PROIECT Metoda Delbecq

8/7/2019 PROIECT Metoda Delbecq

1/11

Universitatea din Oradea

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Management Organizatiei

Forma de invatamant: Master-Zi

Metode si tehnici: Metoda Delbecq

Aplicarea metodei Delbecq la M.E.B S.A

Bucuresti

COORDONATOR:

Conf.univ.Dr. Mirela Bucurean

Masterand :

Pacurar Mihaela

ORADEA

2010

1


2/11

Cuprins:

Introducere: .................................................................... p. 3

Capitolul I: Metoda Delbecq ......................................... p. 3

Capitolul II: Aplicarea metodei Delbecq la M.E.B S.A.

Bucuresti ......................................................................... p. 4

Bibliografie ..................................................................... p. 11

2


3/11

Metode si tehnici: Metoda Delbecq

IntroducereMetoda de stimulare a creativitatiit reprezinta o imbinare multipla i coerenta de

principii, idei, orientari, procedee i studii de caz in care gradul de formalizare procedurala

este relativ redus, iar formularile nerigide.

Metoda de management acorda o atenie deosebita imaginaiei constructive, posibilitaii

de aplicare in mod creator a unor procese, studii de caz etc., la condiiile concrete din fiecare

unitate economica. Aplicarea unei metode in practica de management trebuie sa se

infaptuiasca in mod creativ, avand in vedere condiiile concrete din fiecare unitate

economica.

Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care

favorizeaza asociatia cat mai libera a ideilor, utilizand astfel la maximum resursele

inconstientului.Cele mai cunoscute metode de stimulare a creativitatii sunt:

Brainstormingul

Sinectica

Metoda Delphi.

Metoda Delbecq

In continuare am sa fac o prezentare a metodei Delbecq si am sa aplic aceasta metoda

la firma S.C. M.E.B S.A. Bucuresti.

Capitolul I: Metoda DelbecqAceasta metoda urmareste obtinerea de idei noi in vederea rezolvarii unor probleme

pe baza maximizarii participarii membrilor grupului si imbina creatia individuala cu cea din

cadrul grupului.

Problema consta in diferenta dintre situatia actuala si situatia ideala imaginata de

aceleasi persoane. Solutionarea problemei consta in reducerea cat mai mult a acestui decalaj

prin formularea in scris a ideilor de catre participanti, asociata cu interventii orale in cadrul

unei reuniuni.

Din punctul de vedere al creativitatii, originalitatea metodei consta in imbinarea

creativitatii indivizilor cu cea a grupului, permitand fiecaruia sa se exprime la nivelul maxim

al posibilitatilor.

Doua reguli stau la baza metodei:

a) orice faza a muncii in grup este precedata de o faza individuala in scris;

b) in cursul fazei muncii in grup, interventiilor orale individuale li se acorda un timp limitat,

fiind efectuate succesiv de fiecare compartiment.

3


4/11

Derularea cu success a metodei presupune asigurarea mai multor premise. Astfel, este

necesar ca participantii sa posede anumite cunostinte despre problema abordata si sa fie

motivati sa participe la solutionarea sa. Problema abordata sa nu fie nici prea vasta, dar nici

prea ingusta. Participantii nu au voie sa faca aprecieri decat in perioadele stabilite in acest

scop. In sfarsit, aplicarea metodei se face sub coordonarea unui animator al grupului. Metoda

Delbecq se poate folosi in solutionarea tuturor problemelor cu care se confrunta firma, cu un

plus de eficienta in cazul aspectelor esentiale ce implica solutii pe termen mediu si lung.

Avantajele folosirii metodei Delbecq:

contribuie la descoperirea unor solutii creative pentru probleme precis definite de

catre managerii din domeniul respectiv;

valorifica intr-o masura mai mare potentialul creativ al unei parti a personalului

societatii comerciale sau regiei autonome;

contribuie la obisnuirea managerilor de-asi raporta performantele si asteptarile la o

situatie perfecta sau ideala, ceea ce in timp influenteaza in bine semnificativ

rezultatele obtinute.Limita principala consta in dificultatea definirii precise a diferentei , a ecartului dintre

situatia actuala si cea ideala in domeniul abordat. Aceasta limitare este evidentiata indeosebi

la primele aplicatii ale metodei, pana cand se dobandeste o anumita experienta si know-how.

Pentru conditiile actuale de tranzitie la economia de piata exista un camp larg de utilizare a

metodei Delbecq in societatile comerciale si regii autonome, cu un plus de intensitate in

domeniile innoirii produselor si tehnologiilor, comercializarii produselor si financiare.

Capitolul II: Aplicarea metodei Delbecq la M.E.B S.A. Bucuresti

Sedinta s-a desfasurat in ziua de 28 iubie, la ora 10, cu un grup format din 20 de

persoane din cadrul M.E.B. S.A. Bucuresti.

Sala in care a avut loc reuniunea oferea participantilor conditii corespunzatoare

pentru a gandi, pentru a-si formula ideile in scris si pentru expunerea lor orala.

In colaborare cu cadrele tehnice si economice din M.E.B. s-a stabilit ca tema sedintei

sa fie: Organizarea pructiei in flux la M.E.B. S.A Bucuresti

S-a ales aceasta tema deoarece s-a constatat, pe parcursul vizitelor efectuate in

intrepindere, ca exista unele deficiente in activitatea de organizare a productiei, fapt care are

implicatii asupra rezultatelor financiare finale.

Se considera necesara o astfel de abordare in grup a problemei pentru ca, de fapt,ideile pe care participantii le vor formula, avand in fata si situatia care ar trebui sa existe in

intreprindere, pot constitui posibile cai de actiune pentru indreptarea situatiei actuale.

Sedinta Delbecq s-a desfasurat intr-o ambianta placuta.

Initiatoarea sedintei a fost subsemnata, iar din secretariat au facut parte inginerul

Eremia Nicolae care impreuna cu economista Popescu Larisa s-au ocupat de inregistrarea

ideilor din cadrul reuniunii.

4


5/11

In prima parte, animatorul discutiei a precizat participantilor regulile care stau la baza

desfasurarii sedintei Delbecq:

Orice faza a muncii in grup este precedata de o faza individuala in scris;

In cursul fazei muncii in grup interventiilor individuale orale li se acorda un timp

limitat la 2-3 minute.

Persoanele din grup poseda cunostinte despre problematica abordata. Grupul a fost

format din personal de conducere si executie direct implicat in solutionarea acestei probleme.

Au fost supuse succesiv in discutie sase probleme. Participantilor li s-a lasat timp de

gandire 3-5 minute pentru formularea in scris si 2-3 minute pentru expunerea lor orala.

Situatia reala se prezinta prin urmatoarele caracteristici ale procesului de organizare a

productiei in flux in M.E.B S.A Bucuresti:

Nu se efectueaza divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple in

ceea ce priveste volumul de munca necesare executarii lor.

Executarea operatiilor agregate nu se efectueaza intotdeauna pe un anumit loc de

munca, ceea ce face necesara deplasarea unei piese sau a unui reper la un alt loc demunca pentru efectuarea unei operatii legate de operatia anterioara.

Amplasarea locurilor de munca nu tine seama de succesiunea executarii operatiilor

procesului tehnologic. Acest fapt determina adesea incrucisari pe suprafete, pierdere

de timp, activitate de transport intensa.

Lipsa de ritmicitate in trecerea semifabricatelor de la un loc de munca, la altu, ceea ce

influenteaza durata ciclului de fabricatie. Lipsa de ritmicitate se datoreaza unor cauze

multiple: lipsa de materiale si a ritmicitatii in aprovizionare, defectarea masinilor, etc.

Operatiile nu se executa concomitent pe toate locurile de munca din cadrul liniei de

productie in flux.

Pentru deplasarea semifabricatelor sau a produselor de la un loc de munca la altu nu

se folosesc intodeauna mijloace de transport cele mai adecvate. Uneori pentru un

numar mic de repere, piese, subansamble, se folosesc mijloace de transport de

tranport de mare capacitate, nu exista intotdeauna benzi transportoare sau macarale

acolo unde sunt necesare.

Toate aceste probleme au fost formulate prin discutii cu managerii si ceilalti membri

ai grupului.

Organizatoarea sedintei a adus la cunostinta participantilor ca cercetarile pe plan

mondial si cele din Romania au dovedit ca organizarea productiei in flux reprezinta o forma

superioara de organizare a procesului de productie si poate fi folosita in mod corespunzatorin toate cazurile in care se poate permanentiza executarea unei operatii sau a unui grup de

operatii din procesul tehnologic de fabricatie, a unui produs sau grup de produse pe anumite

locuri de munca, asigurandu-se ca o conditie necesara, o incarcare completa a a acestora.

Studiile specialistilor au aratat ca respectarea acestor conditii creaza posibilitatea unei

organizari corespunzatoare a productiei in flux.

5


6/11

Generalizand experienta alor firme, organizarea productiei in flux se caracterizeaza

printr-un ansamblu de trasaturi.

Situatia ideala:

Divizarea proceului tehnologic pe operatii egale sub raportul volumului de munca

necear executarii lor si precizarea celor mai rationale succesiuni de operatii.

Repartizarea unei operatii sau grupe de operatii, obtinuta prin agregarea, pe un anumit

loc de munca.

Amplasarea locurilor de munca, unde se vor executa operatii in lant, in ordinea

impusa de succesiunea executarii operatiilor procesului tehnologic existent, sub forma

liniilor de productie in flux.

Trecerea semifabricatelor de la un loc de munca la altul in mod continuu sau

discontinuu, cu ritm reglementat sau ritm liber, in raport cu gradul de sincronizare a

operatiilor in timp.

Executarea concomitenta a operatiilor pe toate locurile de munca din cadrul liniei deproductie in flux.

Deplasarea obiectelor muncii sau a produselor de la un loc de munca la altu sa se

efectueze prin folosirea unor mijloace de transport adecvate.

Executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux, piese tehnologica, linie

automata, banda rulanta etc, a unui fel de produs, piese sau a mai multor feluri de

produse sau piese apropiate intre ele sub raport constructiv, al procesului tehnologic

si al gabaritelor.

Organizatoarea discutiei a prezentat fiecare din aceste caracteristici in fata

participantilor si le-a cerut sa se gandeasca la modalitatile, caile, mijloacele prin care

dumnealor considera ca se poate trece de la situatia reala la cea ideala.

Initiatorul sedintei a mentionat ca ideile vor fi formulate intr-un interval de timp de 3-

8 minute, pe hartie, dupa care le vor exprima cu voce tare in fata celorlalti membri ai

grupului, participanti la sedinta. S-a atras atentia ca este interzisa exprimarea unei opinii cu

privire la propunerile formulate de ceilalti participanti, atunci cand organizatorul discutiei

considera ca nu este necear.

Problema numarul 1

Situatia reala: procesul tehnologic nu e divizat pe operatii egale sau multiple in ceea

ce priveste volumul de munca necesar executarii.Situatia ideala pentru problema nr.1: Divizarea procesului tehnologic pe operatii

egale sau multiple sub raportul volumului de munca necesar executarii lor si prezentarea

celor mai rationale succesiuni

Propuneri formulate:

Cuantificarea volumului de munca necesar executarii diferitelor operatii.

Luarea in considerare a complexitatii unor operatii ale procesului tehnologic.

6


7/11

Asigurarea aprovizionarii ritmice cu materii prime si semifabricate a locurilor de

munca.

Problema numarul 2

Situatia reala: Ne se efectueaza agregarea operatiilor pe fiecare loc de munca.

Situatia ideala: Repartizarea executarii unei operatii sau grupe de operatii prin

agregarea pe un anumit loc de munca.


Cunoasterea structurii tehnice si tehnologice a procesului de productie.

Gruparea operatiilor in functie de specificul si structura acestora.

Cunoasterea asemanarilor si deosebirilor tehnice si tehnologice din structura

diferitelor operatii.

Problema numarul 3

Situatia reala: Amplasarea locurilor de munca, unde se executa diferite operatii inlant, nu tine de succeiunea executarii operatiilor proceului tehnologic.

Situatia ideala: Amplasarea locurilor de munca unde se vor efectua diferite operatii,

in ordinea impunsa de succesiunea procesului tehnologic.


Cunoasterea structurii tehnice si tehnologice a procesului de productie si organizarea

repartizarii locurilor de munca tinand seama de acesta.

Cunoasterea succesiunii operatiilor procesului tehnologic pentru a permite

repartizarea lor corespunzatoare in spatial productiv.

Problema numarul 4

Situatia reala: Lipsa de ritmicitate in trecerea semifabricatelor de la un loc de munca

la altu in mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau ritm liber in raport cu gradul

de sincronizare a executarii operatiilor in timp.

Situatia ideala: Ritmicitate in procesul de fabricatie


Ritmicitate in aprovizionarea cu materii prime, piese, semifabricate a locurilor de

munca.

Respectarea sticta a duratei fiecarei operatii si incadrarea in durata normata.

Functionarea corecta a masinilor si utilajelor la care se prelucreaza materii prime sisemifabricate.

Problema numarul 5

Situatia reala: Operatiile nu se executa concomitant pe toate locurile de munca din

cadrul liniei de productie in flux;

7


8/11

Situatia ideala: Executarea concomitenta a operatiilor pe toate locurile de munca din

cadrul liniei de productie in flux.


Asigurarea unei stari bune de functionare a masinilor si utilajelor din sectii.

Producerea semifabricatelor de buna calitate care sa nu ridice probleme in

desfasurarea operatiilor tehnologice;

Incadrarea efectuarii operatiilor in duratele normate.

Problema numarul 6

Situatia reala: Pentru deplasarea obiectelor muncii sau a produselor de la un loc de

munca la altu nu se folosesc totdeauna mijloace de transport adecvate.

Situatia ideala: Deplasarea obiectelor sau a produselor de la un loc de munca la altul

sa se efectueze prin folosirea unor mijloace de transport adecvate


Folosirea in cadrul formei de organizare a productiei in flux a liniilor tehnologice,liniilor automate, benzilor rulante.

Gruparea produselor cu dimensiuni apropriate sau de acelasi tip, pentru a fi

transportate cu mijloace de transport specifice: macarale, minicontainere, vagoneti

etc.

Analizand propunerile formulate dupa incheierea sedintei Delbecq, s-au sintetizat

urmatoarele modalitati posibile de atingere a situatiei ideale.

Modalitati pentru problema numarul 1:

Descompunerea procesului tehnologic in operatii simple;

Agregarea operatiilor pentru a asigura conditia egalitatii sau multiplicitatii duratei lor.


Inzestrarea masinilor, unde se vor executa mai multe operatii, cu mai multe utilaje:

capete de lucru, carucioare port cutit, axe principale etc;

Folosirea unor masini si agregate complexe.


Plasarea unor masini, care prelucreaza anumite piese sau repere, in imediata apropiere

sau chiar alaturi de masina de la care se primesc piesele sau reperele respective;

Gruparea masinilor, care efectueaza operatii legate, in cadrul aceluiasi loc de munca.


Folosirea liniilor automate de productie, a benzilor rulante;

Aprovizionarea ritmica a sectiilor cu materii prime, piese, repere, subansamble;

Eliminarea intreruperilor cauzate de defectarea masinilor;

Functionarea corespunzatoare a mijloacelor care efectueaza transportul intern in

intreprindere.

8


9/11


Lansarea produselor in fabricatie, trecerea lor de la un loc de munca la altu si livrarea

produselor finite sa se faca la intervale de timp egale cu marimea tactului de

functionare;

Duratele operatiilor, care se executa pe locuri de munca, sa fie egale sau multiple cu

marimea tactului;

Stabilirea unei masini sau a mai multor astfel de masini pentru executarea unei

operatii, mergand pana la o specializare a acesteia pe operatii.


Folosirea mijloacelor mecanizate sau automatizate de transport: benzi transportoare,

numite conveiere a caror viteza de deplasare trebuie sa fie corelata cu tactul de

functionare al productiei in flux.

Din analizele efectuate se pot formula urmatoarele propuneri, directii de perfectionare

a procesului de organizare a productiei in flux precum si termene de aplicabilitate care au

fost grupate in tabelul nr.1. De asemenea, am fundamentat efectele principale care ar putearezulta prin aplicarea acestor propuneri.

Tabel nr.1

Propunerea Termen de aplicabilitate Efectul

Imediat Mediu Lung

1. Trecerea la

descompunerea

procesului tehnologic

in operatii simple

* Specializarea unor locuri de munca in

efectuarea anumitor operatii.

Intensificarea activitatii de control in

flux.

Efectuarea pieselor, reperelor,

semifabricatelor la parametrii tehnici

functionali.

2. Inzestrarea unor

locuri de munca cu

masini complexe care

sa execute mai multe

operatii

* Scurtarea duratei ciclului de productie

al unui produs.

Eliminarea pierderilor de timp legate de

trasportu pieselor, semifabricatelor,

reperelor de la o masina la alta.

Inalt grad de calificare a personalului.

Realizarea unor produse la parametri

calitativi corespunzatori.

3. Regruparea

masinilor existente in

sectii pe locuri de

munca

* Eliminarea incrucisarilor pe suprafete.

Diminuarea activitatior de transport

intern in locurile de munca din cadrul

sectiei.

Reducerea pierderilor de timp datorate

deplasarii produselor, reperelor,

9


10/11

subansamblelor de la o masina la alta,

de la un loc de munca la altu.

4. Sincronizarea in

timp a executarii

operatiilor

* Asigurarea continuitatii procesului

tehnologic.

Asigurarea ritmicitatii obtinerii

pieselor, subansamblelor, reperelor.

Incadrarea stricta in termenele

planificate pentru realizarea pieselor,

reperelor, subansamblelor.

5. Simultancitatea in

realizarea operatiilor

pe linia in flux

* Asigura continuitatea in realizarea

procesului tehnologic pe o linie in flux.

Ritmicitate in activitatea de livrare.

6. Utilizarea unor

mijloacelor de

transport adecvate

pentru transportul

pieselor, reperelor,

subansamblelor de la

un loc de munca la

altu.

* Diminuarea timpilor de stationare a

unor masini, datorita lipsei de piese

care trebuie sa fie prelucrate si care sunt

aduse din alte sectii.

Aprovizionarea ritmica si continua a

locurilor de munca cu piese, repere,

subansamble.

10


11/11

Bibliografie

1. Mirela Bucurean, Management, Editura Universitatii din Oradea,

Oradea, 2006.

2. Ovidiu Nicolescu, Sisteme, metode si tehnici managerial ale

organizatiei, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

3. Ion, Petrescu, i Domokos, Erno, Management general, Editura

Hyperion XXI, Bucureti, 1993.

4. Armenia Androniceanu, Managementul schimbarilor, Editura All

Education, Bucuresti, 1998.

11

Documents

PROIECT Metoda Delbecq