Managementul proiectelor informatice folosind solutiile open-source

Capitolul 1. Abordarea conceptuala managementului proiectelor

1.1 Aspecte definitorii si organizatorice

1.2 Rolul sistemelor informatice in managementul proiectelor

1.3 Etapele elaborarii unui proiect

1.4 Strategii utilizate in lansarea unui proiect informatic

Capitolul 2. Analiza firmei Softvision

2.1 Servicii oferite

2.2 Structura organizatorica

2.3 Indicatori financiari

Capitolul 3 . Analiza solutiilor open source

3.1 Open source software

3.2 Managementul resurselor cu solutii neconventionale

Capitolul 1

Abordarea conceptuala a managementului proiectelor

1.1. Aspecte definitorii si organizatorice

Realizarea unui sistem informatic reprezintă o activitate complexă și de durată, ce antrenează

mari resurse materiale, umane și de timp. Prin analogie, realizarea unui sistem informatic se

poate asemăna foarte bine cu realizarea unui obiectiv de investiții. În acest sens, putem observa

paralelismul dintre acestea. Așa cum obiectivele de investiții necesită un plan de realizat și de

urmărire sub aspectul încadrării în costuri, termene de punere în funcțiune și niveluri calitative,

tot la fel se pune problema și pentru realizarea unui proiect informatic.

Proiectul reprezintă o sumă de activități care conduc la realizarea unui scop comun și

necesită un consum important de resurse (umane, materiale, financiare, echipamente, informații,

etc). Punerea în practică a unui proiect presupune un moment inițial și un moment final al

proiectului, deci o durată de realizare. Momentul inițial este considerat cel în care se ia decizia de

a trece la conceperea unui proiect, iar cel final este cel care se încheie ultima activitate prevăzută

de proiect.

Managementul proiectelor este un domeniu destul de recent apărut, iar importanta sa a

cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară internațională, tot mai multe acțiuni se

desfășoară în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte au un rol din ce în ce

mai mare în dezvoltarea economică iar aria lor de aplicabilitate este în creștere.

Managementul proiectelor este definit prin punerea în aplicare a cunoștințelor,

competențelor, instrumentelor și tehnicilor pentru realizarea unui proiect în așa fel încât să

satisfacă cerințele și așteptările părților interesate. Acesta implică planificarea, organizarea,

monitorizarea și controlul din toate aspectele legate de un proiect de asemenea și managementul,

conducerea, și motivația tuturor părților implicate pentru a atinge obiectivele propuse în

conformitate cu timpul, costul, calitatea, siguranță și criteriile de performanță.

Managementul proiectelor este o strategie manageriala aplicată mai ales în informatizări și

investiții de altă natură. Ea presupune constituirea unor echipe de specialiști în analiză,

1

proiectarea și implementarea de aplicații informatice și implicarea de specialiști din diferite

compartimente funcționale. mai ales de contabilitate, comercial și de management a resurselor

umane. Echipele de proiect au că obiectiv lansarea și realizarea proiectului cu respectarea

specificatilor tehnice, a termenelor de execuție și a bugetului de cheltuieli. Prin existența și

funcționarea unor astfel de echipe este implicată integrarea echipei de proiect în structură

organizatorică a firmei precum și crearea unei structuri organizatorice pentru proiectul în șine.

În structură organizatorică funcțională a societăților comerciale integrarea acestei metode de

management se realizează prin integrarea proiectului în organizarea funcțională a firmei.

Managementul proiectului este subordonat compartimentului funcțional, de regulă, de

contabilitate, care poate avea rolul cel mai important în implementarea lui.

Managementul prin proiecte conferă multiple avantaje de finalizare eficientă a unor

obiective importante ale societăților comerciale, cum este cel al informatizărilor, dar implică și

capcane, cum este cea a perturbării sistemului de reglare existent înainte de implementarea noii

structuri.

1.2. Rolul sistemelor informatice în managementul proiectelor

Sistemul informatic pentru managementul proiectelor reprezintă ansamblul resurselor

software și hardware, resurselor umane,informaționale, metodologice și financiare prin care se

asigură colectarea, transferul, stocarea și prelucrarea automată a datelor despre proiecte, în

scopul susținerii diferitelor procese legate de managementul acestora.

Succesul unui proiect depinde in mare măsură de sistemul informatic utilizat. Astfel,

abilitatea managerului de proiect de a monitoriza evenimentele, de a anticipa situațiile de criză și

de a iniția măsurile corective care se impun pentru prevenirea sau soluționarea acestor crize

depinde in mare măsură de sistemul informatic al proiectului.

În acelasi timp, un proiect reuseste în masura în care membrii echipei pot interactiona,

pentru a reactiona adecvat la situatiile complexe si deseori neprevazute ce pot apare pe parcursul

derularii diferitelor faze ale proiectului. Aceasta interactiune trebuie sa se realizeze indiferent de

distanta ce ii separa.Intr-un context dinamic al afacerilor, tehnologiile informatice sunt singurele

2

care ofera posibilitatea de a se actiona coerent, întrucat ofera solutia de depasire a barierelor

traditionale de timp, distanta, complexitate si eterogenitate a participantilor, asigurand conditiile

pentru realizarea unui mediu colaborativ si dinamic in cadrul proiectelor.

Rolul sistemului informational consta in asigurarea datelor, nivelul, structura si consumul

factorilor de productie si respectiv nivelul, structura si realizarea serviciilor sau produselor

destinate pietii (in sensul de vanzare) si date de pe mediul economic national si international de

pe care opereaza firma.

Sistemul informational este cel care asigura comunicarea deciziilor, a obiectivelor firmei. Toate

acestea sufera procese mai mici sau mai mari de transformare, sortare, sistematizare, toate

subordonate unei idei de a facilita intelegerea corecta a activitatii firmei.

Sistemul informational trebuie sa aiba un rol activ (nu are numai un rol pasiv), trebuie sa

se transforme intr-un instrument de conducere care sa permita anticiparea corecta a viitorului; pe

aceasta baza sa ofere variante de actiune, de plan, de strategii de marketing, de consolidare si

extindere a pozitiei pe piata, astfel se poate ajunge la o conducere stiintifica.

1.3. Etapele elaborarii unui proiect

1.3.1. Definirea proiectului

Inainte de toate pentru a trece la elaborarea proiectului trebuiesc precizate principalele

obiective pentru a a cunoaste exact ce dorim sa obtinem prin realizarea proiectului. Dupa

precizarea si stabilirea obiectivelor se iau in vedere componentele structurale care sunt implicate

in realizarea proiectului (posturile, compartimentele functionale si operationale) urmand ca apoi

sa se determine amploarea proiectului.

1.3.2. Desemnarea conducatorului de proiect

Managerul de proiect are o misiune extrem de importanta pe intervalul de timp solicitat

de realizarea proiectului. De aceea el trebuie sa raspunda unor cerinte de competenta

profesionala si manageriala in sensul posedarii de cunostinte de specialitate solide, precum si de

cunostinte, calitati si aptitudini manageriale corespunzatoare.

3

1.3.3. Stabilirea colectivului de proiect

Colectivul de proiect, alcatuit din specialisti cu pregatire diversa, recrutati din

compartimentele societatii si din afara acesteia, are un rol decisiv in realizarea proiectului, de

unde necesitatea implicarii nemijlocite a conducatorului de proiect in constituirea sa.

Componentii acestuia trebuie sa faca dovada unor cunostinte, calitati si aptitudini

profesionale deosebite. Nu vor lipsi ingineri, economisti, sociologi, alte tipuri de specialisti

necesari in functie de tipul proiectului.

1.3.4. Alegerea variantei organizatorice

Alegerea uneia sau alteia din variantele organizatorice de management prin proiecte se

realizeaza in functie de amploarea proiectului, intensitatea inovationala care o aduce proiectul,

timpul efectiv de realizare, volumul si complexitatea proceselor de munca solicitate si

competenta profesionala si manageriala a personalului.

1.3.5. Precizarea modalitatilor de control

Pe parcursul realizarii proiectului se apeleaza la urmatoarele modalitati de control:

- Controlul incadrarii in termenele intermediare si finale de realizare

- Controlul economic (incadrarea in costuri)

- Controlul de calitate (exhaustiv sau selectiv)

1.3.6. Realizarea proiectului

Este etapa in care sunt combinate resursele materiale, financiare si umane alocate

realizarii proiectului, in contextual organizatoric specific versiunii de management. Sunt derulate

lucrarile solicitate de proiect si operationalizate cunostintele, calitatile si aptitudinile managerului

de proiect cat si ale specialistilor colectivului de proiect.

4

1.3.7. Finalizarea proiectului

In final se evalueaza rezultatele obtinute, se compara cu obiectivele proiectului, iar

managerul de proiect adopta conduit motivational ace se impune, in sensul stimularii sau

sanctionarii celor implicate nemijlocit in derularea proiectului. Se trag concluzii pentru

desfasurarea unor activitati viitoare in cadrul societatii si in cadrul altor proiecte.

Dupa aceasta colectivul de proiect se dizolva, specialistii acestuia reluandu-si locul in

structura organizatorica a societatii

1.4. Strategii utilizate in lansarea unui proiect

1.4.1. Strategia clasica

Principalele etape de lucru si specificatii de realizare ale unui proiect informatic in conceptia

clasica sunt:

1. Elaborarea temei de realizare – sunt specificate cerintele si restrictiile sistemului, ca

potentiala baza juridica de reglementare a raporturilor proiectant-beneficiar.

2. Proiectarea de ansamblu - in general, este similara actiunilor de elaborare ale unui

studiu tehnico-economic pentru investitii de natura industriala. Ea consta in a stabili, pe

coordonatele unui proiect de informatizare, conceptia globala a sistemului informatic,

structura acestuia, prioritatile de realizare, necesitatile si posibilitatile economico-

financiare ale utilizatorului, eficienta scontata. Importanta etapei deriva din faptul ca este

ultima in care analiza vizeaza ansamblul actiunilor de prefigurare nu numai a viitorului

sistem informational-decizional, si ci conexiunile acestuia.

3. Proiectarea de detaliu sau tehnica – a fiecarei componente de tip subsistem sau aplicatie,

prin conceperea, intr-o maniera analitica, a tehnologiei tratarii informatiei pe traseul

intrari-prelucrari-iesiri, prin elaborarea algoritmilor de programare si a specificatiilor de

programare si exploatare viitoare a procedurilor tehnologiei.

5

4. Programarea fiecarei componente – se realizeaza prin scrierea programelor intr-un

mediu adecvat, testarea si integrarea lor in mediul pentru care au fost concepute

5. Testarea procedurilor cu date reale – in vederea omologarii si acceptarii lor de catre

beneficiar, implementarea lor in cadrul sistemului informatic

6. Explaotarea si intretinerea produsului informatic rezultat – se urmareste imbunatatirea

performantelor acestuia

In fiecare etapa se elaboreaza documentatii specifice, iar spre final, se completeaza si

definitiveaza documentatia de prezentare, operare si intretinere a produselor informatice nou

create.

1.4.2. Strategia prototipizarii

Existenta unor probleme similare pentru unitati economico-sociale cu acelasi profil al

activitatilor, prioritatea automatizarii unor functii vitale ale unor organizatii, au stat la baza

prototipizarii realizarilor informatice. Scopul vizat prin aplicarea acestei strategii este

structurarea procesului de realizare a unui produs informatic necesar automatizarii functiilor

critice ale unei societati comerciale sau standardizarea si tipizarea sistemelor informatice pe

tipuri de organizatii.

Un prototip este un model al comportarii produsului dorit care se realizeaza relativ repede cu

cheltuieli mici si timp scurt de finalizare. Folosind prototipul, utilizatorul poate aprecia solutiile

preconizate de proiectant prin prisma realismului si a completitudinii lor.In acest mod utilizatorii

isi clarifica cerintele informational-decizionale proprii si le filtreaza selectand solutiile de produs

cele mai eficace in desfasurarea activitatilor specifice.

In aplicarea strategiei prototipizarii, principiile de lucru sunt:

- Realizarea unui produs informatic prin construirea unuia sau a mai multor prototipuri

partiale ale acestuia, ca modele reprezentative pentru functii critice sau pentru facilitatile

care pot contribui esential la buna functionare a unei organizatii.

- Experimentarea si dezvoltarea prototipurilor partiale in crearea produsului final.

- Definitivarea produsului informatic pe baza unui prototip al sau.

6

1.4.3. Strategii orientate pe obiect

Cerintele stocarii unor cantitati tot mai mari de informatii, dezvoltarea mediilor de

programare care pot surprinde si dinamica unei organizatii, orientarea automatizarilor spre

realizari multimedia de integrari texte,imagini,sunete in convergenta sistemelor informatice spre

sisteme expert de inginerie a cunoasterii au dus la aparitia si dezvoltarea strategiilor orientate pe

obiect.

Printre obiectivele urmarite de aceasta strategie se numara:

- Posibilitati deductive si inductive superioare in argumentarea rezultatelor prin

reprezentari directe ale entitatilor lumii reale in mediul informatic

- Cresterea puterii de modelare a datelor asociind medii de programare bogate, cum ar fi

limbajul C++

- Ameliorarea interfetelor cu utlizatorii prin accesul la produse vizuale de comunicare de

mare calitate

- Facilitati de prototipizare rapida a aplicatiilor

- Luarea in considerare si a aspectelor dinamice si integrarea descrierilor structurale si

comportamentale

Esenta abordarii orientata pe obiect este definirea caracteristicilor obiectelor dintr-o aplicatie

si realizarea interactiunii lor prin schimbul de mesaje.Aplicarea metodologiei presupune:

- metode de analiza si conceptie a sistemului de obiecte (date/prelucrari independente si

modele asociate de tip entitate-atribut-relatie)

- Modelul conceptual al utilizatorului

- Modelul operational optimizat

- Nivelul logico-organizatoric

In abordarea orientata pe obiect, un program devine un ansamblu de obiecte care schimba

mesaje generatoare de operatii sau metode de transformare a starii lor interne si de restituire a

valorii unor parametri. O baza de date obiect contine obiectele programelor de aplicatii.Prin

7

proiectarea unui obiect, acestuia i se asociaza o structura(atribute, campuri) si

functionalitatea sa redata prin proceduri si functii proprii clasei de obiecte

Capitolul 2Analiza firmei Softvision

2.1. Servicii oferite

Compania are capabilităţile necesare dezvoltării unui produs de la stadiul de idee şi până la livrarea versiunii finale a acestuia. Sunt asigurate toate fazele necesare dezvoltarii si mentenantei unui produs software incepand de la elaborarea cerintelor, specificarea produsului, arhitectura, design si pana la lansarea, instalarea, activarea, actualizarea si adaptarea produsului final.

Peste 90% din produsele dezvoltate în cadrul firmei folosesc Agile ca şi metodologie, pentru a putea asigura disponibilitatea în timp util pe o piaţă IT în continuă schimbare şi dezvoltare. Folosirea metodologiilor flexibile Agile permite de asemenea schimbări de orientare (chiar în totalitate) a produsului, schimbări care ajung să fie implementate într-un timp rezonabil şi la un nivel calitativ ridicat.

SoftVision oferă suport şi expertiză şi pentru disciplinele adiacente necesare dezvoltării unui produs software de succes: managementul configurării, managementul de proiect, user experience design.

Servicii de customizare software

SofVision este implicată in două mari domenii ale customizării software:

1. Mişcarea Open Source

De un mare impact în lumea software a ultimilor ani se bucură Mişcarea Open Source.

Scopul acestei mişcări este de a dezvolta şi distribui în mod gratuit aplicaţii software. Codul

sursă este pus la îndemâna oricui, dar cu o documentaţie limitată.

SoftVision este un susţinător al acestei mişcări, participând prin angajaţii săi la conferinţe

şi evenimente organizate de Mişcarea Open Source. Marele câştig este transferul de informaţie

8

înspre şi dinspre companie. Angajaţii sunt astfel la zi cu ultimele tendinţe în domeniu şi

contribuie în mod activ la dezvoltarea mişcării.

SofVision se implică decisiv în particularizarea unor aplicaţii Open Source folosind la

maxim avantajele şi diminuând dezavantajele sistemului. Principalul beneficiu adus clienţilor

noştri, prin folosirea acestor aplicaţii, este oferirea unor soluţii valide într-un timp foarte scurt şi

la un preţ scăzut.

Particularizarea aplicaţiilor open source făcute de SoftVision se întinde de la aplicaţii

desktop până la servere web.

2. Branding

Domeniul branding se ocupă de customizarea unor aplicaţii proprietare sau open source

din punctul de vedere al caracteristicilor de brand. Operaţiunea de branding este efectuată de

ingineri software care, pe lângă aptitudinile tehnice, deţin şi aptitudini estetice. Aria aplicaţiilor

brand-uite de inginerii SoftVision se întinde de la aplicaţii de Desktop, la aplicaţii pe device-uri

mobile sau chiar aplicaţii server.

Testare şi asigurarea calităţii

În condiţiile actuale ale pieţei de dezvoltare de software, în care se practică tot mai mult

tehnicile gen outsourcing şi offshoring, o ramură care câştigă tot mai mult în importanţă este cea

a serviciilor de testare şi asigurare a calităţii (QA). Calitatea a devenit o condiţie foarte

importantă în ceea ce priveşte principalele atribute ale produselor software. Nu o putem defini

concret, dar o recunoaştem imediat ce îi simţim prezenţa sau lipsa. CALITATEA este o noţiune

abstractă, pentru care omul modern e dispus să plătească din ce în ce mai mult. QA - sau

Asigurarea Calităţii - se face pre-factual, prin acţiuni conştiente, planificate, analizate şi

îmbunătăţite continuu, înglobate în procese.

Serviciile QA oferite de SoftVision de peste 12 ani ocupă o arie extinsă - de la validarea

cerinţelor proiectului, la aspecte de design, de la codare conform standardelor, la verificarea si

validarea produsului finit.

9

2.2. Structura organizatorica

Compania este organizata pe mai multe departamente fiecare dintre ele avand cate un

department manager. Fiecare departament are cate un obiect de activitate propriu dupa cum

urmeaza:

Departamentul de testare: este testata functionalitatea corespunzatoare a aplicatiei

software.

Departamentul de resurse umane: are rolul de a atrage, dezvolta, motiva si compensa

angajatii.

Departamentul de dezvoltare software: are loc implementarea aplicatiilor urmand ca apoi

sa fie prezentate si predate clientilor.

Departamentul IT: este asigurata infrastructura, intretinerea serverelor pentru mailing si

securitatea.

Departamentul administrativ: sunt intocmite rapoarte periodice cu privire la activitatea

firmei, evidenta actualizata a cheltuielilor generale alea firmei, tine evidenta actulizata a

contractelor cu furnizorii si clientii.

Majoritatea clientilor organizatiei sunt din SUA, firme de la mijlocii spre mari din

punctul de vedere al numarului de angajati si ca importanta globala. Cea mai mare parte a

clientilor sunt obtinuti datorita renumelui firmei prin recomandari si prin intermediul

conferintelor din comunitatea bussiness din SUA. Printre cei ma renumiti clienți ai firmei se

numără: Google, Yahoo, IBM, Microsoft, Alcatel, Sprint, Sharp, Toshiba, Nec, Hitachi, AOL,

P&G, Verizon,

In ceea ce priveste furnizorii sunt folosite diverse companii din SUA pentru gazduirea

aplicatiilor clientilor care ofera servicii de infrastructura.

10

Concurenta este asigurata puternic de catre firma SC.Yonder.SRL din cauza ca se

lucreaza pe acelasi domeniu de outsourcing si pe piata de munca sunt cautati programatori cu

acelasi profil.

2.3. Indicatori financiari

Cifra de afaceri a Softvision Srl are o evolutie ascendenta cu scaderi in anii 2004 si 2005,

cand cifra de afaceri a inregistrat valoarea de 2.311.066,00 RON, respectiv 1.191.497,00 RON.

Din anul 1999 pana in anul 2009 cifra de afaceri a crescut cu 18.306.252,00 RON, adica cu

10.984,26%.

Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2009 - valoare: 18.472.911,00

RON.

Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 1999 - valoare: 166.659,00 RON.

In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2009) cifra de afaceri a Softvision Srl, a crescut cu

3.463.998,00 RON, adica cu 23,08 %, fata de anul precedent.

Veniturile obtinute de Softvision Srl au o evolutie ascendenta cu scaderi in anii 2004 si

2005, cand veniturile realizate au inregistrat valoarea de 2.323.213,00 RON, respectiv

1.195.636,00 RON. Din anul 1999 pana in anul 2009 veniturile au crescut cu 18.462.746,00

RON, adica cu 10.658,74%.

Cele mai mari venituri au fost obtinute in anul 2009 - valoare: 18.635.963,00 RON.

Cele mai mici venituri au fost obtinute in anul 1999 - valoare: 173.217,00 RON.

In bilantul din anul 2009(ultimul bilant inregistrat), veniturile realizate de Softvision Srl, au

crescut cu 3.422.167,00 RON, adica cu 22,49 %, fata de anul precedent.

11

Softvision Srl a avut valoarea cheltuielilor in crestere din anul 1999 pana in anul 2009 cu

exceptia anului 2005, cand aceastea au avut o valoare de 1.087.696,00 RON. Din 1999 pana in

2009 cheltuilelile au crescut cu 10.247.241,00 RON, adica cu 7.233,99 %.

Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2009 - valoare: 10.388.895,00 RON.

Cele mai putine cheltuieli au fost realizate in anul 1999 - valoare: 141.654,00 RON.

In bilantul din anul 2009 cheltuielile Softvision Srl, au crescut cu 23.120,00 RON, adica cu 0,22

%, fata de anul precedent.

Softvision Srl a avut profit in toti anii in care a avut bilanturi declarate.

Conform bilanturilor declarate, Softvision Srl nu a inregistrat pierderi in nici un an.

12

Ca tehnologii informationale sunt folosite urmatoarele aplicatii:

Asp.net folosit pentru crearea si dezvoltarea de aplicatii web. Perl folosit pentru o gama larga de

aplicatii inclusiv administrarea de sisteme, dezvoltare web, aplicatii de retea, interfete grafice si

altele. PHP folosit pentru crearea paginilor web dinamice, dezvoltarea paginilor si aplicatiilor

web. Python folosit pentru scripting si limbajele de programare Java, Javascript, C#, C++.

Arhitectura sistemului informational este specifica fiecarui proiect in parte in functie de

tehnologii si de locatia unde se gazduiesc aplciatiile. Firma in sine nu are arhitectura

informationala destinata publicului/clientilor. Arhitectura gazduieste soft-uri de uz intern, cum ar

fi servere de mail, aplicatii pentru project management, aplicatii calendar (pentru concedii,

invoiri).

Capitolul 3

Analiza solutiilor open source

3.1. Open source software

Termenul „sursă deschisă” descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse

finite, permițând accesul utilizatorilor să acționeze liber asupra procesului de producție sau

dezvoltare.

Open source se refera la acel soft pe care creatorul sau il pune gratis la dispozitia tuturor,

oferind sursele, si, de cele mai multe ori documentatia necesara intelegerii lor. Oricine doreste

poate lua acele surse si le poate transforma, impunatati, repara erori dupa bunul plac pentru ca

apoi altii sa beneficieze de modificarile efectuate.

In jurul marilor proiecte open source s-au creat adevarate companii de “fani”

programatori care isi aduc aportul la extinderea si imbunatatirea respectivelor aplicatii.

Forumuri, liste de discutii, chat-uri, site-uri, toate sunt unelte folosite pentru comunicarea,

impartasirea cunostiintelor si extinderea acestor proiecte.

13

Notiunea de "opensource" a izvorit din dorinta de a stopa marile companii sa detina

monopolul asupra unor solutii software proprietare, oferind utilizatorilor din lumea intreaga un

soft free, transparent tuturor.

Organizatiile platesc anual o suma semnificativa pentru procurarea licentelor software

necesare, astfel, un web retailer mediu plateste anual aproximativ 300.000$. Achizitia aplicatiilor

open source ar putea reduce la minim costurile de licenta insa sunt prezente si unele

disconforturi, cum ar fi lipsa suportului tehnic.

Printre cele mai cunoscute produse open source se numara sistemul de operare Linux si

server-ul web Apache precum si alte componente open source. Componentele aplicatiilor open

source cuprind sisteme de management pentru baze de date, servere pentru aplicatii, arhitecturi,

limbaje de programare, medii de dezvoltare integrate, instrumente de dezvoltare, browsere,

utilitare si diverse componente middleware. Ambele tipuri de componente ar putea face parte

dintr-un mediu pentru dezvoltarea unui proiect global de management.

Modul de distribuire si intrebuintare a platformelor open source difera foarte mult de

produsele comerciale. Programele open source sunt gratuite, utilizatorul avand drept de copiere,

distribuire, modificare, extindere si imbunatatire a codului sursa. Pot fi dezvoltate individual de o

persoana, grup sau organizatie putand apoi sa fie extinse de o comunitate de grupuri cooperative

de persoane fiecare contribuind la partea sa din produs. Documentatia, suportul, instruirea si

consultatia nu este in general pusa la dispozitia utilizatorului dar este asigurata de comunitate.

Implementarea unei solutii open source necesita o abordare diferita din partea

utilizatorului. Nu exista o persoana care sa vanda produsul, nu exista un acord care trebuie

semnat intre doua parti. De aceea, din ce in ce mai multe organizatii incep sa se orienteze spre

partea de open source, deoarece costurile sunt, evident, mult mai reduse.

O baza de date relationala eficienta si scalabila ar putea fi o parte cheie in dezvoltarea

unui instrument modern in managementul proiectelor care poate sa faca fata multiplelor proiecte.

Marea majoritate a produselor open source sunt comparabile cu cu concurenta lor, cel putin la

functiile de baza si de asemenea sunt comparabile si din punctul de vedere al securitatii,

recuperarii, sigurantei, scalabilitatii si asa mai departe.

Pentru ca o organizatie sa utilizeze economic si cu succes aplicatii open source trebuie sa

formeze o alianta de furnizori pentru fiecare produs open source si sa ii foloseasca pentru a crea

suportul necesar infrasctructurii. La prima vedere ar putea fi riscant daca nu exista un singur

14

furnizor responsabil pentru toata aplicatia dar in realitate riscul global este diminuat. Majoritatea

produselor open source au sponsori cu o mare varietate de moduri de plata, comunitati extinse de

utilizatori care raspund la intrebari intr-un timp foarte rapid si un numar mare de contractori individuali

disponibili si potentiali angajati.

3.2. Managementul resurselor cu soluţii neconvenţionale

Soluţiile ERP din zona Open Source nu au la mare căutare în rândurile managerilor de

companii însă pe măsură ce bugetele au devenit mai limitate şi nevoia de randament maxim este

tot mai acută,

În pofida faptului că piaţa locală a sistemelor informatice integrate de management al

resurselor companiei nu a atins încă pragul de maturizare, pentru majoritatea companiilor

româneşti ERP-ul a devenit o necesitate pentru desfăşurarea afacerii. (Dovadă o face şi numărul

implementărilor de astfel de soluţii raportat la restul proiectelor IT realizate în România.

Creşterea interesului faţă de acest tip de soluţii nu se datorează însă doar climatului economic

defavorabil unor investiţii în sisteme IT complexe, cum sunt soluţiile ERP, ci mai ales

maturizării ofertei Open source.

Specialiştii din IT spun că aplicaţiile Open Source de acest tip adresează cu precădere

companiile mici şi mijlocii, care, în actualul context economic, şi-au redus drastic interesul (şi,

evident, investiţiile) faţă de implementarea unor soluţii IT, concentrându-se pe finanţarea

activităţii de bază. Aceasta pentru că pledoaria vendorilor de soluţii OS se focalizează, în

principal, pe argumentul costurilor (detaliat mai jos).

Soluţiile ERP din zona Open Source au însă mult mai multe avantaje. Printre acestea se

numără faptul că au adaptabilitate crescută. Prin accesul liber la codul sursă, aplicaţiile ERP OS

pot fi adaptate facil la necesităţile de business, vendorii afişând un nivel mai mare de

transparenţă decât în cazul soluţiilor on-premise şi beneficiind de aportul unor comunităţi largi

de dezvoltatori voluntari. De asemenea, acest gen de soluţii au o integrare mai uşoară. Soluţiile

15

ERP interacţionează aproape cu fiecare activitate a unei companii, ceea ce impune ca aceste

aplicaţii să poată fi uşor integrabile cu restul infrastructurii IT existente, dar şi cu noile aplicaţii

care urmează să fie implementate, iar la acest capitol soluţiile Open source reuşesc să răspundă

optim, fiind compatibile cu standarde dezvoltate pe mai multe tehnologii. Din punctul de vedere

al longevităţii, teoretic, orice ERP va funcţiona în parametri acceptabili de performanţă pentru o

perioadă.

Bibliografie:

- Project Management for Modern Information Systems, Dan Brandon- Scrum in Action Agile Software Project Management and Development, 2011, Andrew Pham- Wikipedia- Managemenul proiectelor, Gabriela Mesnita

16