Grup Scolar Simion Barnutiu Carei Judetul Satu Mare

Elevii: Babici Raluca Hasna Nicoleta

Olariu Gergeu Coordonatori proiect: Robitin Roxana Luminita Silaghi 2009

Grup Scolar Simion Barnutiu Carei Judetul Satu Mare

Elevii: Babici Raluca

Olariu Gergeu Coordonatori proiect: Robitin Roxana Luminita Silaghi 2009 Hasna Nicoleta

Introducere

Pasarile reprezinta o lume minunata prin diversitatea, obiceiurile, valoarea economica si har de a stimula imaginatia inaripata a omului.

2

Posibilitatea deplasării rapide şi relativ uşoare a păsărilor datorită capacităţii lor de a zbura, a dus la popularea celor mai variate regiuni ale Globului.

Astfel, aproape, oriunde vom colinda, vom întâlni mişcarea elegantă, în aer şi pe  uscat, dar şi în apă a păsărilor care-şi vestesc prezenţa de cele mai multe ori prin glasul lor inimitabil

Omul modern, tinde sa distruga nu numai aceasta lume minunata a pasarilor ci si armonia cadrului natural in care traieste , fie din nestiinta , fie din ignoranta pentru a obtine un beneficiu imediat.

Noi ne-am propus sa aducem un mic raport la informarea /constientizarea importantei protejarii speciilor pereclitate cu disparitia, si asupra importantei pasarilor in mentinerea echilibrului natural.

Trebuie sa-i convingem pe cei de langa noi si pe elevii din scoala noastra sa se implice in mai multe actiuni de ocrotire a pasarilor si a ariilor protejate.

Ne refugiem in natura pentru ca facem parte din ea. De aceea trebuie s-o ocrotim si s-o salvam inainte ca ea sa moara.

Rezervatia naturala Padurea de Frasin Urziceni este situata la periferia Campiei Nirului, langa localitatea Urziceni judetu Satu Mare.

   Rezervatia face parte din Situl „ Câmpia Nirului – Valea Ierului” ( 39.564,2 ha – judeţele Satu Mare şi Bihor) a fost validat ca SPA pentru conservarea următoarelor specii de interes conservativ global : şoimul dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă (Coracias garrulus) şi vânturelul de seară (Falco vespertinus); prezintă de asemenea  aglomerări mari de păsări acvatice în timpul migraţiei; asigură conservarea a 6 specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene: erete de stuf (Circus aeruginosus), erete sur (Circus pygargus), stârc roşu (Ardea purpurea), buhai de baltă (Botaurus stellaris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus - singura populaţie semnificativă de pasărea ogorului din vestul României), barza albă (Ciconia ciconia).

   Acest sit reprezintă rămăşiţele întinselor zone umede din această parte a ţării. Este caracterizată prin o varietate a habitatelor naturale şi semi-naturale, fâneţe, păşuni, tufărişuri, terenuri arabile extensive, păduri de foioase, lacuri de acumulare, heleştee, mlaştini de interdună. Trei specii de interes conservativ global pot fi întâlnite aici, dintre care dumbrăveanca şi vânturelul de seară cuibăresc în pâlcurile de copaci de pe păşuni. Şoimul dunărean este observat cu regularitate, fiind posibil apariţia sa ca specie cuibăritoare în anii viitori.  Zonele umede cuprinse în sit găzduiesc efective importante din trei specii (erete de stuf, stârc roşu, buhai de baltă) iar alte două depind de existenţa zonelor umede dar şi de pajişti – eretele sur şi barza albă. Zona este extrem de importantă pentru populaţia de barză albă, starc cenusiu, acesta fiind probabil cea mai numeroasă din ţară.

SPECII DE PLANTE OCROTITE DIN JUDETUL SATU MARE.      Prin Hotarârea Consiliului Judetean nr.4/1995 au fost declarate ca monumente

ale naturii o serie de specii floristice (speciile scrise cu rosu au fost intalnite in padurea de Frasini Urziceni)

3

Nr.crt. Denumirea ştiinţificăDenumirea populară

Localizare Nr.ex. Obs.

1 Fritillaria meleagris laleaua pestriţă

"Râtu Mare", Tătăreşti"Râtul Mic", Tătăreşti, padurea Decebal

  specie

2 Tilia tomentosa teiul Cămârzana 1 ex.secular

3

Sophora japonica L.f.

pendula Zbl.  salcâm japonez Satu Mare 1 ex.rar

4Liriodendron tulipifera L.

arborele lalea

Pomi, Livada,

Medieşu Aurit4 ex.rar

5Platanus acerifolia Wild

platan loc. Marna 1 ex.secular

6Erythronium dens-canis

mãseaua ciutei

Versantul NV al vf. Muntele Mic

la 50 m sub vârf

100

mpspecie

7 Gentiana excisaclopoţei, genţura albastra

Parc Bixad 

specie

8 Narcissus stelaris narcisã albã Pãdurea Mare 

specie

9 Trollius europaeusbulbuci de munte

zona Urziceni 

specie

SPECII DE ANIMALE OCROTITE DIN JUDETUL SATU MARE.   

Nr.

crt.Denumirea ştiinţifică Denumirea popularăAreal şi categoria de vulnerabilitate

 

LEPIDOPTERA 

1 Deuterogonia pudorina fluture Pădurea Noroieni 

2 Everes alcetas fluture Pădurea Mare 

4

3Chamaesphecia hungarica

fluture Pădurea Mare 

AVES (PĂSĂRI) 

4 Ciconia nigra barza neagră loc. Mădăras, Livada  - V 

5 Platalea leucorodia lopătar zone mlăştinoase - P 

6 Egretta alba egreta albă zone mlăştinoase -  P 

7 Ardea cinerea stârc cenuşiu zone mlăştinoase, canale desecare -  

8 Podiceps auritus corcodel loc. Foieni - P 

9 Somateria mollissima eiderul comun zone mlăştinoase - V 

10 Pandion haliaetus uligan pescar zone mlăştinoase – V 

11 Bonasa bonasia ierunca zona Oaş - V 

12 Aquila chrysaetos pajuraM-ţii Gutâi vf. Pietroasa Ţiganul -

V 

13 Lyrurus tetrix cocoş de mesteacăn Platoul Oşan Maramureşan - V 

MAMIFERE

14 Felix silvestris pisica sălbaticăTrupurile mari de pădure din judeţ-

V

15 Lutra lutra vidră bazin Someş -Tur - V

5

Suprafata ariei protejate care adaposteste o colonie de Starci cenusii este numai de 38 ha, situata la 3 km de localitatea Urziceni invecinandu-se cu granita Ungariei.

Padurea vegetala este interesanta din punct de vedere botanic.

Are doua nivele: a) arbore de talie mare : - Frasinul (Fraximus excelsior)

Stejar (Qurcus ruba) Pin negru (Pinus nigra) Pin Canadian (Pinus Canadensis) Artar Acer campestris

b)subarboretele- foarte bogat reprezentat de:

o alun(Corylus avellana),

o corn(Cornus mas) ,

o paducel (Crataegus Monogyna),

o porumbar (Prunus spinosa)

Trollius europaeus

6

Fig.2-3-4,Frazinus excelsior

Fig. 5 Qurcus rubaFig. 6 Acer campestris

Fig.1, Padurea de frasini Urziceni

Fig. 8 Cornus mas; Fig. 9 Crataegus sp.

Fig. 10 Prunus spinosa

Fig. 7 Corylus avellana

Fig. 11 Bulbuci

In aceasta zona apare si Bulbuci (Trollius europaeus ) pe care îl putem considera ca un relict la aceasta altitudine joasa.

In aceasta padure este localizata o colonie de starci cenusii, specie de pasari ocrotite prin lege, datorita reducerii numerice ca urmare a restrangerii zonelor umede (cauza factorilor antropici).

Aceasta zona ofera pasarilor resurse de hrana accesibile si spatii ocrotitoare (coroanele arborilor inalti) bune pentru cuibarit.

In cadrul proiectului ne-am propus sa studiem evolutia acestor colonii de starci cenusii sa informam elevii scolii, comunitatea locala de existenta lor si sa disiminam rezultatele si informatiile detinute elevilor din scoala prin prezentarea rezultatelor proiectului. Proiectul se va derula pe perioada aprilie noiembrie (starcul fiind o pasare migratoare)

Pe parcursul derularii proiectului ne-am stabilit urmatoarele obiective:

- vom urmari dinamica populatiei din punct de vedere al numarului indivizilor.

- vom inventaria locurile de cuibarit si numarul cuiburilor.- vom analiza materialele din care isi construiesc cuiburile si lacul de unde le

aduna.- vom determina perioada de depunere a oualor si cea de cuiburi.- vom urmari cum se realizeaza clocitul oualor.- vom urmari comportamentul alimentar, stabilind si locurile de unde isi

procura hrana.- vom observa grija parintilor fata de pui.

Scopul proiectuluiInformarea elevilor, profesorilor, parintilor si comunitatii in cadrul proectului,

Natura 2000 despre ariile protejate din judetul Satu Mare in cazul nostrum “Rezervatia naturala Padurea de Frasin Urziceni” care adaposteste o colonie de starci cenusii (pasari ocrotite de lege ) si totodata constientizarea elevilor asupra rolului pasarilor in natura, in mentinerea echilibrului ecologic, initierea in realizarea unui studiu stiintific si implicarea in actiuni de ocrotire a ariilor protejate.

Sa atragem atentia globala, mai ales a tineretului, asupra biodiveristatii naturii Patriei noastre si in general a Pamantului, neomitand dragostea sincera pe care trebuie s-o manifestam cu totii fata de admirabilii nostrii cohabitanti, pasarile; deoarece in secolul trecut, sub ochii nostri, determinantă fiind presiunea excesiva antropica, au disparut pentru totdeauna din fauna si flora Terrei, un număr impresinant de specii de vietuitoare printre care se afla si multe pasari. Poate ar trebui folosit un îndemn: „Omule trezeste-te din intoxicarea tehnica excesiva in care te aflii, nu-ti distruge MAMA (n.n. NATURA!) caci vei pierii inaintea ei sau cu ea deodată!" („Man wake up from your excessive technical intoxication, do not destroy MOTHER (i.e. NATURE!), else you will perish before her or together with her!" Dominique Robert).

7

Obiectivele proiectului insusirea unor informatii corecte despre ecologia starcului cenusiu. indentificarea habitatelor populate cu starc cenusiu identificarea cauzelor care duc la reducerea efectivului de pasari realizarea unor activitati de teren pentru observarea unor aspecte legate de

biologia si ecologia starcului cenusiu: activitati, atracative evidentierea rolului pozitiv ale pasarilor in natura si in viata omului disiminarea rezultatelor si informarea elevilor din scoala prin prezentarea

rezultatelor proiectului. formarea si dezvoltarea unor depinderi si comportamente ecologice, a

dragostei pentru natura.

Materiale si metode folosite Binoclu – observarea cuiburilor si a pasarilor. Reportofon inregistrarea in teren a sunetelor scoase de pasari Leptop Carnt de observatie Fisa de lucru in care vor fi trecute observatiile facute Grupul tinta Resurse umane Aparat foto digital Determinatoare pentru identificarea speciilor

Pentru realizarea proiectului vor fi realizate: - fotografii

grafice referate schite. pliante afise

Metodele de lucru:Am apreciat efectivul de starci existenti in Rezervatia Naturala Padurea de Frasin Urziceni dupa urmatoarele metode.

1) Metoda traseelor: constă in alegerea unui itinerar traseu de lungime cunoscută şi parcurgerea lui cu o viteză constanta notand toti indivizii observati sau auziti cantand. In perioada de reproducere a pasarilor se permite apreciarea numărului de perechi clocitoare intr-un teritoriu..

2) Metoda observatiei din puncte fixe: din punctual fix se noteaza toti starcii care trec in zbor pe o anumita perioada.

3) Metoda numararii si observarii cuiburilor si a cantecului masculilor: in perioada de imperechere si de cuibarit, fiecare cuib vazut şi cantecul auzit, a fost asociat cu un cuplu de pasari

Activitati desfasurate in cadrul proiectului

8

Studierea ecologiei si biologiei Starcului cenusiu

- Inventarierea locurilor de cuibarit si numarul cuiburilor - Inventarierea numarului de starci- Analiza materialelor din care isi construiesc cuiburile si stabilirea locului de unde le

aduna - Stabilirea perioadei de depunere a oualor si cea de cuibarit- Urmarirea modului cum se desfasoara clocitul oualor- Supravegherea comportamentului alimentar si locurile de unde isi procura hrana- Observarea grijei parintilor fata de pui.

Ecologia si biologia starcilor

I. Sistematica:

Regn: AnimaliaSubregn: Încrengătură: Chordata Subîncrengătură: Vertebrata Clasă: păsări (Aves) Subclasă: Supraordin: Ordin: CiconiiformesSuprafamilie: Familia ArdeidaeSubfamilie: Ardeinae Gen: Ardea ‚ Nume: Ardea cinerea Clasificare: (Linnaeus, 1758)Lungimea: 95 cmAnevergura 185 cmGreutate 1,1-1,7 kg

II. Raspandirea : El traieste in regiunea cu clima blanda din Europa,Asia , si din

sudul Africii cu excepţia regiunii de coastă din sudul Namibiei in regiuni lipsite de inghet.

Starcul Cenusiu prefera regiuni de balta , care sunt inconjurate de vegetatie. In ultimul timp se apropie de zonele urbane putand fi observat in parcurile cu lacuri. Din cauza regresului populaţiei de stârci din anii 1970, păsările au fost şi sunt protejate, cea ce a dus la o creştere a populaţiei în Germania de Nord. Stârcii vânează pândind animalele acvatice din baltă.

Cuibul, in care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construieste din crengi in copaci, pe cand în Olanda starcii isi construiesc cuibul ascuns in stuf. Mortalitaea la puii de starci este destul de mare, aceasta este apreciata în primele sase luni de viaţă la 70 %. Un starc poate trai 24 de ani. Coloniile de stârci sunt galagioase, intre pasari existand permanent conflicte. Nelinistea din colonii este cauzata şi de faptul ca, ciorile fură ouale din cuiburi.

9

III. MorfologieStarcul cenusiu (90 cm) este cu ceva mai mic ca o barză. Penajul pe cap este alb, el

fiind împodobit de un moţ negru; extremitatea inferioara a gatului şi spatele este cenusiu cu dungi albe, partile laterale ale corpului flancurile si coada cenusii extremitatea superioara a gatului si pieptul sunt albe. In perioada nuptiala la ceafa prezinta 2 egrete albicioase.(Fig13) Ochii sunt înconjuraţi de un inel negru. Ciocul este lung gălbui, picioarele fiind galben-brunii. La limita culorile sunt mai aterse, ciocul gălbui spre bază iar picioarele verzi-cenuşii.

Deschiderea aripilor la starc atinge 1,70 m. Zborul lui este lin planat cu batai rare din aripi. Capul in zbor este tras inapoi, gatul formand o buclă in forma de S. În timpul zborului pasarea emite sunete caracteristice.

Ca aspect exterior şi mod de viata, starcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea herodias) care traieste in America de Nord. Starcul are ciocul si picioarele lungi, pentru a impiedica scufundarea în smarc. Cele trei degete la picior sunt rasfirate.El are glandele uropigee atrofiate. De acea, pentru a se apara de umezeală si frig rasfira penele prin frecarea capului de piept.

Cuibul - isi construeste cuib mare, stabil in crengi in arbori la 10 m inaltime, adesea cuibareasc in colonii uneori chear la distante putin mai mari fata de hrana, alteori si in mijlocul stufului,mult mai aproape de hrana in colonii, deseori colonii mixte cu alti starci (Delta Dunari), starcul de mare,(lunile aprilie –mai).

Ambii parteneri realizeaza cuibul adesea masculul aduce materialele iar femela le aranjeaza sau reamenajeaza cuibul din anul trecut.

Ouatul : depune 3- 5 oua in luna martieal, de culoare albastru verzui 60 mm/43mm, a cate 60 de grame,fig(25-26) pe care perechea le cloceste cu randul , incubarea dureaza 23-28 de zile, puii nidicoli sunt hraiti la ciub circa 49-50 de zile dupa care acestea devin independenti

Hrana : pesti mici, broaste, mormoloci, lipitori serpi de apa, soparle, soareci, rame. Pui sunt hraniti in primele zile cu larve, insecte adulte, mormoloci, lipitoride catre adulti. Ea poate cantari pe zi 500 g (peste insecte acvatice). Pe pasuni pasarea asteapta nemiscata langa o gaură de aoarece, sau fură oua din cuiburi de pasari.

10

Fig. 13, foto: Radu Salcudean (www.alpinet.ro)Fig. 12, foto: Lucian Petru Goja (www.emaaramures.ro)

Facandu-se un sondaj asupra hranei s-a constatat ca pe langa pesti consuma in pro-porţie de 64,70 % broaste, 17,64 % soareci, 11,76 % pui de pasari şi 5,88 % aerpi(Fig 14), (LINTEA, 1955)

Voce: Specialisti in etologie au indentificat 8 feluri de strigate reprezentand diferite stari in care se afla avand semnificatii specifice, exprimand frica, semn de alarma (tac- tac), strigate in timpul migratiei pentru a mentine unitatea grupului, strigate prin care - si fac cunoscuta prezenta. Atat masculul cat si femela au strigate specifice in perioada nuptiala. Puii au strigate diferite fata de adulti, unii striga toti in acelas timp, unii provoaca unele strigate prin care cer hrana, altii dau si din aripi deschizand in acelasi timp si gura. Emite un sunet gutural care seamana oarecum cu, croncanitele ciorii dar mai dur si mai scurt.

Zborul: Organismul starcilor si a altor specii care zboara este adaptat pentru deplasarea aeriană avand o greutate mai mica datorita scheletului, adesea pneumatic, cu saci aerieni, absenta vezicii urinare, a ovarului drept, pielea forte subtire, metabolismul foarte activ, viteză mare de digestie, adesea cand au nevoie de un zbor foarte rapid vomita din conţinutul stomacal, sau dacă digestia este avansata elimină jeturi de excremente, penele care sunt foarte usoare insa foarte rezistente asigurand zborul care este mijlocul cel mai rapid de deplasare, in cazul multor specii.

Fig. 15 : Modul de folosire in zborul planat al curenţilor de aer de origine termica de catre pasari (Rapitoarele mari de zi, Starci cenusii, Berze, Corbi, Pescaruşi etc),1. razele solare; 2. suprafata maxima de insolare, încalzire si formarea curentilor de aer ascendenţi; 3.vaIea; 4. creasta; 5.versantul nordic; 6.versantul Sudic,

Starcul cenusiu fiind o pasare cu anvergura utilizeaza miscari caracteristice Zborul planat, pasărea pluteşte fara sa dea din aripi, folosind din plin curentii pentru o perioadă mai lungă prinzand inaltimi deosebite fara eforturi mari, poate fi static când pasarea se lasa dusa de curentii de aer sau dinamic cand foloseşte diferenta dintre curentii de aer ascendenti.

11

Fig. 14

Fata de alte pasari migratoare Starcul cenusiu prezinta o viteza relativ constanta in timpul zborului adina 40-38 Km/ ora,(Fig6 16)

Mirosul: Conceptul ca pasarile au mirosul slab dezvoltat este contrazis de Balthazart J. (2001) care bazat pe date experimentale a demonstrat ca exista la multe specii de pasari bulb olfactiv aflat in partea anterioară a creierului. Narinele sunt perfect dezvoltate in ele gasindu-se cornetele olfactive si ele bine dezvoltate, fiind tapitate cu un epiteliu olfactiv sensibil. Mirosurile sunt transmise printr-un influx electric la axonii nervului olfactiv care patrunde in creier prin bulbii olfactivi, unde are loc prima analiza asupra informatiilor olfactive ce este trimisa la alte zone din creier unde informatia perceputa se discerne. In cazul Starciilor mirosul nu are un rol decisiv in viata lor, cornetele nazale ca si bulbii cerebrali sunt mai putin specializate, adica dezvoltate. Astfel că diametrul bulbilor olfactivi in raport cu creierii este de 1%, la Pasarele, pana la 35% la marine care folosesc mirosul in hranire.

Distributia in Romania : Este cel mai numeros dintre starci. Candva populatia de starci cenusii era mult mai

numeroasa, incepand din 1939 -1940 s-au dus campanii de exterminare in timpul clocitului, culminand in 1949 cand in Romania a fost trecuta pe lista pasarilor ihtiofage ce trebuiau distruse, astfel că in 1955 mai exista in toata delta numai o mică colonie, fiind asociati cu Ardea purpurea (CĂTUNEANU, 1958). La scaderea efectivelor a participat si desecarea luncilor si a multor balti , precum si distrugerea vegetatiei din jurul apelor.

Astazi este inclusa pe lista pasarilor protejate in tot timpul anului.

Potrivit precizarilor facute de Zenaida Luncan, de la Agentia de Protectie a Mediului Oradea, starcii cenusii au 40-50 de cuiburi in padurile de stejar din zona orasului Sacueni, din judetul Bihor, care a fost declarata rezervatie naturala.

Alta colonie de Starci a fost studiata la 14 aprilie 2008 in aria naturala protejata Padurea Bavna (26 ha) jud. Maramures unde s-au inregistrat un numar semnificativ de peste o suta de cuiburi de starci cenusii (Ardea cinerea).

Inainte de cel de-al doilea razboi mondial in Delta Dunarii se puteau intalni frecvente colonii de 50-200 expl. formate numai de Ardea cinerea sau asociat adesea cu N. nycticorax,efectivele s-au refăcut în parte, spre exemplu în 2003 au clocit în 9 colonii 426 cupluri.

12

Fig. 16

Migratia: apar la noi in martie si incepe sa migreze in octombrie noiembrie spre S-V Europei si N-E Africi ,in iernile mai blande de-asemenea multe exemplare nu migreaza ci raman tot timpul la noi cautand ape care nu ingheata.

La noi in tara migratia incepe din septembrie pana în octombrie în funcţie de condiţiile climatice. Pe Dunărea inferioara plecările în masă au loc spre sfârşitul lui septembrie. Puţine exemplare raman, în timpul iernilor blânde, ele sunt cazuri izolate sau în grupuri foarte mici până la îngheţarea apelor.

Mod de viata: este o pasare timida, discreta si sta nemiscata pe malul apei sau pe vegetatie acvatica pandind un pestisor, o broasca sau langa o gaura de soarece. Ataca prada cu miscari fulgeratoare a capului, lovind cu ciocul puternic si apoi tinand-o strans in cioc pana o poate inghiti. In caz de pericol Starcul isi aduna puii foarte aproape unul de altul stand neniscati,scotand niste sunete foarte stridente, daca pasatile se simt in siguranta isi ridica capul cu ciocul in sus luind o pazitie perfect verticala incat este foarte greu de observat. Durata de viata: 12-24 ani. Este necesară pastrarea lui pe lista păsărilor protejate în tot timpul anului, fiind un sanitar de neînlocuit, un mijloc biologic de evitare a epizootiilor la peşti.

RezultateInsusirea unor informatii corecte despre biologia si ecologia starcului cenusiu:

studierea literaturii de specialitate si din observatiile facute in deplasarile in teren.

Am observat si cercetat habitatele din Padurea de Frasini Urziceni.

In cursul observatiilor de teren efectuate in perioada martie-iulie 2009 am observat si inventariat locurile de cuibarit si numarul cuiburilor.

Starcul cenusiu ocupa habitatele de la marginea padurii de Frasini pe o suprafata de 0.20-0.25 ha de unde au acces mai usor la resursele de hrana procurate din santurile,baltile si terenurile invecinate.

Cuibul construit din crengi in cei mai inalti copaci(stajari si frasini).Cuibareste in colonii mai multe perechi in acelasi stejar sau 2-3 stejari apropiati:

primul grup de 3 copaci: 27 cuiburi al doilea grup de 2 copaci: 13 cuiburi al treilea grup de 2 copaci: 21 cuiburi al patrulea grup de 3 copaci: 3+2+7=12 cuiburiTotal 72 cuiburi,populate aproximativ 50 de cuiburi.

Am analizat materialele din care si-au construit cuiburile : crengi de copaci asa cum se poate observa din imagine.

13

Am surprins aspecte legate de procurarea hranei: Fig 19-20

din santurile de la marginea padurii din baltile situate in apropiere de pe terenurile din vecinatate acoperite cu vegetatie

Am surprins si observat aspecte legate de dinamica populatia de starc

14

Fig.17-18 cuiburi de starci

Fig.19-20 (www.descopera.ro)

Fig.21-24 Foto personale

am inventariat populatia de starci folosind metoda traseelor, metoda observarii din puncte fixe, metoda observarii cuiburilor.Au fost numarati (timp de observare 4ore) 86-92 starci.

am urmarit perioada depunerii oualor (3-5 oua) si clocirea oualor. depunerea oualor la sfarsitul lunii martie, incubatia este de 26-28 zile iar perechea

cloceste cu randul. la deplasarea in teren din 2 mai 2009 s-a observat un numar mare de pui

eclozionati: - observarea cuiburilor

am identificat si cauzele care duc la limitarea populatiei de starci: distrugerea habitatelor: baltilor,mlastini, lucrari agricole. seceta din aceasta primavara o populatie de ciori stabilite in apropierea coloniei de starci care le fura ouale din cuiburi

Am prezentat in scoala activitatile interprinse de noi, realizand informarea elevilor si prezentarea rezultatelor.

Am distribuit pliante, fluturasi pentru informarea: profesorilor, elevilor, parintilor, comunitatii locale despre bogatiile ecologice naturale din judet si drept rezultat natural Padurea de Frasini Urziceni.

Grupul tinta

- Consiliu pe scoala al elevilor - Elevii de la scolile din Carei- Parintii si comunitatea locala - Elevii de la Grup Scolar Simion Barnutiu Carei

15

Fig 25-26: coji de oua de Starc cenusiu

- Profesorii din cadrul catedrei de Protectia mediului,profesori diriginti

Resurse umane

- elevi- profesori- parinti- Specialistii din cadrul A.P.M- Specialistii de la Ocolu Silvic Carei- Inspector educativ- Specialisti din cadrul G.M

Nr

Ctr

Activitate Perioada

Participanti Loc. Obs.

1.

1. Identificarea Rezervatiei Naturale Padurea de Frasini

Urziceni

2. Identificarea habitatului in care traieste o colonie de

Starci Cenusii (Ardea cinerea)

3. Determinarea speciilor de arbori si arboret care intra in

fauna si flora naturala a paduri

4. Inventarierea locurilor de cuibarit si numarul cuiburilor5. Inventarierea numarului de

starci- 6. Analiza materialelor din

care isi construiesc cuiburile si stabilirea locului de unde le aduna

12 aprilie2009

Silghi LuminitaNilgensz MariaNuna Cristian

Robotin Roxana

Olariu GargoHasna NicoletaBabici Raluca

Rezervatiei

Naturale Padurea

de Frasini

Urziceni si

imprejurimile sale.

Nu prefera desisul padurii pentru a avea

vizibilitate si asi procura hrana

mai usor

Total 72 cuiburi,populate aproximativ 50

de cuiburi

Vegetatie uscata din padure si din

imprejurimi, ierburi uscate

crengute uscate

16

2.

1. Inventariat populatia de starci folosind metoda

traseelor, metoda observarii din puncte fixe.

2 mai2009

Silaghi Luminita

Robotin Roxana

Olariu GargoHasna Nicoleta

Partea de vest a

rezervatiei unde este

situata colonia

Au fost numarati (timp de observare 4ore)

86-92 starci.Deja am gasit

caji de oua eclozionate fapt

ce denota ca exista pui.

3.

1. Inventariat populatia de starci folosind, metoda observarii cuiburilor.

29 iunie2009

Silaghi Luminita

Robotin Roxana

Olariu GargoHasna Nicoleta

Partea de vest a

rezervatiei unde este

situata colonia.

Au fost inventariati aproximativ

acelasi numar de exemplare de

Sarc adult.Am observat din cele 72 de cu 36

de cuiburi populate cu 2-3

pui / cuib

Sustenabilitate :

Ne-am propus ca proectul sus amintit sa il continuam pe o perioada de 5 ani, timp in care vom urmari evolutia sau involutia efectivelor de starci a Rezervatiei Naturale Padurea de Frasini Urziceni

Urmeaza ca in prima decada a lunii septembrie sa se faca o noua inventariere atat a puilor cat si a adultilor care se pregatesc de migrare. In primavara anului 2010 urmeaza sa se reinventariere numarul de starci intorsi la cuiburi. In acest mod putem constata numarul starcilor care au supravietuit migratiei.

Incheiere

„Omule trezeşte-te din intoxicarea tehnică excesivă în care te aflii, nu-ti distruge MAMA ( NATURA! ) căci vei pierii înaintea ei sau cu ea deodată!"

Din cele 9797 specii de păsări cunoscute de pe Terra, 12% se află în pragul dispariţiei, iar dintre cele neameninţate, 947 specii (11%), sunt într-o situaţie foarte

17

dificilă; 24 specii se află şi in Europa, insa ele se adaugă la cele 195 specii (38%) din fauna continentului nostru, care nu au un statut de conservare favorabil.

Se impune pe plan global a se lua masuri eficiente pentru ocrotirea pasarilor, cunoscand că pasarile sunt indicatori biologici de prim ordin, de care omul nu se poate dispensa sub nici o forma.

Bibliografie selectiva

18

BEJCEK, V., DVORSKY, P.,1989, Oiseaux migrateurs, Ed. Grund, Paris.

Ghetie, V. si colab. 1962 Sistemul nervos la mamifere si pasari domestice. Ed.

Cad. Rpr, Bucuresti

BENCHEA, Elena şi colab., 1976, Studiu comparativ în seria cordatelor,Ed. Didactica si Pedagogică, Bucureşti

BRETT, J.J., 1991, The mountain and the migration, Corneli University Press

CIOCHIA, V., 1984, Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifica şi Enciclcpedica, Bucuresti

CIOCHIA, V., 1992, Păsări clocitoare din România (Atlas), Ed. Ştiinţifică, Bucuresti

CIOCHIA, V., 1996, Situaţia păsărilor răpitoare de zi din România în ultimii 10 ani lucr a III a

Conf. Naţ. Protecţ. Mediu. Metod. Biol. şi Biotehnic. (Braşov,26-28.V.1995),Transilvania, Braşov.CIOCHIA, V. şi colab., 2001, Aves Danubii - Die Vogel der Donau, Verla

Pelecanus, Brasov

http://www.descopera.ro/dnews/3379842-premiera-in-lumea-ornitologiei-starcul-

ucigas

http://mybiosis.info/nature/portal.php?

pagename=image_details&imageid=26733&dataset

http://www.adevarul.ro/articole/2005/rezervatie-de-starci-cenusii-in-judetul-

bihor.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2rcul_cenu%C5%9Fiu

http://www.emaramures.ro/Foto/7816/Starci-cenusii-Ardea-cinerea-Maiastra-

infrinare

http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/starc-cenusiu---ardea-cinerea---244.html

19

20

21