copiilor)

Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Grădiniţei cu Program Prelungit

Junior Nr. 26 Brașov pentru perioada octombrie 2015- octombrie 2020.




III. STRATEGIA III.3.1. Motto şi deviza

MOTTO

,,Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se însele!

Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile!” Pestalozzi

DEVIZA

Fiecare copil pe care îl educăm este un om pe care îl câştigăm.

III.3.2. Viziunea şi misiunea

VIZIUNEA raspunde la intrebarea „Ce as dori sa fac?”

Grădiniţa cu program prelungit Junior Nr. 26 Braşov îşi propune să ofere copiilor preşcolari şi familiilor acestora servicii educaţionale moderne, prin

dinamism şi dechidere faţă de schimbare şi care să promoveze, prin calitatea demersurilor didactice, prin profesionalismul cadrelor didactice, respectul

pentru adevăratele valori umane.




MISIUNEA

raspunde la intrebarea” Ce ar trebui sa fac?”

Grădiniţa cu P.P. Junior Nr. 26 Braşov porneşte de la ideea că fiecare copil este unic, iar educaţia este un proces viu şi in continuă mişcare.

Rolul grădiniţei noastre este să stimuleze potenţialul personal al copilului, într-un mediu de învăţare sigur, atractiv şi interactiv, variat şi performant,

bazându-se pe dezvoltarea gândirii creative şi critice, pe inovaţie, respectând ritmul fiecărui preşcolar.

III.3.3.Ţinte strategice 1. Asigurarea accesului egal şi sporit la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, de

rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva deschiderii interesului pentru educaţie şi emancipare, pentru

cunoaştere şi acţiune.

2. Reconsiderarea managementului şcolar din perspective descentralizării şi a creşterii autonomiei unităţii şi implementează noul sistem de

finanţare a învăţământului preuniversitar de stat

3. Crearea de servicii integrate şi alternative pentru educaţie şi intervenţie timpurie având în vedere reforma educaţiei timpurii

4. Îmbunătăţirea structurii colectivului organizaţiei

5. Dezvoltarea CDŞ la nivelul grădiniţei

6. Dezvoltarea managementului grupei prin implementarea unor noi strategii educaţionale astfel încât activitatea să fie centrata pe copil

pentru a-i dezvolta personalitatea şi adaptarea la viata şcolară să se facă rapid

7. Implicarea educatoarelor în acţiuni de cercetare pentru crearea de noi materiale informaţionale şi instrumente didactice

8. Dezvoltarea bazei logistice




III.3.4. Motivarea alegerii ţintelor strategice

Ţinta nr.1. Asigurarea accesului egal şi sporit la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, de rasă,

naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva deschiderii interesului pentru educaţie şi emancipare, pentru cunoaştere şi acţiune

• Curriculum

- Realizarea de planuri de intervenţie pentru copiii hiperactivi sau cu dizabilităţi ;

- introducerea strategiilor didactice specifice educaţiei de tip inclusiv;

• Resurse umane

- înscrierea tuturor copiilor, inclusiv a celor cu CES;

- respectarea numărului de copii înscrişi la grupă

- pregătirea educatoarelor în domeniul educaţiei de tip inclusiv;

• Baza materială şi financiară

- Continuarea procesului de informatizare a unităţii prin: achiziţionare computere, softuri didactice, conectare la internet;

• Relaţii comunitare

- Dezvoltarea parteneriatului cu autorităţile centrale,locale, cu familiile, ONG-urile, medici de specialitate, I.S.J.;

Ţinta nr.2. Reconsiderarea managementului şcolar din perspective descentralizării şi a creşterii autonomiei unităţii şi implementează noul sistem de finanţare

a învăţământului preuniversitar de stat

• Curriculum

- abordarea unui model educaţional atractiv;

- organizare flexibilă a activităţii didactice;

• Resurse umane

- ridicarea calităţii demersului didactic, ca urmare a dezvoltării profesionale (studiu individual, participare la cursuri de perfecţionare);

- implicare în proiecte educaţionale;




- crearea echipelor de lucru;


- realizarea unui spaţiu educaţional deosebit (achiziţionare de jocuri, jucării, paturi, etajere);

- gestionarea eficientă a resurselor financiare;


- identificarea potenţialilor sponsori Colaborare cu Primăria şi Consiliul Local;

- iniţierea unor proiecte de factură internaţională, parteneriate educaţionale cu alte unităţi şcolare

Ţinta nr.3. Crearea de servicii integrate şi alternative pentru educaţie şi intervenţie timpurie având în vedere reforma educaţiei timpurii

• Curriculum

-întocmirea planificărilor instructiv –educative în funcţie de particularităţile de vârsta ale copiilor şi în funcţie de evaluarea predictivă;

• Resurse umane

-perfecţionarea educatoarelor în domeniul educaţiei la vârste precoce;


- creare mobilier specific vârstei;

- achiziţionare de jocuri şi jucării specifice;


-colaborare cu autorităţile locale, părinţii, potenţialii sponsori I.S.J.;

Ţinta nr.4. Îmbunătăţirea structurii colectivului organizaţiei

• Curriculum

-dezvoltarea CDŞ-urilor;

• Resurse umane

- asigurarea unităţii cu personal didactic calificat pe posturile vacante;

-încadrarea cu personal de îngrijire la standard european;





- mărirea bugetului de salarii

• Relaţii comunitare colaborare cu I.S.J. şi Primăria

Ţinta nr.5. Dezvoltarea CDŞ la nivelul grădiniţei

• Curriculum

- introducerea de activităţi opţionale cu caracter atractiv;

• Resurse umane

- lucru în echipă;

- studierea materialelor de specialitate;


- asigurarea bazei logistice pentru activităţile opţionale


- parteneriat în vederea susţinerii resurselor umane şi materiale cu părinţii, I.S.J.

Ţinta nr.6. Dezvoltarea managementului grupei prin implementarea unor noi strategii educaţionale astfel încât activitatea să fie centrata pe copil pentru a-i

dezvolta personalitatea şi adaptarea la viata şcolară să se facă rapid

• Curriculum

- Diversificarea strategiilor de predare -învăţare şi individualizarea instruirii;

• Resurse umane

- autoperfecţionarea şi perfecţionarea prin cursuri în domeniul strategiilor de cooperare şi educaţie de tip inclusiv a cadrelor didactice;


- procurarea şi confecţionarea de materiale didactice specifice;


- colaborare cu C.C.D., I.S.J.




Ţinta nr.7. Implicarea educatoarelor în acţiuni de cercetare pentru crearea de noi materiale informaţionale şi instrumente didactice

• Curriculum

- analize, studii, experimente pe probleme ale procesului didactic;

• Resurse umane

- atragerea de resurse umane în problematica abordată;


- motivarea celor care s-au implicat în cercetare (gradaţii de merit, popularizare etc.);

• Relaţii comunitare colaborare cu C.C.D

Ţinta nr. 8. Dezvoltarea bazei logistice

• Curriculum

- identificarea necesarului în funcţie de aria curriculară

• Resurse umane

- implicarea personalului în identificarea unor surse ieftine pentru procurarea necesarului;


- realizarea unor mijloace didactice funcţionale, auxiliare;

• Relaţii comunitare colaborare cu părinţii, cu edituri

III.3.5.RESURSE STRATEGICE:

RESURSE UMANE

Preşcolari

Personal didactic ,didactic auxiliar şi nedidactic

Părinţi

Alţi autori ai educaţiei:colaboratori/prestatori ai activităţilor opţionale (în afara normei didactice)

Asistent medical

RESURSE

MATERIALE ŞI

• Fonduri alocate de MECS pentru cheltuieli cu personalul;

• Fonduri alocate de Consiliul local şi Primărie pentru utilităţi, materiale, întreţinere, acestea fiind asigurate în




FINANCIARE urma aprobării unui proiect de cheltuieli la începutul fiecărui an şcolar;

• Fonduri extrabugetare: sponsorizări, donaţii;

• Săli de grupă(8) îmbunătăţite,

• Cabinet metodic dotat cu o bibliotecă ce cuprinde materiale şi documente necesare organizării procesului

instructiv-educativ;

• Blocuri alimentare, dotate corespunzător;

• Cabinet medical;

• Cabinet de consiliere psiho-pedagogică

• Spaţiul de joacă în curtea grădiniţei;

• Mijloace tehnice, precum: calculatoare, imprimantă, copiator, fax, televizor, video, casetofoane, video proiector,

etc.

RESURSE

INFORMAŢIONALE

RESURSE DE

EXPERIENŢĂ ȘI

EXPERTIZĂ

Materiale didactice existente (în număr insuficient);

Materiale didactice confecţionate de către cadrele didactice;

Fondul de carte al cabinetului metodic;

Resurse profesionale ce derivă din experienţa fiecărui cadru didactic;

Persoane din instituţie abilitate pentru a lucra ca mentori, formatori, metodişti, consilieri pe probleme specifice,

experți în implementarea anumitor programe;

RESURSE DE TIMP • Timpul alocat de norma didactică de predarea în cadrul activităţilor cât şi de pregătire metodică;

• Timpul alocat în afara programului de lucru, în funcţie de necesităţi. RESURSE DE

AUTORITATE ŞI

PUTERE

• I.S.J., Braşov; • M.E.C.S.; • C.C.D., Braşov; • Consiliul de administraţie; • Director; • Comitetele de părinţi. • Consiliul reprezentativ al părinţilor;




III.3.6.OPŢUNI STRATEGICE

III.3.6.1 Dezvoltare managerială

Activitatea managerială pe baza unei diagnoze pertinente, specifice, realiste, cu ţinte strategice care să vizeze proceduri de asigurare a calităţii în

educaţie.

DIRECŢII DE ACŢIUNE REZULTATE AŞTEPTATE

Strategii elaborate şi implementate adecvat

Realizarea practică a proiectului pe baza unei planificări adecvate

Conturarea tot mai clară a propriei identităţi a grădiniţei în spaţiul

comunitar;

Cunoaşterea şi dezvoltarea climatului socio-profesional favorabil

furnizării serviciului educaţional de calitate.

Dezvoltarea abilităţilor de identificare a motivaţiilor implicării în

muncă, individuale şi de grup , de menţinere şi creştere a motivaţiilor

identificate.

Dezvoltarea aptitudinilor de relaţionare interpersonale de

comunicare şi de rezolvare de conflicte;

Stimularea capacităţii de muncă în echipă şi de rezolvare de proiecte

colective.

Organizare flexibilă

Realizarea parteneriatelor cu finalitate stabilită

Promovarea unui climat de muncă corespunzător aşteptărilor, a

relaţiilor interpersonale favorabile şi stimulative pentru o atmosferă

de lucru bazată pe înţelegere, colaborare, apreciere reciprocă;

Implicarea cadrelor didactice şi a elevilor în procesul managerial

şi viaţa şcolii.




III.3.6.2.Dezvoltarea curriculară

Curriculumului naţional stabilit şi proiectat la decizia unităţii,abordarea integrată a predării , învăţării , evaluării ceea ce permite asigurarea unei

educaţii globale a copilului preşcolar .


Model educaţional nou, atractiv flexibil

Corelarea obiectivelor stabilite la nivelul sistemului naţional de

învăţământ şi al celui teritorial cu cele specifice unitatii de invatamant.

Asigurarea existenţei şi aplicării documentelor curriculare, a

legislaţiei şcolare, a normelor şi metodologiilor elaborate de M.E.C.S.

Procurarea documentelor curriculare oficiale, a auxiliarelor

curriculare,caiete de exerciţii, culegeri de texte, seturi de planse, CD.-uri

,etc.), cărţi pentru bibliotecă,softuri educaţionale etc.

Monitorizarea ofertei educationale in conformitate cu criteriile de

monitorizare .

Evaluarea ofertei educationale si a performanţelor preşcolarilor pe

baza indicatorilor de performanţă stabiliti prin proiectul de curriculum

Evaluarea performantelor obtinute in diferite forme de inspectie

scolara.

Promovarea noilor educaţii în cadrul formal şi nonformal: educaţia

incluzivă , educaţia cetăţeniei europene active , educaţia pentru

voluntariat ,educaţia antreprenorială,intercultura educaţia pentru

sănătate , diversitatea umană , interculturalitate

Creşterea numărului de activităţi extracurriculare şi

diversificarea celor opţionale

Promovarea imaginii grădiniţei prin calitatea şi deversificarea

ofertei educaţionale .

Dobândirea de către preşcolari a competenţelor cognitive , ale

comunicării şi socio-emoţionale necesare la intrarea în şcolaă şi pe tot

parcursul vieţii.

Creşterea performanţelor preşcolarilor din perspectiva

îmbunătăţirii performantelor profesionale ale cadrelor didactice.

Abordarea holistică a formării personalităţii copilului

preșcolar.

III.3.6.3. Dezvoltarea resurselor umane

Resurse umane de calitate, capabile de parteneriat, coautorat în educaţie în scopul îmbunătăţirii prestaţiei didactice, centrarea întregului demers




educaţional asupra nevoilor şi intereselor preşcolarilor ,respecând ritmul propriu de formare şi dezvolatarea acestora.


Pregătirea foarte buna a educatoarelor, a personalului nedidactic

Asumarea responsabilităţii în realizarea obiectivelor

Stimularea participării cadrelor didactice la perfecţionări prin grade

didactice, la cursurile de formare continuă, cursuri

universitare/postuniversitare în vederea extinderii de specialitate.

Elaborarea proiectului de dezvoltare a personalului didactic în

scopul:

- orientării demersului didactic spre dobândirea de către preşcolari a

competenţelor necesare la intrarea în şcoală şi pe parcursul tot parcursul

vieţii;

- formării cadrelor didactice în domeniul orientării consilierii

preşcolarilor şi părinţilor în vederea creşterii adaptabilităţii în mediul

preşcolar şi a remedierii comportamentale şi a dificultăţilor de învăţare.

- formării în domeniul evaluării continue pe bază de standarde de

evaluare;

- implicarea amplă a tuturor cadrelor didactice în activităţi educative

formale şi nonformale.

Crearea unui cadru instituţional care să favorizeze comunicarea

profesională deschisă la nivel formal şi informal, valorificarea ei în

realizarea unui proces educativ de calitate.

Stimularea participării cadrelor didactice în procesul decizional,

încurajarea şi susţinerea învăţării şi schimburile de idei.

Valorizarea informaţiilor conţinute în rapoartele responsabililor de

comisii, asistenţe, inspecţii pentru creşterea calităţii procesului de

învăţământ pe baza conlucrării cu principalii factori implicaţi.

Iniţiativă, creativitate şi originalitate în actul didactic

Asigurarea unei educaţii inclusive. (copii cu CES acolo

unde este cazul)

Îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional şi

fundamentarea lui pe nevoile de dezvoltare personală a

preşcolarilor din perspectiva abordării holistice a formării

personalităţii acestora

Îmbunătăţirea elaborării planificării anuale ,

calendaristice şi zilnice a activităţii curriculare şi

extracurriculare.

Promovarea imaginii şcolii prin crearea unui climat de

muncă motivant care să conducă la creşterea contribuției

fiecărui cadru didactic la succesul organizației.




III.3.6.4. Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale

Dezvoltarea patrimoniului unităţii preşcolare. Gestionarea fondurilor, păstrarea, întreţinerea şi dezvoltarea bazei didactico-materiale a acesteia.


Realizarea încadrării salariale corecte a personalului în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Monitorizarea şi evaluarea administrării bazei didactico-materiale proprii;

Asigurarea financiară – elaborarea proiectului de buget;

Identificarea şi dezvoltarea sistemului alternativ de finanţare în beneficiul

preşcolarilor, cadrelor didactice şi personalului nedidactic;

Identificarea şi valorificarea modalităţilor de finanţare din fonduri externe

(proiecte, colaborarea eficientă cu Asociaţia părinţilor).

Asigurarea mijloacelor didactice şi materialelor didactice , îmbunătăţirea

fondului de carte şi de softuri educaţionale.

Colaborarea cu autorităţile locale în vederea repartizării fondurilor pentru

întreţinerea unităţii.

Îmbunătăţirea bazei materiale, a echipamentelor şi a

mobilierului din grădiniţă.

Obţinerea de fonduri prin realizarea de proiecte de finanţare

vizând amenajarea unei săli multifuncţionale ,spaţiu destinat

jocului şi recreerii preşcolarilor , apartură electronică ,

calculatoare .

Modernizarea cabinetelor, dotarea cu jocuri utile

III.3.6.5.Dezvoltarea relaţiilor comunitare

În contextul actual unitatea de învăţământ acţionează tot mai mult ca un agent al inovaţiei, schimbării iar dezvoltarea instituţională în domeniul

parteneriatului în domeniul educaţional se realizează din acestă perspectivă.Axa acestui parteneriat o reprezintă legătura constantă şi eficientă dintre unitatea

de învăţământ şi comunitate de la nivel local până la cel european.

Iniţierea, susţinerea şi dezvoltarea de parteneriate şi centrarea educaţiei pe nevoile şi interesele preşcolarilor în vederea dezvoltării aptitudinilor

intelectuale ,socio-emoţionale şi psiho-motrice , implicarea tuturor autorilor educaţiei în activităţile educative ,vor aduce în mod inevitabil beneficii

grădiniţei .


Identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii locale şi studierea posibilităţilor de

realizare a acestora; Dezvoltarea instituţională prin promovarea

unui nou tip de cultură organizaţională, încurajarea




Asigurarea participării personalului didactic la proiecte locale, naţionale şi internaţionale

de dezvoltare instituţională;

Elaborarea proiectelor educaţionale şi avizarea lor de către parteneri .Proiectarea de

activităţii extracurriculare la nivelul grupelor şi la nivelul unităţii.

Organizarea activitaţilor în cadru parteneriatelor educaţionale

Asigurarea cadrului de cooperare şi sprijin cu autoritatea locală , agenţi economici.

Realizarea unor campanii de promovare şi actiuni de marketing şcolar în vederea atragerii

reprezentanţilor comunităţii , agenţi economici , care să conducă la realizarea serviciii

reciproc-avantajoase (activităţi de joc ,spectacole,serbări , expoziţii ,vizite de studiu, excursii

educative desfăşurate în spaţiul comunitar).

Implicarea organizaţiei sindicale în procesul decizional şi în rezolvarea problemelor

unităţii.

parteneriatului, dezvoltarea aptitudinilor de

relaţionare interpersonală, de comunicare şi de

rezolvare de conflicte;

Crearea unui climat de colaborare şi încredere

între grădiniţă şi comunitate;

Promovarea imaginii grădiniţei prin activiăţi de

marketing şcolar ,prin participarea la programe şi

proiecte, activităţi extraşcolare, pe plan local,

naţional, internaţional.

III.3.7.Obiective generale

CURRICULUM

Curriculumul naţional aplicat corect şi creativ, asigurând prin curriculumul unităţii o educaţiei globală pentru

copilul preşcolar pentru buna integrare ulterioară, o condiţie reală pentru egalitatea şanselor de reuşită şcolară

şi socială.

Demersurile proiective(planificări anuale, a temelor şi unităţilor de învăţare , planificărilor calendaristice , a

proiectelor tematice şi activităţilor integrate ) să fie corelate cu cele acţionale şi evaluative;

Practici educaţionale novative pentru dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor individuale , a gândirii critice şi a

creativităţii preşcolarilor;

Programe educative complexe (şcolare şi extraşcolare) proprii;

Organizarea, desfăşurarea şi monitorizarea evaluărilor inițiale , formative și sumative .

RESURSE UMANE

Respectarea numărului de copii înscrişi în valori normale;

Perfecţionarea continuă a personalului didactic şi nedidactic;

Eficientizarea activităţii organizației preșcolare prin utilizarea unui sistem de motivare în muncă a personalului

unității(aprecieri la nivelul colectivului , la nivelul părinților , gratificații , diplome etc.)




RESURSE MATERIALE ŞI

FINANCIARE

Continuarea dotării sălilor de clasă cu mobilier specific preşcolar

Atragerea de donaţii materiale şi financiare de la părinţi şi societăţi comerciale

Achiziţionarea de licenţe cu sisteme de operare şi soft-uri educaţionale

Realizarea colaborării şi demersurilor necesare de asigurarea a fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru

desfăşurarea în condiţii optime a activităţii educaţionale în unitate;

PARTENERIATE- RELAŢII

COMUNITARE

Extinderea relaţiilor de parteneriat cu Primăria, Consiliul Judeţean, părinţii, Teatrul de păpuşi, Biserica, cu alte

grădiniţe din judeţ şi din alte judeţe

Menţinerea şi dezvoltarea proiectelor de colaborare cu diverşi parteneri în vederea promovării noilor educaţii

în rândurile preşcolarilor;

Asigurarea unui climat de colaborare şi de implicare a familiei ca reali parteneri în educaţia preşcolarilor;

Dezvoltarea proiectelor şi acţiunilor de marketing educaţional , de promovare a imaginii unităţii în

comunitatea educaţională;promovarea şi valorizarea rezultatelor preşcolarilor şi cadrelor didactice în

comunitate;

Perfecţionarea procedurilor de creştere a siguranţei şi securităţii preşcolarilor , personalului şi a unităţii;




IV. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

IV.1.Acţiuni

Implementarea cu succes a planului strategic prin următoarele demersuri;

Planul strategic va fi transformat în planuri operaţionale anuale, care vor fi revizuite şi modificate cu regularitate (semestrial ,anual),

Conform planului operaţional va fi evaluată realizarea fiecărui obiectiv,

Lunar, în Consiliul de Administraţie, se va urmări respectarea termenelor calendaristice şi se vor propune măsuri de remediere,

Sarcinile neîndeplinite vor fi reprogramate, după analiza cauzelor; vor fi trasate noi responsabilităţi,

Se va analiza trimestrial modificarea condiţiilor externe şi apariţia de noi oportunităţi.

IV.2. Evaluare

Studii:

De impact Se va urmări atingerea scopurilor propuse. Efectele de lungă durată vor fi măsurate după

terminarea proiectului.

Vor fi identificate schimbările pe care proiectul le-a produs în grădiniţă.

Asupra rezultatelor în timp Se va monitoriza gradul de atingere a obiectivelor propuse;

Se vor măsura, pe toată durata proiectului, rezultatele pe durată medie;

Se va previziona aducerea impactului.

Asupra rezultatelor imediate Fiecare activitate prevăzută în proiect va fi atent monitorizată şi se va măsura gradul de realizare

a rezultatelor aşteptate.



Documents

Proiect de dezvoltare - gradinita26bv.ro · Ne mai fiind constrănsă de factorul politic, grădiniţa noastră a iniţiat, organizat şi derulat foarte multe proiect eeducaţionale