proiect geografie

  • View
    8

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

powerpoint geografie

Transcript

  • Colegiul de Transporturi din Chiinu

    FENOMENE CLIMATICE DE RISC DE LUNGA DURATADESERTIFICAREAElaborat: Cheiba Mihai Cozmolici SimionVulpe Alexandru

  • Desertificarea este procesul prin care acosistemele regiunilor semiaride isi pierd aptitudinea de a se regenera, lasand locul deserturilor veritabile. In ultimele decenii s-a accelerat si a capatat o mare extensiune, reducand dramatic spatiul vital al populatiilor nomade si ridicand noi obstacole in calea dezvoltarii economico-sociale a tarilor afectate. Cercetari indelungate au aratat insa ca nici cauzele naturale precum seceta ori salinizarea solurilor, si nici cele antropice precum practica agricola inadecvata sau recoltarea masiva a lemnului nu sunt suficiente, singure, sa dezlantuie procesul nefast al desertificarii. Integrate insa intr-un spatiu intr-un cadru spatio-temporal specific, cele doua conduc in mod sigur la desertificare. Desi imbraca forme multiple, desertificarea comporta in mod obisnuit urmatoarele caracteristici esentiale: * diminuarea suprafetelor de sol acoperite cu vegetatie; * cresterea albedoului suprafetei active, deoarece solul nisipos sau argilos lipsit de vegetatie are culoare mai deschisa si deci reflecta radiatia solara mai mult decat cea mai mare parte a plantelor; * pierderea considerabila, adesea definitiva, a plantelor persistente(arbori si arbusti) * exodarea si saracirea extrema a solurilor vantul antreneaza particulele si mineralele cele mai usoare, lasand humusul si carbonul care se oxideaza rapid. Ploile rare, dar violente provoaca o eroziune puternica prin siroire si ravenare, materialul transportat fiind acumulat in fundul vailor sau in bazine.

    Definitie. Geneza

  • Repartitia geografica

  • Zonele uscate ocup aproximativ 40-41% din suprafaa terestr a Pmntului. S-a estimat c unele 10-20% din zonele uscate sunt deja degradate, suprafaa total afectat de fenomenul de deertificare fiind ntre 6 i 12 milioane de kilometri ptrai, c aproximativ 1-6% din locuitorii din zonele uscate triesc n zone deertificate.Sahara in prezent se extinde spre sud, la o rat de pn la 48 de kilometri pe an.

  • Combaterea.Supravegherea

    Desertificarea este o problema de anvergura mondiala pentru rezolvarea careia, intregii lumi i-ar trebui 20 de ani de eforturi concentrate, cu un cost de 4.3 mld de $ annual. O suma importanta desigur, dar omenirea pierde in prezent, prin ofensiva desertificarii, 26 mld de $/an, fara a vorbi de alte consecinte pe termen lung.Fata de intensitatea si amploarea desertificarii, eforturile depuse, pentru oprirea acestui proces prin proiecte nationale si internationale sunt mult prea mici si au fost calificate adesea drept un esec spectacular. Printre putinele reusite s-a numarat procesul de reimpadurire din Vl Majia( Niger), unde pe o suprafata de 5000 de acri au fost plantate randuri duble de arbori, care au diminuat substantial erodarea eoliana a solului in sezonul uscat si au impiedicat distrugerea recoltelor de catre vanturile din directie opusa a sezonului ploios. Daca avem in vedere masurile intreprinse pana in prezent si rezultatele lor concrete, optimismul in aceasta privinta trebuie sa fie cat se poate de prudent. OMMa elaborat un Plan de actiunecuprinzand aspectele meteorologice, climatologice si hidrologice ale luptei contra desertificarii, plan care se bazeaza pe 4 principii fundamentale:

  • * Imperativul supravegherii climatului si proceselor hidrologice si ecologice care-i sunt asociate Fiindca nu se poate angaja o lupta impotriva desertificarii fara sporirea observatiilor coerente pe termen lung, dupa cum nu poate fi combatut eficace un inamic caruia nu i se cunoaste masura exacta - Se doreste construirea mai multor statii meteo si sporirea numarului satelitilor meteorologici, deoarece acestia permit supravegherea permanenta a diferitelor elemente climatice anterior dificil de urmarit(norii) precum si numeroase insusiri ale troposferei si stratosferei.* Ameliorarea conditiilor climatice si atenuarea efectelor secetei trec necesarmente prn maiestria utilizarii solului. Desertificarea afecteaza si microclimatele. De aceea masurile care s-au adoptat pentru oprirea ei, au nu numai rolul prezervarii solului si vegetatiei, ci si pe acela al ameliorarii microclimatelor sub unghiul productivitatii biologice.* Toate tarile zonei aride trebuie sa asigure o asistenta consultativa si tehnica asupra folosirii informatiilor medii si actuale referitoare la timp si climat* Cercetarea ramane necesara. Nimic nu este mai periculos pentru progresul luptei impotriva desertificarii decat oprirea cercetrarii.

  • Conform evalurii Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Ambiant din cauza procesului de Desertificare au fost afectate grav peste 40 mln. ha. Anual peste 900 mln. oameni sunt supusi influentei negative a acestor procese. Seriozitatea acestor probleme(seceta si desertificarea) la nivel global si necesitatea combaterii au condus la adoptarea pe 17 Iunie 1994 la Paris a Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii care a intrat in vigoare la 26 Decembrie 1996. Pana in prezent la Conventie au aderat 186 de tari, iar ziua de 17 Iunie a fost declarata ziua mondiala pentru combaterea desertificarii.

  • Planul de actiune OMM, privitor la lupta impotriva desertificarii si secetei, cuprinde numeroase masuri a caror executare este asigurata de diverse organe: - misiuni de experti( sporirea mijloacelor necesare pentru furnizarea de informatii meteorologice putand servi la cresterea productiei agricole in regiunile atinse de seceta); cicluri de studii itinerante( utilizate in tarile afectate pentru instruirea personalului care urma sa foloseasca tehnicile destinate evaluarii efectelor desertificarii si secetei); cursuri de formare si colocvii(formarea de specialisti); proiecte de centre de supraveghere a secetei; publicatii( rapoarte publicate de OMM privind seceta si desertificarea); activitatii ONU.

  • Mai mult de 2 miliarde de oameni sunt afecatati de procesul de desertificare a terenurilor, ceea ce duce la saracie, seceta, foamete si presiunilor demografice. Culturile productive din zonele uscate din intreaga lume sunt amenintate din cauza practicilor de gestionare a terenurilor si a schimbarilor climatice. Potrivit rapoartelor oficiale mai mult de 12 mil ha de teren arabil se pierd la fiecare zece ani din cauza desertificarii, echivalentul unei suprafete de marimea Africii de Sud; in timp ce terenul productivv devine din ce in ce mai rar, productia mondiala de alimente va trebui sa creasca cu 70%, pana in anul 2050 pentru a hrani o populatie globala estimata sa ajunga la 9 mld de oameni.

  • In reuniunea de la New York, anul 2011 secretarul general ONU, Ban Ki-moon sustinea: Oamenii care traiesc in tinuturile aride, care ocupa mai mult de 40% din suprafata terestra a planetei noastre, sunt printre cele mai sarace din lume si cele mai vulnerabile la foame.Secretarul executiv al Conventiei ONU pentru Combatarea Desertificarii Luc Gnacadja avea un mesaj apocaliptic: Suntem cu totii in pericol. Doar 15-25 cm de suprafata solului stau intre noi si extinctie, si aceste reuniuni ONU ofera o oportunitate unica de a sensibiliza opinia publica cu privire la amenintarea globala declansata de degradarea terenurilor si nevoia urgenta de actiuni mai puternice