• Subiectul I Noţiunea , obiectul , metoda de reglementare şi sistemul dreptului protecţiei sociale

1.1.Definiţi noţiunile obiectului şi metodei de reglementare ale dreptului protecţiei  

sociale-3p.

Conceptul de protecţie socială, în context juridic pentru prima data a fost utilizat în SUA, în Social Security

Act la capitolul este sau nu dreptul protecţiei sociale o ramură de drept , polemicile izbucneu chiar şi în anii

60-80 ai sec. al XX-lea, în privinţa definirii noţiunii, obiectului şi metodei de reglementare juridica a acestei

ramuri. 

Dr Pr S – o ramura autonoma a sistemului de drept ce apartine dr public , alcatiuita din ansamblul normelor

juridice care reglementeaza raporturile de asigurare si asistenta sociala.

Obiectul de reglementare al dreptului protecţiei sociale „asamblează raporturile născute între cetăţeni

(familii) şi stat, reprezentaţi prin organele competente în caz de stabilire a pensiilor, indemnizaţiilor,

alocaţiilor sau soluţionarea litigiilor în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale sau „reuneşte totalitatea

relaţiilor sociale privind asigurarea materială a persoanelor, care au atins vârsta de pensionare, inapte de

muncă,care au pierdut întreţinătorul, şomerilor, familiilor cu mulţi copii, precum şi relaţiile sociale cu privire

la asistenţa medicală gratuită.”

Ajungem la ideea că obiectul de reglementare juridică este reprezentat de o totalitate de relaţii sociale care se

formează în cadrul realizării sistemului de protecţie socială.

Obiectul de regelmentare a DPS nu treb konfundat cu obiectul stiintei, cel al PS sunt raporturile juridice, iar

al stiintei DPS sunt fenomele sociale ce au generat aeeste raporturi.

Metoda de reglementare a dreptului protecţiei sociale. 

Cuvântul metodă are originea în latinescul methodos, semnificând mod, stil, procedeu-folosit in realizarea

unui scop. 

Metoda de reglementare a dreptului protecţiei sociale reprezintă „o totalitate de metode şi mijloace utilizate

de legiuitor pentru a reglementa mai eficient un complex de raporturi sociale.”

1.Specificul metodei de reglementare a dreptului protecţiei sociale constă în faptul că ea este una tipică,

deoarece reuşeşte să asambleze normele imperative cu cele dispozitive, păstrând ponderea primelor, 

Specificul metodei de reglementare este exprimat prin caracterul centralizat de instituire al drepturilor şi

obligaţiilor subiecţilor,1 Metoda locală de reglementare a raporturilor de protecţie socială s-a conturat în anii

90 ai sec. al XX-lea, prin fixarea în contractele colective de muncă a clauzelor care stabilesc garanţii sociale

suplimentare fără de cele prescrise de lege, cu condiţia că acestea nu înrăutăţesc, ci îmbunătăţesc situaţia

părţilor.2 

Obiectul si metoda de reglementare sunt criterii fundamentale de individualizare a DPS in sistemul de Drept

al RM

1.2 Proiectaţi prin schemă sistemul dreptului protecţiei sociale -5p

Sistemul DPS – este un ansamblu de norme si institutii juridice unite obiectiv , structurate intr-o oridne in

conformitate cu specificul relatiilor sociale reglementate in partea generala si speciala.

Sistemul DPS …include 

Partea Generala

1. Normele care stabilesc dr si libertatile in domeniul protectitei sociale

2. Norme care stabilesc competenta organelor centrale si locale de protectie sociala

1

3. Norme – principii

Partea Speciala

Asigurare sociala, institutii, asistenta sociala

1. indemnizatiile (pt incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente nelegate de

munca , pentru prevenirea imbolnavirilor, pt recuperarea capacitatii de munca, pt cresterea copilului pina la

3 ani, pt ingrijirea copilului bolnav,

2. pensiile ( pt limita de virsta, de invaliditate, de urmas, pt vekime in munca)

3. compensatiile (nominative, pt participantii la likidarea avariei de la Cernobil 

4. alocatiile sociale ( pt invalizi, pt persoane virstnice , pt kopii in kazul oierderii intretinatorului, ajutorul de

deces )

5…ajutorul social

6 ajutorul material

7. serviciile sociale: primare (comunitare), specializate , cu specializare inalta …

1.3 Stabiliţi corelaţia dreptului protecţiei sociale cu alte ramuri de drept -7p.  

Dreptul constituţional - dreptul protecţiei sociale. Dreptul constituţional este ramura de drept care conţine

norme fundamentale pentru existenţa şi dăinuirea statului de drept, din care se inspiră celelalte ramuri de

drept, Anume şi dreptul protecţiei sociale. 

Această legătură se manifestă pe mai multe planuri, dintre care menţionăm:

Constituţia conţine norme care consacră principiile generale ale dreptului protecţiei sociale (cum ar fi

asigurarea bazelor legale de funcţionare a statului; principiul universalităţii; principiul libertăţii; principiul

egalităţii; principiul responsabilităţii; principiul echităţii şi justiţiei). Prin prevederile art.47 din Constituţie

sunt consfinţite dreptul persoanei la asistenţă şi protecţie socială şi obligaţia statului de a întreprinde măsuri

optime care i-ar garanta fiecărui om „un nivel de trai demn, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi

familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea, precum şi serviciile sociale necesare.”Tot

in constitutie sunt prevazute riskurile sociale (somaj, boala)

Dreptul administrativ - dreptul protecţiei sociale. Dreptul administrativ reglementează raporturile sociale

născute în cadrul administraţiei publice ,este ramura de drept ce conţine normele care reglementează

condiţiile realizării puterii executive în stat.

Normele dreptului administrativ determină structura şi atribuţiile organelor de asistenţă şi asigurare socială

de nivel central şi local, creând infrastructura organizatorică în cadrul căreia se realizează protecţia socială.3

Litigiile apărute în domeniul protecţiei sociale, de asemenea, cad sub incidenţa Legii contenciosului

administrativ,4 care permite persoanei vătămate într-un drept să solicite, printr-o cerere prealabilă, organului

ierarhic superior revocarea actului administrativ emis de către organul subordonat.

Dreptul financiar - dreptul protecţiei sociale. Dreptul financiar reglementează raporturile sociale născute în

procesul constituirii şi utilizării sumelor cuprinse în bugetul de stat. 

Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care reglementează raporturile cu privire

la formarea şi distribuirea fondurilor cu menire socială; cotele anuale de asigurări sociale şi stabilirea anuală

prin legea bugetului de asigurări sociale a sumei cotelor de asigurări sociale etc. Prin Legea privind sistemul

public de asigurări sociale de stat este reglementată crearea şi distribuirea bugetului asigurărilor sociale de

stat, sunt stabilite persoanele care pot fi asigurate obligatoriu sau benevol în sistemul public de asigurări

2

sociale de stat, sunt stabiliţi contribuabilii acestui sistem etc.5

Tangenţa dreptul muncii - dreptul protecţiei sociale rezultă nu numai din faptul că până nu demult normele

dreptului protecţiei sociale constituiau o instituţie a dreptului muncii, dar şi din faptul că în prezent calitatea

de subiect al raporturilor de muncă constituie o condiţie a apariţiei celor de protecţie socială. Corelaţia

acestor două ramuri de drept se manifestă prin următoarele:

În domeniul asigurărilor sociale apariţia unor raporturi de muncă condiţionate de existenţa unui contract

individual de muncă constituie o condiţie a dobândirii statutului de contribuabil atât de către angajat, cât şi

de angajator, oferindu-i primului calitatea de asigurat al sistemului public de asigurări sociale şi dreptul de a

beneficia de toate prestaţiile de asigurări sociale.

Dreptul civil - dreptul protecţiei sociale. Având în vedere că unii beneficiari ai protecţiei sociale sunt

încadraţi în câmpul muncii, ei rămân subiecţi ai raporturilor juridice de muncă, iar normele dreptului civil

sunt aplicabile în materia condiţiilor de validitate şi de nulitate a contractului de muncă încheiat de

pensionari, invalizi şi contractului de asigurare socială; în materia răspunderii civile a persoanelor încadrate

în muncă, când fapta cauzatoare de prejudiciu nu este infracţiune.

Dreptul procesual civil - dreptul protecţiei sociale. Dreptul procesual civil este acel sistem de norme ce

reglementează modul de judecare şi de soluţionare a cauzelor privind drepturile şi interesele lezate, precum

şi modul de executare a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Corelarea dintre dreptul protecţiei sociale şi dreptul procesual civil se evidenţiază prin faptul că dreptul

procesual reprezintă tocmai cealaltă faţă a dreptului material, aspectul său sancţionator care, intervine numai

în caz de nevoie. Dreptul material ar fi ineficace dacă, pe calea procesului civil, nu s-ar asigura realizarea lui

şi, tot astfel, procesul civil ar fi de neconceput fără existenţa unui drept material pe care să-1 apere şi să-1

valorifice.

3

Test nr._2__

Subiectul I Pensia de urmaş

1.1 Definiţi şi clasificaţi, după statutul decedatului, pensia de urmaş- 3p.

Pensia de urmaş este suma bănească calculată şi stabilită conform Legii persoanelor inapte de muncă ca

urmare a pierderii întreţinătorului care se achită lunar din bugetul asigurărilor sociale. În calitate de temeiuri

ce invocă apariţia dreptului la pensia de urmaşi pot servi6: decesul persoanei confirmat prin certificatul de

deces, declararea dispariţiei fără veste sau declararea morţii persoanei prin hotărârea instanţei de judecată. 

Subiecţi ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urmaş sunt membrii familiei decedatului,

care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Lege. Se va ţine seama şi de relaţiile de rudenie ce se determină

conform Codului familiei şi Codului civil al Republicii Moldova.

Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare socială, care este obligat să stabilească în baza

documentelor prezentate, în condiţiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urmaş.7

Dreptul la pensia de urmaş se stabileşte dacă persoana decedată era pensionar sau confirma condiţiile

necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului. 

Aşadar, în conformitate cu Legea dacă pensia de urmaş ca urmare a decesului din cauza unei afecţiuni

generale se stabileşte membrilor familiei dacă sunt îndeplinite condiţiile cu privire la stagiul de cotizare al

decedatului, în funcţie de vârsta avută la data constatării decesului. Dacă la data decesului nu se va confirma

stagiul de cotizare necesar, membrilor familiei, ce pretind la pensia de urmaş, li se va stabili o alocaţie

socială.

În cazul în care decesul a survenit în urma unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau, în cazul

militarilor, în urma lichidării consecinţelor avariei de la Cernobâl, pensia de urmaş se stabileşte indiferent de

prezenţa stagiului de cotizare.

Pentru stabilirea pensiei de urmaş în caz de deces al întreţinătorului din cauza unei afecţiuni generale,

conform Legii solicitanţii trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de deces; certificatul ce

confirmă stagiul de cotizare realizat până la ziua decesului în funcţie de vârsta ce o avea. Dacă decesul a fost

cauzat de un accident de muncă, se va mai prezenta şi procesul-verbal despre accidentul de muncă.8 

Respectarea altor condiţii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la

majorarea pensiei de urmaş.

Din cele menţionate tragem concluzia că apariţia dreptului la pensia de urmaş invocă prezenţa a două criterii

specifice:

- criteriul volitiv prin care se explică manifestarea de voinţă a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul

la acest tip de pensie; 

- criteriul de vârstă prin care se confirmă că este recunoscut inapt de muncă şi se afla la întreţinerea

decedatului.

1.2 Enumeraţi categoriile de beneficiari a pensiei de urmaş-5p.

Conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat,9 au dreptul la pensie de urmaş următoarele

persoane:

4

a) copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă continuă studiile în instituţii de învăţământ de zi până la

terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 23 de ani;

b) soţul supravieţuitor dacă, la momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a

împlinit vârsta de pensionare sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puţin 15 ani de

căsătorie cu persoana decedată şi nu s-a recăsătorit;

c) soţul supravieţuitor sau tutorele care are în îngrijire copii sub vârsta de 3 ani ai susţinătorului decedat, pe

perioadele de neîncadrate în muncă sau de aflare în concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3

ani.

Pensia de urmaş, stabilită copiilor, se păstrează şi după înfierea lor. În caz de deces al înfietorului, copiii

înfiaţi pot opta pentru o singură pensie: sau pentru părintele decedat, sau pentru înfietorul decedat.

1.3 Evidenşiaţi şi analizaţi elementele prin care se deosebesc pensiile de urmaş în   cazul decedatului

civil de pensiile de urmaş în cazul decedatului militar.-7p.

În baza Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor

afacerilor interne,10 familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor

afacerilor interne se stabilesc pensii în cazul pierderii întreţinătorului, dacă acesta a decedat în timp ce

îndeplinea serviciul sau cel mult peste trei luni de la data eliberării din serviciu, iar pentru familiile de

pensionari din categoria acestor militari, dacă întreţinătorul a decedat în perioada în care primea pensie sau

cel târziu peste 5 ani de la încetarea plăţii pensiei. 

Beneficiari ai acestei categorii de pensii, pot fi membrii de familie inapţi pentru muncă, din familiile

militarilor decedaţi sau căzuţi la datorie: copiii inapţi de muncă; părinţii inapţi de muncă şi soţia (soţul), dacă

după moartea întreţinătorului aceştia şi-au pierdut sursa de existenţă; părinţii inapţi pentru muncă şi soţiile

(soţii) inapte pentru muncă ale militarilor, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor

afacerilor interne căzute pe front sau în timpul participării la operaţiuni de luptă pe timp de pace.

Test nr._3__

Subiectul I Finanţarea protecţiei sociale

1.1 Enumeraţi sursele de finanţare a protecţiei sociale-3p.

Finanţarea protecţiei sociale din contul impozitelor (contribuţiilor, cotizaţiilor) obligatorii. Prestaţiile de

asigurări sociale se dobândesc doar ca urmare a unei asigurări obligatorii. Conform legislaţiei Republicii

Moldova, prestaţiile de asigurări sociale se plătesc din mijloacele CNAS (din 1990 până în anul 2001 s-a

numit fondul social ), din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu bugetul de

stat. 

CNAS, gestionează BASS, care este format din fonduri de asigurări sociale, al căror mod de constituire şi

funcţionare se stabileşte de legislaţie.11 Mijloacele fondurilor se formează din contul cotizaţiilor de

asigurare, care sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii încadraţi în câmpul muncii. Tarifele plăţii pentru

asigurare se stabilesc în fiecare an prin legea BASS.În continuare vom prezenta fondurile de asigurări

sociale ale BASS şi tipurile de prestaţii de asigurări sociale plătite din aceste fonduri. Finanţarea protecţiei

sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul de stat sunt finanţate prestaţiile de asistenţă

socială: indemnizaţiile, alocaţiile, compensaţiile, ajutorul de deces şi alte ajutoare. Finanţarea protecţiei

5

sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se plătesc compensaţiile nominative lunare pentru călătoria

în transportul urban, alimentaţia persoanelor nevoiaşe în cantinele de ajutor social, acordarea de ajutoare

materiale.

Protecţia socială se finanţează şi din alocaţiile benevole ale persoanelor fizice şi juridice, din alte venituri.

Astfel, pe lângă autoritatea administrării publice locale se formează fonduri extrabugetare, care contribuie la

finanţarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la sărbătorile de Crăciun, Paşti şi cu ocazia

altor date remarcabile. 

Aşadar, în concluzie constatăm ca prestaţiile de asigurări sociale se finanţează de la bugetul asigurărilor

sociale de stat, iar prestaţiile de asistentă socială se finanţează de la bugetul de stat prin intermediul CNAS,

bugetele locale şi din fonduri extrabugetare.

1.2 Comparaţi modul de finanţare a asigurărilor sociale cu cel de finanţare a   asistenţei sociale-5p.

Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor si statului in diferite

proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta denumirea de Buget al Asigurarilor Sociale al

carui venit provin din constributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri

(dobinzi). Contributia de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la

sistemul public de asigurari sociale si este achitata de : asigurati, angajatori, pers. Care incheie contract de

asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in baza contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt

inregistrati ca rezidenti in RM.

Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor

sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei

sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare,

donatii, sposnosrizari, contributii) 

In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de

asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale).

Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la

bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari.

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de finanţare a protecţiei sociale-7p.

PS se finanteaza de la

1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii)

2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat (veniturile provin nu numai din

kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din transferurui de la bugetul de stat)

2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat

2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de functionare e stabilit de

legislatie.

3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale primare)

4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub forma de ajutoare

materiale) (donatii, sponsorizari)

6

Test nr._4__

Subiectul I Pensia pentru limită de vîrstă

1.1 Definiţi, clasificaţi şi identificaţi particularităţile pensiei pentru limită de vîrstă-3p.

Doctrina juridică defineşte,prin pensie „plata lunară menită să asigure o bază materială persoanelor

incapabile de muncă in urmatoarele situatii: 

a)odată cu atingerea vârstei de pensionare generala sau speciala

b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate)

c) în cazul decesului întreţinătorului sau în legătură cu activitatea îndelungată de muncă”;12 

Pensia pt limita de virsta se clasifica :

Pensie pt limita de virsta pe baze de generale

Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniri

Particularitatile pensie pt limita de virsta

1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca

2.Pensia nu este considerata venit

3.Pensia nu este supusa impozitarii

4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar pt viitor)

5. Pensia este un drept si nu o obligatie

6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane.

1.2 Comparaţi pensia pentru limită de vîrstă cu alocaţia socială de stat oferită persoanelor care au

atins vîrsta standard de pensionare -5p.

Alocaţiile sociale de stat reprezintă suma de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat

persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie. Alocaţia pentru persoane

vîrstnice se stabileşte cetăţenilor care au atins vîrsta standard de pensionare conform legislaţiei în vigoare,

dar nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, şi nu se află la

întreţinerea deplină a statului.

Pe cînd pensia pentru limita de vîrstă se stabileşte persoanelor care au atins virsta standard de pensionare şi

confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei se calcuează în funcţie de venitul mediu lunar

asigurat se stabileşte pe viaţă nu este supusa impozitului se achită lunar.

Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la implinirea unei anumite virste,

pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca prevazuta de lege.

Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu atingerea batrinetii, dar

au scopul de a asigura persoanele care o perioada indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a

odihnei bine – meritate.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie pentru limită de vîrstă-

7p.

La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii...

Cenzul de virsta

7

Stagiul de cotizare

Situatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani, mama a 6 copii, a depus o

cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar.

Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49 ani, barbati – 54 ani

Test nr.5___

Subiectul I Aspecte generale privind protecţia socială.

1.1 Definiţi protecţia socială Apreciaţi riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor de protecţie

socială -3p.  

Termenul protecţie îşi trage orgintea de la cuvântul latin protecţio, ceea ce înseamnă sprijin, apărare, ajutor,

ocrotire, grijă..

In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in fiecare tara a unor institutii

vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale.

In opinia altor autori PS – totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea protejarii populatiei,

asigurarii ordinii publice .

Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a personalitatii umane , ocolind

factorii negativi care influenteaza asupra personalitatii , si kreind kondiitii prielnice pt individ. In literatura

de specialitate prin PS intelegem o totalitate de relatii sociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire

sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea pierd sursa de

intretinere.

Riscurile sociale – evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune perciol ca persoana sa fie

afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a

capacitatii de munca.

Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in risc asigurat

reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere structurile teritoriale ale |Casei Nationale sunt

obligate sa faca prestatiile respective de asigurari sociale.

1.2 Caracterizaţi asigurările sociale şi asistenţa socială ca instituţii juridice distincte ale dreptului

protecţiei sociale -5p.

Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers. Constind in acordarea de

ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala, ansamlul normelor obligatorii privind asigurarea

materiala de batrinete, boala sau accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca.

„...Sistemul de protecţie socială a persoanelor asigurate consta în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii,

de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii,”13 iar

sistemul public de asigurări sociale, care este administrat şi gestionat de CNAS, reprezintă un ansamblu

organizat de forme de asigurări sociale, care îşi păstrează individualitatea, depind unele de altele, realizându-

se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotiţi asiguraţii.

Partikularitatile Asigurarilor Sociale:

8

1). constituie un subsistem al sistemului de protecţie socială, instituit, controlat, garantat de stat şi

fundamentat pe principiului contributivităţii;

2). reprezintă o formă a asigurării materiale a persoanelor care au fost afectate de situaţiile de risc social;

3). trebuie analizate sub două aspecte: în calitate de tip al securităţii sociale şi în calitate de sector al

politicilor sociale;

4). acordarea prestaţiilor de asigurări sociale este condiţionată de existenţa a doi factori: reglementarea

legală şi plata contribuţiilor;

5). raporturile de asigurări sociale reprezintă relaţiile juridice care se nasc, se modifică şi se sting în legătură

cu acoperirea unor riscuri sociale.

Subiecţii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizică (asiguratul), iar pe de altă parte,

organizaţia de asigurări prin organismele competente;

Conţinutul raporturilor de asigurare este în esenţă alcătuit din dreptul asiguratului la stabilirea şi plata

indemnizaţiei de asigurări sociale, din obligaţia corelativă a instituţiei de asigurări de a o plăti şi din obligaţia

asiguratului de a vira contribuţia de asigurări sociale corelativă cu dreptul instituţiei de asigurare de a

pretinde plata contribuţiei (raport juridic de tip comutativ);

Conţinutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege

Asistenţa socială. Termenul asistenţă înseamnă sprijin, ajutor, iar utilizat în domeniul protecţiei sociale el se

utilizează în expresia asistenţă socială.14

Asistenţa socială cuprinde „un sistem de ajutorare materială a persoanelor care nu sunt apte de muncă şi nu

dispun de mijloacele necesare traiului”,15 

– „ansamblul normelor juridice, sistematizate în instituţii şi ramuri care reglementează serviciile şi prestaţiile

sociale oferite beneficiarilor de asistenţă socială, norme a căror respectare poate fi asigurată, la nevoie prin

forţa coercitivă a statului.”

Iar in literatura de specialitate – intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sau in natura, servicii

medicale. 

TRASATURI ale asistente sociale:

1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala

2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viata obiectivele politicii sociale.

4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare

1.3 Proiectaţi prin schemă distincţia dintre asigurarea socială şi asistenţa socială -7p.

Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care au o sfera de acoperire

mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de

salariat.Aria de cuprindere a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata

de principiul solidaritatii nationale.

Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor

sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei

sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare,

donatii, sposnosrizari, contributii) 

In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de

asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale).9

Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la

bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari

Test nr 6

I Constatarea invalidităţii

1.1 Definiţi noţiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire şi cauzele invalidităţii - 3p.

Definitie

În ultimii ani se atestă o atenţie sporită vizavi de problemele de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi

cu skopul Restabilirii sănătăţii persoanelor cu dizabilităţi si reintegrării lor în viaţa profesională şi socială .

Practica recunoaşte două tipuri de invaliditate: economică şi medicală.

Prin, invaliditatea economică înţelegem „pierderea totală sau parţială a capacităţii persoanei de a activa în

domeniul profesional”, 

iar prin invaliditatea medicală -„problemele ce ţin de asigurarea restabilirii în limita poşibilităţilor a

persoanelor handicapate sau adaptării acestora la modul de viaţă nou pentru ei. 

Prin termenul invalid se desemnează orice persoană aflată în incapacitate de a-şi asigura în totalitate sau în

parte necesităţile unei vieţi individuale sau sociale normale 

Criteriile de stabilire

Ca criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului , determinata de boli sau

deficiente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare , locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind

infirmitatea depaseste 25 % . Pierderea capacitatii poate fi evaluata de urmatoarele grade , ce sut baza pt

stabiirea invaliiditatii :

Reducerea de grad mediu – a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3, pot sa se deserveaska

singuri

Reducerea de grad accentuat – a capacitatilot de autodeservire, comportare, li se acorda gradul 2 de

invaliditate.

Redicerea de grad sever – li se acorda gradul 1. 

Cauzele Invaliditatii

Invaliditate de boală obişnuită este cauzată de reducerea sau pierderea capacităţilor vitale ca urmare a unei

boli, traume sau deficienţe organice.”.

Invaliditate de boală profesională este stabilită în urma unei boli generate de influenţa sistematică a

factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiţiile de muncă caracteristice unor ramuri de producţie.

Invaliditate survenită după un accident de muncă este cauzată prin reducerea sau pierderea capacităţilor

vitale ca urmare a acţiunii factorilor care au produs accidentul, în cazurile stabilite de legislaţia în vigoare.

Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil- este stabilita de pers

care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.

Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in

organele apararii nationale.

Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani

10

1.2 Determinaţi modul de constatare a invalidităţii, a expertizei repetate şi efectele depăşirii

termenului de reexpertizare - 5p 

Recunoaşterea persoanei ca invalid se efectuează de către organele de stat împuternicite - CEMV (Consiliile

de experiză medicală a vitalităţii). 

Consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalităţii reprezintă structurile principale din teritoriu

în domeniul expertizei vitalităţii. În componenţa fiecărui consiliu activează trei medici-experţi (terapeut,

chirurg şi neurolog)

În caz de necesitate, sunt cooptaţi un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din cadrul consiliilor de

expertiză medicală a vitalităţii de nivel republican. 

Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea prelungirii certificatului

medikal.

Expertiza are loc in baza dikumentelor:

Cetatenii RM – in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal

Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal

Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului – fisa eliberata de instituia mediko-sanitara ce a

supravegheat pacientul

Reexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei tratamentului si a masurilor de

reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de invaliditate se efectueaza la cererea acestora sau la

initiativa consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii.

Persoanelor care se adresează prima dată, invaliditatea li se determină pe un termen de un an. În cazuri

severe, invaliditatea se stabileşte pe doi ani, iar când dereglările funcţionale sunt ireversibile – fără termen de

reexaminare.

1.3 Estimaţi eficienţa procedurii de stabilire a invalidităţii şi contestarea deciziei privind constatarea

invalidităţii. - 7p.

Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu Instruktiunea privind modul

de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a certificatului de concediu medikal, se efectueaza

expertiza vitalitatii de la 18 ani.

Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu accidentele de munca, bolile

profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza invaliditatii.

In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu superior are dreptul de a

suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii si de a efectua reexpertizarea pacientului ,

anstrenind specialisti necesari.

Test nr._7__

Subiectul I Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)

1.1 Identificaţi persoanele asigurate obligatoriu, în sistemul public de asigurări sociale -3p.

Persoanele asigurate obligatoriu

În sistemul public, sînt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

Persoanele asigurate obligatoriu sunt:

11

-angajatorii;

-asiguraţii care datoreză contribuţii individuale de asigurări sociale;

-persoanele juridice asimilate angajatorului la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii ;

.persoanele care incheie contract de asigurare;

-persoanele care îşi desfăşoară activitatea în bază de contract individual de muncă, la angajatorii care nu sunt

înregistraţi în calitate de rezidenţi în republica moldova.

1.2 Descrieţi procedura de acumulare, gestionare şi distribuire a BASS - 5p.

Veniturile BASS provin din contribuţiile de asigurări sociale de stat,

calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaţie, la fondurile de

salarii calculate de angajatori, şi din reţinerile din salariile brute ale angajaţilor;

din transferurile de la bugetul de stat şi din alte surse legale, precum sînt

dobînzile, majorările de întîrziere etc. Cuantumul contribuţiilor de asigurări

sociale de stat depinde de mărimea veniturilor realizate de personalul încadrat în

muncă, iar creşterea acestora determină şi majorarea veniturilor BASS.

Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite în acest scop,

cum ar fi: pensii, indemnizaţii şi ajutoare, recuperarea sănătăţii (biletele de

odihnă şi tratament), alocaţii de sprijin etc. 

Mijloacele încasate la BASS (inclusiv majorările de întîrziere şi amenzile

calculate la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii) de la plătitorii la

BASS se acumulează pe contul Ministerului Finanţelor şi se virează zilnic la

contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale ale contribuabililor în bazele de

date informaţionale ale CNAS şi Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat. Totodată, plătitorii la BASS prezintă trimestrial subdiviziunilor teritoriale CNAS

declaraţii privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii Informaţia

privind suma plăţilor de bază, amenzilor, penalităţilor se prezintă de către CNAS trimestrial, în mod

electronic.

1.3 Proiectaţi schematic structura BASS ( fondurile băneşti care formează BASS - 7p

. Sistemul de administrare a veniturilor BASS

1.Plătitorii la BASS

Sînt obligaţi: să transfere, în mărimea cuvenită, , contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la

BASS, aferente salariilor calculate şi altor recompense aferente obligaţiilor faţă de BASS; să prezinte

declaraţii trimestriale 

1.A)CTAS 

- acumularea declaraţiilor;

- ţinerea evidenţei în conformitate cu codurile individuale de asigurări sociale ale tuturor contribuabililor de

asigurări sociale din teritoriul respectiv;

- supravegherea respectării de către contribuabili a prevederilor legislaţiei în vigoare cu privire la asigurările

sociale de stat;

- exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a contribuţiilor de asigurări sociale;

- aplicarea sancţiunilor şi amenzilor faţă de agenţii economici şi persoanele fizice-datornici ai CNAS;

12

- întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă periodice privind rezultatele activităţii semestriale şi anuale;

- colaborarea cu organele Serviciului fiscal de stat în domeniul ţinerii evidenţei agenţilor economici şi

persoanelor fizice –contribuabili în BASS

1.B)Ministerul Finanţelor

- Mijloacele încasate la BASS se acumulează pe contul MF şi se virează zilnic la contul CNAS;

- Virarea sumelor prevăzute prin lege de la BS la BASS, pe conturile speciale ale CNAS

1.A)De la CTAS sageata la CNAS

Se acumulează zilnic la contul CNAS mijloacele încasate la BASS de la persoanele asigurate şi de la BS şi

se utilizează în conformitate cu legea de la CNAS sageata la CNAS

- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;

- efectuarea restituirii supraplăţilor din BASS;

- asigurarea evidenţei sumelor aferente virării şi achitării în BASS;

- asigurarea transmiterii (zilnice) a informaţiei privind veniturileîncasate în adresa IFPS

- efectuarea corectării „încasări neidentificate” 

De la Cnas de sus sageata la IFPS

- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;

- urmărirea virării în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

- sancţionări, cu aplicarea amenzilor pentru diminuarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale şi

tăinuirea fondului de salarizare.

Test nr._8__

Subiectul I Principiile dreptului protecţiei sociale 

1.1 Definiţi şi clasificaţi principiile ramurale ale dreptului protecţiei sociale-3p.

Principiile Ramurale – ale Dr. PS exprima esenta , scopul, sarcinile, functiile, principale ale acestei ramuri

de drept, reprezentind un centru care dirijeaza intregul sistem de PS. Principiile Rsmurale sunt urmatoarele :

Principiul egalităţii., înseamnă egal; nediferenţiat; identic.

Conform principiul egalităţii „cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,

fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau

de origine socială”1 şi pot participa în egală măsură la viaţa politică, economică, socială şi culturală.

Egalitatea priveşte toate drepturile, indiferent de domeniul de activitate şi actul normativ care le consacră.

Principiul universalităţii. – valideaza ideea ca fiecarui om treb sa i se garanteze un trai demn care sa-i

asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui , adika hrana, imbracamintea,locuinta si cuprinde in cercul

benefeciarilor PS pe linga cetatenii RM, persoanele straine si apatrizii.

Universalitatea presupune două aspecte: 

primul, - sfera persoanelor protejate; 

al doilea, - natura prestaţiilor care se acordă.

Referitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colectivităţii să fie protejat, prin măsurile de

13

securitate socială, toată viaţa sa. 

În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect, trebuie precizat că scopul protecţiei sociale este de a furniza o

anumită asistenţă financiară sau de altă natură în cazul pierderii ori reducerii veniturilor. legea este cea care

le identifică şi stabileşte categoriile de prestaţii ce se acordă în fiecare situaţi.

Principiul diferenţierii condiţiilor care generează dreptul la protecţie socială. Protecţia socială nu poate

ignora aşa factori precum vârsta, sexul, condiţiile în care a fost prestată munca, starea sănătăţii, starea

familială etc. şi care, de cele mai multe ori, determină incapacitatea parţială sau totală de muncă. Deosebim

diferentierea in baza criteriilor obiective (conditii nocive de munca) conditii subiective (invalizi, pers. Care

nu au atins majoratul)

Principiul finaintarii PS de la Buget Asigur Sociale de Stat si de la Bugetul de stat

Veniturile BASS provin din kontributii de asigurari sociale , transferuri din bugetul de stat si sunt menita sa

acopere contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public.

1.2 Numiţi şi caracterizaţi principiile intraramurale ale dreptului protecţiei sociale-5p.

Esenţa dreptului protecţiei sociale este exprimată şi prin principiile sale intraramurale, caracteristice

instituţiilor de asigurări sociale şi asistenţei sociale.

Principiile organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale. 

principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme

de drept;

principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public - contribuabili şi beneficiari - un

tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

principiul solidarităţii sociale, intre şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă

conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor

sociale prevăzute de lege;

principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa

la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor;

principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor

datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, iar în temeiul contribuţiilor de

asigurări sociale plătite se exercită drepturile de asigurări sociale;

principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se redistribuie pentru plata

obligaţiilor ce revin sistemului public;

Principiile asistentei sociale...

a)Pr recunoasterii independentei autonomiei si personalitatii si respectarii demnitatii umane , guverneaza

intregul sistem de PS. Esenta principiului-in privinta beneficiarilor nu se admit nici un fel de discriminari

intrucit fiecare din ei are dr sa fie tratat ka o pers demna, capabila sa kotroleze propria viata.

B)universalitatea si accesibilitatea drept de asistenta sociala- legiuitorul stabileste pt toate categoriile de pers.

Aceleasi posibilitati de sprijin in anumite situatii nedorite sau a diverselor rikuri sociale.

c) Diversitatea formelor si tipurilor de asistenta sociala – actualul sistem de asistenta sociala ofera: prestatii

banesti, prestatii de alta natura si servicii sociale.

d) acordarea asistentei sociale in functie de nevoie - sta la baza asistentei sociale.se acorda i9n functie de

nevoie pe baza testarii mijloacelor financiare

14

e) acordarea asistentei sociale din kontul mijloacelor statului si ale kolectivitatilor – actiunile de asistenta se

finainteaza din bugetul de stat, din bugetele unitatilor adm-teritoriale, din donatii, sponsorizari.

f)armonizarea prestatiilor de asistenta sociala ku prestatiile de asigurari sociale si cu salariile.Diferite

categorii de populatie , beneficiare de ajutoare de asigurari sociale in forma de pensii se bucura de diverse

forme si tipuri de ajutor social.

1.3 Argumentaţi necesitatea respectării principiilor ramurale ale dreptului protecţiei sociale la

adoptarea normelor juridice care reglementează raporturi de protecţie socială-7p.

Test nr._9__

Subiectul I Pensia de invaliditate 

1.1 Definiţi pensia de invaliditate. Descrieţi particularităţile şi condiţiile de stabilire a pensiei de

invaliditate -3p.

Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate în cazul pierderii totale sau parţiale a capacităţii de

muncă în urma: unei boli obişnuite, unui accident de muncă sau unei boli profesionale. Pentru a beneficia de

pensie de invaliditate în urma unei boli obişnuite, la momentul constatării invalidităţii persoana asigurată

trebuie să aibă un stagiu de cotizare în mărime de la un an pînă la 5 ani: pînă la 23 de ani – 1 an; de la 23

pînă la 26 de ani – 2 ani; de la 26 pînă la 31 de ani – 3 ani şi mai mult de 31 de ani – 5 ani. Pensiile de

invaliditate în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale se stabilesc indiferent de existenţa

stagiului de cotizare. Pensiile de invaliditate se plătesc în mărime deplină tuturor pensionarilor, inclusiv şi

celor ce realizează venituri pasibile de asigurări sociale de stat.

Conditiile de stabilire a pensiei de invaliditate

Are dr la pensie de invaliditate asiguratul care si-a pierdut total sau partial capacitatea de munca din cauza:

a)unei boli obisnuite\

b)unui accident de munca

c)unei boli profesionale

In raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca, se stabilesc 3 grade de invaliditate

Invaliditate de boală obişnuită este invaliditatea cauzată de reducerea sau pierderea capacităţilor vitale ca

urmare a unei boli, traume sau deficienţe organice. 

Invaliditate de boală profesională este invaliditatea stabilită în urma unei boli generate de influenţa

sistematică a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiţiile de muncă caracteristice unor ramuri

de producţie.

Invaliditate survenită după un accident de muncă este invaliditatea cauzată prin reducerea sau pierderea

capacităţilor vitale ca urmare a acţiunii factorilor care au produs accidentul, în cazurile stabilite de legislaţia

în vigoare.

1.2 Evidenţiaţi distincţiile pensiei de invaliditate în dependenţă de pricina survenirii   invalidităţii -5p.  

Cauzele Invaliditatii

Invaliditate de boală obişnuită este cauzată de reducerea sau pierderea capacităţilor vitale ca urmare a unei

boli, traume sau deficienţe organice.”.

15

Invaliditate de boală profesională este stabilită în urma unei boli generate de influenţa sistematică a

factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiţiile de muncă caracteristice unor ramuri de producţie.

Invaliditate survenită după un accident de muncă este cauzată prin reducerea sau pierderea capacităţilor

vitale ca urmare a acţiunii factorilor care au produs accidentul, în cazurile stabilite de legislaţia în vigoare.

Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil- este stabilita de pers

care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.

Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in

organele apararii nationale.

Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie de   invaliditate -7p.

Test nr._10__

Subiectul I Statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale 

1.1 Determinaţi statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în calitate de organ competent în

domeniul protecţiei sociale.-3p.

CNAS a fost creata ca in caz de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de asigurare. Specific pt

CNAS este ca ajutorul se acorda on caz de survenire a unuia dintre riscurile sociale: somaj, boala,

invaliditate, batrinete, in cazul decesului persoanei care este unicul intretinator. Deci scopul PS din

mijloacele CNAS este de a schimba conditia materiala a persoanelor dezavantajate din cauze social-

obiective: pierderea sau reducerea cistigului, aparita unor cheltuieli suplimentare.

Misiunea CNAS este de a distribui responsabilitatile in caz de aparitie a riscului social (incapacitatea

temporara de munca, somajul, batrinetea) intre cei care ofera loc de lucru , angajatii si pers autorizate de la

organele de asigurare sociala.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în

administrarea şi gestionarea conformă a sistemului public de asigurări sociale,

acumularea şi distribuirea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, ţinerea

contabilităţii executării bugetului asigurărilor sociale de stat conform prevederilor

legale.

1.2 Evidenţiaţi modul de colaborare al Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu alte structuri

competente în domeniul protecţiei sociale.-5p.

CNAS prin internediul Trezorariei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor de stat

sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de constituire si functionare se

stabileste de legislatie.Contributia de asigurari sociale este suma datorata in mod obligatoriu de participanti

la sistemul public de asigurari sociale si reprezinta principala sursa de venit a BASS.Pastrarea si evidenta

datelor privind contributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le efectueaza CN si structurile sale

teritoriale.Sumele datorate sub orice forma CNAS se vor urmari ca si veniturile statului, prin organele

Serviciului Fiscal de Stat. Pe baza propunerilor CNAS , Guvernul elaboreaza anual proiectul Legii BASS.

CNAS întocmeşte Raportul anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, după coordonarea

16

acestuia cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi cu Ministerul Finanţelor, şi îl prezintă, pînă la

data de 1 mai a anului următor celui de gestiune, Guvernului,spre examinare şi aprobare. Guvernul aprobă

raportul şi îl prezintă Parlamentuluipînă la data de 1 iunie

1.3 Apreciaţi eficienţa activităţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS ) şi a Caselor Teritoriale

de Asigurări Sociale (CTAS) -7p.

CNAS infiinteaza case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si de complexitatea

activitatii la nivel teritorial, care functioneaza sub conducerea si controlul sai.Limitele competentei, structura

organizatorika,modul de finantare a caselor teritoriale sunt elaborate si aprobate de CNAS.

Activitatea CNAS-promovarea unei politici complexe,coerente in domeniul asig.sociale

-crearea , implementarea, dezvoltarea Sistemului Informational National pt nivelurile CNAS,

-asigurarea functiionarii registrului de stat a evidentei individuale in sistemul public de asigurari sociale

-asigurarea evidentei individuale la nivel national a tuturor contribuabililor in BASS in baza codului

personal de asigurari sociale, aprobat de Guvern.

- administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale, exercitînd

funcţiile de acumulare şi de distribuire a mijloacelor financiare provenite din

achitarea de către asiguraţi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Activitatea CTAS-

-tinerea in evidenta a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu

-inkeierea kontractelor de asigurari sociale in konformitate ku prevederile legislatiei

-akitarea pensiilor, kompensatiilor, indemnizatiilor, efectuarea analizelor periiodice a acestui proces in

vederea perfectionarii lui

-aplikarea sanctiunilor, amenzlior fata de agentii ekonomici si pers. Fizice – datornici CNAS

-organizarea procesului de colectare, virare a contributiilor de asigurari socialein baza kodurilor individuale

de asigurari sociale.

Test nr._11__

Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Enumeraşi particularităţile şi definiţi pensia de invaliditate acordată militarilor,

Invaliditatea stabilită persoanelor care au îndeplinit serviciul militar sau special în organele apărării

naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, trecute în rezervă, şi care au suportat: a) rănire, contuzie,

schilodire sau afecţiune contractată în perioada celui de-al doilea război mondial;b) rănire, contuzie,

schilodire sau afecţiune contractată în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu în zonele în care s-au

desfăşurat acţiuni de luptă;c) rănire, contuzie, schilodire în perioada antrenării de către organele puterii

locale la strângerea muniţiilor şi a tehnicii militare, la deminarea teritoriului şi a obiectelor în anii celui de-al

doilea război mondial şi în perioada de după acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova;d) rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în timpul

acţiunilor de luptă pe teritoriul altor state;e) rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în timpul

acţiunilor de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;f) rănire,

contuzie, schilodire sau afecţiune contractată la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl;g) rănire,

17

contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în timpul exercitării obligaţiilor de serviciu militar sau

special;h) afecţiune contractată în perioada satisfacerii serviciului militar sau special; i) schilodire în

accident nelegat de exercitarea obligaţiilor de serviciu militar sau special este Invaliditate legată de serviciul

militar sau special

1.2 Descrieţi cuantumul pensiei în dependenţă de cauza invalidităţii în conformitate cu   Legea

asigurării cu pensii a militarilor...- 5p. 

In funcţie de cauzele invalidităţii, invalizii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din

trupele organelor afacerilor interne se clasifică în două categorii: a) invalizi de război – în cazul în care

invaliditatea este cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire în perioada celui de al doilea război mondial,

îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar

b) invalizi – în cazul în care invaliditatea este cauzată de o schilodire în accident nelegat de îndeplinirea

îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o afecţiune contractată în perioada îndeplinirii

serviciului.

Invalizii din rândurile militarilor care şi-au satisfăcut serviciul prin contract sau din corpul de comandă şi din

trupele organelor afacerilor interne confirmă o vechime în muncă necesară stabilirii pensiei pentru vechime

în muncă (20 ani), li se poate stabili pensie de invaliditate în mărimea pensiei pentru vechime în muncă în

următoarele proporţii: vechime în muncă de 20 de ani - 50%, iar pentru cei pensionaţi pentru limită de vârstă

sau pe motive de boală - 55%; pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - 3% din

sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75% din aceste sume.

Cuantumul pensiei invalizilor din rândurile militarilorse stabileşte în funcţie de solda (câştigul)1 acestora.

Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne care au devenit

invalizi li se stabilesc pensii de invaliditate, dacă invaliditatea a survenit în timpul îndeplinirii serviciului sau

cel mult după trei luni de la eliberare din serviciu, sau după expirarea acestui termen, dacă a fost cauzată de

o rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie de invaliditate, cauzată de

o boală obişnuită -7p.

Test nr._12_

Subiectul I Pensia de urmaş

1.1 Definiţi şi enumeraţi particularităţile pensiei de urmaş. Evidenţiaţi categoriile de   beneficiari ai pensiei de

urmaş-3p.

Pensia de urmaş reprezintă suma bănească calculată şi stabilită conform Legii persoanelor inapte de muncă ca urmare

a pierderii întreţinătorului care se achită lunar din bugetul asigurărilor sociale. În calitate de temeiuri ce invocă apariţia

dreptului la pensia de urmaşi pot servi1: decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariţiei

fără veste sau declararea morţii persoanei prin hotărârea instanţei de judecată. Subiecţi ai raportului juridic la

determinarea dreptului la pensia de urmaş sunt membrii familiei decedatului, careîndeplinesc condiţiile prevăzute de

Lege. Se va ţine seama şi de relaţiile de rudenie ce se determină conform Codului familiei şi Codului civil al

Republicii Moldova.Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare socială, care este obligat să stabilească în

baza documentelor prezentate, în condiţiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urmaş.Pensia de urmaş, stabilită

copiilor, se păstrează şi după înfierea lor. În caz de deces al înfietorului, copiii înfiaţi pot opta pentru o singură pensie:

18

sau pentru părintele decedat, sau pentru înfietorul decedat.Au dreptul la pensie de urmaş următoarele persoane: a)

copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile în instituţii de învăţământ de zi (secundar, mediu de

specialitate şi superior), până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 23 de ani; b) soţul supravieţuitor dacă, la

momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vârsta de pensionare prevăzută la

art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana

decedată şi nu s-a recăsătorit; c) soţul supravieţuitor sau tutorele (curatorul) care are în îngrijire copii sub vârsta de 3

ani ai susţinătorului decedat, pe perioadele de neîncadrate în muncă sau de aflare în concediu pentru îngrijirea

copilului până la vârsta de 3 ani.

1.2 Determinaţi temeiurile de apariţie a dreptului şi descrieţi condiţiile de stabilire a pensiei de urmaşi,

calcularea ei – 5p.

Dreptul la pensia de urmaş se stabileşte dacă persoana decedată era pensionar sau confirma condiţiile necesare pentru

stabilirea pensiei date la ziua decesului. 

In conformitate cu Legea dacă pensia de urmaş ca urmare a decesului din cauza unei afecţiuni generale se stabileşte

membrilor familiei dacă sunt îndeplinite condiţiile cu privire la stagiul de cotizare al decedatului, în funcţie de vârsta

avută la data constatării decesului. Pentru stabilirea pensiei de urmaş în caz de deces al întreţinătorului din cauza unei

afecţiuni generale, conform Legii solicitanţii trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de deces;

certificatul ce confirmă stagiul de cotizare realizat până la ziua decesului în funcţie de vârsta ce o avea. Dacă decesul a

fost cauzat de un accident de muncă, se va mai prezenta şi procesul-verbal despre accidentul de muncă. Întrunirea

condiţiilor date de către persoanele specificate în art.25 din Lege le garantează acestora dreptul la pensie de urmaşi

minimală.

Respectarea altor condiţii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la majorarea pensiei

de urmaş.Din cele menţionate tragem concluzia că apariţia dreptului la pensia de urmaş invocă prezenţa a două criterii

specifice: - criteriul volitiv prin care se explică manifestarea de voinţă a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul

la acest tip de pensie; - criteriul de vârstă prin care se confirmă că este recunoscut inapt de muncă şi se afla la

întreţinerea decedatului.

1,3 Evidenţiaţi în aspect comparativ elementele distinctive a pensiei de urmaş în dependenţă de statutul

persoanei decedate. - 7p

Test nr.13___

Subiectul IPlata pensiei

1.1 Enumeraţi instituţiile investite cu atribuţii de plată a pensiei şi modalitatea de plată   a pensiei. – 3p.

Pensiile se stabilesc si se platesc de catre organele de asigurari sociale: casele teritoriale de asigurari care reprezinta

subdiviziuni ale Casei Nationale de Asigurari Sociale.Coform prevederilor legi pensia se achita lunar pentru luna in

curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a prezentat

procura a carei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive.

1.2 Caracterizaţi procedura de plată a pensiei curente, temeiurile şi condiţiile de plată a

pensieiRetroactiv ( neprimite). -5p.

Pensia retroactiva se plateste daca pensia nu a fost incasata la timp ea se plateste retroactiv pe o perioada de

cel mult 3 ani de la data solicitarii. In cazul in care aceasta nu a fost platita la timp din vina organului de

asigurari sociale care stabileste sau plateste pensia ea se achita fara nici un fel de limite in termen.

Procedura de plata a pensiei curente are loc Coform prevederilor legi pensia se achita lunar pentru luna in

curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a

19

prezentat procura a carei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive.

1.3 Proiectaţi schematic procedura de plată a pensiei persoanelor aflate la întraţinerea   statului şi a

beneficiarilor aflaţi în instituţiile penitenciare.- 7p.

Test nr._14__

Subiectul I Transferul pensiei

1.1 Determinaţi temeiurile juridice de transfer a pensiei.- 3p.

1.2 Descrieţi procedura juridică de transfer a pensiei corespunzător temeiurilor juridice  

prevăzute de lege.- 5p.

1.3 Proiectaţi schematic etapele juridice de înfăptuire a transferului în temeiul schimbării

domiciliului.-7p.

Test nr._15__

Subiectul I Raporturile juridice de protecţie socială

1.1 Definiţi şi clasificaţi raporturile juridice de protecţie socială . - 3p.

Relatia socială care cade sub incidenţa normei juridice sau care este reglementată de ea, în cadrul căreia participanţii

apar ca titulari de drepturi şi de obligaţii reciproce prin realizarea cărora se realizează scopul normei juridice

reprezinta raportul juridic .

Raporturile juridice se stabilesc între subiecţii de drept (cel puţin doi), care nu pot fi decât oameni priviţi individual

sau organizaţi în colectivităţi corespunzătoare; au un anumit conţinut ce reprezintă legăturaDin cele expuse rezultă că

din punct de vedere structural raporturile juridice de protecţie socială conexează trei elemente: obiectul, subiecţii şi

conţinutul.

1) Obiectul raporturilor de protecţie socială constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie să o aibă părţile ca urmare

a stabilirii, acordării unui tip de asigurare sau asistenţă socială, precum şi soluţionării litigiilor apărute.

2) Subiecţi ai raporturilor de protecţie socială sunt participanţii la aceste raporturi, deţinători ai capacităţii juridice la

un anumit tip de asigurare sau asistenţă socială.1 Raporturile de protecţie socială sunt raporturi bilaterale, în cadrul

cărora unul dintre subiecţi îtotdeauna este statul în persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana

fizică sau familia sa.

3) Conţinutul raporturilor de protecţie socială este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Specific

conţinutului este faptul că subiecţii din cadrul raporturilor de protecţie socială nu se află nici pe poziţie de subordonare

juridică, nici pe poziţie de egalitate juridică. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca subiect purtător de

obligaţii juridice, care nu poate refuza, neîntemeiat, acordarea asigurării sau asistenţei sociale, iar titularul de drepturi

este cetăţeanul sau familia, care pot liber cere sau refuza asistarea sau asigurarea socială. Astfel, persoana fizică este

împuternicită legal să dispună de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligată. În cazul în care persoana

fizică are dreptul la câteva tipuri de asigurare materială, ei i se acordă posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe când

organul de stat nu beneficiază de un astfel de drept.

1.2 Determinaţi şi descrieţi trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de protecţie   socială . - 5p.

Raportul juridic de protectie sociala se caracterizeaza prin elemente care il delimiteaza de alte raporturi juridice a altor

ramuri si anume prin:

Specificul subiectilor: Unul dintre subiecti intotdeauna este statul prin organele competente iar celalalt este persoana

fizica cetatean a RM sau cetatean strain,apatrid pricum si familia sa.

--Faptele juridice care genereaza aceste raporturi le modifica sau le stinge sunt numite riscuri sociale, adica acestea pot

20

fi fie boli profesionale.batrinete sau calamitati naturale sau alte evenimente care afecteaza capacitatea de a se intretine,

si ii creaza riscul de a duce un nivel de viata scazut. ----Cuantumul asistentei si asigurarii sociale finantate de stat este

expres prevazut in legislatie si nu poate fi majorat sau micsorat de subiecti. -Obiectul raportlui de protectie sociala

poarta caracter patrimonial, indiferent de forma in care este acordata protectia sociala fie in forma baneasca, sau sub

forma de servicii medicale sau de alta natura.

1.3 Argumentaţi necesitatea existenţei în cadrul raporturilor juridice de protecţie socială a unor premize

specifice de apariţie a raporturilor juridice.- 7p.

Ca premize specifice de apartitie a raporturilor juridice se caracterezieaza prin faptele juridice care reprezinta niste

imprejurari sau evenimente care se produc fara vointa omului dar care dau nastere, modifica sau sting raporturile

juridice provocind prin aceasta consecinte juridice. In unele cazuri pentru ca sa apara un raport juridic e necesar sa fie

prezente mai multe imprejurari. Astfel costatam ca prezenta asa premise cum sunt riscurile sociale care genereaza

aceste raporturi este indinspensabila pentru aparitia lor, daca nu ar exista aceste riscuri nu ar fi necesara prezenta

intregului sistem de protectie sociala care ar fi in plus pentru o astfel de societate.

Test nr.__16_

Subiectul I Indemnizaţiile pentru concediu medical

1.1 Definiţi şi clasificaţi indemnizaţiile pentru concediu medical – 3p.

Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca reprezinta:

1)prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta un caracter soci

alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in caz de boala cu piederea capacitatii de munca

sau traumatism,pentru ingrijirea bolnavului de catre un membru al familiei sau alta persoana,pentru tatamentul

balneosanitar,pentru carantina,la transferarea la un alt loc de lucru in caz de inbolnavire de tuberculoza sau de o boala

profesionala;in timpul protezarii.

2)plati acordate persoanelor care lucreaza in baza contractului individual de munca si intreprinzatorilor individuali din

fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile de utilizare a fortei de munca a populatiei,in cazurile stabilite

de lege.

Indemnizatiile pentru concediul medical sunt:

-Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,in caz de boli generale si accidente nelegate de munca

-Indemnizatiipentru prevenirea imbolnavirilor(carantina)

-Indemnizatii pentru recuperarea capacitatii de munca.

-Indemnizatii pentu concediu de maternitat(sarcina si lauza)

-IndemnizatiiPentru ingrijirea copilului bolnav

1.2 Dederminaţi condiţiile şi durata pentru care se acordă indeemnizaţia pentru concediu   medical–5p.

Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca in caz de boli generale si accidente nelegate de

munca se stabileste:

a)pentru cel mult 180 zile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima zi de concediu medical.Incepind

cu a 120-a zi indemizatia se plateste in cazul prelungiriii concediului medical avizat de Consiliul Republican

de Expertiza Medicala a Vitalitatii.

Daca exista temeiuri motivate privind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca si in scopul evitarii

incadrarii in grad de invaliditate precum si al mentinerii asiguratului in activitate ,medicul curant pate

propune CEMV ia atitudine privind prelungirea concediului medical peste 180zile cel mult cu 30zile.In acest

caz ,in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare CEMV ia atitudinea privind

21

prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator,transferul temporar la o alta

munca,reducerea programului de lucru,reluarea activitatii profesionale sau incadraea intr-un grad de

invaliditate.

Daca CEMV a decis incadrarea in grad de invaliditate,indemnizatia pentru incapacitatea temporara de

munca se plateste pina la data la care persoanei i sa stabilit grad de invaliditate, fara a se depasi perioada

maxima pentru care se acorda indemnizatii;

b)persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in baza contractului individual de munca pe durata

determinata ce nu depaseste un an , inclusiv celor angajati la lucrari sezoniere , si somerilor, in periada de

cordare a ajutorului de somaj, indemnizatia pentru inacpacitate temporara de munca li se acorda pentru o

perioada de pina la 30 zile in cursul unui an calendaristic.

c)asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce depaseste un an, indemnizatia pentru

incapacitate temporara de munca li se acorda pe o durata de 180 zile calendaristice.

d)tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cauza tuberculozei,SIDA sau cancer de

orice tip ,cu avizarea CEMV,perioada pentru care se acorda indemnizatia pentri incapacitae temporara de

muna este cel mult 1 an pe parcursul ultimilor 2 ani.

e)indemizatia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se acorda pe duarata

concediului medical fara restrictii inclusiv somerilor;

f)indemizatia se stabileste in cazul in care incapacitatea de munca a survenit in timpul concediului de odihna

anual (de baza sau suplimentar).Aceasta de urma se prelungeste cu durata incapacitatii temporare de munca

ce au avut loc in timpul concediului.

g)in cazul incapacitatea de munca survine in timpul concediului neplatit,concediului pentru ingrijirea

copilului pina la virsta de 3 ani sau cind intreprinderea (sectia )stationeaza,indemizatia nu se stabileste.Daca

incapacitatea temporara de munca dureaza dupa data expirarii concediului neplatit , concediului pentru

ingrijirea copilului pin la virsta de 3 ani sau dupa data reluarii activitatii intreprinderii,indemnizatia se

stabileste de la acesta data

h)in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul stationarii intreprinderii si pantru

aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si achitate contributiile respective de asigurari

sociale ,indemnizatia se stabilesta pentru perioada respectiva

i)in cazul in care incapacitatea temporara de munca survenita in timpul concentarilor militare sau

concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de invatamint superior fara intrerupere

activitatii de munca ,indemnizataia se stabileste de la data la care salariatul urma sa reinceapa activiatea de

munca

k)in caz de traumatism la domiciliu,inclusiv traumatism la domiciliu provocat de calamitati naturale sau

viciu anotomic al salariatului ,indemnizatia se stabileste pentru toata perioada de incapacitate tempoorara de

munca incepind din prima zi.

1.3 Descrieţi cuantumul indemnizaţiei pentru concediu medical,în raport cu temeiul   apariţiei

dreptultui precum şi temeiurile pentru care nu se acordă indemnizaţia. -7p.

Pentru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemnizatiain cazul in care :

1 isi cauzeaza premeditat daune sanatatii

2 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime

22

3 a urmat tratament fortat conform hot.judec cu exceptia handicapului psihic

4 se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.

Indemnizatia platita neintemeiat urmeaza a fi restituita prin hot,judec.

ITM(incapacitate temporara de munca).

Baza de calcul a indemnizatiei constituie venitul mediu lunar asigurat realizat in ultimele 6 luni calendaritice

premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care au fost calculate contributiile de asigurari

sociale.Cuantumul lunal se stabioleste diferentiat in finctie de durata stagiului de cotizare:

DURATA A STAGIULUI DE CUTIZARE BAZA DE CALCUL

Pinal la 5 ani 60%

Intre 5 si 8 ani 70%

Peste 8 ani 100%

Durata stagiului nu conteaza:pentru 

Tuberculoza,cancer si SIDA 100%

Indemnizatia pentru ITM se plateste din ziua piederii capacitatii de munca pina la restabilirea ei sau

stabilirea invaliditatii.

Atunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate,la determinarea bazei de

calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada

respectiva.Daca asiguratul alucrat mai putin de 6 luni,baza de calcul esta venitul mediu lunar asigurat realiza

in lunile calendariatice lucrate integral ,iar in cazul cind a realizat un stagiu de cotizare mai mic de 1 luna

calendaristica se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate.In cazul lipsei motivate a venitului

asigurat in ultimele 6 luni calendaristice premargataore lunii in care sa produs riscul asigurat ,baza de calcul

este salariul tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

Test nr._17__

Subiectul I Raporturil juridic de protecţie socială

1.1 Numiţi elementele raporturilor juridice de protecţie socialăşi premizele apariţiei lui. - 3p.

Relaţia socială care cade sub incidenţa normei juridice sau care este reglementată de ea, în cadrul căreia participanţii

apar ca titulari de drepturi şi de obligaţii reciproce prin realizarea cărora se realizează scopul normei juridice

reprezinta raportul juridic.1

Raporturile juridice se stabilesc între subiecţii de drept (cel puţin doi), care nu pot fi decât oameni priviţi individual

sau organizaţi în colectivităţi corespunzătoare; au un anumit conţinut ce reprezintă legătura propriu- zisă dintre

subiecţi şi care constă în drepturile şi obligaţiile reciproce ale acestora;2 se referă la un obiect care nu este altceva

decât acţiunea sau conduita asupra căreia sunt îndreptate drepturile subiective şi obligaţiile participanţilor.”3

Prin raporturi juridice de protecţie socială desemnăm relaţiile născute odată cu survenirea riscurilor sociale în

domeniul asigurării sau asistenţei sociale, între stat, reprezentat de organele sale competente, şi persoanele în etate,

incapabile de muncă sau alte categorii de persoane care necesită protecţie socială.

Din cele expuse rezultă că din punct de vedere structural raporturile juridice de protecţie socială conexează trei

elemente: obiectul, subiecţii şi conţinutul.

1) Obiectul raporturilor de protecţie socială constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie să o aibă părţile ca urmare

a stabilirii, acordării unui tip de asigurare sau asistenţă socială, precum şi soluţionării litigiilor apărute.

2) Subiecţi ai raporturilor de protecţie socială sunt participanţii la aceste raporturi, deţinători ai capacităţii juridice la

un anumit tip de asigurare sau asistenţă socială.4 Raporturile de protecţie socială sunt raporturi bilaterale, în cadrul 23

cărora unul dintre subiecţi îtotdeauna este statul în persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana

fizică sau familia sa.

3) Conţinutul raporturilor de protecţie socială este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Specific

conţinutului este faptul că subiecţii din cadrul raporturilor de protecţie socială nu se află nici pe poziţie de subordonare

juridică, nici pe poziţie de egalitate juridică. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca subiect purtător de

obligaţii juridice, care nu poate refuza, neîntemeiat, acordarea asigurării sau asistenţei sociale, iar titularul de drepturi

este cetăţeanul sau familia, care pot liber cere sau refuza asistarea sau asigurarea socială. Astfel, persoana fizică este

împuternicită legal să dispună de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligată. În cazul în care persoana

fizică are dreptul la câteva tipuri de asigurare materială, ei i se acordă posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe când

organul de stat nu beneficiază de un astfel de drept.

1.2 Analizaţi conţinutul şi categoriile subiectelor raportului juridic.- 5p.

Noţiunea şi claşificarea subiecţilor dreptului protecţiei sociale.Orice raport juridic are întotdeauna cel puţin doi

subiecţii: unul activ şi altul pasiv. Subiectul activ are capacitatea de a pretinde la ceva. Subiectul pasiv poartă obligaţia

corespunzătoare pretenţiei. Cel mai des însă fiecare dintre subiecţi este în acelaşi timp şi activ şi pasiv.5

Apariţia raporturilor juridice în dreptul protecţiei sociale este generată de un şir de evenimente, denumite riscuri

sociale: naşterea, decesul, boala, şomajul, bătrâneţea, invaliditatea, pierderea întreţinătorului, incapacitatea de muncă

etc. Anume intervenţia acestora acordă persoanei dreptul de a beneficia de prestaţii băneşti, prestaţii în natură şi

servicii sociale, prevăzute de legislaţie. În această ordine de idei constatăm că de unele drepturi din domeniul

protecţiei sociale pot beneficia doar persoanele care au achitat contribuţii de asigurări sociale, iar de alte drepturi

beneficiază toţi cei aflaţi în dificultate. Aşadar, acest principiu, în cadrul dreptului protecţiei sociale, invocă apariţia

relaţiilor de asigurări sociale şi a relaţiilor de asistenţă socială, care pot fi recunoscute parte componentă a raporturilor

juridice de protecţie socială.

Persoana fizica-un alt subiect al protctiei sociale poate fi cetatean a R.M,cetatean strain,apatrid,refugiat precum si

familiile lor.Cind vorbim despre subiectii raportului juridic de asigurari sociale vom mentiona ca cetateanul,ca perf.fiz

trebuie sa aiba capacitate juridica-aptitudibea unei pers.sau colectivitatii de afi titular de drepturi si obligatii si a le

exercita.Capacitatea juricica=capacitate de folosita=capacitate de exercitiu.

Pentru raporturile juridice proceduralede constatare este specific faptul că la stabilirea faptelor juridice ce dau naştere

unui tip de asigurare/asistenţă socială este necesară participarea mai multor subiecţii (de exemplu, pentru stabilirea

pensiei de invaliditate, casa teritorială de asigurări sociale cere prezentarea certificatului, ce confirmă invaliditatea,

emis de către Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii etc.), iar în raporturile procesuale în calitate de subiecţi apar

organele ierarhic superioare (CNAS) sau instanţa de judecată.6

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de încheiere a raportului juridic, temeiul legal şi procedura emiterii

de către CTAS a deciziei de refuz şi efectele ei juridice. - 7p.

Test nr._18__

Subiectul I Indemnizaţiile adresate familiilor cu copii

1.1 Definiţi şi clasificaţi indemnizaţiile adresate familiilor cu copii .Determinaţi subiectul de recepţionare /

înregistrare a cererii de soclicitare a indemnizaţiei.- 3p.  

Acordarea unui ajutor din partea statului familiei în scopul întreţinerii şi educării copiilor reprezintă o problemă care

formează obiectul reglementării juridice nu numai în plan naţional, dar şi internaţional prin art. 16 şi 25 din Declaraţia

Universală a Dreptului Omului;1 art.26 din Convenţia cu privire la drepturile copilului2ş.a.Politicile în domeniul

protecţiei sociale a familiei şi copilului sunt orientate spre încurajarea natalităţii prin promovarea acţiunilor eficiente

de susţinere a familiei, modernizare şi diversificare a serviciilor comunitare şi de tip familial în vederea prevenirii

24

instituţionalizării copilului şi sporirii nivelului calităţii vieţii nucleului societăţii – familia.

Soluţionarea problemelor grave, cu care se confruntă actualmente familia şi copilul, probleme condiţionate de

fenomene negative precum sunt declinul economic, îmbătrânirea populaţiei, instabilitatea condiţiilor de trai ale

familiei şi impactul migraţii legale şi ilegale a părinţilor în căutarea unui loc de muncă constituie un obiectiv prioritar

de asigurare a unei protecţii sociale adecvate şi eficiente.

Copiii constituie o categorie de persoane, care nu dispun de capacitate de muncă, de aceea statul protejează sănătatea

generaţiei în creştere prin diferite mijloace, inclusiv prin interzicerea muncii copiilor. Conform legislaţiei, adolescenţii

de la vârsta de 16 ani, iar în cazuri excepţionale, de la 15 şi 16 ani, pot dobândi calitatea de salariat. Din dorinţa de a

căpăta o specialitate unii adolescenţi îşi continuă studiile în şcoli profesional tehnice, colegii şi alte instituţii chiar şi

după vârsta de 16 ani, angajându-se la serviciu doar după terminarea instituţiei de învăţământ.

Sistemul naţional de protecţie socială a familiei şi copilului, fiind bazat pe promovarea abordărilor individualizate în

alegerea formelor şi măsurilor de protecţie, conţine două componente de bază: prestaţii băneşti şi servicii sociale.

În funcţie de faptul dacă copiii cresc şi se educă în familii sau sunt lipsiţi de grijă părintească, statul, potrivit art.12 din

Legea privind drepturile copilului, stimulează şi susţine material crearea unei reţele largi de instituţii extraşcolare,

edificii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odihnă şi alte obiective ce contribuie la întremarea sănătăţii copiilor,

stabileşte înlesniri pentru frecventarea instituţiilor de cultură şi învăţământ, a celor sportive şi a bazelor de odihnă în

timpul vacanţei.

1.2 Comparaţi indemnizaţia unică la naşterea copilului cu indemnizaţia lunară pentru creşterea / îngrijirea

copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani sau 3 ani. - 5p.

Cadrul legal în baza căruia se realizează măsurile de protecţie socială a familiei şi copilului îl constitue: Codul

familiei; Legea privind drepturile copilului; Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi

alte prestaţii de asigurări sociale3; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate

familiilor cu copii, adoptat prin Hotărârea cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii4; Regulamentul cu

privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă

şi altor prestaţii de asigurări sociale5 etc

Legiuitorulstabileşte următoarele tipuri de prestaţii adresate familiilor cu copii:

- indemnizaţie de maternitate;

- indemnizaţie unică la naşterea copilului;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani persoanelor asigurate;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani persoanelor neasigurate;

- indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

- indemnizaţie lunară pentru întreţinerea copilului cu vârstă între 1,5/3 şi 16 ani.

Indemnizaţie unică la naşterea copiluluise stabileşte în baza art.17 din Legeaprivind indemnizaţiile pentru incapacitate

temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, începând cu 1 ianuarie 2005, constituind o formă de sprijin

bănesc acordată femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurări sociale.

Indemnizaţiile lunare pentru creşterea copiluluise acordă în următoarele cazuri:

---- se stabileşte de la data naşterii copilului, cu excepţia cazurilor de adopţie sau de instituire a tutelei, când se

stabileşte din ziua adoptării hotărârii privind încuviinţarea adopţiei, respectiv privind instituirea tutelei;----cu condiţia

că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea copilului. În cazul în care indemnizaţia respectivă a fost

solicitată mai târziu de termenul indicat, aceasta se stabileşte retroactiv, dar nu mai mult decât pentru 12 luni

premergătoare datei adresării;-----în cazul în care ambii părinţi nu sunt încadraţi în muncă - părintelui care de fapt

îngrijeşte copilul;

1.3 Descrieţi cuantumul şi durata pentru care se acordă indemnizaţia de maternitate şi   argumentaţi

25

dreptul la indemnizaţie pentru mama angajată în muncă şi pentru mama neangajată.Determinaţi

subiectul de recepţionare a cererii de solicitare a indemnizaţiei, în ambele cazuri. -7p. 

Indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asiguratelor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor

asiguraţi şi şomerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul

postnatal.Indemnizaţia de maternitate se acordă, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de

126 zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori al naşterii a doi sau mai mulţi copii - de 140 zile

calendaristice.

În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal, indemnizaţia de

maternitate se acordă pentru perioada specificată în alineatul doi al prezentului punct.

În cazul acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie în perioada concediului pentru îngrijirea copilului pînă

la vîrsta de 3 ani, persoana îndreptăţită va beneficia de ambele indemnizaţii (de maternitate şi de îngrijirea

copilului pînă la vîrsta de 3 ani).

Soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei dreptului la indemnizaţie de

maternitate, nu este angajată în muncă şi nu este persoană asigurată de riscul respectiv (maternitate), fapt

care se confirmă prin carnetul de muncă, iar după implementarea evidenţei personificate în sistemul public

de asigurări sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurări sociale.

În cazul în care soţia se află la întreţinerea soţului salariat, indemnizaţia de maternitate se stabileşte pe

numele soţiei. Faptul că persoana în cauză este soţia angajatului se va confirma prin buletinul de identitate şi

adeverinţa de căsătorie.Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul

stabilită la pct. 23 al prezentului Regulament.

In cazul persoanelor asigurate, indemnizatiile se achita din bugetul asigurarilor sociale, dar in cazul

persoanelor neasigurate din bugetul asistentei sociale.Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o

constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii

riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale. (2) În cazul în care lunile

luate în calcul, conform alin.(1), sînt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de

calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă.

(3) Dacă asiguratul a lucrat mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în

lunile calendaristice lucrate integral, iar în cazul cînd a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună

calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate. (4) În cazul lipsei motivate a venitului

asigurat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul

este salariul tarifar sau salariul de funcţie al beneficiarului. (5) Baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate,

acordate soţiei aflate la întreţinerea soţului salariat, este venitul mediu lunar asigurat al soţului şi se

determină în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

Test nr._19__

Subiectul I Pensiile pentru unele categorii de cetăţeni ( pensii pentru vechime în muncă ) 

1.1 Enumeraţi categoriile de persoane îndreptăţite legal de a beneficia de acest tip de pensie. 

Determinaţi organul competent în stabilirea acestei pensii. - 3p.

Persona CaRe o perioada indelungata a muncit pt binele societatii intr-o profesie anumita si nin virtutea caracterului

deosebit al profesiei lor, cu toate ca nu au devenit invalide, nu pot in continuare sa presteze munca dupa o activitate

indelungata si permanenta. Acetia sunt:26

1. deputatii si membrii de Guvern

2. functionari publici

3. alesi locali

4. judecatorii

5. lucratorii procuraturii

6. militarii, persoanele din corpul de comanda si din cadrul oranelor afacerilor interne

7. personalul navigant si tehnic aeronautic.

1.2 Caractrizaţi pensiile stabilite : judecătorilor , unor lucrători din procuratură, membrilor   de

Guvern, deputaţlilor în Parlament. - 5p.

Membrii de guver. Asiguratul care a activat cel puţin 2 ani în calitate de membru de Guvern, a atins vîrsta de

pensionare (barbate-62, femei-57) şi a realizat stagiul de cotizare (30 de ani)are dreptul la pensie calculată în

cuantum de 42% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale membrului de Guvern în exerciţiu în funcţia

respectivă deţinută în Guvern.

Deputatii in parlament.Asiguratul care a activat cel puţin 2 ani în calitate de deputat în Parlament, inclusiv în

Sovietul Suprem al R.S.S.Moldoveneşti de legislatura a XII-a, cu excepţia persoanelor ale căror

împuterniciri au fost suspendate înainte de termen pentru participarea lor la lucrările organelor

anticonstituţionale şi comiterea de acţiuni ce vin în contradicţie cu Constituţia şi cu legislaţia în vigoare, sau

care a deţinut cel puţin 2 ani funcţii remunerate în Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti de legislaturile

anterioare, a atins vîrsta de pensionare specificată (barbat-62ani, femeile-57 ani) şi a realizat stagiul de

cotizare (30ani barbate si femei) are dreptul la pensie calculată în cuantum de 42% din suma tuturor plăţilor

lunare asigurate ale deputatului în exerciţiu în funcţia (funcţiile) respectivă deţinută în Parlament.

Lucratorii din procuratura. Persoanele care au atins virsta de 50 ani, cu vechime in munca 20 ani,cel putin

12,6 ani au lucra6 in functia de procurer,anchetator au dreptul la pensii in proportie de 55% fata de saariu

mediu al procurorului in exercitiu, iar pt fiecare an complet,adios de 3%.

Judecatorii. Judecatorul care a atins virsta de 50 ani si are vechime in munca de cel putin 20 ani, din care cel

putin 12 ani si 6 luni in functie de judecator are drept la pensie in proportie de 55% fata de salariu mediu, iar

pt fiecare an complet de munca inca 3%,dar total nu mai mult de 80%, fata de salariu mediu.

1.3 Comparaţi şi evidenţiaţi elimentele distinctive între pensia de vârstă şi acest tip de pensie. - 7p.

Pensia de virsta:

1.limita de virsta barbati 62 ani, femei 57 ani

2.stagiul minim de 15 ani, pt primi o pensie partiala

Pensia pt unele categorii de persoane:

1.limita de virsta pt judecatori procurori este aceeasi pt ambele sexe-50 de ani

2.stagiu este stabilit de 20 de ani (judecator, prcuror, functionar public)

3.persoanele beneficiaza de sume mai mari al pensiilor

Asemanari:

1.ambele categorii de pensii s eplatesc integral, ineferent de faptul realizarii veniturilor pasibile de asigfurari

sociale de stat

2.sursa: 50%- di bugetul asigurarilor sociale de stat, 50% - din bugetul de stat

3.este nevoie de stagiu de cotizare, si limita de virsta prealabil stabilita

27

Test nr._20__

Subiectul I Stabilirea pensiei

1.1 Determinaţi organul de stabilire a pensiei în dependenţă de tipul pensiei.- 3p.

Pensiile se stabilesc єi se plгtesc de cгtre organele de asigurгri sociale. Organele de asigurгri sociale au

dreptul de control asupra autenticitгюii actelor ce confirmг stagiul de muncг єi venitul asigurat, eliberate de

organele abilitate. Casa Nationala de Asigurari Sociale este organul , suprem care stabileste pensia in

dependenta de tipul ei: fie de urmas, fie de invaliditate, pensiile pentru limite de virsta. Pensiile militarilor în

termen şi a familiilor lor se stabilesc de către organele de asigurări sociale.

Asigurarea cu pensii a militarilor care satisfac serviciu prin contract, a persoanelor din corpul de comandă şi

din trupele organelor afacerilor interne şi a familiilor acestora este efectuată de Ministerul Apărării,Serviciul

de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Grăniceri, Departamentul Instituţiilor

Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciul Protecţie şi Pază de Stat, Ministerul Afacerilor Interne şi

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în modul stabilit de Guvern.

1.2 Descrieţi modul de adresare pentru stabilirea pensiei şi termenul de adresare în dependenţă de

tipul pensiei. - 5p

2 Dreptul la pensie оl au asiguraюii domiciliaюi оn Republica Moldova, precum єi persoanele care, la data

stabilirii pensiei, nu au calitatea de asigurat, dar оndeplinesc condiюiile prevгzute de lege. Dreptul la pensie

se cuvine єi poate fi solicitat de la data оndeplinirii condiюiilor de pensionare prevгzute de lege. Pensiile se

stabilesc єi se plгtesc de cгtre organele de asigurгri sociale.Cererea de pensionare єi actele necesare se depun

la organul teritorial de asigurгri sociale de la domiciliul asiguratului, unde se оnregistreazг оn mod

obligatoriu. Se stabilesc urmгtoarele termene de acordare a drepturilor la pensie оn funcюie de categoria

pensiei solicitate:

3 a) la pensia pentru limitг de vоrstг - de la data оndeplinirii condiюiilor de pensionare prevгzute de

prezenta lege, dacг cererea єi actele necesare a fost depusг оn termen de 30 de zile de la aceastг datг;

4 b) la pensia de invaliditate - de la data emiterii deciziei C.E.M.V. de оncadrare оn grad de invaliditate, dacг

cererea єi actele necesare a fost depusг оn termen de 60 de zile de la aceastг datг;

5 c) la pensia de urmaє - de la data decesului susюinгtorului, dacг cererea єi actele necesare a fost depusг оn

termen de 90 de zile de la aceastг datг;

1.3 Proiectaţi schematic o decizie de rfuz în stabilirea pensiei. Indicaţi şi argumentaţi efectele ei

juridice. - 7p

Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisг de organul

teritorial de asigurгri sociale єi semnatг de conducгtorul acestuia, оn termen de 15 zile de la data depunerii

cererii cu toate actele necesare. Decizia cu privire la respingerea cererii de pensionare єi motivul respingerii

se expediazг solicitantului оn termen de 5 zile de la data emiterii.Poate fi refuzata decizia de stabilire a

pensiei dac persoana care o solicita nu este in drept, nu are virsta cuvenita , nu are grad de sanatate riscant si

pt aceasta organul competent este in drept sa refuze, refuzul neitemeiat este tras la raspundere de catre

organele de judecata.

28

Test nr._21__

Subiectul I Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă

1.1 Definiţi conceptul , trăsăturile şi clasificarea indemnizaţiilor pentru incapacitate   temporară de

muncă. - 3p.  

Sistemul public de asigurari sociale ofera tuturor participantilor, dreptul de a beneficia de de o protectie pe

termen lung( pensia de asigurari sociale) precum si pe termen scurt - incapacitatea temporara de munca a

persoanei , pentru care un rol deosebit il ocupa indemnizatiile. Indemnizatiile au urmatoarele trasatturi: 1

Stabilirea indemnizatiilor in sume concrete, 2 Stabilirea platii tuturor tipurilor de indemnizatii prin actele

normative corespunzatoare. 3 scopul indemnizatiilor este indreptat spre oferirea unui ajutor banesc

cetatenilor care au nevoie de acordarea ei.) Clasificare:

Dupa temei:

Social juridic

Indemn.pt capacitate temporara de munca

Pt invaliditate

Pt nastere

Pt ocrotirea bugetului familiei in cadrul unor imprej exceptz.

Dupa scopul acordarii:

A* inlocuirea salariului pierdut pt perioada scurta

Prestatii pt prevenirea imbolnavirilor

Indemnizatii de maternitate 

Indemn pt capacitate temp de munca cauzata de boli obisnuita sau accidente nelegate de munca

B* garantarea venitului suplimentar

Indemn unice la nasterea copilului si pt cresterea pana la 3 ani

C*pt pers care nu au alte mijloace de existenta :indemn pot somaj

Dupa termenul de plata

A*Indemn unice :indemn unice la nastere si indemnizatii pt inmormantare 

B* indemn periodice :boala si sarcina,carantina

C* indemnizatii lunare : indemn pe viata invaliz de gr 1 si 2

1.2 Determinaţi condiţiile de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de   muncă. - 5p.  

Asiguraюii au dreptul la prestaюii de asigurгri sociale dacг au un stagiu total de cotizare de cel puюin 3 ani.

Asiguraюii care au un stagiu total de cotizare de pоnг la 3 ani beneficiazг de prestaюii de asigurгri sociale

dacг au un stagiu de cotizare de cel puюin 3 luni, realizat оn ultimele 12 luni anterioare producerii riscului

asigurat. Asiguraюii care desfгєoarг activitate pe bazг de contract individual de muncг pe duratг determinatг,

inclusiv cei care muncesc la lucrгri sezoniere, beneficiazг de prestaюii de asigurгri sociale dacг au stagiul de

cotizare specificat la alin.(1) sau (2) ori de cel puюin 12 luni, realizat оn ultimele 24 de luni anterioare

producerii riscului asigurat .Єomerii beneficiazг de prestaюii de asigurгri sociale cu condiюia suspendгrii

pentru aceastг perioadг a plгюii ajutorului de єomaj sau a bursei.Ajutorul de deces se acordг asiguraюilor

indiferent de durata stagiului de cotizare, precum єi persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care

confirmг stagiul de cotizare de cel puюin 3 ani.29

1.3 Estimaţi cuantumul indemnizaţiei,durata maximă pentru care se acordă indemnizaţia,   temeiurile

încetării plăţii şi situaţiile pentru care nu se acordă indemnizaţia.- 7 p .

Cuantumul lunar al indemnizaюiei pentru incapacitate temporarг de muncг se stabileєte diferenюiat, оn

funcюie de durata stagiului de cotizare, dupг cum urmeazг:

a) 60% din baza de calcul stabilitг conform art.7 - оn cazul unui stagiu de cotizare de pоnг la 5 ani;

b) 70% din baza de calcul stabilitг conform art.7 - оn cazul unui stagiu de cotizare cuprins оntre 5 єi 8 ani;

c) 90% din baza de calcul stabilitг conform art.7 - оn cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani. Cuantumul

indemnizaюiei pentru incapacitate temporarг de muncг cauzatг de tuberculozг, SIDA sau de cancer de orice

tip este de 100% din baza de calcul stabilitг conform art.7. Pt femei insarcinate se acorda pe durata

concediului medical,inclisiv somerii..Indemn se plateste si in cazul survenii nin timpul coneciului de odihna

anual,ca rezultat prelungindu-se

Nu se plateste indemn:

In timpul concediului neplatit : concediul pt ingrijirea copilului pana la 3 ani,cand unitatea stationeaza

NU plateste nici cand isi cauzeaza singur daune asiguratului,si nici cand si-a pierdut capacitatea de munca in

urma comoterii unei crime.,sau cand a urmat tratament fortat in conformitate cu hotararea judecatoreasca,sau

cand se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.Indemn platita neintemeiata urmeaza a fi

retituita prin hot judec.

Cuantumul indemn pt incap temp de munca constiutie 100% din salariul mediu lunar al asiguratului pe

ultimile 6 luni premergatoare lunii in care s-a produs accidentul sau boala profesionala.

Test nr._22__

Subiectul I Stagiul de cotizare special

1.1 Definiţi stagiul de cotizare special. Enumeraţi activităţile care se includ în stagiul de cotizare

special.-3p.

Stagiul de cotizare special este insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grele si nocive de

munca in una din funtiile,profesiile,sectoarele de productie prevazute de lista nr 1 a untiatii pe

productie ,lucrarilor indicilor functiilor in temeiul carora se acorda dr la pensie pt limita de varsta in conditii

avantajoase.

Lit de specialitate: Durata de timp in care o persoana indeplineste o munca in anumite conditii conform

profesiei,munca prestata in anumite conditii intro anumita ramura a economiei in conditii nocive s.a.

Activitatile: lucrari subterane ,lucrari in conditii nocive,munci f grele,profesii in sectoare de productie

subterane,

1.2 Comparaţi stagiul de cotizare special cu stagiul de cotizare general .- 5p.

Cel general este constituit din insumarea tuturor perioadelor de munca si a activitatilor socioutile. Perioada

de timp in care persoana a lucrat in calitate de muncitor sau functionar in baza raportului de munca.Stagiul

de cotizare general constituie una dintre conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de virsta in conditii

generale, pentru invaliditate si in azul pierderii intretinatorului.

Stagiul de cotizare special reprezinat insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grele si nocive de

30

munca in una din functiile si profesiile specializate. . stagiul de cotizare special in raport cu cel general

consta in faptul ca standarul de virsta este mai mic, deoarece se iau in considerare conditiile nocive si grele

de munca , specificul muncii prestate.. Stagiul de cotizare special este necesar nu numai pt stabilirea pensiei

dar si pt satbilirea majorarii de salariu, pt lucratorii din invatamint, medicina, functionari publiki.

Specificul stagiului de cotizare special in raport cu cel general consta

in faptul ca standartul de varsta este mai mic;

sunt prezente cond foarte nocive si grele de munca

micsorarea termenului de aflare in cadrul unitatii cu conditii nocive in raport cu aflarea inntro unitate cu

conditii normale de munca

in cadrul stagiului special este stab, caracterul ectiv ,durata activ,intreruperile ce se fac in munca prestata,si

se fac plati la CNAS,iar in cadrul stag,de cotiz gener, rezulta ca e vice-versa: adica acesta se stab indiferent

de durata,activitate,daca contribuie la CNAS sau nu etc....

st de cotiz gen, constituie unul din conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de varsta in cond

generale,iar la t de cotiz sp-in conditii speciale.

1.3 Argumentaţi importanţa şi efectele juridice stagiului de cotizare special.- 7p.

3Este necesara stabilrea stagiului de cotizare pt aprecierea corecta si decenta a fiecaru individ care este

angajat la o intreprindere de stat si care este in drept sa primeasca un staj de munca, o calificare corecta pt

presatarea de servicii si care sa aiba un salariu decent pt a-si asigura un viitor reusit.Toate perioadele de

activitate a persoane la un loc de munca are o importanta majora pt aceea ca el poate beneficia de anumite

avantaje, premii, pt meritele exceptionale la locul de munca cit si pt devotamentul pe care acesta la

manifestat la locul de munca. Stagiul de cotizare special este necesar nu numai pt stab pensiei dar si pt stab

unor suplimente,majorari de salarii,de ex:lucratorilor din invatamant ,din medicina,din domeniul culturii,kiar

si functionarii publici.

Test nr._23__

Subiectul I Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la 1,5 sau 3 ani

1.1 Definiţi indemnizaţia lunară pentru creşterea /îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani sau 3

ani . Determinaţi organul competent care stabileşte această indemnizaţie. - 3p.

Legiuitorul stabileşte următoarele tipuri de prestaţii adresate familiilor cu copii:

- indemnizaţie de maternitate;

- indemnizaţie unică la naşterea copilului;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani persoanelor asigurate;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani persoanelor neasigurate;

- indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

- indemnizaţie lunară pentru întreţinerea copilului cu vârstă între 1,5/3 şi 16 ani.

1.2 Descrieţi condiţiile, termenul şi cuantumul indemnizaţiei sus menţionate.- 5p.

Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 1,5 ani se acordă persoanelor neasigurate, în

sumă fixă. În tabelul de mai jos prezentată în dinamica creşterii cuantumului indemnizaţiilor. De asemenea, 31

legiuitorul stabileşte indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului cu vârste între 1,5/3-16 ani persoanelor

asigurate şi neasigurate în mărime de 50 lei, dacă venitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei

nu depăşeşte 54 lei.

1.3 Comparaţi indemnizaţia unică la naşterea copilului cu indemnizaţia lunară pentru creşterea

/îngrijirea copilului pînă la 1,5 ani sau 3 ani . - 7p.

Indemnizatia unica la nastere este o suma fixa acordata familiei pt a pute sa asigur strictul necesar copilului

nou nascut. Este o indemnizatie pt incapacitatea temporara de munca . Fiecare copil vi va primi aceasta

indemnizatie cu conditia ca copilul este inregistrat la oficiul starii civile. De indemnizatie unica la nastere

beneficiaza.... toate mamele care au nascut indiferent dac acestea aveau un post de munca sau nu. daca erau

asigurate sau nu. Indemnizatia lunara pt cresterea copiilor se ofera celor persoane care de la locul de munca

au ieshit in concediu de ingrijire a copilului. si care nu sunt asigurate Se stabileste de la data nasterii

copilului cu exceptia cazurilor de adoptie. Se acorda mamelor cind lucreaza in conditiile timpului de munca

partial sau la domiciliu. Se suspenda in cazul in care mama isi reia munca inainte de a incheia concediul de

ingrijire a copilului Indemn unica pt nasterea copilui edste o forma de sprijin beanesc acordat femeilor

asigurate prin intermediul sistemului public de asigurare sociala,aceasta se stab pt : fiecare copil nascut

viu,inclusiv in cazul gemenilor,mamei iar in cazul decesului –rp legal ,cu conditia ca copilul a fost inregistrat

la of starii civile si cu cond ca a fost solicittata cel tarziu in termen de 12 luni d ela nasterea copilului

Test nr.24___

Subiectul I Stagiului de cotizare 

1.1 Definiţi noţiunea, particularităţile şi tipurile stagiului de cotizare ( vechimea în   muncă ). –3p.  

Vechimea în muncă este unul dintre din cele mai importante fapte juridice care generează naşterea

raporturilor de protecţie socială.

În literatura de specialitate vechimea în muncă a fost definită în mod diferit ca: „perioadă în care o persoană

a fost încadrată într-o activitate de muncă”;1 „perioadele în care se desfăşoară o muncă sau o altă activitate

social-utilă de către un salariat”2, „perioada de timp în care este prestată o activitate în baza contractului

individulal de muncă de către salariat care deja este subiect al raportului juridic de muncă”3; „durată de timp

în care se prestează o muncă”; „o anumită perioadă de activitate sau de timp în care se efectuează un

lucru”4; „durata de timp în care se efectuează o muncă sau altă activitate social utilă de către un salariat,

deoarece în cazul dat are importanţă anume faptul că vechimea în muncă nu este o categorie pasivă, ci o

categorie activă, dispunând de particularităţi dinamice (timp, durată, perioadă).”5

În literatura juridică vechimea în muncă şi stagiul de cotizare sunt tratate din două puncte de vedere: teoretic

– vechimea în muncă este atribuită categoriei de acţiuni, deci poate fi considerată ca un fapt juridic; practic –

deoarece vechimea în muncă (stagiul de cotizare) se atribuie la categoria de acţiuni, acumularea stagiului

depinde de activităţile persoanei, deci are prezent şi caracterul volitiv. Expirarea unui termen fără prestarea

unei activităţi în cazul dat este lipsit de importanţă şi nu produce efecte juridice.6

Conceptul vechimea în muncă trebuie studiat sub aspect:

cantitativ, care prezintă particularităţile dinamice (durata, perioada, timpul) în care a fost prestată activitatea;

calitativ, care reflectă caracterul, conţinutul şi condiţiile în care se prestează o muncă sau o activitate social

32

utilă.

Doctrinarul V.Andreev, caracterizând vechimea în muncă, mai stabileşte o trăsătură importantă -

remunerarea muncii prestate, astfel atribuind la aceasta şi activităţile exercitate în baza contractului de

antrepriză, munca servitorului, pictorului, care reprezintă raporturi de drept civil.

Stagiul de cotizare constituie însumarea perioadelor în care persoana asigurată7 realizează o activitate de

muncă şi achită contribuţiile de asigurări sociale de stat.8

Definirea legală a stagiului de cotizare este prevăzută în Legea Republicii Moldova privind pensiile de

asigurări sociale - stagiul de cotizare reprezintă însumarea perioadelor de activitate în care s-au plătit la

fondul de pensii contribuţii de asigurări sociale de stat. Prin aceasta şi se deosebeşte stagiului de cotizare de

vechimea în muncă. 

Este important să reţinem că atunci când vorbim despre vechimea în muncă importanţa ei se manifestă mai

mult în raporturile juridice de dreptul muncii, deoarece în funcţie de durata acesteia sunt stabilite: concediile

de odihnă anuale suplimentare ale salariaţilor din domeniul economiei naţionale (industrie, construcţii etc.)

(art.121 alin.(3) CM RM); dreptul preferenţial la menţinerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a

statelor de personal pentru salariaţii care au o mai mare vechime în muncă în unitatea respectivă (art.183

alin.(2) CM RM)

1.2 Descrieţi perioadele contributive şi necontributive care se includ în stagiul de cotizare. –5p.

În conformitate cu pct.14 din Hotărârea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despre aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei9 deosebim:

Stagiul de cotizare general este constituit din însumarea tuturor perioadelor de muncă şi a activităţilor

socioutile, incluse în acesta conform legii.

Doctrina de specialitate împărtăşeşte diferite opinii referitor la stagiul de cotizare general.Unii autori

consideră că stagiul de cotizare general include „perioada de timp cât persoana a lucrat în calitate de

muncitor sau funcţionar în baza raportului de muncă, precum şi altă activitate, care a fost supusă protecţiei

sociale de stat”;10 sau în opinia altor autori „timpul cât persoana a prestat o muncă în calitate de salariat,

indiferent de durata, caracterul activităţii şi întreruperea în muncă, dacă a plătit contribuţia în Casa Naţională

de Asigurări Sociale de Stat, precum şi alte activităţi necontributive asimilate stagiului de cotizare.11

Stagiul de cotizare general constituie una dintre condiţiile de bază la fixarea pensiei pentru limită de vârstă

în condiţii generale, pentru invaliditate şi în cazul pierderii întreţinătorului. Mai mult decât atât, durata

stagiului general influenţează şi asupra cuantumului pensiei pentru limită de vârstă. 

Stagiul de cotizare special reprezintă însumarea perioadelor de muncă realizate în condiţii grele şi nocive de

muncă în una din funcţiile, profesiile şi sectoarele de producţie prevăzute de Lista nr.1 a unităţilor de

producţie, lucrărilor, profesiilor, funcţiilor şi indicilor, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru

limită de vârstă în condiţii avantajoase, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 822 din

15 decembrie 199212 (în continuare Lista nr.1).

Stagiul de cotizare special reprezintă o condiţie necesară pentru stabilirea pensiei pentru

limită de vârstă în condiţii avantajoase, pensiei pentru unele categorii de cetăţeni, pensiei pentru vechime în

muncă. 

Specificul stagiului de cotizare special în raport cu cel general constă în faptul că standardul de vârstă este

mai mic, deoarece se iau în considerare condiţiile nocive şi grele de muncă, specificul muncii prestate.

33

Prin reducerea standardului de vârstă se urmăreşte un scop dublu: în primul rând, micşorarea termenului de

aflare a acestor persoane sub influenţa factorilor nocivi ce se răsfrâng negativ asupra sănătăţii lor.

1.3 Explicaţi coraportul dintre noţiunile,,vechime în muncă ’’ şi ,, stagiu de cotizare”– 3p.

Vechimea in munca –perioada in care se presteaza o activitate in baza CIM de catre salariat care deja este

subiect al raportului juiridic de munca.

Stagiul de cotizare constituie perioadele in care pers asigurata realizeaza o activ de munca si achita

contributiile de as soc de sttat.Ambele sun tratate din 2 puncte de vedere: teoretic –precum ca vechimea in

munca este atribuita categorii de actiuni,deci poate fi considerata ca un fapt juridic,si practic: deoarece

vechimea in munca,stagiul de cotizare se atribuie la categoria de actiuni,acumularea stagiului depinde de

activ pers ,adica prezenta caracterului volitiv.Astfel, odata cu reforma sist natz de asig soc ,instituia vechii in

munca a cedat locul stagiului de cotizare.

Test nr._25__

Subiectul I Plata pensiilor de asigurări sociale

1.1 Determinaţi subiecţii care înfăptuiesc plata pensiei şi enumeraţi modalităţile de plată   a pensiei. –

4p.

Subiectii : Organele de constatare,org de stabilirea org de asigurare si asistenta sociala,insitutiile

medicale ,organele ierarhic superioare de asig si asist med,CEMV,CNAS

Ministerul muncii,protectiei soc si fam,min santatii,CNAM,casele teritoriale de as soc ,Directiile de As

soc,Agentiile teritoriale de As in med,Insitutiile medicale,organele adm pb locale,fondurile de sustinere

sociala a populatie.

1.2 Caracterizaţi procedura de plată a pensiilor de asigurări sociale pentru beneficiarii aflaţi la

întreţinerea statului şi pentru beneficiarii deţinuţi în instituţia penitenciară. – 5p.

Pensia se acorda la cererea persoanei îndreptatite, a mandatarului desemnat de acesta cu procura speciala, a

tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, împreuna cu actele care dovedesc îndeplinirea

conditiilor prevazute de lege, se depun la casa teritoriala de pensii în raza caruia se afla resedinta respectiv

domiciliul asiguratului.

Actele care dovedesc îndeplinirea conditiilor, prevazute de lege sunt urmatoarele:

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârsta/anticipata/partiala ;

- carnetul de munca (original si copie);

- carnetul de asigurari sociale (original si copie);

- alte acte prevazute de lege privind vechimea în munca sau vechimea în serviciu, realizata în alte sectoare

de activitate;

- livretul militar (original si copie);

- diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sa rezulte durata normala si perioada studiilor,

precum si ceritificarea absolvirii acestora;

- adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege s au prin contractul colectiv/individual de

munca;

- adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite;34

- dovada certificarii stagiului de cotizare;

1.3 Argumentaţi decizia de suspendare a plăţii pensiei şi procedura de reluare a pensiei în plată–6p.

Test nr.__26_

Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Definiţia şi particularităţile pensiei.–3p.

in ultimii ani se atestă o atenţie sporită vizavi de problemele de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi

cu skopul Restabilirii sănătăţii persoanelor cu dizabilităţi si reintegrării lor în viaţa profesională şi socială .

Practica recunoaşte două tipuri de invaliditate: economică şi medicală.

Prin, invaliditatea economică înţelegem „pierderea totală sau parţială a capacităţii persoanei de a activa în

domeniul profesional”, 

iar prin invaliditatea medicală -„problemele ce ţin de asigurarea restabilirii în limita poşibilităţilor a

persoanelor handicapate sau adaptării acestora la modul de viaţă nou pentru ei. 

Prin termenul invalid se desemnează orice persoană aflată în incapacitate de a-şi asigura în totalitate sau în

parte necesităţile unei vieţi individuale sau sociale normale 

Penia este o suma baneasca care se ofera pers care au iesit din activitatea profes pt limita de varsta pt

invaliditate etc sau care si-ai pierdut sustinatorul sisnt inapti de munca

1.2 Determinaţi condişiile de stabilire a pensiei de invaliditate afecţiune generală.–5p.

Conditii\: gradul de reducere a cap vitale a organismului det de boli sau deficiente anatomice precum:cele

intelectuale,de comportament,de comunicare,locomotorii,aptitudinii corporale,de adaptare la situatii de

participare a anumite actv prof si sociale

1.3 Comparaţi şi evidenţiaţi distincţiile între pensia de invaliditate afecţiune generală   şi pensia de

invaliditate accident de muncă sau boală profesională.–7p.

invaliditate de Bolaa prof este stab in urma unei boli generate de influenta sistematica a factorilor

nocivi,specifici profesiei date sau de cond de munca caracteristice unor ramuri d eproductie

accident de munca este invaliditatea cauzata prin pierderea sau reducerea cap vitale ca urmare a ctiunii

factorilor care au produs accidentul in cazurile stab le legisl in vigoare.

Invaliditate de boala oisnuita-invalid cauzata de reducerea cau pierderea cap vitale ca urmare a unei

boli,traume sau deficiente organice.(ex: suferinta oculara)

Test nr._27__

Subiectul I Ajutorul de şomaj

1.1 Definiţi şi descrieţi ajutorul de şomaj, statutul juridic al şomerului –3p.

Şomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei ce afectează o parte din populaţia activă

disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă, problemă generată de dezvoltarea industrială, începând cu

a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale îşi

micşorau producţia şi, ca urmare, disponibilizau un număr mare de salariaţi, care ulterior deveneau şomeri.

35

Adesea, şomajul contemporan este abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, ca

un loc de întâlnire şi de confruntare între cererea globală şi oferta globală de muncă, cererea nefiind luată în

considerare.1

Având în vedere că literatura de specialitate, statisticile oficiale şi internaţionale (Biroul Internaţional al

Muncii, Comisia de Statistică ONU) tratează şomajul prin prisma unor multiple şi diverse modalităţi de

analiză şi de evaluare, s-a creat o imagine confuză a fenomenului.

Definiţia cea mai des folosită privitor la şomer este următoarea: persoana care nu are un loc de muncă şi care

este în căutarea acestui loc de muncă remunerat.

În diferitele reglementări naţionale şi internaţionale se folosesc şi alte criterii delimitative ale şomerilor,

îndeosebi când este vorba de ajutorul de şomaj şi de criteriile acordării acestuia. 

Conform Legii nr.102-XV,2 şomer este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are vârsta cuprînsă între 16 ani şi vârsta stabilită de lege pentru pensionare;

b) este aptă, după starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice, pentru prestarea unei munci;

c) nu are loc de muncă şi nu desfăşoară activitate în scopul obţinerii de venituri;

d) caută activ un loc de muncă şi este disponibilă să înceapă lucrul;

e) nu studiază la secţia cu frecvenţă la zi la o instituţie de învăţământ;

f) este înregistrată la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are

domiciliul.

1.2.Comparaţi ajutorul de şomaj cu alocaţia pentru integrare sau reintegrare profesională–5p.

Şomerii beneficiază de ajutor de şomaj începând cu a opta zi de la data înregistrării cererii pentru un loc de

muncă la agenţie, dacă acest drept este confirmat documentar, cu excepţia: persoanelor concediate în urma

lichidării unităţii sau reducerii statelor de personal din unitate, care beneficiază de ajutor în aceleaşi condiţii

dar nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data concedierii; persoanelor demisionate care

beneficiază de ajutor nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data înregistrării cererii la

agenţie.Există consecinţe negative ale şomajului care afectează întreaga societate: şomajul reprezintă în fapt

o formă de inutilizare a factorului de producţie muncă, de aici decurgând risipă şi pierderi mai ales din punct

de vedere social; şomajul provoacă scăderea drastică a nivelului de trai, inducând noţiunea de sărăcie; prin

şomaj sunt lezaţi cei care fac parte din populaţia activă subocupată, oameni care îşi manifestă dorinţa şi

capacitatea de a lucra dar nu au unde; fiind un dezechilibru economic afectează compartimentele umane ale

economiei naţionale; populaţia ocupată este cea care suportă din plin gravele consecinţe ale fenomenului; 

Alocaţia de integrare sau reintegrare profesională este o sumă lunară fixă neimpozabilă, de 15 la sută din

salariul mediu pe economie din anul precedent, la data stabilirii plăţii, acordată pe o perioadă de cel mult 9

luni calendaristice şomerilor aflaţi în anumite circumstanţe de lege. Condiţii obligatorii pentru ca persoana

să fie îndreptăţită să primească alocaţie de integrare sau reintegrare profesională:

Solicitantul trebuie să:

1.fie înregistrat la agenţia în a cărei rază teritorială îşi are domiciliu ca şomer;

2.fie atribuit la categoria de beneficiar al alocaţiei de integrare sau reintegrare profesională;

3.nu obţină venituri impozabile conform legii;

4.fie neasigurat în sistemul public de asigurări sociale.

1.3 Argumentaţi decizia de suspendare şi decizia de încetare a plăţii ajutorului de şomaj-7p.36

2 În conformitate cu legislaţia în vigoare în cazul suspendării plăţii ajutorului de somaj adică după expirarea

a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinită cererea, restabilirea plăţii se face la o alta cerere, dar nu mai

târziu de 60 zile calendaristice de la data ultimei vizite la agenţie. Potrivit prevederilor legii suspendarea

plăţii ajutorului de somaj are loc in urmatoarele condiţii: a) pe perioada îndeplinirii obligaţiei militare;b) pe

perioada arestului; c) pe perioada concediului de boală. Restabilirea plăţii ajutorului de şomaj se efectuează

la cererea beneficiarului, dar nu mai târziu de 30 zile calendaristice de la data încetării situaţiei care a condus

la suspendare. Conform prevederilor Legii suspendarea plăţii ajutorului de şomaj poate fi anulată. Decizia

privind suspendarea plăţii ajutorului de şomaj prevăzută la art. 38 alin. (1) lit. a) după expirarea a 3 zile din

data în care nu a fost îndeplinită obligaţia, se anulează în cazul în care beneficiarul prezintă acte justificative

că nu şi-a îndeplinit obligaţia din motive întemeiate. Se consideră motive întemeiate a beneficiarului

următoarele situaţii: a) naşterea copilului său b) căsătorie; c) decesul rudelor până la gradul doi inclusiv; d)

forţa majoră; e) îmbolnăvirea; f) aflarea în arest.

Test nr._28__

Subiectul I Cercetarea accidentelor de muncă

1.1 Definiţi şi clasificaţi accidentele de muncă. Delimitati accidentele de muncă de   bolile profesionale.–

3p.

Accidentul reprezinta o întamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori imprevizibil si care

întrerupe în mod neprevazut mersul normal al unei activitati. În cazul accidentelor de munca întamplarea

neprevazuta apare în circumstantele unui proces de munca si implica în mod obligatoriu prezenta omului în

calitate de executant al unei actiuni. Clasificarea:1) accident care produce capacitatea temporara de munca,

2)accident grav, 3)accident mortal

Accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cu implicatii socio-

profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamente tehnice atat în contextul

proceselor de munca cat si în ansamblul întregii societati. Boala profesionala este o afectiune care se

produce ca urmare a unei meserii cauzata de factorii nocivi, caracteristici locului de munca.

1.2 Determinaţi modul de cercetare a accidentelor de muncă.–5p.

Scopul cercetării accidentelor de muncă constă înclasificarea lor, determinarea circumstanţelor, cauzelor şi

încălcărilor actelor normative şi altor reglementări ce au condus la accidentarea salariaţilor, stabilirea

persoanelor care au încălcat prevederile actelor normative şi a măsurilor corespunzătoare întru prevenirea

unor asemenea evenimente. Accidentele grave şi mortale produse la locul demuncă sînt cercetate de

Inspecţia Muncii, cele cu incapacitate temporară de muncă - de comisia angajatorului, iar în unele cazuri - de

Inspecţia Muncii (încazul în care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a constitui o comisiede cercetare

a evenimentului).

La cercetarea accidentelor au dreptul săparticipe, după caz, reprezentanţii împuterniciţi ai forului superior,

aiautorităţilor administraţiei publice locale (specialişti pentru protecţiamuncii), Casei Naţionale de Asigurări

Sociale şi ai organului sindical,Centrului de Medicină Preventivă teritorial, precum şi să asiste

persoanelecare reprezintă, în modul stabilit, interesele accidentaţilor sau alefamiliilor acestora. Fiecare

participant la cercetarea unui accident,pe parcursul desfăşurării acesteia, în prezenţa inspectorului de muncă,

37

aredreptul să pună întrebări persoanelor cu funcţii de răspundere, salariaţilor,persoanelor ce deţin informaţii

referitoare la accident, să înainteze propunerişi, după caz, să-şi expună în scris opinia privind circumstanţele,

cauzeleproducerii accidentului şi despre persoanele care au încălcat actele normativeşi alte reglementări, ce

au condus la producerea accidentului. Opinia va fiînaintată persoanelor care cercetează evenimentul spre a fi

inclusă în dosarulde cercetare. Cercetarea accidentelor în afara muncii se vaefectua în modul stabilit de

prezentul Regulament. Comisia unităţii, iar, dupăcaz, inspectorul de muncă, va finaliza cercetarea, cu

întocmirea în formăliberă a unui proces-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii, încare vor fi

expuse doar circumstanţele şi cauzele producerii acestui eveniment.Procesul-verbal întocmit de comisia

unităţii va fi aprobat de conducătorulunităţii respective, cu aplicarea ştampilei unităţii. Inspectorul de muncă

vaîntocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet a inspectoratului teritorial demuncă.

În cazul în care angajatorul nu a comunicataccidentul produs, un atare accident poate fi cercetat şi în baza

cereriidepuse de persoanele interesate.

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de protecţie a persoanelor ce au su ferit în urma accidentelor de

muncă sau a bolilor profesionale. –7p.

Test nr._29__

Subiectul I Prestaţiile acordate persoanelor care au suferit în urma accidentelor de muncă sau a

bolilor profesionale

1.1 Definiţi şi clasificaţi prestaţiile pentru accidente de muncă sau boli profesionalea cordate din

sistemul public de asigurări sociale. –3p.

Prestaţiile sociale în bani sau în natură sunt susţinute de măsuri de redistribuţie financiară şi cuprind:

alocaţiile familiale, ajutoarele sociale şi speciale către familii sau persoane, în funcţie de nevoile şi veniturile

acestora. Alocaţiile familiale se acordă familiilor cu copii şi au în vedere, în principal, naşterea, educaţia şi

întreţinerea copiilor. Ajutoarele sociale sunt prestaţii acordate în bani şi în natură persoanelor sau familiilor

ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime. Prestatiile pentru boli profesionale

include urmatoare categorie:a) prestaţii pentru reabilitare medicală;

b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă;

c) prestaţii pentru reabilitarea profesională;

1.2 Determinaţi modul de stabilire a prestaţiilor pentru accidente de muncă sau boli   profesionale. –5p.

Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparenta

cheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale.Stabilirea prestatiilor se face de catre organele competente , evaluate in mijloace banesti care se

ofera persoanelor care au avut de suferit in urma unui accident de munca sau in urma conditiilor

nefavorabile la locul de activitate, si de catre Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale constituie mijloace banesti acumulate din contributiile de asigurari sociale de stat in cuantumul

stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, sint parte componenta a

acestui buget, cuprind veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii financiare a fondului. Mijloacele

Fondului de asigurare pentru accidente de munca si

boli profesionale se pastreaza la un subcont al Casei Nationale de

38

Asigurari Sociale. Fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale este parte componenta a Casei Nationale de Asigurari

Sociale. Stabilirea prestatiilor urmareste sa administreaze si sa controleaze intreaga activitate de asigurare

pentru accidente de munca si boli profesionale.

1.3. Argumentaţi acordarea concomitent a despăgubirilor băneşti, acordate de angajator şi a

prestaţiilor sociale acordate de CNAS, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, –7p.

Veniturile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale se constituie din:

a) contributiile angajatorilor;

b) dobinzi, majorari de intirziere a platii contributiilor de

asigurare. Cheltuielile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si

boli profesionale se constituie din:

a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestatiilor

si plata indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale;

b) cheltuieli de organizare si functionare a sistemului de asigurare

pentru accidente de munca si boli profesionale;

c) cheltuieli pentru achitarea contravalorii programelor si

proiectelor de interes national de prevenire a accidentelor de munca si

bolilor profesionale.

Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparenta

cheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidentele de munca si bolile profesionale. Pentru boala

profesionala, angajatorul nu doar ac este in drept ci si este obligat sa asigure tratament si reabilitare

angajatului, deoarece din cauza nerespectarii legislatie cu privire la sanatate si a lipsei de utilaj, sau apoate

chiar a neglijentei disciplinei sau igienei in munca , persoanele care activeaza ca salariati in intreprindere pot

capat anumite boli care ar necesita tratament costesitor pe care e obligat angajatorul sa-l acorde

neconditionat ori de cite ori se depisteaza astfel de probleme in sediul organizatiei sale.

Test nr.30___

Subiectul I Alocaţiile sociale de stat.

1.1 Definiţi şi clasificaţi alocaţiile sociale de stat. Determinaţi organul competent în stabilirea

alocaţiilor.– 3p.

Alocaţie socială de stat- sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat persoanelor care

nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări

sociale de stat; De dreptul la alocaţie beneficiază persoanele care au cetăţenia Republicii Moldova, sînt

domiciliate legal şi obişnuit pe teritoriul ei

În cazul stabilirii alocaţiei copiilor invalizi, invalizilor din copilărie şi copiilor care şi-au pierdut

întreţinătorul, cetăţenia Republicii Moldova nu este obligatorie dacă aceştia domiciliază legal şi obişnuit pe

teritoriul ei cel puţin 3 ani.39

Clasificarea alocatiilor:alocatii pentru invalizi;

Pentru copii in cazul pierderii intretinatorului;

Pentru persoanele virstnice;

Pentru ingrijire;

Organele care efectuează stabilirea şi plata alocaţiilor,Alocaţiile se stabilesc şi se plătesc de către organele

teritoriale de asigurări sociale.

Alocaţiile sunt stabilite în conformitate cu legea, se plătesc din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul

bugetului asigurărilor sociale.

1.2 Comparaţi alocaţiile sociale de stat cu pensiile de asigurări sociale de stat.- 5p.

Doctrina juridică defineşte, prin pensie „plata lunară menită să asigure o bază materială persoanelor

incapabile de muncă: odată cu atingerea vârstei standard de pensionare, cu încadrarea într-un grad de

invaliditate, în cazul decesului întreţinătorului sau în legătură cu activitatea îndelungată de muncă”;1

„venitul de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a

bătrâneţii sau atingerii unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate.” Pe cind Alocaţia pentru

persoane vârstnice se stabileşte cetăţenilor care au atins vârsta standard de pensionare conform legislaţiei în

vigoare, dar nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, şi nu se

află la întreţinerea deplină a statului. Alocaţia pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului se acordă dacă

persoana decedată nu îndeplinea condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la alocaţie socială de stat-7p.

Cetatianul x a atins virsta de pensionare,si a depus cererea cu privire la primirea pensiei pentru limita de

virsta.Membrii organului CTAM ia refuzat,motivind ca ei pe parcursul vietii

nu au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, şi nu se află la

întreţinerea deplină a statului.Respectiv ia poate beneficia doar de o alocatie sociala.

Test nr._31__

Subiectul I Statutul Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii

1.1 Determinaţi structura Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii. –3p. 

Expertiza medicală a vitalităţii este o activitate medicală şi socială, care are ca sarcină principală

determinarea şi evaluarea dereglărilor funcţionale şi structurale ale organismului uman, însoţite de reducerea

activităţii şi capacităţilor individului avînd vîrstă aptă de muncă de a participa la realizarea unor probleme

situaţionale vitale.

Organele de expertiză medicală a vitalităţii sînt instituite, reorganizate şi lichidate de către Casa Naţională de

Asigurări Sociale în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Pentru buna desfăşurare a expertizei medicale a vitalităţii, se creează următoarele structuri:

Departamentul Expertiza Medicală a Vitalităţii cu subdiviziunile sale;

consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalităţii.

1.2 Descrieţi modul de activitate al Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii –5p. 40

Expertizarea cetăţenilor de către consiliile de expertiză medicală a vitalităţii se efectuează la locul de trai al

acestora în baza fişei de trimitere a CMC al Centrului Medicilor de Familie, iar în cazul tratamentului de

durată în instituţiile medicale specializate (Institutul de ftiziopneumologie, Institutul oncologic, spitalele de

psihiatrie etc.) - în baza fişelor de trimitere ale CMC din cadrul acestor instituţii.

Dacă pacientul, din motive de sănătate (confirmate prin deciziile CMC ale unităţilor curative), nu se poate

prezenta la şedinţa CEMV, expertiza se efectuează la domiciliu.

În cazuri excepţionale, expertizarea poate fi efectuată în lipsa pacientului, avînd consimţămîntul acestuia.

Pentru organizarea şedinţelor în deplasare, CEMV sînt asigurate cu transport auto de către casele teritoriale

de asigurări sociale.

CEMV se convoacă în şedinţe în plen şi, după analiza rezultatelor expertizării sau reexpertizării, iau decizia

corespunzătoare. Datele examinării, expertizarii sau reexpertizării şi deciziile luate se înregistrează în

procesul-verbal de expertizare şi în registrul şedinţelor CEMV, ambele fiind semnate de preşedintele şi

membrii consiliului respectiv şi autentificate prin ştampila cu stema de stat. Dacă unul din membrii

consiliului nu acceptă decizia comună, opinia lui separată se consemnează în procesul-verbal de expertizare.

În caz de egalitate a voturilor membrilor consiliului, votul preşedintelui este hotărîtor.

La prima expertizare în cadrul CEMV pacientul este prezentat în mod obligator de medicul de familie sau de

alt medic (medicul specialist, în conformitate cu recomandarea CMC al instituţiei medico-sanitare).

În cazurile necesare, CEMV prescriu obligatoriu anumite indicaţii privitor la angajarea invalizilor în muncă

în corespundere cu capacitatea funcţională restantă a organismului. Administraţia de la locul de muncă al

persoanei în cauză este obligată să execute recomandările CEMV.

1.3 Argumentaţi eficienţa activităţii Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii –7p.

Test nr._32__

Subiectul I: Compensaţiile: nominative , sociale , de transport . 

1.1 Definiţi şi clasificaţi compensaţiile nominative. –3

Compensaţie nominativă - plată în bani în schimbul înlesnirilor stabilite anterior;

Tipurile de compensaţii nominative

a) serviciile comunale: încălzirea centralizată, gazele naturale utilizate pentru aragaze, apa rece şi caldă,

serviciile de canalizare, salubrizare (evacuarea deşeurilor menajere solide şi lichide), ascensoare, deservirea

blocului sau chiria;

b) energia electrică, inclusiv cea utilizată pentru plitele electrice din apartamentele (casele) dotate cu acestea;

c) gazele naturale folosite pentru încălzire;

d) gazul lichefiat în butelii pentru pregătirea bucatelor;

e) cărbune şi lemn de foc.

1.2 Caracterizaţi compensaţiile sociale, compensaţiile de transport.–5p.  

compensaţie socială – sumă de bani care se plăteşte lunar în perioada rece a anului persoanelor şi familiilor

defavorizate;

41

Se acordă compensaţie socială:

a) familiilor defavorizate care au obţinut dreptul la ajutor social

b) salariaţilor din ramurile sectorului bugetar care se încadrează în categoriile I-VII de salarizare ale Reţelei

tarifare unice;

c) beneficiarilor de pensii sau de alocaţii sociale de pînă la 700 de lei, de la vîrsta de 65 de ani.

(Persoanelor care întrunesc condiţiile pentru a li se acordă o singură compensaţie socială.

Nu se acordă compensaţie socială persoanelor care:

a) deţin cetăţenia Republicii Moldova, însă nu domiciliază pe teritoriul ei;

b) se află în plasament în cadrul unei instituţii sociale.

Compesatiile de transport se acorda persoanelor invalide.

Compensaţii acordate invalizilor pentru călătoria în mijloacele de transport

Invalizilor de gradul I şi II, copiilor invalizi şi persoanelor care însoţesc un invalid de gradul I sau un copil

invalid li se acordă, la locul de reşedinţă, de către autorităţile administraţiei publice locale compensaţii de la

bugetele respective pentru călătorii în transportul în comun urban, suburban şi interurban (cu excepţia

taximetrelor).

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la o compensaţie   de transport –

7p. 

Compensatia de transport se acorda copilui invalid din copilarie.

Test nr.33___

Subiectul I Ajutorul de deces şi ajutorul material 

1.1 Definiţi: ajutorul de deces, ajutorul material. –3p.

Ajutorul de deces se acordă la decesului persoanei neasigurate cu condiţia că nici unul dintre membrii

familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru persoana

decedată.

Ajutorul material este o formă de asistenţă socială nerambursabilă cu destinaţie specială, menită să susţină

material şi direct persoanele socialmentevulnerabile ale populaţiei, afectate de sărăcie. Pentru acordarea de

ajutor material au fost create Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei în baza

Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei .

1.2 Determinaţi stabilirea şi acordarea lor.–5p. 

De ajutor de deces beneficiază: 

a) o singură persoană, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele,

curatorul,, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat

cheltuielile de 

b) asiguratul, şomerul şi pensionarul – în caz de deces al unui membru de familie, care s-a aflat la

întreţinerea sa şi care nu avea drept de asigurări sociale;

c) persoana neasigurată – în caz de deces al unui membru de familie aflat la întreţinerea sa, în cazul în care

persoana decedată nu are dreptul la ajutorul de deces din sistemul public de asigurări sociale, în cazul în care

42

nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale

pentru persoana decedată.

Ajutorul de deces se acordă persoanelor îndreptăţite o singură data, în sumă fixă şi constituie 700 lei, în

cazul în care persoanele decedate la momentul decesului aveau loc permanent de trai în Republica Moldova ,

iar persoanelor neasigurate este stabilit în cuantum de 500 lei.

Pentru a obţine ajutorul material, titularul acestui drept se adresează către organul executiv al fondului de

susţinere socială a populaţiei de la locul său de trai, prezentînd următoarele acte: cererea de acordare a

ajutorului material, cu descrierea detaliată a circumstanţelor stării materiale în care se află familia; ancheta

socială, eliberată gratis de primărie sau organul local de asistenţă socială, care confirmă starea socială,

condiţiile de trai şi venitul global al familiei, în baza cărora se determină nevoia de ajutor a persoanei

(familiei) solicitante, precum şi veridicitatea circumstanţelor expuse în cerere. În cazul invocării motivului

de boală, se va alătura certificatul, eliberat gratis de instituţiile medicale, care confirmă starea sănătăţii

persoanei şi nevoia de a achita serviciile medicale, de a procura medicamentele sau articolele protetico-

ortopedice; buletinul de identitate, adeverinţele de naştere ale copiilor, alte documente ce confirmă persoana

solicitantă. La necesitate, vor fi prezentate acte suplimentare. Examinarea solicitărilor de ajutor material

poate fi realizată în baza demersurilor prezentate de către organizaţiile neguvernamentale, la care vor fi

anexate listele persoanelor socialmente defavorizate, a căror stare socială şi materială dificilă este confirmată

de către primării sau organele locale de asistenţă socială. Ajutorul material se acordă, de regulă, o singură

dată pe parcursul anului în curs, în funcţie de mijloacele disponibile din fondul local. Se admite repetarea

ajutorului material doar persoanelor, a căror stare materială a fost agravată ulterior de noi circumstanţe

imprevizibile. Dacă din lipsa mijloacelor în fond solicitanţii nu au obţinut ajutorul material pe parcursul

anului curent, actele prezentate vor fi supuse reexaminării. Deşi, de regulă, ajutoarele materiale se acordă din

fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, în cazuri deosebite ele pot fi acordate şi de către Fondul

republican de susţinere socială a populaţiei.

1.3 Comparaţi ajutorul de deces cu indemnizaţia de deces ca urmare a accidentului de muncă sau a

bolii profesionale. Argumentaţi posibilitatea acordării concomitent a   acestor indemnizaţii.–7p.

Test nr._34__

Subiectul I Protecţia socială a pesoanelor care au participat la lichidarea consecinţelor catastrofei de

la Cernobîl

1.1 Definiţi şi clasificaţi prestaţiile sociale acordate pesoanelor care au participat la lichidarea

consecinţelor catastrofei de la Cernobîl.–3p.

Cetăţenii Republicii Moldova care au participat la catastrofa de la Cernobil au dreptul la despăgubiri pentru

prejudiciul adus sănătăţii 

, la asistenţă medicală , la compensaţii ,înlesniri pentru lucrul pe teritorii poluate cu substanţe radioactive, în

condiţiile acţiunii factorilor nefavorabili.

Categoriile de cetăţeni care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl si care s-au îmbolnăvit şi au

siferit de boală pe viata şi pentru invalizi au pot beneficia de dr:43

1) a procura gratis medicamente (la prezentarea reţetelor date de medici);

2) a li se confecţiona şi repara gratuit proteze pentru dinţi *mai simple)

3) a fi deservite prioritar în instituţiile curativo-profilactice şi farmacii;

4) a fi asigurate anual, cu bilete gratuite la instituţiile balneo-sanatoriale, iar daca nu există posibilitatea

acordării de bilete, de a primi o compensaţie bănească în mărimea costului mediu al biletului;

5) a fi supuse unui examen medical anual 

6) a beneficia de serviciile policlinicilor la care au fost repartizate şi în cazul ieşirii la pensie 

7) a primi indemnizaţie pentru incapacitatea, indiferent de vechimea de muncă;

 a primi, în cazul invalizilor care lucrează, indemnizaţie pentru incapacitate de muncă temporară pînă la 4

luni la rînd sau pînă la 5 luni în anul calendaristic;

10) a fi asigutare în decurs de cel mult 3 ani din ziua depunerii cererii cu spaţiu locativ în cazul în care e

stabilită necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, precum şi cu spaţiu locativ suplimentar sub formă de o

odaie aparte, în cazul indicaţiilor medicale şi conform legislaţiei în vigoare;

12) a beneficia de recompensare a cheltuielilor pentru deservire la domiciliu în cazul lipsei rudelor

apropiate;

13) a fi asigurate, conform normelor, cu produse alimentare şi cu suplimente alimentare, ce contribuie la

eliminarea din organizm a radionuclizilor

14) a beneficia de concediu anual în perioada ce le convine precum şi a primi un concediu adăugător de 14

zile calendaristice cu păstrarea salariului;

16) a beneficia de instalarea telefonului;

17) prioritate la:

înscriere în cooperativele de construcţie a locuinţelor, de construcţie a garajelor; primire a locurilor de

parcare a autoturismelor;

procurare a mărfurilor industriale de primă necesitate, precum şi a automobilelor, motocicletelor, bărcilor cu

motor;

18) a fi asigurate peste rînd cu locuri pentru copii în instituţii preşcolare

1.2 Determinaţi organul competent şi modul de stabilire a prestaţiilor pesoanelor care au participat la

lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl –5p.

Asistenţa medicală şi supravegherea a persoanelor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la

Cernobîl se înfăptuieşte de instituţiile de ocrotire a sănătăţii de la locul de trai. Asistenţa medicală

specializată pentru aceste persoane este asigurată de instituţiile de ocrotire a sănătăţii, a căror listă, precum şi

modul de acordare a asistenţei medicale şi de dispensarizare, sînt stabilite de organelle împuternicite de

Guvern.

Salariu mediu lunar pentru persoanele care au lucrat in zona de instrainare mai putin de 12 luni poate fi

calculat in felul urmator: de la inceput se calculeaza salariul zilnic mediu prin impartirea sumei totale

castigate in aceasta perioada la numarul de zile lucrate in zona de instrainare ,apoi se calculeaza salariu lunar

mediu prin imultirea salariului zilnic mediu la 30 de zile calendaristice .Persoanele care au devenit invalide

ca urmare a catastrofei de la Cernobîl pensia li se calculeaza respective din cistigsi din indemnizatia de

intretinere ,majoratepentrulucrul in zona de instrainare ,dar care

vorconstituicelputindouasalariimediilunareperepublicapeanul precedent anuluiintrarii in vigoare a legii cu 44

referire la persparticipante la catastrofade la Cernobîl.

1.3 Argumentaţi situaţia în care pesoanelor participate la lichidarea consecinţelor catastrofei de la

Cernobîl li se acordă anumite prestaţii în mărimi diferite sau pentru apariţia dreptului la pensie

cenzul de vârstă este diferit.– 7p.

-Cetăţenii,care au participat la lucrările de lichidarea a urmărilor avariei de la Cernobîl precum şi militarii,

lucrătorii organelor afacerilor interne şi supuşii militari au fost atraşi la lucrările de lichidare a urmărilor

avariei în cauză din zona de înstrăinare au dreptul la pensie:

bărbaţii la atingerea vîrstei de 50 de ani, avînd vechimea în muncă de cel puţin 20 ani, indiferent de durata

lucrului;

femeile, la atingerea vîrstei de 45 de ani, avînd vechimeaîn muncă de celpuţin 15 ani, indiferent de durata

serviciului. –Cetăţenii are s-au îmbolnăvit de boală profesională au dreptul la pensie:

bărbaţii, la atingereavîrstei de 50 de ani, avînd vechimea în muncă de cel puţin 20 ani; 

femeile, la atingerea vîrstei de 45 de ani, avînd vechimea în muncă de cel puţin 15 ani. Plata pensiilor pentru

limită de vîrstă, inclusiv pensionarilor care lucrează, se efectuează în mărimed eplină.Participanţilor la

lichidarea urmărilor avariei de la C.A.E. Cernobîl care au lucratînzona de înstrăinare:

în 1986, indiferent de numărul de zilelucrate;

în 1987, nu maipuţin de 10 zilelucrătoare;

în 1988, nu maipuţin de 14 zilelucrătoare.

li se majoreazăpensiile de invaliditate:

invalizilor de grupa I, cu 65 lei;

invalizilor de grupa II, cu 50 lei;

invalizilor de grupa III, cu 35 lei

Test nr._35__

Subiectul I Serviciile sociale

1.1 Definiţi și clasificați serviciile sociale.–3p.

Serviciile sociale sunt acel Ansamblul de masuri,actiuni care sunt realizate pentru a raspunde nevoilor sociale

individuale, familial sau de grup, cu scopul prevenirii si trecerii peste unele situatii de dificultate, vulnerabilitate si

protectiei persoanei, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.

Serviciilesociale se clasifică în următoarele tipuri: 

a) servicii sociale primare;

b) servicii sociale specializate; 

c) servicii sociale cu specializare înaltă.

-Serviciile sociale primare sînt serviciile care se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor, au cA scop

prevenirea unor situaţii de dificultate care pot cauza excluziunea socială. 

-Serviciile sociale specializate sînt serviciile care implică antrenarea specialiştilor şi au drep tscop menţinerea, şi

dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia

acestuia. 

-Serviciile sociale cu specializare înaltă sînt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială, specializată de plasament

temporar, care impun un şir de intervenţii complexe ce includ orice combinaţie de servicii sociale specializate,

acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore)

45

1.2 Caracterizați modul de acordare a serviciilor sociale în cadrul cantinei de ajutor social.- 5p.

Cantinele de ajutor social - unităţi publice de asistenţă socială, cu personalitate juridică, se înfiinţează de

autorităţile administraţiei publice locale şi funcţionează în subordinea consiliilor locale şi prestează servicii

gratuite persoanelor vulnerabile. 

Anume Statul prestează la nivel teritorial : servicii de îngrijire la domiciliu şi servicii oferite de cantinele de

ajutor social prin intermediul instituţiilor specializate –secţiile de asistenţă socială şi protecţia familiei.

Aceste servicii satisfac nevoile sociale ale persoanelor defavorizate la nivel de unitate administrativ-

teritorială a Republicii Moldova. În perspectivă se prevede dezvoltarea la nivel de unitate administrativ-

teritorială din partea statului încă a unui serviciu social – de protezare şi ortopedie, care, Serviciile

rezidenţiale tradiţionale de îngrijire, însă, se prestează la nivel central prin intermediul Ministerului

Protecţiei Sociale Familiei şi Copilului şi satisfac necesităţile persoanelor cu nevoi de pe întreg teritoriul

Republicii Moldova, indiferent de unitatea administrativ-teritorială, în care acestea sînt plasate.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la asistență în cadrul cantinei de

ajutor social.–7p.

Pornind de la faptul ca Cantinele de ajutor social sînt persoane juridice care prestează servicii gratuite

persoanelor socialmente vulnerabile în conformitate cu Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea

cantinelor de ajutor social. De serviciile cantinelor de ajutor social beneficiază:

- persoane care au atins vîrsta de pensionare (fără domiciliu, fărăs suţinători legali, fără venituri sau cu

venituri mici);

- persoanele cu disabilităţi (invalizii);

- copiii pînă la vîrsta de 18 ani (din familii cu mulţicopii, din alte familii socialmente vulnerabile).

situatia:

46