Laborator aplicativ de psihodiagnoza clinicaCurs 3

Petru Colceru 01.04.2007

Chestionar pentru evaluarea simptomelor anxietatii (ASQ)- are 36 itemi car au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in

1982- cuprinde 3 dimensiuni ale anxietatii:

o dimensiunea cognitivao dimensiunea somaticao dimensiunea comportamentala

Administrare si scorare- raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea

minima, iar 9 manifestarea maxima- se calculeaza un scor pentru fiecare din cele 3 dimensiuni su un scor

global pentru anxietate, obtinut prin insumarea scorurilor partialeDimensiunea comportamentala - cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 72 de puncte

Evaluare- 0 -33p – scor scazut- 34 -57p – scor mediu- 58 -72p – scor ridicatDimensiunea cognitiva- cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 88 puncte

Evaluare- 0 -40p – scor scazut- 41 -69p – scor mediu- 70 -88p – scor ridicatDimensiunea somatica- cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30, 31, 33, 34, 35- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 128 puncte

Evaluare- 0 -58p – scor scazut- 59 -102p – scor mediu- 103 -128p – scor ridicat

Fidelitatea- Scholing si Emmelkamp in 1992 au examinat consistenta interna a

subscalelor- intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale acestia au gasit un indice de

fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica; 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva

- intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica; 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva

- pe o populatie de adolescenti, s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru subscala somatica; 0,81 pentru cea comportamentala; 0,83 pentru cea cognitiva

Validitatea

1

- autorii (Zehrer si Woolfolck) in 1982 au aratat ca intr-un grup de studenti la seral scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate, enurezis si introversie

- scorurile subscalelor nu erau asociate cu nivelul psihopatiei- pe un esantion de 57 pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de

somatizare SCL-90-R este foarte apropiata de scala somatica ASQ- scala de psihotism a SCL-90-R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si

comportamentala ASQ- Scholling si Emmelkamp in 1992 au aratat ca intr-un grup de pacienti cu

fobie sociala si intr-un alt grup de adolescenti, subscala somatica ASQ coreleaza mai mult cu scala de somatizare SCL-90-R decat scalele comportamentala sau cognitiva

- autorii au gasit, de asemenea, o corelatie puternica intre scala comportamentala si chestionarul MARKS-MATHEWS de masurare a fobiei sociale si, de asemenea, corelatii inalte intre subscala de cognitie si subscalele de depresie si interpersonala din SCL-90-R

- s-au gasit, de asemenea, corelatii moderate intre subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale

- Zehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile social

- intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de evaluare a raspunsurilor dezirabile, s-a relevat ca scala ASQ este susceptibila la raspunsuri dezirabile social

- indicele global de anxietate se calculeaza prin sumarea valorilor celor 36 de itemi sau prin sumarea valorilor celor 3 dimensiuni.

- plaja de valori este intre 0 si 288 de puncteo 0-109p – scor scazuto 110-135p – scor mediuo 136-288p- scor ridicat

Scala de anxietate Hamilton (SAH)

Midriaza = dilatarea pupilelorDispepsie = tulburari de digestiePiloerectie = ridicarea parului (“piele de gaina”)Dispnee = blocarea respiratieiInsomnie de trezire = te trezesti in cursul noptii si nu mai poti adormiTinnitus = tiuituri in cap si urechiAmenoree = lipsa ciclului

- evalueaza severitatea simptomelor la persoanele anxioase- este o scala de evaluare completata pe baa unui interviu semistructrurat- contine 15 itemi dezvoltati de Hamilton in 1959- autorul a selectionat o serie de simptome asociate cu anxietatea si le-a

grupat in 15 clase- o analiza factoriala a aratat ca itemii descriu un factor general de

anxietate si factori bipolari de cognitie si simptome somatice referitoare la anxietate

- scala a fost utilizata pe o scara larga, mai des, la evaluarea rezultatelor tratamentului

Administrare si scorare

2

- evaluatorul apreciaza severitatea simptomelor pe o scala de la 0 la 4 puncte

- in cazul fiecarui item se coteaza descriptorii simptomului pe aceeasi scala de la 0 la 4 puncte

- punctajul cel mai crescut la oricare dintre descriptori este considerat punctajul itemului respectiv si se noteaza in dreptul simptomului

- la dispozitia anxioasa, scorul cel mai mare se trece pe liniuste deplasate spre dreapta (daca au aceeasi valoare se trece unul dintre ei)

- se calculeaza valorile pe 2 subscale:o subscala psihica (cognitiva)o subscala somatica

- prin sumarea valorilor lor se obtine indicele global al anxietatiiSubscala psihica (cognitiva) este investigata de itemii: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15- plaja de valori se situeaza intre 0 si 28 puncteEvaluare- intre 0-9 p – valori scazute- intre 10-20 p – valori medii- intre 21-28 p – valori ridicateSubscala somatica este investigata de itemii: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14- plaja de valori se situeaza intre 0 si 32 puncteEvaluare- intre 0-10 p – valori scazute- intre 11-22 p – valori medii- intre 23-32 p – valori ridicateIndicele global de anxietate se calculeaza prin sumarea valorilor celor 15 itemi sau a valorilor celor 2 subscale- plaja de valori se situeaza intre 0 si 60 puncteEvaluare- intre 0-19 p – valori scazute- intre 20-40 p – valori medii- intre 41-60 p – valori ridicate

Fidelitatea- pe un esantion de subiecti cu tulburari anxioase, persoane cu depresie si

persoane fara un diagnostic clar, Kosas si colab. in 1993 au gasit o consistenta interna a intregii scala de 0,92

- retestand subiectii dupa o saptamana, s-a obtinut un coeficient de fidelitate de 0,96

- autorul, Hamilton, in 1959 a calculat un coeficient de consistenta interna de 0,89 pentru intregul chestionar

- Mayer si altii in 1988 a gasit un coeficient de fidelitate de 0,74 pentru intregul chestionar, 0,73 pentru subscala de anxietate psihica si 0,70 pentru subscala de anxietate somatica

Validitate- masurari ale anxietatii cu alte instrumente au corelat cu intreaga scala,

dupa studiile facute de Zehrer in 1982 si Mayer in 1988 si Beck in 1991- Mayer si colab. in 1988 au descoperit ca desi persoanele depresive erau

destul de anxioase, scorurile totale ale scalei SAH si scorurile subscalelor diferentiaza intre cei anxiosi si cei depresivi

- Kobak in 1993, a descoperit ca un grup de indivizi cu diagnostic de tulburare anxioasa obtine scoruri mai inalte la scala sa decat un grup fara diagnostic psihopatologic

3

- se sumeaza itemii subscalei psihice, apoi se sumeaza itemii subscalei somatice, iar la final se sumeaza valorile obtinute la ambele subscale si se obtine un indice global al anxietatii

Inventarul pentru evaluarea anxietatii fata de dentist (IEAD)- instrumentul este conceput de Kleinknecht in anul 1973 pentru a

investiga teama de stomatolog- cuprinde 20 itemi si se poate autoadministra- itemii au fost selectionati pentru a obtine informatii privind stimulii

anxiogeni, reactiile fiziologice si tendinta de evitare a tratamentului stomatologic

- o analiza factoriala efectuata de autor in anul 1984, a confirmat faptul ca aceste 3 aspecte sunt cele mai importante elemente ale anxietatii fata de dentist

Administrare si scorare.- subiectii apreciaza pe o scala de la 1 la 5 intensitatea cu care resimt

fiecare simptom- cuprinde 3 subscale:

o tendinta de evitare a tratamentului stomatologic si anxietatea anticipativa a acestuia

cuprinde 9 itemi: 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 20 plaja de valori este situata intre 9 si 45 puncte

intre 9-20 p – scor scazut intre 21-32 p – scor mediu intre 33-45p – scor ridicat

o reactia de teama din timpul tratamentului stomatologic cuprinde 6 itemi: 14, 15, 16, 17, 18, 19 plaja de valori este situata intre 6 si 30 puncte

intre 6-16 p – scor scazut intre 17-23 p – scor mediu intre 24-30 p – scor ridicat

o reactia fiziologica in timpul tratamentului propriu-zis cuprinde 5 itemi: 3, 4, 5, 6, 7 plaja de valori este situata intre 5 si 25 puncte

intre 5-11 p – scor scazut intre 12-18 p – scor mediu intre 19-25 p – scor ridicat

- indicele global se obtine prin insumarea valorilor celor 20 itemi, sau a celor 3 subscale

- plaja de valori se situeaza intre 20 si 100 puncteo intre 20-47 p – scor scazuto intre 48-75 p – scor mediuo intre 76-100 p – scor ridicat

Fidelitatea- pe un lot de studenti, Mc Glynn si altii, au calculat un indice de fidelitate

de 0,90 pentru scorul total, 0,91 pentru subscala de evitare, 0,91 pentru subscala de teama si 0,81 pentru subscala fiziologica

- retestand acelasi lot de subiecti dupa 8-13 saptamani, autorii au calculat coeficientul de fidelitate test-retest de 0,88 pentru scorul global, 0,87

4

pentru subscala de evitare, 0,83 pentru subscala de teama si 0,74 pentru subscala fiziologica

Validitate- pe un esantion de studenti la colegiu, Mc Neill, in 1989, a obtinut un scor

mai ridicat atunci cand subiectii anticipau un tratament stomatologic ce ar presupune un nivel mai mare al durerii sau mutilare

- pe un esantion de studenti, Milgram si altii, in 1990 au descoperit corelatii semnificative intre scorul IEAD si anxietate ca trasatura, insa nu au descoperit aceleasi corelatii intre scorurile IEAD si anxietate ca stare, inclusiv reactia fiziologica

- aceiasi autori, in 1978, au descoperit ca raspunsurile la itemul 20 (care a avut o corelatie de 0,89 cu restul itemilor) coreleaza semnificativ cu anxietatea ca stare si cu nivelul durerii.

5