UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS”,

CONSTANŢA

Facultatea de Stiinţe Economice

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT

GAZE NATURALE

,,TRANSGAZ” S.A. MEDIAŞ

Masterand: Rusu Ioana Mariana

Specializarea: Finanţe Corprative şi Bănci, anul I

1

Mesajul Directorului General al SNTGN Transgaz SA Mediaş

Consecventă principiului aplicării unui management responsabil în îndeplinirea misiunii

asumate, SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș conştientizează importanţa faptului că, uneori, o

susţinere financiară pentru o cauză nobilă sau pentru un scop important, este vitală şi de aceea

prin programele şi proiectele de responsabilitate socială iniţiate, se implică activ în viaţa

comunităţii, demonstrându-şi astfel statutul de "bun cetăţean". Compania TRANSGAZ se implică

în viața comunității atât prin acțiunile de sponsorizare și ajutoarele financiare umanitare

acordate cât și prin proiectele de responsabilitate socială corporativă inițiate începând cu anul

2010. Domeniile prioritare în care TRANSGAZ s-a implicat, se implică și se va implica din punct

de vedere social sunt: sportul, dezvoltarea durabilă a comunităţii, educaţie, artă şi cultură,

mediu, sănătate, acțiuni umanitare.

SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș prin tot ceea ce face în scop social, se angajează în mod etic

și contribuie prin practica afacerilor transparente și responsabile la dezvoltarea sustenabilă a

economiei, la coeziunea socială, îmbunătățind în același timp atât calitatea vieții salariaților și

familiilor acestora cât și pe cea a comunității în care își desfășoară activitatea, dovedind astfel

că este:

"O COMPANIE RESPONSABILĂ, O COMPANIE A VIITORULUI".

2

Capitolul 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

1.1 Scurt istoric

Transgaz (SNTGN) este o societate românească, una dintre cele mai stabile datorită poziţiei

de unic transportator de gaze de pe piaţă şi datorită eforturilor investiţionale făcute în ultimi ani.

Evoluţia Societăţii Naţionale de transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A. este determinantă

pentru evoluţia industriei gaziere din România.

În România, gazul metan a fost descoperit în anul 1909, în zona Sărmăşel, judeţul Mureş. La

începutul secolului XX s-au efectuat livrări comerciale de gaze în scopuri casnice şi industraile,

rezervele comerciale fiind puse în producţie pe baza primelor descoperiri.

,,Erste Siebenbuergische Erdgas Aktiengesellschaft - Prima Societate Transilvăneană pentru

conductul gazului pe pământ" este prima organizaţie de profil din România şi Europa, fiind

înfiinţată în 1912 la Turda. Aceasta avea ca şi obiect de activitate transportul şi valorificarea

gazelor naturale din zăcământul Sărmăşel.

În anul 1915 s-a înfiinţat societatea Ungarische Erdgas-Gesellschaft AG, cu sediul la

Budapesta. Aceasta era prima societate integrate din Europa şi avea ca şi scop exploatarea,

transportul şi distribuţia gazelor din Transilvania.

În anul 1925 s-a montat la Mediaş prima staţie de reglare măsurare-predare a gazelor naturale

deoarece era necesară reglarea presiunii gazelor la livrarea acestora din conductele de transport

către societăţile de distribuţie sau către consumatorii industriali. În anul 1927 s-a montat la

Sărmăşel prima staţie de comprimare din Europa deoarece presiunea gazelor naturale din

zăcământul Sărmăşel scădea.

Începerea celui de al doilea război mondial a determinat creşterea cererii de energie primară

pentru susţinerea acestuia. Se poate considera că, acesta a fost momentul care a determinat

trecerea de la o utilizare locală a gazelor naturale la una regională (alimentarea cu gaze, din

zăcămintele amplasate în Bazinul Transilvaniei, a Bucureştiului şi a localităţilor situate pe valea

Prahovei).

În anul 1958 se construieşte primul depozit de înmagazinare a gazelor naturale din România,

la Ilimbav, judeţul Sibiu. Depozitul a permis preluarea vârfurilor de consum sezoniere şi orare,

acest moment semnificativ constituind şi o premieră europeană.

3

Un an mai târziu (1959), România devenea prima ţară exportatoare de gaze naturale din

Europa, prin încheierea acordului interguvernamental între România şi Ungaria pentru livrarea

gazelor naturale.

Importul gazelor naturale din Federaţia Rusă a început în anul 1979, după ce în anul 1976 s-

a atins un vârf de consum al gazelor naturale provenite din zăcămintele libere.

În anul 1986, la Moscova, se semnează "Convenţia între Guvernul României şi al URSS

privind tranzitul pe teritoriul României a gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia şi alte

ţări", care prevedea construirea de către partea română a unei conducte de Dn 1200, în lungime

de 190 km. În anul 1996, se semnează o nouă Convenţie interguvernamentală româno-rusă pentru

extinderea capacităţii conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României şi creşterea livrărilor de

gaze naturale din Federaţia Rusă în România.

Anul 2000 a reprezentat un an de răscruce în evoluţia industriei gaziere din România. În

conformitate cu Hotărârea nr. 334 /28 aprilie 2000, a Guvernului României, Societatea Naţională

de Gaze Naturale "ROMGAZ" S.A. Mediaş a fost restructurată şi reorganizată, prin separarea

completă a principalelor activităţi din "lanţul de gaze" în entităţi separate:

două societăţi naţionale: "TRANSGAZ" S.A. Mediaş (pentru transportul gazelor

naturale) şi "DEPOGAZ" S.A. Ploieşti(pentru depozitarea gazelor naturale)

două societăţi comerciale de distribuţie a gazelor naturale: "DISTRIGAZ NORD"

S.A. Tg. Mureş şi "DISTRIGAZ SUD" S.A. Bucureşti

societate comercială de exploatare – producţie: "EXPROGAZ" S.A. Mediaş.

UEG - “Societatea ungară de gaz metan”

↓

“SONAMETAN” – Societatea anonimă de gaz metan

↓

Întreprinderea de exploatare a conductelor magistrale de gaz metan Mediaş

↓

Regia autonomă “Romgaz”

↓

Societatea naţională “Romgaz”

↓

Societatea naţională “TRANSGAZ”

4

În urma reorganizării menţionate anterior, Transgaz a devenit operatorul tehnic al SNT, fiind

răspunzător de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi

protecţia mediului.

Transgaz face parte dintr-o direcţie energetică importantă care depăşeşte graniţele ţării şi are

obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile Legii 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea

siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi ale reglementărilor Uniunii Europene, să realizeze

interconectările cu sistemele similare de transport al gazelor naturale din ţările vecine, în vederea

creării condiţiilor tehnice şi tehnilogice pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze

naturale.

1.2 Forma juridică de organizare şi structura acţionariatului

Transgaz este o societate comercială pe acţiuni ce îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu

legile române, cu Actul Constitutiv actualizat şi cu propriul Regulament de Organizare şi

Funcţionare aprobat de Consiliul de Adimistraţie. Transgaz este o societate listată la Bursa de

Valori Bucureşti, având ca şi simbol TGN.

Modificările interne legislative, armonizate cadrului european, au impus adoptarea unei

structuri de organizare a societăţii atât în ansamblul său, cât şi a entităţilor componente, în scopul

fluidizării fluxurilor informaţionale şi operaţionale pentru îmbunătăţirea actului decizional şi

eficientizarea întregii activităţi.

La elaborarea actualei structuri organizatorice s-a avut în vedere faptul că Transgaz prezintă

o serie de particularităţi:

serviciul public ,,business to business”

dispersia teritorială

procese şi tehnologii cu grad mare de periculozitate

grad mare de normalizare.

Actuala structură organizatorică a fost aprobată de Consiliul de Administraţie în 2007 şi este

una de tip mixt: ierarhică (funcţională cu stat major), combinată cu elemente ale structurii

matriciale.

5

Astfel, se îmbină avantajele unei structuri piramidale (unitatea de acţiune, unitatea de

concepţie, corelarea obiectivelor, armonizarea resurselor, standardizarea procedurilor, sistem

informaţional operativ, control eficient) cu cele ale structurii funcţionale (unitatea de concepţie,

utilizarea optimă a specialoştilor, autonomie funcţională şi operaţională).

De asemenea, structura actuală asigură echilibrul descentralizare – autonomie: coborarea

răspunderii la cel mai jos nivel, conducerea prin obiective/bugete, o strategie pe termen mediu şi

lung bine conturată.

Societatea are în structura sa entităţi funcţionale (departamente, direcţii, servicii, birouri,

compartimente, etc.) şi entităţi de productţe (exploatări teritoriale, sectoare, laboratoare, ateliere,

etc.), constituite în baza normelor de structură aprobate de consiliul de administraţie.

6

Adunarea generală a acţionarilor şi Consiliul de administraţie conduce Transgaz. Consiliul

de administraţie deleagă conducerea societăţii către directorul general. Directorul general

reprezintă societatea în relaţii cu terţii. De asemenea, directorul general este responsabil cu luarea

tuturor măsurilor aferente conducerii în limitele obiectului de activitate al societăţii şi cu

respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege sau de Actul constitutiv, consiliului de

administraţie şi adunării generale a acţionarilor.

Atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile entităţilor funcţionale şi de producţie sunt prezentate

detaliat în Regulamentul de organizare şi funcţionare al societăţii.

Profilul de activitate şi statutul de monopol natural în domeniu, poziţia deţinută pe piaţa

energetică în general şi pe piaţa gazelor naturale în special, profilul financiar au fost doar câteva

din atuu-rile pentru care compania a prezentat atractivitate şi credibilitate în faţa investitorilor,

fapt ce a contribuit la realizarea unei oferte publice iniţiale (IPO) de succes.

Transgaz S.A. Mediaş a fost admisă la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de

Bursa de Valori Bucureşti în urma derulării în perioada 26 noiembrie – 7 decembrie 2007 a ofertei

publice iniţiale primare de vânzare acţiuni. Transgaz a fost propusă pentru listarea pe piaţa

secundară de capital cu un pachet minoritar de acţiuni, conform H.G. nr. 881/03.06.2004 pentru

aprobarea Strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul MEC, pentru

anul 2004 şi H.G. nr. 1329/19.08.2004 privind mandatul instituţiei publice implicate şi aprobarea

strategiei de privatizare prin ofertă publică a unor societăţi.

În acest sens, Transgaz S.A. a elaborat un program propriu de măsuri cu termene privind

"Procesul de listare şi ofertă publică", care a fost avizat în şedinţa Consiliului de administraţie din

data de 01.07.2004 (H.C.A. nr. 8/01.07.2004) şi aprobat în şedinţa Adunării Generale a

Acţionarilor din 01.07.2004 (Hotărârea A.G.A. nr. 5 /01.07.2004).

Oferta publică iniţială a TGN a avut cea mai mare valoare a acţiunilor puse în vânzare,

respectiv 225,96 milioane lei, a avut cea mai mare cerere de acţiuni din istoria României şi a fost

primul IPO din istoria Bursei de Valori Bucureşti căruia i-au fost ataşate drepturi de alocare.

Capitalul social al SNTGN Transgaz SA s-a majorat în urma IPO-ului cu valoarea celor

1.384.956 acţiuni, din care 207.572 au reprezentat acţiuni subscrise de SC Fondul Proprietatea

SA în exercitarea dreptului de preferinţă iar diferenţa de 1.177.384 au fost acţiunile oferite public.

Structura capitalului social şi a acţionariatului la data de 25 aprilie 2013 este următoarea:

7

Ministerul Finanţelor Publice este acţionarul majoritar, deţinând aproximativ 58% din totalul

acţiunilor emise. Acesta este urmat de SC Fondul Proprietatea SA care deţine aproximativ 15%

din acţiuni. Persoanele juridice deţin 20%, iar persoanele fizice 7% din acţiuni.

Numărul acţionarilor înregistraţi la SC Depozitarul Central SA, la începutul anului 2013 a

fost de 7.078, cu 103 acţionari mai puţini decât la sfârşitul anului 2011 când se înregistrau 7.181

acţionari.

Transgaz nu a efectual tranzacţii având ca obiect acţiunile proprii, astfel că la sfârşitul anului

2012 compania nu deţinea acţiuni proprii.

Capitalul social al Transgaz la data de 31 decembrie 2012 a fost de 117.738.440 lei şi este

împărţit în 11.773.844 acţiuni nominative, cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune, tranzacţionate

la Bursa de Valori Bucureşti.

Toţi deţinătorii de instrumente financiare emise de Transgaz beneficiază de un tratament

egal, iar societatea depune eforturi pentru a asigura o comunicare efectivă, activă şi permanentă

în vederea exercitării drepturilor într-o manieră echitabilă.

ACŢIONARI NUMĂR ACŢIUNI PROCENT (%)

Ministerul Finanţelor Publice 6,888,840 58.5097

SC Fondul Proprietatea S.A 1,764,620 14.9876

Persoane Juridice 2,302,901 19.5595

Persoane Fizice 817,483 6.9432

TOTAL 11,773,844 100

Ministerul Finanţelor Publice

58%SC Fondul Proprietatea S.A

15%

Persoane Fizice7%

Persoane Juridice20%

Structura acţionariatului

Ministerul Finanţelor Publice SC Fondul Proprietatea S.A

Persoane Fizice Persoane Juridice

8

Toţi deţinătorii de acţiuni Transgaz sunt trataţi în mod echitabil. Toate acţiunile emise

conferă deţinătorilor drepturi egale. Orice modificare a drepturilor conferite de acestea va fi

supusă aprobării deţinătorilor direct afectaţi.

Transgaz depune eforturi pentru facilitarea participării acţionarilor la lucrările Adunărilor

Generale ale Acţionarilor, dialogului între acţionari şi membrii Consiliului de Administraţie şi ai

conducerii, precum şi a exercitării depline a drepturilor acestora. Este încurajată participarea

acţionarilor la Adunarea Generală a Acţionarilor, iar pentru acţionarii care nu pot participa la

şedinţe se pune la dispoziţie posibilitatea votului prin absenţă, pe bază de procură specială sau

prin corespondenţă.

1.3 Conducerea Executivă

Conducerea societăţii Transgaz este asigurată de directorul general, care are în subordine doi

directori generali adjuncţi şi directorii executivi.

Directorul general este ales dintre membrii consiliului sau din afara acestuia, este numit de

Consiliul de Administraţie şi este confirmat de Adunarea Generală a Acţionarilor. Persoana care,

potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, este incompatibilă cu calitatea de

administrator nu poate fi director general al TGN. Consiliul de Administraţie a delegat conducerea

societăţii către Directorul general, iar acesta reprezintă societatea în relaţie cu terţii.

Atribuţiile directorului general sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare

al Societăţii şi cuprinde următoarele:

aplicarea stategiei şi politicilor de dezvoltare ale societăţii, stabilite de Consiliul de

Administraţie,

angajarea, promovarea şi conducerea personalului salariat,

participarea la negocierea contractului colectiv de muncă,

negocierea contractelor individuale de muncă,

încheierea actelor juridice, în numele şi pe seama Transgaz, în limitele stabilite prin

hotărârile Consiliului de Administraţiei,

stabilirea îndatoririlor şi responsabilităţilor personalului din subordine,

aprobarea operaţiunilor de încasări şi plăţi,

aprobarea operaţiunilor de vânzare şi cumpărare de bunuri,

9

împuternicirea directorilor executivi, directorilor din cadrul explatărilor teritoriale şi

oricărei alte persoane să exercite orice atribuţie din sfera sa competentă.

Directorii executivi şi directorii din cadrul exploatărilor teritoriale sunt numiţi, suspendaţi

sau revocaţi de directorul general. Aceştia sunt funcţionari ai TGN şi sunt răspunzători faţă de

directorul general şi faţă de Consiliul de Administraţie pentru îndeplinirea îndatoririlor lor

Atribuţiile directorilor executivi şi ale directorilor din cadrul exploatărilor teritoriale sunt

stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Transgaz.

Nr.

Crt. Nume şi Prenume Funcţia Departament/Direcţia

1 Rusu Ioan Director General

2 Lata Ilie Director General Adjunct

3 Mareş Gabriela Director General Adjunct

4 Ştefănescu Ioan Director Departament Economic

5 Florea Vasile Director Departament Operare

6 Tătaru Ion Director Departament Dezvoltare

7 Cosma Florin Director Departament Exploatare şi Mentenanţă

8 Idu Olga Director Direcţia Juridică

9 Mateş Angela Director Direcţia Resurse Umane

10 Bucur Adrian Director Dir. Calitate-Mediu, Prevenire, Protecţie

11 Ghidiu Elisabeta Director Dir. Strategie şi Managemet Corporativ

12 Lupean Marius Vasile Director Direcţia Contabilitate

13 Marin Dumitru Director Direcţia Buget, Finanţe

14 Stoia Gheorghe Director Dir. Tehnologia Informaţiei şi Comunicării

15 Cosma Adrian Director Direcţia Pregătire, Execuţie Lucrări

16 Rău Ioan Director Direcţia de Echilibrare Comercială

17 Sai Alexandru Director Direcţia Măsurare, Calitate Gaze Naturale

18 Pătârniche Mihai Director Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale

19 Stroia Gheorghe Marius Director Direcţia Operator Piaţă Gaze Bucreşti

20 Bunea Florin Director General Adjunct Direcţia Operator Piaţă Gaze

21 Muntean Aurel Director General Adjunct Direcţia Măsurare, Calitate Gaze Naturale

22 Lascu Sergiu Director General Adjunct Dir. Tehnologia Informaţiei şi Comunicării

23 Medeşan Vasile Director Direcţia Siguranţă şi Prevenire

24 Bouriu Tudor Gabriel Director Direcţia Achiziţii Publice şi Contractări

25 Tomos Ioan Tudor Director Sucursala Intervenţii, Reparaţii şi Operaţiuni Speciale

26 Novac Mircea Inginer şef proiectare Departament Proie1ctare şi Cercetare

10

1.4 Obiectul de activitate şi principalele servicii ale SNTGN Transgaz SA Mediaş

Transgaz are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul

internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului

de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ

corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv.

Transgaz asigură servicii de înaltă calitate, răspunde de funcţionarea în condiţii de calitate,

siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător și are ca scop îndeplinirea

strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor

naturale, cercetarea‐proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu

respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat

prin statut.

Transgaz este un monopol natural şi legal în România în transportul gazelor naturale, este

singura companie licenţiată pentru transportul gazelor naturale şi realizează legătura între

producătorii interni şi externi de gaze naturale şi furnizorii, distribuitorii, rezervele şi

consumatorii finali interni.

Obiectul principal de activitate al Transgaz este ,,transportul prin conducte” (cod CAEN

4950), activitate definită de lege ca fiind activitatea organizată pentru vehicularea gazelor naturale

prin Sistemul Naţional de Transport gaze naturale (SNT) sau prin alte sisteme de transport.

Transgaz desfăşoară şi alte activităţi conexe/secundare care susţin obiectul principal de activitate

în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu statutul propriu, dar nu poate achiziţiona gaze din

producţia internă sau din import.

Transgaz operează Sistemul Naţional de Transport al gazelor naturale, pe care l-a primit în

concesiune de la stat contra unei redevenţe de 10% din veniturile realizate din activităţile de

transport şi tranzit al gazelor. Contractul de concesiune a reţelei de transport are o durată de 30

de ani şi este valabil pană la 2032.

Serviciul de transport gaze naturale

Serviciul de transport gaze naturale asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin TGN prin

programul propriu, respectiv de a oferi utilizatorilor reţelei servicii de acces la SNT pe baza unor

condiţii şi clauze contractuale echivalente, nediscriminatorii şi transparente.

11

Activitatea de transport al gazelor naturale constituie un serviciu public de interes naţional

fiind inclusă în segmentul reglementat al pieţei interne de gaze naturale. Acest serviciu este prestat

în regim de monopol natural pe baza tarifului stabilit de Agenţia Naţională de Resurse Minerale

(ANRE). Contractele pentru prestarea serviciilor de transport se încheie, de regulă, pe un an

gazier, pe baza contractului cadru anexă la Codul reţelei pentru Sistemul Naţional de transport

gaze naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 54/13 decembrie 2007 cu modificările

şi completările ulterioare.

Prestarea serviciului de transport presupune ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăţurate

pentru rezervarea capacităţii de transport şi transportul prin SNT al cantităţilor determinate de

gaze naturale. Transportul se realizează de la punctele de predare/preluare comercială de la

intrarea în SNT până la punctele de predare/colectare comercială de la ieşirea din SNT, gazele

naturale necesare acoperirii pierderilor SNT fiind în responsabilitatea Transgaz.

Prin serviciile de transport contractate, în anul 2012 s-a realizat transportul a 130.466.644,582

MWh, capacitatea rezervată în acest scop fiind 39.059,340 MWh/h.

Principalii beneficiari ai serviciilor de transport gaze naturale pestate de TGN prin SNT sunt:

societăţile de furnizare şi distribuire licenţiate- 5% din serviciile de transport în anul 2012

societăţile de furnizare gaze naturale licenţiate- 62% din serviciile de transport în anul

2012

consumatorii eligibili- 33% din serviciile de transport în anul 2012.

Priincipalii beneficiari ai serviciului de transport gaze naturale în anul 2012 sunt prezentaţi în

graficul următor:

Sursa: Raport anual al administratorilor SNTGN „TRANSGAZ” SA 2012

12

Pentru acoperirea pierderilor din SNT şi pentru consumul tehnologic propriu, Transgaz a

achiziţionat în anul 2012 o cantitate de 2.541.664,917 MWh gaze naturale (239.198.619 mc).

Serviciul de tranzit internaţional gaze naturale

Activitatea de tranzit internaţional de gaze naturale are ca obiect de activitate monitorizarea,

întreţinerea şi exploatarea conductelor magistrale şi a instalaţiilor tehnologice aferente acestora,

destinate transportului gazelor naturale provenite din Federaţia Rusă, şi care tranzitează România

prin zona Dobrogei spre culoarul balcanic. Acest serviciu asigură tranzitarea gazelor naturale din

Federaţia Rusă spre Bulgaria, Turcia, Grecia şi alte ţări, prin intermediul a 3 conducte magistrale.

Activitatea de tranzit internaţional a început în anul 1974, prin punerea în funcţiune între

localităţile Isaccea – Jud. Tulcea şi Negru Vodă - Jud. Constanţa, a primei conducte cu o lungime

de cca. 190 Km şi un diametru de 1000 mm, în vederea tranzitării pe teritoriul României a gazelor

naturale provenite din fosta Uniune Sovietică spre Bulgaria. Această activitate se dezvoltă în anii

1986 şi 1996, când se realizează pe acelaşi traseu incă două conducte, cu un diametru de 1200

mm, care extinde transportul gazelor naturale spre Turcia, Grecia şi Macedonia.

La Isaccea funcţionează staţia de măsurare a gazelor naturale care intră în ţară dinspre

Ucraina, contorizând cantităţile de gaze importate în România, iar la Negru Vodă se află staţia de

măsurare care contorizează cantităţile de gaze naturale care tranzitează spre ţările terţe.

Activitatea se desfăşoară prin intermediul contractelor încheiate între Transgaz şi Bulgargaz

(Bulgaria), respectiv Gazprom (Federaţia Rusă).

Cadrul legal pentru încheierea contractelor l-au constituit următoarele acorduri

interguvernamentale:

Conveţia privind construirea unei conducte pe teritoriul R.S.R. pentru tranzitarea de gaze

din U.R.S.S. în R.P. Bulgaria, semnată la data de 29 noiembrie 1970

Convenţia între guvernele R.S.R şi U.R.S.S. privind tranzitul pe teritoriul R.S.R. a gazelor

naturale din U.R.S.S. către Turcia, Grecia şi alte tări, semnată la data de 29 decembrie

1986

Convenţia între guvernele României şi Federaţiei Ruse privind extinderea capacităţii

conductelor de tranzit gaze naturale pe teritoriul României, pentru creşterea livrărilor de

gaze naturale din Federaţia Rusă în terţe ţări şi în România, semnată în 25 octombrie 1996

13

Acordul de cooperare în sectorul energetic încheiat în 29 octombrie 2002 între Ministerul

Energiei şi Resurselor Energetice din Bulgaria şi Ministerul Industriei şi Resurselor din

România.

Capacitatea de transport şi tranzit a gazelor naturale este asigurată prin reţeaua de conducte şi

racorduri de alimentare cu diametre cuprinse între 50 mm şi 1200 mm, la presiuni cuprinse între

6 bar şi 40 bar, cu excepţia tranzitului internaţional (54 bar).

Exploatarea SNT se face prin intermediula nouă exploatări teritoriale de transport, compuse

din 50 de Sectoare. Din punct de vedere tehnologic SNT este alcătuit din 9 subsisteme regionale

de transport gaze naturale.

Componentele principale ale SNT la data de 31 decembrie 2012 sunt prezentate în următorul

tabel:

Nr.

Crt Denumire obiectiv/componentă SNT

U.

M. Valoare

1 Conducte magistrale de transport şi racorduri de alimentare cu gaze,

din care conducte de tranzit km

13.081

553

2 Staţii de reglare măsurare în exploatare buc 1.117 (1.238 direcţii

măsurare)

3 Staţii de comandă vane buc 23

4 Staţii de măsurare da gazelor de import buc 3

5 Staţii de măsurare amplasate pe conductele de tranzit gaze buc 6

6 Staţii de comprimare gaze buc 5

7 Staţii de protecţie catodică buc 1.014

8 Staţii de odorizare gaze buc 818

Transgaz S.A. urmăreşte să devină un operator de transport gaze pe piaţa internaţională de

gaze naturale, cu un sistem naţional de transport dezvoltat şi reabilitat, având un sistem de

management performant, aliniat la standardele internaţionale.

În vederea atingerii acestui obiectiv TGN care ca şi scopuri modernizarea sistemelor de

odorizare a gazelor naturale, reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului

înconjurător, reducerea consumurilor tehnologice, derularea de cercetări ştiinţificăeîn domeniul

transporturilor de gaze naturale, creşterea eficienţei energetice prin recuperarea potenţialului de

detenţă a gazelor naturale şi a energiei conţinute în gazele arse, creşterea eficienţei economice în

14

condiţiile operării unui sistem de transport echilibrat şi competitiv, diversificarea şi consolidarea

relaţiilor de colaborare cu ţările de tranzit al gazelor naturale.

1.5 Descrierea forţei de muncă

Exploatarea Transgaz este efectuată de către personalul muncitor, organizat în formaţii de

lucru, respectiv sectoare şi regionale, constituite conform Normelor de structură şi a

organigramelor aprobate de Consiliul de Administraţie.

Dimensionarea forţei de muncă în cadrul societăţii se face având în vedere particularităţile şi

specificul activităţilor prin care trebuie asigurată siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi

continuitatea livrărilor de gaze indiferent de cantităţile de gaze vehiculate în întreaga perioadă a

anului.

La data de 31.12.2012 Transgaz înregistra un număr de 4.987 angajaţi cu contracte individuale

de muncă, din care 4.960 pe perioadă nedeterminată şi 18 angajaţi pe perioadă determinată.

Următorul tabel cuprinde informaţii cu privire la evoluţia personalului în perioada 2010-2012

în cadrul societăţii TGN:

Nr. Crt. Specificaţie 2010 2011 2012

1 Nr. de salariaţi la începutul perioadei 4.990 4.970 4.962

2 Nr. de persoane nou angajate 108 114 117

3 Nr. de persoane care au încetat raporturile de muncă cu TGN 128 122 101

4 Nr. de salariaţi la sfârşitul perioadei 4.970 4.962 4.978

Pentru ridicarea calificării profesionale a salariaţilor, societatea are întocmite programe de

instruire şi perfecţionare a acestora, care se realizează prin Centrul de instruire şi formare

profesională propriu, precum şi în colaborare cu furnizori de formare profesională autorizaţi. În

anul 2012 au fost organizate cursuri de formare profesională şi perfecţionare cu formatori interni

pentru 862 salariaţi, în meserii specifice domeniului de activitate al societăţii, iar 746 de salariaţi

au participat la cursuri organizate cu formatori externi. Se poate observa astfel interesul societăţii

de a angaja personal specializat, cu o înaltă calificare, precum şi perfecţionarea continuă a

personalului existent.

Informaţiile cu privire la evoluţia personalului pe categorii de studii sunt structurate în

următorul tabel.

15

Nr. Crt. Categorie 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012

1 Absolvenţi studii superioare 968 1.001 1.069

2 Absolvenţi studii liceale 1.596 1.605 1.597

3 Absolvenţi studii profesionale 929 922 917

4 Absolvenţi studii generale+ curs de calificare 1.477 1.434 1.400

TOTAL 4.970 4.962 4.978

Gradul de sindicalizare al forţei de muncă la data de 31 decembrie 2012 a fost de 98,79%,

4918 salariaţi fiind membri de sindict.

Angajaţii TGN sunt înscrişi la 4 organizaţii sindicale, respectiv:

Sindicatul „Transport Gaz” Mediaş- este sindicatul reprezentativ la nivel de unitate

Sindicatul Liber SNTGN TRANSGAZ S.A. Mediaş

Sindicatul Cercetare Tehnologice „CERTEH” Mediaş

Sindicatul Profesional „Metan” Mediaş

Raporturile dintre angajator şi angajaţi sunt reglementate prin Contractul colectiv de muncă

la nivelul societăţii, precum şi prin contractele individuale de munca ale salariaţilor.

În ceea ce priveşte protecţia socială a angajaţilor, Transgaz desfăşoară o serie de acţiuni

specifice, rspectiv: îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, înlăturarea cauzelor care pot genera

incidente tehnice periculoase, dar şi practicarea unui sistem stimulator de salarizare.

16

Capitolul 2. DIAGNOSTICUL INTERN AL FIRMEI

În cadrul acestui capitol se va realiza o analiză a firmei pe baza bilanţului, a contului de profit

şi pierdere, o analiză SWOT, precum şi diagnosticul pe funcţiuni al societăţii pe baza

organigramei.

În anul 2012 numărul mediu de angajaţi a fost de 4970 persoane, iar în anul 2011 a fost de

4966 persoane.

Contul de profit şi pierdere al societăţii Transgaz la data de 31.12.2012, respectiv 31.12.2011

este prezentat în următorul tabel:

INDICATORI 31.12.2012 31.12.2011

VENITURI DIN EXPLOATARE, din care: 1,365,369,351 1,398,502,421

Cifra de afacei 1,327,987,233 1,336,978,729

Alte venituri 37,382,118 61,523,692

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE, din care: 1,000,448,294 956,466,214

Amortizare 164,539,650 159,558,719

Cheltuieli cu salariile 284,606,235 271,658,077

Cheltuieli cu consumabile 145,183,283 157,920,634

Cheltuieli cu redevenţe 132,798,723 133,697,976

Întreţinere şi transport 111,307,785 121,495,608

Alte beneficii acordate angajaţilor 51,479,308 50,812,955

Impozit şi alte sume datorate statului 15,531,417 14,285,348

Cheltuieli cu provizionul pt. beneficiile

salariaţilor 30,767,646 1,266,178

Cheltuieli cu provizionul pt. riscuri şi cheltuieli 4,763,104 -1,932,526

Alte cheltuieli de exploatare 59,471,143 47,703,245

PROFIT DIN EXPLOATARE 364,921,057 442,036,207

Venituri financiare 54,789,614 59,118,748

Cheltuieli financiare 26,795,040 39,423,935

PROFIT FINANCIAR 27,994,574 19,694,813

Venituri extrardinare 0 0

Cheltuieli extraordinare 0 0

PROFITUL EXTRAORDINAR 0 0

VENITURI TOTALE 1,420,158,965 1,457,621,169

CHELTUIELI TOTALE 1,027,243,334 995,890,149

REZULTATUL BRUT 392,915,631 461,731,020

Dividende 250,665138.76 350,389,597.44

Număr mediu de salariaţi (Ns) 4,970 4,966

Număr de acţiuni emise (Na) 11,773,844 11,773,844

17

Bilanţul prescurtat al societăţii Transgaz la data de 31.12.2012, respectiv 31.12.2011 este

prezentat în următorul tabel:

31.12.2012 31.12.2011 I 2012/2011

(%)

ACTIV

1. Active imobilizate 3,343,576,609 3,284,460,582 101.80

a. Imobilizări necorporale 2,495,791,792 2,458,210,769 101.53

b. Imobilizări corporale 742,427,911 760,865,861 97.58

c. Imobilizări financiare 105,356,906 65,383,952 161.14

2. Active curente 562,247,238 688,174,727 81.70

a. Stocuri 35,827,551 43,225,864 82.88

b. Creanţe 347,781,745 370,802,336 93.79

c. Disponibilităţi 178,637,942 274,146,527 65.16

TOTAL ACTIV 3,905,823,847 3,972,635,309 98.32

PASIV

1.Capitaluri proprii 2,987,576,449 3,008,660,803 99.30

a. Capital social 117,738,440 117,738,440 100.00

b. Ajustări ale cap. social 441,418,396 441,418,396 100.00

c. Prima de emisie 247,478,865 247,478,865 100.00

d. Alte rezerve 1,265,796,861 1,265,796,861 100.00

e. Rezultat reportat 915,143,887 936,228,241 97.75

2. Datorii pe termen lung (DTL) 562,947,424 591,413,856 95.19

3. Datorii pe termen scurt (DTS) 355,299,974 372,560,650 95.37

TOTAL PASIV 3,905,823,847 3,972,635,309 98.32

CPP=CPR+DTL 3,550,523,873 3,600,074,659 98.62

TD 918,247,398 963,974,506 95.26

2.1 Diagnosticul economico-financiar al principalilor indicatori

Principalii indicatri analizaţi în acest subcapitol sunt: cifra de afaceri, productivitatea muncii

şi rezultatul brut al exerciţiului financiar.

Rezultatele obţinute în urma analizării indicatorilor enumeraţi anterior sunt prezentate în

următorul tabel:

INDICATORI 2012 2011 ∆ 2012-2011 I 2012/2011 (%)

Cifra de afaceri (CA) 1,327,987,233 1,336,978,729 -8,991,496 99.327

Productivitatea muncii (Wm) 267,201 269,226 -2,026 99.248

Profitul brut (Pb) 392,915,631 461,731,020 -68,815,389 85.096

18

2.1.1 CIFRA DE AFACERI- Indicatorul măsoară rezultatele la nivel microeconomic şi

reprezintă volumul încasărilor din activitatea proprie într-o perioadă de timp, încasări efectuate la

preţul pieţei. Cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi, oferă

informaţii despre dinamica activităţii, şansele de extindere a afacerii sau importanţa societăţii în

cadrul sectorului. Acest indicator al contului de profit şi pierdere este compus din veniturile totale

obţinute din vânzarea produselor şi serviciilor din activitatea curentă a companiei.

Formula de calcul a cifrei de afaceri este următoarea:

𝑪𝑨 = 𝑽𝒑𝒓𝒐𝒅 + 𝑽𝒎ă𝒓𝒇

Cifra de afaceri în anul 2012 a fost de 1,327,987,233 lei, respectiv de 1,336,978,729 lei în

anul 2011. Astfel, se poate observa că volumul încasărilor din activitatea curentă a societăţii a

scăzut în anul 2012 faţă de 2011 cu 8,991,496 lei, ceea ce înseamnă o diminuare cu 0.673%.

2.1.2 PRODUCTIVITATEA MUNCII- Acest indicator indică eficienţa cu care este

consumată munca. Productivitatea muncii este unul dintre cei mai utilizaţi indicatri ai eficienţei

activităţii economice a întreprinderilor şi reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în

procesul de producţie.

Nivelul productivităţii muncii se determină ca raport între cifra de afaceri şi numărul mediu

al salariaţilor din perioada analizată:

𝑾𝑳 =𝑪𝑨

𝑵𝒔

În perioada analizată 2011-2012 productivitatea muncii a scăzut cu 2.026 lei/salariat, ceea ce

înseamnă o diminuare a productivităţii muncii cu 0.752%. Această diminuare se datorează

evoluţiai cifrei de afaceri, care a înregistrat scăderi, precum şi evoluţiei numărului mediu de

salariaţi, care a crescut de la 4.966 persoane la 4.970 persoane. În anul 2012 productivitatea

muncii a fost de 267.201 lei/salariat, iar în anul 2011 aceasta a înregistrat valoarea de 269.226

lei/ salariat.

2.1.3 PROFITUL BRUT- Acest indicator este o măsură a rentabilităţii societăţii care exclude

dobânda şi cheltuielile cu impozitul pe venit. Aşadar, profitul brut exprimă acel profit care nu a

fost influenţat de veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, alte sume nedeductibile

prevăzute prin lege, în vederea determinării profitului fiscal impozabil şi a impozitului pe profit.

19

Profitul brut se determină ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale înregistrate

în anul financiar.

𝑷𝒃 = 𝑽𝑻 − 𝑪𝑻

Societatea Trnsgaz a obţinut profit în ambele perioade analizate. În anul 2011 TGN a

înregistrat un profit brut de 461,731,020 lei, în timp ce în anul 2012 câstigul obţinut a fost de

392,915,631 lei. Se poate observa astfel o descreştere a profitului brut cu 68,815,389 lei, ceea ce

înseamnă că în anul 2012 profitul a fost cu 14.904% mai mic decât în anul 2011.

2.2 Analiza pe baza bilanţului

Principalii indicatori de analiză fundamentală utilizaţi pentru evaluarea poziţiei şi

performanţelor financiare ale unei societăţi ale cărei valori mobiliare se tranzacţionează pe o piaţă

reglementată de capital sunt:

2.2.1 RATA SOLVABILITĂŢII- indică capacitatea unei intreprinderi de a face faţă tuturor

scadeţelor sale, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung. Acest indicator exprimă

capacitatea de autofinanţare a societăţii, precum şi măsura în care poate face faţă obligaţiilor sale

de plată. O valoare ridicată a acestui indicator semnifică o sporire a capacităţii de autofinanţare a

societăţii.

INDICATOR

31.12.2012

%

31.12.2011

%

Rata solvabilităţii patrimoniale 76.49 75.73

Rata autonomiei financiare 84.14 82.99

Gradul de îndatorare generală 30.74 32.04

Rata solvabilităţii generale 23.51 24.27

lei

CPP 3,550,523,873 3,600,074,659

TD 918,247,398 963,974,506

Rata solvabilităţii patrimoniale

Acest indicator are un interval de siguranţă „mai mare de 30%”, şi este calculat după formula:

𝑪𝑷𝑹

𝑻𝑷∗ 𝟏𝟎𝟎

20

Rata autonomiei financiare globale reflectă ponderea surselor proprii în totalul surselor de

finanţare şi este de dorit ca nivelul ratei să fie cât mai mare. Atât în anul 2011, cât şi în anul 2012 rata

solvabilităţii patrimoniale depăşeşte limita de 30%. Astfel, în anul 2012, 76,49% din resursele de

finanţare sunt asigurate din capitalurile proprii, adică din aportul acţionarilor, iar în anul 2011-

75,73%.

Rata autonomiei financiare

Acest indicator indică independenţa financiară a societăţii. Creşterea ponderii capitalului

propriu al societăţii în capitalul său permanent, are efecte benefice asupra autonomiei financiare

totale. Rata autonomiei financiare are un interval de siguranţă „mai mare de 50%” şi se calculează

după formula:

𝑪𝑷𝑹

𝑪𝑷𝑷∗ 𝟏𝟎𝟎

unde: CPP=CPR+DTL

CPP=capital permanent

Rata autonomiei financiare reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu şi lung pot fi

acoperite din capitalurile proprii. În amble perioade acest indicator a depăşit limita de 50%, astfel

că în anul 2012 a înregistrat valoarea de 84.14%, în timp ce în anul 2011 a fost de 82.99%.

În anul 2012 rata autonomiei financiare a crescut cu 1.15% ca urmare a diminuării

capitalurilor permanente într-o măsură mai mare decât diminuarea capitalurilor proprii.

Gradul de îndatorare generală

Evidenţiază proporţia finanţării datoriilor totale ale societăţii pe seama capitalurilor proprii.

O diminuare a nivelului acestui indicator reflectă întărirea capacităţii de autofinanţare pe termen

scurt, mediu şi lung. Un nivel superior lui 50% poate atrage un semnal de alarmă pentru creditorii

societăţii. Acest indicator se calculeaza pe baza relaţiei:

𝑻𝑫

𝑪𝑷𝑹∗ 𝟏𝟎𝟎

unde: TD=DTS+DTL

Valorile acestui indicator se situează sub intervalul de siguranţă de 50% şi înregistrează o

evoluţie descrescătoare ceea ce reflectă îmbunătăţirea capaciţăţii societăţii de a se autofinanţa.

Gradul de îndatorare generală a scăzut de la 32.04% în anul 2011, la 30.74% în anul 2012.

21

Rata solvabilităţii generale

Exprimă măsura în care activele societăţii contribuie la finanţarea dtoriilor sale totale. Rata

solvabilităţii generale are un interval de siguranţă „mai mic de 30%” şi se calculează după relaţia:

𝑻𝑫

𝑻𝑨∗ 𝟏𝟎𝟎

În ambele perioade analizate valoarea indicatorului se află sub pragul de siguranţă de 30% şi

înregistrează o descreştere în anul 2012 faţă de anul 2011

2.2.2 RATELE DE LICHIDITATE- analiza lichidităţii urmăreşte măsura în care

intreprinderile dispun de capacitatea de a-şi onora obligaţiile cu termen de exigibilitate mai mic

de un an, datorii curente care trebuie să fie acoperite din active cu un termen de transformare în

lichidităţi similar. În urma evoluţiilor din ultima perioadă, care au generat aşa numita criză

financiară şi economică, pe care cei mai mulţi o numesc şi criză de lichiditate, s-a pus pentru

prima dată în istoria economică urmărirea lichidităţii entităţilor economice. Riscul de lichiditate

este unul dintre cele mai importante riscuri financiare, deoarece poate apărea atunci când nevoia

de bani lichizi este mai mare şi nu exista alte surse.

INDICATORI 31.12.2012

%

31.12.2011

%

Rata lichidităţii curente 158.25 184.71

Rata lichidităţii imediate 148.16 173.11

Rata lichidităţii efective 50.28 73.58

Rata lichidităţii curente (generale)

Este o expresie a echilibrului financiar pe termen scurt şi reflectă capacitattea activelor curente

de a se transforma în disponibilităţi băneşti care să acopere datoriile scadente pe termen scurt.

Dacă acest indicator înregistrează valori subunitare, indică dezechilibre la nivelul trezoreriei

societăţii. Rata lichidităţii curente are un interval de siguranţă între 150%-250% şi se calculează

după formula:

𝑨𝑪

𝑫𝑻𝑺∗ 𝟏𝟎𝟎

Datoriile curente sunt acoperite de 1,5825 ori pe seama activelor curente în anul 2012,

respectiv de 1,8471 ori în anul 2011. Aşadar, activele curente depăşesc datoriile pe termen scurt

cu 58,25% în anul 2012, respectiv cu 84,71% în anul 2011. Valorile înregistrate de lichiditatea

22

curentă în cele două perioade se încadrează în pragul de siguranţă, indicatorul indicând o

capacitate bună a societăţii de a face faţă datoriilor contractate.

Rata lichidităţii imediate (intermediare)

Reflectă capacitatea activelor curente ale societăţii, concretizate în creanţe şi trezorerie de a

onora datoriile exigibile pe termen scurt. Activele curente se diminuează cu valoarea stocurilor

deoarece acestea sunt cel mai puţin susceptibile de a deveni numerar. Intervalul de siguranţă este

cuprins între 50%-100%, iar relaţia de calcul este următoarea:

𝑨𝑪 − 𝑺𝒕𝒐𝒄𝒖𝒓𝒊

𝑫𝑻𝑺∗ 𝟏𝟎𝟎

În anul 2011 valoarea inidcatorului se situează în intervalul de siguranţă, rata lichidităţii

imediate fiind de 173,11%. Evoluţia indicatorului este însă una descendentă, în anul 2012

valoarea acestuia fiind de 148,16%. Valoarea este supraunitară, ceea ce indică faptul că societea

nu se află în incapacitate de plată, iar veniturile generate din vânzări pot acoperi datoriile.

Rata lichidităţii efective

Reflectă capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt pe baza

disponibilităţilor băneşti şi a investiţiilor financire pe termen scurt. Intervalul de siguranţă este de

50%-100%, iar formula de calcul pe baza căruia se obţine indicatorul este următoarea:

𝑻𝒓𝒆𝒛𝒐𝒓𝒆𝒓𝒊𝒆

𝑫𝑻𝑺∗ 𝟏𝟎𝟎

Acest indicator arată că activele de trezorerie reprezintă doar 73,58% din totalul datoriilor

curente în anul 2011, respectiv 50,28% în anul 2012. Trebuie avut în vedere ca lichiditatea la

vedere să fie mai atent controlată, pentru a nu crea dificultăţi întreprinderii în relaţiile cu creditorii.

2.2.3 RATELE DE PIAŢĂ- aceste rate se calculează pe baza preţului bursier şi a

indicatorilor bursieri la nivel de acţiune, permiţând efectuarea de comparaţii în dinamica, precum

şi între firme similare la nivelul aceluiaşi sector de activitate.

INDICATORI 31.12.2012 31.12.2011

Valoarea contabilă a acţiunii 253.75 255.54

Rata preţ/valoare cotabilă P/B 0.86 0.87

Câştigul pe acţiune (EPS) 27.97 32.89

Randamentul acţiunii 114,984,008.61 156,879,157.13

Rata de distribuire a dividendelor 76.12 % 90.49%

23

Valoarea contabilă a acţiunii

Reflectă valoarea activului net pe acţiune, respectiv suma pe care ar încasa-o un acţionar de

pe urma valorificării activelor societăţii şi onorarea datoriilor către creditori. Cu cât valoarea

acestui indicator este mai mare, cu atât semnifică o stare mai bună. Valoarea contabilă a unei

acţiuni se determină după formula:

𝑪𝑷𝑹

𝑵𝒂

În anul 2011 valoarea contabilă a nei acţiuni a fost de 255,54 lei/acţiune, iar în anul 2012 a

fost de 253 lei/acţiune.

Rata preţ-valoare contabilă P/B (price to book value)

Indicatorul compară valoarea de piaţă a unei acţiuni cu valoarea sa contabilă. În cazul unui

raport subunitar, se consideră că acţiunea este subevaluată, generând un semnal de cumpărare

pentru investitori. În situaţia în care cursul este superior valorii contabile, acţiunea este

supraevaluată iar investitorul primeşte un semnal de vânzare. Acest indicator se determină cu

ajutorul formulei:

𝑷𝒑

𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒂𝒃𝒊𝒍ă

unde: Pp=preţul pieţei lei

Preţul pieţei de tranzacţionare 218 223.35

Este folosit pentru comparaţii între firme, iar cu cât este mai mic cu atât acţiunile sunt mai

ieftine. Dacă o acţiune insistă să se tranzacţioneze la un P/B mic pentru o perioada lungă de timp

atunci e posibil să nu avem de-a face cu o oportunitate ci cu o problemă.

Atât în anul 2011, cât şi în anul 2012 valoarea contabilă a acţiunii este superioară cursului

pieţei, astfel că acţiunea este subevaluată. Raportul este subunitar (0,86 în anul 2012, respectiv

0,87 în anul 2011), oferind investitorilor un semnal de cumpărare.

Câştigul pe acţiune (EPS)

Exprimă randamentul intern al unei acţiuni, prin prisma profitului pe care acţiunea îl aduce

într-un exerciţiu financiar permiţând investitorului să compare rezultatele obţinute de firmă pentru

a decide dacă păstrează, lichidează sau majorează pachetul de acţiuni deţinut. Se urmăeşte

maximizarea acestui indicator. Acest indicator oferă informaţii utile în special pentru acţionarii

majoritari care sunt interesaţi de rentabilitatea firmei pe termen lung. Cu cât revine mai mult profit

24

net unei acţiuni, cu atât bogăţia acţionarilor creşte. Indicatorul arată masa profitului net aferentă

unei acţiuni şi se determină folosind formula:

𝑷𝒓𝒏

𝑵𝒂

unde: Prn-profitul net lei

Profitul net 329,305,243 387,203,013

Câştigul pe acţiune a scăzut în anul 2012 faţă de annul 2011 cu 4,92 lei/acţiune. În anul 2011

câştigul pe acţiune a fost de 32,89 lei/acţiune, în timp ce în anul 2012 acesta s-a diminuat la

valoarea de 27,97 lei/acţiune.

Randamentul acţiunii

Indicatorul reprezintă o măsură a câştigului obţinut de acţionari, în urma investiţiei făcute în

acţiunile companiei, prin raportarea venitului adus de acţiuni la costul acesteia. Acest indicator

nu indică în mod necesar performanţele unei companii, în special celor în creştere care au o

politică de capitalizare a profitului obţinut. Se urmăreşte maximizarea acestui indicator, iar relaţia

de clcul pe baza căreia se determină este următoarea:

𝑫𝒊𝒗𝒊𝒅𝒆𝒏𝒅𝒆

𝑷𝒑

În perioada analizată randamentul acţiunii a avut o evoluţie descendentă ca urmare a

diminuării dividendelor distribuite.

Rata de distribuire a dividendelor

Acest indicator reprezintă partea din profitul exerciţiului financiar care a fost distribuită

acţionarilor. Mărimea ratei de distribuire a dividendelor depinde de politica privind distribuirea

profitului şi anume:

- dacă rata de distribuire a dividendului tinde spre zero, rezultă preocuparea emitentului

pentru asigurarea autofinanţării prin reinvestirea profitului în scopul măririi capacităţii de

producţie fără a face apel la împrumuturi bancare;

- dacă rata de distribuire a dividendului tinde către 100%, societatea emitentă este preocupată

să menţină interesul acţionarilor;

- dacă rata de distribuire a dividendului este mai mare decât 100%, societatea emitentă

apelează la rezervele acumulate anterior, în vederea distribuirii lor ca dividende.

25

Formula de calcul a inidcatorului este următoarea:

𝑫𝒊𝒗𝒊𝒅𝒆𝒏𝒅𝒆

𝑷𝒓𝒏∗ 𝟏𝟎𝟎

În anul 2012 rata de distribuire a dividendelor a fost de 90.49%, în timp ce în anul 2012

76.12% din profitul net a fost distribuit sub forma dividendelor. Se poate observa interesul

societăţii în politica de distribuire a dividendelor, în detrimentul reinvetirii profitului.

2.3 Analiza echilibrului financiar

„Regula de aur” în materie de finanţare a activelor unei companii presupune ca sursele

permanente de finanţare (CPP) să fie utilizate în scopul finanţării alocărilor permanente de capital

(active imobilizate). Pe de altă parte, sursele temporare de finanţare sunt rezervate pentru

finanţarea alocărilor ciclice de capital (active curente de natura stocurilor şi creanţelor

comerciale).

Analiza echilibrului financiar al patrimoniului firmei presupune reflectarea raporturilor de

egalitate dintre sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare. Menţinerea echilibrului

financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare fiind în acelaşi timp o condiţie de bază

pentru derularea unei activităţi profitabile.

Analiza echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori, pe baza

bilanţului financiar: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria

netă.

2.3.1 FONDUL DE RULMENT- reprezintă partea din capitalurile permanente rămase după

finanţarea activelor imobilizate, sau excedentul activelor curente faţă de datoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment poate fi considerat o marjă de securitate a societăţii în faţa unor evenimente

neprevăzute care pot afecta echilibrul financiar şi reflectă echilibrul pe termen lung al

întreprinderii.

Fondul de rulment net (permanent) poate fi calculat cu ajutorul următoarelor formule:

𝑭𝑹𝑵 = 𝑪𝑷𝑷 − 𝑨𝑰

𝑭𝑹𝑵 = 𝑨𝑪 − 𝑫𝑻𝑺

26

Formele sub care se regăseşte fondul de rulment în funcţie de apartenenţa

capitalului sunt:

Fondul de rulment propriu (FRP)

Indică excedentul resurselor proprii de finanţare (capitalurile proprii ale companiei) asupra

activelor imobilizate. Se poate calcula cu ajutorul formulelor:

𝑭𝑹𝑷 = 𝑪𝑷𝑹 − 𝑨𝑰

𝑭𝑹𝑷 = 𝑭𝑹𝑵 − 𝑫𝑻𝑳

Fondul de rulment străin sau împrumutat (FRS)

Reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor

nete şi care sunt destinate finanţării activelor curente. Se determină astfel:

𝑭𝑹𝑺 = 𝑪𝑷𝑴 − 𝑪𝑷𝑹

𝑭𝑹𝑺 = 𝑭𝑹𝑵 − 𝑭𝑹𝑷

INDICATOR 31.12.2012 31.12.2011 I2012/2011 (%)

Fondul de rulment net 206,947,264 315,614,077 65.57

Fondul de rulment propriu -356,000,160 -275,799,779 129.08

Fondul de rulment străin 562,947,424 591,413,856 95.19

Fondul de rulment net este pozitiv în ambele perioade analizate, ceea ce înseamnă că sursele

permanente finanţează integral nevoile permanente. Aşadar, capitalurile permanente ale

companiei exced valoarea activelor imobilizate cu suma de 206,947,264 lei în anul 2012, respectiv

cu 315,614,077 lei în anul 2011, reprezentând fondul de rulment permanent care poate fi utilizat pentru

finanţarea ciclului curent de exploatare.

Se poate constata o dimiuare a fondului de rulment permanent de-a lungul perioadei analizate, ca

urmare a creşterii nivelului activelor imobilizate, ceea ce pe termen lung va determina o îmbunătăţire a

situaţiei financiare a companiei datorită rezultatelor financiare pozitive degajate de investiţie.

Se poate constata valoarea semnificativ mai mare a fondului de rulment net, comparativ cu

fondul re rulment propriu, ceea ce denotă faptul că SNTGN Transgaz SA a recurs la atragerea

unor resurse împrumutate pe termen mediu şi lung pentru finanţarea ciclului investiţional şi de

exploatare.

Societatea apelând la credite pe termen mediu şi lung în ambele perioade analizate s-a

înregistrat un fond de rulment străin: în anul 2011, în valoare de 591,413,856 lei, iar în anul 2012,

având valoarea de 562,947,424 lei.

27

2.3.2 NECESARUL DE FOD DE RULMENT- Reprezintă excedentul de nevoi ciclice

rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui săfie

atribuite din resurse permanente. Practic reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate

din resursele stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie

finanţate din surse cu exigibilitate peste un an. Necesarul de fond de rulment se calculează după

formula următoare:

NFR = (Stocuri+Creanţe+Cheltuieli în avans)- (Datorii pe termen scurt +Venituri în avans)

INDICATOR 31.12.2012 31.12.2011

Stocuri 35,827,551 43,225,864

Creanţe 347,781,745 370,802,336

Cheltuieli în avans 1,371,954 3,639,241

Datorii pe termen scurt 355,299,974 372,560,650

Venituri în avans 350,457,043 362,390,134

NFR -320,775,767 -317,283,343

Necesarul de fond de rulment este negativ, fapt favorabil deoarece stocurile şi creanţele sunt

integral acoperite de datoriile pe termen scurt, firma având o gestiune eficientă a activităţii

financiare caracterizată prin vânzarea stocurilor şi creanţe mici încasate repede.

2.3.3 TREZORERIA NETĂ- ca şi indicator al echilibrului financiar curent reflectă imaginea

disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a

încasărilor şi plăţilor sau a plasării excedentului monetar. Acest indicator reflectă disponibilităţile

băneşti rămase la dispoziţia societăţii rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui

exerciţiu financiar. Trezoreria netă reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea

excedentului de nevoi ciclice de cătree xcedentul de resurse permanente. Formula de calcul a TN

este următoarea:

TN=FRN-NFT

INDICATORI 31.12.2012 31.12.2011

FRN 206,947,264 315,614,077

NFR -320,775,767 -317,283,343

TN 527,723,031 632,897,420

În ambele perioade analizate TN este pozitivă. FRN este pozitiv, iar NFR este negativ, ceea

ce indică faptul că resursele din ciclul de exploatare (NFR<0) se daugă la un excedent de resurse

28

permanente (FR>0) pentru a degaja un excedent mare de lichidităţi, care pot ascunde sub-utilizări

de capitaluri.

Din analiza echilibrului financiar reiese că SNTGN Transgaz SA a dispus pe toată perioada

de analiză de lichidităţi care îi permit plata datoriilor pe termen scurt. Societatea nu este

dependentă de resursele financiare externe pe termen scurt.

2.4 Analiza pe baza contului de profit şi pierdere

Rezultatul din exploatare este unul pozitiv în ambii ani, ceea ce înseamnă că societatea a

înregistrat profit în ambele perioade. Cu toate acestea, evoluţia lui a fost una descrescătoare,

profitul din anul 2012 fiind cu 77,115,150 lei mai mic decât cel înregistrat în anul 2011, adică

2.369%. Această evoluţie se datorează diminuării veniturilor din exploatare cu 33,133,070 lei,

respectiv creşterii cheltuielilor din exploatare cu 43,982,080 lei.

Rezultatul financiar indică şi el existenţa unui profit, valorile înregistrate fiind pozitive in

ambele perioade. Şi evoluţia sa de-a lungul perioadei analizate a fost una crescătoare, în anul 2012

profitul financiar fiind cu 8,299,761 lei, adică cu 42.142%, mai mare faţă de 2011. Reducerea

cheltuielilor în această perioadă a excedat diminuarea veniturilor.

Rezultatul brut, aşa cum am menţionat în subcapitolul anterior, este de tip profit, cu o

evoluţie descendentă. Această evoluţie se datorează faptului că societate a înregistrat venituri mai

mici în anul 2012, dublată de evoluţia crescătoare a cheltuielilor.

2012 2011 ∆ 2012-2011 I 2012/2011

(%)

Venituri din exploatare 1,365,369,351 1,398,502,421 -33,133,070 97.631

Cheltuieli din exploatare 1,000,448,294 956,466,214 43,982,080 104.598

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 364,921,057 442,036,207 -77,115,150 82.555

Venituri financiare 54,789,614 59,118,748 -4,329,134 92.677

Cheltuieli financiare 26,795,040 39,423,935 -12,628,895 67.966

REZULTAT FINANCIAR 27,994,574 19,694,813 8,299,761 142.142

Venituri extrardinare 0 0 0 -

Cheltuieli extraordinare 0 0 0 -

REZULTAT EXTRAORDINAR 0 0 0 -

VENITURI TOTALE 1,420,158,965 1,457,621,169 -37,462,204 97.430

CHELTUIELI TOTALE 1,027,243,334 995,890,149 31,353,185 103.148

REZULTATUL BRUT 392,915,631 461,731,020 -68,815,389 85.096

29

2.4.1 CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE- Reprezintă potenţialul financiar degajat

de activitatea rentabilă la sfârşitul exerciţiului, destinat să finanţeze politica de investiţii din

perioada viitoare şi să remunereze acţionarii prin dividende. Capacitatea de autofinanţare reflectă

potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, respectiv sursa internă de finanţare

generală de activitatea indsutrială şi comercială a acesteia destinata să asigure finanţarea unor

nevoi ale gestiunii curente, creşterea fondului de rulment, finanţarea totală sau parţială a noilor

investiţii, rambursarea împrumuturilor contractate, remunerarea capitalurilor investite. Aşadar,

acest indicator reflectă forţa financiară a unei societăţi, garanţia securităţii şi independenţei

acesteia. Ea indică potenţialilor investitori că societatea este capabilă să utilizeze eficient

capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea

autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare, precum şi nivelul riscului de neplată.

Capacitatea de autofinanţare se determină pe baza relaţiei:

CAF=(Rezultatul net + Ch cu provizioane + Valoarea netă a activelor cedate)- Venituri

din succesiunea de venituri

Rezultatul net 329,305,243 387,203,013

Cheltuieli cu provizionul pt. beneficiile salariaţilor 30,767,646 1,266,178

Cheltuieli cu provizionul pt. riscuri şi cheltuieli 4,763,104 -1,932,526

Total cheltuieli cu provizioane 35,530,750 -666,348

Amortizare 164,539,650 159,558,719

Venituri din succesiunea de venituri 0 0

CAF 529,375,643 546,095,384

Faptul că acest indicator înregistrează valori pozitive în ambele perioade înseamnă că

Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce

conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a creditorilor.

2.4.2 AUTOFINANŢAREA- reprezintă rezultatul generat de activitatea curentă şi care poate

fi folosit ca sursă pentru propria dezvoltare. Constituie partea din capacitatea de autofinanţare

care rămâne la dispoziţia companiei după deducerea dividendelor distribuite acţionarilor, astfel:

A=CAF-Div

INDICATOR 31.12.2012 31.12.2011 ∆2012/2011 I2012/2011

CAF 529,375,643 546,095,384 -16,719,741.00 96.94

Dividende 250,665,138.76 350,389,597.44 -99,724,458.68 71.54

AUTOFINANŢAREA 278,710,504 195,705,787 83,004,717.68 142.41

30

Deşi capacitatea de autofinanţare s-a diminuat în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 16.719.741

lei, se poate observa o creştere a autofinanţării cu 83.004.717 lei (42,41%) ca urmare a reducerii

dividendelor distribuite acţionarilor cu 99.724.458 lei (28,46%). Reducerea dividendelor

distribuite poate crea nemulţumiri în rândul acţionarilor care aşteaptă remunerarea capitalului pe

care l-a investit.

2.4.3 RATELE DE RENTABILITATE- evidenţierea caracteristicilor economice şi

financiare ale firmelor precum şi compararea performanţelor industriale şi comerciale ale acestora

se realizează cu ajutorul ratelor de rentabilitate.

%

INDICATOR 31.12.2012 31.12.2011

Rata rentabilităţii economice 10.06 11.62

Rata rentabilităţii financiare 11.02 12.87

Rata rentabilităţii comerciale 29.59 33.02

Rentabilitatea resurselor consumate 32.06 38.88

Rata rentabilităţii economice

Exprimă eficienţa utilizării activelor, respectiv contribuţia acestora la obţinerea rezultatelor.

Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al societăţii, fără a ţine cont

de modul de procurare al capitalului alocat pentru construirea acelui activ. Formula de calcul este

următoarea:

𝑷𝒓𝒃

𝑻𝑨∗ 𝟏𝟎𝟎

Rata rentabilităţii economice trebuie apreciată în funcţie de rata inflaţiei. Rata inflaţiei în anul

2011 a fost de 3,14%, în timp ce în anul 2012 a fost de 3,33%. În ambele perioade rata rentabilităţii

economice a fost superioară ratei inflaţiei, fiind asigurată menţinerea substanţei economice a

întreprinderii, păstrarea valorii sale sau chiar reînnoirea şi creşterea activelor sale economice, într-

o perioadă cât mai scurtă.

Rentabilitatea financiară

Reflectă eficienţa utilizării capitalului investit de către acţionari. Rentabilitatea financiară

măsoară randamentul capitalurilor proprii, adică arată cât profit net revine capitalurilor proprii.

Acest indicator se exprimă ca raport între rezultatul net şi capitalurile proprii:

31

𝑷𝒓𝒏

𝑪𝑷𝑹∗ 𝟏𝟎𝟎

Rata rentabilităţii financiare, pentru a face acţiunile societăţii mai atractive şi pentru a creşte

cursul lor bursier, trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii. Rentabilitatea financiară

este influenţată de modul de procurare a capitalului, fiind sensibilă la structura financiară, la

situaţia îndatorării întreprinderii.

În perioada analizată rata rentabilităţii finnciare a fost de 11,02% în anul 2012, respectiv de

12,87% în anul 2011, indicând o bună remunerare prin câştig net a resurselor proprii. În ambele

perioade rata rentabilităţii financiare se află peste nivelul ratei medii a dobânzii, care a înregistrat

vloarea de 4% în 2012, repectiv 6,25% în 2011.

Rentabilitatea comercială

Cu ajutorul acestui indicator se analizează eficienţa politicii comerciale, a politicii de preţuri

practicate. Prin raportarea unui indicator al rentabilităţii în mărime absolută la volumul vânzărilor,

se evaluează capacitatea întreprinderii de a genera un profit pentru o mărime dată a cifrei de

afaceri. Aşadar rentabilitatea comercială se determină cu ajutorul formulei:

𝑷𝒓𝒃

𝑪𝑨∗ 𝟏𝟎𝟎

Se poate observa o evoluţie descrescătoare a ratei retabilităţii comerciale aferente activităţii

de exploatare, de la 33,02% în anul 2011, la 29,59% în anul 2012 ca urmare a diminuării profitului

într-o proporţie mai mare decât diminuarea cifrei de afaceri. Valoarea ridicată a cestui indicator

reflectă capacitatea financiară a socieăţii SNTGN Transgaz SA de a asigura resursele necesare

investiţiilor. Rata rentabilităţii comerciale se deosebeşte de rata rentabilităţii economice respectiv

de rata rentabilităţii financiare prin faptul că nu ia în calcul masa capitalului propriu sau

împrumutat investit în activitatea întreprinderii, care de fapt, îi permite obţinerea cifrei de afaceri.

Rentabilitatea resurselor consumate

Rata rentabilităţii resurselor consumate se calculează prin raportarea unui indicator al

rezultatelor la consumul de resurse implicat în obţinerea lui, exprimând în acest fel eficienţa

efortului materializat în costuri. Rentabilitatea resurselor consumate se poate calcula după

următorul model:

𝑷𝒓𝒏

𝑪𝑻∗ 𝟏𝟎𝟎

32

În anul 2012 la 100 lei cheltuieli totale societatea înregistrează 32,06 lei rezultat brut, în timp

ce în anul 2011 TGN are 38,88 lei rezultat brut. Diminuarea profitului net în perioada analizată

devansează diminuarea cheltuielilor totale, fapt ce generează o reducere a rentabilităţii de la o

perioadă la alta.

2.5 Analiza SWOT

Puncte tari:

SNTGN Transgaz SA deţine monopolul pe piaţa transportului de gaz natural în România,

precum şi în segmentul de tranzit al acestuia;

Tradiţie îndelungată în activitatea de transport al gazului natural;

În urma analizei efectuate pe baza contului de profit şi pierdere, precum şi a bilanţului,

reiese că TGN reprezintă o ofertă publică atractivă investitorilor, datorită rezultatelor

obţinute: rezultat din exploatare pozitiv, rezultat financiar pozitiv, indicatorii de lichiditate

şi solvabilitate se situează peste pragurile de siguranţă, fapt ce denotă că societatea nu are

probleme în a-şi onora datoriile pe termen scurt şi lung, trezorerie netă pozitivă;

Raportul dintre datorii şi capital este unul echilibrat;

Metodologia de stabilire a veniturilor de tip plafon generează un nivel stabil al veniturilor

obţinute din activitatea de transport al gazelor naturale:

31.12.2012 31.12.2011 I 2012/2011 (%)

Venituri din activitatea de transport 1,052,112 1,092,023 96.35

Venituri din activitatea de tranzit 275,875 244,956 112.62

alte venituri din exploatare 37,382 61,529 60.76

TOTAL VENITURI 1,365,369 1,398,508 97.63

Veniturile din activitatea de tranzit internaţional gaze naturale au înregistrat o creştere cu

12.62% datorită deprecierii leului în anul 2012 în raport cu EURO şi USD , având în vedere că

aceste venituri se facturează şi încasează în valută.

Activitatea de transport gaze naturale prin SNT vizează peste 90% din gazele naturale

consumate în România, motiv pentru care se poate considera că TGN:

Nu se confruntă cu situaţii concurenţiale în domeniu

Nu depinde în mod semnificativ de un client sau de un grup de clienţi din

portofoliul său

33

Constracte ferme cu diverşi operatori interni sau internaţionali;

Forţă de muncă specializată;

Grad mic de îndatorare.

Puncte slabe:

Cererea de gaze nu are o creştere liniară;

Contractele de trazit încheiate au o valabilitate limitată.

Oportunităţi:

Poziţionarea geografică favorabilă pentru a participa la proiecte internaţionale de tranzit

a gazelor naturale;

Accesarea de fonduri structurale şi de altă natură ale Uniunii Europene pentru proiecte în

domeniul energiei;

Dezvoltarea de servicii terţe.

Ameninţări:

Riscul valutar- pentru tranzitul internaţional contractele sunt denominate în valută, cursul

de schimb putând influenţa câştigurile activităţii. Deşi în anul 2012 a avut un efect pozitiv

datorită deprecierii leului, acesta poate avea şi efecte negative în cazul aprecierii leului în

raport cu USD sau EURO;

Diminuarea resurselor de gaze naturale şi apariţia de noi surse de încălzire regenerabile.

34

Capitolul 3. ANALIZA MEDIULUI EXTERN AL SOCIETĂŢII

3.1 Analiza clienţilor

Atât furnizorii de gaze naturale, situaţi în aval de transportatorul SNTGN Transgaz SA, cât şi

distribuitorii, respectiv consumatorii finali de gaze naturale, aflaţi în amonte de SNTGN Transgaz

SA, sunt clienţi ai operatorului tehnic SNT deoarece acesta asigură transportul gazelor naturale

de la furnizori către consumatori.

Cei mai mari producători de gaze naturale din România sunt Petrom şi Romgaz, care asigră

în proporţii egale producţia naţională de gaze naturale. Transgaz este compania de stat care

operează sistemul de transport al gazelor la nivel naţional. Din sistemul de transport gazele ajung

în sistemul de distribuţie, sistem care a fost privatizat şi care acum se află în administrarea a doi

operatori privaţi: E.ON Energie România pentru regiunea Moldovei şi a Transilvaniei, şi grupul

franco-belgian GDF Suez Energy pentru partea de sud a ţării. Sistemul este completat de

consumatorii de gaze naturale. Peste 80% din consumul intern a fost acoperit de producţia Petrom

şi Romgaz, cei mai mari producători locali, restul fiind acoperită prin importurile din Rusia,

35

aceasta fiind principala sursă de alimentare externă a României , prin care se asigură circa 30%

din necesarul de consum. România nu importă direct de la Gazprom gazele necesare pentru a-şi

completa producţia internă, ci prin doi intermediari agreaţi de gigantul rus: WIEE, Imex Oil şi

Conef Gaz.

Contractul de transport al gazelor naturale se încheie pentru un an gazier sau un multiplu de

ani gazieri. Utilizatorul reţelei va plăti operatorului sistemului de transport contravaloarea

serviciilor de transport prestate, calculată în baza tarifului de transport. Modalitatea de plată,

precum şi desemnarea băncilor agreate pentru derularea operaţiunilor bancare se stabilesc de

comun acord, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Plata contravalorii facturilor emise se face în termen de 15 zile calendaristice de la data

emiterii facturii. În cazul în care data scadenţei este zi nelucrătoare, termenul se socoteşte

împlinit în următoarea zi lucrătoare. Neîndeplinirea obligaţiei de plată a facturilor atrage:

a) perceperea unei cote a majorărilor de întârziere, calculată asupra valorii neachitate, egală

cu nivelul majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare,

pentru fiecare zi de întârziere, începând cu a 16-a zi calendaristică de la data emiterii facturii până

la achitarea integrală a acesteia, inclusiv ziua plăţii, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată în

termen de 15 zile calendaristice de la data scadenţei;

b) limitarea prestării serviciului de transport al gazelor naturale începând cu a 26-a zi de la

data emiterii facturii, cu preaviz de 5 zile calendaristice, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată;

c) întreruperea prestării serviciului de transport al gazelor naturale, cu preaviz de 3 zile

calendaristice, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 15 zile calendaristice

prevăzut la lit. a), în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată.

Utilizatorul de reţea are următoarele drepturi:

a) să primească o sumă determinată în funcţie de tariful pentru livrare sub capacitatea

rezervată, în conformitate cu prevederile Codului reţelei, în cazul în care operatorul sistemului

de transport nu menţine la dispoziţia utilizatorului reţelei întreaga capacitate de transport rezervată

de acesta;

b) să primească o sumă egală cu 0,5 % din contravaloarea gazelor naturale, exprimată în

unităţi de energie, predate la ieşirea din SNT şi care se află în condiţii de calitate sub cele

prevăzute în Condiţiile tehnice, calculată prin înmulţirea cantităţii de gaze naturale, exprimată în

36

unităţi de energie, consemnată în procesul-verbal încheiat la ieşirea din SNT, corespunzător

perioadei de neasigurare a calităţii, cu suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor de achiziţie

a gazelor naturale, exprimată în RON/unităţi de energie, evaluată de ANRE în perioada

respectivă;

c) să returneze voluntar sau să transfere capacitatea aprobată;

d) să transfere cantităţi de gaze naturale:

e) să solicite şi să primească de la OST sumele aferente pentru neasigurarea capacităţii

rezervate şi, respectiv, pentru livrarea sub nominalizarea/renominalizarea aprobată, în

conformitate cu prevederile Codului reţelei;

f) de a refuza să preia la punctele de ieşire din SNT gazele naturale care nu respectă condiţiile

de calitate prevăzute în Condiţiile tehnice.

Părţile contractante sunt obligate să păstreze confidenţialitatea datelor, documentelor şi a

informaţiilor obţinute din derularea contractului.

Din categoria furnizorilor/producătorilor interni de gaze naturale, principalii clienţi ai

societăţii Transgaz sunt: SNGN Romgaz SA şi SC OMV Petrom SA, precum şi alţi producători

independenţi precum: Sc Lotus Petrol SRL, SC Raffles Energy SRL, SC Amromco Energy SRL.

Principalele contracte încheiate cu societatea SNGN Romgaz SA în anul 2012 sunt

următoarele:

1. Contract nr.7/2012:

încheiat între SNTGN Transgaz SA şi SNGN Romgaz SA- Sucursala de Înmagazinare

Gaze Naturale Ploieşti

înmagazinare subterană gaze naturale

valoarea estimată (fără TVA) a contractului este de 1.452.000 lei

fără garanţii reale

plata lunară în termen de 15 zile de la data emiterii facturii.

2. Contract nr.33/2012:

încheiat între SNTGN Transgaz SA şi SNGN Romgaz SA

prestarea serviciilor ferme de transport, desemnând ansamblul de activităţi şi operaţiuni

desfăşurate de operatorul sistemului de transport pentru şi în legătură cu rezervarea

37

capacităţii de transport la punctele de intrare şi ieşire în/din SNT şi transportul prin SNT

al capacităţilor determinate de gaze naturale

valoarea estimată (fără TVA) a contractului este de 9.204.392 lei

fără garanţii reale

plata lunară în termen de 90 zile de la data emiterii facturii.

Din categoria importatorilor de gaze cea mai importantă sursă pentru completarea producţiei

interne de gaze naturale în vederea acoperirii consumului o constituie Gazprom. WIEE este cel

mai mare intermediar de gaze interpus în relaţia dintre România şi Rusia, încă din 1993. WIEE

România cumpără gazul de la firma-mamă, pentru ca apoi să îl vândă către alţi clienţi industriali.

Datele de la Ministerul Finanţelor au arătat că în 2011 WIEE România a avut afaceri de 175,3

milioane de euro. În afară de WIEE, România mai importă gaze printr-un alt intermediar, Imex

Oil, fiind al doilea mare intermediar de gaze ruseşti. Pe lista importatorilor de gaze naturale a

ANRE figurează şi Conef Gaz, care funcţionează după modelul patentat de WIEE. Gazele din

import sunt transportate prin Sistemul Naţional de Transport gaze naturale (SNT) al cărui operator

este SNTGN Transgaz SA.

Gazele naturale ruseşti, furnizate de Gazprom, tranzitează România de aproximativ 40 de ani,

iar contractul de tranzit al gazelor ruseşti pe teritoriul Romîniei, încheiat cu Transgaz, a fost

prelungit până la finele anului 2012. Astfel, Transgaz gestionează tranzitul de gaze către Bulgaria,

dar şi conductele prin care se tranzitează gazul rusesc către alte ţări din Balcani.

După cum am menţionat anterior, clienţii Transgaz din sistemul de distribuţie al gazelor

naturale sunt: GDF Suez Energy România şi E.ON Gaz.

Transgaz Mediaş (TGN) a încheiat la data de 28 iunie 2011 mai multe contracte importante

de transport al gazelor naturale cu cei mai mari consumatori din România care totalizează peste

un miliard de lei (circa 300 mil. euro). Cele patru firme (InterAgro, GDF Suez Energy România,

E.ON Energie România şi Electrocentrale Bucureşti) care au semnat cu Transgaz au o contribuţie

de circa 80% la afacerile companiei.

Cel mai mare contract semnat de transportatorul de gaze la acea dată a fost cu E. ON Energie

România Târgu-Mureş şi s-a ridicat la 396,1 mil. lei (93,9 mil. euro). GDF Suez Energy România

38

a platit către Transgaz în calitate de utilizator al sistemului de transport suma de 282,4 mil. lei

(66,9 mil. euro). Contractele au fost încheiate pe un an gazier care a început la 1 iulie, aşadar

contractele au fost încheiate pe perioada 01.07.2011-01.07.2012. Având în vedere faptul că

tarifele de transport gaze naturale practicate de Transgaz nu s-au schimbat de la 1 septembrie

2009, valoarea însumată a contractelor a fost aproximativ egală cu cea a contractelor semnate

anterior cu aceiaşi clienţi.

1.

Părţi contractante SNTGN Transgaz SA-operatorul sistemului de transport şi SC

GDF SUEZ Energy România SA Bucureşti- utilizator al reţelei

Nr. contract Contract de transport al gazelor naturale nr. 3 din 28.06.2011

Obiectul contractului

Prestarea serviciilor ferme de transport pentru consumatorii eligibili-

client ai utilizatorului de reţea, servicii, desemnând ansamblul de

activităţi şi operaţiuni desfăşurate de operatorul sistemului de

transport pentru şi în legătură cu rezervarea capacităţii de transport

la punctele de intrare şi ieşire în/din SNT şi transportul prin SNT al

capacităţilor determinate de gaze naturale

Valoarea contractului 282.417.567,50 lei fără TVA

Penalităţi şi Garanţii

stipulate

Contractul prevede constituirea unei garanţii de plată (scrisoare de

garanţie bancară), de către ambele părţi, de minim 5% din

contravaloarea anuală a capacităţii de transport rezervată, calculată

în baza tarifului reglementat.

Garanţia de plată se activează de către ambele părţi imediat după

acceptarea şi semnarea contractului şi va expira după 45 de zile

calendaristice de la sfârşitul anului gazier.

Termene şi modalităţi

de plată

În contract este prevăzut că operatorul sistemului de transport va

trimite utilizatorului de reţea în termen de 10 zile lucrătoare de la

sfârşitul lunii gaziere, două facturi separate pentru serviciile prestate.

Plata facturiloe emise se face în termen de 15 zile calendaristice de

la data emiterii facturii.

39

2.

Părţi contractante SNTGN Transgaz SA-operatorul sistemului de transport şi SC

E.ON Gaz România SA Târgu Mureş- utilizator al reţelei

Nr. contract Contract de transport al gazelor naturale nr. 1 din 28.06.2011

Obiectul contractului

Prestarea serviciilor ferme de transport, desemnând ansamblul de

activităţi şi operaţiuni desfăşurate de operatorul sistemului de

transport pentru şi în legătură cu rezervarea capacităţii de transport

la punctele de intrare şi ieşire în/din SNT şi transportul prin SNT al

capacităţilor determinate de gaze naturale

Valoarea contractului 396.102.555,32 lei fără TVA

Penalităţi şi Garanţii

stipulate

Părţile convin ca înaintea încheierii contractului utilizatorul de reţea

să prezinte operatorului sistemului de transport dovad raitingului

acordat de o instituţie financiară care trebuie să fie echivalent cu cel

al Transgaz SA.

Pe perioada de derulare a contractului utilizatorul reţelei nu are

obligaţia de a constitui alt instrument financiar de garanţie, cu

excepţia cazului în care raitingul său scade sub nivelul raitingului

Transgaz.

Termene şi modalităţi

de plată

În contract este prevăzut că operatorul sistemului de transport (OST)

va transmite utilizatorului de reţea în termen de 10 zile lucrătoare de

la sfârşitul lunii gaziere, două facturi separate pentru serviciile

prestate.

Refuzul total su parţial al unei fcturi emise de OST poate fi formulat

în maxim 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii. Plata facturii

emise se face în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii

facturii.

Obligaţia de plată este considerată îndeplinită la data intrării sumelor

respective totale în constul operatorului sistemului de transport.

Pe parcursul perioadei 2011-2012 Transgaz SA a mai încheiat contracte care au avut ca şi

obiect prestarea serviciilor de transport gaze naturale cu următoarele societăţi: SC Termoelectrica

Bucureşti SA, SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Galaţi SA, SC Electrocentrale

Bucureşti SA, SC Alpha Metal Bucureşti SA, SA Azomureş SA, SC Energoterm Tulcea SA.

40

Un clasament din punct de vedere al cifrei de afaceri al principalilor clienţi Transgaz SA se

poate observa în următorul tabel:

Nr.

Cr

t

Compania

Cifra de afaceri (mil

€) Profitul net (mil €) Nr. de salariaţi

2012 2011 2012 2011 2012 2011

1 Petrom 3,322.10 3,057.70 428.30 325.70 25,176 30,398

2 GDF SUEZ Energy Rom 896.10 864.00 47.40 90.50 843 916

3 Romgaz 851.00 760.30 155.00 136.20 5,812 5,725

4 E.ON Gaz Romînia 587.50 608.90 -22.70 33.90 394 475

5 WIEE România 175.30 155.30 3.10 9.90 7 7

6 Conef Gaz 74.50 46.00 0.90 -0.70 8 6

3.2 Analiza furnizorilor

Principalii furnizori Transgaz au ca şi obiect de activitate furnizarea serviciilor de mentenanţă

şi întreţinere, precum şi furnizarea de gaze naturale.

SC Condmag SA Braşov este o societate specializată în construcţia conductelor magistrale de

gaze a cărei principal client este Transgaz SA. Condmag SA a executat în perioada analizată mai

multe lucrări precum construcţia conductelor de transport gaze naturale şi reabilitarea conductelor

din diferite zone ale ţării.

SNGN Romgaz SA are contracte încheiate cu Transgaz SA şi în calitate de furnizor de gaze al

acestuia.

Un exemplu este Contractul nr. 20/2009, prelungit cu Act adiţional nr. 8/2012:

încheiat între SNTGN Transgaz SA-în calitate de operator al sistemului de transport şi

SNGN Romgaz SA- în calitate de utilizator al reţelei

cumpărare gaze naturale destinate consumului tehnologic aferent SNTGN Transgaz SA

valoarea estimată (fără TVA) a contractului este de 139.000.000 lei

fără garanţii reale

plata lunară în termen de 90 zile de la data emiterii facturii.

Contractul de vânzare-cumpărare a gazelor naturale se încheie pe perioada convenită între

părţi, contractul putând fi modificat sau prelungit, prin act adiţional, cu acordul ambelor părţi şi

cu posibilitatea renegocierii unor clauze.

Pe baza procesului verbal de predare primire întocmit între Transportator şi Cumpărător,

vânzătorul va emite factura care va fi transmisă prin fax cumpărătorului până în ziua de 12 a lunii

41

care urmează celei în care s-a efectuat livrarea. Facturarea se va face la cantităţile efectiv

consumate. Plata în plus se va considera avans pentru livrările de gaze aferente lunii imediat

următoare.

Termenul de refuz al facturii este de maxim cinci zile de la primirea facturii, în caz contrar

se consideră că factura a fost acceptată tacit în întregime.

Plata contravalorii gazelor naturale achiziţionate se face lunar, în lei prin ordin de plată,astfel:

a) 90% din contravaloarea gazelor naturale contractate lunar, se va plăti în trei tranşe egale,

cu scadenţa la plată în zilele de 01, 10 şi 20 ale lunii de livrare. Plata se face pe baza eşalonării

comunicate de vânzător iar în termen de cinci zile de la încasarea sumelor în cont, vânzătorul va

emite facturi care urmează a fi stornate odată cu emiterea facturii definitive.

b) Calculul avansului se face în baza preţurilor realizate în ultima lună facturată.

c) Factura definitivă este scadentă la plata în data de 20 a lunii care urmează livrării.

d) Plăţile se vor considera efectuate la data înregistrării sumelor în contul vânzătorului.

e) Cu acordul părţilor, plăţile pot fi efectuate şi prin compensare.

În caz de neplată la scadenţă a contravalorii gazelor livrate, vânzătorul are dreptul să sisteze

furnizarea gazelor după cel puţin trei zile de la data transmiterii prin fax a notificării.

Certificări ISO

ISO 9001

SNTGN Transgaz SA a implementat şi menţinut un sistem de

management al calităţii conform condiţiilor din standardul ISO 9001:2008.

Certificatul ISO 9001 reprezintă o apreciere a calităţii actului managerial,

a bunelor practici din organizare, a orientării organizaţiei în direcţia

calităţii. Calitatea contribuie, în mod direct sau indirect, la mărirea cifrei

de afaceri, la cucerirea de noi nişe de piaţă, îmbunătăţirea imaginii

societăţii precum şi creşterea încrederii clienţilor şi furnizorilor.

Standardul ISO 9001 a fost elaborat pentru o certificare oferită

clienţilor că societatea funcţionează în acord şi pe baza unui sistem de

calitate recunoscut internaţional şi care este reprezentativ atât pentru calitatea serviciilor cât şi

pentru managementul organizaţiei.

42

Faptul că Transgaz a obţinut certificatul ISO reprezintă măsura în care societatea foloseşte

anumite practici de lucru, respectă cerinţele clienţilor şi este conştientă de obligaţiile sale.

Câteva dintre principiile care stau la baza standardului ISO 9001 sunt: orientarea către client,

stilul de conducere, implicarea personalului, decizii bazate pe fapte, îmbunătăţirea continuă,

managementul de procese, abordarea sistemică a managementului. ISO cuprinde cerinţe pentru

un Sistem de Management al Calităţii care prevede:

stabilirea regulilor privind documentele externe

stabilirea regulilor prin care se modifică documentele şi datele

stabilirea metodelor de elaborare, verificare şi adoptare a documentelor, condiţiilor

de difuzare sau retragere a documentelor

identificarea proceselor şi a relaţiilor dintre ele

documentarea Sistemului de Management al Calităţii ISO 9001.

ISO 14001

La auditul efectuat de SRAC în cursul anului 2009, sistemul de

management calitate ‐mediu a fost recertificat. Auditul extern a

confirmat funcţionarea SSM (Sistem de Management de Mediu)

conform cerinţelor standardelor ISO 14001:2005 şi a constatat

îmbunătăţirea continuă a funcţionării acestuia. Prin documentul RO‐

529 emis de IQ NET (The International Certification Network) s‐a

dobândit şi recunoaşterea internaţională a certificării. SSM conform

ISO 14001 este o unealtă la dispoziţia managementului care permite:

să identifice şi să contreleze impactul asupra mediului a activităţilor şi serviciilor sale;

să işi îmbunătăţească continuu performanţele de mediu;

să implementeze abordarea sistematică a proceselor, pentru a stabili obiectivele şi

sarcinile de mediu, pentru a îndeplini aceste obiective şi pentru a demonstra

îndeplinirea lor.

Transgaz a primit recertificarea pentru toate activităţile şi amplasamentele sale. Aspectele de

mediu, în cadrul Transgaz, sunt identificate pentru condiţiile de funcţionare normală, accidentală

şi de urgenţă, determinându‐se pentru fiecare efectele care pot avea impact semnificativ asupra

mediului. Aspectele de mediu cu impact semnificativ au fost luate în considerare la stabilirea

măsurilor preventive şi corective, corelate cu obiectivele şi ţintele de mediu, care sunt concretizate

43

în programele de management de mediu. Pentru atingerea obiectivelor generale si specifice de

mediu s‐au elaborat programe de management de mediu anuale la nivel de exploatări teritoriale

care s‐au centralizat la nivelul societătii în „Programul anual de management de mediu”.

Funcţionarea conform standardelor ISO 14001 cere organizaţiei să acorde o atenţie deosebită

zonelor în care activităţile sale au un impact asupra mediului, astfel că entitatea poate obţine

beneficii precum: reducerea costurilor de gestionare a deşeurilor, costuri mai mici de distribuţie,

îmbunătăţirea imaginii companiei.

3.3 Analiza concurenţei

TRANSGAZ deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi

vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate, fiind singurul operator de transport

gaze natural.

3.4 Analiza pieţei gazelor naturale

Piaţa internă a gazelor naturale este formată din:

segmentul concurenţial, care cuprinde comercializarea gazelor naturale între furnizori

şi între furnizori şi consumatorii eligibili. În segmentul concurenţial preţurile se

formează liber, pe baza cererii şi a ofertei.

segmentul reglementat, care cuprinde activităţile cu caracter de monopol natural şi

furnizarea la preţ reglementat, în baza contractelor cadru. În segmentul reglementat al

pieţei , sistemele de preţuri şi tarife se stabilesc de ANRE, pe baza metodologiilor

proprii.

Activităţile aferente segmentului reglementat cuprinde: furnizarea gazelor naturale la preţ

reglementat şi în baza contractelor-cadru către consumatori, administrarea contractelor

comerciale şi de echilibrare contractuală a pieţei interne, transportul gazelor naturale,

înmagazinarea subterană a gazelor naturale, distribuţia gazelor naturale, tranzitul gazelor naturale.

În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, este de aşteptat ca acesta să crească până în

anul 2015. După anul 2015 raportul dintre importuri şi producţia internă se va inversa, pe fondul

epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale.

44

Conform estimării autorităţilor de reglementare în domeniu evoluţia producţiei interne şi a

importurilor de gaze naturale este prezentat în următorul tabel:

2011 2012 2013 2014 2015

Import, mld m.c. 7.5 7.8 8 8.3 8.5

Producţia interna, mld m.c. 10.8 10.7 10.7 10.6 10.6

Evoluţia rezervelor naturale de gaze naturale se poate observa în următorul grafic:

Sursa: Strategia Energetică a României 2011-2020, estimări ale ANRM

Din cauza efectelor crizei asupra industriei, România consumă anual circa 13-14 miliarde de

metri cubi de gaze naturale, comparativ cu perioada anterioară în care consuma 17-18 miliarde

de metri cubi. Cu toate acestea marile afaceri active în acest domeniu au continuat să crească

dintr-un singur motiv: evoluţia preţului pentru această resursă de care România se poate bucura

numai aproximativ 10 ani.

Datele de la Ministerul finanţelor arată că cei mai mari jucători din această industrie (Petrom,

GDF SUEZ Energy România, Romgaz, E.ON Gaz România, Transgaz, WIEE România,

Rompetrol Gaz, Conef Gaz, ButanGaz România) au raportat la nivelul anului 2010 o cifră de

afacere cumulată de circa 6,5 miliarde de euro, cu 500 de miliarde de euro mai mare faţă de anul

precedent, deşi consumul a crescut foarte puţin de la 13,1 miliarde de metri cubi la 13,8 miliarde

de metri cubi.

Aşa cum am menţionat şi la subcapitolul „3.1 Analiza clienţilor” Petrom şi Romgaz sunt cei

mai mari producători de gaze naturale, iar Transgaz este compania care operează sistemul de

transport al gazelor naturale. Din sistemul de transport gazele ajung în sistemul de distibuţie care

134127

120 114107 101 95 89 83 77

0

20

40

60

80

100

120

140

160

GAZE NATURALE miliarde m³

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

45

este administrat de către GDF SUEZ Energy România şi E.ON Gaz România. Producţia internă

nu acoperă necesarul de gaze naturale al României, astfel că importurile din Rusia asigură circa

30% din necesarul de consum. Deoarece România nu este atât de dependentă de importuri precum

alte state europene şi din cauza faptului că nu are o relaţie directă cu Gazprom (importul se

realizează prin doi intermediari: WIEE şi ImexOil) preţurile la care se realizează aceste importuri

sunt mai mari comparativ cu alte state europene.

46

Capitolul 4. DEZVOLTAREA UNEI ACTIVITĂŢI CONEXE

Din cauza resurselor de gaze naturale care se diminuează de la un an la altul şi datorită cererii

din ce în ce mai mari pentru încălzirea pe baza energiilor regenerabile, societatea Transgaz SA a

hotărât extinderea activităţii de transport gaze naturale. Transgaz urmăreşte extinderea afacerii în

domeniul energiilor regenerabile.

În perioada următoare se aşteaptă ca cererea pentru echipametele termice să scadă deoarece

utilizarea energiilor regenerabile la încălzirea locuinţelor reduce costurile energetice cu

aproximativ 40% faţă de încălzirea pe bază de gaze naturale. Mai mult, dacă se face un clasament

luând în calcul costul surselor de energie utilizate pentru încălzirea locuinţelor cea mai scumpă

este energia electrică, fiind urmată de gazele naturale, iar cele mai ieftine sunt energia solară şi

energia geotermală.

4.1 Obiectivele Transgaz SA

Extinderea activităţii Transgaz are ca şi scop obţinerea unui profit mai mare, care poate fi

obţinut prin creşterea segmentului de piaţă. Obiectivul final al companiei este dobândirea

avantajului competitiv pe piaţă.

Pentru început activitatea se va desfăşura în municipiul Bucureşti, urmărindu-se extinderea

activităţii şi la nivel naţional.

Obiectivele Transgaz pe termen scurt sunt:

lansarea ofertei de noi produse care utilizează energii regenerabile,

instruirea noului personal al societăţii în ceea ce priveşte noile sisteme,

atragerea de noi clienţi şi fidelizarea acestora prin dezvoltarea serviciilor post-vânzare.

Obiectivele Transgaz pe termen lung sunt:

dobândirea avantajului competitiv pe piaţă,

diversificarea gamei de produse care utilizează energiile regenerabile,

aducerea pe piaţă de noi tehnologii din domeniul energiilor regenerabile,

implicarea în proiecte de mare anvergură,

extinderea pe noi segmente de piaţă,

extinderea companiei prin noi angajări.

47

4.2 Analiza companiei

Analiza companiei are următoarele scopuri:

identificarea factorilor care pot influenţa atingerea obiectivelor propuse,

identificarea principalilor competitori,

identificarea punctelor slabe şi forte ale companiei,

identificarea şi evaluarea costurilor şi a veniturilor corespunzătoare activităţii.

4.2.1 Analiza mediului extern

Mediul economic- factori precum: rata inflaţiei, rata şomajului, recesiunea economică,

puterea de cumpărare redusă, creşterea costurilor de întreţinere pot influenţa activitatea

companiei.

Mediul social-cultural- este format din elementele care privesc sistemul de valori, tradiţiile,

obiceiurile, normele care guvernează statutul oamenilor în societate. În funcţie de aceste

componente se formează şi comportamentul de cumpărare şi consum de care compania trebuie să

ţină cont. Orientarea românilor către energia regenerabilă are la bază un raţionament de ordin

practic (reducerea costurilor) şi nu îngrijorarea acestora pentru mediul înconjurător.

Mediul tehnologic- cuprinde efectele schimbărilor tehnologice din domeniu precum apariţia

de noi produse şi servicii care au un impact semnificativ asupra activităţii companiei. Astfel, sunt

necesare instrumente manageriale performante care să intensifice aptitudinile personalului.

Concurenţa- activitatea de piaţă a întreprinderii este marcată de prezenţa în spaţiul

micromediului său a unui număr variabil de societăţi concurente. Acţionând în cadrul aceloraşi

pieţe, ele intră în competiţie, competiţia fiind o necesitate obiectivă a economiei de piaţă.

Competitorii sunt societăţi similare care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi care sunt percepute

de consumatori drept alternative pentru satisfacerea nevoilor.

O parte dintre concurenţii care işi desfăşoară activitatea pe piaţa energiei regenerabile sunt:

Ecoinstal SRL- care oferă servicii de consultanţă, proiectare, execuţie, service şi

ofertarea sistemului de încălzire (pompe de căldură, panouri solare etc)

Baxi România- pune la dispoziţie o varietate de sisteme şi pachete solare perfect

adaptate oricăror aplicaţii (panouri solave, boilere etc)

GreenSeiro SRL

48

Tim/Jo SRL

Therm Eurometer

Top Solar SRL

Rominstal Solar SRL

Clienţii potenţiali- sunt reprezentaţi de persoanele implicate în renovări, reabilitări,

consolidări şi construcţii noi, precum şi firmele de construcţii care vor recunoaşte calitatea

serviciilor oferite.

Acest segment de clientelă este în general exigent si poate fi coonvins prin prezentarea unei

oferte clare, bine structurate, ţinându-se cond de posibilităţile financiare ale fiecărui client.

În raport cu clienţii, firma va avea în vedere următoarele aspecte:

Va menţine un raport calitate/preţ convenabil pentru client

Pe lângă serviciile de proiectare, consultanţă, execuţie şi service, firma va oferi

clienţilor consultanţă tehnică şi va realiza calculul necesarului de căldură

După realizarea câtorva lucrări firma va pune la dispoziţia clienţilor posibilitatea de a

prezenta casele unde deja funcţionează încălzirea pe baza energiei regenerabile

Va oferi garanţie de 5 ani

Va oferi servicii post-vânzare

Transportul panourilor către client se va realiza de firmă

Piaţa de desfacere ţintă este formată atât din persoane fizice care sunt consumatori preocupaţi

de modul în care îşi amenajează spaţiul de locuit, cât şi din persoane juridice reprezentate de

dezvoltatorii imobiliari cu care firma poate încheia contracte de colaborare.

4.2.2 Analiza mediului intern

Analiza SWOT

1. Puncte tari:

Recunoaşterea pe plan naţional a calităţii serviciilor prestate de Transgaz;

Tradiţie îndelungată pe piaţa energiei în România;

Oferirea de produse noi, avansate din punct de vedere tehnologic;

Parteneri cu bună reputaţie naţională şi internaţională;

Forţă de muncă specializată;

Rezultate financiare pozitive;

49

Interes pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor;

Preţuri competitive, raport calitate/preţ.

2. Puncte slabe:

Cifra de afaceri este dependentă de dezvoltarea sectorului imoboliar;

Programe europene de dezvoltare insuficiente.

3. Oportunităţi:

Extinderea activităţii de montare şi comercializare la nivel naţional;

Producerea propriilor instalaţii;

Extinderea activităţii de comercializare a instalaţiilor în străinătate;

Orientarea clienţilor către calitate.

4. Ameninţări:

Concurenţă acerbă;

Creşterea costurilor datorită creşterii preţurilor utilităţilor şi a materiilor prime

Diminuarea puterii de cumpărare a consumatorilor.

4.3 Planul de marketing

4.3.1. Mixul de marketing

A. Produsul

Produsele societăţii se adresează persoanelor fizice şi juridice care doresc servicii şi produse

de calitate în domeniul instalaţiilor. Societatea pune la dispoziţia clienţilor întreaga tehnică a

instalaţiilor termice, de ventilare, răcire şi sanitare necesare echipării unei clădiri, pentru

asigurarea unui consum energetic redus:

panouri solare,

rezervoare panouri solare,

sisteme complete de încălzire în pardoseală,

răcire în tavan.

Există mai multe categorii de nevoi identificare în cazul achiziţiilor de instalaţii: nevoia de

calitate, nevoia de valorificare a resurselor şi nevoia de siguranţă.

Clienţii vor beneficia de următoarele servicii: proiectare, consultanţă, execuţie şi service,

montare, servicii post-vânzare, transportul instalaţiilor.

50

Calitatea serviciilor oferite şi renumele produselor utilizate vor satisface nevoile clienţilor,

ceea ce va face diferenţa între compania Transgaz şi ale societăţi concurente.

B. Preţul

Politica de preţ are ca şi obiective creşterea cotei de piaţă şi consolidarea imaginii societăţii,

fapt ce determină practicarea unor preţuri promoţionale. În funcţie de costurile de producţie se va

stabili un preţ de pătrundere mai mic decât concurenţa pentru acelaşi tip de prooduse. În faza de

creştere şi pe termen lung preţurile utilizate vor fi mai mari decât cele stabilite iniţial deoarece

firma urmăreşte obţinerea profitului.

O parte din preţurile practicate de firmă sunt prezentate în următorul tabel:

Sistem solar complet 80L 3.900 LEI

Sistem solar complet 150L 5.300 LEI

Sistem solar complet 200L 6.300 LEI

Sistem solar complet 300L 8.400 LEI

Sistem solar complet 500L 12.900 LEI

Sistem solar complet 1000L 24.300 LEI

Panou solar 100L 730 LEI

Panou solar 150L 1.100 LEI

Panou solar 200L 1.700 LEI

Panou solar 220L 1.600 LEI

Panou solar 270L 1.900 LEI

Boiler 80L 920 LEI

Boiler 150L 1.700 LEI

Boiler 500L 6.200 LEI

Vase de expansiune 18L 220 LEI

Vase de expansiune 35L 390 LEI

Controler solar 550 LEI

C. Plasarea

Firma Transgaz SA va pune accent pe relaţionarea directă cu clientul, astfel că produsele vor

fi vândute direct în magazinele de desfacere sau vor fi distribuite direct consumatorilor.

SC Transgaz SA Consumator

51

D. Promovarea

Această nouă activitate va fi promovată sub sloganul: „Economiseşti bani, salvezi natura!”.

Promovarea activităţii va avea ca obiective:

informarea publicului cu privire la existenţa unui nou distribuitor de instalaţii pentru

energia regenerabilă;

oferirea de informaţii despre produsele şi serviciile firmei;

creşterea vânzărilor;

câştigarea de clienţi fideli.

Reclama se va realiza prin: materiale publicitare sub forma flyere-lor; reclama online pe site-

ul oficial Transgaz, unde pot fi prezentate şi promovate produsele şi serviciile oferite de

companie; bannere online pe site-uri de specialitate; tipărirea de cataloage care să conţină imagini

cu produsele Transgaz SA şi informaţii legate de preţ.

De asemenea, participarea la diferite târguri de profil organizate în Bucureşti va facilita

interacţionarea cu potenţialii clienţi.

4.3.2. Marketingul intern

Obiectivele marketingului intern sunt:

crearea unei culturi organizaţionale;

construirea credibilităţii companiei pentru acest sector de activitate;

fidelizarea clienţilor;

fidelizarea angajaţilor.

Îndeplinirea obiectivelor menţionate anterior au ca şi rezultat creşterea productivităţii muncii

şi dezvoltarea unei atitudini favorabile faţă de companie din partea clienţilor, ceea ce duce la

dezvoltarea unui avantaj competiţional.

Comunicarea internă se referă la comunicarea în cadrul companiei, între nivelul managerial

şi nivelul executiv, precum şi la comunicarea dintre companie şi colaboratorii acesteia.

Comunicarea internă are rolul de a:

crea o cultură organizaţională;

face cunoscute valorile sale;

facilita contactul cu consumatorii.

52

Angajaţii vor fi informaţi în legătură cu strategia, misiunea şi viziunea companiei. De

asemenea se doreşte obţinerea unui feed-back din partea angajaţilor şi este susţinută comunicarea

inter-departamentală şi inter-colegială.

Angajaţii trebuie să deţină studii corespunzătoare profilului lor de activitate. Salarizarea se va

face în funcţie de postul deţinut.

4.4 Situaţia economico-financiară a firmei

Valoarea investiţiei iniţiale este de 360.000 lei. Această sumă este necesară pentru obţinerea

tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare, pentru promovarea produselor şi serviciilor, pentru

realizarea unui stoc minim de materii prime şi achiziţionarea a două maşini de transport. Se va

constitui şi un fond de rezervă pentru plata salariilor din prima lună, în cazul în care veniturile din

prima lună sunt sub nivelul preconizat.

Societatea nu va apela la credite, noua activitate dezvoltându-se pe baza profitului net

reinvestit.

În cadrul acesei activităţi principalele surse de venit ale societăţii sunt:

venituri din proiectarea, execuţia lucrărilor,

venituri din activităţi de service,

venituri din vânzarea sistemelor solare complete,

venituri din vânzarea componentelor necesare unui sistem de încălzire.

Dacă firma are 12 lucrări pe lună (3 lucrări pe săptămână), preţul proiectului şi manoperei

fiind între 900 lei/lucrare şi 1.400 lei/lucrare firma va încasa anual din proiectarea şi execuţia

lucrării:

Categorie venit Suma (lei)

Proiectarea şi execuţia lucrărilor/lună 13,800

TOTAL VENIT/AN 165,600

Dacă firma ar desfăşura 20 activităţi de service pe lună (5 lucrări pe săptămână), la un preţ de

200 lei/activitate, societatea ar încasa anual din activităţi de service:

Categorie venit Suma (lei)

Activităţi de service/lună 4,000

TOTAL VENIT/AN 48,000

53

Firma preconizează vânzarea a 12 sisteme solare complete pe lună (3 pe săptămână). Avâd în

vedere că cea mai mare cerere este pentru sistemele solare de 200L şi 300L, calculul veniturilor

obţinute din vânzarea sistemelor se va realiza pe baza preţului sistemelor de 200L (6.300 lei):

Categorie venit Suma (lei)

Vânzarea sistemelor solare complete/lună 75,600

TOTAL VENIT/AN 907,200

Veniturile preconizate a fi încasate de societate din vânzarea componentelor necesare

sistemelor de încălzire sunt următoarele:

Categorie venit Nr. vânzări/lună Suma (lei)

Panou solar 8*1.100 lei 8,800

Boiler 8*1.700 lei 13,600

Vase de expansiune 12*220 lei 2,640

Controler solar 12*550 lei 6,600

TOTAL VENIT/lună 31,640

TOTAL VENIT/AN 379,680

Veniturile totale anuale:

Categorie venit Suma (lei)

TOTAL VENIT/AN 1,500,480

În vederea desfăşurării activităţii firma va trebui să acopere următoarele cheltuieli:

cheltuieli cu promovarea;

cheltuieli de deplasare;

cheltuieli cu materia primă;

cheltuieli cu achiziţionarea a două autoutilitare;

cheltuielile cu salariul.

cheltuieli cu chiria şi întreţinerea spaţiului;

Activitatea de promovare implică următoarele cheltuieli:

Activitate Suma (lei)

Tipărire şi distribuire flyere şi cataloage 2,400

Campanie on-line 2,000

Participare la târguri 31,000

TOTAL CHELTUIELI/AN 35,400

Cheltuieli de deplasare: se estimează o sumă în valore de 200 lei pentru fiecare lucrare. Fiind

12 lucrări pe lună, cheltuielile cu deplasarea ar fi de 2.400 lei/lună, respectiv 28.800 lei/an.

54

Cheltuielile estimate cu materia primă sunt în valoare de 40.000 lei/lună, deci 480.000 lei/an.

Cheltuielile cu achiziţionarea a două autoutilitare sunt:

Autoutilitară Suma (lei)

Autoutilitară 1 133,500

Autoutilitară 2 133,500

TOTAL 267,000

Personalul va fi format din:

Personal Nr. salariaţi Suma (lei)

Manager 1 3,000

Asistent manager 1 1,200

Muncitori calificaţi 6 12,000

Muncitori necalificaţi 4 6,000

Contabil 1 900

TOTAL/ LUNĂ 10 23,100

TOTAL CHELTUIELI/AN 277,200

Cheltuielile anuale cu chiria şi întreţinerea spaţiului sunt următoarele:

Categorie costuri Suma (lei)

Chirie 17,000

Apa şi canalizare 300

Energia electrică 400

Telecomunicaţiile 400

Internetul 200

TOTAL/lună 18,300

TOTA/AN 219,600

Este necesară şi previzionarea costurilor aferente amortizării. Durata de viaţă a autoutilitarelor

este de 10 ani. Amortizarea mijloacelor fixe a fost instrodusă începând cu data punerii în

funcţiune.

Cheltuieli Suma (lei)

Amortizare 26,700

Cheltuielile totale anuale:

Categorie cheltuieli Suma (lei)

Total cheltuieli anuale 1,334,700

55

Venit total 1,500,480

Cheltuieli totale 1,334,700

Profit/Pierdere (VT-CT) 165,780

Proiecţia evoluţiei performanţelor economico-financiare ale SC Transgaz SA, pentru perioada

2014-2016, a fost determinată pe baza următoarelor elemente: tendinţele pieţei pe care îşi

desfăşoară activitatea şi prognozele privind prestările de servicii; strategia de dezvoltare a

societăţii corelată cu planul de investiţii.

Se estimează o creştere a volumului de mărfuri cu 12% de la un an la altul, astfel veniturile

din exploatare se prezintă astfel:

2014 2015 2016

Proiectarea şi execuţia lucrărilor 165,600 185,472 207,729

Activităţi de service 48,000 53,760 60,211

Vânzarea sistemelor solare complete 907,200 1,016,064 1,137,992

Componente necesare sistemelor 379,680 425,242 476,271

VENIT TOTAL 1,500,480 1,680,538 1,882,202

Determinarea ecoluţiei viitoare ale cheltuielilor a fost realizată pe baza ritmurilor de creştere

aferente fiecărui tip de cheltuială: cu utilităţile, cu combustibilul, cu forţa de muncă. Referitor la

forţa de muncă, societatea va păstra acelaşi număr de angajaţi (10) şi în perioada următoare.

În aceste condiţii contul de profit şi pierdere pentru următoarea perioadă se prezintă astfel:

Nr crt Indicatori 2014 2015 2016

1 Venituri din exploatare 1,500,480 1,680,538 1,882,202

2 Venituri financire NA NA NA

3 Venituri extraordinare NA NA NA

4 TOTAL VENITURI 1,500,480 1,680,538 1,882,202

5 Cheltuieli din exploatare, din care 1,334,700 1,149,300 1,215,100

6 a. Cheltuieli materiale şi utilităţi 699,600 771,600 826,800

7 b. Cheltuieli cu personalul 277,200 277,200 278,200

8 c. Amortizare 26,700 26,700 26,700

9 d. Alte cheltuieli 331,200 73,800 83,400

10 Cheltuieli financiare NA NA NA

11 Cheltuieli extraordinare NA NA NA

12 TOTAL CHELTUIELI 1,334,700 1,149,300 1,215,100

13 Profit brut 165,780 531,238 667,102

14 Impozit pe profit 26,525 84,998 106,736

15 Rezultatul net al exerciţiului 139,255 446,240 560,366

56

4.4.1 Estimarea fluxurilor de numerar (CFW)

Fluxurile de numerar (Cash Flow) sunt reprezentate de intrările şi de ieşirile de numerar sau

echivalente de numerar ale intreprinderii. Surplusul (deficitul) de numerar degajat reprezintă

suma disponibilă pentru acţionari în vederea reinvestirii sau a distribuirii de dividende.

Fluxul de numerar se calculează după următoarea formulă:

CFW=Pn+Am

unde: Pn- profitul net

Am- amortizarea anuală

Fluxul de numerar previzionat pentru următorii 3 ani este prezentat în următorul tabel:

INDICATORI 2014 2015 2016

Profit net 139,255 446,240 560,366

Amortizare 26,700 26,700 26,700

CFW 165,955 472,940 587,066

În primul an, valoarea fluxului de numerar este de 165.955 lei. Surplusul de numerar creşte

de la un an la altul, fiind 479940 lei în 2015, respectiv 587.066 lei în anul 2016.

4.4.2 Durata de recuperare a investiţiei (Drec)

Prin durata de recuperare a investiţiei se defineşte perioada de timp în care se recuperează

integral valoarea unui proiect de investiţii, prin fluxurile de numerar generate din exploatarea

respectivului proiect.

Pentru proiectele de investiţii care generează fluxuri de numerar variabile, durata de

recuperare va fi egală cu numărul de ani necesari pentru recuperarea proiectului de investiţii,

după cum urmează:

numărul de ani (întregi) în care nu s-a reuşit recuperarea integrală (Na)

o fracţiune a perioadei de un an , pe parcursul căruia s-a recuperat integral proiectul de

investiţii. Această fracţiune se determină ca şi raport între investiţia nerecuperată la sfârşitul

anului precedent (In-1) şi fluxurile de numerar generate în anul în care se finalizează recuperarea

proiectului (CFWn). Drec= Na+ 𝑰𝒏−𝟏

𝑪𝑭𝑾𝒏

An CFW anual CFW cumulat I nerecuperată

2014 165,955 165,955 194,045

2015 472,940 638,895 NA

57

Drec= 1+194.045

472.940=1,41 ani

Pentru recuperarea integrală a valorii proiectului de investiţii sunt necesari 1,41 ani.

4.4.3 Valoarea actualizată netă (VAN)

Valoarea actualizată netă a unui proiect de investiţii exprimă valoarea prezentă a fluxurilor

viitoare de numerar estimate a fi încasate în urma exploatării proiectului de investiţii, mai puţin

valoarea iniţială a proiectului de investiţii.

VAN este egală cu diferenţa dintre cash flow-urile actualizate şi cheltuielile pentru investiţii,

exprimând creşterea de valoare pe care mizează conducerea unei entităţi la adoptarea unui

proiect de investiţii.

VAN este un criteriu de maxim deoarece exprimă sportul de valoare pe care întreprinderea

speră să îl obţină prin acceptarea proiectului investiţional.

Relaţia de calcul:

VAN= -I+ ∑𝑪𝑭𝑾𝒂𝒊

(𝟏+𝒅)𝒊𝒏𝒊=𝟏

unde: I- valoarea iniţială a proiectului

CFWai- fluxuri anuale de numerar generate prin exploatarea proiectului în anul i

d%- rata de actualizare

Rata de actualizare reflectă costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. În cazul de

faţă societatea nu utilizează credite, rata de actualizare fiind egală cu costul capitalului propriu

(CKpr).

Costul capitalului propriu se determină astfel:

CKpr= Rf+(Rm-Rf)*𝜷

unde: Rf- rata rentabiliăţii fără risc (2,77%)

Rm- rentabilitatea medie a pieţei

𝛽- coeficientul de evaluare a riscului sistemic

58

4.4.4 Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate indică volumul producţiei sau cifra de afaceri de la care producătorul

obţine profit. În acest punct încasările totale ale întreprinderii, obţinute prin vânzarea mărfurilor,

sunt egale cu costul total global, iar profitul este 0.

Formula de calcul:

CA= 𝑪𝑭

𝟏−𝑪𝑽

𝑪𝑨

Cheltuielile fixe cuprind: cheltuielile cu publicitatea, salariile, chiria, cheltuielile cu

întreţinerea spaţiului comercial, cheltuieli cu mijloacele fixe şi amortizarea.

Cheltuielile variabile cuprind: cheltuielile cu materia primă şi deplasarea.

lei

INDICATORI 2014 2015 2016

Cifra de afaceri 1,500,480 1,680,538 1,882,202

Cheltuieli fixe 825,900 558,900 559,900

Cheltuieli variabile 508,800 590,400 655,200

Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 0.3391 0.3513 0.3481

Cifra de afaceri critică 1,249,643 861,591 858,878

Pentru a-şi acoperi costurile integral societatea trebuie să realizeze în anul 2014 un nivel al

cifrei de afaceri de 1.249.643 lei, fără a obţine însă profit. În anul 2015 cifra de afaceri în punctul

de echilibru este de 861.591 lei, iar în anul 2016 de 858.878 lei.

În urma analizei realizate, societatea SC Transgaz SA poate implementa proiectul de investiţii.

59

Capitolul 5. CONCLUZII

Întreprinzătorii care doresc să-şi creeze sau să dezvolte propria afacere în condiţiile

minimizării riscurilor apelează la un plan de afaceri. Pornind de la obiectivele stabilite, planul de

afaceri cuprinde toate etapele şi resursele de care este nevoie pentru a atinge obiectivele într-o

perioadă de timp determinată.

Succesul sau eşecul în afaceri reprezintă rezultatul muncii depuse de întreprinzător, fiind o

consecinţă a măsurii în care acesta şi-a planificat şi organizat activitatea.

Dificultăţile din cadrul unei societăţi sunt generate de în principal din următoarele cauze:

dependenţa faţă de o singură piaţă, dependenţa de un singur client, accesul dificil la sistemele de

finanţare.

Termenii strategici ai deciziei eficiente în afaceri sunt: întreprinderea, consumatorii şi

concurenţa. Diversificarea ofertei şi a opţiunilor de activitate reprezintă calea de succes a unei

entităţi economice.

Crearea unui plan de afaceri ca element de planificare şi dezvoltare impune o analiză

aprofundată a evoluţiei anterioare şi prezente a firmei, analiză ce arată punctele tari şi punctele

slabe ale firmei, demonstrând în ce măsură societatea este capabilă să facă faţă exigenţelor

viitoare pe piaţă.

Analizând situaţia firmei şi a poziţiei pe piaţă am ajuns la concluzia că activitatea societăţii

de transport gaze naturale este una atractivă datorită faptului că: rezultatul din exploatare este

pozitiv, rezultatul financiar este pozitiv, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate se situează peste

pragurile de siguranţă, fapt ce denotă că societatea nu are probleme în a-şi onora datoriile pe

termen scurt şi lung, trezoreria netă este pozitivă.

Societatea poate implementa şi proiectul de investiţii prin care îşi extinde afacerea în

domeniul energiei regenerabile deoarece în urma analizei a rezultat că profitul previzionat al

societăţii este în creştere, iar durata de recuperare a investiţiei este de 1,41 ani.

60

BIBLIOGRAFIE

I. Cărţi din literatura de specialitate

Spătăcean Ioan Ovidiu: Gestiunea financiară a întreprinderii, Uiversitatea „Petru Maior”,

Târgu Mureş, 2012

Dumbravă Mădălina: Model de analiză a perforrmanţei firemei, Academia de studii

Economice, Bucureşti- http://store.ectap.ro/articole/494_ro.pdf

Popa Dorina: Indicatori utilizaţi în analiza financiară pentru optimizarea relaţiilor finnciare

dintre întreprindere şi bănci, Facultatea de Ştiinţe Economice, Oradea-

http://imtuoradea.ro/auo.fmte/files-2006/MIE_files/Dorina%20Popa%201.pdf

Ilie Vasile: Gestiunea financiară a intreprinderii- http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=93&idb=

II. Articole şi studii de specialitate

Petrescu Roxana: Energie, Ziarul Financiar, Ediţia I, 2012

Căruntu Roxana Corina: Decizia de investiţii. Criterii ce stau la Baza decizie de investiţii,

Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2011

III. Surse internet

http://www.calitate-management.ro

http://www.consultanta-certificare.ro/iso-9001.html

http://www.zf.ro/companii/piata-centralelor-scade-si-se-indreapta-catre-energii-

regenerabile-3994919/

http://www.instalatii.ro/stiri/piata-instalatiilor

http://www.business24.ro/macroeconomie/gaze-naturale

www.bvb.ro Raport Curent conform prevederilor art. 225 din Legea nr. 297/2004, art. 113 lit.

G, alin (3) din Regulamentul nr 1/2006 al CNVM si Codului BVB

www.bvb.ro Raport Curent conform prevederilor art. 224 alin (3) din Legea nr. 297/2004 şi

cele ale Regulamentului CNVM nr 1/2006 art. 113 lit. B alin. C

www.bnr.ro- Raport anual 2011

61

IV. Site oficial Transgaz SA- www.transgaz.ro

Contract de vânzare-cumpărare al gazelor natural

Contract-cadru de transport al gazelor natural

Raportul anual al administratorilor la 31.12.2012

Raportul anual al administratorilor la 31.12.2011

62

CUPRINS

Mesajul Directorului General al SNTGN Transgaz SA Mediaş.................................... ....1

Capitolul 1. Prezentarea generală a societăţii................................................................. ....2

1.1 Scurt istoric..................................................................................................... ....2

1.2 Forma juridică de organizare şi structura acţionariatului................................. ....4

1.3 Conducerea executivă..................................................................................... ....8

1.4 Obiectul de activitate şi principalele servicii ale SNTGN Transgaz SA......... ..10

1.5 Descrierea forţei de muncă.............................................................................. ..14

Capitolul 2. Diagnosticul intern al firmei....................................................................... ..16

2.1 Diagnosticul enonomico-financiar al principalilor indicatori.......................... ..17

2.1.1 Cifra de afaceri..................................................................................... ..18

2.1.2 Productivitatea muncii......................................................................... ..18

2.1.3 Profitul brut.......................................................................................... ..18

2.2 Analiza pe baza bilanţului............................................................................... ..19

2.2.1 Rata solvabilităţii.................................................................................. ..19

2.2.2 Ratele de lichiditate............................................................................... ..21

2.2.3 Ratele de piaţă....................................................................................... ..22

2.3 Analiza echilibrului financiar.......................................................................... ..25

2.3.1 Fondul de rulment............................................................................... ..25

2.3.2 Necesarul de fond de rulment............................................................... ..27

2.3.3 Trezoreria netă...................................................................................... ..27

2.4 Analiza pe baza contului de profit şi pierdere.................................................. ..28

2.4.1 Capacitatea de autofinanţare................................................................. ..29

2.4.2 Autofinanţarea...................................................................................... ..29

2.4.3 Ratele de rentabilitate........................................................................... ..30

2.5 Analiza SWOT................................................................................................ ..32

Capitolul 3. Analiza mediului extern al societăţii........................................................... ..34

3.1 Analiza clienţilor............................................................................................. ..34

3.2 Analiza furnizorilor......................................................................................... ..40

3.3 Analiza concurenţei......................................................................................... ..43

3.4 Analiza pieţei gazelor naturale......................................................................... ..43

63

Capitolul 4. Dezvoltarea unei activităţi conexe.............................................................. ..46

4.1 Obiectivele Transgaz SA................................................................................. ..46

4.2 Analiza companiei........................................................................................... ..47

4.2.1 Analiza mediului extern....................................................................... ..47

4.2.2 analiza mediului intern......................................................................... ..48

4.3 Planul de marketing......................................................................................... ..49

4.3.1 Mixul de marketing.............................................................................. ..49

4.3.2 Marketingul intern................................................................................ ..51

4.4 Situaţia economico-financiară a firmei............................................................ ..52

4.4.1 Estimarea fluxurilor de numerar.......................................................... ..56

4.4.2 Durata de recuperare a investiţiei........................................................ ..57

4.4.3 Valoarea actualizată netă..................................................................... ..57

4.4.4 Pragul de rentabilitate.......................................................................... ..58

Capitolul 5. Concluzii.................................................................................................... ..59

Bibliografie................................................................................................................... ..60

Cuprins........................................................................................................................... ..62