Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Document al Băncii Mondiale
Raport nr. 46822-MD
ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE
CORPORAŢIA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ
STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA
PENTRU
REPUBLICA MOLDOVA
PERIOADA AF09-AF12
23 decembrie 2008 Unitatea de management pentru Moldova Regiunea Europa şi Asia Centrală Corporaţia Financiară Internaţională Departamentul CFI pentru Europa de Sud şi Asia Centrală
Acest document are o distribuţie limitată şi poate fi utilizat de către beneficiari doar cu scopul exercitării sarcinilor oficiale. În caz contrar, conţinutul documentului nu poate fi dezvăluit fără autorizarea Băncii Mondiale.
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
Pub
lic D
iscl
osur
e A
utho
rized
ii
Data Strategiei precedente de asistenţă pentru ţară este 14 decembrie 2004 ECHIVALENTE MONETARE
Leul moldovenesc (MDL) Octombrie 2008: 1 dolar SUA= 10,3 MDL
Anul financiar al Guvernului: 1 ianuarie – 31 decembrie
ABREVIERI ŞI ACRONIME AAC Activităţi analitice şi consultative ABP Alocare bazată pe performanţă ACB Analiză cost-beneficiu ACP Analiza cheltuielilor publice AEI Asociaţie de Economii şi Împrumut AFP Analiza finanţelor publice AGIM Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale AID Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare ANRCETI Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi
Tehnologia Informaţiei APGLF Aplicarea în practică a şi guvernare în legea forestieră APP Avans pentru pregătirea proiectului ASD Analiza sustenabilităţii datoriei ASD Administraţia de Stat a Drumurilor AT Asistenţă tehnică BEEPS – abr. eng. Studiul performanţei mediului de afaceri şi a întreprinderilor BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BNM Banca Naţională a Moldovei BNS Biroul Naţional de Statistică CBGC Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice CC Curtea de Conturi CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu CE Comisia Europeană CFI Corporaţia Financiară Internaţională CFM Calea Ferată de Stat din Moldova CGA Cererea pentru guvernare adecvată CNPF Comisia Naţională a Pieţei Financiare CPD Creditare în baza politicilor de dezvoltare CSI Comunitatea Statelor Independente CSRS Credit pentru susţinerea reducerii sărăciei DEP Document de evaluare a proiectului DRUID Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare DST Drepturi speciale de tragere EAC Europa şi Asia Centrală ECPRF Evaluarea cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare EPT-IAR Educaţie pentru toţi – iniţiativa cu aplicare rapidă EPIT Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării ERFT Evaluarea responsabilităţii financiare a ţării FGCCT Fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei în ţară FMI Fondul Monetar Internaţional FUS Fosta Uniune Sovietică GAC Grupul pentru Asigurarea Calităţii GEF – abr. eng. Fondul Global de Mediu
iii
GFP Gestiunea finanţelor publice IBM Institutul Băncii Mondiale IFI Instituţii financiare internaţionale IMM Întreprinderi mici şi mijlocii IMMM Întreprinderi micro, mici şi mijlocii IS Întreprindere de stat ISD Investiţii străine directe JSAN – abr. eng. Evaluarea comună a BM şi FMI MEC Ministerul Economiei şi Comerţului MET Memorandum economic pe ţară MET Ministerul Educaţiei şi Tineretului MF Ministerul Finanţelor mmc Mii metri3 MSTC Metrologie, standarde, testare şi calitate OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ODM Obiectivele de dezvoltare ale mileniului OIM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie OMC Organizaţia Mondială a Comerţului ONG Organizaţie neguvernamentală OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PAC Proiectul de ameliorare a competitivităţii PARMUE Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE PCRM Partidul comuniştilor din Republica Moldova PESF Program de evaluare a sectorului financiar PEV Politica europeană de vecinătate PIB Produs Intern Brut PIP Program de investiţii publice PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare POP Poluanţi organici persistenţi PRGF – abr. eng. Mecanismul pentru reducerea sărăciei şi creştere economică RAE Raport anual de evaluare REAT Raport de evaluare a achiziţiilor ţării RES Raport de evaluare a sărăciei RISP – abr. eng. Proiectul de investiţii şi servicii rurale RRSC Raport privind respectarea standardelor şi codurilor SAC – abr. eng. Credit pentru ajustări structurale SAT Strategia de asistenţă pentru ţară SCERS Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei SCIS Servicii consultative în domeniul investiţiilor străine SIC Standarde internaţionale de contabilitate ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională SIRS Strategie interimară de reducere a sărăciei SND Strategia Naţională de Dezvoltare SRS Strategie de reducere a sărăciei TIC Tehnologii de informare şi comunicare TTFSE – abr. eng. Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est TVA Taxa pe valoare adăugată UE Uniunea Europeană UICN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii VNB Venit naţional brut VPN Valoare prezentă netă
iv
AID CFI Vicepreşedinte Shigeo Katsu Vicepreşedinte CFI pentru Europa şi Asia
Centrală şi pieţele financiare globale Jyrki I. Koskelo
Director regional Martin Raiser Director pentru Europa de Sud şi Asia Centrală
Shahbaz Mavaddat
Conducător de echipă Melanie Marlett Conducător de echipă Kaikham Onedamdy
Această SPT a fost elaborată de către o echipă, în componenţa căreia au intrat Dawn Roberts, Erwin Tiongson, Carolina Odobescu, Asa Giertz, Ivan Velev, Lawrence Bouton, Jana Kunicova, Paul Bermingham, Martin Raiser, Iaroslav Baclajanschi, Alexander Pankov, Rekha Menon, Suzy Yoon, Andrei Busuioc, Anatol Gobjila, Bogdan Costantinescu, Dejan Ostojic, Elena Nikulina, Svetlana Proskurovska, Gloria LaCava, Valerie Stadlbauer, Menahem Prywes, Jong A. Choi, Victor Burunsus, Matthias Grueninger, Pierre Olivier Colleye, Sergiy Kulyk, Elena Corman, Maria Vannari, Sandu Ghidirim, Takao Ikegami, Andreas Schliessler, Ala Pinzari, Scherezad Latif, Keta Ruiz, Anush Bezhanyan, Ana Maria Mihaescu, Michael Edwards, Juan Navas-Sabater, Zoran Anusic, Arcadie Capcelea, Doina Visa, Alexei Ionascu, Anna Wielogorska.
STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA
MOLDOVA
CUPRINS
REZUMAT ...................................................................................................................VI I. CONTEXTUL DE ŢARĂ.......................................................................................... 1 A. Contextul politic................................................................................................ 1 B. Evoluţia recentă a aspectelor economice .......................................................... 2 C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei .............................. 4 D. Profilul sărăciei ................................................................................................. 6 E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului .... 8 F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei............................................ 11 II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII........ 13 A. Programul de dezvoltare al ţării ...................................................................... 13 B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări............................. 15 III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII ................................. 23 A. Implementarea precedentei SAT..................................................................... 23 B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale ............ 30 C. Parteneriate ..................................................................................................... 39 IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ ............. 42 A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate ....................................................... 42 B. Gestiunea riscurilor ................................................................................................. 43 ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM ............................................................................... 46 ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII
ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA ................................... 49 ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ
PENTRU MOLDOVA.................................................................................. 62 Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT.... 87 Tabelul A.2: Moldova – Programul de creditare planificată şi implementată (AF
2005-2008)...................................................................................................... 98 Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate şi implementate (AF 2005-2008)...... 99
v
Anexa 4: fişa de rezultate sat şi auto-evaluarea programului de ţară în Moldova....................................................................................................................... 101
Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT .................................................... 104 Anexa 6: sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru strategia naţională ........... 114 Anexa A1- Principalii indicatori economici şi de program – amendamentele de la ultima SAT
din Moldova ..................................................................................................... 124 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului .................................................................. 128 SAT Anexa B2 – Indicatori selecţi * ai performanţei şi gestiunii portofoliului
Băncii în Moldova ....................................................................................... 129 SAT – Anexa B3 – Sumarul programului BIRD/AID din Moldova ..................... 130 Anexa B3 ..................................................................................................................... 130 - Moldova: Programul CFI pentru operaţiuni investiţionale ................................ 130 SAT Anexa B4 – rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi – Moldova...... 131 SAT Anexa B5 – Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/2008.............. 132 SAT Anexa B6 – Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de
15/10/2008 .................................................................................................... 134 SAT Anexa B7 – Principalii indicatori ai expunerii din Moldova......................... 137 B8 (CFI) pentru Moldova – Portofoliul investiţiilor obligate şi defalcate neachitate
....................................................................................................................... 138 SAT Anexa B8 – Portofoliul operaţiunilor din Moldova (BIRD/AID şi granturi)
....................................................................................................................... 139 SAT Anexa B10 – Rezumatul priorităţilor de dezvoltare SAT în Moldova......... 140
vi
REPUBLICA MOLDOVA – STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA
REZUMAT
i. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri mici-medii, ţara are nevoie de o strategie de creştere durabilă, recunoscând, totodată, că este improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea economică, determinată de consum, din ultimii câţiva ani, să continue să crească vertiginos. Deşi migraţia şi remitenţele probabil vor servi drept catalizatori ai creşterii pe durata desfăşurării SPT şi în viitorul apropiat, Moldova trebuie să creeze condiţii pentru utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite creşterea economiilor şi investiţiilor private.
ii. Această Strategie de Parteneriat cu Ţara (SPT), bazată pe rezultate, se axează pe asistenţă în punerea bazelor unei creşteri economice incluzive în Moldova. Aceasta va necesita abordarea a trei provocări corelate: (i) creşterea competitivităţii economiei pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea resurselor umane şi promovarea incluziunii sociale, şi (iii) îmbunătăţirea guvernării în sectorul public. Aceste trei domenii constituie cei trei piloni ai SPT pe anii AF09-AF12 şi sunt consecvente Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Moldovei (SND) pentru anii 2008-2011.
iii. Performanţa macroeconomică a Moldovei în cadrul precedentei Strategii de asistenţă pentru ţară (SAT) a fost puternică. Autorităţile au înregistrat o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, creşterea cumulativă în perioada anilor 2004-2007 constituind circa 25%. Economia a rezistat mai multor şocuri externe, inclusiv creşterii bruşte a preţurilor la gaze naturale, interdicţiilor impuse de Rusia asupra vinurilor din Moldova şi secetei din 2007 ce a micşorat producţia agricolă cu aproximativ 30%.
iv. Perioada SAT precedentă a fost caracterizată de stabilitate politică, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Preşedintele actual, membru al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), îşi va încheia maximul de două termene în 2009. Conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra dezvoltării ţării, însă reunificarea are o mare prioritate în SND a Moldovei şi se anticipează eforturi continue de soluţionare a problemei pe motivul importanţei acesteia pentru creşterea economică şi integrarea europeană.
v. Pe termen lung, Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană şi ţara a beneficiat de finanţare sporită şi mai coordonată din partea instituţiilor europene. În 2007 Moldova a devenit ţară de hotar cu UE, odată cu accesiunea României. În 2008, datorită implementării cu succes a Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, preferinţele comerciale autonome au intrat în vigoare şi acum se desfăşoară discuţii privind un nou Acord legal cu UE.
vi. În pofida creşterii economice continue şi a stabilităţii politice relative, reducerea nivelului general al sărăciei pare să fi stagnat între anii 2004 şi 2005. Datele recent publicate de Guvern sugerează că în anul 2007 rata sărăciei absolute şi rata sărăciei estreme s-au micşorat până la 25,8 la sută şi 2,8 la sută corespunzător. Echipa de
vii
evaluare a sărăciei desfăşoară o analiză mai sistematizată a promotorilor acestor realizări recente. Recuperarea economică a Moldovei a ajutat să iasă din sărăcie 40% din populaţia ţării în perioada anilor 1999-2004. Totuşi, întârzierea în restructurarea gospodăriilor agricole a redus oportunităţile generatoare de venituri pentru producătorii agricoli individuali şi a contribuit la creşterea sărăciei în spaţiul rural, cel puţin până în anul 2005. Analiza dinamicii după 2005 este împiedicată de seriile de date statistice intermitente.
vii. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Afluxul mare de remitenţe a condiţionat creşterea recentă, determinată de consum, dar, şi expune economia riscurilor unei crize regionale. Deja există indicii că migraţiunea s-ar putea să fi încetinit şi că unii muncitori s-ar putea să se fi întors în ţară. Creşterea continuă a preţurilor la gaze naturale necesită ajustări în cadrul unei economii care este încă ineficientă în utilizarea resurselor energetice. Creşterea subită a preţurilor la produsele alimentare şi criza economică globală reprezintă riscuri potenţiale, care ar putea afecta negativ economia. Fenomenele naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură.
viii. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea la contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie – mişcându-se spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în AAC, după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. La mijlocul anului 2009, după alegerile parlamentare, este anticipată numirea unui nou guvern şi colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbări.
ix. De aceea, această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un proces în doi timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care funcţionează bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în termini mai specifici. Această abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi efectivitatea programului de ţară.
x. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an – cel puţin una dintre care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind determinată anual prin sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Banca va examina finanţare suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. Operaţiunile investiţionale vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul comparativ faţă de alţi parteneri şi se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă finanţare.
xi. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi aceasta îşi va spori activităţile investiţionale şi serviciile consultative în ţară. Scopul principal al CFI este
viii
de a susţine dezvoltarea sectorului privat, cu un accent special pe sectorul financiar, agribusiness, sectorul serviciilor medicale şi modernizarea infrastructurii. CFI va avea o strânsă colaborare cu AID, în special în infrastructură şi sănătate.
xii. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă cu strategia corporativă recent aprobată a Băncii. Responsabilitatea şi conducerea ţării sunt necesare pentru ca programul Băncii să poată produce o diferenţă decisivă în perioada SPT şi să amelioreze poziţia Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative ale guvernării. De asemenea, Banca va lucra împreună cu alte părţi interesate, societatea civilă şi sectorul privat pentru a asigura că acţiunile de reformă ale autorităţilor sunt susţinute şi aprofundate printr-o cerere mai mare pentru o guvernare bună.
xiii. Implementarea eficientă a SPT va necesita o coordonare solidă cu alte eforturi de dezvoltare şi activităţile de monitorizare şi evaluare vor capitaliza oportunităţile pentru o armonizare sporită. Indicatorii din SND au fost incorporaţi în cadrul de rezultate unde a fost necesar şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi pe sistemele de raportare unificate în cazurile când va fi necesar. Banca va monitoriza riscurile fiduciare, capacitatea de implementare la nivelurile central şi descentralizat, şocurile externe şi riscurile legate de economia politică.
xiv. Directorii executivi ar putea lua în consideraţie următoarele: • Dacă lecţiile însuşite din perioada SAT precedentă au fost suficient de
bine reflectate în SPT; • Dacă SPT a identificat provocările de dezvoltare relevante şi dacă pilonii
de sprijin în cadrul noului program oferă o reacţie de răspuns adecvată; • Dacă SPT sprijină în suficientă măsură prevederile Declaraţiei de la Paris
şi Accra în eficientizarea asistenţei pentru dezvoltare; • Dacă riscurile identificate de program sunt realiste şi dacă remediile
propuse sunt credibile; şi • Dacă programul utilizează optimal resursele disponibile Grupului Băncii
Mondiale pentru a reacţiona la necesităţile Moldovei.
1
I. CONTEXTUL DE ŢARĂ
A. Contextul politic
1. Pe durata precedentei SAT (AF05-AF08) Moldova a înregistrat o stabilitate politica, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) a câştigat majoritatea voturilor în Parlament în urma alegerilor din 2001, iar Parlamentul, la rândul său, a ales un preşedinte comunist. Majoritatea PCRM şi preşedintele au rămas la putere după următoarea rundă de alegeri programate din 2005 – considerate drept libere si corecte de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi de către alte părţi. Prim-ministrul numit în 2001 a servit timp de şapte ani. Următoarele alegeri parlamentare sunt preconizate pentru anul 2009, când se aşteaptă ca actualul preşedinte să elibereze funcţia după ce va fi servit maximul de două termene. În 2007 partidele din opoziţie au preluat o serie de consilii regionale de la PCRM, demonstrând că alegerile locale au oferit o alegere veritabilă. Suplimentar, numărul femeilor alese în funcţie de primar a crescut de la 16% (2003) până la 19% (2007), iar în 2008 o femeie a fost numită în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova pentru prima oară.
2. În pofida acestei stabilităţi şi a progreselor, conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra dezvoltării generale a ţării. Relaţiile dintre cele două părţi au fost tensionate din moment ce Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Moldova în 1990. Dat fiind că acest teritoriu de est deţine o parte considerabilă a bazei industriale a Moldovei, conflictul a forţat Moldova să devină şi mai dependentă de producţie agricolă şi energia importată. Conflictul a mai creat şi un spaţiu vamal fragmentat, cu implicaţii pentru mobilizarea veniturilor vamale şi fiscale. După un scurt conflict în 1992, s-a convenit asupra unui armistiţiu. Totuşi, eforturile de a ajunge la o soluţionare permanentă sub egida unui grup multi-statal au realizat puţine progrese în anii recenţi. Un dialog direct între Chişinău şi Tiraspol a avut loc în aprilie 2008 şi se aşteaptă eforturi continue de soluţionare în formatul 5+2 – participanţii principali incluzând guvernul central de la Chişinău, Transnistria, OSCE, Ucraina şi Rusia, şi cei doi observatori incluzând UE şi SUA. Reunificarea este o prioritate înaltă pentru Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) a Moldovei, dată fiind importanţa acesteia atât pentru creşterea economică cât şi pentru integrarea europeană.
3. Pe plan internaţional Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană în termen lung. Moldova şi-a consolidat relaţiile cu UE şi ambele părţi au fost de acord cu obiectivele specificate în Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană (PARMUE) pe trei ani, semnat în 2005 în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). În 2006 Comisia Europeană (CE) a instituit delegaţia sa la Chişinău. De la 1 ianuarie 2007, UE a ajuns la hotarul cu Moldova prin accesiunea României. În 2008, datorită implementării reuşite a PARMUE, Moldova a obţinut dreptul la preferinţe comerciale autonome, asigurând accesul scutit de taxe al produselor moldoveneşti pe pieţele statelor din UE.
4. Moldova beneficiază de o finanţare sporită şi mai coordonată de la instituţiile europene. Sprijinul UE oferit Moldovei s-a orientat preponderent spre dezvoltarea capacităţii în administraţia publică, reformarea asistenţei sociale şi a asistenţei medicale
2
primare, elaborarea unei strategii de reformă a sectorului energetic, îmbunătăţirea climatului de afaceri, în special a capacităţii de export, şi promovarea unui stat de drept, a independenţei sistemului judecătoresc şi respectării drepturilor omului. Eforturile comune ale Moldovei şi UE s-au axat de asemenea pe gestiunea frontierei şi măsuri de consolidare a încrederii pentru Transnistria. Recent, Moldova a devenit primul stat PEV care a semnat la 5 iunie 2008 un Parteneriat-pilot de Mobilitate cu scopul fortificării capacităţii ţării de a gestiona migraţia.
5. În prezent se desfăşoară discuţii privind un nou acord juridic cu UE. Consiliul Europei a constatat realizările pozitive în procesul reformelor politice şi economice din cadrul primului PARMUE şi a salutat alinierea activă a Moldovei la Declaraţiile de politici externe şi de securitate comune. Realizări importante au fost obţinute în facilitarea procedurilor de obţinere a vizei, în acelaşi timp controlând migrarea ilegală, la fel şi în sporirea accesului comercial pe piaţa europeană. Consiliul Europei a evidenţiat domeniile care necesită prioritizarea eforturilor continue pentru consolidarea democraţiei şi a supremaţiei legii, asigurarea respectării drepturilor omului, fortificarea eforturilor de luptă cu corupţia şi îmbunătăţirea climatului investiţional.
6. Moldova a demonstrat stabilitate şi capacitatea implementării unui spectru larg de iniţiative de dezvoltare economică, însă trebuie de lucrat mai mult în direcţia menţinerii creşterii economice şi reducerii sărăciei. Cu o populaţie de aproximativ 3,8 milioane şi un venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor de circa 1.090 dolari SUA în 2007, Moldova rămâne a fi o ţară venituri relativ mici. Numărul celor implicaţi activ în procesul politic rămâne relativ redus – în mare parte pe motiv că clasa de mijloc este încă mică, societatea civilă este fragmentată şi mulţi tineri emigrează. Privind spre viitor, Moldova trebuie să consolideze rezultatele reformelor structurale, care sunt necesare pentru instituirea politicilor şi instituţiilor vitale, şi să accelereze a doua generaţie de reforme pentru a oferi oportunităţi pe termen lung tinerilor moldoveni.
B. Evoluţia recentă a aspectelor economice
7. Performanţa macroeconomică a Moldovei pe durata precedentei SAT a fost robustă. Autorităţile au avut o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, cu o creştere cumulativă de circa 25% în perioada anilor 2004-2007. Guvernul a menţinut o poziţie fiscală prudentă, înregistrând mici excedente primare în majoritatea anilor. În anii recenţi inflaţia a constituit principala provocare macroeconomică şi cu ajutorul unui Mecanism pentru reducerea sărăciei şi creştere economică (PRGF) al Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a urmărit o politică monetară şi fiscală riguroasă. Totuşi, ca urmare a turbulenţei economice globale recente, recesiunea creşterii apare drept o nouă provocare macroeconomică pentru Moldova. În general, cadrul macroeconomic actual este în mare parte favorabil (vezi Tabelul 1).
8. Economia a rezistat mai multor şocuri externe recente. Rusia a interzis în 2006 importul vinurilor din Moldova, care constituia aproximativ o pătrime din întregul export al Moldovei şi 10% din PIB. Între timp, Moldova, un importator net de energie, s-a mai confruntat cu creşterea drastică a preţurilor la gaze naturale, care s-au triplat din ianuarie 2006 până în iulie 2008. În vara anului 2007 sectorul agricol, care reprezintă direct circa 14% din PIB, a fost afectat grav de o secetă, cu pierderi în sector estimate la aproape 23,1%
3
din producţie. Creşterea economică a ţării a căzut până la aproximativ 4,8% în 2006, iar în anul 2007 a persistat o creştere mai moderată, reflectând impactul secetei. În pofida unei performanţe generale mai slabe decât cea anticipată, creşterea PIB-ului neagricol rămâne puternică, fiind la nivel de 8% anul trecut. În prima jumătate a anului 2008, creşterea s-a redresat robust şi în anul 2008 se prognozează expansiunea creşterii cu 6,5% în anul curent.
9. Se atestă semnale încurajatoare, că modelul anterior al Moldovei de creştere determinată de consum s-ar putea extinde, în care din ce în ce mai mult alţi promotori ai creşterii joacă un rol mai distins. De la începutul recuperării economice din 2000, creşterea economică este în medie de 5,5% anual şi este determinată în mare parte de consum şi de activităţile de construcţie finanţate de influxul de remitenţe ale muncitorilor (constituind în anul 2008 circa o-treime din PIB). Există unele indicii că remitenţele se orientează tot mai mult spre activităţi de afaceri investiţionale decât doar spre consum şi construcţia locuinţelor. Investiţiile private au crescut de la 12,4% din PIB în 2003 la 24,7% din PIB în 2007, iar fluxul de investiţii străine directe (ISD) a crescut considerabil în cursul aceleiaşi perioade. ISD reprezentau circa 11% din PIB în 2007, mult mai mult decât în alte ţări din regiune (deşi cumulativ şi în valori la cap de locuitor, Moldova mai continuă să rămână cu mult în urma vecinilor săi). Investiţiile publice de asemenea au crescut în anii recenţi.
10. Criza economică globală a afectat substanţial perspectivele economice ale Moldovei. Moldova ar putea fi grav afectată de micşorarea afluxului de remitenţe şi ISD în lumina unei recesiuni regionale. În anii recenţi deficitul de cont curent s-a majorat (de la 10 la sută din PIB în anul 2005 până la 17 la sută în anul 2007), ca rezultat al majorării preţurilor la energie, interdicţia exportului de vinuri moldoveneşti, cererea pentru import robustă, determinată de remitenţe, şi sporirea activităţilor aferente ISD. Drept consecinţă a recesiunii regionale anticipate, în anul 2008 deficitul de cont curent al Moldovei se anticipează să se mărească în continuare până la circa 19 la sută din PIB. Rămâne în continuare mare acoperirea generală a deficitului de cont curent prin ISD şi capital pe
Estimat2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Creşterea PIB real (%) 6.1 7.8 6.6 7.4 7.5 4.8 3.0 6.5 3.5 Inflaţia IPC (media, %) 9.6 5.2 11.6 12.4 11.9 12.7 12.3 12.8 7.8 Rata de schimb (media, MDL/$) 12.9 13.6 13.9 12.3 12.6 13.1 12.1 10.4 11,0 Rata de schimb efectivă reală, % -1.2 -6.1 -6.1 12.8 -1.1 0.6 7.0 11.4 -0.2
Venituri şi granturi, % în raport cu PIB 32.1 32.5 34.1 35.2 38.6 39.9 41.6 40.3 39.7 Cheltuieli şi împrumuturi nete, % în raport cu PIB 31.5 34.3 33.1 35.1 37.0 40.1 42.0 40.8 41.2 (din care): % în raport cu PIB Salarii 7.8 8.2 9.2 9.1 9.2 9.8 Plăţi ale dobânzii 4.2 2.2 2.1 1.9 1.2 1.0 1.2 1.2 1.3 Balanţa primară (numerar), % în raport cu PIB 4.1 0.4 2.8 2.6 2.6 1.2 0.9 0.6 -0.2Balanţa generală (numerar), % în raport cu PIB -0.1 -1.8 0.7 0.7 1.3 0.2 -0.2 -0.5 -1.5
Balanţa contului curent, % în raport cu PIB -1.8 -1.2 -6.6 -1.8 -7.6 -11.1 -15.8 -18.9 -19.2 Rezerve oficiale brute (luni de import) 2.5 1.9 2.1 2.7 2.6 3.0 3.7 3.3 3.2
Prognozat Real
Surse: Autorităţile din Moldova şi estimările şi prognozele personalului FMI şi al Băncii. Conturile fiscale sunt ale guvernului general.
Tabelul 1. Moldova: Cadrul macroeconomic, 2001–2009
4
termen lung – în jur de 90 la sută. Rezervele au fost în creştere, sugerând faptul că fluxurile totale de capital au fost mai mult decât suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent, determinând o acumulare de rezerve (de la 2,2 luni de import în anul 2005 până la aproximativ 3,3 luni preconizate pentru anul 2008).
11. În pofida turbulenţelor financiare globale recente, sectorul financiar din Moldova pare să fie poziţionat bine ca să reziste impactului crizelor în derulare de pe pieţele financiare mondiale. Gradul înalt de capitalizare şi lichiditate, de rând cu structura rezonabil adecvată a activelor, oferă o protecţie considerabilă împotriva potenţialelor şocuri sistemice. Angajamentul Guvernului faţă de un regim flexibil al ratei de schimb va ajuta la atenuarea impactului şocurilor externe. Cu toate acestea, perspectivele creşterii economice pentru 2009 în cel mai bun caz sunt incerte. (În decembrie 2008, FMI a prognozat o rată de creştere pentru anul 2009 egală cu 3,5 la sută.) Aprecierea reală anticipată a ratei de schimb valutar exercită, de asemenea, presiuni asupra economiei, fapt ce va trebui abordat prin politici care să sprijine ameliorarea în continuare a productivităţii şi competitivităţii.
C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei
12. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Patru domenii în special prezintă riscuri în continuare:
• Incertitudinile globale. Deşi estimările de până acum sugerează o recuperare solidă a economiei ţării de pe urma încetinirii provocate de problemele în agricultură din anul trecut, şocurile financiare globale recente ar putea afecta negativ Moldova, inclusiv prin încetinirea creşterii în cadrul partenerilor săi comerciali principali şi în cadrul ţărilor de destinaţie pentru muncitorii migranţi. Dependenţa sporită de remitenţe expune economia riscurilor unei crize externe. Aceste riscuri sunt amplificate de lipsa diversificării produselor şi pieţelor în fluxurile comerciale. Totuşi, s-ar putea ca importurile determinate de remitenţe şi ISD de asemenea să stagneze, astfel atenuând impactul net asupra balanţei de plăţi.
• Preţurile la energie. După cum prevede acordul cu Gazprom, preţurile la energie vor continua să crească până când vor ajunge la nivelurile pieţei (adică ale UE) în 2011. În iulie 2008 preţul a ajuns la 253 dolari SUA pentru o mie metri3, comparabil cu 80 dolari SUA pentru o mie de metri3 în decembrie 2005. Micşorarea preţurilor la ţiţei în ultima jumătate a anului 2008, la fel ca şi aprecierea ratei de schimb, ar putea ajuta la temperarea majorărilor anticipate ale preţurilor domestice la gazele naturale. În pofida acestui fapt, se anticipează ca preţul pe care Moldova îl achită pentru gazele naturale să urce în continuare relativ cu nivelul său actual. Acest fapt va forţa ajustări suplimentare într-o economie care este încă ineficientă în consumul său energetic, iar impactul se va reflecta disproporţional asupra celor săraci.
• Preţurile la produse alimentare. Impactul creşterii preţurilor globale la produsele alimentare va afecta probabil populaţia săracă din urban, care nu-şi produce propriile alimente. De asemenea, în măsura în care politica guvernamentală discriminează împotriva producătorilor de alimentaţie brută, preţurile mai înalte ar putea submina dezvoltarea agricolă. În prima parte a anului 2008 creşterea bruscă a preţurilor la produse alimentare a sporit inflaţia. Din acel moment, de rând cu micşorarea preţurilor globale la produsele alimentare, redresarea din sectorul agrar autohton a contribuit la reducerea inflaţiei preţurilor la produsele alimentare.
5
• Schimbările climatice. Seceta din 2007 va avea efecte durabile asupra sectorului agricol. Încă nu este clar impactul inundaţiilor din 2008. Fenomenele naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură şi, prin urmare, pentru creşterea economică în întregime şi stabilitatea preţurilor.
13. Prognoza datoriilor este favorabilă, cu un risc mic de apariţie a unor probleme majore la capitolul respectiv. Datoria de stat externă, cu excepţia datoriei întreprinderilor aflate în proprietatea statului, s-a redus de la 61,5% din PIB în 2001 până la circa 20% din PIB la sfârşitul anului 2007. Conform unei Analize recente de sustenabilitate a datoriei (ASD), efectuată de către FMI în comun cu Banca Mondială, raporturile datorie publică şi serviciul datoriei la venituri se încadrează în pragurile relevante din scenariile de bază şi „istorice” (vezi Tabelul 2). În pofida şocurilor externe grave, autorităţile Republicii Moldova au menţinut o poziţie prudentă în politica fiscală, care de rând cu o creştere economică robustă, a dus la îmbunătăţiri continue la capitolul datorii. Suplimentar, există perspective de durată medie încurajatoare pentru asistenţă oficială din partea donatorilor, în mare parte datorită angajamentelor (în mare parte, sub formă de granturi) asumate de donatori la adunarea Grupului Consultativ din 2006, ridicând astfel nivelul sustenabilităţii datoriilor ţării.
14. Se preconizează că împrumuturile Republicii Moldova în termenul apropiat vor fi oferite în condiţii concesionale, dar este probabil că datoriile externe vor deveni mai puţin concesionale pe termen lung. Cu o creştere economică stabilă, venitul VNB pe cap de locuitor în Moldova (1.090 de dolari SUA în 2007) a depăşit recent pragul de 1065 de dolari SUA al Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID).1 Posibila tranziţie spre împrumuturi de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) va purta implicaţii politice importante pentru gestiunea eficientă a datoriei externe de către Republica Moldova, adresând în acelaşi timp necesităţile de investiţii publice. Deosebit de urgentă este necesitatea investirii în infrastructura critică şi în activele statului – precum drumurile, spitalele şi şcolile – fără a ameninţa sustenabilitatea datoriilor sau a spori veniturile publice.
Tabelul 2. Indicatorii poverii datoriei publice
Praguri 1 Slab Mediu 2007 2008-2027 2 VPN a datoriei externe ca procent din
Exporturi 100 150 46,8 16 PIB 30 40 21,8 8,4 Venituri 200 250 54,2 26,2
Serviciul datoriei externe ca procent din
Exporturi 15 25 3,9 1,1 Venituri 25 30 7,5 2,4
1 Pragul operaţional de eligibilitate a AID pentru AF08 este un VNB pe cap de locuitor de 1065 dolari SUA în 2006, utilizând metodologia Atlas.
6
1 Pragurile dependente de politici sunt utilizate în cadrul ASD comune a BM şi FMI în ţări cu venituri mici pentru performanţe slabe sau medii. Gradaţiile pentru Moldova s-au îmbunătăţit recent până la medii, clasificările fiind bazate pe medii anuale flotante de trei ani. 2 Media simplă.
Sursă: Analiza sustenabilităţii datoriei efectuată în comun de BM şi FMI, 13 februarie 2008.
15. Dimensiunea mare a guvernului limitează creşterea economică şi ar trebui redusă2. În timp ce deficitul fiscal a fost ţinut sub control, veniturile şi cheltuielile publice au crescut rapid (cu circa 10 puncte procentuale din PIB în ultimii 5 ani, primordial cheltuielile sociale, inclusiv pensiile şi fondurile de asigurări medicale) şi sunt în prezent destul de înalte comparativ cu alte ţări, având în vedere nivelul de venit al Moldovei şi dezvoltarea instituţională a ţării. Crearea spaţiului fiscal prin sporirea suplimentară a mobilizării veniturilor nu reprezintă o opţiune dorită, dat fiind că veniturile constituie deja 8 p.p. din PIB, mai mult decât media altor ţări cu un nivel de venit similar. Pentru a accelera creşterea, Moldova va trebui să-şi orienteze eforturile de reformă asupra sporirii eficienţei utilizării resurselor publice întru producerea unui spaţiu mai larg pentru cheltuielile investiţionale publice, însă lăsând spaţiu şi sectorului privat. Mai mult ca atât, în termen scurt este necesar a elabora şi implementa anumite reforme pentru reducerea sectorului public. Se preconizează că în anul 2009 cheltuielile publice vor rămâne la acelaşi nivel ca procent din PIB.
D. Profilul sărăciei
16. Redresarea economică a Republicii Moldova a ajutat 40% din populaţie să iasă din sărăcie în perioada anilor 1999-2004 (vezi Figura 1). Această reducere a sărăciei a fost răspândită pe larg şi reprezintă cea mai mare scădere (în termeni procentuali) dintre ţările din regiunea Europei şi Asiei Centrale (EAC). Cu toate acestea, reducerea nivelului general al sărăciei a stagnat începând cu 2004 pe motivul creşterii sărăciei rurale (vezi Tabelul 3). Datorită distorsiunilor şi imperfecţiunilor pe pieţele de materie primă şi de producţie agricolă, producătorii agricoli primesc cu mult mai puţin pentru producţie şi plătesc cu mult mai mult pentru materie primă decât s-ar cuveni comparativ cu preţurile de paritate internaţionale.
2 O dezbatere detaliată este efectuată în cel mai recent raport Analiza cheltuielilor publice (ACP). Republica Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei. Raportul Băncii Mondiale nr. 37933-MD, februarie 2007. ACP abordează o serie de aspecte, inclusiv corelarea dintre implicaţiile creşterii unui guvern mare; alocările mici de cheltuieli pentru articole importante, cum ar fi întreţinerea drumurilor; ineficienţele din articolele majore de cheltuieli (cum ar fi, cheltuielile pentru educaţie) şi opţiunile pentru ameliorarea eficienţei, concomitent asigurând spaţiul fiscal şi alte aspecte..
7
Figure 1: GDP Growth and the Poverty Rate: 1997-2007(Moldova MET measure of poverty rate)
-10
-5
0
5
10
15
20
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Change in HBS between 2005 & 06
Rea
l GD
P %
cha
nge
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Pove
rty
Rat
e (%
)
Poverty rate
Real GDP growth rate
17. Remanierile metodologice efectuate în cadrul Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) previn comparaţia directă a datelor din anul 2006 şi cele din anii precedenţi. În prezent sunt depuse eforturi pentru crearea unor serii comparabile dintre anii 2005 şi 2006, utilizând tehnicile statistice elaborate recent (Caseta 1). Datele pentru anii 2006 şi 2007 sunt, ca şi principiu, comparabile. Cuantificarea preliminară a sărăciei în anul 2007 în ansamblu a fost recent făcută public în Moldova (Figura 1 şi Tabelul 3), iar aceste date sugerează că sărăcia s-ar putea să fi diminuat între anii 2006 şi 2007 (Figura 1 şi Caseta 1).3 O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici este în desfăşurare.
18. Consecinţele şocurilor economice recente asupra bunăstării sociale nu sunt încă pe deplin clare. Seceta recentă, embargo-ul la vinuri şi creşterea continuă a preţurilor la produsele alimentare şi la energie ar putea avea un impact considerabil asupra nivelului sărăciei. Spre exemplu, deficitul relativ de produse alimentare în ţară a produs o creştere bruscă a inflaţiei alimentare, care este la moment sursa principală a inflaţiei indicelui preţului de consum. Conform estimărilor, inflaţia preţurilor alimentare an-de-an a crescut cu 24% în mai 2008, preţul la pâine, fructe şi lapte crescând cu respectiv 20%, 56% şi 24%. În aceeaşi perioada a anului trecut, inflaţia preţurilor alimentare era de circa 5%. O notă de politici recentă referitoare la creşterea preţurilor la produsele alimentare în EAC, ce simula impactul creşterii preţurilor la grâne asupra sărăciei în regiune, a sugerat că incidenţa sărăciei în Moldova ar putea creşte cu aproape 3 p.p.4 Mai mult ca atât, cheltuielile pentru produse alimentare reprezintă circa 60 la sută din cheltuielile celor mai sărace gospodării casnice5 – accentuând că mărirea preţurilor la produsele alimentare ar putea avea un impact 3 Raportul oficial asupra sărăciei în Moldova în anul 2007 nu este disponibil public la momentul acestui raport şi nu sunt disponibile alte date cu privire la sărăcie în afară de numărul total al persoanelor pauperizate. Recent Guvernul a împărtăşit micro-datele din 2007, iar colaboratorii Băncii le analizează. 4 Alam, Asad, Sanjay Kathuria şi Olga Vybornaia. 2008. “Preţurile în ascensiune la cereale şi energie în EAC: unele implicaţii economice şi asupra sărăciei şi răspunsul în aspect de politici” (mimeo). 5 Ministerul Economiei şi Comerţului din Republica Moldova, 2007. “Raport asupra sărăciei şi impactului în aspect de politici, 2006,” (Chişinău: Ministerul Economiei şi Comerţului).
Evoluţia CBGC între 2005 şi 2006
Creşterea PIB real
Rata sărăciei
Rat
a să
răci
ei, %
Schi
mba
rea
% a
PIB
real
Figura 1. Creşterea PIB şi rata sărăciei: anii 1997-2007 (măsura MET a ratei sărăciei în Moldova)
8
considerabil asupra bunăstării. Totuşi, estimările foarte preliminare sugerează că în anul 2006 sărăcia s-ar putea să se fi redus. O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici mai urmează încă a fi efectuată.
Tabelul 3. Privire în ansamblu asupra sărăciei în Moldova
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006* 2007*
Incidenţa sărăciei 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 30,2 25,8
Decalajul sărăciei 27,0 19,3 12,4 7,3 6,8 8,0 7,9 5,9
Severitatea sărăciei 13,7 9,1 5,2 2,7 2,5 3,2 3,0 2,1
Oraşele mari 16,5 12,8 6,9 5,9 20,6 14,0
Orăşelele mai mici 46,8 42,4 34,9 34,2 30,1 23,8
Zonele rurale 45,1 31,1 31,2 36,0 34,1 31,3
Sursă: Autorităţile naţionale. *Aceste cifre nu sunt strict comparabile cu datele din anii precedenţi, după cum se explică în Caseta 1.
19. Sărăcia în Moldova rămâne a fi un fenomen preponderent rural. Îmbunătăţirile metodologice din Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) împiedică o comparaţie directă între informaţia din 2006 şi cea din anii precedenţi (vezi Caseta 1). Totuşi, ultima Notă de măsurare a sărăciei efectuată de guvern indică un profil în general consecvent cu precedenta Evaluare a sărăciei a Băncii Mondiale. Circa un-sfert din populaţie este săracă şi aproximativ 70% din cei săraci locuiesc în comunităţi rurale, conform CBGC din 2007. Incidenţa sărăciei urbane este de 14%, în timp ce incidenţa sărăciei rurale este de 31,3%.6 Conform datelor anterioare, cei mai mulţi săraci sunt în rândul pensionarilor, fermierilor şi lucrătorilor agricoli. Sărăcia în rândul fermierilor reflectă lipsa oportunităţilor economice în regiunile rurale şi în sectorul agricol. În plus, nivelurile sărăciei cresc odată cu mărimea gospodăriei casnice (numărul membrilor gospodăriei), în special în cazul celor cu copii mici. De fapt, sărăcia în rândul copiilor depăşeşte pe cea din rândul adulţilor: în anul 2006 sărăcia în rândul copiilor s-a poziţionat la cota 27,4 la sută comparativ cu 25,8 la sută raportată la adulţi.
E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului
5 Rata sărăciei urbane din 2006 este mult mai înaltă decât cea din anii precedenţi. Aceasta s-ar putea datora schimbărilor metodologice, dar şi creşterilor preţurilor la energie. Creşterea preţurilor la energie probabil a afectat preponderent gospodăriile casnice urbane conectate la sursele de energie. Sărăcimea rurală, dimpotrivă, este predispusă să aibă mai mult acces la surse de combustibil mai ieftine şi mai murdare.
9
Caseta 1. Revizuirile din 2006 ale Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice Cadrul de eşantionare, metodologia de eşantionare şi chestionarele CBGC, sursa primară de date pentru calcularea standardelor de viaţă, toate au fost revizuite substanţial în 2006 pentru a face sondajul mai reprezentativ şi a îmbunătăţi calculul consumului. Aceste îmbunătăţiri metodologice împiedică analiza tendinţelor sărăciei până în 2006. Lipsa comparabilităţii ar putea fi adresată parţial prin aplicarea unor metode noi, recent lansate de către personalul Băncii Mondiale, aşa-numitele Estimări de arii mici (EAM). Scopul acestora este de a prezice consumul pe cap de locuitor al unei gospodării casnice într-o rundă ulterioară, în baza unui model de consum estimat prin folosirea unei runde anterioare, pentru a asigura faptul că definiţia consumului este aceeaşi pentru două sondaje care ar fi de altfel incomparabile. S-a iniţiat lucrul preliminar în aplicarea aceleiaşi metodologii la sondajele din 2005 şi 2006. Rezultatele iniţiale sugerează că sărăcia ar fi putut descreşte în perioada respectivă, dar acest fapt necesită o verificare sistematică suplimentară. Sursă: Ferre, Celine, 2008 “Actualizarea profilurilor sărăciei între 2005 şi 2006: studiu de caz al Moldovei,” mimeo.
20. Moldova acţionează în direcţia realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) şi a adaptat ţinte şi indicatori în baza contextului naţional. În anul 2000, Republica Moldova şi încă 191 de state ale lumii şi-au asumat angajamentul realizării ODM până în anul 2015. Prima ajustare a acestor obiective la contextul Moldovei a fost efectuată în 2004 şi a rezultat într-un şir de ţinte şi indicatori care au fost cizelaţi în continuare în următorii ani. Realizarea acestor ţinte face parte din strategiile guvernului pe termen mediu şi pe termen lung, după cum se articulează în Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011. Moldova a înregistrat careva progrese în realizarea ODM, iar ţintele pentru 2010 şi 2015 au fost revizuite în timpul procesului consultativ SND cu autorităţile publice centrale, cât şi cu un şir de organizaţii naţionale şi internaţionale (vezi Tabelul 4). Lista deplină a ţintelor ODM naţionale ajustate este prezentată în Anexa 1.
21. Moldova a obţinut progrese considerabile în realizarea Obiectivului 1 – Reducerea sărăciei extreme şi a foamei. Date fiind îmbunătăţirile recente în metodologia Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, în 2006 au fost stabiliţi noi indicatori iniţiali pentru reducerea sărăciei şi se anticipează că evoluţia ulterioară va ajuta la realizarea ţintelor pentru 2010 şi 2015. De asemenea, s-au obţinut progrese în implementarea măsurilor de reducere a ratelor mortalităţii materne. Mortalitatea maternă (la 100.000 născuţi vii) a scăzut de la 28,0 în 2002 până la 16,0 in 2006. Schimbările în metodologie s-au soldat cu stabilirea de noi indicatori iniţiali pentru acest şi indicatorii mortalităţii infantile şi Moldova preconizează să realizeze noile ţinte stabilite pentru 2010 şi 2015.7
Tabelul 4. Evoluţia realizării ODM – ţinte şi indicatori selectaţi
Indicator de bază* 2006
Ţinta pentru
2010
Ţinta pentru
2015 Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei • Ponderea populaţiei sub pragul absolut al sărăciei 30,2 (2006) 30,2 25 20
7 Ministerul Sănătăţii aplică o nouă metodologie recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin care o naştere vie este definită ca naştere după 22 săptămâni complete de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste 500 grame. Anterior, o naştere era considerată vie după a treizecia săptămână completă de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste 1000 grame.
10
Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu • Rata înrolării în învăţământul general obligatoriu
(brut, %) 94,1 90,5 95 98
• Rata de alfabetizare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani (%) 99,5 (2006) 99,5 99,5 99,5
Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor
Reprezentarea femeilor în funcţii de primar 18 (2007) 18 (2007) --- 25
Reprezentarea femeilor ca membri ai Parlamentului 22 (2005) 22
(2005) --- 30
Obiectivul 4. Rata mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani (la 1000 născuţi vii) Rata moralităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani
(la 1000) 20,7 (2006) 20,7 18,6 15,3
Obiectivul 5. Mortalitatea maternă (la 100.000 născuţi vii)
Rata mortalităţii materne (la 100.000 naşteri vii) 28 16 15,5 13,3 Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi altor boli Incidenţa HIV/SIDA (la 100.000 populaţie) 10 (2006) 10 9,6 8 Mortalitatea asociată cu tuberculoza (la 100.000
populaţie) 16 18,6 15 10
Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului Acces la surse sigure de apă (% din populaţie) 38,5 59 65 Acces la canalizare îmbunătăţită (% din
populaţie) 41,7 45,0 51,3 71,8
Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare Rata şomajului în rândul tineretului (%) 18,1 17,1 9 5
Sursă: Republica Moldova: Calitatea creşterii economice şi impactul acesteia asupra dezvoltării resurselor umane, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare 2006 şi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2008-2011, Republica Moldova 2008. * Anul de bază pentru stabilirea ţintelor este acelaşi ca şi pentru raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificată.
22. Programul Naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii 2006-2010. Politicile de stopare a răspândirii HIV/SIDA au fost formulate în cadrul Programului naţional pentru prevenţia şi controlul HIV/SIDA şi a infecţiilor transmisibile pe cale sexuală pentru anii 2006-2011, care a fost aprobat de către Guvern în 2005. Programul naţional include un spectru larg de măsuri pentru prevenirea răspândirii infecţiei, cu o atenţie deosebită acordată copiilor şi tineretului, supravegherea efectivă a situaţiei epidemiologice, dezvoltarea sistemelor de testare şi îngrijire medicală şi sanitară pentru persoanele cu HIV/SIDA. Până în prezent, acţiunile Republicii Moldova de combatere a HIV/SIDA au fost exemplare în comparaţie cu cele ale altor ţări din regiunea EAC. Banca Mondială a elaborat recent un instrument de măsurare a reacţiei ţării la epidemie, bazat pe indicatorii şi sursele de informaţie existente. Un studiu de jalonare ce a utilizat acest instrument – Indicele compozit de reacţie la HIV/SIDA – a indicat că Moldova are cele mai înalte scoruri dintre cele 14 state EAC. Politicile Moldovei sunt deosebit de eficiente în ceea ce ţine de tratament şi programele naţionale şi mai puţin
11
eficiente în sfera prevenţiei.8
F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei
23. Calitatea guvernării în Moldova rămâne în continuare o provocare considerabilă pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Un mediu extern nefavorabil, caracterizat printr-un conflict îngheţat, şocuri externe recurente şi un echilibru geopolitic bivectorial fragil între UE şi Rusia, exacerbează această provocare. Tabloul ce rezultă din activitatea analitică şi diagnostică extensivă, întreprinsă de Bancă şi alţi donatori, relevă obstacole considerabile în guvernare şi perspective limitate pentru soluţii rapide. În continuare sunt descrise principalele aspecte exhaustive legate de guvernare în Moldova; obstacolele specifice sectoriale şi relevanţa acestora pentru dezvoltare sunt abordate pe tot cuprinsul prezentului document SPT. În Anexa 2 este prezentată o analiză detaliată a guvernării şi combaterii corupţiei din Moldova, inclusiv sistemul fiduciar şi cele ale ţării, precum şi strategia de fortificare a guvernării şi combatere a corupţiei (FGCC).
24. Succesul Moldovei în remedierea corupţiei a fost inconstant. Comparată cu un eşantion de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la acelaşi nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanţei (vezi Anexa 2, Figura 1). Totuşi, Moldova se evidenţiază la capitolul plăţi “neoficiale” în curţile civile, învăţământul public şi sănătatea publică. O treime din populaţie consideră că, pe parcursul aflării la putere a prezentului guvern, corupţia s-a majorat. Acelaşi studiu a constatat că 70% din populaţie consideră corupţia ca fiind un fenomen larg răspândit; 78% au opinat că situaţia cu corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar 64% au afirmat că corupţia era “ceva normal şi inevitabil”. În percepţia cetăţenilor cele mai corupte instituţii sunt poliţia, vama, instituţiile judiciare, instituţiile de persecutare şi ministerele; cel mai puţin corupte sunt Biroul Naţional de Statistică, primăriile, militarii şi consiliile locale.
25. Structura instituţională duce lipsă de un echilibru instituţional suficient. Potrivit constituţiei, Moldova reprezintă o democraţie parlamentară, în care preşedintele este ales de Parlament. Echilibrul instituţional între executiv şi legislativ este subdezvoltat, iar sistemul judiciar rămâne în continuare slab. În linii mai generale, ca şi multe alte foste republici sovietice, Moldova se confruntă cu moştenirea unei birocraţii vaste, care se bucură de puteri discreţionare considerabile. Aceasta sufocă antreprenoriatul şi încetineşte cererea pentru reforme economice, care ar fi rezultat dintr-un sector privat vibrant. Migraţia în masă în afara ţării a tinerilor şi persoanelor cu studii a contribuit şi mai mult la reducerea cererii pentru reforme.
26. Obstacolele în faţa competiţiei împiedică dezvoltarea sectorului privat. Analiza prevederilor de guvernare în anumite sectoare relevă vicii instituţionale şi interese invazive particulare, care distorsionează mediul de luare a deciziilor în aspect de politici şi care împiedică potenţialul de creştere al Moldovei. Calitatea relativ precară a infrastructurii fizice, plata mare de mituire (3,5% din valoarea contractului), procedurile împovărătoare de licenţiere, cerinţele excesiv de exigente de autorizare şi proliferarea plăţilor pentru servicii achitate autorităţilor publice şi organizaţiilor comerciale, toate contribuie la un mediu de 8 Indicele compus de reacţie la HIV/SIDA: Jalonarea performanţei ţărilor din Europa de Est şi Asia Centrală în reacţia lor la HIV/SIDA. Banca Mondială, iunie 2008.
12
afaceri care rămâne printre cele mai provocătoare din regiune. De exemplu, la indicatorul Realizarea afacerilor legate de permisele de construcţie, Moldova se clasează pe poziţia 158 din 176 de economii analizate, iar numărul procedurilor necesare este dublu faţă de media din ţările OCDE.
27. Guvernul a realizat măsuri de modernizare a cadrului de politici în domeniul combaterii corupţiei. De la momentul în care Moldova iniţiase reforma anticorupţie în anul 2000, guvernul a lansat un spectru larg de iniţiative legislative şi reforme instituţionale: legiferarea Planului de acţiune şi a unei noi Legi privind combaterea corupţiei (2004-2005); adoptarea Planului de acţiuni UE-Moldova şi a unui cadru de combatere a corupţiei sincronizat cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS); promulgarea Strategiei şi Legii cu privire la combaterea spălării banilor (2007), Legii şi Planului de acţiuni privind combaterea traficului (2007); ratificarea Convenţiei Europene pentru combaterea traficului de fiinţe umane din anul 2008, precum şi adoptarea noii Legi cu privire la pază (2007). De asemenea, Moldova a optat pentru crearea unei agenţii specializate – Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei – care, totuşi, este perceput ca fiind politizat şi axându-se preponderent pe crime şi acte de corupţie minore.
28. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind o provocare considerabilă şi a realizat un progres încurajator în unele domenii. Acesta include modernizarea instituţiilor de guvernare din sectorul public, responsabile pentru finanţele publice, gestiunea macroeconomică, precum şi a instituţiei supreme de audit (Curtea de Conturi), care trebuie să ajute la împiedicarea şi prevenirea oportunităţilor pentru corupţie. Noua lege privind achiziţiile, legiferată în anul 2007, de asemenea se axează pe remanierea unor probleme de corupţie din achiziţiile publice. Mai mult ca atât, a doua etapă a reformei exhaustive a reglementărilor (ghilotina 2) vizează raţionalizarea şi integrarea sistemului, precum şi crearea, printre altele, a unui sistem unic şi transparent de licenţiere.
29. În pofida acestor realizări, rămân în continuare provocări considerabile în guvernare, aşa cum angajamentul guvernului a oscilat. Între anii 2004 şi 2007, eforturile de implementare ale guvernului au încetinit. Acest fapt îşi găseşte reflectarea în deteriorarea clasamentului ţării, potrivit indicelui de corupţie al Transparency International (TI), plasând Moldova pe locul 109 în anul 2008 (o coborâre de pe poziţia 79 din anul 2006). Reforma administrării publice, iniţiată în anul 2006, în mare parte s-a stopat. Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) semnalizează reînnoirea angajamentului Guvernului de combatere a corupţiei şi identifică cu exactitate în calitate de priorităţi independenţa judiciară, consolidarea sistemului judiciar, limitarea puterilor extensive ale Procuraturii Generale, precum şi combaterea preventivă a corupţiei.
30. Aspiraţiile Europene ale Moldovei necesită acordarea atenţiei depline aspectelor de guvernare şi dezvoltare instituţională şi un angajament durabil pentru ameliorarea acestora pe termen lung. Strategia FGCC, ce acompaniază acest SPT, la care se face referinţă mai detaliată în Anexa 2, subliniază angajamentul continuu pentru reformele gestiunii finanţelor publice şi ale sectorului public, latura de ofertă a unei guvernări adecvate, dar recunoaşte că progresul s-ar putea să fie în continuare gradual. De aceea, în scopul aprofundării impactului intervenţiilor laturii de ofertă, Strategia FGCC stipulează, de asemenea, un program de activităţi analitice şi de pledoarie în sprijinul
13
cererii pentru guvernare adecvată. Astfel, aceasta continuă analiza principalilor promotori ai economiei politice din Moldova. Aceasta accentuează, în particular, importanţa valorificării remitenţelor în investiţii productive, diminuând exodul de cadre calificate şi ameliorând competitivitatea prin îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare a mediului de afaceri rural şi agrar şi prin rolul de răspundere publică, pentru îmbunătăţirea prestării serviciilor publice. De asemenea, Strategia FGCC include intervenţii de fortificare a capacităţii de planificare a sectorului public, planificare a bugetului şi gestiune în bază de performanţă, ca temelie pentru integrarea asistenţei crescânde a donatorilor în buget. Aceasta va fortifica simţul de proprietate asupra procesului al ţării şi calitatea de lider vizavi de agenda de guvernare adecvată şi în cele din urmă va canaliza resursele donatorilor cu o eficacitate de dezvoltare considerabil mai mare.
II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII
31. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri medii, ţara are nevoie de o strategie pentru creştere durabilă, recunoscând că este improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea economică determinată de consum din ultimii câţiva ani, să continue să crească vertiginos. Deşi migraţiunea şi remitenţele probabil vor rămâne în continuare principalii promotori ai creşterii şi dezvoltării pe perioada SPT şi în viitorul apropiat, Moldova urmează să creeze condiţii pentru utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite majorarea economiilor şi investiţiilor private. Acest fapt va impune necesitatea abordării a trei provocări corelate: (i) intensificarea competitivităţii economiei pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) promovarea dezvoltării resurselor umane şi îmbunătăţirea serviciilor publice, şi (iii) consolidarea gestionării sectorului privat pentru o utilizare mai eficientă a resurselor publice.
A. Programul de dezvoltare al ţării
32. Strategia Naţională de Dezvoltare este principalul document de planificare strategică pe termen mediu, ce defineşte obiectivele de dezvoltare şi care va ghida procesul bugetar în perioada anilor 2008-2011. SND, succesorul SCERS, a fost adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova în decembrie 2007. Aceasta a fost discutată împreună cu Nota consultativă comună (JSAN – abr. eng.) de către consiliile directoare ale AID şi FMI în martie 2008. În cadrul SND, Guvernul va urmări să-şi prioritizeze politicile şi să-şi stabilească un mecanism clar de finanţare din surse interne şi externe. Ca şi în cazul SCERS, SND a fost elaborată prin consultări generale cu părţile interesate şi societatea civilă şi a beneficiat de un proces participativ organizat sub supravegherea unui Consiliu de Participare compus din reprezentanţii tuturor grupurilor de părţi interesate.
33. SND reflectă obiectivele ţării de reducere a sărăciei dintr-o perspectivă de dezvoltare multilaterală. În conformitate cu SCERS şi Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE, SND se axează pe cinci priorităţi inter-sectoriale de termen mediu (stabilitatea macroeconomică şi capacităţile îmbunătăţite în administraţia publică fiind condiţii premergătoare necesare pentru realizarea priorităţilor respective):
14
• Consolidarea democraţiei pe baza principiilor supremaţiei legii şi respectării drepturilor omului. Acest pilon se concentrează asupra sporirii încrederii în instituţiile guvernului responsabile pentru luarea deciziilor. Scopul urmărit este de a perfecţiona procesul participativ în luarea deciziilor, a moderniza şi spori eficienţa ramurii judiciare şi a poliţiei, a desfăşura reforme adiţionale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, şi a îmbunătăţi gestionarea hotarelor ţării.
• Aplanarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării. Reintegrarea ţării a fost mereu o prioritate înaltă a guvernului. Acest pilon urmăreşte să soluţioneze dimensiunile atât politice cât şi economice ale problemei prin promovarea dezvoltării unor legături de societate civilă mai puternice, demilitarizare şi crearea condiţiilor pentru cooperarea ulterioară dintre cele două maluri ale râului Nistru prin eliminarea barierelor comerciale.
• Ameliorarea competitivităţii economiei naţionale. Abordând o serie de probleme multilaterale, acest pilon se axează pe politicile menite să îmbunătăţească climatul de afaceri întru promovarea unei activităţi investiţionale sporite, inovare tehnologică şi modernizare; promovarea extinderii sectorului IMM; sporirea productivităţii muncii; îmbunătăţirea gestionării activelor statului; promovarea incluziunii în reţelele internaţionale; soluţionarea problemei deteriorării infrastructurii fizice; şi reducerea vulnerabilităţii energetice.
• Dezvoltarea resurselor umane, sporirea angajării în câmpul muncii şi promovarea incluziunii sociale. Politicile acestui pilon au drept scop sporirea calităţii şi accesului la serviciile educaţionale, la fel şi a eficienţei cheltuielilor publice pentru educaţie; sporirea calităţii serviciilor medicale prin optimizarea ulterioară a infrastructurii şi extinderea domeniului de acoperire al asigurărilor medicale; promovarea eficienţei pieţei muncii; înmulţirea oportunităţilor de angajare a tineretului în câmpul muncii; sporirea eficienţei şi a direcţionării asistenţei sociale; şi consolidarea stabilităţii financiare a sistemului de pensii.
• Dezvoltarea regională. În timp ce majoritatea populaţiei sărace din Moldova locuieşte în spaţiul rural, acest pilon al SND îşi propune ca scop promovarea dezvoltării orăşelelor mici drept “poli de creştere”; îmbunătăţirea performanţei în sectorul agricol; sporirea investiţiilor în infrastructura rurală; şi perfecţionarea cadrului de politici în domeniul mediului şi utilizării resurselor naturale.
34. SND se bazează pe cadrul instituţional de monitorizare şi evaluare elaborat în cadrul SCERS. Acesta elaborează un cadru de rezultate cuprinzător prin includerea unui şir de ţinte şi indicatori fundamentali. Mai concret, SND reflectă Obiectivele de dezvoltare ale mileniului specifice ţării, scopurile urmând a fi realizate în cadrul perioadei de implementare a SND. După cum se menţionează în Nota consultativă comună, numărul mare de indicatori prezentaţi în SND vor spori probabil capacitatea guvernului de a colecta şi analiza informaţia şi accentuează necesitatea prioritizării ulterioare a acestor indicatori de monitorizare.
35. Pentru implementarea SND, Guvernul Republicii Moldova va trebui să continue consolidarea capacităţii ministerelor de resort de a elabora şi implementa planuri de acţiuni şi de a le integra în cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Nota consultativă comună (JSAN) recomandă dezvoltarea unei capacităţi solide de gestiune în sectorul public; continuarea eforturilor de reducere a barierelor administrative şi de reglementare, odată ce Moldova rămâne în urmă la o serie de indicatori de competitivitate;
15
accelerarea eforturilor de stopare a deteriorării infrastructurii fizice; şi continuarea reformelor educaţionale şi ale sănătăţii, întrucât o forţă de muncă competitivă este absolut necesară pentru dezvoltare şi realizarea ODM.
B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări
Mediul de piaţă competitiv şi creştere economică durabilă
36. Producţia industrială a Moldovei şi exporturile continuă să fie dominate de produse tradiţionale, cu o valoare adăugată mică, iar contul curent este întotdeauna în deficit. În 2007 deficitul contului curent era estimat la 17% din PIB. Intensificarea competitivităţii globale a economiei – abilitatea economiei de a participa la comerţul global şi în reţelele investiţionale – este esenţială pentru realizarea creşterii de lungă durată. Normalizarea relaţiilor comerciale cu Rusia şi introducerea preferinţelor comerciale autonome de către Uniunea Europeană prezintă o oportunitate de a promova o creştere bazată pe exporturi. Aceasta se va realiza prin: (i) sporirea calităţii şi a cantităţii exporturilor Republicii Moldova şi promovarea integrării mai profunde a exportatorilor în lanţurile de distribuţie globale; (ii) atragerea unui număr mai mare de fluxuri de investiţii străine; şi (iii) dezvoltarea conexiunilor dintre companiile locale şi cele străine care deja activează în Moldova.
37. În anii recenţi Moldova, cu ajutorul donatorilor, a urmărit un program de reformă pentru obţinerea creşterii durabile generate de sectorul privat. Eforturile au fost axate în special asupra climatului favorabil pentru afaceri, printre care: (i) revizuirea sistemului de înregistrare a afacerilor, (ii) raţionalizarea regimului de reglementare prin aşa-numita ghilotină pentru legislaţia în vigoare; (iii) introducerea unei Evaluări a impactului de reglementare (EIR) pentru noua legislaţie ce afectează operaţiunile de afaceri; (iv) modernizarea sistemului naţional de metrologie, standardizare, testare şi calitate (MSTC), şi (v) acordarea stimulentelor fiscale pentru sectorul antreprenorial.
38. În pofida progresului realizat în cadrul programului de reformă, poziţia Moldovei în clasamentele Doing Business rămâne la un nivel jos comparativ cu vecinii săi europeni (103 conform raportului din 2008). Cele mai problematice sunt aspectele legate de permisele pentru construcţii, comerţul transfrontalier, achitarea impozitelor, angajarea muncitorilor şi protecţia investitorilor. Sondajele întreprinderilor şi interviurile din studii de caz recente indică faptul că antreprenorii moldoveni sunt preocupaţi în principal de: (i) climatul de reglementare apăsător şi imprevizibil, (ii) accesul insuficient la finanţare pe termen lung, (iii) lipsa de muncă calificată, (iv) accesul insuficient la cunoştinţe, (v) infrastructura MSTC inadecvată, şi (vi) infrastructura slabă de transporturi şi logistică.
39. În timp ce sectorul financiar din Moldova a căpătat rapid profunzime, acesta pare să fie într-o poziţie mai avantajoasă să reziste crizei financiare internaţionale comparativ cu statele omoloage. Sectorul bancar a înregistrat o creştere rapidă a creditelor (52% doar în 2007), schimbări majore în structura de proprietate şi micşorarea marjelor. Participarea străină în sectorul bancar a crescut, un şir de bănci străine stabilindu-se recent în Moldova. Recentul embargo la vinuri şi creşterea preţurilor la gaze au demonstrat că sistemul financiar moldovenesc este capabil să facă faţă şocurilor exogene majore ce afectează sectorul antreprenorial. Mai mult ca atât, actualizarea Programului de
16
evaluare a sectorului financiar (PESF), efectuată în 2007, a produs o opinie pozitivă despre capacitatea de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale a Moldovei, în baza conformităţii substanţiale cu majoritatea principiilor de bază agreate la Basel.
40. Cu toate acestea, reieşind din recentele turbulenţe financiare globale şi regionale, o oarecare prudenţă în perspectiva de altfel pozitivă a sectorului financiar din Moldova este justificată. Deşi pe termen mic sectorul bancar este relativ stabil graţie condiţiilor existente de prudenţă sporită şi integrarea slabă cu pieţele globale, acesta este destul de vulnerabil pe termen mediu ca rezultat al unei recesiuni severe la principalii parteneri comerciali ai Moldovei şi ar putea afecta negativ fluxul de remitenţe, condiţionând o reducere a bazei de rezerve a băncilor. În acelaşi timp, reducerea cererii pentru exportul moldovenesc şi o slăbire posibilă a monedei naţionale ar putea determina majorarea împrumuturilor bancare neperformante.
41. O provocare majoră pentru autorităţi este sporirea nivelului de intermediere financiară şi, în acelaşi timp, ţinerea sub control a potenţialelor riscuri sistemice. Sistemul financiar din Moldova este mic comparativ cu cele din majoritatea altor economii în tranziţie. Totalul activelor sectorului bancar însuma 60% din PIB la finele anului 2007, în timp ce creditarea reprezenta doar 39% (în 2004 aceste cifre se ridicau până la 42% şi respectiv 23%). Costul creditelor este relativ înalt, iar accesul la creditarea pe termen lung a sectorului corporativ este foarte limitat. Dezvoltarea sectorului financiar non-bancar ar putea ridica nivelul relativ scăzut de economii şi ar putea alimenta creşterea pieţei de capital intern. Pentru a reduce riscurile, Moldova trebuie să finalizeze cadrul legislativ şi reglementator pentru instituţiile financiare nebancare, supravegheate de recent înfiinţata Comisie Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), să consolideze capacitatea CNPF de a licenţia şi supraveghea, şi să îmbunătăţească protecţia consumatorului şi cunoştinţele (alfabetizarea) financiare.
42. Raportarea financiară corporativă efectuată la timp, transparent şi sigur este un factor esenţial pentru consolidarea încrederii în sectorul bancar, sporirea accesului la creditare şi canalizarea favorabilă a remitenţelor. Banca a efectuat o evaluare în cadrul Raportului privind respectarea standardelor şi codurilor (RRSC) în Moldova în 2004. De atunci, ţara a întreprins paşi substanţiali prin adoptarea în 2007 a legii contabilităţii şi a legii auditului în baza prevederilor Directivelor şi Regulamentelor UE relevante şi a celor mai bune practici internaţionale. În prezent, Ministerul Finanţelor, cu susţinerea Băncii şi a Centrului pentru Raportare Financiară Corporativă de la Vena, este în proces de implementare a Strategiei ţării şi a Planului de Acţiuni pentru intensificarea raportării financiare şi auditului în Republica Moldova.
43. Economia ţării este dependentă de transportul rutier şi dezvoltarea acestei infrastructuri fizice este un factor esenţial pentru ameliorarea competitivităţii. Reţeaua de drumuri din Moldova, cu un total de circa 16.800 km, a fost grav neglijată în ultimii 15 ani, foarte puţine resurse fiind investite în întreţinere şi reabilitare. Spre exemplu, în 2006, pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor a fost cheltuită de facto o sumă egală cu 0,6% din PIB, pe când erau necesare circa 3,6%. O dinamică similară există şi în cadrul companiei feroviare din Moldova (CFM – Calea Ferată din Moldova). Veniturile de la traficul de marfă au fost utilizate pentru finanţarea operării şi întreţinerii întregii reţele de căi ferate şi pentru subvenţionarea operaţiunilor de transport al pasagerilor. Sunt necesare
17
eforturi continue pentru restructurarea CFM, dar lipsa finanţării constituie un obstacol, ţinând cont de faptul că separarea gestiunii infrastructurii şi a serviciilor de transport va necesita din start investiţii în înfiinţarea unor companii separate si autonome.
44. Economia Moldovei rămâne vulnerabilă faţă de şocurile preţurilor la resursele energetice din exterior. Acest fapt se datorează dependenţei ţării de importul de gaze naturale, care acoperă circa două treimi din necesităţile energetice ale ţării. În pofida unui nivel de consum al energiei pe cap de locuitor relativ scăzut, Moldova are o intensitate energetică înaltă, folosind de două ori mai multă energie la unitate de PIB (la rata PPC) decât România şi de trei ori mai multă decât media pe UE. În timp ce reformele instituţionale importante de la sfârşitul anilor ’90 au ajutat la restructurarea sectorului, ameliorarea climatului de reglementare şi atragerea investitorilor privaţi (trei din cinci companii de distribuţie a energiei au fost privatizate în 2000), reformele în sector sunt departe de a fi consolidate. Creşterea recentă a preţurilor la energie a contribuit la acumularea de noi datorii, în mare parte pentru încălzirea municipală în Chişinău, unde tarifele actuale pentru agentul termic acoperă circa 70% din costuri. Preţul gazului natural importat continuă să crească şi se preconizează să atingă nivelul de paritate european până în 2011.9 În pofida acestei majorări a preţurilor, gazele naturale vor rămâne în continuare cel mai competitiv carburant pentru termificare şi generarea electricităţii, reieşind din infrastructura energetică existentă.
45. Sarcina de a reduce vulnerabilitatea energetică trebuie să includă ameliorarea eficienţei, reducerea pierderilor energetice şi dezvoltarea surselor de energie alternative. Guvernul trebuie să răspundă cu o politică care să se axeze pe: (i) consolidarea reformei sectorului energetic, inclusiv prin adoptarea unei noi legi a energiei şi prin armonizarea suplimentară a cadrului legislativ şi reglementator cu directivele şi cele mai bune practici europene; (ii) menţinerea disciplinei financiare pe durata ajustării tarifelor la energie la nivelul recuperării depline a costurilor; (iii) aprobarea şi asigurarea implementării adecvate a planului de acţiuni pentru eficienţă energetică, inclusiv a măsurilor de facilitare a investiţiilor în eficienţă energetică şi surse de energie alternative (renovabile); şi (iv) consolidarea capacităţii instituţionale a guvernului pentru elaborarea politicilor şi planificarea de contingenţă în sectorul energetic, în special din punct de vedere al protejării celor mai vulnerabile grupuri sociale.
46. O abordare strategică şi integrată a sectorului telecomunicaţiilor ar putea promova reducerea costului serviciilor, spori competitivitatea internaţională a Moldovei şi îmbunătăţi guvernarea. Deşi sectorul telecomunicaţiilor se dezvoltă rapid, Moldova o duce mult mai rău decât majoritatea statelor vecine la capitolul preţuri şi disponibilitatea serviciilor. Pentru remedierea acestei situaţii sunt necesare un cadru de reglementare mai adecvat şi creşterea competiţiei, implicând cooperarea dintre Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Competiţiei. Schimbările din cadrul reglementator includ o nouă lege cu privire la comunicaţiile electronice în 2008 şi aprobarea introducerii telefoniei mobile de generaţia a treia. Recent a fost numit un nou
9 Preţul actual al gazului importat (253 dolari SUA pentru o mie de metri cubi) constituie circa două treimi din nivelul de paritate european.
18
director al ANRCETI, iar guvernul decide când şi dacă să privatizeze Moldtelecom. Aceasta necesită o abordare prudentă în cadrul strategiei de dezvoltare TIC pentru maximizarea efectelor dezvoltării asupra industriei şi economiei şi pentru a evita crearea unui monopol privat. Guvernul elaborează strategia sa naţională TIC, care urmează a fi ancorată în jurul a trei piloni: (i) promovarea competiţiei şi consolidarea mediului de reglementare din sectorul telecomunicaţiilor; (ii) dezvoltarea industriei locale de tehnologii de informare (TI) drept catalizator al inovaţiilor, antreprenoriatului, angajării tinerilor în câmpul muncii şi diversificarea economică; precum şi (iii) aplicarea pe larg a aplicaţiilor TI în cadrul Guvernului în scopul îmbunătăţirii guvernării în sectorul public, receptivităţii clientelei şi eficienţei.
47. Strategia care va creşte competitivitatea Moldovei trebuie să acorde atenţie competitivităţii sectorului agrar şi a sectorului de prelucrare aferent. Sectorul este caracterizat de subdezvoltare, pieţi imperfecte şi incertitudini politice, ceea ce înseamnă că agricultura a continuat să înregistreze sub-performanţă faţă de sectorul industrial şi cel al serviciilor, atât în termeni absoluţi cât şi în termeni relativi. Mai mult ca atât, supra-angajarea din sector duce la o productivitate a muncii scăzută şi venituri corespunzător de mici. În acest context, nivelurile înalte de sărăcie şi oportunităţile limitate pentru afacerile non-agricole alimentează migraţia – exodul continuu de resurse umane preţioase din Moldova. Deşi producţia agricolă tinde să scadă ca cotă din PIB pe măsură ce economiile cresc, sectorul ar trebui să continue să crească în termeni absoluţi.
48. Intervenţiile guvernului pentru protecţia consumatorilor urbani creează probleme prin reducerea profitului şi necesitatea subvenţiilor. Reforma teritorială începută la mijlocul anilor 1990 rămâne incompletă, gospodăriile agricole corporative masive ocupând încă aproximativ 60% din terenurile arabile. Subvenţiile nu doar susţin gospodăriile agricole corporative în mod disproporţional, dar şi sunt direcţionate mai mult spre resurse sau producţie decât spre servicii de sporire a creşterii. Mai mult ca atât, un mediu extrem de reglementat şi nivelul mic de investiţii publice în cercetările şi formarea agricolă au contribuit la un număr mic de investiţii private în sector. Presiunea artificială creată de aceste intervenţii împiedică investiţiile în produsele agricole mai valoroase (cum ar fi horticultura cu o perioadă de gestaţie de mai mulţi ani), ceea ce ar contribui la creşterea veniturilor şi la dezvoltarea unei economii agricole competitive. În plus, sistemul generează un risc considerabil de pierderi şi corupţie.
49. Activităţile de reformă curente, cum ar fi armonizarea programului de securitate alimentară al Republici Moldova cu cele ale Uniunii Europene, dezvoltarea sistemului informaţional de piaţă şi întreprinderea măsurilor de a reforma sistemul de subvenţii agricole avansează într-un ritm lent. Inflaţia globală a preţurilor la produse alimentare, creşterea valorii pământului şi sporirea stimulentelor pentru consolidarea micilor gospodării şi utilizarea mai eficientă a pământului de către gospodăriile corporative mari, toate promovează mai multă înţelegere şi dorinţă de a investi în cunoştinţe şi în tehnologii îmbunătăţite.
Dezvoltarea resurselor umane şi servicii publice îmbunătăţite
50. Provocarea imediată în sectorul asistenţei sociale este de a finaliza cu succes programul de reformă în curs de desfăşurare – ameliorând direcţionarea şi accesul la
19
serviciile sociale şi sporind impactul general asupra sărăciei. Programul de beneficii sociale în Moldova este regresiv, dar situaţia se ameliorează. În 2001 chintila inferioară a primit doar 5,7% din suma beneficiilor, a doua chintilă a primit doar 7,8% din beneficii, iar a treia şi a patra chintile au beneficiat de 44,6% şi respectiv 28,8%. În 2004 prima şi a doua chintile primeau 8,1% şi 15,1%10. În iunie 2008 Parlamentul a aprobat o lege a asistenţei sociale pentru a promova o schemă de asistenţă îmbunătăţită şi mai bine direcţionată, stipulând asigurarea unui venit lunar garantat minim familiilor vulnerabile. În octombrie 2008 legea a intrat în vigoare pentru familiile cu cel puţin un membru cu dizabilităţi. Noul sistem, programat să devină funcţional în întregime în luna iulie 2009, va viza cele mai sărace 10 procente din moldoveni. O bază de date a beneficiarilor de asistenţă socială consolidată este în faza de design şi ar trebui să sporească capacitatea guvernului de a evalua impactul şi efectivitatea asistenţei sociale în timp.
51. Beneficiile de pensii în Moldova încă nu sunt bazate viabil pe contribuţiile plătite de facto. Legea generală cu privire la pensii (1999) pentru sistemul de pensii solidar a realizat obiectivele pe termen scurt de a plăti pensiile la timp, în numerar (şi nu în natură) şi fără necesitatea de transferuri bugetare. Totuşi, guvernul încă nu a eliminat cu succes privilegiile la pensii. Prin urmare, este necesară rezolvarea mai multor probleme de bază, cum ar fi conexiunile slabe dintre contribuţiile efectuate şi pensii, numărul redus de contribuabili ce susţin un număr crescând de pensionari, în timp ce populaţia continuă să îmbătrânească, precum şi capacitatea administrativă redusă a programului. Tendinţele recente în raport cu migraţia accentuează provocările respective.
52. Se desfăşoară reforme şi în sectorul educaţional, dar sunt necesare îmbunătăţiri ulterioare şi mai semnificative în eficientizarea cheltuielilor. Cheltuielile publice pentru învăţământ alcătuiau 6,0% din PIB în 2001 şi au crescut până la 8,2% în 2006, constituind cel mai mare set de cheltuieli în bugetul public naţional (20% în 2006). Cheltuielile sporite au generat măsuri pozitive pentru sporirea calităţii şi accesului, în special aprovizionarea cu manuale şi produse alimentare a copiilor din familiile sărace, la fel şi elaborarea noilor curricula. Totuşi, în pofida creşterii resurselor atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni pe cap de locuitor (populaţia copiilor de vârstă şcolară micşorându-se), reforme fundamentale rămân a fi realizate. Un domeniu al reformei, promiţător pentru viitorul Moldovei, în contextul unei economii tot mai globale bazate pe cunoştinţe, este integrarea TIC în învăţământ, atât sub formă de obiect de studiu, cât şi ca instrument pentru prestarea educaţiei în toate domeniile şi la toate nivelurile. Acest fapt are o relevanţă deosebită în învăţământul superior, unde legătura robustă cu sectorul privat, în speţă industria TI, va genera oportunităţi mai bune de angajare în câmpul muncii pentru tinerele talente, cu potenţial de redresare a efluxului de cadre calificate.
53. Sectorul educaţional continuă să sufere de pe urma persistenţei problemelor legate de calitatea serviciilor, accesul universal şi reglementări instituţionale ce nu facilitează cea mai eficientă utilizare a resurselor publice. Datele CBGC din 2006 denotă că cheltuielile unei gospodării casnice pentru învăţământ variază considerabil în funcţie de zona de reşedinţă şi nivelul bunăstării: în medie, familiile urbane cheltuiesc de 10 Republica Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei. O analiză a cheltuielilor publice pentru Republica Moldova. Raport al Băncii Mondiale nr. 37933-MD.
20
2,7 ori mai mult decât cele sărace sau de 30 de ori mai mult decât familiile extrem de sărace.11 Datele CBGC indică de asemenea că, o gospodărie condusă de o persoană cu studii universitare, se confruntă cu riscul sărăciei de 5 ori mai puţin decât una condusă de o persoană cu studii primare sau secundare incomplete – fapt ce semnalează importanţa scăderii ratei de abandon şi a eliminării barierelor la serviciile educaţionale de calitate. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, cu susţinerea Băncii Mondiale, a finalizat o Strategie de optimizare a reţelei de şcoli şi a expus opţiuni pentru formula de finanţare, ambele urmând a fi implementate în regim pilot după alegeri, în cadrul eforturilor continue de sporire a calităţii, accesului şi eficienţei.
54. Indicatorii de sănătate s-au îmbunătăţit, dar rămân sub nivelul mediilor UE. Durata medie de speranţă a vieţii la naştere în Moldova a fost de 68,8 ani în anul 2007, cu 12 ani mai mică decât media ţărilor europene şi cu 6 ani mai mică decât cea a noilor membri UE-10. Speranţa de viaţă la naştere a femeilor din Moldova este cea mai mică din întreaga regiune europeană, constituind 72,6 ani în anul 2007. A fost înfăptuit un progres remarcabil: de exemplu, mortalitatea copiilor şi cea maternă a scăzut (vezi Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului). Cu toate acestea, bolile cornice precum cele cardiovasculare generează o cotă de două ori mai mare a mortalităţii evitabile în populaţia cu vârstă aptă de muncă faţă de UE-10. Reapariţia tuberculozei şi apariţia HIV/SIDA în anii 1990 expune populaţia unor riscuri serioase. Însă, exerciţiul recent de jalonare al EAC cu scopul clasificării performanţei ţărilor în combaterea HIV arată că Moldova conduce regiunea în mai multe domenii.
55. Reformele sectorului sănătăţii în Moldova, deşi substanţiale, încă nu sunt complete. Acestea includ introducerea asigurărilor medicale obligatorii (care acoperă actualmente 76% din populaţie) pentru a rezolva problema cheltuielilor directe din fonduri proprii, dar baza contribuabililor rămâne a fi redusă la lucrătorii din sectorul public. Aproape jumătate din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 ani nu are asigurare medicală. Cheltuielile sectorului public pentru asistenţa medicală au crescut de la 4,2% din PIB în 2004 până la 4,8% în 2006, ceea ce este mult faţă de alte ţări cu un nivel de dezvoltare similar. Suplimentar, resursele alocate din buget şi contractele fondurilor de asigurări medicale cu instituţiile medicale sunt legate de resurse şi nu de performanţă. Ca rezultat, numărul stimulentelor pentru îmbunătăţirea eficienţei este redus. Co-plăţile oficiale pentru serviciile medicale au scăzut ca parte a cheltuielilor private, însă co-plăţile neoficiale rămân a fi substanţiale.
56. Serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare în Moldova sunt în mare parte deficiente. Doar puţin mai mult de jumătate din comunităţile rurale beneficiază de sisteme centralizate de aprovizionare cu apă şi doar aproximativ 40% din comunităţile rurale dispun de o infrastructură de canalizare care, în multe cazuri, a încetat să funcţioneze. Circa 80% din locuitorii urbani sunt conectaţi la reţele de alimentare cu apă şi 63% la canalizare. Puţine dintre staţiile de epurare a apelor reziduale corespund standardelor, iar multe sunt abandonate din cauza costurilor operaţionale şi lipsei întreţinerii. Circa 10% din probele apei aprovizionate în urban şi 16% din cea aprovizionată în rural sunt contaminate cu E. 11 Raport cu privire la sărăcie şi impactul politicilor 2006. Republica Moldova, Ministerul Economiei şi Comerţului. Noiembrie 2007. Moldova: Actualizare asupra sărăciei. Raport al Băncii Mondiale nr. 35618, iunie 2006.
21
coli. Calitatea bacteriologică a apei în comunităţile rurale este probabil şi mai joasă. Deoarece Moldova este în continuare o ţară predominant rurală, este imperativă pregătirea şi implementarea unui proiect de aprovizionare cu apă şi canalizare de proporţii largi în spaţiul rural, în care să se accentueze replicabilitatea şi durabilitatea.
57. Degradarea mediului înconjurător şi schimbările climatice prezintă provocări importante pentru viitor. În ultimele două decenii, Moldova a fost afectată de un număr mai mare de secete, cea mai gravă fiind în 2007. Impactul inundaţiilor extreme recente (iulie 2008) asupra producţiei agricole şi a bunăstării sociale încă nu este determinat. Alte preocupări de mediu includ degradarea solurilor, poluarea apelor de suprafaţă de pe urma scurgerilor şi chimicalelor agricole, lipsa gestiunii durabile a deşeurilor (atât solide cât şi lichide) şi creşterea poluării apelor teritoriale de pe urma gestiunii ineficiente a gunoiului de grajd în comunităţile rurale. În baza predicţiilor ce ţin de schimbările climatice pentru Europa de Sud-est, Moldova s-ar putea confrunta cu probleme acute în disponibilitatea resurselor acvatice, în special pentru irigaţie. Este importantă concentrarea continuă a Moldovei şi a partenerilor de dezvoltare asupra reducerii emisiilor şi sechestrării carbonului prin susţinerea proiectelor cu finanţare carbon şi a investiţiilor bio-carbon – în special pentru a putea beneficia de pe urma pieţei globale de carbon şi pentru a conserva solurile şi a extinde zonele împădurite ale ţării.
58. Moldova este stat cosemnatar la Declaraţia de la St. Petersburg privind aplicarea în practică a şi guvernarea în legea forestieră (AGLF) şi şi-a asumat angajamentul să combată defrişarea ilicită şi corupţia, precum şi ameliorarea guvernării, în sectorul forestier. Totuşi, un studiu elaborat în anul 2005 asupra guvernării şi defrişării ilicite în sectorul forestier, a identificat sectorul forestier drept unul din sectoarele, în care corupţia este ceva obişnuit în Moldova şi s-a conchis că până la 42 la sută din pădurea extrasă s-ar putea să provină din surse ilicite / nedeclarate / incerte. Drept urmare a declaraţiei de la St. Petersburg, în prezent Banca oferă asistenţă Moldovei în îmbunătăţirea AGLF sale prin intermediul elaborării şi implementării unui Plan naţional de acţiuni. Un program de asistenţă, preconizat pentru trei ani, este în proces de implementare în parteneriat cu Fondul Mondial pentru Natură (FMN) şi UICN, finanţat de un grant din partea CE.
59. Migraţia şi remitenţele au avut o contribuţie considerabilă la reducerea sărăciei, dar cauzează provocări sociale în familiile rurale şi în rândul tinerilor12. Biroul Naţional de Statistică (BNS) estimează că peste 300.000 de moldoveni, sau 21% din forţa de muncă, erau peste hotare în a doilea sfert al anului 2006. Vârsta medie a migranţilor este de 35 ani. Majoritatea sunt bărbaţi din comunităţi rurale, unde există puţine oportunităţi de muncă; însă, tendinţele se schimbă spre o migraţie bazată pe oportunităţi, ce atrage femei şi bărbaţi cu calificări şi studii superioare din regiunile rurale. O tendinţă recentă importantă este creşterea numărului migranţilor ce obţin reşedinţă permanentă în ţările de destinaţie. În consecinţă, migraţia permanentă a familiilor a sporit, ca şi riscul exodului de intelect.
60. Tineretul din Moldova pleacă în volume masive din cauza lipsei locurilor de
12 Recesiunea, redresarea şi sărăcia în Moldova, Raport nr. 28024-MD, noiembrie 2004
22
muncă adecvate şi a oportunităţilor de dezvoltare, în particular în zonele rurale. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 ani reprezintă circa o treime din populaţia Moldovei, dar aceştia se confruntă cu obstacole majore în găsirea locurilor de muncă. Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, tineretul este de 3,5 ori mai predispus şomajului decât adulţii. În mod similar, rata de şomaj a tineretului (numărul de oameni fără serviciu, înafara căutării unui serviciu şi înafara unei instituţii de învăţământ) este una din cele mai înalte din EAC, constituind 30%. În timp ce Moldova abordează problemele tineretului într-o manieră exhaustivă şi inter-sectorială, există un şir de constrângeri importante pentru realizarea programelor de tineret în ţară, inclusiv şi capacitatea instituţională slabă la nivel naţional şi local, resurse financiare limitate, lipsa echipamentului, direcţionarea limitată spre tineretul cel mai vulnerabil, programe slabe de monitorizare şi evaluare şi lipsa de resurse umane, îndeosebi de specialişti. Lansarea Anului Tineretului în Moldova în 2008 şi SND oferă oportunităţi substanţiale de facilitare a antrenării şi a angajării tineretului în ţară şi de motivare a tinerilor migranţi să rămână în ţară şi să contribuie la o creştere bazată pe sectorul privat, în combinare cu o abordare axată pentru tinerii cei mai dezavantajaţi, în particular în zonele rurale. Moldova ar putea genera noi locuri de muncă pentru mii de tineri absolvenţi, care activează în economia tenebră în calitate de programatori, prin promovarea dezvoltării industriei TI locale, încurajarea creării incubatoarelor şi tehno-parcurilor TI, facilitării creării afacerilor în acest domeniul şi prin promovarea accesului la credit, inclusiv capital pentru afaceri cu risc sporit şi produse de împrumut concepute pentru firmele TI orientate pe export.
61. În medie, femeile sunt remunerate mai puţin decât bărbaţii, ceea ce se datorează parţial segregării ocupaţionale. Deşi indicatorii educaţionali sunt mai înalţi la fete decât la băieţi, atât la nivel de învăţământ secundar cât şi terţiar, achiziţia capitalului uman nu se transpune întotdeauna în rezultate mai bune pe pieţele de muncă. Femeile din Moldova constituie 47% din forţa de muncă, dar estimările Organizaţiei Internaţionale a Muncii arată că salariile femeilor constituie doar 60% din salariile bărbaţilor. Rata ocupării forţei de muncă de asemenea este mai mică pentru femei (43% faţă de 53% la bărbaţi în 2006). Pe lângă aceasta, femeile sunt mai predispuse expunerii la traficul cu fiinţe umane şi exploatare peste hotare. Totuşi, această dinamică se redresează, iar Raportul Decalajului Gender Global pentru anul 2008 al Forului Economic Mondial poziţionează Moldova în primele 20 de state. Raportul indică faptul că participarea femeilor în forţa de muncă este la capacitate de aproximativ 85 la sută din cea a bărbaţilor, egalitatea percepută a salariilor pentru activităţi similare este printre cele mai înalt cotate din lume, iar femeile deţin aproape dublu numărul de posturi profesionale şi tehnice decât bărbaţii.
Managementul şi guvernarea în sectorul public
62. Agenda de guvernare a Moldovei în curs de derulare necesită un nou impuls. Elementele critice ale acestei agende includ: reforma programelor de administraţie publică cu scopul de îmbunătăţire a capacităţii guvernului de a elabora şi implementa noi politici, consolidarea profesionalismului în serviciul public, îmbunătăţirea stimulentelor în serviciul public pentru atragerea şi reţinerea personalului calificat, eliminarea straturilor şi structurilor de guvernare excesive, promovarea răspândirii aplicaţiilor de guvernare electronică pentru o prestare mai adecvată de servicii şi sporirea eficienţei guvernării.
63. Statul de salarii ca procent din cheltuielile totale ale guvernul în sectorul
23
public din Moldova se situează printre cele mai înalte din regiune, inclusiv în câteva economii avansate OCDE. Totuşi, salariile din sectorul public sunt mici în comparaţie cu cele din sectorul privat, iar programul de compensaţie este complex şi lipsit de transparenţă. Guvernul a propus o agendă de reformă ambiţioasă, menită să modernizeze serviciul public până la nivel european. În timp ce doar 30% din noii funcţionari publici au fost numiţi în funcţii în urma unei selecţii competitive pe bază de merite, adoptarea recentă a legii serviciului public ar trebui să accelereze această tendinţă. Elaborarea unui sistem echitabil de salarizare în serviciul public, deşi întârziat, este totuşi în desfăşurare. Suplimentar, crearea unităţilor de analiză şi coordonare a politicilor a contribuit la consolidarea legăturilor dintre priorităţile politicilor guvernamentale şi procesul bugetar. Continuarea acestui program de reforme este vitală pentru Republica Moldova, dat fiind că salariile din sectorul public sunt pronosticate să crească şi să întreacă creşterea economică într-un termen scurt, creând astfel presiuni fiscale şi macroeconomice substanţiale şi limitând spaţiul pentru cheltuielile publice esenţiale.
64. Moldova şi-a consolidat procesele de alocare a resurselor prin extinderea anvergurii sectoarelor incluse în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM). În timp ce gestiunea resurselor publice s-a îmbunătăţit, necesitatea integrării mai bune a proiectelor cu finanţare externă, investiţiilor centralizate şi a altor surse de investiţii publice într-un program de investiţii publice comun persistă. Eforturile de dezvoltare a unei proceduri comune pentru identificare, prioritizare, pregătire şi evaluare a proiectelor de investiţii publice sunt în demarare, în regim pilot. Aceste eforturi vor contribui la o planificare mai bună a investiţiilor publice, astfel facilitând alocarea mai eficientă a resurselor în vederea realizării obiectivelor stabilite în materie de politici.
65. Republica Moldova a dat dovadă de progrese solide şi în îmbunătăţirea altor elemente ce ţin de programele şi procesele gestiunii financiare publice (GFP) la nivel naţional. Actualizarea Evaluării cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare din 2008 confirmă progresul solid în domeniul calităţii proceselor şi sistemelor GFP în perioada anilor 2006-2008. Cea mai importantă îmbunătăţire ce influenţează scorurile este crearea contului trezorerial unic care a ameliorat scorurile generale în gestionarea numerarului, înregistrarea şi raportarea contabilităţii. Alte domenii în care scorurile s-au îmbunătăţit includ statul de salarizare, achiziţiile şi controalele interne. Lucrări substanţiale au fost efectuate în domeniul revizuirii clasificării bugetare pentru sectorul public şi pregătirii pentru implementarea sistemului integrat informaţional de gestiune financiară (care urmează să fie operaţional în 2011). Un program solid de reformă se desfăşoară şi pentru îmbunătăţirea controlului intern şi dezvoltarea unui sistem de audit intern, la fel şi pentru fortificarea responsabilităţii financiare prin transformarea Curţii de Conturi într-o instituţie modernă de audit suprem.
III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII
A. Implementarea precedentei SAT
66. Contextul ţării şi sistemul de alocare al AID au suferit modificări de la
24
momentul elaborării Strategiei precedente de asistenţă pentru Moldova (2005-2008).13 Această strategie a fost prezentată Consiliului Director în condiţiile unui mediu de politici dificil, programele PRGF al FMI şi SAC III al Băncii Mondiale fiind recent suspendate şi mai puţin de o treime din mijloacele angajate fiind disbursate. Luând în consideraţie îngrijorările privind angajamentul Moldovei faţă de reformele economice, SAT a direcţionat sprijinul AID preponderent spre intervenţii locale în domeniile cu cea mai mare concentraţie a sărăciei. Portofoliul AID pentru ţară a urmat un scenariu de bază, incluzând doar operaţiuni investiţionale, şi specifica o serie de jaloane pentru reforme, care ar declanşa un scenariu optimist de creditare bazată pe politici.
67. La momentul elaborării Raportului de progres SAT (2006), Moldova realizase pe deplin sau în mare parte majoritatea jaloanelor de reforme stabilite ca declanşatori pentru scenariul optimist. Totuşi, SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele care au inclus scenarii de creditare explicite şi acest proces a fost înlocuit de alocarea resurselor AID14 – specificând că alocările pentru ţară sunt determinate anual prin sistemul AID de alocare bazată pe performanţă (ABP). Acest nou sistem a acordat finanţare în baza categoriei de performanţă a ţării, determinată prin Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării (EPIT), clasificării performanţei portofoliului şi a factorului de guvernare. Moldova a beneficiat de sprijin financiar sporit în baza formulei ABP, însă acesta era sub nivelul asistenţei preconizate în scenariul optimist de creditare.
68. În pofida schimbărilor menţionate, SAT precedentă a fost implementată relativ uniform şi fără modificări majore ale obiectivelor iniţiale. SAT s-a axat pe trei piloni: (i) promovarea unui mediu de piaţă competitiv, a stabilităţii şi creşterii economice orientate spre cei săraci; (ii) minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale; şi (iii) combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării în sectorul public. Raportul de progres SAT a menţionat necesitatea realinierii întregului program pentru a confirma că creditarea investiţională suplineşte noul program de credite pentru susţinerea reducerii sărăciei (CSRS), că finanţarea atât de necesară este oferită pentru infrastructură (drumuri) şi că operaţiunile planificate se încadrează în alocaţiile AID determinate de ABP.
Gestiunea şi performanţa portofoliului
69. Întregul portofoliu, inclusiv fondurile fiduciare, a fost dominat de proiecte în sectoarele infrastructurii, agriculturii şi mediului, precum şi în domeniul reformei administraţiei publice. În decembrie 2008 operaţiunile creditare includeau un program CSRS şi 10 operaţiuni investiţionale (plus 3 proiecte FGM), totalul angajamentelor constituind 159,3 milioane dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63%) rămân a fi disbursate. Portofoliul AID în curs de desfăşurare este unul amplu, acoperind practic fiecare sector, însă cu o concentraţie mai mare a operaţiunilor în infrastructură şi în dezvoltarea resurselor umane şi cea rurală. Banca Mondială administrează de asemenea un portofoliu substanţial de fonduri fiduciare în sumă de 76,5 milioane dolari SUA, compus din 23 activităţi – cel mai mare din regiunea EAC – care oferă cofinanţare pentru 6 operaţiuni AID (39%), finanţare pentru 6 operaţiuni individuale GEF/carbon (33%) şi oferă
13 Strategia de asistenţă pentru Republica Moldova, raport nr. 28556-MD, 12 noiembrie 2004.
25
alte forme de sprijin direct (28%), precum grantul EPT-IAR de 8,8 milioane dolari SUA pentru învăţământul primar şi fondul fiduciar multi-donator de 6,15 milioane dolari SUA pentru reforma administraţiei publice. Resursele din fondurile fiduciare susţin dezvoltarea durabilă (46%), dezvoltarea resurselor umane (26%), reforma sectorului public (22%) şi competitivitatea (6%).
70. Activităţile analitice şi consultative au complementat operaţiunile creditare. Activităţile necreditare au inclus actualizarea Evaluării sectorului financiar realizată împreună cu FMI, Memorandumul economic pe ţară în curs de desfăşurare, Analiza cheltuielilor publice, actualizarea Evaluării cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare, Nota privind dezvoltarea sectorului privat, asistenţă tehnică pentru reforma sistemului de pensii, lucru analitic în sectorul telecomunicaţiilor, Evaluarea gestiunii datoriilor şi Evaluarea guvernării în ţară.
71. Toate operaţiunile AID şi GEF în curs de implementare se desfăşoară în mod satisfăcător, la fel şi fondurile fiduciare. Performanţa proiectelor este satisfăcătoare în ceea ce priveşte progresul implementării, proporţia disbursărilor atât pentru portofoliul AID, cât şi pentru cel al fondurilor fiduciare, depăşind constant 20% anual, fiind complementată de noii parametri de finanţare a ţării aprobaţi la 1 februarie 2005. Reieşind din semnificaţia pentru programul general, în septembrie 2008 a fost efectuată o analiză specială a portofoliului fondului fiduciar, oferind următoarea perspicacitate asupra factorilor favorabili unei implementări adecvate şi, astfel, pentru creşterea probabilităţii realizării rezultatelor: (i) apartenenţă şi guvernare robuste, de asemenea în linii generale corelate cu capacitatea adecvată de gestionare, sunt cruciale pentru o implementare continuă; (ii) capacitatea de adaptare la provocări şi ajustarea planului de proiect pe parcursul implementării reduc considerabil riscul eşecului; (iii) sprijin proactiv oferit de Bancă, în speţă de colaboratorii locali din teren, fapt ce se reflectă într-o implementare mai efectivă; (iv) combinarea resurselor bugetului administrativ al Băncii cu resursele fondului fiduciar ar putea permite un sprijin mai frecvent şi, ca atare, mai detaliat, implementării din partea Băncii atunci, când o activitate este ancorată unui “program” mai vast; (v) angajamentul incert din partea Băncii sau a clientului poate fi extrem de prejudicios; dar (vi) beneficiile clare pentru beneficiari, în combinaţie cu o capacitate robustă de implementare, ar putea compensa simţul precar de proprietate asupra procesului al Guvernului.
72. Pe parcursul perioadei SAT precedente, CFI a continuat să dezvolte întreprinderile private şi să ofere asistenţă în atragerea investitorilor străini strategici. CFI a fost selectivă în investiţiile sale din Moldova, în special în sectorul bancar, unde transparenţa şi guvernarea corporativă continuă să prezinte dificultăţi. CFI a oferit peste 15 milioane dolari SUA din propriile mijloace pentru trei proiecte în perioada anilor 2005-2008. Aceasta a inclus sprijin pentru sectorul bancar sub formă de finanţare pe termen lung şi linii de creditare pentru finanţarea comerţului băncii locale MobiasBanca, căreia CFI i-a oferit finanţarea atât de necesară pe termen lung, care nu ar fi fost disponibilă în caz contrar din sursele pieţei. Aceasta a ajutat banca să extindă creditarea oferită întreprinderilor mici şi mijlocii şi să stimuleze de asemenea importurile şi exporturile prin sporirea accesului la finanţarea comerţului pentru antreprenori.
73. CFI a intensificat recent eforturile sale de susţinere a sectorului privat.
26
Guvernul a solicitat asistenţa CFI în agribusiness în vederea revitalizării sectorului vinicol al ţării, ce oferă locuri de muncă pentru aproximativ 10% din populaţie. CFI a oferit finanţare pe termen lung şi servicii consultative vinăriei Bostavan Wineries Limited şi lucrează cu un partener privat pentru a ajuta în procesul recuperării companiei de pe urma restricţiilor impuse de Rusia asupra producţiei vinicole timp de 20 de luni şi în procesul dezvoltării acesteia într-un lider producător regional. Serviciile consultative ale CFI includ asistenţa oferită la cei 700 de producători de struguri ai companiei să-şi îmbunătăţească durabilitatea. Participarea CFI în proiectul respectiv poate stimula alţi investitori şi creditori să investească în această industrie şi în ţară. Suplimentar, CFI a sprijinit două fonduri de capital private regionale, care ar putea investi în întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova.
Rezultatele obţinute
74. Pe parcursul perioadei anilor 2005-2008, Moldova a realizat sau a depăşit multe dintre rezultatele de dezvoltare stabilite ca ţinte în cadrul precedentei SAT. Creşterea economică a depăşit în medie estimările şi nivelurile datoriei de stat s-au micşorat cu mult sub limitele ce ar semnala probleme în domeniul datoriei. Odată cu stabilitatea sporită a cadrului macroeconomic, Moldova a lucrat tot mai mult spre crearea unui mediu de piaţă competitiv prin simplificarea şi reducerea costurilor de licenţiere şi înregistrare a afacerilor, îmbunătăţirea serviciilor vamale, sporirea eficienţei sectorului bancar şi ameliorarea eficienţei şi calităţii aprovizionării cu energie în zonele pilot. În domeniul social, un număr mai mare de moldoveni au fost acoperiţi cu servicii medicale de bază şi ratele mortalităţii materne şi infantile au fost reduse sub ţintele stabilite. Populaţia din cinci comunităţi au obţinut acces la sisteme centralizate de aprovizionare cu apă şi canalizare. În final dar nu şi în ultim rând, Moldova a lansat cu asistenţa AID un program ambiţios de reformă a sectorului public, ce a inclus elaborarea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu pentru racordarea cheltuielilor publice la priorităţile de dezvoltare.
75. Deşi performanţa AID în cadrul precedentei SAT au fost satisfăcătoare, unele eforturi încă nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Se preconizează că activităţile din portofoliu în curs de desfăşurare vor continua procesul de reformă a sistemului de pensii, vor ameliora direcţionarea asistenţei sociale, finaliza transformarea mediului favorabil pentru afaceri şi sistemul MSTC, spori accesul la educaţie şi calitatea acesteia – în special pentru populaţia din spaţiul rural – şi continua să fortifice capacitatea în sectorul public. Raportul de finalizare SAT a explorat modul în care rezultatele de dezvoltare individuale ale ţării au fost obţinute pe parcursul perioadei precedentei SAT şi a identificat factorii care au contribuit la sau au limitat progresele anticipate. Raportul din Anexa 3 descrie în detalii rezultatele obţinute şi identifică lecţiile ce trebuie însuşite cu scop informativ pentru SPT (vezi Caseta 2).
76. Portofoliul fondului fiduciar a contribuit la obţinerea rezultatelor. Aceasta s-a realizat prin suplinirea resurselor AID în domeniile principale de program, precum reforma finanţelor publice, sau iniţierea programelor în domenii care nu sunt acoperite de AID, precum eforturile de conservare şi protejare a mediului în zonele rurale (vezi Tabelul 5). Există o sinergie şi complementaritate în cadrul şi între portofoliile AID şi al fondului fiduciar, unde 48 la sută din suma totală a granturilor fiind corelată unei activităţi fie a AID, fie a fondului fiduciar. Evaluarea fondului fiduciar a elucidat importanţa acestor
27
sinergii pentru sporirea probabilităţii realizării impactului atunci, când activităţile sunt strâns ancorate într-un program cu activităţi multiple. Acest fapt contribuie, de asemenea, la profituri mai mari pentru client şi la resurse de implementare pentru Bancă, care vor fi alocate ca sprijin pentru implementare.
Ce a funcţionat bine şi ce a funcţionat mai puţin bine
77. Priorităţile stabilite în SAT precedentă au fost racordate la obiectivele de dezvoltare pe termen lung ale Moldovei identificate în SCERS. Un accent esenţial al strategiei Băncii a fost susţinerea unui cadru macroeconomic stabil – prin asistenţă oferită Moldovei în gestionarea şi reeşalonarea datoriei şi printr-o serie de activităţi analitice şi consultative (AAC) cu scopul de a înţelege mai bine şi a promova factorii necesari pentru stabilitate economică şi creştere economică durabilă, orientată spre cei săraci. Reducerea cu succes a datoriei de stat a îmbunătăţit perspectivele pentru succesul asistenţei din partea donatorilor, astfel sporind probabilitatea ca donatorii să ofere sprijin adiţional pentru dezvoltare. Capacitatea Guvernului de a menţine un cadru financiar prudent a încurajat veniturile fiscale, creând spaţiu fiscal pentru majorarea cheltuielilor publice fără creşterea dimensiunii relative a guvernului. Pe scurt, asistenţa AID a sprijinit eficient ţara în stabilizarea economiei, continuând să inverseze tendinţa unui deceniu de declin economic şi sărăcie în creştere şi ajutând la instituirea unui context economic în care eforturile de dezvoltare ar putea fi iniţiate cu perspective mai bune pentru succes.
Tabelul 5. Rezultate de portofoliu selectate în cadrul celor trei piloni SPT Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi
creştere economică orientată spre cei săraci
Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi
promovarea incluziunii sociale
Pilonul III: Combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării în sectorul
public
Evaluarea impactului de reglementare (EIR) obligatorie pentru toată legislaţia nouă; reducerea costurilor de conformare cu reglementările de către întreprinderi până la 16%; trecerea de la standarde obligatorii la voluntare începând cu 01/01/2007 (PHRD – Proiectul ameliorarea competitivităţii)
Volumul creditării pentru sectorul agriculturii şi cel rural în portofoliile intermediarilor financiari a crescut de la 2,1 miliarde de lei moldoveneşti la 30/06/2006 până la 2,7 miliarde lei moldoveneşti la 31/03/2008; numărul beneficiarilor serviciilor consultative rurală a crescut până la 350.000 anual; 245 afaceri au fost create şi înregistrate din 2006 (Grant Sida pentru sprijinul Proiectului investiţii şi servicii rurale 2)
Activităţile AT au ajutat Guvernul să definească şi să elaboreze programul său de reforme în domeniul agriculturii, energeticii şi pensiilor – domenii de reformă esenţiale sprijinite de CSRS 2 (PHRD – Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei 2)
Şapte întreprinderi agro-industriale cu centrale de tratare a apelor reziduale; 450 platforme individuale pentru stocarea gunoiului de grajd au fost finanţate; 130 fermieri au construit platforme individuale pentru stocarea gunoiului de grajd din propriile resurse (GEF3 FSP – Proiectul controlul poluării în agricultură)
934,2 tone de condensatoare cu BPC au fost distruse; 1272 tone de pesticide învechite contaminate şi cu conţinut de POP au fost distruse; proiectul legislaţiei privind gestiunea POP a fost pregătit şi urmează a fi aprobat la Guvern (GEF FSP – Proiectul managementul durabil al stocurilor de POP; Remedierea locurilor contaminate cu pesticide POP şi curăţirea echipamentului contaminat cu BPC din echipamentul electric)
14.500 hectare de terenuri agricole degradate au fost restabilite (Conservarea solurilor FBC)
33 grădiniţe au fost renovate; 15 centre comunitare au fost create drept alternative pentru grădiniţe; un centru pilot pentru copii cu dizabilităţi a fost creat în Străşeni (Fondul catalitic EPT-IAR)
A fost elaborat noul proiect al legii cu privire la achiziţii, publicat în aprilie 2007 şi aprobat în octombrie 2007; elaborarea iniţială a unei legislaţii secundare; un program amplu de diseminare pentru schimbarea paradigmei legate de achiziţiile publice; tendinţe descrescătoare în utilizarea contractării dintr-o singură sursă şi a contractării directe şi creşterea numărului concursurilor deschise pentru achiziţiile publice; materialele de instruire au fost diseminate şi sunt utilizate pe larg; circa 5000 angajaţi au fost instruiţi; website-ul agenţiei a fost elaborat şi utilizat pentru mediatizarea oportunităţilor de achiziţii publice, distribuţia documentelor, anunţarea rezultatelor şi diseminarea generală a informaţiei; sistemul automatizat de colectare a datelor statistice a fost elaborat şi este în prezent utilizat (IDF – dezvoltarea infrastructurii achiziţiilor publice)
Analiza funcţională a guvernului central a fost efectuată şi recomandările de restructurare au fost implementate; coordonarea la nivel central a politicilor a fost instituită; procesul de planificare strategică coordonat la nivel central a demarat; proiectul legii cu privire la serviciul public aprobat în prima lectură; direcţia politici de personal a fost creată în aparatul Guvernului (FFMD AT – Sprijin pentru reforma administraţiei publice)
28
Caseta 2. Lecţiile însuşite din Raportul de finalizare SAT • Gestiunea efectivă, eficientă şi transparentă a sectorului public este tot mai importantă pentru
realizarea obiectivelor de dezvoltare. Sprijinul axat joacă un rol crucial în fortificarea instituţiilor ţării, îmbunătăţirea capacităţii ministerului şi favorizarea elaborării şi implementării unor politici şi strategii pe termen mai lung.
• Îmbunătăţirea nivelului de apartenenţă guvernului vis-à-vis de eforturile de dezvoltare reprezintă o prioritate: totalitatea sprijinului bugetar, împrumuturilor pentru investiţii şi a serviciilor consultative ar putea fi strategice în a ajuta Guvernul să-şi fortifice rolul său de dirijare.
• AID alocă doar o cotă mică a resurselor sale disponibile de la donatorii internaţionali pentru dezvoltarea Moldovei, iar acestea ar putea fi direcţionate strategic pentru valorificarea suportului de la alţi donatori pentru un impact de dezvoltare optimal.
• Serviciile analitice şi consultative ar putea duce la o înţelegere mai bună a corelaţiei dintre creşterea economică şi reducerea sărăciei, în special pentru sectorul rural.
• Perfecţionarea continuă a orientării pe rezultate al programului de ţară oferă îndrumare pentru identificarea, urmărirea şi realizarea rezultatelor la nivel de proiect şi program.
78. Mobilizarea resurselor din partea altor donatori sau susţinerea eforturilor existente ale donatorilor au servit drept strategii eficiente pentru sporirea impactului asistenţei relativ limitate a AID. AID a început să colaboreze tot mai mult cu alţi donatori în contextul necesităţilor ţării, preluând în unele cazuri rolul de lider în eforturile de dezvoltare şi oferind câteodată sprijin altor iniţiative. Relaţia constructivă şi evolutivă dintre AID şi Guvern şi rolul de lider în mobilizarea donatorilor au fost exemplificate de adunarea Grupului Consultativ la Bruxelles (2006). La acea adunare, co-găzduită de Banca Mondială şi CE, donatorii şi-au confirmat angajamentul faţă de programul de reforme din ţară şi au identificat finanţare externă suplimentară drept răspuns la şocurile economice recente.
79. Sprijinul amplu şi asistenţa tehnică pentru iniţiativele Guvernului au produs rezultatele scontate unde a existat o combinaţie de responsabilitate forte şi capacitate suficientă în ministerele-parteneri. Personalul Băncii a dezvoltat relaţii de lucru strânse cu partenerii de la Guvern şi asistenţa AID s-a dovedit a fi un sprijin efectiv la elaborarea şi implementarea iniţiativelor Guvernului. Activităţile din sectorul sănătăţii şi, mai recent, în sectorul transporturilor ilustrează exemple în cadrul cărora Moldova a lucrat cu AID şi alţi parteneri de dezvoltare la elaborarea strategiilor sectoriale, ce includ planuri de cheltuieli şi investiţii pe zece ani înainte. În alte cazuri, precum reformele cadrului de politici în agricultură sau direcţionarea îmbunătăţită a asistenţei sociale, strategiile ţării erau insuficient dezvoltate sau contradictorii recomandărilor oferite de Bancă în domeniile cheie. În aşa cazuri, se adopta o abordare mai bine direcţionată pentru demonstrarea viabilităţii şi rezultatelor pozitive ca urmare a strategiilor de reformă recomandate, în tandem cu servicii analitice şi consultative orientate în vederea consolidării capacităţii partenerilor.
80. Eforturile de reducere a sărăciei şi îmbunătăţire a direcţionării asistenţei sociale au înregistrat rezultate modeste până în prezent, în special pentru cei săraci din spaţiul rural. Recuperarea economică a ţării a fost însoţită de reducerea sărăciei, însă
29
această tendinţă a stopat în 2004, cu un număr puţin mai mare de persoane pauperizate în zonele rurale. Activităţile din SAT precedentă nu au vizat eficient distorsiunile în materie de politici şi imperfecţiunile pieţei ce afectau negativ sectorul gospodăriilor agricole sau nu au direcţionat efectiv asistenţa socială pentru a minimiza beneficiile ce reveneau grupurilor cu venituri medii sau mari.
81. Dat fiind că investiţiile publice interne au rămas la un nivel foarte redus, s-a oferit mai mult sprijin pentru infrastructura publică decât s-a preconizat în SAT precedentă. În special, deteriorarea continuă a drumurilor s-a soldat cu implicaţii negative asupra creşterii economice. Strategia transporturilor din SCERS s-a axat pe reabilitarea drumurilor drept factor esenţial în facilitarea transportului şi comerţului internaţional şi Banca a recunoscut necesitatea adăugării Proiectului de sprijin al programului în sectorul drumurilor după Raportul de progres SAT.
82. Eforturi continue sunt necesare pentru aprofundarea colaborării în cadrul Grupului Băncii Mondiale. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a rămas activă în Moldova, cu un portofoliu de circa 30 milioane dolari SUA, sprijinind sectoarele de energie electrică, telecomunicaţii, agribusiness, întreprinderi mici şi mijlocii şi băncile locale. Dezvoltând în continuare eforturile AID din sectoarele sănătăţii şi infrastructurii, CFI va colabora şi complementa activitatea AID cu iniţiativele de parteneriat public-privat. Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale (AGIM) a fost, de asemenea, activă în Moldova, acoperind o parte din privatizarea la scară largă a sectorului electroenergetic ce a fost sprijinită de CFI. AGIM a sprijinit recent o investiţie de start a unei instituţii financiare austriece în subsidiarul său din sectorul de concesiune. În iunie 2008 cheltuielile creditoare brute ale AGIM în Moldova au constituit circa 69 milioane de dolari SUA. AGIM rămâne deschisă pentru noi oportunităţi în vederea susţinerii investiţiilor străine directe în Moldova prin acordarea garanţiilor contra riscurilor politice şi îşi va coordona participarea sa cu AID.
83. Accentul pe rezultate al programului de ţară a fost întărit în cadrul precedentei SAT pentru a identifica, monitoriza şi realiza mai bine rezultatele la nivel de proiecte şi programe. Evaluările SCERS şi ale Planului de Acţiuni Republica Moldova – UE finalizate în 2006 şi tranziţia la sistemul ABP pentru asistenţa AID au informat şi promovat o ajustare continuă a rezultatelor în colaborare cu alţi donatori. În acest context, echipa de ţară a elaborat o grilă a rezultatelor (vezi Anexa 4) care urmează să servească drept instrument utilizat cu regularitate şi actualizat pentru a înţelege mai bine legăturile între resursele, acţiunile şi rezultatele activităţilor susţinute de AID şi fondurile fiduciare. Această grilă a oferit o evaluare utilă a progresului obţinut în raport cu rezultatele individuale ale ţării pe parcursul precedentei SAT, a măsurat calitatea orientării rezultatelor în fiecare activitate ca parte a portofoliului total, inclusiv în cele finanţate din fonduri fiduciare, a evaluat contribuţia Băncii în obţinerea rezultatelor la nivel de ţară şi a dirijat deciziile strategice pentru sporirea impactului. O versiune actualizată a grilei va fi utilizată cu regularitate pentru monitorizarea progresului în cadrul acestei SPT şi evaluarea accentului pe rezultate în cadrul produselor AAC pe viitor.
Perspectivele clienţilor
84. Părţile interesate sunt de părerea că îmbunătăţirea guvernării şi amplificarea
30
creşterii economice sunt esenţiale pentru reducerea sărăciei în Moldova. Studiul clienţilor din AF08 a analizat modul în care diverse părţi interesate din ţară percep valoarea generală a Băncii Mondiale în Moldova (vezi Caseta 3). Majoritatea celor intervievaţi au fost de părerea că Banca prioritiza domeniile de acţiune adecvate şi 58% au indicat că Banca ar trebui să fie mai implicată. Îngrijorările principale printre respondenţi se refereau la capacitatea Băncii de luptă cu corupţia în propriile sale programe şi succesul eforturilor Băncii de a ajuta ţara în reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei în cadrul guvernului.
Caseta 3. Constatările Studiului clienţilor 2008
• Guvernarea şi creşterea economică sunt percepute în ţară ca probleme esenţiale.
• Accentul Băncii asupra creşterii economice este dorit de majoritate.
• Creşterea sectorului privat şi a investiţiilor străine directe sunt menţionate în tot studiul ca fiind domenii esenţiale ce necesită atenţie.
• Banca are o bună bază de relaţii în Moldova pe fundalul căreia să desfăşoare un program de succes.
• Cea mai mare îngrijorare este capacitatea Băncii de a proteja contra corupţiei în propriile sale proiecte.
B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale
85. Această SPT bazată pe rezultate îşi propune să ajute la crearea bazei pentru o creştere economică participativă şi durabilă în Moldova. Strategia Băncii va găsi un echilibru între obiectivele de selectivitate şi flexibilitate, angrenându-se în domeniile în care Banca poate contribui cel mai bine la rezultatele de ţară scontate, concomitent ajustându-le la schimbările economice şi politice pe termen scurt. Rezultatele scontate ale acestei SPT sunt elucidate în cei trei piloni: (i) ameliorarea competitivităţii economice în sprijinul unei creşteri economice durabile; (ii) minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale; precum şi (iii) îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.
86. Această strategie este direct aliniată la Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei. Banca va lucra în strânsă colaborare cu Guvernul şi alţi parteneri de dezvoltare întru susţinerea celor doi piloni ai SND: (i) ameliorarea competitivităţii economice; şi (ii) dezvoltarea resurselor umane, sporirea ocupării şi promovarea incluziunii sociale. Procesul consultativ utilizat la elaborarea strategiei a identificat subsetul rezultatelor de ţară dorite, în cadrul cărora Banca poate contribui cel mai bine la realizarea obiectivelor strategice reflectate în SND (vezi Figura 2).
87. Alegerea pilonilor pentru această SPT a fost ghidată de propria strategie de dezvoltare a Guvernului, perspectivele clienţilor, lecţiile însuşite din SAT precedentă şi înţelegerea de către Bancă a provocărilor întâmpinate de Moldova în procesul dezvoltării. Ea a ţinut cont de punctele forte ale precedentei SAT, care la rândul ei era conformă obiectivelor de dezvoltare ale Guvernului, după cum erau articulate în SCERS. Ea promovează colaborarea inter-sectorială pentru maximizarea impactului acţiunilor şi
31
mobilizează resursele altor donatori. După cum se explică mai jos, primul pilon întruneşte un set divers de activităţi analitice şi operaţionale pentru sporirea competitivităţii ţării, stimularea şi aprofundarea reformelor sprijinite de precedenta SAT şi asistenţă oferită Guvernului în accelerarea creşterii economice. Al doilea pilon întruneşte, pe de altă parte, un meniu de acţiuni pentru a ajuta Moldova să utilizeze pe deplin resursele sale umane. Acesta include eforturi de creare a capacităţii, promovarea dezvoltării aptitudinilor şi acordarea adecvată a protecţiei sociale. Al treilea pilon oferă sprijin inter-sectorial pentru toate scopurile strategice ale SPT prin promovarea unei guvernări mai bune şi a instituţiilor publice moderne şi eficiente.
Figura 2. Sumarul lanţului de rezultate pentru Moldova
Principii operaţionale
88. Această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un proces în doi timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care funcţionează bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în termini mai specifici. Această abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi efectivitatea programului de ţară.
89. Programul propus de Grupul Băncii Mondiale întru susţinerea Moldovei va fortifica acele domenii în care Banca dispune de un avantaj comparativ pentru obţinerea impactului optim. Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei include
Ameliorarea competitivităţii şi crearea bazei pentru creşterea
economică participativă în Moldova
Obiectivul global al
Strategiei de part. cu ţara
Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere în favoarea săracilor
Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale
Pilonul III: Îmbunătăţirea guvernării în sectorul public
• Concurenţă ameliorată în sectorul antreprenorial din Moldova
• Gestiunea îmbunătăţită a reţelei drumurilor
• Eficienţă energetică îmbunătăţită şi diversificarea sporită a surselor energetice
• Competitivitate în agricultură
• Incluziune mai vastă şi protecţie socială îmbunătăţită
• Calitate sporită şi acces la învăţământ
• Acces şi calitate îmbunătăţită a serviciilor în sănătate, aprovizionare cu apă şi canalizare şi degradarea redusă a mediului
• Serviciu public profesionist
• Capacitatea sporită a sectorului public de a elabora şi implementa politici publice
• Transparenţă şi responsabilitate sporită în gestiunea finanţelor publice
Rezultatele de dezvoltare ale
ţării
Rezultatele specifice ţării la care contribuie
SPT
32
integrarea europeană drept obiectiv centralo şi ţara colaborează tot mai mult cu instituţiile europene şi beneficiază de asistenţă de la mai mulţi donatori. În acest context, Banca trebuie să fie strategică în angajamentele sale, nu doar în ceea ce ţine de direcţionarea resurselor AID şi a fondurilor fiduciare asociate, ci şi modul în care să mobilizeze cel mai bine parteneriatele sale interne. De exemplu, CFI poate avea un rol esenţial în asigurarea faptului că programul Băncii vizează adecvat necesităţile sectorului privat în cadrul de resurse stipulat în SPT.
90. Eficacitatea acestui angajament va depinde de coordonarea puternică şi armonizarea cu alte acţiuni de dezvoltare. În unele cazuri, expertiza Băncii sau prezenţa bine-stabilită într-un domeniu va determina rolul său de lider într-o acţiune de dezvoltare cu participarea mai multor donatori. Prezenţa partenerilor poate spori considerabil beneficiile de pe urma investiţiilor Băncii. Totuşi, în alte cazuri, asistenţa AID sau alte resurse ale Băncii ar putea să nu adauge suficientă valoare iniţiativelor susţinute deja de alţi donatori. Mai presus de toate, coordonarea strânsă între donatori este necesară pentru a minimiza povara administrativă şi costul tranzacţiilor pentru Moldova. Date fiind resursele şi bugetul administrativ limitate ale AID, alegerile Băncii în ceea ce priveşte angajamentul său vor fi ghidate de: (i) responsabilitatea clientului, (ii) consecvenţa cu priorităţile Băncii, (iii) dorinţa donatorilor de a oferi un buget administrativ atunci când Băncii i se solicită să preia rolul de lider, şi (iv) posibilităţile de adăugare la finanţarea AID pentru a spori material eficacitatea mijloacelor AID.
91. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea la contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie – mişcându-se spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în activităţi analitice şi consultative (AAC), după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. Reieşind din cheltuielile suplimentare pentru administrarea fondurilor fiduciare, Banca va fi, de asemenea, mai strategică în valorificarea acestora pentru a se asigura că acestea sunt direct complementare activităţilor AAC şi AID. Ţara se confruntă de asemenea cu un careva grad de incertitudine politică, anticipându-se un nou guvern în 2009, şi colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbări. Situaţia schimbătoare în raport cu Transnistria ar putea deschide de asemenea posibilităţi de angajare în acea regiune prin programe sub conducerea guvernului ţării.14 În final dar nu şi în ultim rând, domenii noi de acţiune, precum schimbările climatice, ar putea căpăta importanţă pe parcursul acestei perioade SPT şi necesită ca programul ţării să fie adaptat pentru a profita de instrumentele existente şi noi, inclusiv Fondurile de Finanţare Carbon şi Fondurile de Investiţii Climatice nou-create.
92. Toate activităţile şi resursele livrate ca parte a programului Băncii vor adera la cadrul de rezultate, cu indicatori clari pentru monitorizarea implementării şi rezultatelor de ţară, astfel sporind impactul. Această SPT bazată pe rezultate încurajează ca asistenţa AID şi oricare alte resurse ale Băncii, inclusiv fondurile fiduciare, să fie 14 Recent a fost aprobat un grant din partea Fondului Japonez pentru Dezvoltare Socială (FJDS) pentru finanţare suplimentară în cadrul Fondului de investiţii sociale 2 pentru Transnistria. Aceasta este unica activitate care implică Transnistria preconizată la moment în această SPT.
33
utilizate doar pentru activităţi ce sunt realiste ca domeniu de acţiune şi care se preconizează a avea influenţă directă asupra rezultatelor SPT. Dată fiind tensiunea dintre flexibilitate şi rezultate, Banca va avea un cadru de rezultate adaptabil ce va putea fi ajustat în timp.
Măsurile de implementare
93. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an – cel puţin una din care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind determinată anual prin sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Suplimentar, Banca va examina finanţare suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. În general, operaţiunile investiţionale şi fondurile fiduciare aferente vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul comparativ faţă de alţi parteneri şi se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă finanţare. Componentele programului de creditare vor fi selectate strategic şi perfecţionate întru realizarea rezultatelor stabilite pentru cele trei priorităţi SPT: competitivitatea, dezvoltarea resurselor umane şi buna guvernare.
94. Se anticipează ca Moldova să valorifice din plin cadrul de împrumuturi AID-15. Totuşi, s-ar putea să existe circumstanţe, în care întreg pachetul AID să nu fie posibil de valorificat din cauza: i) unui mediu de guvernare politic şi/sau economic care nu este favorabil creditării; şi/sau ii) unei perioade prelungite de tranziţie politică, rezultând în capacitatea insuficientă a guvernului să valorifice eficient resursele AID.
95. Parteneriatele în cadrul Grupului Băncii Mondiale vor fi mobilizate strategic pentru a realiza mai bine rezultatele de dezvoltare ale ţării. CFI şi AGIM vor continua prezenţa lor în Moldova şi vor rămâne deschise oportunităţilor posibile pentru susţinerea priorităţilor de dezvoltare a competitivităţii şi sectorului privat. Grupul Băncii Mondiale are domenii posibile de colaborare în sectorul sănătăţii şi în sectorul infrastructurii, cu condiţia că privatizarea se va extinde graţie eforturilor depuse de AID.
96. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi în cadrul perioadei SPT actuale CFI va amplifica activităţile sale investiţionale şi serviciile consultative în ţară. Scopul principal al CFI este susţinerea dezvoltării sectorului privat, axându-se în special pe sectorul financiar, agribusiness, modernizarea serviciilor medicale şi a infrastructurii. CFI va avea o strânsă colaborare cu AID în aceste domenii. Discuţiile cu Guvernul sunt deja în curs de derulare privind beneficiile unui parteneriat public-privat (PPP) pentru modernizarea infrastructurii, iar în sectorul sănătăţii CFI va colabora cu AID în cadrul unui proiect comun de evaluare a modului în care rolul sectorului privat poate fi amplificat. Această evaluare va fi urmată de cel puţin un PPP ce va fi structurat de Ministrul Sănătăţii cu sprijinul CFI. În sectorul real, CFI va rămâne oportunistă şi va sprijini companiile din regiune, care caută să se extindă şi să investească în Moldova. De exemplu, în sectorul telecomunicaţiilor şi TIC, dacă guvernul va decide să privatizeze Moldtelecom, CFI este pregătită să examineze posibilitatea oferirii serviciilor consultative şi a investiţiilor întru sprijinirea acestui proces, cât şi a unei industrii TI locale în formare, în eventualitatea unei oportunităţi. CFI va continua să susţină fondurile regionale de capital privat, care pot oferi nu doar finanţarea necesară de capital, ci şi sprijin managerial şi strategic pentru ameliorarea competitivităţii companiilor din Moldova.
34
97. Prioritatea CFI în Moldova este de a oferi investiţii direcţionate spre fortificarea sectorului financiar, extinzând capacitatea de creditare şi îmbunătăţind guvernarea. Sistemul financiar al Moldovei este foarte mult subdezvoltat şi suferă de lipsa transparenţei şi practici precare de guvernare corporativă. CFI va acorda linii de credit şi servicii consultative băncilor majore pentru creditarea IMM care sunt insuficient deservite de sectorul financiar. Acest sprijin este esenţial pentru dezvoltarea durabilă a sectorului privat în Moldova şi va contribui la o concurenţă sporită în sectorul financiar şi va genera un efect demonstrativ pentru alţi investitori. Suplimentar, CFI va promova linii de credit pentru eficienţă energetică şi dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare.
98. În cazurile fezabile CFI va încerca să investească direct în companiile ce operează în agribusiness. CFI va lucra de asemenea cu instituţiile financiare care oferă împrumuturi în sector pentru a le acorda finanţare pe termen lung şi servicii consultative de creare a capacităţii. De exemplu, în continuarea sprijinului său acordat Bostavan Wineries Limited, CFI lansează deja un proiect de servicii consultative, finanţate dintr-un fond fiduciar italian, pentru a determina modul în care 700 de furnizori de struguri îşi pot spori veniturile fie printr-o producere mai eficientă sau prin diversificare.
99. AGIM va continua să promoveze investiţii străine directe în Moldova prin acordarea garanţiilor contra riscurilor politice. AGIM va sprijini investiţiile instituţiilor financiare regionale orientate spre consolidarea sectorului financiar. În speţă, AGIM va continua să sprijine investiţiile care promovează dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare. AGIM va examina, de asemenea, oportunităţile din sectorul infrastructurii. AGIM va coordona cu AID implicarea sa în acest domeniu . Suplimentar, AGIM este gata să sprijine proiecte în agribusiness, confecţii şi servicii. AGIM este deschisă susţinerii investiţiilor ce promovează dezvoltarea IMM în Moldova prin Programul său de investiţii mici.
100. Pe parcursul perioadei de implementare a SPT vor avea loc discuţii cu autorităţile, la fel şi în cadrul Băncii, asupra unui plan pe termen mediu de tranziţie a Moldovei spre statut de ţară BIRD. O evaluare iniţială a creditelor va fi efectuată de către Departamentul Credite al BIRD în AF09. În paralel, Banca va lucra cu autorităţile pentru fortificarea gestiunii datoriilor. Eligibilitatea pentru împrumuturile BIRD va depinde de antecedenţa solidă şi credibilă a performanţei economice şi evaluarea creditelor se va baza pe analiza a opt componente de bonitate: risc politic, datoria externă şi lichiditatea, politica fiscală şi povara datoriei publice, riscurile asociate balanţei de plăţi, structura economică şi perspectivele creşterii economice, politica monetară şi a ratei de schimb, riscurile asociate sectorului financiar, datoria sectorului corporativ şi vulnerabilităţile.
101. Activităţile analitice şi consultative vor continua să reprezinte un element de bază al programului, Banca orientându-se spre finanţarea sporită a AAC faţă de operaţiunile investiţionale. Banca va continua în calitate de sursă externă-lider de analize economice şi sociale şi va utiliza aceste analize pentru a discuta alegerile în materie de politici cu autorităţile. Activităţile analitice se vor axa pe reformele structurale necesare şi pe aspectele cele mai importante în reducerea riscurilor pentru populaţie, care sunt generate de tranziţie şi şocurile externe. De exemplu, Memorandumul economic pe ţară (AF09) va spori volumul existent de cunoştinţe privind competitivitatea, constrângerile pentru sursele posibile ale viitoarei creşteri economice şi opţiunile de politici pentru a asigura că viitoarea
35
creştere economică va fi durabilă, amplă şi va putea utiliza pe deplin resursele umane şi financiare ale Moldovei. Ca parte a tranziţiei mai generale spre un program de creditare mixt sau BIRD, Banca se va orienta spre o finanţare mai mare a AAC faţă de operaţiunile investiţionale, cu accent pe domeniile unde se atestă decalaje reale de cunoştinţe, precum schimbările climatice, securitatea alimentară, guvernarea locală, sărăcia rurală.
102. Programul CSRS (şi creditarea ulterioară în bază de politici) va rămâne instrumentul principal de creditare bazată pe politici (CBP) pentru susţinerea implementării SND. Agenda inter-sectorială CSRS va fi racordată explicit la sprijinul bugetar UE, cea de-a doua serie de 3 ani începând în AF10. Complementaritatea eforturilor dintre sprijinul programatic în cadrul CSRS/CBP va fi esenţială pentru utilizarea eficientă a resurselor Băncii. Se vor constata sinergii între creditarea bazată pe politici, proiectele investiţionale şi fondurile fiduciare cu scopul susţinerii reformelor instituţionale şi creării capacităţii necesare pentru ameliorarea competitivităţii şi guvernării – ajutând guvernul în realizarea viziunii sale a economiei bazate pe sectorul privat. Aceste proiecte investiţionale sprijină activităţi în mediul de afaceri şi în agricultură şi spaţiul rural. Banca sprijină de asemenea mai multe proiecte menite să amelioreze eficienţa utilizării resurselor în sectorul public, inclusiv gestiunea mai eficientă şi transparentă a finanţelor publice, precum şi eforturi mai ample de reformă a administraţiei publice. Operaţiunile Băncii s-au axat de asemenea pe îmbunătăţirea utilizării resurselor în sectoare specifice, inclusiv energetică, alimentare cu apă şi canalizare şi infrastructura drumurilor. În sectoarele sociale sprijinul Băncii este oferit în contextul programelor de dezvoltare umană în sănătate, educaţie şi protecţie socială, la fel şi sprijin oferit guvernului pentru amplificarea eforturilor de direcţionare îmbunătăţită a programelor de asistenţă socială.
103. Banca va efectua de asemenea progrese în direcţia abordărilor programatice şi a modalităţilor de sprijin bugetar în sectoare selectate, reducând numărul operaţiunilor active până la finele AF12. Această mişcare trebuie să meargă în paralel cu progresul demonstrat şi măsurat al Guvernului în îmbunătăţirea sistemelor de ţară şi planificarea responsabilă a investiţiilor sectoriale (de exemplu, infrastructură, sănătate şi educaţie), precum şi cu mecanisme întărite de dezvăluire a informaţiei publicului şi o eficienţă sporită a serviciilor guvernamentale (de exemplu, soluţii electronice, inclusiv guvernarea electronică şi achiziţiile electronice). Banca va evalua modul în care aceste eforturi pot fi sprijinite cela mai bine pe parcursul perioadei SPT. În scopul sprijinirii tranziţiei la sistemele ţării, Evaluarea sistemelor ţării – o abordare programatică a evaluării sistemelor guvernului – va include REAT, ERFT, ECPRF şi alte instrumente diagnostice, la necesitate.
104. Proiectele non-AID administrate de Banca Mondială, finanţate din fonduri fiduciare şi alte granturi, vor fi integrate strategic în programul de parteneriat cu ţara al Grupului Băncii. În cazul în care circa jumătate (48 la sută) din fondurile fiduciare suplinesc direct operaţiunile existente ale Băncii, sprijinul sub formă de granturi va rămâne în continuare crucial pentru realizarea rezultatelor scontate în cadrul tuturor celor trei piloni ai prezentei SPT. Banca va fi mai strategică în utilizarea resurselor non-AID pentru a asigura că acestea: (i) contribuie la obiectivele şi rezultatele SPT; şi (ii) nu implică presiuni suplimentare asupra bugetului administrativ. O analiză a portofoliului fondurilor fiduciare va fi lansată în AF09 cu scopul instituirii unui cadru ce va întări legătura între fondurile fiduciare, priorităţile strategice şi rezultatele SPT şi care va oferi baza pentru exercitarea
36
selectivităţii.
105. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă cu strategia corporativă recent aprobată a Băncii.15 La fel ca şi în alte domenii importante de reforme, responsabilitatea şi conducerea ţării sunt esenţiale, împreună cu rolurile coordonate ale altor donatori. Aceasta este unica modalitate prin care programul Băncii poate produce o diferenţă decisivă în perioada strategiei propuse şi poate ameliora poziţia Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative ale guvernării. Angajamentul propus va include un rol de pledoarie pentru reformele guvernării şi măsuri de luptă cu corupţia, va încerca să dezvolte domeniile în care guvernul şi Banca au scopuri comune şi va asigura aplicarea supravegherii fiduciare adecvate în cadrul transferurilor de resurse propuse din partea Băncii, pe durata pregătirii, implementării, precum şi în cadrul evaluărilor de portofoliu, efectuate cu regularitate.
106. Suplimentar, Banca va accentua necesitatea bunei guvernări pentru favorizarea unui mediu de afaceri competitiv. Accentul va include: (i) continuarea asistenţei în implementarea reformei cadrului de concurenţă şi reglementare şi reducerea deciziilor birocratice discreţionare; (ii) consolidarea intermedierii/infrastructurii financiare în sectorul bancar şi creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă, cu asistenţa oferită de Centrul de Raportare Financiară Corporativă de la Vena; (iii) soluţionarea deficienţelor în domeniul competitivităţii prin dezvoltarea continuă a potenţialului de export al agriculturii; şi (iv) angajarea sectorului privat în fortificarea cererii pentru buna guvernare. Anexa 2 prezintă programul de sprijin propus pentru activităţile FGCC. Activităţile propuse sunt pe deplin integrate în obiectivele acestei SPT şi vor ajuta la obţinerea unei profunzimi şi a durabilităţii obiectivelor SPT prin consolidarea laturii de cerere a unei guvernări adecvate (LCGA).
Programul de sprijin propus
107. Programul propus de creditare şi AAC are o legătură sistemică cu portofoliul Băncii în curs de derulare pentru a sprijini agenda de dezvoltare a ţării, după cum este reflectată în SND. Tabelul 6 prezintă activităţile planificate pentru AF09 şi AF10. Ca parte a abordării în doi timpi, expusă în prezenta strategie, creditarea marcată în cursiv reprezintă operaţiunile cu performanţă bună, unde resurse suplimentare pot fi absorbite pentru realizarea obiectivelor SPT. Programul AAC susţinut de SPT conţine studii diagnostice esenţiale şi activităţi sectoriale şi economice (ASE) pentru fortificarea capacităţii de guvernare adecvată, preponderent de partea ofertei, dar şi de partea cererii, cum ar fi, de exemplu, promovarea sporirii transparenţei şi responsabilităţii instituţiilor publice şi private. Programul cu durata de doi ani respectă principiile de selectivitate expuse în alineatul 90, deoarece reflectă explicit solicitările din partea Guvernului Moldovei (apartenenţa la client) şi se bazează pe operaţiunile existente şi încununate cu succes ale AID (avantaj comparativ). Deciziile de programare după AF10 vor fi ghidate de principii operaţionale şi priorităţile ce pot apărea în următorii doi ani (de exemplu, drumuri, competitivitatea în agricultură, securitatea alimentară, comerţul, de-instituţionalizarea, eficienţa energetică, reforma sectorului public).
15 Vezi Consolidarea angajamentului Grupului Băncii Mondiale în guvernare şi anti-corupţie, martie 2007.
37
108. Această propunere de program este elaborată pentru realizarea progresului în cadrul celor trei piloni ai SPT prin axarea pe zece obiective strategice. Matricea rezultatelor (vezi Anexa 5) prezintă fiecare din aceste obiective pentru a evidenţia modul în care portofoliul în derulare şi noul program de suport ce urmează vor contribui la obiectivele şi rezultatele finale generale ale SPT vis-à-vis de ameliorarea competitivităţii economice, dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea gestiunii în sectorul public.
Tabelul 6: Creditarea şi activităţile necreditare planificate ale Grupului Băncii Mondiale AF09 AF10 Ameliorarea competitivităţii economice în sprijinul unei creşteri economice durabile
AAC/AT Memorandum economic pe ţară: Studiu al creşterii economice în Moldova Autorităţile publice locale şi serviciile comunitare Asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor Actualizare asupra sărăciei Analiza cheltuielilor publice (ACP) Strategia de minimizare a riscurilor naturale în spaţiul rural (FJDS) Dialog DSP/DSF Grantul pentru reforma sectorului financiar (FF olandez) AT pentru raportare financiară corporativă Creditare/Investiţii Finanţare suplimentară (FS) pentru Proiectul energetic 2 CSRS3 (plus fondurile fiduciare olandez şi DFID) CFI Împrumuturi şi investiţii în capital propriu şi servicii consultative în sectorul financiar
Servicii consultative şi investiţii pentru promovarea PPP
Linii de credit pentru eficienţă energetică oferite băncilor locale
Finanţare directă pentru companiile din agribusiness, linii de credit pentru băncile locale care oferă împrumuturi sectorului agribusiness şi zonelor rurale
AAC/AT Notă privind politicile în sectorul energetic Securitatea alimentară Monitorizarea sectorului financiar Grantul pentru reforma sectorului financiar (FF olandez) Planificarea investiţiilor în sectorul INF Schimbările climatice AT pentru raportarea financiară corporativă Creditare/Investiţii Reducerea şi adaptarea la riscurile naturale/regional FS pentru Proiectul ameliorarea competitivităţii FS pentru RISP2 CSRS4 (plus FF olandez şi DFID)
Dezvoltarea resurselor umane şi servicii publice îmbunătăţite
AAC/AT Analiza cheltuielilor publice Autorităţile publice locale şi serviciile comunitare Actualizare asupra sărăciei Notă privind politicile în domeniul pensiilor Reforma guvernării şi a sectorului sănătăţii Creditare/Investiţii FS pentru FISM2, plus FJDS pentru Transnistria Sănătate – FJDS pentru hepatită
AAC/AT Securitatea alimentară Creditare/Investiţii FS pentru Sănătate şi Asistenţă Socială CSRS4 (plus FF olandez şi DRUID)
38
CSRS3 (plus FF olandez şi DFID) CFI Servicii consultative şi investiţii pentru promovarea parteneriatelor public-private în sănătate
Managementul şi guvernarea în sectorul public
AAC/AT Analiza cheltuielilor publice Creditare/Investiţii CSRS3 (plus FF olandez şi DFID)
AAC/AT Planificarea investiţiilor în sectorul INF Evaluarea sistemelor ţării * Creditare/Investiţii CSRS4 (plus FF olandez şi DFID)
*Note: Evaluarea sistemelor ţarii reflectă o abordare programatică a evaluării sistemelor guvernului. Aceasta va cuprinde REAT, ERFT, ECPRF şi altele, după necesitate
109. În cadrul primului pilon, eforturile în desfăşurare de îmbunătăţire a competitivităţii sectorului antreprenorial din Moldova vor fi augmentate cu un accent sporit din partea AID şi CFI pe sectorul de prelucrare agricol. Va fi oferită finanţare suplimentară pentru Proiectul de ameliorare a competitivităţii (PAC) şi pentru Proiectul de sprijin al investiţiilor rurale 2 (RISP-2), încununat cu succes, în vederea extinderii domeniului de acţiune şi a varietăţii de instrumente disponibile, bazate pe principii de piaţă. Această finanţare suplimentară pentru proiect va facilita creşterea sectorului real orientat spre exporturi, cu o valoarea adăugată pentru Moldova, printr-o combinaţie de: (i) schema granturilor de coparticipare (în baza implementării de succes în regim pilot în cadrul PAC) pentru a ajuta întreprinderile să-şi actualizeze aptitudinile pe piaţa muncii, practicile de management şi introducerea noilor produse; (ii) linii de credit prin bănci comerciale calificate pentru susţinerea investiţiilor pe termen lung şi a necesităţilor de capital de lucru ale exportatorilor; precum şi (iii) acordarea serviciilor de testare în laborator, recunoscute pe plan internaţional, pentru producătorii locali, în special în domeniul securităţii alimentare. Împrumuturile preconizate vor fi strategice pentru sporirea exportului de bunuri al Moldovei şi pentru atragerea investiţiilor străine şi vor fi informate prin activităţi analitice complementare.
110. Dezvoltarea infrastructurii fizice principale în Moldova este o parte indispensabilă a ameliorării competitivităţii, care va continua în cadrul prezentei SPT. În scopul micşorării taxei pentru folosirea drumurilor, va fi oferită finanţare suplimentară în cadrul Programului de suport în sectorul drumurilor, iar colaborarea Băncii cu Moldova şi alţi donatori va continua în elaborarea unei Strategii în sectorul transporturilor. Asistenţa pentru micşorarea pierderilor de curent electric şi reducerea intensităţii energetice a Moldovei va include extinderea finanţării pentru proiectul energetic 2 încununat cu succes, de rând cu ASDI. Mai mult ca atât, va fi implementat un set complementar de activităţi analitice, consultative şi împrumut pentru promovarea eficienţei energetice şi a producţiei de energie regenerabilă, inclusiv o potenţială linie de credit pentru eficientizarea energetică de la CFI. Pe tot cuprinsul portofoliului său, Banca va continua să sprijine măsurile de eficientizare energetică, de exemplu, Fondul de Investiţii Sociale, proiectul de sănătate şi asistenţă socială etc.
111. Asistenţa din cadrul pilonului doi cuprinde un program coordonat şi inter-sectorial pentru dezvoltarea capitalului uman, promovarea incluziunii sociale şi
39
minimizarea riscurilor sociale şi ambientale. Finanţarea suplimentară se va baza pe succesele înregistrate de proiectul Fondul de Investiţii Sociale din Moldova 2 (FISM-2) şi Proiectul de sănătate şi asistenţă socială în derulare, inclusiv PPP cu implicarea CFI în sectorul sănătăţii. Lecţiile însuşite în cadrul precedentei SAT şi cizelarea continuă a axării rezultatelor portofoliului vor îndruma implementarea noilor activităţi şi selectarea intervenţiilor potenţiale care vor contribui la rezultatele de ţară scontate — în speţă, reducerea sărăciei, sporirea accesului la programe educaţionale de calitate şi îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate. Dată fiind importanţa acordării oportunităţilor pentru ca tineretul să rămână în Moldova şi să contribuie la creşterea economiei, echipa de ţară va continua să identifice modalităţi de raţionalizare a agendei în programul de lucru curent şi cel viitor. Agenda privind schimbările climaterice va fi încadrată în SPT începând cu AF09 printr-o evaluare de inventariere şi identificarea viitoarelor puncte de pornire ale programului pentru ţară, de exemplu prin intermediul finanţării carbon ulterioare, fondurilor de investiţii climaterice etc. Sprijinul continuu pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi salubrizare şi realizarea ODM în acest domeniu va continua să reprezinte o prioritate în cadrul prezentei SPT. Coordonarea activă a donatorilor din acest domeniu va fi crucială.
112. Pilonul trei al programului sugerat va oferi Moldovei sprijin multilateral în fortificarea guvernării sectorului său public. Combinaţia de intervenţii susţinută de multipli donatori, va ajuta Moldova la compartimentele îmbunătăţirea calităţii serviciilor de reglementare, elaborarea şi implementarea politicilor publice robuste şi fortificarea proceselor de alocare a resurselor. Suplimentar, programul SPT va lansa un efort intens de generare a conştientizării şi o implicare mai activă a cetăţenilor în cererea pentru guvernare adecvată.
113. Drept sprijin pentru rezultatele SPT, programul AAC va sta la temelia programului de creditare. AAC se va axa pe oferirea cunoştinţelor şi contribuţiilor oportune în cadrul politicilor guvernamentale, precum şi informarea discuţiilor despre dezvoltare din ţară, de exemplu în domeniul pensiilor, telecomunicaţiilor, energeticii, guvernării determinate de cerere, comerţului, mediului (schimbările climatice, domeniul forestier). Suplimentar, această SPT reflectă abordarea programatică a planificării AAC, care va include o evaluare generală a sistemelor Guvernului pentru identificarea oportunităţilor sporirii valorificării sistemelor ţării în anumite sectoare şi proiecte. Această componentă va fi crucială pentru sprijinirea eforturilor continue ale Moldovei de creştere statistică a competenţelor. Programul AAC va fi coordonat activ cu Guvernul şi alţi parteneri de dezvoltare.
C. Parteneriate
114. Parteneriatul dintre AID şi FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost unul puternic în ultimii ani. Banca şi FMI au realizat lucrări comune şi au continuat să efectueze misiuni comune cel puţin de două ori pe an pentru a analiza politicile macroeconomice ale ţării. Dialogul în materie de politici dintre FMI şi Guvern este realizat în contextul programului PRGF în curs de derulare, vizând perioada anilor 2006-2008. CSRS a fost pregătit în conjunctură cu PRGF în vederea asigurării consecvenţei reformelor de politici macroeconomice şi structurale sprijinite de ambele programe. FMI a preluat rolul de conducere asupra problemelor macroeconomice, în timp ce AID a preluat rolul de conducere asupra problemelor structurale şi sociale. În mai multe domenii unde mandatele
40
celor două instituţii se suprapun, aşa ca finanţele publice, activitatea este bine coordonată pentru a asigura recomandări consecvente în adresa autorităţilor. Existenţa unui program FMI, care va expira anul viitor, a fost o contribuţie importantă pentru determinarea caracterului adecvat al cadrului de politici macroeconomice.
115. Banca a fost activă în procesul de ameliorarea a coordonării în rândul donatorilor. Moldova a lucrat împreună cu alţi donatori pentru a armoniza eforturile de dezvoltare şi a realizat progrese considerabile începând cu anul 2006 (vezi Caseta 4). Alinierea dintre Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană şi disponibilitatea partenerilor externi – SUA, UE, ONU, Suedia, DFID, Elveţia şi Olanda – de a-şi conforma asistenţa cu SCERS (în prezent SND) a facilitat coordonarea în practică. Banca a lucrat în strânsă colaborare cu alţi donatori în cadrul activităţilor analitice şi al operaţiunilor individuale de creditare.
116. Procesul de armonizare a fost realizat prin Cadrul de Parteneriat pentru Dezvoltare elaborat în vederea implementării Declaraţiei de la Paris privind eficientizarea asistenţei. Cadrul “Coordonarea şi armonizarea activităţilor Guvernului şi ale donatorilor pentru eficientizarea asistenţei în Republica Moldova” a fost semnat la Chişinău de către Guvern, AID, Olanda, Regatul Unit, Suedia, ONU, FMI şi UE la 29 mai 2006. Acest Cadru de Parteneriat angajează părţile în analize comune, armonizarea indicatorilor şi acţiuni preliminare şi sincronizarea cu ciclurile bugetare ale ţării cu scopul reducerii costurilor de tranzacţii ale asistenţei oferite ţării. El conţine de asemenea indicatori de performanţă pentru guvern şi partenerii externi în vederea evaluării progreselor în eficacitatea sporită a asistenţei.
Caseta 4. Reperele armonizării şi coordonării în rândul donatorilor
• Moldova a devenit semnatar al Declaraţiei de la Paris privind armonizarea asistenţei în anul 2005
• Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare între Guvern şi donatorii majori a fost semnat în mai 2006
• Întrunirea Grupului Consultativ de la Bruxelles, găzduită de CE şi Banca Mondială în decembrie 2006, a generat angajamente în valoare de 1,2 miliarde dolari SUA
• Strategia Naţională de Dezvoltare este în concordanţă deplină cu Planul de Acţiuni PEV • Donatorii şi Guvernul elaborează noi mecanisme de coordonare, inclusiv o echipă de lucru
compusă din donatori în vederea articulării unui răspuns comun la SND. 117. Moldova beneficiază de asistenţă pentru dezvoltare de la un număr tot mai mare de donatori multilaterali şi bilaterali. Accentul acestor eforturi ale donatorilor variază după cum urmează, în dependenţă de expertiza acestora şi selectivitate:
• Noua strategie a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pe 2007-11 se axează pe: (i) guvernare şi participare; (ii) acces la serviciile sociale; şi (iii) dezvoltarea regională şi locală.
• Strategia de asistenţă pentru ţară a UE pentru anii 2007-11 accentuează: (i) dezvoltarea democratică şi buna guvernare; (ii) reforma cadrului de reglementare şi crearea capacităţii administrative; şi (iii) reducerea sărăciei şi creşterea economică. Planul de
41
Acţiuni Republica Moldova-UE a fost aprobat în februarie 2005. Ultimul Raport de progres asupra Planului de Acţiuni a fost emis în februarie 2008.
• Strategia de asistenţă pentru ţară a BERD (aprobată de Consiliul BERD în septembrie 2007) se axează pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin pentru instituţiile financiare şi infrastructura publică.
• Priorităţile principale ale USAID includ ameliorarea climatului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea unor comunităţi puternice şi a instituţiilor democratice responsabile, ajutor în controlarea celor mai acute pericole legate de sănătatea publică.
• Buna guvernare este un domeniu major pentru Sida, DFID şi Olanda. Sida sprijină de asemenea eficienţa energetică şi investiţiile rurale, în timp ce DFID pune accent pe gestiunea finanţelor publice, reforma administraţiei publice şi asistenţă socială. Olanda a aprobat recent un grant pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi supraveghere a instituţiilor financiare nebancare.
• În decembrie 2006 Moldova a primit 24,7 milioane dolari SUA de la Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) din SUA pentru implementarea unui plan de luptă cu corupţia cu durata de doi ani, care includea cinci componente:
o Consolidarea capacităţii sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea corupţiei;
o Fortificarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-media; o Prevenirea şi eliminarea corupţiei în sistemul asistenţei medicale; o Eliminarea corupţiei în administraţia vamală şi fiscală şi în cadrul organelor de
poliţie; şi o Reformarea şi îmbunătăţirea capacităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice şi a Corupţiei.
Guvernul a prezentat CPM la începutul anului 2008 propunerea sa compact, care includea irigaţia şi drumurile.
• Ţările din Europa Centrală, inclusiv România, Polonia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania, oferă de asemenea asistenţă, preponderent în domeniul creării capacităţii şi bunei guvernări.
118. Guvernul şi partenerii săi de dezvoltare şi-au exprimat recent interesul într-o abordare comună de a ajuta Moldova în perioada iminentă, utilizând noua Strategie Naţională de Dezvoltare drept cadru general în acest proces. În vederea susţinerii acestei abordări comune, partenerii de dezvoltare au lansat un exerciţiu de diviziune a muncii şi inventariere (vezi Anexa 6). Raţionamentul de la baza acestui exerciţiu este de: (i) a oferi un rezumat util, de nivel înalt al sprijinului acordat sub formă de asistenţă oficială pentru dezvoltare în cadrul SND, şi (ii) a inventaria şi alinia proiectele/programele cu rezultatele Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru a asigura mai bine coordonarea, a evita dedublarea şi, în final, a eficientiza asistenţa de dezvoltare. Se anticipează că analizele implementării şi monitorizarea progreselor în realizarea obiectivelor SND se vor efectua cu regularitate, prezentând oportunităţi pentru căutarea de sprijin suplimentar sau cizelarea strategiilor de implementare, la necesitate, în scopul realizării rezultatelor scontate.
42
IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ
A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate
119. Succesul strategiei Băncii în Moldova va fi măsurat prin obţinerea rezultatelor SPT racordate la priorităţile selectate, ce sunt reflectate în Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei pe anii 2008-2011. Cadrul de rezultate identifică rezultatele la obţinerea cărora se anticipează să contribuie SPT şi oferă indicatori măsurabili pentru evaluarea realizării fiecărui rezultat. Indicatorii progresului la mijloc de termen identifică acţiunile şi reformele principale în materie de politici necesare pentru obţinerea rezultatelor SPT. Indicatorii de bază SPT identificaţi în cadrul de rezultate sunt prezentaţi sumar în Figura 3.
120. Cadrul de rezultate va ghida Banca în monitorizarea evoluţiei şi modificarea strategiei, în dependenţă de necesităţi, pentru a rămâne un partener de dezvoltare relevant şi eficient. Această matrice (vezi Anexa 5) face legătura între creditarea, investiţiile şi activităţile necreditare ale Grupului Băncii şi rezultate, repere specifice şi valori ţintă pentru a evalua dacă implementarea şi rezultatele se realizează conform planului. Acest cadru de rezultate reflectă accentul pe rezultate al portofoliului ţării, descris anterior, şi a beneficiat de la: (i) rigoarea sporită a cadrelor de rezultate pentru proiectele mai recente, (ii) capacitatea sporită a sistemelor de ţară, fiind sprijinite de Bancă şi Institutul Băncii Mondiale (IBM), pentru monitorizare şi evaluare, şi (iii) elaborarea unei fişe de evaluare pentru a sprijini managementul în monitorizarea performanţei portofoliului vizavi de rezultatele ţării, a calităţii orientării rezultatelor în fiecare activitate – inclusiv cele finanţate din fonduri fiduciare – şi contribuţia Băncii în management pentru rezultate la nivel de ţară. Această realizare prezintă un pas evolutiv considerabil de la matricea rezultatelor prezentată în precedenta SAT. Matricea rezultatelor vizate de SPT se bazează intens pe activităţile din portofoliul existent şi finanţarea suplimentară preconizată pentru AF09 şi AF10. La mijloc de termen vor fi efectuate remanieri pentru a încorpora noile activităţi preconizate în anii ulteriori ai SPT, recunoscând că în majoritatea cazurilor implementarea nu se va derula destul de active, pentru a contribui la rezultatele de dezvoltare pe termen lung în viitorul apropiat al acestei strategii.
43
Figura 3. Indicatorii de monitorizare şi evaluare de bază, AF09-AF12
121. Planurile pentru monitorizare şi evaluare în cadrul acestei SPT vor face uz de oportunităţile pentru o armonizare mai bună. În contextul dat, indicatorii SND au fost incorporaţi într-un cadru de rezultate şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi pe sistemele unificate de raportare, unde va fi posibil. De asemenea, Banca va monitoriza cota angajamentelor AID în aranjamentele comune de finanţare şi cota operaţiunilor AID în curs de desfăşurare prin utilizarea misiunilor de supraveghere comune între donatori.
122. Banca va monitoriza activ evoluţia implementării SPT împreună cu Guvernul şi partenerii principali prin intermediul analizelor anuale SND/SPT. Fişa de rezultate va fi un instrument utilizat în acest proces şi Banca va folosi tot mai mult indicatorii de rezultate SND şi sistemele ţării pentru măsurarea rezultatelor.
B. Gestiunea riscurilor
123. Riscurile acestei SPT includ: (i) riscuri fiduciare; (ii) capacitatea de implementare la nivel central şi descentralizat; (iii) şocuri externe; şi (iv) riscuri ale economiei politice.
124. Riscurile fiduciare în proiectele finanţate de Banca Mondială în Moldova sunt substanţiale şi depăşesc media EAC. Lecţiile însuşite din strategiile de asistenţă precedente au subliniat că sunt necesare precauţia şi analiza corespunzătoare în utilizarea sistemelor de ţară pentru implementarea noilor proiecte. Totuşi, riscul rezidual nu interzice utilizarea sporită a sistemelor ţării pentru proiecte şi sectoare selectate în măsură maximal posibilă. Reducerea riscurilor fiduciare prin îmbunătăţirea controalelor fiduciare la nivel de
Ameliorarea competitivităţii şi crearea bazei pentru creşterea economică
participativă în Moldova
Rezultate de ţară la nivel
înalt
Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere în favoarea
săracilor
Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului
uman şi promovarea incluziunii sociale
Îmbunătăţirea guvernării în sectorul public
• Exportul de bunuri a crescut ca procent din PIB
• ISD crescute • Majorarea lungimii drumurilor
reparate • Cota redusă a pierderilor de
energie electrică ca proporţie din consumul total de energie
• Competitivitatea ameliorată a sectorului de fermierit rural
• Procentul micşorat de oameni sub pragul sărăciei • Accesul şi calitatea mai bune a programelor
preşcolare • Calitatea îmbunătăţită şi accesul echitabil la
învăţământul general • Reducerea ratei mortalităţii materne • Reducerea incidenţei HIV/SIDA • Reducerea mortalităţii TBC asociate • Acoperirea şi calitatea mai bune a serviciilor de
alimentare cu apă şi canalizare
• Profesionalismul îmbunătăţit al funcţionarilor publici
• Calitatea îmbunătăţită a serviciilor de reglementare
• Politici publice viabile
• Disciplina fiscală şi alocarea resurselor îmbunătăţite
Rezultatele la care
contribuie SPT
• Venitul real pe cap de locuitor al cele mai sărace chintile creşte cel puţin la fel de repede ca venitul mediu
• Incidenţa sărăciei este redusă de la 30,2% în 2006 până la 25% în 2010 şi 20% în 2015.
• Rata brută a înscrierilor în învăţământul general secundar a crescut de la 90,5% în 2006 până la 95% în 2010 şi 98% în 2015.
• Mortalitatea copiilor în vârsta de până la 5 ani este redusă de la 20,7 în 2006 până la 18,6 în 2010 şi 15,3 în 2015.
• Accesul la surse de apă sigure a crescut de la 38,5% a populaţiei în 2006 până la 59% în 2010 şi 65% în 2015.
44
sector şi proiect şi ajutorarea Moldovei în îmbunătăţirea transparenţei şi consolidarea capacităţii sistemelor de achiziţii publice şi gestiune financiară publică, precum şi identificarea prevederilor optime pentru implementarea proiectelor, care valorifică, unde e posibil, sistemele ţării, vor constitui principalele priorităţi de gestiune a portofoliului fiduciar în cadrul ciclului iminent SPT. Programul CSRS, precum şi activitatea Băncii şi a donatorilor în domeniile respective, oferă deja asistenţă Guvernului în aceste acţiuni.
125. Guvernul dispune de capacitate instituţională limitată, fapt ce ar putea întârzia implementarea agendei sale de reforme ambiţioase. Majoritatea ministerelor de resort încă se confruntă cu o capacitate limitată pentru selecţia şi evaluarea sistematică a proiectelor, la fel pentru implementare şi evaluare, şi aceasta poate conduce la alocarea sub-optimă a resurselor bugetare. Pentru a diminua aceste riscuri, toate domeniile de reformă beneficiază de AT oferită de Bancă şi donatori, programe de creare a capacităţii sau operaţiuni investiţionale. În domeniile în care angajamentul donatorilor este limitat, riscul implementării va rămâne probabil înalt.
126. Integrarea sporită în economia globală, sub aspect de comerţ şi fluxuri ale muncii (adică remitenţe), generează o vulnerabilitate sporită a Moldovei faţă de evoluţiile pieţei externe. De exemplu, turbulenţa recentă a pieţelor financiare se poate solda cu efecte adverse asupra Moldovei printr-o încetinire a creşterii economice în cadrul partenerilor săi comerciali principali şi în ţările de destinaţie majore pentru migranţii din Moldova. Acestea pot avea implicaţii considerabile la nivel de gospodării casnice, în funcţie de dependenţa relativă a gospodăriei de remitenţe şi sectoarele de angajare. Suplimentar, influxul de capital străin se poate reduce din cauza reducerii globale în volumul de creditare. Aceasta, la rândul său, poate reduce intensitatea activităţii economice şi crearea locurilor de muncă. Mai mult ca atât, preţul gazelor naturale importate în Moldova va creşte până la niveluri europene în următorii trei ani. Preţuri mai mari la energia electrică importată din Ucraina sunt de asemenea iminente. Preţurile mai mari la resursele energetice pot avea implicaţii substanţiale asupra sărăciei, povara majorării afectându-i disproporţional pe cei săraci şi gospodăriile cu surse alternative de combustibili. Preţurile în creştere la produse alimentare, provenind din surse interne sau internaţionale, ar putea avea un impact disproporţional asupra gospodăriilor sărace în cazul în care vor depăşi creşterea veniturilor.
127. Banca, FMI şi alţi donatori au demonstrat flexibilitate în suma finanţării disponibile pentru răspuns, în caz de necesitate, la şocurile externe. Un grant în sumă de 7 milioane dolari SUA, aprobat în august 2008 în cadrul Mecanismului global cu aplicare rapidă pentru criza alimentară, va ajuta la reducerea impactului cauzat de creşterea preţurilor la produse alimentare în 2008/9. În cadrul programului CSRS Banca promovează reforme cu scopul îmbunătăţirii eficienţei sectoarelor energetic şi agricol, precum şi a sistemului de asistenţă socială al Guvernului. După cum s-a constatat la adunarea Grupului Consultativ, Moldova va fi beneficiarul unui volum considerabil de finanţare din partea donatorilor în următorii ani.
128. Un şir de reforme – în serviciul public, învăţământ şi agricultură – ar putea prezenta dificultăţi din punct de vedere politic, odată ce se apropie alegerile de la începutul anului viitor. În cadrul SCERS şi SND, Moldova a articulat un program de reforme ambiţioase. Pe parcursul ultimilor ani Guvernul a avut o antecedenţă solidă de
45
implementare a reformelor, deşi unele acţiuni se derulau mai repede decât altele. Consultările extensive ce au stat la baza SND demonstrează că un grad sporit de consens politic s-a instituit în acest program de reforme. Împreună cu reafirmarea aspiraţiilor de integrarea europeană ale Moldovei, aceasta oferă un semnal încurajator, că agenda reflectată în SND va fi urmată. Alegerile iminente se pot solda cu un impact asupra consensului politic ce s-a dezvoltat la baza programului de reforme al Guvernului. Totuşi, legătura strânsă dintre agenda de reforme susţinută de Bancă şi asistenţa substanţială din partea donatorilor (DFID, Sida, Olanda şi UE) planificată pentru Moldova continuă a fi un factor temperare.
46
ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM16
Anul de bază pentru stabilirea ţintelor pe termen mediu şi lung va fi acelaşi ca şi pentru raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificată pentru unii indicatori. [Este important de reflectat rezultatele reale faţă de acestea]
Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei
• Reducerea ratei populaţiei cu un consum sub 4,3 dolari pe zi/persoană (la PPC) de la 34,5% în 2006, până la 29% în 2010 şi până la 23% în 2015.
• Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul absolut al sărăciei de la 30,2% în 2006, până la 25% în 2010 şi până la 20% în 2015.
• Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul sărăciei extreme de la 4,5% în 2006, până la 4% în 2010 şi până la 3,5% în 2015.
Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu
• Asigurarea posibilităţilor pentru toţi copiii de a frecventa învăţământul general obligatoriu. Majorarea ratei brute de înmatriculare în învăţământul general obligatoriu de la 94,1 % în 2002, până la 95 % în 2010 şi până la 98 % în 2015.
• Menţinerea ratei de alfabetizare la persoanele de 15-24 ani la nivel de 99,5%.
• Majorarea ratei de înrolare în programele preşcolare pentru copii de 3-6 ani de la 41,3% în 2002 până la 75% în 2010 şi 78% în 2015, iar pentru copii de 6-7 ani de la 66,5% în 2002 până la 95% în 2010 şi 98% în 2015, precum şi reducerea cu mai puţin de 5% a discrepanţelor dintre regiunile rurale şi urbane, dintre grupele dezavantajate şi cele cu venituri medii.
Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor
• Sporirea reprezentării femeilor în funcţii decizionale. Sporirea reprezentării femeilor în funcţii decizionale de la 26,5% în consiliile locale în 2007 până la 40% în 2015, de la 13,2% în consiliile raionale în 2007 până la 25% în 2015, de la 18% femei-primari în 2007 până la 25% în 2015, şi de la 22% femei-membri ai Parlamentului în 2005 până la 30% în 2015.
• Reducerea inegalităţii de gen în angajarea la muncă. Reducerea inegalităţii de gen pe piaţa muncii prin micşorarea discrepanţei între salariile femeilor şi bărbaţilor cu cel puţin 10% până în 2015 (salariul mediu al femeilor reprezentând 68,1% din salariul bărbaţilor în 2006).
16 Vezi: "Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei, ianuarie 2008.
47
Obiectivul 4. Reducerea mortalităţii copiilor
• Reducerea ratei mortalităţii infantile de la 18,5 (la 1.000 născuţi vii) în 2006 până la 16,3 în 2010 şi până la 13,2 în 2015.
• Reducerea ratei mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani de la 20,7 (la 1.000 născuţi vii) în 2006 până la 18,6 în 2010, şi până la 15,3 în 2015.
• Menţinerea ponderii copiilor în vârstă de până la 2 ani vaccinaţi împotriva rujeolei către anii 2010 şi 2015 la nivel de cel puţin 96%.
Obiectivul 5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne
• Micşorarea mortalităţii materne de la 28 (la 100.000 născuţi vii) în 2002 până la 15,5 în 2010 şi până la 13,3 în 2015.
• Menţinerea numărului naşterilor asistate de personal medical calificat, pe parcursul anului 2010 şi 2015 la nivel de 99%.
Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi a altor boli
• Stabilizarea răspândirii infecţiei HIV/SIDA către anul 2015. Reducerea incidenţei HIV/SIDA la100 mii populaţie până la 9,6 către anul 2010 şi 8 către anul 2015.
• Reducerea incidenţei HIV/SIDA la 100 mii populaţie în vârstă între 15-24 ani până la 11,2 către anul 2010 şi 11 către anul 2015.
• Stoparea către anul 2015 a răspândirii şi începerea procesului de reducere a tuberculozei. Reducerea mortalităţii asociate cu tuberculoza de la 16 (la 100.000 locuitori) în 2002 până la 15 în 2010 şi până la 10 în 2015.
Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului
• Integrarea principiilor dezvoltării durabile în politicile şi programele ţării şi reducerea degradării resurselor naturale. Creşterea gradului de împădurire de la 10,3 % în 2002 până la 12.1% în 2010 şi până la 13,2% în 2015%.
• Creşterea proporţiei ariilor protejate pentru conservarea diversităţii biologice de la 1,96% în 2002, la 4,65% în 2010 şi până la 4,65% în 2015.
• Majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă de la 38,5% în 2002 până la 59% în 2010 şi până la 65% în 2015.
• Reducerea în jumătate a numărului de persoane fără acces la canalizare îmbunătăţită. Majorarea ponderii populaţiei cu acces la canalizare îmbunătăţită de la 31,3% în 2002 până la 50,3% în 2010 şi 65% în 2015. Majorarea ponderii populaţiei cu acces la salubrizare de la 41,7% în 2002 până la 51,3% în 2010 şi până la 71,8% în 2015.
Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare
• Dezvoltarea în continuare a unui sistem comercial şi financiar transparent, baza pe reguli, previzibil şi non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor.
48
• Soluţionarea problemei închiderii terestre a Republicii Moldova, prin modernizarea infrastructurii de transport şi vamale.
• Restructurarea şi abordarea complexă a problemei datoriei externe.
• Elaborarea şi implementarea strategiilor pentru tineret. • Asigurarea accesului populaţiei la medicamentele esenţiale. • Edificarea societăţii informaţionale.
49
ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA
Sumar executiv Reieşind din mediul instituţional şi direcţia de dezvoltare curentă din Moldova, guvernarea rămâne o provocare considerabilă pentru creştere şi reducerea sărăciei în Moldova. Guvernarea slabă, sectorul privat necompetitiv şi societatea civilă fragmentată, toate creează un ciclu dinamic, în care o proporţie mare a populaţiei active migrează în străinătate în loc să devină agenţii creării bunăstării la sine acasă. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind o provocare definitorie; totuşi, angajamentul autorităţilor nu a fost consecvent, iar realizările la acest capitol au fost variabile. Recent eforturile guvernului în combaterea corupţiei par să se fi accelerat, dar rezultatele urmează a fi observate. Obiectivul STFGCC în Moldova. Obiectivul pe termen mai lung al strategiei STFGCC a Băncii constă în oferirea de asistenţă Moldovei la dezvoltarea unei guvernări durabile în baza legii, care să sprijine opţiunea pro-UE prin eliminarea anumitor decalaje majore existente între calitatea instituţiilor din Moldova şi cea a instituţiilor din statele membre. Pe termen mediu, programul de guvernare SPT va fi orientat spre oferirea de asistenţă Guvernului în realizarea predictibilităţii macroeconomice, durabilităţii şi a unei tranziţii treptate – de la economia bazată pe fluxurile de remitenţe – spre competitivitate durabilă, un mediu de afaceri sănătos şi investiţii în dezvoltarea umană. Principiile, de care se conduc eforturile de guvernare ale SPT, constau în identificarea noilor puncte de pornire pentru prestarea unei guvernări adecvate, suplinirea acesteia cu intervenţii selecte şi promiţătoare ce ţin de latura de cerere, precum şi pentru valorificarea eficientă a resurselor limitate prin selectivitate şi parteneriate. Abordare, concesiuni şi selectivitate. Lecţiile însuşite din agenda nefinalizată a reformelor şi rezultatele SAT 2004, care au elucidat, în primul rând, latura de ofertă a guvernării, au condiţionat o nouă abordare din partea Băncii. Elementele acestei abordări sunt precum urmează:
(i) Sincronizarea STFGCC din Moldova cu obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare (SND) şi adoptarea, la general, a unei abordări care subliniază calităţile de lider ale ţării prin eforturi de consolidare a sistemelor ţării, inclusiv cele pentru achiziţii publice;
(ii) Ulterior, abordarea problemei guvernării în Moldova, atât în calitate de unul din pilonii SPT, cât şi ca platformă complexă, care este la temelia celorlalţi doi piloni ai SPT – competitivitatea şi dezvoltarea umană;
(iii) Continuarea angrenării cu guvernul în latura de ofertă a unei guvernări adecvate prin intermediul seriilor de CSRS, agendei nefinalizate a reformelor guvernării publice (MFP, RAP şi RSP), prin accelerarea implementării serviciilor electronice pentru afaceri şi persoanele fizice, cât şi prin măsuri de creare a unui mediu competitiv de afaceri, recunoscând, însă, faptul că, progresul realizat în aceste direcţii ar putea fi gradual şi în continuare;
(iv) Transpunerea eforturilor şi resurselor incrementale în măsuri de fortificare a laturii de cerere a guvernării adecvate (LCGA) la nivel de ţară, sector şi proiect.
50
(v) Sprijinirea rolului principal al donatorilor în eforturile de combatere a corupţiei acolo, unde aceştia au programe active şi avantaj comparativ; continuarea prestării bunurilor publice pentru monitorizarea şi analiza interstatală a guvernării.
Punctele de pornire şi programul sugerate. La nivel de ţară, agenda de reforme ce derulează în sectorul public, implementată prin intermediul împrumuturilor pentru politici CSRS, granturilor pentru reforma GSP şi asistenţei tehnice, va rămâne punctul principal de pornire pentru promovarea reformei sistemelor de guvernare centrală şi pentru reducerea oportunităţilor şi stimulentelor pentru corupţie. Implementarea soluţiilor de guvernare electronică în gestiunea financiară, achiziţii şi prestarea serviciilor, de asemenea, va îmbunătăţi guvernarea şi va reduce oportunităţile pentru corupţie. Continuând progresul remarcabil realizat în reformele managementului finanţelor publice, Banca îşi va extinde eforturile sale asupra agendei sistemelor ţării, cu accent pe achiziţiile publice, auditul intern şi extern, la fel ca şi pe creşterea competenţelor autorităţilor centrale şi ale ministerelor de ramură în gestiunea bugetului corelată performanţei. Aceasta va servi drept fundament pentru o tranziţie treptată spre un sprijin bugetar mai mare, după cum solicitat de autorităţi. Punctele specifice de pornire pentru strategia SPT la nivel de ţară şi de sector ar putea fi precum urmează: (a) Ameliorarea planificării sectoriale a investiţiilor în infrastructură, sănătate şi
învăţământ; (b) Reforma sistemului de salarizare în serviciul public pentru a oferi stimulente
suplimentare; (c) Fortificarea mecanismelor de dezvăluire a informaţiei publice pentru a îmbunătăţi
căile de comunicare a sugestiilor şi recomandărilor; (d) Dezvoltarea în continuare a potenţialului de export în sectorul agricol şi
promovarea securităţii produselor alimentare fără a distorsiona stimulentele de producţie în scopul ameliorări rezultatelor rurale şi reducerii stimulentelor pentru migraţia în afară;
(e) Creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă, astfel atrăgând fluxuri investiţionale mai mari din afară;
(f) Fortificarea sectorului bancar şi a intermedierii financiare a fluxurilor de remitenţe, pentru a le face disponibile pentru investiţii;
(g) Sporirea eficienţei serviciilor guvernamentale prin aplicarea soluţiilor de guvernare electronică (de exemplu, guvern electronic; achiziţii electronice);
(h) Abordarea laturii de cerere a guvernări adecvate (LCGA) prin implicarea actorilor vulnerabili cu potenţial ascendent (pătura medie) şi interes pe termen mai lung în guvernare adecvată – de exemplu, asociaţiile din sectorul privat şi civil, prin creşterea competenţelor pentru acţiuni colective şi pledoarie.
Riscurile şi atenuarea acestora. Portofoliul de investiţii va continua să se confrunte cu riscuri fiduciare; totuşi, Banca trebuie să continue să promoveze utilizarea sistemelor ţării pentru anumite sectoare şi proiecte acolo, unde riscurile reziduale nu sunt prohibitive după atenuare. Principalele măsuri de atenuare pentru fortificarea controalelor fiduciare la nivel de portofoliu şi proiect vor include: (i) investirea într-o înţelegere mai profundă a devizelor de cheltuieli (DC) şi gestiunea entităţilor corporative de stat, planificarea strategică a investiţiilor şi prevederea în buget a alocaţiilor de capital pentru a dezvolta dialogul în
51
aspect de politici în aceste domenii; (ii) creşterea în continuare a competenţelor pentru perfecţionarea sistemului de achiziţii publice, (iii) depistarea unui model optimal de tranziţie de la UIP; precum şi (iv) fortificarea propunerii de proiect prin adăugarea controalelor pe parcursul ciclului de proiect şi o supraveghere publică mai amplă. În baza celor elucidate, Banca va examina posibilitatea pregătirii, pe parcursul acestui SPT, pentru implementarea primului împrumut investiţional, care va fi implementat utilizând doar sistemele ţării. Rezultatele şi monitorizarea acestora. Monitorizarea rezultatelor STFGCC din Moldova va cuantifica succesul prin monitorizarea indicatorilor acţionabili şi armonizarea rezultatelor finale la matricea rezultatelor de dezvoltare şi a politicilor SPT intercorelate descendente. Progresul realizat în implementare va fi monitorizat prin intermediul rapoartelor existente şi adaptate STFGCC ale ţării şi al rapoartelor de portofoliu privind FGCC ale ECCU2, iar Comisia ECCU2 FGCC va oferi consultanţă privind acţiunile de remediere.
* * *
Anexa prezentată în continuare elucidează detalii despre strategia de ţară a Moldovei privind fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei. Strategia defineşte obiectivele şi abordarea STFGCC rezultantă din experienţa de până acum a Băncii, precum şi principalele provocări identificate şi promotorii reformei pe termen mediu; ulterior, strategia prezintă rezumatul selectivităţii / concesiunilor sectoriale şi tematice, bazându-se pe consultările realizate cu echipa de ţară a Băncii, Guvernul şi donatorii; în cele din urmă, ţinând cont de magnitudinea riscurilor fiduciare şi atenuarea acestora, strategia elucidează priorităţile STFGCC pentru anii 2009-2012 şi oferă recomandări privind un program “adecvat” şi un cadru pentru raportarea rezultatelor. Guvernarea, creşterea economică şi reducerea sărăciei 1. Recenta creştere economică impunătoare a Moldovei a fost condiţionată de creşterea consumului domestic, migraţiune şi fluxul de remitenţe, dar există dubii serioase vizavi de durabilitatea acestui model pe termen mediu. Moldova a înregistrat realizări impresionante la capitolul creştere economică şi reducerea sărăciei – o creştere economică medie de 7,0 la sută anual, începând cu anul 2001 şi realizări remarcabile în indicatorii tranziţiei. Este probabilă o reducere considerabilă a fluxurilor de remitenţe ca urmare a crizei economice globale, în timp ce investiţiile directe străine şi alte fluxuri interne de capital suferă, forţând o reducere a cererii domestice şi probabil o creştere mai lentă în viitorul apropiat. 2. Guvernarea rămâne în continuare o provocare considerabilă pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei în Moldova. Tabloul în ansamblu ce rezultă din studiile diagnostice şi analitice ample efectuate de Bancă şi alţi donatori17 relevă obstacole de
17 Această evaluare a guvernării se bazează pe rezultatele scanării vulnerabilităţii la corupţie (CVS, 2008); Studiului
asupra cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare (CPRF, 2008); Analizei cheltuielilor publice (ACP, 2006); Raportului de ţară asupra evaluării achiziţiilor (RTEA, 2006); Programului de evaluare a sistemului financiar (PESF, 2007); Evaluării de ţară instituţionale şi a politicilor (ETIP, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri şi performanţei întreprinderilor (SMAPI, 2005); Studiului vieţilor în tranziţie (LiTS, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri (2007); şi ale altor studii şi evaluări efectuate de donatori, de exemplu, Raportul GRECO (grupul de state contra corupţiei) al Consiliului Europei (2006) şi Studiul asupra combaterii corupţiei MOLICO (combaterea corupţiei şi
52
guvernare şi premize limitate pentru soluţii prompte. Aceste limitări sunt complexe şi se datorează nu doar factorilor structurali externi, dar şi valorilor prevalente şi moştenirilor instituţionale. Progresul este încetinit datorită echilibrului instituţional precoce şi care creează premize pentru concentrări mari ale puterii de stat, ce favorizează capturarea de către interesele particulare. Sectorul privat este slab, iar societatea civilă este fragmentată18. Mai mult ca atât, perspectivele de aderare la UE ale Moldovei sunt îndepărtate19 şi ca urmare lipseşte o motivaţie puternică pentru reforme instituţionale şi fortificarea guvernării. În pofida acestor constrângeri, Moldova a rămas în continuare devotată angajamentului său faţă de reformele de piaţă şi procesul electoral competitiv; majoritatea moldovenilor preferă o formă democratică de guvernare. 3. Corupţia omniprezentă contribuie la cultura răspândită pe larg a cinismului şi a senzaţiei că publicul este lipsit de drepturile sale de cetăţeni. Comparată cu un eşantion de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la acelaşi nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanţei (Fig.1). Totuşi, Moldova se evidenţiază la capitolul plăţi “neoficiale” în curţile civile, învăţământul public şi sănătatea publică. O-treime din populaţie consideră că în cadrul prezentului guvern corupţia s-a majorat20. Acelaşi studiu a constatat că 70 la sută din populaţie consideră corupţia un fenomen răspândit pe larg; 78 la sută au opinat că situaţia cu corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar 64 la sută au afirmat că corupţia era “ceva normal şi inevitabil.” Cetăţenii intervievaţi consideră că cele mai corupte instituţii sunt poliţia, vama, instituţiile judiciare, instituţiile de persecutare şi ministerele; cel mai puţin corupte sunt Biroul Naţional de Statistică, primăriile, militarii şi consiliile locale.21 4. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind provocări serioase; totuşi, în timp ce angajamentul arăta bine pe hârtie, implementarea a fost inconstantă, iar realizările – variabile. În anul 2000 Moldova a iniţiat reforma anticorupţie; cu asistenţă din partea donatorilor majori guvernul a demarat modernizarea capacităţii legale şi
spălării banilor, 2007); evaluarea de bază din partea USAID/Corporaţia Provocările Mileniului (CPM, 2007); analiza instituţională efectuată de proiectul de asistenţă tehnică comunităţii statelor independente (UE TACIS, 2007).
18 Peste 30 de partide politice şi circa 7.000 de ONG activează preponderent în Chişinău. 19 Una din precondiţiile înaintate de UE pentru a dezbate includerea Moldovei în calitate de membru este soluţionarea
tuturor revendicărilor frontaliere şi teritoriale adiacente aferente conflictului transnistrean. 20 Studiul anticorupţie MOLICO 2007, Chişinău, Consiliul Europei. 21 About 80 percent of Moldovans believe that almost all civil servants are corrupt; many citizens typically solve
problems with the authorities by bribing civil servant with money (73 percent), gifts (65 percent), or favors (60 percent). Since 2005, corruption among parliamentarians and ministers has grown;
Fig.1 Rezultatele de dezvoltare şi guvernare
-15.0
55.0
125.0
More corruption today than in1989
Prefere DemocraticGovernance
Trust in People
Unofficial payment in thepublic health
Unofficial payment in publiceducation
Unofficial payments in the civilcourts
Getting ahead in life usingnepotism and criminal or
corrupt practices
ECA Moldova
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
10.0
Control of Corruption
Child Mortality Rate under 5
Access to improved watersource
Average GDP Growth
Average FDI Inflows
Quality of Policies
ECA Moldova
- 15.0
55.0
125.0
More corruption today than in1989
Prefere DemocraticGovernance
Trust in People
Unofficial payment in thepublic health
Unofficial payment in publiceducation
Unofficial payments in the civilcourts
Getting ahead in life usingnepotism and criminal or
corrupt practices
ECA Moldova
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
10.0
Control of Corruption
Child Mortality Rate under 5
Access to improved watersource
Average GDP Growth
Average FDI Inflows
Quality of Policies
ECA Moldova
Sursa: autorii; datele IGG, ETIP, SVT, ODM
53
instituţionale pentru reducerea corupţiei şi spălării banilor, precum şi implementarea noilor instrumente legislative şi politici. Instituţional vorbind, Moldova a optat pentru crearea unei agenţii specializate robuste – Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei (CCCEC) – responsabil pentru analiza, prevenirea, cercetarea şi persecutarea corupţiei.22 Totuşi, este vehiculată pe larg percepţia că unele anchete CCCEC sunt motivate politic şi se axează pe corupţia minoră şi nu pe cea de proporţii. Mai mult ca atât, CCCEC a apelat la împuternicirile sale preponderent pentru a combate corupţia în sectorul privat şi nu în instituţiile publice, după cum a fost intenţia iniţială. Reformele legislative au fost călăuzite de progresul măsurat de Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din anul 2005 şi de Planul de acţiuni aferent, la fel ca şi de Planul de acţiuni cu UE. Totuşi, după cum reflectat în clasamentul internaţional, progresul a fost modest. Indicele de corupţie al Transparency International (TI) s-a ameliorat minimal, de la 2,8 în anul 2007 la 2,9 în anul 2008, plasând Moldova în clasament pe poziţia 100 de pe 111, din 180 de ţări. Potrivit constatărilor ETIP a Băncii Mondiale, Moldova rămâne în urma comparatorilor săi din EAC la capitolele transparenţă şi responsabilitate şi este cotată la egal cu Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Rusia şi Ucraina.23 5. Recent, eforturile anticorupţie ale guvernului par să se fi accelerat, deşi mult-aşteptatele rezultate mai urmează încă a fi observate. Strategia naţională de dezvoltare (SND) indică un angajament reînnoit din partea guvernului pentru combaterea corupţiei. SND identifică priorităţile, cum ar fi independenţa judiciară, consolidarea în continuare a sistemului judiciar, limitarea împuternicirilor vaste ale procuraturii generale şi accentuarea eforturilor preventive anticorupţie. În pofida unor neajunsuri, cel puţin pe hârtie, regulile de răspundere a funcţionarilor publici oferă baza pentru implementarea robustă a reformelor. De exemplu, sistemul de imunităţi limitate ca şi durată este superior celor din unele ţări, deşi acoperirea cu imunităţi este excesiv de vastă şi scuteşte nu doar membrii de parlament şi preşedintele, dar şi o lungă listă de procurori, judecători şi funcţionari publici. 6. A fost realizat un progres în reforma achiziţiilor publice în vederea alinierii la acquis-ul European. Potrivit datelor statistice ale Agenţiei Achiziţiilor, în ultimii ani, proporţia contractării dintr-o singură sursă a diminuat de la 16 la sută (din valoarea totală) în anul 2004 până la 7,2 la sută către în anul 2006. În octombrie 2007 a intrat în vigoare noua lege cu privire la achiziţii. Din structura centrală de achiziţii a Ministerului Economiei a fost creată o agenţie de achiziţii publice, care raportează Prim Ministrului. 7. Moldova este parte la regimurile internaţionale de combatere a activităţilor transfrontaliere ilicite, combaterea spălării banilor şi contracararea finanţării terorismului (AML-CFT) şi anti-trafic. În iulie 2007 guvernul a adoptat legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului24, iar CCCEC a fost desemnat responsabil pentru coordonarea şi implementarea legii. În perioada anilor 2007-2009, Comisia naţională pentru combaterea traficului a adoptat un nou plan de acţiuni pentru combaterea traficului de droguri. Mai mult ca atât, Moldova a ratificat Convenţia Europeană privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane din anul 2008, iar în 2007 a adoptat noua lege privind paza. În cele din urmă, în anul 2008 Parlamentul a adoptat o lege privind asistenţa juridică internaţională în aspecte penale. 22 www.CCCEC.md 23 Indicatorul ETIP evaluează măsura în care un funcţionar executiv poate fi tras la răspundere de electorat şi de legislativ şi instituţiile judiciare pentru utilizare de fonduri şi rezultatele acţiunilor sale, la fel ca şi măsura în care angajaţii publici din executiv sunt impuşi să raporteze cu privire la utilizarea surselor financiare, deciziile administrative şi rezultatele obţinute.
24 Legea nr.190-IX, din iulie 2007, intrată în vigoare din septembrie 2007.
54
8. Reieşind din capacitatea şi resursele limitate ale societăţii civile din Moldova, impactul său asupra impunerii unei răspunderi pe prestaţiile guvernului sau interesele private este destul de slab. Deşi societatea civilă din Moldova este implicată activ şi multilateral în acoperirea nevoilor sociale identificate şi reprezentând de asemenea un spectru larg de valori civice (de la guvernare adecvată, stabilitate socială, protecţia consumatorilor, aspecte gender şi minorităţi, sărăcie şi protecţia socială, standarde ambientale, precum şi alte interese publice), aproape jumătate din ONG-uri activează în sectorul social. Majoritatea ONG-lor din Moldova se confruntă cu probleme financiare. În pofida rolului recunoscut al ONG-lor în ameliorarea eficacităţii şi receptivităţii guvernării în multe ţări, doar 28 la sută25 din publicul din Moldova se exprimă favorabil despre ONG-uri. Proiectele finanţate de donatori rămân principala sursă de finanţare a ONG-urilor. Capacitatea ONG-lor de a monitoriza reformele specializate sau complexe este percepută ca fiind foarte scăzută de asemenea şi pe motiv de existenţa lacunelor în competenţe şi deprinderi în organizarea campaniilor de pledoarie şi angrenarea eficientă a Guvernului. Efortul Băncii Mondiale în materie de guvernare şi reformă instituţională până în prezent 9. SAT 2004 a plasat un accent deosebit pe guvernare şi anticorupţie şi a abordat guvernarea din sectorul public drept unul din cei trei piloni aliniaţi la obiectivele de program ale SCERS a guvernului. Un portofoliu impresionant de împrumuturi şi servicii analitice26 s-a axat pe implementarea a două obiective de guvernare şi reformă instituţională ale SAT: fortificarea capacităţii sectorului public de a elabora şi implementa politici publice; îmbunătăţirea transparenţei şi răspunderii pentru MFP şi îmbunătăţirea percepţiilor publice despre guvernare. Principalele intervenţii de împrumuturi şi asistenţă tehnică au vizat reforma MFP, reforma serviciului public, reforma curţilor şi angrenarea societăţii civile în deciziile legate de creşterea economică şi reducerea sărăciei. 10. La general, implementare a fost satisfăcătoare. Totuşi, majoritatea rezultatelor se referă la produse şi s-a remarcat un impact limitat asupra nivelului perceput al corupţiei. Mai mult ca atât, deşi progresul realizat în reforma MFP şi achiziţiile publice a fost constant, rezultatele pozitive ale reformei administrării publice şi reformei serviciului public nu s-au materializat, pe măsură, pe parcursul SAT 2005-2008. Una din cele mai importante realizări a fost lansarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), rezultând în posibilitatea creării unui singur cont în trezorerie pentru toate tranzacţiile bugetare.27 Sistemele informaţionale pentru managementul financiar (SIMF), elaborate cu AT din proiectul MFP, au contribuit la creşterea calităţii pregătirii bugetului şi gestiunii cheltuielilor. A fost elaborat un sistem de control financiar intern şi audit ce corespunde exigenţelor UE. A fost creată o unitate centrală pentru politici pentru a îmbunătăţi deciziile în materie de politici şi a le orienta spre reducerea sărăciei. Curtea de conturi (CC) se transformă într-o instituţie de stat de audit (ISA) capabilă, ce corespunde standardelor internaţionale28.
25 Studiul PPI, aprilie 2008 http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=31 26 Portofoliul de împrumuturi a inclus: grantul FDI pentru reforma curţilor (AF06); creditul pentru susţinerea reducerii
sărăciei (AF07; AF08); fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administrării publice (AF07); managementul finanţelor publice (AF07); Portofoliul altul decât împrumuturile a executat zece produse diagnostice şi de asistenţă tehnică: notă asupra guvernării ascendente (AF05); AT în guvernarea serviciilor publice (AF06, AF07); notă asupra guvernului local şi serviciilor comunitare (AF07); analiza finanţelor publice (AF07); AT-FDI în achiziţii publice (FY07); AT pentru Curtea de conturi (AF07); evoluţia reformei administraţiei publice centrale (progresul); analiza de ţară a răspunderii financiare (2006); FSAP (2007); scanarea vulnerabilităţii la corupţie (AF08);
27 Cu excepţia fondurilor medical şi social, care deţin în continuare conturi separate cu Banca Naţională a Moldovei. 28 Modernizarea CC este asistată de instituţia naţională de audit a Suediei, este finanţată din fondul fiduciar multi-donator
(FFMD), executat de Banca Mondială.
55
11. O proporţie considerabilă a eforturilor în guvernare din SAT 2005 a fost sprijinită de fondurile fiduciare ale donatorilor. În timp ce acest fapt i-a permis Băncii să amplifice resursele sale limitate, aceasta a condiţionat o careva fragmentare a eforturilor şi o utilizare suboptimală a sinergiilor cu alte părţi ale portofoliului. Actuala strategie prezintă activităţile FGCC sub formă de pilon exhaustiv ca recunoaştere a anvergurii şi necesităţii examinării unor atare sinergii în continuare. Riscurile fiduciare în portofoliul Băncii şi atenuarea acestora 12. Riscul fiduciar în proiectele finanţate de Bancă în Moldova este substanţial şi peste mediile din EAC. La finele anului fiscal 2008 al Băncii, portofoliul din Moldova a inclus 14 operaţiuni (inclusiv, FGM), majoritatea proiectelor în derulare fiind calificate ca fiind satisfăcătoare pentru progresul realizat la capitolul obiectiv de dezvoltare şi implementare. Echipa care a analizat prevederile de implementare şi care a evaluat vulnerabilitatea la corupţie în anul 2008 a conchis că vulnerabilitatea la corupţie în proiectele finanţate de Bancă în Moldova este substanţială.. Sistemul de monitorizare a managementului financiar (MF) al Băncii recunoaşte Moldova drept ţară cu “risc sporit”, cu riscuri fiduciare considerabile (11 la sută) în proiectele de investiţii active (Fig.2) comparativ cu media din regiunea EAC (6 la sută). 13. Achiziţiile reprezintă un aspect deosebit de vulnerabil al portofoliului Băncii pentru Moldova. Personalul fiduciar al proiectului este presat de agenţiile de implementare să influenţeze rezultatele de licitaţie ale evaluării şi procesele de desemnare a contractelor. În pofida augmentării examinării minuţioase din partea Băncii şi intensităţii analizelor anterioare, măsurile de atenuare par să exercite un efect limitat pe motiv de următoarele patru cauze principale: valorificarea insuficientă de către agenţiile de implementare a instrumentelor de gestiune a portofoliului şi a proiectului; prevederi inadecvate pentru controalele interne şi auditul extern; rotaţia mare a cadrelor în rândul consultanţilor fiduciari; precum şi dezvăluirea inadecvată a informaţiei. 14. Urmează a fi încurajaţi paşii pentru perfecţionarea sistemelor ţării şi sporirea valorificării acestora în cadrul operaţiunilor finanţate de Bancă. Reieşind din realizările Moldovei şi riscurile sistemice sporite, o atare abordare urmează a fi aplicată de la caz la caz şi doar dacă riscurile reziduale după atenuare sunt considerate ca fiind acceptabile. Totuşi, actuala strategie consideră că, prin orientarea în această direcţie, agenda guvernării ar putea rezulta în calităţi de lider suplimentare pentru ţară şi în cele din urmă să contribuie la o eficacitate mai mare în dezvoltare. Atenuarea riscurilor fiduciare prin ameliorarea controalelor fiduciare şi oferirea asistenţei Moldovei în consolidarea capacităţii sistemului de achiziţii al guvernului, la fel ca şi în identificarea unui model optimal de implementare UIP, vor constitui una din priorităţile fiduciare principale pentru următorul ciclu SPT. 15. Identificarea modelului potrivit de implementare se confruntă cu concesiuni considerabile între riscurile pentru proiect şi transferul de cunoştinţe şi competenţe.
Fig.2. Nivelul riscurilor MF în Moldova
0%
20%
40%
60%
80%
100%
ECA Moldova
RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008
FM Risk Band - All ECA, Moldova High RiskSubstantialModerateLow Risk
0%
20%
40%
60%
80%
100%
ECA Moldova
RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008
FM ISR Ratings - All ECA, Moldova
U
MUHS
SMS
56
Majoritatea proiectelor de investiţie sunt implementate de unităţi tradiţionale de implementare a proiectelor (UIP); au fost depuse eforturi recente pentru o integrare mai bună a implementării proiectelor cu agenţii responsabili pentru executarea generală a proiectelor. Există trei modele distincte (Caseta 1) aplicabile implementării împrumuturilor de investiţie din Moldova. Totuşi, experienţa denotă faptul că niciunul din aceste modele nu poate asigura protecţia deplină a proiectului contra manipulării rezultatelor licitaţiilor sau desemnării contractelor. De aceea, ca parte a prevederilor de tranziţie spre integrarea UIP, este necesar a efectua o evaluare a gradului de pregătire pentru a determina şi remedia criteriile, lacunele şi planul de tranziţie în direcţia valorificării mai mari a sistemelor ţării.
16. Între timp va fi necesar a depune eforturi suplimentare pentru a perfecţiona controalele fiduciare la nivel de ţară. Analiza minuţioasă la nivel de ţară urmează să includă gestiunea întreprinderilor aflate în proprietatea statului, planificarea strategică a investiţiilor şi stabilirea bugetului pentru alocaţii capitale. Tot mai mult, Banca a valorificat elemente ale sistemelor ţării şi instituţiile existente, astfel reducând cheltuielile de tranzacţie din proiectele de investiţie ale Băncii. Realizarea acestui fapt va necesita o modernizare în continuare a controalelor fiduciare publice şi avansări în planificarea şi executarea investiţiilor publice. Creşterea valorificării acestor elemente (inclusiv, utilizarea Trezoreriei, Curţii de Conturi pentru audit şi regulile naţionale pentru achiziţii) va rezulta în substituirea treptată a condiţiilor Băncii, cu utilizarea deplină a sistemelor ţării şi, deşi acest fapt nu va fi fezabil pe durata prezentei SPT, se anticipează realizarea paşilor în direcţia pregătirii pentru aceasta. Strategia FGCC a Băncii pentru Moldova pentru anii 2009-2012 17. Îmbunătăţirea guvernării în Moldova are un loc central pentru dezvoltare. Totuşi, există un mare decalaj între nivelul curent al calităţii guvernării şi aspiraţiile ţării de aderare la UE. Agenda nefinalizată a reformei GSP impune abordare de extindere din partea Băncii. Deşi Guvernul manifestă dorinţă şi angajament pentru realizarea unei guvernări perfecţionate şi a agendei anticorupţie, eforturile sale sunt limitate de dinamica politică internă a ţării. De aceea, eforturile anterioare ale Băncii s-au axat în principal pe latura de ofertă a instituţiilor de guvernare şi s-au axat pe Guvern ca pe principala parte cointeresată şi client. Ultimele rezultate SAT indică realizarea unui angajament redus cu sectorul civil şi actorii cointeresaţi din sectorul privat pentru a genera cerere pentru transparenţă şi răspundere mare în prestarea serviciilor publice de către guvern. 18. Obiectivul strategic pe termen mai lung al strategiei Băncii privind guvernarea va fi oferirea de asistenţă Moldovei în dezvoltarea unei guvernări în baza legii, care să sprijine opţiunea pro-UE şi va reduce din handicapul care desparte calitatea
Caseta 1. Modele de UIP în portofoliul din Moldova
(i) “Segregarea” completă prevede consultanţii fiduciari să nu fie integraţi în instituţia implementatoare; acest model opune cea mai mare rezistenţă presiunilor nedorite din partea beneficiarilor şi a agenţiilor de implementare, dar determină cel mai mic grad de proprietate asupra procesului din partea părţii împrumutate; (ii) “Agentul legal” este versiunea extremă a “segregării”, în care toate împuternicirile şi autorizările sunt preluate de UIP, care este creat ca entitate legală doar pentru implementarea proiectelor. Neajunsul constă în dependenţa totală de integritatea personalului UIP şi lipsa completă de transfer al cunoştinţelor şi competenţelor agenţiei guvernamentale. (iii) “Funcţia fiduciară contractată din afară” reprezintă un model hibrid, în care beneficiarii sunt responsabili de implementare şi nominalizează personal în funcţie de coordonatori de proiect, iar neajunsul este similar modelului de agent legal descris mai sus. (iv) “Sisteme de ţară absolut integrate” reprezintă modelul în care implementarea responsabilităţii de management este a ministerelor, iar beneficiarii valorifică fluxul de fonduri prin intermediul sistemului trezorerial. Cel mai evident neajuns este riscul existent în achiziţii datorită capacităţii slabe a guvernului.
57
instituţională din Moldova de cea din statele membre ale UE. Strategia CGAC a Băncii va continua să sublinieze latura de ofertă a intervenţiilor, dar le va suplini cu o atenţie sporită faţă de cererea de guvernare adecvată. Mai mult ca atât, eforturile pentru perfecţionarea instituţiilor din Moldova vor fi lărgite pentru a include planificarea sectorială a investiţiilor, raportarea financiară corporativă, aprofundarea sectorului financiar şi altele, ca recunoaştere a rolului pe care guvernarea adecvată îl joacă nu doar în prestarea serviciilor publice, dar şi în investiţii şi ameliorarea competitivităţii economice. 19. Răspunsul strategic sugerat al Băncii va aborda provocarea de guvernare din Moldova în calitate de pilon şi în cadrul unui context multilateral pentru a sprijini obiectivele celor doi piloni SPT, alineate la SND a Guvernului – competitivitate şi dezvoltare umană. Abordarea adoptată de Bancă se va baza pe trei imbolduri principale, reieşind din resursele limitate ale Băncii, domeniile de eficacitate ale Băncii şi probabilitatea obţinerii rezultatelor: Continuarea angrenării strategice a guvernului în latura de ofertă a guvernării prin
implementarea seriei de CSRS şi a agendei nefinalizate a reformei guvernării publice (MFP, RAP şi CSR) şi printr-un mediu de afaceri competitiv la nivel de ţară;
Susţinerea rolului donatorilor în efortul anticorupţie acolo, unde donatorii au programe
active şi au fost mai eficienţi şi au un avantaj comparativ; prestarea bunurilor publice pentru analiza şi monitorizarea guvernării la nivel de ţară prin instrumentele Mediul de afaceri (MA), Studiul asupra mediului de afaceri şi performanţei întreprinderilor (SMAPI) şi indicatorul global al guvernării (IGG), sau prin diagnosticul cofinanţării (de exemplu, SIGMA), care ar putea deschide noi oportunităţi pentru antrenarea donatorilor în promovarea agendei anticorupţie;
Intensificarea efortului incremental şi majorarea resurselor în domeniile, în care
eforturile Băncii vor oferi rezultatele pe termen mediu, adică diagnosticul guvernării sectoriale, latura de cerere a guvernării, consolidarea sistemelor ţării şi achiziţii publice.
(i) La nivel de ţară: asigurarea durabilităţii reformei sistemelor centrale 20. Activităţile în derulare ale reformei sectorului public, vizate prin intermediul împrumuturilor pentru politici CSRS şi asistenţei tehnice a sistemului generalizat de preferinţe (SGP), vor rămâne principalele intervenţii de împrumut pentru stimularea reformei sistemelor de guvernare centrală. Programul CSRS, asigurând dialogul şi declanşatorii intersectoriali, va oferi pârghiile pentru promovarea perfecţionării proceselor de management al investiţiilor publice, în timp ce proiectele în desfăşurare ale Băncii pentru reforma administrării publice centrale, stabilind un serviciu public în bază de merite şi asigurând gestiunea eficientă a finanţelor publice şi diminuarea poverii birocratice, vor creşte competenţele pentru a reduce oportunităţile şi stimulentele pentru corupţie. 21. Banca va depune eforturi în vederea pregătirii terenului pentru augmentarea sprijinului bugetar, prin consolidarea capacităţii de planificare strategică, determinare a bugetului şi monitorizare a performanţei, la fel ca şi de creare a stimulentelor potrivite, care reiese din gestiunea îmbunătăţită a sectorului public. Realizarea acestui fapt va necesita o modernizare în continuare a controalelor fiduciare publice şi progres în planificarea şi executarea investiţiilor publice. Aceasta va fi implementată prin fortificarea capacităţii guvernului central de gestiune a implementării CSR şi RAP, promovarea reformei MFP (care va asigura utilizarea adecvată a planificării şi monitorizării achiziţiilor), sprijinind dezvoltarea continuă a achiziţiilor publice, inclusiv achiziţiile electronice, şi actualizarea competenţelor CC şi reforma sistemului de salarizare în serviciul public. Fortificarea
58
capacităţii de gestiune a sectorului public şi asigurarea elementelor principale ale unui sistem perfecţionat în ţară (de exemplu, finalizarea reformei finanţării publice şi structura pentru prognoze pe termen mediu, alinierea cheltuielilor la priorităţi, precum şi fortificarea capacităţilor pentru achiziţii publice) va crea premise pentru tranziţia la sprijinul bugetar şi abordări la nivel de sector pe termen mediu şi lung. ii) La nivel de sector: riscuri şi oportunităţi pentru sprijinul bugetar 22. Diagnosticul evaluării guvernării sugerează următoarele domenii de dezvoltare pentru creşterea eficacităţii guvernării la nivel de sector ca răspuns la provocările identificate în guvernarea sectorială: Ameliorarea planificării investiţiilor sectoriale în infrastructură, sănătate şi educaţie
pentru asigurarea unei eficacităţi mai mare şi alinierea strategică a cheltuielilor publice; Reforma sistemului de salarizare în serviciul public întru crearea stimulentelor pentru
ameliorarea gestiunii sectorului public; Fortificarea mecanismelor de dezvăluire a informaţiei publice întru creşterea
răspunderii; Consolidarea infrastructurii / intermedierii financiare pentru fluxurile de remitenţe şi
creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă întru promovarea investiţiilor;
Dezvoltarea potenţialului de export pentru sectorul agrar şi promovarea securităţii produselor alimentare fără distorsionarea stimulentelor de producţie întru crearea oportunităţilor de venituri în zonele rurale şi prevenirea exodului forţei de muncă;
Creşterea eficienţei serviciilor guvernamentale prin aplicarea guvernului electronic; soluţiilor de achiziţii electronice);
23. Tabelul 1 ce urmează prezintă rezumatul intervenţiilor AAC legate de programul de guvernare, preconizate în cadrul SPT. Programul reflectă un diagnostic detaliat al guvernării şi o serie de consultări cu partenerii implicaţi, donatorii şi autorităţile şi este axat pe aprofundarea înţelegerii legăturilor dintre diversele provocări sectoriale din guvernare şi rezultatele generale de dezvoltare. Acesta este elaborat pentru îmbunătăţirea eficacităţii asistenţei esenţiale a Băncii, finanţată de AID, inclusiv prin accent pe măsurile de sporire a cererii pentru guvernare adecvată. Programul consolidat este prezentat în Tabelul 1 ce urmează. Tabelul 1. Programul sugerat FGCC al Băncii
Sector / subiect AAC Sarcini Unitatea
responsabilă
Comentariu Sursa de finanţare
Management macroeconomic; creştere economică; şocuri, predictibilitate
CEM – creştere şi competitivitate ECSPE În derulare AID
Monitorizarea AT ameliorarea competitivităţii ECSPF În derulare AID Guvernarea sectorului privat
Raportarea finanţării corporative ECSPF/PS În derulare AID/FF
Infrastructură Capacitatea de planificare a investiţiilor din sector INF
ECSSD Nou AID/FF
Guvernare locală Notă asupra guvernării locale, servicii comunitare
ECSPF
În derulare
AID
Sănătate, învăţământ şi protecţia socială Guvernare şi reforma sănătăţii ECSHD În derulare AID
Gestiunea sectorului public, RAP centrale (monitorizare) ECSPE În derulare AID
59
răspundere şi combaterea corupţiei Evaluările sistemelor ţării ECSPS/PE Nou FF
(iii) La nivel de proiect: planurile de acţiune ale proiectului 24. La nivel de proiect, strategia se va axa pe integrarea în continuare a măsurilor anticorupţie în proiectele şi programele sectoriale şi pe fortificarea planului proiectului. În baza volumului în creştere a practicilor bune ale Băncii, strategia vizează implementarea acestui obiectiv în trei moduri:
Un plan chibzuit al proiectului şi o supraveghere chibzuită a portofoliului fiduciar pe parcursul ciclului de proiect;
Proces de analiză şi abordare de tip portofoliu; Răspundere şi supraveghere socială, îmbunătăţirea supravegherii publice; Procesul didactic al personalului şi formare pentru cadrele operaţionale şi echipele de
coordonare. Donatori, parteneriate şi comunicare 25. Chiar şi în condiţiile creşterii recente a economiei şi majorării fluxurilor sau remitenţelor, proporţia de asistenţă oferită de donatori în Moldova a rămas considerabilă comparativ cu cheltuielile statului; criza financiară globală şi recesiunea ar putea în continuare să accentueze această dependenţă. Asistenţa donatorilor ar fi vitală pentru continuarea dezvoltării instituţionale a ţării şi reforma guvernării în aspect de combaterea corupţiei (faceţi referinţă la Tabelul 2). În luna mai 2006, Guvernul şi donatorii principali au semnat un Cadru de parteneriat pentru dezvoltare pentru a implementa Declaraţia de la Paris cu privire la sporirea eficienţei asistenţei şi armonizare din 2005. Astfel, Guvernul s-a angajat să crească competenţele în conducerea efortului de armonizare prin perfecţionarea sistemelor ţării şi crearea premiselor pentru tranziţia la sprijinul bugetar. 26. Donatorii majori din Moldova includ UE29, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)30, precum şi o serie de donatori bilaterali. Printre aceştia din urmă, cei mai remarcabili contribuitori sunt USAID31/CPM32, Suedia (ASDI), PNUD33, Regatul Unit (DFID) şi Olanda. Ţările din Europa de Est, inclusiv România, Polonia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania oferă de asemenea asistenţă, preponderent pentru creşterea competenţelor
29 Strategia de asistenţă a ţării UE 2007-11 stipulează (i) dezvoltare democratică şi ameliorarea guvernării; (ii) reforma
reglementării şi creşterea competenţelor administrative; plus (iii) reducerea sărăciei şi creşterea economică. În februarie 2005 a fost aprobat un Plan de acţiuni UE/Moldova pentru trei ani; cel mai recent raport asupra progresului realizat datează din decembrie 2006.
30 Strategia de asistenţă a ţării BERD 2007 se axează pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin instituţiilor financiare şi infrastructurii publice.
31 Principalele priorităţi ale USAID includ ameliorarea mediului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea comunităţilor robuste şi a instituţiilor democratice ce poartă răspundere, precum şi asistenţă în controlul majorităţii riscurilor periculoase din sănătatea publică.
32 În decembrie 2006 Moldova a beneficiat de un grant în valoare de 24,7 milioane de dolari SUA din partea Corporaţiei Provocările Mileniului (CPM) pentru a implementa un plan anticorupţie de doi ani, compus din cinci componente: (i) consolidarea capacităţii sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea corupţiei; (ii) fortificarea competenţelor de monitorizare ale societăţii civile şi mass-mediei; (iii) prevenirea şi împiedicarea corupţiei în sistemul sănătăţii; (iv) împiedicarea corupţiei în rândul administraţiei vamale, fiscale şi în rândul organelor de poliţie; plus (v) reforma Centrului de combatere a crimelor economice şi corupţiei (CCCEC).
33 Strategia PNUD 2007-2011 se axează pe (i) guvernare şi participare; (ii) acces la serviciile sociale; precum şi (iii) dezvoltare regională şi locală.
60
şi ameliorarea guvernării. 27. Banca va trata coordonarea donatorilor şi parteneriatele în scopul obţinerii rezultatelor de guvernare drept un alt instrument de prestare. Banca urmează să: (i) continue să fie donatorul principal, care să stimuleze principalele părţi cointeresate şi să mobilizeze resursele donatorilor întru abordarea priorităţilor naţionale; (ii) să preia conducerea în anumite domenii ale guvernării acolo, unde deja a stabilit programe şi a iniţiat dialogul. În domeniile în care alţi donatori şi parteneri au demonstrat un avantaj dovedit sau în care implementează programe de anvergură considerabilă, Banca va ceda rolul de donator conducător, oferindu-se, după necesitate, pentru rolul de convocare şi rămânând în continuare un prestator de suport analitic. În continuare sunt prezentate domeniile, în care Banca poate ar putea miza pe rolul coordonator al altor donatori: reforme judiciare (USAID/CPM; PNUD; CE); serviciul vamal, serviciul de pază, poliţie; aplicare legii (CE; USAID/CPM); controlul frontalier, serviciul vamal, combaterea corupţiei şi anti-trafic (CE, USAID); dezvoltare regională şi împuternicirea societăţii civile şi a comunităţilor locale (DFID; PNUD; CE, USAID). 28. Pe parcursul perioadei de implementare a prezentei SPT, Banca îşi va extinde anvergura asupra unei audienţe mai ample de entităţi din sectoarele public şi privat, guvernul sub-naţional, sistemul judiciar şi societatea civilă, pentru a oferi asistenţă în campaniile anticorupţie sau pentru a sprijini iniţiativele civice în grup pentru îmbunătăţirea dezvăluirii publice a informaţiei şi transparenţă întru reducerea oportunităţilor pentru practici corupte şi fraudă. De asemenea, Banca va trebui să adopte o abordare mai strategică vizavi de comunicare, integrând, la cerere, cartografierea economiei politice şi analiza poziţiilor principalelor părţi cointeresate pentru crearea coaliţiilor pe toată durata ciclului de proiect. Mai mult ca atât, Banca va îmbunătăţi transparenţa tranzacţiilor sale prin punerea la dispoziţia publicului mai multă informaţie despre activităţile sale de proiect.
Monitorizarea şi raportarea rezultatelor FGCC 29. Rezultate şi monitorizare. Monitorizarea rezultatelor STFGCC Moldova va cuantifica succesul prin înregistrarea indicatorilor acţionabili, integraţi în întregime în rezultatele finale ale matricei de rezultate SPT. Progresul realizat în implementare va fi cuantificat prin intermediul rapoartelor portofoliului de ţară STFGCC, existente şi adaptate, informând despre acţiunile de remediere analizate şi recomandate de Comisia FGCC a ECCU2.
61
Tabelul 2. Asistenţa oferită de către donatori Moldovei pentru reformele instituţionale şi
ale guvernării
BE
RD
CE
BE
I B
anca
M
ondi
ală
PNU
D
USA
ID/C
PM
Con
siliu
l E
urop
eiD
FID
Eur
asia
Fon
.
Ger
man
ia
Ola
nda
Rep
ublic
a C
ehă
Sued
ia
Elv
eţia
Reforma sectorului public, guvernare şi decentralizare AP şi reforma guvernării Autorităţi locale Administrarea impozitelor Societatea civilă Drepturile omului Management şi planificare economică Stabilitate macroeconomică Statistică Asistenţă tehnică şi recomandări Supremaţia legii Sistemul judiciar Drepturile asupra proprietăţii Securitate şi poliţie Dezvoltarea sectorului privat Guvernarea corporativă Climatul investiţional ÎMM Reforma reglementărilor Infrastructura Energie Transport APS Gestiunea municipiului Sectorul social Sănătate Învăţământ Protecţie socială Alte sectoare şi domenii specifice (listaţi care anume)
Combaterea corupţiei Alegeri libere şi corecte / democraţie Mediu ambiant Dezvoltare regională Prevenirea şi remedierea conflictelor Mass-media
Sursă: Compilaţia autorilor
62
ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ PENTRU MOLDOVA
Ţara: Moldova Data SAT: 14 decembrie 2004 Data Raportului de progres: 25 septembrie 2006
Perioada cuprinsă de Raportul de finalizare SAT: AF05-AF08 Elaborat de: Dawn Roberts Data raportului: 15 decembrie 2008
I. INTRODUCERE
1. Acest raport examinează implementarea şi eficacitatea Strategiei de asistenţă pentru ţară (SAT), după cum este definită în documentul SAT din AF05 şi ajustată în Raportul de progres SAT din AF07. Pentru a identifica lecţiile relevante în elaborarea şi implementarea noii Strategii de parteneriat cu ţara (SPT) bazate pe rezultate, această evaluare a ţinut cont de:
Alinierea obiectivelor SAT la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei şi rezultatele de dezvoltare anticipate (Secţiunea II)
Progresele Moldovei în realizarea obiectivelor sale de dezvoltare (Secţiunea II) Obţinerea rezultatelor SAT şi contribuţia lor la obiectivele strategice pe termen lung ale
Moldovei (Secţiunea III) Performanţa Băncii în perioada SAT (Secţiune IV)
Suplimentar discuţiilor cu echipa de ţară şi alte părţi interesate, această evaluare se bazează pe documente de referinţă, precum sunt documentele de evaluare a proiectelor, rapoarte de implementare şi rezultate (IR), rapoarte de supraveghere (memorii de activitate şi rapoarte de oficiu ale Băncii), rapoarte de activităţi economice şi sectoriale (AES), rapoarte de finalizare a implementării (RFI) şi rapoarte de evaluare şi gradaţii ale Grupului Independent de Evaluare (GIE) al Băncii şi ale Grupului pentru Asigurarea Calităţii (GAC).
II. OBIECTIVELE STRATEGICE PE TERMEN LUNG ALE MOLDOVEI 2. SAT ce este evaluată în prezentul raport a fost elaborată întru sprijinul Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS), stabilind sprijinul creditar şi necreditar al Băncii pentru Moldova în perioada AF05-AF08. SCERS, adoptată în mai 2004, a fost prima strategie de reducere a sărăciei elaborată de Guvernul Republicii Moldova (GRM) în consultare cu părţile interesate şi societatea civilă. Acest document conţinea o evaluare diagnostică a sărăciei în Moldova şi o viziune pentru reducerea durabilă şi exhaustivă a sărăciei în perioada anilor 2004-2006. În 2006, SCERS a fost extinsă până în 2007.
Privire în ansamblu asupra SCERS
3. SCERS a identificat trei piloni pentru soluţionarea obstacolelor principale ale ţării în dezvoltarea sa pe termen lung: creşterea economică durabilă, dezvoltarea resurselor umane şi protecţia socială. Utilizând acest cadru, strategia ţării a reflectat viziunea pe termen lung de dezvoltare a Moldovei, stabilind priorităţile în soluţionarea obstacolelor curente pentru
63
creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei şi a identificat obiectivele pe termen mediu ce trebuie realizate în perioada anilor 2004-2006. Aceste obiective au constituit accentul principal al SCERS şi au servit drept forţe motrice pentru indicatorii şi acţiunile prescrise:
Creşterea economică durabilă şi participativă Reducerea sărăciei şi a inegalităţilor şi participarea sporită a celor săraci în dezvoltarea
economică Dezvoltarea resurselor umane
4. Priorităţile pe termen mediu şi lung ale Moldovei, identificate în SCERS, au fost explicit relaţionate la Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM). ODM au fost adaptate la “realitatea Moldovei,” indicatorii-ţintă fiind stabiliţi pentru a defini o evoluţie de succes până în 2006, 2010 şi 2015.34 Astfel, strategia a indicat priorităţile ample pentru dezvoltare şi a identificat ţinte specifice în unele domenii principale, prin intermediul cărora se va măsura succesul.
Contextul SAT şi alinierea la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei
5. Strategia de asistenţă a Băncii pentru Moldova a fost prezentată Consiliului director în contextul unui mediu dificil de politici, şi alinierea SAT din AF05 la obiectivele strategice reflectate în SCERS este cel mai bine înţeleasă prin analiza contextului ţării. Tranziţia Moldovei spre o economie de piaţă a fost una dificilă, cu o vulnerabilitate sporită faţă de şocurile externe, un mediu politic intern volatil şi implementare mixtă a reformelor. Ambele programe ale FMI (PRGF) şi ale Băncii Mondiale (Creditul pentru ajustări structurale III) au fost recent suspendate, cu mai puţin de o treime din mijloacele angajate în aceste programe fiind disbursate. Suplimentar, politicile şi acţiunile propuse în SCERS au reflectat o deviere considerabilă de la Programul de revitalizare economică a Moldovei din 2001. Aceste circumstanţe au generat îngrijorări despre angajamentul GRM faţă de programul reformelor articulate în SCERS.
6. SAT a descris o abordare precaută şi a sprijinit preponderent intervenţii la nivel comunitar în domeniile cu cea mai mare concentraţie a sărăciei – inclusiv zonele rurale şi orăşelele mici. Prin definiţie, aceste intervenţii direcţionate aveau drept scop soluţionarea necesităţilor în unul sau mai mulţi piloni de dezvoltare legaţi între ei, definiţi de SAT:
Promovarea unui mediu de piaţă competitiv, a stabilităţii şi creşterii economice în favoarea celor săraci Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.
Aceşti piloni au organizat priorităţile diferit de temele principale pentru dezvoltare identificate în SCERS, însă această abordare a fost elaborată exact pentru asigurarea realizării de către Moldova a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu.
34 Pentru discuţii suplimentare privind legăturile dintre strategia de dezvoltare a Moldovei şi ODM, vezi SCERS (Secţiunea 5.3).
64
7. Fiecare dintre pilonii SAT a fost elaborat strategic pentru promovarea obiectivelor expuse în SCERS. Primul pilon SAT a sprijinit acţiunile GRM în eliminarea obstacolelor de obţinere a creşterii economice prin acordarea unei priorităţi înalte îmbunătăţirii mediului de afaceri şi climatului investiţional. Cel de-al doilea pilon a promovat dezvoltarea resurselor umane şi a identificat intervenţii selectate pentru ajutorarea ţării în atingerea ODM, inclusiv acţiuni de ameliorare a calităţii şi accesului la servicii sociale în educaţie, sănătate, protecţie socială şi infrastructură comunitară. Al treilea pilon SAT a sprijinit obiectivul SCERS de „creare a unui sistem modern şi eficient de administrare publică, care va consolida procesele democratice şi economia bazată pe principiile de piaţă.” Necesitatea pentru buna guvernare a fost probabil rezumată cel mai bine în Memorandumul economic al ţării (MET), care a fost finalizat în următorul an: “Buna guvernare este fundamentală pentru creşterea economică. Un stat eficient trebuie să asigure un climat investiţional atractiv şi stabil şi să aloce resursele limitate într-un mod eficient şi echitabil. Nereuşita livrării serviciilor într-o manieră eficientă şi transparentă sporeşte riscul corupţiei şi reduce credibilitatea politicilor publice în ochii cetăţenilor şi investitorilor.”
Evoluţia Moldovei în atingerea obiectivelor de dezvoltare
8. Contextul ţării s-a schimbat considerabil pe parcursul perioadei SAT şi noua Strategie de parteneriat cu ţara (SPT) va fi elaborată în circumstanţe cu mult diferite de cele în care a fost elaborată SAT. La începutul anului AF05, portofoliul Băncii în ţară a urmat un scenariu de bază, ce includea doar operaţiuni investiţionale. Totuşi, SAT mai includea şi o serie de jaloane-cheie de reformă, ce constituiau baza pentru evaluarea reformelor în domeniile vitale. Aceste jaloane ofereau declanşatori pentru un scenariu optimist pentru a permite posibilitatea reluării creditării în bază de politici. La momentul elaborării Raportului de progres SAT, GRM a realizat pe deplin sau substanţial majoritatea jaloanelor de reformă preconizate de declanşatorii scenariului optimist – permiţându-i programului CSRS să fie implementat începând cu AF07.35
9. Raportul anual de evaluare (RAE) elaborat de GRM (2006), raportul de progres SAT, documentele de program CSRS şi rapoartele de finalizare a implementării proiectelor prezintă probe ale unor progrese remarcabile în realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung ale Moldovei. Moldova a sporit stabilitatea cadrului său macroeconomic – cu o creştere general solidă, sărăcie diminuată şi reducere substanţială a datoriei. GRM a ameliorat de asemenea gestiunea finanţelor publice, a lansat un program de reforme considerabile în administraţia publică şi a intensificat parteneriatele sale cu donatorii internaţionali pentru majorarea volumului asistenţei.
10. Totuşi, evoluţia a fost mixtă pentru un set esenţial de indicatori legaţi de ODM. În timp ce RAE a identificat peste 150 de indicatori prin care se monitoriza evoluţia SCERS, Nota consultativă comună pentru SCERS a subliniat indicatori selectaţi legaţi de ODM, pe care obiectivele pe termen mediu ale strategiei îşi propuneau să-i atingă. Aceşti indicatori sunt prezentaţi în Tabelul 1. Moldova a obţinut o creştere economică solidă, depăşind ţinta pentru
35 SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele ce conţinea scenarii de creditare explicite. Procesul de alocare a AID14 specifică determinarea anuală a alocaţiilor ţării printr-un sistem ed alocări bazate pe performanţă (ABP), care a înlocuit scenariile indicative de creditare în SAT. Implicaţiile tranziţiei de la scenariile de creditare SAT pentru Moldova sunt analizate în secţiunea despre performanţa Băncii (Secţiunea IV).
65
creşterea PIB până în 2006, când şocurile externe au încetinit ritmurile economiei (analizate mai mult în secţiunea următoare despre rezultatele SAT). De asemenea, în timp ce sărăcia a fost redusă la general, o tendinţă îngrijorătoare a apărut după anul 2003, sărăcia majorându-se în spaţiul rural între anii 2004 şi 2005. Evoluţia în sectorul sănătăţii a inclus reducerea ratei mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani şi a celei materne, care au depăşit ţintele stabilite. Deşi incidenţa HIV/SIDA rămâne de asupra nivelului-ţintă pentru 2006, creşterea numărului de cazuri noi diagnosticate reflectă îmbunătăţiri în detectare, tot mai multe teste identificând infecţii anterior nediagnosticate. Reforma educaţională a avansat mai încet decât s-a planificat (analizată mai mult în secţiunea următoare despre rezultatele SAT).
Tabelul 1. Indicatorii principali ai progresului SCERS Obiective pe termen
mediu Indicator(i) Ţinta 2004 2005 2006
I. Creştere economică durabilă şi participativă Rata creşterii PIB, % Cel puţin 5%
anual 7,4 7,5 4,8
II. reducerea sărăciei şi a inegalităţilor şi participarea sporită a celor săraci în dezvoltarea economică
Proporţia populaţiei cu un venit pe cap de locuitor sub pragul absolut al sărăciei (echivalentul MDL per adult lunar), %
Reducere până la 28% în 2006 26,5 29,1 30,2a
Rata netă a înscrierilor în învăţământul general secundar, %
Creştere până la 88,9% în 2006
88,5 86,8 86,1
Reducerea mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani
Reducere până la 15,0 în 2006 15,3 15,7 14,0
Rata mortalităţii materne (la 100.000 naşteri vii)
Reducere până la 23,0 în 2006 23,5 18,6 16,0
Incidenţa HIV/SIDA (la 100.000 populaţie)
Reducere până la 4,0 în 2006 6,20 8,53 10,0b
III. Dezvoltarea resurselor umane
Rata mortalităţii asociată cu tuberculoza (la 100.000 populaţie)
Reducere până la 12,0 în 2010 (nu există ţintă pentru 2006)
16,8 18,9 18,6
Sursă: Raportul anual de evaluare privind implementarea SCERS (2006) a Datele pentru 2006 nu sunt comparabile cu cele din anii precedenţi datorită schimbărilor în metodologia
Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice. Datele pentru 2006 reprezintă indicatori de bază pentru analiza sărăciei în următorii ani.
b Creşterea incidenţei HIV/SIDA se datorează cel puţin parţial activităţilor de testare sporite şi îmbunătăţirilor în detectare.
11. În general, o analiză a indicatorilor SCERS şi alte probe ale progreselor au identificat unele probleme-cheie ce prezintă dificultăţi rămase pentru noua SPT:
Vulnerabilitatea faţă de şocurile externe: Exporturile Moldovei rămân concentrate în câteva mărfuri şi sunt susceptibile riscurilor de mediu (seceta din 2007) şi embargourilor (interdicţiile Rusiei din 2006 asupra producţiei vinicole). Ţara de asemenea importă practic toate resursele energetice şi este vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor internaţionale. Aceşti factori au afectat creşterea economică.
Sărăcia în spaţiul rural: Gospodăriile casnice din spaţiul rural sunt tot mai sărace din cauza
66
lipsei accesului la servicii publice, seceta recentă şi distorsiunile pieţei ce au redus preţurile de realizare şi au afectat astfel veniturile fermierilor.
Necesitatea pentru investiţii străine şi interne sporite: GRM are o antecedenţă mixtă de reforme economice şi structurale. Un mediu de afaceri îmbunătăţit şi competitivitatea sporită sunt necesare pentru menţinerea creşterii economice.
Emigrarea de proporţii: Printre lucrătorii migranţi moldoveni plecaţi la muncă în străinătate sunt mulţi tineri şi specialişti calificaţi. Astfel, un climat investiţional favorabil este necesar pentru crearea condiţiilor de atragere a acestor persoane în ţară şi pentru reducerea fluxurilor posibile de emigranţi pe viitor.
III. REZULTATELE SAT 12. Performanţa în cadrul SAT din AF05 a fost satisfăcătoare. Echipa de ţară a lucrat în vederea fortificării accentului pe rezultate în perioada SAT şi un produs esenţial al acestui efort a fost Fişa de rezultate pentru Moldova36. Deşi acest instrument este încă în proces de perfecţionare, el oferă o evaluare rezumativă utilă a performanţei asistenţei AID în cadrul SAT. Rezultatele pe care Banca preconizează să le influenţeze şi scorurile corespunzătoare pentru rezultate sunt prezentate în Tabelul 2.
Tabelul 2. Fişa de rezultate SAT pentru Moldova, AF08 Rezultat la nivel de ţară Rezultate pe care Banca le poate influenţa – SAT
AF05-08 Progres Scor
I. Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere pro-săraci
Menţinerea unui cadru macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii
Potrivit planului 4
Reducerea VPN a datoriei de stat Deservirea redusă a datoriilor
Potrivit planului 4
Inflaţia ţinută sub 10 la sută Guvernul îşi onorează obligaţiile sale bugetare
Potrivit planului 4
Crearea unui sistem de pensii financiar şi social viabil
Fără privilegii la pensii/redistribuirea privilegiilor la pensii/100% contribuabili cu conturi individuale
Mixt 3
Costuri reduse de desfăşurare a afacerilor
Timpul de vămuire redus/costuri de licenţiere reduse/inspecţiile reduse
Mixt 3
Sistarea deteriorării infrastructurii de transport
Implementarea unui sistem de plăţi pentru utilizarea drumurilor
În derulare 2
Ameliorarea eficienţei energetice şi reducerea vulnerabilităţii energetice
Creşterea disponibilităţii şi reducerea consumului specific de agent termic în comunităţile pilot şi edificiile publice
Potrivit planului 4
Agricultura: consolidarea drepturilor de proprietate şi ameliorarea accesului la finanţe, cunoştinţe şi tehnologie în zonele rurale
Acces îmbunătăţit la credite şi servicii de outreach pentru producătorii agricoli/cooperative de producere voluntare/strategia de reducere a riscurilor naturale implementată
Mixt 3
II. Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu
Direcţionarea mai bună a asistenţei sociale Creşterea proporţiei de asistenţă socială vizând persoanele sărace
În derulare 2
36 Fişa de rezultate a fost elaborată ca instrument actualizabil pentru îmbunătăţirea accentului pe rezultate la nivel de proiecte şi programe. Scorurile pentru rezultate sunt bazate pe o auto-evaluare de către conducere şi de echipele de proiect.
67
Calitate şi acces mai bune în învăţământ Majorarea ratei nete a înrolării (RNÎ) în învăţământul primar în zonele rurale/reducerea decalajului între performanţa studenţilor din zonele rurale şi cele urbane
În derulare 2
Îmbunătăţirea eficienţei alocărilor de surse în sectorul sănătăţii şi indicatori îmbunătăţiţi
Reducerea mortalităţii infantile, a mortalităţii până la 5 ani şi a mortalităţii materne/reducerea incidenţei şi mortalităţii TBC/majorarea proporţiei de populaţie acoperită cu intervenţii de sănătate esenţiale
Potrivit planului 4
Ameliorarea accesului la şi a calităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi salubrizare şi reducerea degradării mediului ambiant şi a noxelor ambientale
16 ore de aprovizionare cu apă în regiunile pilot/rata colectărilor este îmbunătăţită/ cheltuielile de operare şi întreţinere (OÎ) acoperite/îmbunătăţirea calităţii apei/stocurile de POP reduse/împădurire sporită
Potrivit planului 4
III. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public
Creşterea competenţelor sectorului public în elaborarea şi implementarea politicilor publice
Selectarea competitivă, în bază de merite, a funcţionarilor publici/instituirea unui sistem naţional de formare în serviciul public/îmbunătăţirea planificării la nivel local a bugetului de stat
În derulare 2
Diminuarea percepţiei publice a corupţiei în guvern prin îmbunătăţirea transparenţei şi răspunderii în gestiunea fondurilor publice
Reducerea proporţiei achiziţiilor dintr-o singură sursă/elaborarea bugetelor anuale în baza CCTM
Potrivit planului 4
SCOR MEDIU – 3,2 * Sistemul de gradare: 1=deteriorare; 2=stare stabilă; 3=careva îmbunătăţiri; şi 4=îmbunătăţiri substanţiale.
13. Alineatele de mai jos oferă o explicaţie narativă a realizărilor SAT în cadrul fiecărui pilon, contribuţia lor la obiectivele de dezvoltare pe termen lung şi paşii planificaţi pentru soluţionarea deficienţelor. Diverse exemple ilustrează modul în care combinaţia de creditare şi servicii consultative a permis Băncii să lucreze eficient cu partenerii-clienţi şi alţi donatori cu scopul consolidării sistemelor ţării şi obţinerii rezultatelor. Alte exemple subliniază domenii în care rezultatele încă nu au fost realizate, deseori din multiple motive. GRM nu acţionează întotdeauna într-o singură voce, şi astfel o iniţiativă poate fi condusă de un minister sau o oficialitate şi apoi tergiversată de alta. Capacitatea sistemelor ţării sau a ministerelor de resort este încă limitată în unele cazuri pentru implementarea proiectelor. Implicaţiile generate de rotaţia conducătorilor de echipe şi de procesele birocratice în cadrul Băncii trebuie revizuite pentru a evita careva afectări în dialogul dintre Bancă şi GRM. În final, crearea unei noi strategii sau a unei noi legi – accentul principal al programului CSRS – este un pas potenţial critic pentru schimbări durabile, însă astfel de realizări deseori nu s-au soldat cu rezultate pe parcursul perioadei SAT. În loc de a explora rezultatele fiecărei activităţi din această SAT, secţiunea respectivă se axează pe fiecare rezultat principal de ţară şi explorează măsura în care asistenţa AID a produs rezultate legate de aceste obiective. O listă a rezultatelor SAT este prezentată într-o anexă, împreună cu activităţile creditare şi serviciile consultative planificate şi cele implementate.
Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere economică în favoarea celor săraci
14. Pe parcursul pregătirii acestei SAT, consultările cu comunitatea de afaceri, Studiul de diagnosticare a comerţului şi Evaluarea climatului investiţional au indicat că costurile mari de desfăşurare a afacerilor au constrâns dezvoltarea sectorului privat şi crearea locurilor de muncă. Primul pilon SAT a determinat o abordare vastă, intersectorială pentru îmbunătăţirea infrastructurii investiţionale şi a activităţii economice, simplificarea controalelor birocratice şi a procedurilor de licenţiere, raţionalizarea procesului de aplicare, îmbunătăţirea guvernării corporative şi susţinerea dezvoltării economiei rurale, unde locuieşte majoritatea celor săraci. Combinaţia de intervenţii rezultată, sprijinită de AID pentru promovarea rezultatelor la nivel de ţară legate de acest pilon, este prezentată în Tabelul 3.
68
Rezultat I.1: Cadru macroeconomic stabil
15. Cadrul macroeconomic actual este satisfăcător. GRM a menţinut o poziţie fiscală prudentă pe parcursul perioadei SAT, cu excedente fiscale în 2003-2006 şi o ţintă de deficit bugetar de 0,5% în 2008. Sprijinul AID a jucat un rol important prin acordarea serviciilor consultative şi asistenţă în elaborarea unei strategii credibile de gestiune a arieratelor aferente datoriei de stat (acordul din mai 2006 cu creditorii Clubului de la Paris). Abilitatea reeşalonării datoriei a atenuat dificultăţile pe termen scurt de lichiditate şi a oferit acces la resurse pentru soluţionarea problemelor de dezvoltare.
16. Moldova a înregistrat o creştere economică puternică în perioada anilor 2001-2005, cu o medie a creşterii PIB real de 7,1%. Totuşi, începând cu 2006, preţurile la gaze naturale s-au dublat şi au atins cote şi mai mari, importurile de vinuri moldoveneşti au fost interzise de Rusia şi sectorul agricol din Moldova a fost afectat de o secetă puternică. Creşterea PIB real a încetinit în 2006, reprezentând 4,8%, şi, odată cu impactul produs de secetă, creşterea a încetinit şi mai mult în 2007, constituind 3,0%. Luând în consideraţie gravitatea acestor şocuri, economia s-a dovedit a face faţă situaţiei şi se anticipează o recuperare bruscă a economiei în 2008-2009.
17. Deşi performanţa economică a ţării a fost pozitivă în cadrul acestei SAT, raportul în cauză accentuează factorii ce ar putea încetini creşterea şi reducerea sărăciei şi ar putea împiedica sau afecta competitivitatea pe plan internaţional. Astfel, trebuie de remarcat că orice analiză a cadrului macroeconomic curent trebuie să includă o evaluare a altor rezultate scontate pentru Pilonul I.
Tabelul 3. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului I
Creditarea în derulare la
începutul SAT
Creditare/granturi, real (AID şi IDF) AES/AT, real
Dezvoltarea sectorului privat (încheiat) Cadastru I (AF98) Gestiunea protecţiei sociale (AF99) Investiţii şi servicii rurale (AF02) Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est (AF03) Energetic-2 (AF04)
Supliment pentru cadastru (AF05) Grant GEF Energie renovabilă din deşeuri agricole (biomasă) (AF05) Ameliorarea competitivităţii (AF06) Conservarea energiei şi reducerea emisiilor (Fondul Carbon pentru dezvoltare comunitară – CDCF) (AF06) Sisteme de încălzire cu biomasă în comunităţile rurale din Moldova – CDCF (AF06) Investiţii şi servicii rurale -2 (AF06) Servicii de sănătate şi asistenţă socială (AF07) Sprijin pentru programul din sectorul drumurilor (AF07) Creditul pentru susţinerea
Macro monitorizare (continuu) Dialogul cu privire la politicile de pensii împreună cu CE şi FMI (continuu) Studiul anual Doing Business (continuu) Dialogul privind dezvoltarea sectorului privat şi financiar (continuu) Evaluarea climatului investiţional (AF04) Raportul de contabilitate şi audit privind respectarea standardelor şi codurilor (AF04) Studiu al comerţului (FY04) Memorandum economic al ţării: Oportunităţi pentru creştere economică accelerată (AF05) Notă privind impactul preţurilor la gaz (AF06) Note privind politicile în agricultură pentru domeniul funciar, pieţe şi cheltuieli publice (AF06) AT continuă pentru Programul de evaluare a sectorului financiar (AF06) Actualizare a profilului sărăciei şi AT pentru sprijinul SRS (AF06) Analiza cheltuielilor publice (AF07)
69
reducerii sărăciei (AF07) şi CSRS-2 (AF08)
Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile comunale: O oportunitate pentru reformă (AF07) Notă privind gestiunea hazardelor naturale (AF07) Notă privind gestiunea riscurilor naturale (AF07) Strategia Băncii pentru sectorul transporturilor (AF08) Analiza sărăciei şi impactului social (AF08) Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei publice (AF07)
Rezultat I.2: VPN redusă a datoriei de stat 18. Perspectivele datoriei pentru Moldova sunt favorabile, cu un risc redus de apariţie a problemelor. Datoria de stat externă (DS), cu excepţia datoriei întreprinderilor din proprietatea statului, a fost redusă substanţial în cadrul acestei SAT, de la 53% din PIB în 2003 până la o cifră estimată de 20% la finele anului 2007. Acest nivel al datoriei de stat plasează Moldova cu mult mai jos de pragul de 40% (valoare prezentă netă din PIB) ce ar semnala probleme cu datoria pentru ţări cu scorul general al Moldovei la Evaluarea instituţiilor şi politicilor ţării (EPIT).
19. Reducerea rapidă a datoriei de stat a fost sprijinită de politica fiscală prudentă, creşterea economică solidă şi operaţiunile favorabile de reeşalonare a datoriei reflectate anterior în Rezultatul I.1. Suplimentar, GRM a menţinut politici ce nu au permis situaţiei în domeniul datoriilor să se deterioreze, în pofida şocurilor externe grave. Angajamentele Grupului Consultativ şi ale Corporaţiei Provocările Mileniului au demonstrat perspective mai bune pentru asistenţa donatorilor care, la rândul lor, au crescut sustenabilitatea datoriilor. Pe scurt, progresele în reducerea datoriei de stat a oferit posibilitatea creditării adiţionale pentru infrastructură şi alte proiecte prioritare de dezvoltare.
20. În timp ce reducerea datoriei de stat realizată în cadrul SAT este remarcabilă, succesul trebuie examinat în contextul unor riscuri continue. În special, oricare întrerupere a influxurilor de remitenţe ar putea afecta sustenabilitatea datoriilor, dată fiind dependenţa economiei de lucrătorii de peste hotare. Această dinamică subliniază importanţa ameliorării climatului investiţional pentru sporirea surselor interne ale creşterii.
Rezultat I.3: Inflaţia redusă până la numere dintr-o singură cifră
21. Inflaţia înaltă rămâne o îngrijorare în Moldova şi eforturi reînnoite sunt necesare pentru reducerea inflaţiei sub 10%. Deşi ţinta pentru controlul inflaţiei nu a fost realizată în perioada SAT, asistenţa AID a sprijinit eficient GRM în menţinerea poziţiei la capitolul obligaţiilor bugetare. Creşterea considerabilă a preţurilor la energie de la mijlocul anului 2005 şi impactul secetei asupra preţurilor interne la produse alimentare au împiedicat eforturile Băncii Naţionale Moldovei în reducerea inflaţiei. IPC (mediu anual) a crescut cu 12% în 2007, cu mult peste ţinta de 10% stabilită în această SAT. În contextul actual, reducerea inflaţiei va necesita politici monetare constrânse şi o creştere mai rapidă a productivităţii interne.
Rezultat I.4: Sistem de pensii financiar şi social viabil
22. S-au înregistrat progrese substanţiale în reformarea sistemului de pensionare, dar mai rămâne încă mult de lucru. Prin susţinerea acordată de către Proiectul de gestionare al protecţiei sociale şi dialogul privind politica pensionară, legea privind pensiile (1999) pentru
70
Caseta 1. Un sistem modernizat de facilitare a comerţului vamal
Proiect: Moldova, Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est Cu patru ani în urmă, aşteptarea de patru ore în vamă era ceva obişnuit pentru oameni ca Vasile Danu, managerul unei companii de export din Moldova. Însă aceasta s-a schimbat. “Eu nu mai trebuie să aştept la infinit pentru a înregistra marfa, deoarece procedurile de vămuire se înfăptuiesc în mai puţin de două ore,” spune Danu. “Când brokerii vamali îşi încep lucrul, ştiu că toate procedurile de înregistrare vor fi efectuate într-o manieră profesionistă şi eficientă.” Îmbunătăţiri majore ale serviciilor vamale în Moldova s-au produs după introducerea sistemului automatizat pentru date vamale ASYCUDA World la 15 birouri vamale din Moldova, cu asistenţă din partea Băncii Mondiale.
reformarea sistemului de pensii solidar şi-a atins obiectivul pe termen scurt de efectuare a plăţilor pensiilor la timp, în bani (şi nu în natură) şi fără a recurge la transferuri bugetare. Sistemul şi-a mărit transparenţa – s-au introdus standarde internaţionale de contabilitate şi s-au efectuat audituri financiare periodice (1999, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006). Casa Naţională de Asigurări Sociale a înregistrat progrese la crearea şi introducerea datelor privind contribuţiile individuale într-o bază de date care ar permite calcularea pensiilor în baza contribuţiilor individuale.
23. În pofida acestor progrese, pensiile încă nu se calculează în baza contribuţiilor reale plătite. În unele cazuri, legile sau politicile din Moldova au creat obstacole pentru reformarea cu succes a sistemului de pensionare. De exemplu, patronii poartă responsabilitatea pentru plata contribuţiilor în numele angajaţilor săi, dar legea recentă privind amnistia datoriilor la contribuţii a creat motivări pentru patroni de a evita aceste plăţi. Guvernul nu a eliminat încă cu succes privilegiile la pensii, dar Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a elaborat o strategie de unificare pentru toate categoriile de contribuabili/pensionari.
24. Personalul Băncii a identificat pericolele existente pentru durabilitatea sistemului de pensionare şi au evaluat riscul eşecului rezultatelor de dezvoltare obţinute în cadrul Proiectului de gestionare al protecţiei sociale (închis la 31 martie 2007) ca fiind substanţial. Elementele cheie ce au contribuit la o asemenea evaluare reprezintă legea privind amnistia contribuţiilor sociale, durabilitate financiară pe termen lung a sistemului pensionar şi capacitatea limitată a ministerului în analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor. O cauză majoră ce afectează capacitatea ministerului este fluxul mare de cadre din cauza salariilor mici (vezi Rezultatul III.1).
25. Crearea unui sistem de pensii viabil din punct de vedere social şi financiar este extrem de important pentru creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei, după cum este menţionat în secţiunea privind asigurările sociale din SCERS. Echipa de ţară a Băncii prevede că CSRS3 va acorda o asistenţă crucială pentru consolidarea rezultatelor obţinute până acum. În special, susţinerea bugetară se va axa pe crearea conturilor individuale pentru 100% din toţi contribuabilii şa pensii; unificarea sistemului de pensii pentru toate categoriile de pensionari (ne-agricol, agricol şi privilegiaţi), astfel realizând progrese în continuare la crearea legăturii între beneficii şi contribuţii.
Rezultat I.5: Condiţii create pentru investiţii interne şi străine sporite prin reducerea costurilor de desfăşurare a afacerilor şi îmbunătăţirea facilitării comerţului
26. Climatul investiţional s-a îmbunătăţit în perioada SAT, însă mai trebuie soluţionate riscuri şi bariere considerabile. Jaloanele reformei stabilite ca declanşatori în scenariul optimist SAT au fost realizate cu succes la momentul elaborării Raportului de progres SAT (septembrie 2006). Moldova a simplificat înregistrarea afacerilor şi procedurile de licenţiere şi a redus
71
numărul de licenţe şi documente necesare pentru înregistrarea afacerilor. Analiza exhaustivă a tuturor actelor normative a fost efectuată (aşa-numita Ghilotină I), rezultând în înlăturarea unui număr mare de reglementări învechite şi/sau redundante. Colaborarea continuă dintre echipa ţării şi GRM prin intermediul Proiectului de ameliorare a competitivităţii are drept scop continuarea raţionalizării mediului de afaceri. Legea privind principiile de bază ale reglementării de stat a activităţii de întreprinzător (legea 235) a fost adoptată în iulie 2006 şi a inclus o serie de prevederi tranzitorii pentru: (i) efectuarea unei analize exhaustive a legislaţiei existente (ghilotina II) şi (ii) crearea capacităţii pentru aplicarea metodologiei Evaluării impactului reglementărilor (EIR) în legislaţia nouă. Ghilotina II s-a soldat cu amendamente la peste 100 de legi, pachetul legislativ fiind aprobat de Parlament. Începând cu martie 2008, EIR a devenit obligatorie pentru toată legislaţia nouă ce are tangenţă cu funcţionarea afacerilor.
27. De asemenea, o bază solidă pentru raportarea financiară şi auditul în sectorul corporativ, în corespundere cu practicile internaţionale şi legislaţia UE, a fost creată în Moldova. Urmare a Raportului privind respectarea standardelor şi codurilor (RRSC) pentru contabilitate şi audit din AF04 şi a activităţilor continue în domeniu oferite sau sprijinite de Bancă, GRM a adoptat noi legi de contabilitate şi audit în 2007, ce au intrat în vigoare în 2008. Modalitatea de implementare în practică a acestei legislaţii rămâne a fi o provocare pentru Moldova şi, în prezent, GRM lucrează cu asistenţa Băncii la elaborarea strategiei ţării şi a planului de acţiuni pentru consolidarea raportării financiare în sectorul corporativ.
28. Studiul de diagnosticare a comerţului, implementat la începutul perioadei SAT, a scos în evidenţă mai multe probleme în funcţionarea Serviciului Vamal al Moldovei (SVM), legate de procedurile ineficiente şi costisitoare la frontiere. În cadrul Proiectului de facilitare a comerţului şi transportului în Europa de Sud-est, SVM şi-a îmbunătăţit performanţa şi a implementat un sistem automatizat pentru datele vamale în vederea accelerării procesării. Acest sistem a avut un rol important în promovarea competitivităţii exporturilor şi a permis companiilor locale să participe în reţelele de producere globale (vezi Caseta 1).
29. Progrese considerabile au fost obţinute în sectorul financiar al Moldovei pe parcursul perioadei SAT, inclusiv o creştere remarcabilă a creditelor (50% numai în 2007) şi depozitelor. Marjele reduse ale ratelor pentru împrumuturi şi credite şi concurenţa sporită oferită de apariţia băncilor străine sugerează îmbunătăţirea continuă a eficienţei sectorului bancar.
30. O misiune a FMI în Moldova (decembrie 2007) a constatat că remitenţele sunt tot mai mult direcţionate spre investiţii decât spre consum. Investiţiile străine directe (ISD) sunt în creştere şi s-au estimat să atingă 11,2% din PIB în 2007 (comparativ cu 7,4% în 2006). Stocul ISD pe cap de locuitor a crescut de la 199 dolari SUA în 2003 până la 519 dolari SUA în anul 2007, care depăşeşte ţinta SAT de 430 dolari SUA în 2008.
31. Creşterea productivităţii interne este esenţială pentru susţinerea creşterii economice şi reducerea sărăciei, şi o astfel de creştere este posibilă doar prin investiţii sporite şi inovaţii de către firme şi fermieri. Pe parcursul perioadei SAT, formarea capitalului fix intern a crescut de la 18,6% din PIB în 2003 până la 33,3% în 2007 – peste ţinta SAT de 22% stabilită pentru 2008.
32. În pofida acestor progrese realizate în cadrul SAT, Moldova încă se confruntă cu unul dintre cele mai mari costuri din regiunea de conformitate cu reglementările şi poziţia generală a ţării la capitolul uşurinţei desfăşurării afacerilor s-a redus considerabil în 2007, de la locul 88 până la 103 (Doing Business 2007). Aceasta semnalează ineficienţele rămase în mediul de
72
afaceri al Moldovei.
33. Agricultura continuă să fie unul dintre cele mai mari sectoare reale ale economiei, însă fermierii din Moldova primesc în general mai puţin pentru produsele lor şi plătesc mai mult pentru resurse comparativ cu preţurile de paritate internaţionale. Acest fapt constrânge veniturile fermierilor şi reduce câştigurile pentru factori ca terenurile şi munca. Pe scurt, distorsiunile în materie de politici şi imperfecţiunile pieţei continuă să rezulte în transferuri economice de la sectorul agrar şi să afecteze potenţialul agriculturii. În timp ce este ceva obişnuit pentru producţia agricolă să se reducă ca proporţie din PIB odată cu dezvoltarea economiilor, ea trebuie să crească în termeni absoluţi. Aceasta nu se întâmplă în Moldova şi Banca nu a direcţionat careva activităţi sau nu a sprijinit direct competitivitatea sporită sau reducerea hazardelor naturale în sectorul agricol în perioada precedentei SAT.
34. În sumar, aceste detalii selectate demonstrează felul în care condiţiile s-au ameliorat pentru investiţiile interne şi străine, însă mai subliniază şi domenii ce necesită îmbunătăţiri continue. Echipa de ţară anticipează că sprijinul bugetar şi activităţile investiţionale esenţiale vor juca un rol important complementar pe viitor. CSRS este un instrument intersectorial ce cuprinde un dialog la nivel înalt şi aduce o pondere în reforma cadrului de reglementare. Totuşi, GRM încă nu poate realiza declanşatorii CSRS fără sprijin. Proiectele individuale rămân a fi esenţiale pentru crearea capacităţii GRM în sporirea sau atingerea rezultatelor specifice în practică.
Rezultat I.6: Stoparea deteriorării infrastructurii transporturilor
35. S-au întreprins acţiuni preliminare pentru implementarea strategiei pentru sectorul drumurilor, inclusiv lucrări de reabilitare. În cadrul Strategiei de asistenţă pentru ţară, suportul principal al Băncii pentru infrastructura transporturilor s-a axat pe o mai amplă conştientizare a constrângerilor care împiedică competitivitatea prin intermediul unei analize economice a sectorului. Drumurile au continuat să se deterioreze din cauza că investiţiile publice în drumuri rămân la un nivel foarte scăzut (mai puţin de 2% din PIB), cu implicaţii negative pentru creştere. Echipa pentru ţară a recunoscut această omitere din SAT, iar Proiectul de susţinere a Programului în sectorul Drumurilor a intrat de curând în vigoare. Acest proiect se aşteaptă să conducă la reducerea în termen lung a costurilor pentru utilizatorii de drumuri, prin îmbunătăţirea condiţiilor de trafic şi calităţii reţelei de drumuri şi prin consolidarea capacităţii Administraţiei de Stat a Drumurilor de a administra, întreţine şi reabilita reţeaua de drumuri într-o manieră eficientă şi transparentă.
36. Echipa Băncii a colaborat activ cu partenerii din cadru Guvernului Republicii Moldova şi alţi parteneri de dezvoltare la elaborarea Strategiei de infrastructură a transportului terestru, inclusiv a unui Plan de investiţii şi cheltuieli pe 10 ani care include infrastructura drumurilor, căilor ferate şi transportului urban. Urmând solicitarea guvernului, Banca a asistat guvernul la elaborarea unui Program mai amplu în sectorul drumurilor, care ar putea fi finanţat de guvern şi de cel puţin cinci parteneri externi. Contribuţia Băncii este reprezentată de Proiectul de susţinere a Programului în sectorul Drumurilor care a intrat în vigoare în 2007. Procesul aplicat în sectorul transporturilor a fost considerat un model care ar putea fi ulterior aplicat şi în alte operaţiuni în infrastructură. Dar, este absolut importantă coordonarea continuă a instituţiilor financiare internaţionale, cât şi capacitatea de absorbţie a guvernului. Iar operaţiunile curente trebuie neapărat monitorizate foarte minuţios, în special cu Comisia Europeană (CE) şi Corporaţia Provocările Mileniului. Acestea şi-au exprimat interesul în oferirea unor resurse financiare adiţionale importante pentru Programul în sectorul drumurilor.
73
Caseta 2. Servii medical mai bune într-un mediu de temperatură mai bun
Project: Energetic II
Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a eşuat în majoritatea comunităţilor din Moldova în anul 2001. Cel puţin 300 de lucrători medicali ai Spitalului Raional Ialoveni lucrau pe timpul sezonului rece îmbrăcaţi în haine călduroase, mănuşi şi ciorapi de lână. Administraţia raionului Ialoveni a beneficiat de un împrumut de 210 mii dolari SUA prin intermediul Proiectului Energetic II finanţat de Bancă. Proiectul a folosit la construcţia unei cazangerii autonome şi înlocuirea sistemului intern de încălzire al spitalului, care era ireversibil deteriorat după îngheţare. „Am activat în condiţii confortabile de lucru de mai bine de doi ani, ceea ce a rezultat în reducerea de două ori a morbidităţii produse de bolile respiratorii între personalul din ocrotirea sănătăţii”, spunea Lidia Hanganu, Şeful Spitalului Raional Ialoveni. „Înainte, timp de 4 ani încălzeam spaţiile de lucru cu încălzitoare electrice, iar lucrătorii noştri se adunau mai mulţi într-o încăpere pentru a economisi energia. Temperatura aerului era de 8°C pe coridoare, majoritatea pacienţilor cu anumite probleme de sănătate riscând să capete şi o răceală”. Noul sistem de încălzire economiseşte importante sume băneşti. Capacitatea de eficienţă a cazanului este de peste 92%, rezultând în emisii reduse de gaze de seră şi componente dăunătoare sănătăţii. Mai mult ca atât, noul cazan a făcut posibilă livrarea de apă caldă pentru secţia de internare şi secţia de terapie intensivă. De pe urma implementării componentei termice a proiectului Energetic II au beneficiat circa 170 de obiecte, cu peste 1,2 mln de vizitatori anual, cu o sumă totală de finanţare de 35 de milioane. Majoritatea obiectelor – şcoli, grădiniţe, spitale raionale, etc. – se află în centrele raionale. Proiectul a finanţat de asemenea livrarea de apă caldă şi abur pentru obiecte de importanţă naţională, precum Spitalul Clinic Republican şi Institutul Naţional de Oncologie.
Rezultat I.7: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea vulnerabilităţii energetice
37. S-au obţinut îmbunătăţire a eficienţei energetice prin măsuri orientate, dar pe durata SAT a sporit urgenţa necesităţii reducerii vulnerabilităţii energetice. Activităţile proiectului au realizat economii importante prin implementarea tehnologiilor de cu grad sporit de eficienţă energetică de modernizare a măsurării consumului, susţinerii unei funcţionări mai fiabile a sistemului de transmisie şi reducerii ratei întreruperilor de livrare în liniile şi staţii de transformare de tensiune înaltă. Disponibilitatea căldurii în clădirile selectate a sporit de la 30 la 120 de zile pe an, iar numărul clădirilor conectate de la sistemul de încălzire a depăşit indicatorii ţintă. Îmbunătăţirile în infrastructura energetică au produs rezultate palpabile în bunăstarea socială, ceea ce inevitabil a contribuit la realizarea altor indicatori de calitate în SAT (vezi Caseta 2).
38. După cum s-a menţionat în Raportul de progres SAT, problema vulnerabilităţii energetice devine tot mai importantă odată cu creşterea preţurilor mondiale la petrol şi majorarea bruscă în ianuarie 2007 a preţurilor la gazele naturale de la 80 dolari SUA în 2006 la 253 dolari SUA în iulie 2008, cu o majorare pe etape a acestuia, până când nu vor atinge cotele de piaţă (adică, UE) către anul 2011. Reformele din sectorul energetic au permis ca aceste majorări de preţuri să fie adecvat reflectate prin majorarea cu 70% a tarifelor interne în perioada februarie 2006 – februarie 2007, astfel reducând considerabil cererea la gaze dat fiind că costurile sunt achitate de consumatorii finali. Cu toate acestea, tarifele la încălzirea municipală centralizată (dominată de întreprinderea de stat Termocom care livrează energia termică în Chişinău) rămânând sub nivelul de recuperare a costurilor, rezultând în acumularea de datorii faţă de producătorii de energie. Aceste subvenţii încrucişate atât pentru cei mai înstăriţi cât şi pentru cei mai bogaţi sunt inechitabile şi subminează viabilitatea financiară a sectorului.
39. Programul CSRS propune soluţionarea problemei vulnerabilităţii energetice – în special
74
prin accentele pe reducerea intensităţii energetice a Moldovei, menţinerii sau sporirii disciplinei financiare în sector, continuării politicii de tarifare care permite recuperarea costurilor, cât şi abordarea adecvată a implicaţiilor sărăciei şi celor sociale. Guvernul Moldovei a realizat un jalon important din cadrul CSRS-2 prin adoptarea Strategiei Energetice (în iulie 2007) care stabileşte calea reformelor pentru armonizarea legislativă, de reglementare şi tehnică a sectorului energetic al Moldovei cu piaţa internă a UE, în special a Tratatului Comunităţii Energetice (UCTE).
Rezultat I.8: Drepturi de proprietate consolidate şi acces mai bun la finanţare, cunoştinţe şi tehnologii în spaţiul rural
40. Un sistem cadastral naţional unificat de bunuri imobiliare pentru terenurile urbane şi rurale a fost creat, iar creditul şi asistenţa tehnică oferite fermierilor individuali a depăşit ţintele SAT. Securitatea drepturilor şi titlurilor de proprietate în Moldova a crescut, 75% din proprietatea rurală privată fiind complet înregistrată. Venitul mediu în ariile acoperite de Proiectul de investiţii şi servicii rurale (RISP-1) a crescut cu 23% în perioada de derulare a proiectului şi 194 afaceri noi au fost create în localităţile rurale în cadrul RISP-2 pe parcursul perioadei anilor 2006-2007.
41. Deşi aceste intervenţii ale proiectului s-au soldat cu rezultate promiţătoare, Banca încă nu a elaborat o strategie pentru soluţionarea exhaustivă a diverselor obstacole în sectorul agricol. Agricultura avut o performanţă insuficientă faţă de creşterea economică generală şi această tendinţă a contribuit la creşterea sărăciei în localităţile rurale începând cu 2003 (vezi Rezultatul II.1 în continuare). Serviciile publice şi investiţiile în sector rămân inadecvate, incluzând măsuri de reducere a vulnerabilităţii faţă de hazardele naturale. În cadrul acestei SAT, AID a concentrat doar resurse limitate în sectorul agricol şi în ameliorarea accesului la finanţare, cunoştinţe şi tehnologii în spaţiul rural, însă pe viitor există oportunităţi de mobilizare a acestei finanţări în parteneriat cu alţi donatori ce oferă finanţare substanţială (în special Sida şi Corporaţia Provocările Mileniului) în vederea atingerii rezultatelor scontate.
Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, consolidarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale 42. SAT a susţinut activităţi îndreptate spre consolidarea capitalului uman, social şi fizic, recunoscând faptul că acestea reprezintă aspecte critice pentru o creştere durabilă şi reducerea sărăciei. Asistenţa AID s-a axat asupra îmbunătăţirii direcţionării asistenţei sociale, accesului populaţiei sărace la servicii publice şi infrastructură esenţială, cum ar fi serviciile comunale publice. Combinaţia de activităţi de împrumut şi asistenţă tehnică acordată pentru promovarea rezultatelor în cadrul acestui pilon este arătat în tabelul 4. Datorită faptului că pilonii SAT şi rezultatele scontate sunt adeseori interdependenţi, aceste liste uneori se suprapun cu cele din alţi piloni.
Tabelul 4. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului II Creditarea în
derulare la începutul SAT
Creditare/granturi, real (AID şi IDF) AES/AT, real
Gestiunea protecţiei sociale (AF99) Fondul de investiţii în sănătate (AF01)
Grant GEF Energie renovabilă din deşeuri agricole (biomasă) (AF05) Conservarea energiei şi reducerea emisiilor FCDC (AF06)
Analiza sărăciei şi impactului social (AF06) Notă asupra politicilor în educaţie (AF06)
75
Controlul SIDA (AF03) Proiectul pilot de alimentare cu apă şi salubrizare (AF03) Fondul de investiţii sociale-2 (AF04) Controlul poluării în agricultură GEF (AF04) Conservarea solului PCF (AF04)
Gripa aviară-Moldova (AF06) Educaţie de calitate în localităţile rurale ale Moldovei (AF06) Reconciliere prin învăţământ general secundar în Transnistria- Grant JSDF (AF06) Gestiunea durabilă a stocurilor POP- GEF (AF06) FCP Conservarea solurilor (AF06) Servicii în sănătate şi asistenţă socială (AF07) Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei (AF07) şi CSRS-2 (AF08) Grant Educaţie pentru toţi, Iniţiativă cu aplicare rapidă (AF07) Infrastructura de mediu (AF07) Proiectul naţional de aprovizionare cu apă (AF08)
Notă asupra politicilor în sănătate (AF06) Actualizare a evaluării sărăciei (AF07) Analiza cheltuielilor publice (AF07) Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile comunale (AF07) AT pentru abilitarea juridică a celor mai sărace comunităţi (AF08)
Rezultat II.1: Rata sărăciei redusă printre populaţia rurală şi grupurile vulnerabile şi excluse
43. Asistenţa socială se direcţionează către familiile cu venituri foarte mici. Analiza sistemului de asistenţă socială relevă necesitatea unei noi orientări în politica socială a statului, pentru a asigura persoanele şi familiile care se confruntă cu condiţii de trai dificile, pe care nu le pot depăşi prin propriile mijloace şi capacităţi. Actualmente majoritatea prestaţiilor sociale sunt oferite anumitor categorii de populaţie, fără a se lua în consideraţie nivelul de trai şi necesitatea acestora pentru acordarea asistenţei sociale. Conform rezultatelor studiilor efectuate, s-a constatat că principiului categorial, nu asigură direcţionarea asistenţei sociale spre cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei. În acest sens, Parlamentul a adoptat la data de 13 iunie 2008, Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială.
44. Activităţile în derulare ale portofoliului (Servicii de sănătate şi asistenţă socială, Programul CRSR, Analiza sărăciei şi impactul social, etc.) continuă pentru a reduce într-un mod eficace ratele sărăciei. La data de 13 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială. Legea a intrat în vigoare, pentru familiile cu cel puţin un membru cu grad de invaliditate, la 1 octombrie 2008; pentru familiile cu unul şi mai mulţi copii, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar pentru toate celelalte familii, la 1 iulie 2009. Întru implementarea legii menţionate, la 16 octombrie 2008, prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată al ajutorului social. Totodată, în şedinţa Guvernul Republicii Moldova din 12 noiembrie 2008, a fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire la aprobarea Structurii Sistemului Informaţional Automatizat „Asistenţa Socială”, care va spori eficienţa sistemului de asistenţă socială atât prin oferirea unui instrument de formare continuă, cât şi prin asigurarea informaţională a autorităţilor la nivel central şi local, precum şi a personalului din sistemul de asistenţă socială. Aceste măsuri ar trebui să mărească capacitatea Guvernului să evalueze impactul şi eficacitatea asistenţei sociale pe parcursul unei perioade de timp pentru a asigura un acces mai bun al populaţiei sărace şi vulnerabile la aceste programe.
76
Rezultat II.2: O calitate mai înaltă a educaţiei şi acces îmbunătăţit la servicii educaţionale în concordanţă cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)
45. Provocări semnificative continuă să existe în privinţa asigurării calităţii şi accesului la educaţie în Moldova, dar reforma sistemului educaţional progresează. Pachetul AID a oferit o combinaţie relevantă de experienţe internaţionale şi dialog privind politicile din sector, precum şi activităţi de asistenţă financiară şi împrumuturi pe parcursul perioadei SAT. Nu există o evidenţă concludentă privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei sau accesului la servicii educaţionale la ziua de azi. Această situaţie se explică printr-o combinaţie de indicatori insuficienţi pentru evaluarea performanţei Băncii şi capacităţii limitate a Ministerului Educaţiei şi Tineretului la capitolul de implementare al proiectelor şi gestionarea schimbărilor. Proiectele Băncii au acordat manuale noi şi au schimbat curricula (Proiectul educaţiei generale) şi au renovat şcolile (Fondul de investiţii sociale 1 şi 2) în mare măsură conform planului, dar indicatorii s-au axat asupra acestor produse (progrese în implementare) în loc să indice dacă aceste activităţi au produs îmbunătăţiri în calitate sau acces. Proiectul educaţiei de calitate în localităţile rurale urmează să îmbunătăţească accesul la serviciile educaţionale şi va măsura calitatea prin intermediul rezultatelor obţinute la bacalaureat de către elevii din zonele urbane şi rurale.
46. Moldova rămâne în urmă în reformarea sistemului educaţional, iar sistemul curent este inechitabil şi ineficient în alocarea resurselor. Guvernul Moldovei a început cartografierea şcolilor pentru a primi mai multă informaţie în scopul alocării mai eficiente a resurselor şi a pregătit proiectul strategiei de optimizarea a reţelei de şcoli (ambele fiind declanşatori în cadrul programului CSRS). Aceşti paşi, concomitent cu activităţile noi şi mai vechi (inclusiv şi noua iniţiativă rapidă de educaţie pentru toţi) şi îmbunătăţiri în indicatorii de monitorizare şi evaluare, urmează să ducă la atingerea acestui rezultat.
Rezultat II.3: Alocarea mai eficientă în sectorul sănătăţii şi indicatori îmbunătăţi în conformitate cu ODM
47. Asistenţa AID a contribuit eficace la atingerea indicatorilor din sectorul sănătăţii în conformitate cu ODM şi au îmbunătăţit eficienta de alocare în sectorul sănătăţii. Sistemul de asigurare în sănătate a fost introdus în 2004 şi acoperirea de către acest sistem a populaţiei a ajuns la 75% din anul 2006. Guvernul Moldovei a pus accentul pe prestarea serviciilor într-un mod cost-eficient în instituţiile din medicina primară şi respectiv, a cheltuit mai mult pe medicina primară din resursele AID şi sursele donatorilor. Mortalitatea copiilor de până la cinci ani şi mortalitatea maternă au scăzut. Incidenţa HIV/SIDA continue să crească, dar rapiditatea creşterii este în scădere. Într-o anumită măsură, rata infecţiei HIV/SIDA a fost mărită artificial din cauza unor proceduri de testare mai bune care depistează cazurile ce nu puteau fi diagnosticate anterior. În realitate, proiectul de control al HIV este un exemplu bun al rezultatelor de dezvoltare umană realizate prin asistenţa AID (vezi Caseta 3).
77
Caseta 3. Prestarea eficientă a serviciilor de sănătate grupurilor vulnerabile
Proiect: Controlul SIDA în Moldova
Proiectul de control al SIDA a influenţat pozitiv vieţile grupurilor de populaţie vulnerabilă – femei şi copii în situaţie de risc al infecţiei HIF, persoanele care trăiesc cu virusul HIV/SIDA, utilizatori de droguri injectabile (UDI), deţinuţi, lucrătorii sexului comercial şi tinerii:
Femeile gravide beneficiază de toate serviciile examinare şi preventive pentru HIV. Un număr total de 301 femei gravide au fost identificate ca HIV pozitive de la începutul proiectului, celor 213 femei care au decis să nască li s-a oferit profilactice ART şi gratis formule de lapte pentru a înlocui alăptarea. Ca rezultat, transmiterea de la mamă la copil a infecţiei HIV s-a redus de la 13,3% în 2002 la 0% în 2006.
Numărul UDI cuprinşi de activităţi de reducere a efectelor nocive (11.761) prin cele 14 proiecte a depăşit numărul UDI înregistraţi oficial în ţară. Toate penitenciarele din ţară sunt cuprinse de serviciile de prevenire a HIV/SIDA şi bolilor sexual transmisibile (materiale informaţionale, distribuţia prezervativelor). 75% din penitenciarele unde pot fi introduse servicii de reducere a efectelor nocive sunt cuprinse de programe de schimb de ace şi seringi. Prevalenţa HIV printre UDI a scăzut de la 15.96 pe 1000 de utilizatori testaţi în 2005 la 12.1 pe 1000 de utilizatori testaţi în 2006 în Moldova.
Tratamentul cu terapie antiretrovirală foarte activă (TTAFA) a fost pus la dispoziţia pacienţilor din toată ţara, inclusiv şi Transnistria şi deţinuţilor penitenciarilor. Numărul total al pacienţilor HIV/SIDA care au început tratamentul TTAFA a atins cifra de 549 (inclusiv 19 copii şi 530 adulţi) cuprinzând atât populaţia civilă cât şi deţinuţii penitenciarelor. Aceste servicii sunt prestate în comun cu GFATM, guvernul şi ONG-urile prezente în ţară (Medicii fără Frontiere). Ca rezultat, mortalitatea SIDA a scăzut considerabil.
Conceptul centrelor de sănătate prietenoase tinerilor a fost introdus de către UNICEF şi OMS cu nişte standarde de servicii clar definite şi cu finanţare durabilă din fondurile de asigurare în sănătate. Nivelul cunoştinţelor privind riscul HIV printre tineri a crescut.
Produsele şi rezultatele proiectului au fost măsurate de un sistem cuprinzător de monitorizare şi evaluare care a utilizat măsurări atât calitative cât şi cantitative (studii KAP, supravegherii de santinelă, statisticii de servicii, etc.) în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale. Echipa de proiect a guvernului monitorizează rezultatele pentru implementarea proiectului şi a asigura un grad de responsabilitate.
48. Reforma pe termen lung a sistemului de sănătate. Obiectivele iniţiale de a asigura acoperirea echitabilă a ţării cu servicii de sănătate primară urmează a fi realizate—mai rămân ineficienţe în sectorul spitalicesc, iar numărul posturilor vacante pentru medicii de familie în centrele de sănătate în zonele rurale rămâne să fie înalt. Cu atât mai mult, deşi Guvernul Moldovei contribuie la asigurarea medicală a populaţiei ce nu lucrează, există un risc considerabil al sărăciei din cauza costului înalt al bolilor printre populaţia rurală şi auto-angajaţi.
49. În pofida necesităţilor ce continuă să rămână, s-a înregistrat un progres considerabil în sectorul de sănătate pe parcursul perioadei SAT. Ministerul Sănătăţii a condus procesul de elaborare şi aprobare al unei strategii de reforme, demonstrând iniţiativă şi capacitatea de a determina politici şi de a colabora cu donatorii pentru obţinerea susţinerii lor la implementarea strategiei generale de sănătate printr-un program consolidat al donatorilor. Proiectul de Asistenţă Socială şi Servicii în Sănătate face parte din acest program consolidat şi se preconizează ca Banca să continue să lucreze eficace cu Ministerul Sănătăţii şi donatorii pentru a spori în continuare echitatea şi eficienţa sectorului de sănătate.
78
Rezultat II.4: Acces îmbunătăţit la servicii de apă calitativă şi salubrizare şi reducerea degradării mediului şi riscurilor de sănătate
50. Suportul Băncii a fost extrem de important în îmbunătăţirea aprovizionării cu apă calitativă în zonele alese şi în eliminarea poluanţilor organici persistenţi. Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi salubrizare a produs rezultate tangibile în cinci orăşele din Moldova, astfel atingând sau chiar depăşind obiectivele din SAT (vezi Caseta 4). Aprovizionarea cu apă îmbunătăţită s-a produs concomitent cu o colectare sporită de către serviciile comunale (în mediu 92%) din zonele pilot, sporind astfel performanţa lor financiară şi asigurând durabilitatea rezultatelor realizate de către proiect.
51. Alte activităţi de asemenea au contribuit substanţial la aprovizionare cu apă şi condiţii de mediu îmbunătăţite – în special prin colectarea, tratarea şi utilizarea deşeurilor agricole (atât în calitate de îngrăşăminte cât şi ca surse de energie regenerabile). Proiectul de conservare a solului a obţinut succese la împădurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate (vezi Caseta 5).
Asistenţa AID se axează pe protecţia mediului şi sănătăţii umane prin administrarea sigură şi eliminarea stocurilor de poluanţi organici persistenţi (POP) şi BPC. Chiar dacă performanţa acestui proiect a fost satisfăcătoare până la moment, reţinerile semnificative în sub-componentele ce ţin de crearea unui sistem modern de gestionare a substanţelor chimice pot să pună în pericol
Caseta 4. Aprovizionare sigură, suficientă şi durabilă cu apă
Proiect: Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi salubrizare
Cinci orăşele din Moldova cu o populaţie totală de aproximativ 250000 de oameni au beneficiat de la îmbunătăţirea durabilităţii şi siguranţei aprovizionării cu apă şi serviciilor de salubrizare. Sistemele centralizate de aprovizionare cu apă şi salubrizare din Moldova au fost grav deteriorate după aproximativ două decenii fără cheltuieli pentru menţinere. Înainte de începerea proiectului, aproximativ 10% din probele de apă urbană erau contaminate cu bacterii coliforme, iar reţelele de apă şi de tratare a apelor uzate erau într-o condiţie deplorabilă—era nevoie de schimbat aproape 80% din ţevile existente. Orele de aprovizionare cu apă erau de la 2 până la 16 ore pe zi. Costurile de energie electrică erau mari şi consumau 60% din toate costurile operaţionale. Rata de colectare varia de la 40% la 60%, punând serviciile comunale într-o situaţie financiară precară. Activităţile implementate în cadrul proiectului au contribuit semnificativ la îmbunătăţirile din zonele-ţintă:
100% din probele de apă la moment arată o lipsă de agenţi patogeni;
Serviciul de aprovizionare funcţionează 24 de ore în patru orăşele şi 19 ore în Ştefan Vodă comparativ cu 2 ore pe parcursul ultimilor 15 ani;
Economiile de energie electrică datorită înlocuirii echipamentului învechit care consuma multă energie au ajuns la aproximativ 30% - 35%;
Lungimea ţevilor de aprovizionare cu apă şi salubrizare reabilitate a depăşit ţintă iniţială de aproximativ 1,5 ori datorită procurărilor eficiente;
Rata colectărilor a crescut până la media de 100% (în timp real la 95%-98%).
Reprezentanţii media au vizitat oraşul Orhei în luna decembrie 2007 în partea centrală a Moldovei. Primarul din Orhei Dl. Ion Stratulat a raportat că, “la situaţia din decembrie 2006, oraşul Orhei pentru prima oară s-a bucurat de aprovizionare cu apă potabilă timp de 24 de ore. Orice activitate implementată cu ajutorul Băncii Mondiale şi al altor instituţii financiare produc beneficii importante pentru Moldova şi îmbunătăţesc infrastructura socială şi bunăstarea. Dacă la începutul proiectului în anul 2004, oraşul era aprovizionat cu apă doar câteva ore pe zi, către sfârşitul anului 2007, aprovizionarea cu apă se efectuează fără întreruperi’.”
79
atingerea obiectivelor de dezvoltare ale proiectului. Acest fapt solicită atenţie sporită acordată gestionării proiectului şi problemelor de asistenţă tehnică pentru a asigura durabilitatea eforturilor îndreptate spre reducerea degradării mediului.
Pilonul III. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public
52. Moldova a moştenit instituţii slabe. Reglementările excesive, discreţia birocratică şi corupţia asociată afectează competitivitatea economiei, generează presiuni asupra salariilor şi cauzează emigrarea sau activitatea oamenilor în economia tenebră. Activităţile din această SAT, după cum sunt reflectate în Tabelul 5, şi-au propus drept scop facilitarea gestiunii eficiente şi transparente a mijloacelor publice, consolidarea sistemului din serviciul public, reforma sistemului judiciar, abilitarea autorităţilor publice locale şi sporirea participării societăţii civile în luarea deciziilor pentru crearea creşterii economice durabile şi reducerea sărăciei.
Rezultat III.1: Capacitatea sporită a sectorului public în elaborarea şi implementarea politicilor publice
53. Un fundament pentru crearea capacităţii în sectorul public a fost creat printr-o strategie de reformă a administraţiei publice. În cadrul programului CSRS, GRM a elaborat o lege a serviciului public pentru clasificarea şi gradarea funcţiilor în serviciul public şi crearea legăturii dintre remunerare şi dezvoltarea şi performanţa profesională. Unitatea de gestiune a serviciului public pentru implementarea acestei reforme a fost creată în aprilie 2008, iar legea a fost adoptată de Parlament în noiembrie 2008.
Caseta 5. Protecţia celei mai valoroase resurse a Moldovei – solul
Proiecte: Fondul FCP/BioCarbon şi conservarea solului
Terenurile publice şi comunitare în Moldova au suferit pe parcursul ultimelor decenii nişte declinuri semnificative în productivitate şi au devenit tot mai susceptibile la eroziunea solului, alunecări de teren şi alte probleme fiziografice, în special datorită lipsei de investiţii în recuperarea terenurilor degradate pe termen lung. Activităţile de proiect au susţinut împădurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate. Proiectul asigură posibilitatea sechestrări de bioxid de carbon ce permite ţării să beneficieze de piaţa de carbon. Costul total al proiectului este de aproximativ 18 milioane dolari SUA, acoperit de către Agenţia Forestieră de Stat “Moldsilva”. Moldsilva va primi o sumă de aproximativ 7 milioane dolari în rezultatul vânzării a 1.9 milioane de tone de CO2. Finanţarea de carbon suplimentară s-a dovedit a fi o motivare puternică pentru expansiunea activităţilor de împădurire: în 1990-2001 500-600 de hectare au fost împădurite anual, dar din 2002 până-n 2007, au fost împădurite aproximativ 7000-8000 de hectare anual. În baza acestei experienţe, comunităţile locale în cooperare cu Moldsilva au iniţiat recent un proiect nou de sechestrare a carbonului “Proiectul comunitar de dezvoltare forestieră” care va fi susţinut de către Fondul BioCarbon al Băncii Mondiale, scopul principal fiind împădurirea a 8000 hectare de terenuri degradate ce ar reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 600,000 tone pe parcursul următorilor 10 ani. Proiectul va avea multiple beneficii pentru comunităţile locale, inclusiv prevenirea eroziunii solului, restaurarea terenurilor degradate şi îmbunătăţirea productivităţii lor, restaurarea habitatului unor specii de flora şi faună pe cale de dispariţie, producerea lemnului de foc, produselor din lemn pentru a servi necesităţile comunităţilor rurale şi crearea locurilor de muncă locale. Proiectul este primul proiect de sechestrare a carbonului din lume finalizat complet în cadrul Mecanismului de Dezvoltare Curată al Protocolului de la Kyoto. Acest proiect a servit drept pilot pentru multe ţări din regiune.
80
Tabelul 5. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului III
Creditarea în derulare la
începutul SAT
Creditare/granturi, real (AID şi IDF) AES/AT, real
None Reforma instanţelor judecătoreşti - IDF (AF06) Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei (AF07) şi CSRS-2 (AF08) Gestiunea finanţelor publice (AF07)
Notă privind guvernarea pe verticală în ascendenţă (AF05) Continuare şi actualizare a Evaluării responsabilităţii financiare a ţării (AF05) Continuare a reformei administraţiei publice centrale (AF05) AT pentru guvernarea în serviciul public (AF06, AF07) Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile comunale (AF07) Analiza cheltuielilor publice (AF07) AT pentru achiziţiile publice - IDF (AF07) AT pentru Curtea de Conturi (AF07) Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei publice (AF07)
Rezultat III.2: Percepţia redusă a publicului referitor la corupţia în cadrul Guvernului şi transparenţa şi responsabilitatea sporită în gestiunea mijloacelor publice
54. Asistenţa AID a facilitat şi sprijinit îmbunătăţiri continue ale Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) şi a sporit concurenţa în procesul de achiziţii publice. Banca a ajutat Moldova în consolidarea proceselor de alocare a resurselor prin CCTM şi expansiunea sectoarelor incluse drept răspuns la SCERS. Un sistem de control financiar şi audit intern bazat pe standardele Uniunii Europene a fost elaborat. GRM a creat unitatea de politici la nivel central pentru a institui un consens politic asupra politicilor şi pentru a asigura că bugetul este un instrument eficient de luptă cu sărăcia şi promovare a politicilor de dezvoltare. Aceşti paşi, combinaţi cu concurenţa sporită în achiziţiile publice, îmbunătăţesc transparenţa şi responsabilitatea în gestiunea mijloacelor publice.
55. Se preconizează ca activităţile în curs de desfăşurare în cadrul acestei SAT să contribuie în continuare la atingerea acestui rezultat. De exemplu, programul CSRS promovează îmbunătăţirea proceselor de gestiune a investiţiilor publice, astfel încât proiectele cu finanţare externă, investiţiile centralizate şi alte surse de investiţii publice să fie integrate într-un program unic de investiţii publice, cu procese clare de prioritizare şi implementare (inclusiv studii de fezabilitate economică). Un plan strategic pentru dezvoltarea instituţională a Curţii de Conturi a fost aprobat şi implementarea a demarat. Proiectele Băncii sunt de asemenea axate pe asistenţă tehnică pentru crearea capacităţii în administraţia publică şi pe reforma instanţelor judecătoreşti pentru reducerea corupţiei.
56. Măsurile internaţionale denotă că percepţia publicului referitoare la corupţie în Moldova s-a redus în general pe parcursul perioadei SAT. Indicele de percepţie a corupţiei al Transparency International s-a îmbunătăţit de la 2,4 până la 3,2 din 2003 până în 2006. Mulţi indicatori din studiul BEEPS al BERD-BM denotă de asemenea îmbunătăţiri. Totuşi, mai sunt necesare progrese la capitolul respectiv. În special, datele BEEPS – deşi constată în mare parte o tendinţă pozitivă – au indicat că proporţia companiilor unde mitele au constituit o problemă în obţinerea contractelor guvernamentale, influenţarea conţinutului legislaţiei noi şi procedurile
81
judecătoreşti s-a majorat din 2002 până în 2005. De fapt, procentul companiilor intervievate ce au menţionat că aspectul judiciar a fost o problemă pentru desfăşurarea afacerilor a crescut brusc din 2002 până în 2005 şi era cu mult peste media altor ţări din regiune. Aceste constatări subliniază necesitatea unor acţiuni continue pentru îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.
IV. PERFORMANŢA BĂNCII Calitatea produselor şi serviciilor
57. Performanţa AID pe parcursul perioadei SAT a fost satisfăcătoare. Evaluările Grupului de Evaluare Internă (GEI) şi a Grupului pentru Asigurarea Calităţii (GAC), precum şi a altor mecanisme interne de calitate au arătat că calitatea produselor şi serviciilor Băncii în Moldova se îmbunătăţeşte, neavând proiecte riscante din anul fiscal 2005. Unicul proiect evaluat de către GAC privind calitatea la faza incipientă a proiectului în anii 2004-2007 (Proiectul energetic 2) a primit o notă satisfăcătoare. 37 Din şase proiecte închise pe parcursul perioadei SAT, cinci proiecte au fost examinate de către GEI şi notate satisfăcător. Mai mult ca atât, rapoartele privind implementarea proiectelor active indică faptul că ele sunt pe cale de a atinge obiectivele sale de dezvoltare.
58. Echipa Băncii Mondiale pentru Moldova a demonstrat o orientare spre rezultate, inclusiv prin menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, lucrând în continuu la îmbunătăţirea indicatorilor de monitorizare şi evaluare. După cum a fost menţionat mai devreme, echipa a adoptat recent utilizarea fişei de punctaj a rezultatelor SAT pentru Moldova pentru a evalua mai bine contribuţia activităţilor din SAT la atingerea obiectivelor scontate pentru ţară. Analiza Programului de ţară pentru anul 2006 a menţionat că calitatea cadrului de rezultate pentru proiectele individuale în general a fost bună, cu indicatori clari, concişi, realizabili şi care pot fi măsuraţi şi sunt în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare ale proiectelor. Mai mult ca atât, Moldova a primit cel mai înalt punctaj privind rezultatele obţinute din toate ţările Europei şi Asiei Centrale (EAC) la evaluarea rapoartelor de implementare pentru anul 2007, efectuată de către Grupul de Calitate al EAC.
59. Banca a utilizat activităţile analitice şi consultative (AAC) într-un mod eficient pentru a complementa proiectele sale investiţionale şi CSRS. Memorandumul economic al ţării, studiul de actualizare a sărăciei, lucrul consultativ în agricultură şi sondajele mediului de afaceri au informat în mod direct conţinutul programului CSRS. Analiza cheltuielilor publice (ACP) din 2007 a fost în strânsă legătură cu notele privind politica în domeniul sănătăţii şi educaţiei, ce a permis o analiza mai largă şi a asigurat o contribuţie adecvată din partea sectoarelor. După cum s-a menţionat în secţiunea privind rezultatele SAT, lucrul analitic a fost integrat în alte domenii de angajament, cum ar fi agricultura, asistenţa socială şi accesul îmbunătăţit la servicii de sănătate şi educaţie. Echipa pentru ţară şi alţi parteneri au contribuit în permanenţă la identificarea deficienţelor analitice şi elaborarea strategiilor de soluţionare a acestor deficienţe. De exemplu, la moment se pune un accent deosebit asupra necesităţii de a înţelege mai bine catalizatorii creşterii economice şi modul în care influenţează reducerea
37 Calitatea măsurată de GAC include calitatea la faza incipientă, calitatea supravegherii şi calitatea evaluărilor
activităţilor economice şi sectoriale (AES) (ultimele două tipuri de evaluări nu au fost efectuate pentru Moldova în perioada SAT). Alte măsurări interne includ analiza GEI a proiectelor, rapoarte de implementare, analizele interne a cadrelor de rezultate, acestea făcând parte din Analiza portofoliului de ţară pentru anul 2006 şi o analiza a rapoartelor de implementare efectuată de către Grupul de Calitate din EAC în anul 2007.
82
sărăciei, în special pentru populaţia rurală.
60. CSRS a fost elaborat având legături strategice cu programul investiţional şi în coordonare strânsă cu alţi donatori. Proiectele investiţionale acordă asistenţă tehnică substanţială pentru a permite implementarea reformelor de politici susţinute de către programul CSRS. Un şir de programe ale donatorilor sunt aliniate obiectivelor CSRS: în cadrul CSRS1 resursele limitate ale AID (10 milioane dolari SUA) au fost completate de aproape 7 milioane de dolari SUA de la alţi donatori. CSRS2 va beneficia de asemenea de finanţare substanţială din partea altor donatori.
61. Planurile de implementare a produselor şi serviciilor au fost ajustate pentru a consolida rezultatele în baza experienţei de implementare a portofoliului, iniţiativelor din partea Guvernului Republicii Moldova şi posibilităţilor de a complementa resursele oferite de alţi donatori. Un proiect în sectorul drumurilor a fost adăugat pentru anul fiscal 2007 pentru a acorda mult-necesara finanţare în infrastructură. Problemele identificate în RAE denotă necesitatea axării asupra eficacităţii limitate a cheltuielilor publice, reducerii neuniforme a sărăciei şi guvernării în sectorul public. Armonizarea dintre SCERS şi Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE (PARMUE) şi suportul tot mai mare acordat de către donatori lucrului comun în acest cadru a creat posibilităţi pentru coordonare în aşa domenii cum ar fi tratamentul şi prevenirea HIV-SIDA, pilotarea asistenţei sociale şi altele.
62. Parteneriatul AID-FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost excelent pe parcursul ultimilor ani. Personalul Băncii şi FMI a lucrat în comun şi a efectuat vizite comune cel puţin de două ori pe an pentru dialogul privind politica macroeconomică cu Guvernul. Dialogul de politici al FMI cu Guvernul are loc în cadrul Programului pentru creştere economică şi reducere a sărăciei (PRGF), ce cuprinde perioada anilor 2006-2008. Programul CSRS a fost pregătit odată cu PRGF pentru a asigura consecvenţa reformelor macroeconomice şi structurale susţinute de ambele programe. FMI este liderul discuţiilor privind problemele macroeconomice, iar AID îşi asumă responsabilitatea pentru problemele structurale şi sociale. Într-un şir de domenii, prerogativele acestor două instituţii se suprapun, aşa cum este cazul în domeniul finanţelor publice, unde lucrul este strâns coordonat pentru a asigura consecvenţa mesajului de politici adresat autorităţilor moldoveneşti. Existenţa unui program FMI este o contribuţie importantă pentru determinarea suficienţei cadrului de politică macroeconomică pentru CSRS.
63. Sunt necesare eforturi permanente pentru a intensifica colaborarea în cadrul Grupului Băncii Mondiale. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a rămas activă în Moldova, acordând susţinere sectoarelor de telecomunicaţii, agribusiness, întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi băncilor locale. Continuând eforturile AID din sectoarele sănătăţii şi infrastructurii, CFI va colabora cu şi va complementa activitatea AID cu privire la iniţiativele de parteneriat public-privat. Suplimentar, Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale (AGIM) este activă în Republic Moldova, cuprinzând o parte a procesului de privatizare a sectorului energetic, care a fost susţinut de CFI. AGIM este deschisă oportunităţilor de susţinere a investiţiilor directe străine în Moldova prin acordarea garanţiilor împotriva riscurilor politice şi ea va coordona activitatea sa cu AID.
Evaluarea portofoliului
64. Calitatea portofoliului s-a îmbunătăţit treptat pe parcursul perioadei SAT. După cum se arată în Tabelul 6, procentul angajamentelor în situaţie de risc a fost redus de la 23,5 în
83
2004 până la 0 în 2005. Rata disbursărilor este una relativ înaltă, cu o medie de 22% în pofida vârstei fragede a portofoliului (la moment, vârsta media a unui proiect este de 2,4 ani).
Tabelul 6: Indicatori selectaţi de performanţă a portofoliului, anii fiscali 2005-2008
Performanţa Indicatori
AF05 AF06 AF07 AF08* Numărul de proiecte 11 15 15 14
Angajamente net (mln. dolari SUA) 148,7 181,3 179,9 185,2
Rata disbursărilor, % 18,6 25,5 27,5 21,8
Proiecte în situaţie de risc (%) 9,0 0,0 0,0 0,0
Angajamente în situaţie de risc (%) 23,5 0,0 0,0 0,0
Proiecte problematice (%) 0,0 0,0 0,0 0,0
Indicele de proactivitate 100,0 N/A N/A N/A
Indicele de realism 0,0 N/A N/A N/A * Aceste cifre reflectă situaţia la 13 decembrie 2008.
65. Portofoliul este dominat de proiecte în sectoarele pentru dezvoltare umană şi infrastructură. La momentul lunii decembrie 2008, operaţiunile de creditare ale AID includeau un program CSRS şi operaţiuni 10 investiţionale (cu 3 proiecte GEF suplimentare), pentru o sumă totală de 159,3 milioane de dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63 la sută) mai urmează încă a fi disbursaţi. Toate proiectele IDA şi GEF se află în proces de implementare şi progresează bine fără ca nici un proiect să fie în situaţie de risc.
66. Împrumuturile investiţionale prevăzute în SAT pentru AF05 (în cadrul AID13), AF06, AF07 şi AF08 au fost aprobate conform planului. Ele au cuprins şase operaţiuni investiţionale pentru susţinerea gestiunii finanţelor publice, a competitivităţii, educaţiei în zonele rurale, serviciilor de investiţii rurale, sănătate şi asistenţă socială, drumuri şi finanţare suplimentară pentru proiectul cadastral. Au fost aprobate şi operaţiuni suplimentare, inclusiv în 2006 un proiect de combatere şi prevenire a gripei aviare şi proiectul naţional de alimentare cu apă în anul fiscal 2008. Moldova a utilizat toată alocaţia AID pe parcursul perioadei SAT.
67. Totuşi, volumul împrumuturilor acordate şi accentul activităţilor creditare şi necreditare au fost uneori diferite decât cele planificate iniţial în SAT. Diferenţa între împrumuturile planificate şi actuale poate fi explicată prin faptul că Moldova a atins cu succes declanşatorii pentru scenariul optimist şi de ajustările programului Băncii în dependenţă de circumstanţele ţării. Aceste modificări au fost efectuate pentru a asigura coerenţa cu programul CSRS, pentru a acorda finanţare flexibilă ce ar răspunde priorităţilor guvernului nou în infrastructură (drumuri) şi pentru a se conforma alocaţiilor noi bazate pe performanţă (ABP) în cadrul AID. Lista deplină a activităţilor planificate şi actuale o puteţi găsi în anexă (vezi tabelele 2 şi 3).
68. Tranziţia de la o Strategie de asistenţă a ţării bazată pe diverse scenarii de creditare către o abordare bazată pe performanţă a cauzat dificultăţi atât pentru atingerea unei
84
înţelegeri comune cu Guvernul Moldovei, cât şi pentru planificarea operaţiunilor creditare. Moldova s-a calificat pentru creditarea din scenariul optimist, dar nu a mai avut acces la acest nivel de creditare în cadrul sistemului nou de alocaţii bazate pe performanţă. Îmbunătăţirile performanţei portofoliului şi ale punctajelor obţinute în cadrul Evaluării politicilor şi instituţiilor ţării (EPIT) în anul fiscal 2006 a dus la o creştere a alocaţiei pentru anii fiscali 2007 şi 2008, dar volumul de susţinere financiară totuşi era mai jos decât cel prevăzut iniţial în scenariul optimist. Tranziţia pare să fi fost cauza principală a reţinerilor în implementarea programului – aproape jumate din activităţi au întârziat cel puţin cu un an fiscal comparativ cu orarul lor iniţial.
69. Portofoliul a inclus un număr mare de proiecte comparativ cu volumul alocării AID şi costurile de supraveghere a acestor proiecte au redus resursele disponibile pentru activităţile economice şi sectoriale şi pentru asistenţă tehnică. Procesul de punctare a rezultatelor a inclus şi o analiză a eficienţei şi eficacităţii operaţionale şi a arătat că costul de supraveghere a portofoliului din Moldova este substanţial mai mare decât media ţărilor EAC. De exemplu, supravegherea activităţilor în Moldova a reprezentat 52% din totalul serviciilor pe ţară în anul fiscal 2007 comparativ cu media de 35% în ţările EAC. Pe parcursul perioadei 10% din serviciile ţării au reprezentat activităţi economice şi sectoriale şi doar 6% asistenţă tehnică, comparativ cu media de 20% şi respectiv 12% pentru ţările EAC.
Dialogul în ţară şi coordonarea asistenţei
70. Banca şi-a consolidat relaţiile cu Guvernul Republicii Moldova pe parcursul perioadei SAT. Guvernul a demonstrat angajamentul său faţă de reformele economice prin implementarea schimbărilor solicitate în cadrul scenariului optimist, prin adoptarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE (2005) şi prin lucrul asupra dezvoltării sistemelor de ţară. Aceste sisteme, printre altele, au inclus funcţia de gestiune a datoriei de stat, sisteme informaţionale esenţiale pentru executarea bugetului şi transformarea Curţii de Conturi într-o instituţie de control financiar în ţară. Deşi autorităţile nu întotdeauna au împărtăşit o viziune comună privind metodele de atingere a unor obiective de dezvoltare, personalul Băncii a reuşit să realizeze un dialog eficient cu reprezentanţii ţării în vederea atingerii rezultatelor.
71. Elaborarea Strategiei de parteneriat cu ţara (SPT) se va baza pe un proces consultativ. Echipa de ţară comunică permanent cu partenerii implicaţi şi îi informează în privinţa activităţilor consultative şi creditare, precum şi solicită comentariile lor. De exemplu, Oficiul Băncii Mondiale din Moldova a organizat un şir de mese rotunde cu reprezentanţii mass-media, ai grupurilor analitice şi alte părţi implicate la tema remitenţelor, mediului de afaceri, tineretului şi sectorului energetic. Guvernul Moldovei a implementat recent un proces vast consultativ la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi echipa de ţară anticipează adoptarea unui proces similar pentru Strategia de parteneriat cu ţara.
72. Deşi împrumuturile AID şi serviciile consultative reprezintă o rată destul de mică a asistenţei oficiale pentru dezvoltare (AOD) anul acesta, Banca joacă un rol esenţial în coordonarea asistenţei. Rolul de lider al Băncii în procesul întrunirii donatorilor a fost exemplificat la adunarea Grupului Consultativ din Bruxelles în luna decembrie a anului 2006. Adunarea a fost organizată în comun de către Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE) şi a întrunit reprezentanţii ţării şi ai partenerilor internaţionali pentru a confirma angajamentul ţării faţă de programul de reforme şi agenda sa de dezvoltare, precum şi pentru a identifica finanţarea externă suplimentară ca răspuns la şocurile externe recente. La moment, portofoliul Moldovei include granturi din fonduri fiduciare în sumă de 61 milioane dolari SUA. O colaborare destul de
85
strânsă a fost realizată în procesul pregătirii CSRS cu CE şi cu câţiva donatori bilaterali (Marea Britanie, Suedia şi Olanda). Secţiunea SAT privind rezultatele obţinute aduce câteva exemple de lucru în comun asupra unor operaţiuni investiţionale şi lucru analitic efectuat în comun de către personalul Băncii şi donatori. Eforturile întreprinse spre armonizarea şi coordonarea asistenţei donatorilor a dus la semnarea Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare (2006) de către un şir de donatori, iar personalul Băncii a avut deseori posibilitatea şi responsabilitatea de a mobiliza resursele altor donatori pentru a adresa priorităţile naţionale şi a acorda un flux previzibil de asistenţă. Rolul Băncii în Moldova ar putea deveni unul mai important odată cu creşterea asistenţei acordate de către donatori.
V. LECŢIILE ÎNSUŞITE
73. Asistenţa bine-direcţionată joacă un rol important în consolidarea sistemelor de ţară, a capacităţii ministerelor în elaborarea şi implementarea unor politici şi strategii de durată lungă. Exemple numeroase au evidenţiat contribuţia operaţiunilor Băncii la atingerea rezultatelor scontate pentru dezvoltarea ţării – accelerarea procedurilor vamale, eficienţa sporită a consumului de energie, calitatea şi aprovizionarea îmbunătăţită cu apă, dezvoltarea sistemului de asigurare în sănătate şi sporirea securităţii drepturilor de proprietate în zonele rurale fiind doar unele din exemple. Operaţiuni investiţionale specifice au acordat asistenţă valoroasă Guvernului Moldovei pentru atingerea jaloanelor din cadrul programului CSRS.
74. Ministerele capabile şi dedicate reprezintă un factor cheie în atingerea obiectivelor de dezvoltare. Agenţiile naţionale contribuie eficient la promovarea dezvoltării atunci când ele dispun de liderii şi capacitatea necesară pentru elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor necesare. Această analiza a evidenţiat cazurile – de exemplu în transport sau sănătate – unde agenţiile naţionale au demonstrat angajamentul faţă de rezultatele de dezvoltare ale ţării. În alte cazuri, agenţiile naţionale urmează încă să dezvolte sistemele de ţară necesare. După cum au arătat experienţele reformelor de pensii si educaţie, capacitatea redusă a ministerelor şi lipsa unui angajament clar poate împiedica eforturile de dezvoltare şi necesită nişte intervenţii mult mai bine direcţionate.
75. Abordări intersectoriale îmbunătăţesc eficacitatea intervenţiilor. Legăturile între multiple tematici pot împiedica eforturile de dezvoltare care au un accent prea îngust. Vulnerabilitatea energetică şi accesul la servicii de sănătate au consecinţe directe pentru programele de asistenţă socială. Calitatea apei şi poluanţii organici influenţează rezultatele în sănătate. Capacitatea slabă a ministerului ce împiedică reforma pensiilor se datorează parţial rotaţiei mari de cadre, o problemă legată direct de reforma administraţiei publice. După cum este descris mai sus, intervenţiile bine-direcţionate pot avea un rol important în consolidarea sistemelor necesare de ţară şi facilitarea angajamentului de lungă durată al Guvernului, dar aceste operaţiuni sunt mai bine planificate la nivel individual atunci când fac parte dintr-o strategie de dezvoltare cuprinzătoare.
76. Resursele Băncii pot fi direcţionate în mod strategic pentru a complementa resursele donatorilor şi pentru a obţine un impact de dezvoltare optim. Armonizarea asistenţei – accentuată în Declaraţia de la Paris (2005) şi Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare (2006) – a fost tema principală în perioada SAT, iar susţinerea consolidată a donatorilor a fost una determinantă în avansarea obiectivelor de dezvoltare. Resursele altor organizaţii au sporit impactul asistenţei disponibile a AID – în sănătate, transport, reforma administraţiei publice şi
86
programul CSRS reprezentând unele exemple. Banca a dezvoltat o relaţie eficientă cu reprezentanţii Guvernului Moldovei în facilitarea unui dialog constructiv de dezvoltare, direcţionarea resurselor în domeniile necesare şi şi-a asumat rolul de lider, ce este foarte important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale ţării.
77. Legăturile între creşterea economică şi reducerea sărăciei nu sunt suficient de bine înţelese în Moldova. Asistenţa AID a contribuit la crearea unui cadru macroeconomic stabil şi o creştere economică puternică, iar economia a făcut faţă unor şocuri externe destul de severe. Totuşi, reducerea sărăciei s-a dovedit a fi un obiectiv mai complicat, în special pentru populaţia din zonele rurale. Lipsa unei corelaţii directe între creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei evidenţiază un gol analitic în portofoliul curent al Băncii.
78. O administraţie eficace, eficientă şi transparentă a sectorului public devine tot mai importantă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Portofoliul Băncii în Moldova este dominat la moment de proiecte în sectoarele de infrastructură şi dezvoltare umană şi accentul strategic în perioada SAT a fost pus pe îmbunătăţirea mediului investiţional pentru a spori productivitatea internă şi investiţiile străine cu scopul obţinerii unei creşteri economice durabile. Toate aceste iniţiative depind de o administraţie sănătoasă a sectorului public pentru alocarea resurselor, dezvoltarea strategiilor, analiza sărăciei, gestionarea proiectelor, monitorizare şi evaluare. Pilonul trei al SAT, Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public, devine tot mai important cu adăugarea programului CSRS, integrarea unităţilor de implementare în cadrul agenţiilor de resort şi explorarea posibilităţilor de adoptare a abordărilor sectoriale integrate.
87
A
NE
XĂ
: T
AB
EL
EL
E A
NE
XA
TE
RA
POR
TU
LU
I DE
FIN
AL
IZA
RE
SA
T
Tab
el A
.1: T
abel
ul c
u re
zum
atul
rez
ulta
telo
r al
Rap
ortu
lui d
e fin
aliz
are
SAT
R
ezul
tate
sc
onta
te
Obi
ectiv
e vi
zate
şi st
atut
ul la
m
omen
tul e
labo
rări
i SA
T
Stat
utul
la m
omen
tul f
inal
izăr
ii L
ecţii
le în
suşi
te
Obi
ectiv
e st
rate
gice
pe
term
en m
ai lu
ng
Cad
ru m
acro
econ
omic
st
abil
• V
PN re
dusă
a d
ator
iei d
e st
at (5
3 la
sută
di
n PI
B în
anu
l 200
3)
• In
flaţie
sub
10 la
sută
(med
ia a
nuală
a co
nstit
uit 1
2 la
sută
în a
nul 2
003)
•
Sist
em d
e pe
nsii
finan
ciar
şi so
cial
via
bil
• G
estiu
ne fi
scală
prud
entă
, cu
exce
dent
fisc
al în
ani
i 200
3-20
06.
Niv
elul
def
icitu
lui v
izat
la 0
,5 la
sută
din
bug
etul
anu
al p
entru
200
8.
• D
ator
ia d
e st
at s-
a re
dus s
ubit.
VPN
a d
ator
iei d
e st
at e
ste
plan
ifica
tă la
20
la su
tă d
in P
IB în
200
7 (s
ub ju
măt
ate
din
valo
area
in
iţială)
. •
Dat
oria
ext
ernă
tota
lă ra
porta
tă la
PIB
a d
imin
uat d
e la
val
oare
a de
10
6% d
in P
IB în
anu
l 200
1 pâ
nă la
circ
a 54
,1 la
sută
în a
nul 2
007.
•
În p
erio
ada
anilo
r 200
3-20
07, i
nflaţia
s-a
poziţio
nat î
n ju
r de
12 la
su
tă a
nual
. •
Dez
volta
rea
com
pete
nţel
or d
e sp
rijin
a u
nui s
iste
m d
e pe
nsii
efic
ient
şi d
urab
il pr
in in
term
ediu
l (i)
impl
emen
tării
stan
dard
elor
in
tern
aţio
nale
de
cont
abili
tate
pen
tru u
n pr
oces
bug
etar
tran
spar
ent;
(ii) d
ezvo
ltării
unu
i sis
tem
de
tehn
olog
ii in
form
aţio
nale
, car
e ar
co
rela
pen
siile
cu
cont
ribuţ
iile;
pre
cum
şi p
rin (i
ii) c
rear
ea în
cad
rul
min
iste
rulu
i a u
nui d
epar
tam
ent p
entru
ana
lize şi
mon
itoriz
are
a po
litic
ilor d
e pr
otecţie
soci
ală.
•
Ach
itare
a la
tim
p a
pens
iilor
. •
Am
elio
rare
a tra
nspa
renţ
ei si
stem
ului
de
pens
ii– e
limin
area
co
ntrib
uţiil
or în
bun
uri m
ater
iale
. •
Nei
ntro
duce
rea u
nor n
oi ca
tego
rii p
rivile
giat
e de p
ensio
nari şi
ridic
area
vâ
rste
i gen
eral
e de p
ensio
nare
pe m
otiv
de e
tate
de l
a 60
până
la 6
2 de
an
i pen
tru băr
baţi şi
de la
55
până
la 5
7 de
ani p
entru
fem
ei.
• Pr
ogre
sul r
ealiz
at în
redu
cere
a da
torie
i de
stat
a c
reat
op
ortu
nita
te p
entru
împr
umut
uri
supl
imen
tare
în in
fras
truct
ură şi
al
te p
roie
cte
prio
ritar
e de
de
zvol
tare
. Mol
dova
se si
tuea
ză
cu m
ult s
ub n
ivel
ul p
rag
de 4
0 la
su
tă d
in P
IB p
entru
ţăril
e cu
un
scor
tota
l de
eval
uare
in
stituţio
nală
şi a
pol
itici
lor ţăr
ii (E
IPŢ)
sim
ilar c
u ce
l al
Mol
dove
i.
• C
ontro
lul i
nflaţie
i va
nece
sita
po
litic
i mon
etar
e au
ster
e şi
o
creş
tere
acc
eler
ată
a pr
oduc
tivităţii
dom
estic
e.
• A
mel
iora
rea
în c
ontin
uare
a
sist
emul
ui d
e pe
nsii
este
cru
cială
pent
ru c
reşt
erea
eco
nom
ică şi
re
duce
rea
sără
ciei
dur
abile
. A
men
dam
ente
le a
plic
ate
la
Lege
a cu
priv
ire la
sist
emul
pu
blic
de
asig
urăr
i soc
iale
vor
au
gmen
ta c
orel
aţia
între
co
ntrib
uţii şi
plăţil
e ef
ectu
ate
tutu
ror t
ipur
ilor d
e pe
nsio
nari.
C
ondiţii
favo
rabi
le
pent
ru c
reşt
erea
in
vest
iţiilo
r dom
estic
e şi
stră
ine
• R
ata
dura
bilă
a c
reşt
erii
econ
omic
e si
tuată
în ju
r de
med
ia d
e 5
la su
tă p
e an
în
vede
rea
real
izăr
ii ob
iect
ivul
ui d
e de
zvol
tare
al m
ileni
ului
(OD
M) p
entru
să
răci
e că
tre a
nul 2
010
• C
reşt
erea
cot
ei se
ctor
ului
priv
at în
PIB
de
la 5
0 la
sută
căt
re a
nul 2
002
până
la p
este
70
la su
tă în
anu
l 200
8
• Cr
eşte
rea
med
ie a
PIB
a c
onsti
tuit
5,1
la su
tă în
tre a
nii 2
005 şi
2007
. To
tuşi,
rata
creşte
rii P
IB în
anu
l 200
7 a
cons
titui
t circ
a 3
la su
tă.
•
În a
nul 2
007
cota
sect
orul
ui p
rivat
în P
IB a
con
stitu
it 65
la su
tă.
• C
reşt
erea
formăr
ii ca
pita
lulu
i fix
dom
estic
de
la 1
8,6
la su
tă d
in P
IB
în a
nul 2
003
până
la 2
8,4
la su
tă în
anu
l 200
6 •
Spor
irea
volu
mul
ui d
e ID
E la
cap
de
locu
itor d
e la
199
dol
ari
SUA
în
anul
200
3 pâ
nă la
423
dol
ari S
UA
în p
rima
jumăt
ate
a an
ului
200
7.
• În
ani
i rec
enţi
clas
amen
tul g
ener
al a
l Mol
dove
i la
capi
tolu
l Med
iul
• Ex
perie
nţel
e ba
zate
pe
maj
orar
ea
preţ
urilo
r la
ener
gie,
inte
rdicţia
im
pusă
asu
pra
vinu
rilor
şi se
ceta
au
dem
onst
rat că
econ
omia
est
e el
astică
la şo
curil
e ex
tern
e;
totuşi
, est
e ne
cesa
ră a
mel
iora
rea
cont
inuă
a c
limat
ului
in
vest
iţion
al p
entru
a p
rom
ova
creş
tere
a ec
onom
ică şi
redu
cere
a
88
• C
reşt
erea
formăr
ii de
cap
ital f
ix d
omes
tic
de la
13
la su
tă d
in P
IB în
anu
l 200
3 pâ
nă
la 2
5 la
sută
în a
nul 2
006
• C
reşt
erea
vol
umul
ui d
e in
vest
iţii d
irect
e ex
tern
e (I
DE)
ce
revi
n pe
cap
de
locu
itor
de la
240
dol
ari S
UA
în a
nul 2
003
până
la
430
dola
ri SU
A în
anu
l 200
8
de a
face
ri fa
cilit
ant n
u s-
a am
elio
rat (
poziţio
nând
u-se
pe
locu
l 90
în
anul
200
7 şi
aju
ngân
d la
bor
na 9
2 în
anu
l 200
8, a
plic
ând
acee
aşi
met
odol
ogie
). M
oldo
va e
ste
cota
tă d
e A
genţ
iile
de a
sigu
rare
a
expo
rturil
or în
Eur
opa
ca fi
ind ţa
ra c
u ce
l mai
ridi
cat r
isc
al
oper
aţiu
nilo
r com
erci
ale.
•
În b
uget
ul p
entru
anu
l 200
7 G
uver
nul a
u sp
orit
alocăr
ile d
e fo
ndur
i de
stin
ate
repa
rării
dru
mur
ilor ş
i a in
tens
ifica
t luc
răril
e de
repa
raţie
a
drum
urilo
r. Fi
nanţ
area
tota
lă d
in to
ate
surs
ele
pent
ru în
treţin
erea
, re
cons
trucţ
ia şi
repa
raţii
le c
apita
le a
le d
rum
urilo
r urm
ează
să se
rid
ice
până
la su
ma
de 5
0 m
ilioa
ne d
e do
lari
SUA
în a
nul 2
007 şi
pâ
nă la
90
mili
oane
de
dola
ri SU
A în
anu
l 200
9.
sără
ciei
. •
În c
ondiţia
în c
are
inve
stiţi
ile
publ
ice
au r ă
mas
la u
n ni
vel
scăz
ut, d
rum
urile
au
cont
inua
t să
se d
eter
iore
ze, î
mpi
edic
ând
creş
tere
a ec
onom
ică.
Ace
asta
a
refle
ctat
o la
cună
în S
AT
iniţi
ală,
ul
terio
r fiin
d adău
gat s
priji
nul
pent
ru re
para
rea
drum
urilo
r.
Îmbu
nătăţir
ea
efic
ienţ
ei e
nerg
etic
e şi
di
min
uare
a vu
lner
abili
tăţii
en
erge
tice
• Pe
par
curs
ul im
plem
entă
rii S
AT
a ieşi
t la
supr
afaţă
un n
ou a
spec
t – d
imin
uare
a vu
lner
abili
tăţii
ene
rget
ice
(fap
t ref
lect
at
în R
apor
tul a
supr
a pr
ogre
sulu
i rea
lizat
în
SAT)
• În
tre fe
brua
rie 2
006 şi
febr
uarie
200
7 ta
rifel
e do
mes
tice
la g
aze
natu
rale
s-a
maj
orat
cu
70 la
sută
ca
răsp
uns l
a m
ajor
area
mai
mul
t de
două
ori a
preţu
rilor
la g
aze
natu
rale
. •
Cer
erea
pen
tru g
az s-
a re
dus c
onsi
dera
bil î
n an
ul 2
007
(cifr
a an
ticip
ată
este
de
15 la
sută
). În
con
diţia
con
tinuă
rii c
reşt
erii
econ
omic
e, a
ceas
ta se
mna
lizea
ză o
dim
inua
re a
inte
nsităţii
co
nsum
ului
ene
rget
ic şi
redu
cere
a vu
lner
abili
tăţii
ene
rget
ice
a ec
onom
iei M
oldo
vei.
• N
ivel
ul g
ener
al d
e co
lect
are
a plăţ
ilor p
entru
gaz
e na
tura
le a
răm
as
pest
e 90
la su
tă, f
apt c
e a
prev
enit
acum
ular
ea d
e no
i dat
orii
faţă
de
Gaz
prom
. •
Inte
nsita
tea
cons
umul
ui e
nerg
etic
, după
cum
măs
urată
prin
rapo
rtul
ener
giei
tota
le c
onsu
mat
e la
PIB
real
(lei
) a d
imin
uat c
u 6
la su
tă
între
ani
i 200
4 şi
200
6.
• V
ulne
rabi
litat
ea e
nerg
etică
a ieşit
în
evi
denţă
odată
cu m
ajor
area
pr
eţur
ilor i
nter
naţio
nale
la ţiţe
i şi
maj
orar
ea su
bită
a p
reţu
rilor
la
gaze
nat
ural
e.
• Ta
rifel
e tre
buie
să fi
e st
abili
te la
ni
velu
ri de
recu
pera
re a
co
stur
ilor:
subv
enţii
tutu
ror –
at
ât c
elor
cu
veni
t mar
e, c
ât şi
ce
lor săr
aci –
nu
sunt
ech
itabi
le
şi su
bmin
ează
via
bilit
atea
fin
anci
ară
a se
ctor
ului
. •
Ref
orm
a în
sect
orul
ene
rget
ic
este
impo
rtantă
nu d
oar p
entru
st
abili
tate
eco
nom
ică şi
creşt
ere,
da
r şi p
entru
alte
rezu
ltate
de
dezv
olta
re (b
unăs
tare
a so
cială)
.
Agr
icul
tură
şi
dezv
olta
re ru
rală
•
Maj
orar
ea c
reşt
erii
PIB
agr
ar d
e la
med
ia
de 4
,5 la
sută
pe
an, î
nreg
istra
tă p
e pa
rcur
sul a
nilo
r 199
9-20
02, p
ână
la 5
,0 la
su
tă
Nu
s-a
înre
gist
rat o
creşt
ere
a PI
B în
agr
icul
tură
– p
arţia
l, pr
obab
il,
dato
rită
sece
tei d
in a
nul 2
007
Prog
resu
l rea
lizat
în li
bera
lizar
ea e
xpor
tulu
i agr
ar:
• A
fost
elim
inată
cond
iţia
de e
xpor
t obl
igat
oriu
prin
inte
rmed
iul
burs
ei d
e măr
furi,
fapt
con
side
rat că
ar fi
ţinu
t preţu
rile
prod
ucăt
orilo
r la
grân
e su
b ni
velu
l preţu
rilor
inte
rnaţ
iona
le, l
a fe
l ca
şi a
dmin
istra
rea
dire
ctă
a pr
oducţie
i de
reco
lte.
• În
pre
zent
au
fost
maj
orat
e pr
eţur
ile p
rodu
căto
rilor
la g
râne
, car
e an
terio
r era
u ţin
ute
artif
icia
l sub
niv
elul
preţu
rilor
inte
rnaţ
iona
le;
• A
u fo
st re
duse
per
ioad
ele
de te
star
e pe
ntru
impo
rt a
sem
inţe
lor ş
i ră
sadu
lui p
ână
la 2
ani
pen
tru g
râu şi
până
la 5
ani
pen
tru ră
sad.
•
În a
celaşi
tim
p, re
glem
enta
rea
funcţio
nării
pieţe
lor a
gric
ole
răm
âne
în c
ontin
uare
foar
te p
ronu
nţată:
s-a
păst
rat s
iste
mul
de
cote
pen
tru
prod
usel
e la
ctat
e şi
mez
elur
i, pr
ecum
şi re
stricţii
le d
e im
port
pent
ru
pieţ
ele
de re
surs
e.
• A
fost
înre
gist
rat u
n pr
ogre
s mix
t în
efic
ient
izar
ea c
heltu
ielil
or d
in
• D
isto
rsiu
nile
în a
spec
t de
polit
ici
şi im
perf
ecţiu
nile
pieţe
lor
cont
inuă
să g
ener
eze
trans
feru
ri ec
onom
ice
din
sect
orul
agr
ar
• A
sist
enţa
AID
nu
s-a
axat
pe
activ
ităţil
e de
am
elio
rare
a
com
petit
ivităţii
în se
ctor
ul a
grar
sa
u pe
ate
nuar
ea ri
scur
ilor
natu
rale
; pot
enţia
lul p
entru
ata
re
activ
ităţi
urm
ează
a fi
exa
min
at
în c
onte
xtul
pol
itici
lor e
xist
ente
.
89
sect
orul
agr
ar, d
in m
omen
t ce
(i) în
mar
e pa
rte a
fost
elim
inată
rest
ricţia
impu
să a
supr
a di
men
siun
ii / t
ipul
ui d
e pr
oprie
tate
pen
tru
acce
sul l
a su
bvenţii
(cu
exce
pţia
sect
orul
ui d
e vi
nific
are)
, în
timp
ce
(ii) b
uget
ul p
entru
anu
l 200
7 a
maj
orat
che
ltuie
lile
pent
ru su
bvenţii
ag
ricol
e re
cure
nte
ca ră
spun
s la
sece
ta d
in a
nul 2
007.
Red
ucer
ea n
ivel
ului
să
răci
ei în
rând
ul
locu
itoril
or ru
rali şi
în
rând
ul g
rupu
rilor
vu
lner
abile
şi e
xclu
se
• R
educ
erea
rate
i sărăc
iei:
nive
lul sărăc
iei
în a
nul 2
002
a co
nstit
uit 5
2 la
sută
din
po
pulaţia
rura
lă şi
63
la su
tă p
entru
cei
di
n orăş
elel
e m
ici.
• N
ivel
ul să
răci
ei în
rând
ul p
opul
aţie
i rur
ale
a co
nstit
uit 3
6 la
sută
în
anul
200
5 şi
34
la su
tă în
anu
l 200
6; n
ivel
ul să
răci
ei în
rând
ul
popu
laţie
i per
man
ente
a o
răşe
lelo
r mic
i a c
onst
ituit
34 la
sută
în
anul
200
5 şi
30
la su
tă în
anu
l 200
6 (d
atel
e pe
ntru
anu
l 200
6 nu
sunt
st
rict c
ompa
rabi
le c
u an
ii pr
eced
enţi)
. •
Rat
a de
şom
aj a
dim
inua
t de
la 8
la su
tă în
anu
l 200
3 pâ
nă la
5,6
la
sută
în a
nul 2
006,
incl
usiv
pen
tru şo
maj
ul d
e lu
ngă
dura
tă (o
scăd
ere
de la
48,
3 la
sută
până
la 3
8,1
la su
tă),
într-
o măs
ură
mai
m
ică
micşo
rând
u-se
şi în
rând
ul ti
nere
tulu
i (de
la 1
8,1
la su
tă p
ână
la 1
7,1
la su
tă) î
n ac
elaş
i int
erva
l de
timp.
• Es
te n
eces
ară
o as
iste
nţă
anal
itică
şi c
onsu
ltativ
e (A
AC
) vi
zată
pen
tru o
mai
bună
înţe
lege
re a
relaţii
le d
intre
cr
eşte
rea
econ
omică şi
redu
cere
a să
răci
ei. C
are
prom
otor
i ai
creş
terii
vor
redu
ce e
fect
iv
sără
cia
în râ
ndul
pop
ulaţ
iei
rura
le?
Creşt
erea
cal
ităţii
în
văţă
mân
tulu
i şi
îmbu
nătăţir
ea
acce
sulu
i la
serv
iciil
e de
edu
caţie
în
conf
orm
itate
cu
OD
M
• A
cces
uni
vers
al la
şcol
ariz
are
oblig
ator
ie
(creşt
erea
rate
i net
e de
înro
lare
în
învăţă
mân
tul p
rimar
şi g
imna
zial
până
la
100%
căt
re a
nul 2
015)
•
Am
elio
rare
a ca
lităţ
ii şc
olar
izăr
ii, p
otriv
it cu
antif
icăr
ii pe
rfor
manţe
i stu
denţ
ilor î
n ev
aluă
rile
naţio
nale
şi st
udiil
e in
tern
aţio
nale
•
Red
ucer
ea in
echi
tăţil
or la
toat
e ni
velu
rile
de în
văţă
mân
t (ru
ral-u
rban
, săr
aci-a
vuţi)
• R
ata
netă
de
înro
lare
în în
văţă
mân
tul s
ecun
dar a
con
stitu
it 86
la su
tă
în a
nul 2
006
com
para
tiv c
u 88
.5 la
sută
în a
nul 2
004.
•
Prog
resu
l rea
lizat
la c
apito
lul c
reşt
erea
cal
ităţii
şcol
arizăr
ii în
că n
u a
fost
cua
ntifi
cat.
• R
ata
aban
donu
lui ş
cola
r s-a
maj
orat
de
la 2
1,8
în a
nul 2
004
până
la
23,6
în a
nul 2
006.
•
A fo
st re
aliz
at u
n pr
ogre
s mod
est l
a ca
pito
lul a
lte d
imen
siun
i dec
ât
cele
de
veni
t ale
sără
ciei
– p
ersi
stă
sau
se a
ugm
ente
ază
inec
hităţil
e în
acc
esul
la în
văţă
mân
t.
• Pr
ezen
tul S
AT
incl
ude
proi
ectu
l de
rem
edie
re a
inec
hităţil
or în
ac
cesu
l la
învăţă
mân
t, da
r cad
rul
de re
zulta
te n
u măs
oară
încă
dacă
acce
sul l
a în
văţă
mân
tul d
e ca
litat
e s-
a am
elio
rat ş
i dacă
rezu
ltate
le
antic
ipat
e nu
au
fost
exce
siv d
e am
biţio
ase,
reieşin
d di
n pe
rioad
a de
tim
p ne
cesa
ră p
entru
im
plem
enta
rea
refo
rmei
edu
caţie
i. Sp
orire
a ef
icie
nţei
al
ocăr
ii su
rsel
or în
se
ctor
ul să
nătăţii
şi
amel
iora
rea
indi
cato
rilor
de
sănă
tate
în
conf
orm
itate
cu
OD
M
• R
educ
erea
mor
talităţ
ii in
fant
ile la
100
0 nă
scuţ
i vii
(16.
3 în
anu
l 200
1) şi
a
mor
talităţ
ii m
ater
ne la
100
.000
năs
cuţi
vii
(43,
9 la
100
.000
în a
nul 2
001
core
spun
zăto
r)
• R
educ
erea
inci
denţ
ei T
BC
şi S
IDA
(85 şi
0,
2 la
100
.000
în a
nul 2
001)
• A
fost
micşo
rată
rata
mor
talităţ
ii in
fant
ile (s
ub 1
la 1
.000
) de
la 1
4,4
în a
nul 2
003
până
la 1
1,8
în a
nul 2
006.
•
A fo
st m
icşo
rată
rata
mor
talităţ
ii m
ater
ne (l
a 10
0.00
0) d
e la
22
în
anul
200
3 pâ
nă la
16
în a
nul 2
006.
•
Con
tinuă
să c
reas
că in
cide
nţa
HIV
/SID
A, d
ar c
u o
rată
con
tinuu
în
desc
reşt
ere.
În tr
imes
trul I
al a
nulu
i 200
7, p
entru
prim
a oa
ră d
e la
de
butu
l epi
dem
iei i
ncid
enţa
s-a
micşo
rat c
ompa
rativ
cu
trim
estru
l I
al a
nulu
i 200
6. C
reşt
erea
inci
denţ
ei in
fecţ
iei a
fost
det
erm
inată
parţi
al d
e in
tens
ifica
rea
testăr
ii şi
dep
istă
rii.
•
Mor
talit
atea
aso
ciată
SID
A s-
a m
icşo
rat d
e la
100
% în
anu
l 200
2 pâ
nă la
30
la su
tă în
anu
l 200
5.
• R
ata
mor
talităţ
ii as
ocia
te T
BC
s-a
maj
orat
de
la 1
5,9
(la 1
00.0
00
popu
laţie
) în
anul
200
2 pâ
nă la
19,
7 în
anu
l 200
7
• R
efor
ma
sănă
tăţii
repr
ezin
tă o
ag
endă
pe
term
en lu
ng, c
are
nu
poat
e fi
real
izată
în în
tregi
me
doar
pe
perio
ada
SAT.
•
Min
iste
rul Sănătăţ
ii (M
S) d
e de
mon
stra
t iniţia
tivă şi
co
mpe
tenţ
e pr
in st
abili
rea
polit
icilo
r şi e
labo
rare
a un
ei
stra
tegi
i gen
eral
e în
sănă
tate
. •
Îmbu
nătăţir
ea te
stăr
ii şi
ges
tiuni
i in
form
aţie
i au
rezu
ltat î
n sp
orire
a de
pistăr
ii ca
zuril
or d
e H
IV/S
IDA
, ast
fel î
ncât
nu
este
ce
rt pr
ogre
sul r
ealiz
at în
dire
cţia
re
alizăr
ii ac
esto
r ind
icat
ori.
•
Rezu
ltate
le n
aţio
nale
în să
năta
te au
fo
st co
mpr
omise
de
nive
luril
e în
alte
ale i
nfecţie
i din
Tra
nsni
stria
.
90
Îmbu
nătăţir
ea
acce
sulu
i la şi
a
calităţ
ii se
rvic
iilor
de
apro
vizi
onar
e cu
apă
şi
salu
briz
are,
pre
cum
şi
redu
cere
a de
gradăr
ii m
ediu
lui a
mbi
ant ş
i a
noxe
lor a
mbi
enta
le
• Sp
orire
a că
tre a
nul 2
015
a ni
velu
lui d
e ac
ces a
l pop
ulaţ
iei u
rban
e la
ap
rovi
zion
area
cen
traliz
ată
cu a
pă d
e la
70
la su
tă p
ână
la 8
5 la
sută
, iar
la sa
lubr
izar
e –
de la
55
la su
tă p
ână
la 7
5 la
sută
•
Creşt
erea
împă
durir
ii pâ
nă la
13,
2 la
sută
că
tre a
nul 2
015
• R
eam
bala
rea şi
dep
ozita
rea
sigu
ră a
po
luanţil
or o
rgan
ici p
ersi
stenţi
(PO
P)
înve
chiţi
(circ
a 7.
000
tone
de
pest
icid
e şi
22
.000
tone
de
polic
loru
ră d
e bi
feni
l (P
CB
) în
anul
200
0)
• C
reşt
erea
val
orifi
cării
deş
euril
or b
iolo
gice
în
cal
itate
de
surs
e re
gene
rabi
le d
e en
ergi
e
• Pr
oporţia
per
soan
elor
cu
acce
s dur
abil
la su
rse
îmbu
nătăţit
e de
apă
a
spor
t în
regi
unile
des
ervi
te d
e pr
oiec
tele
pilo
t (5
oraş
e).
•
Apr
oxim
ativ
80
la su
tă d
in toţi
locu
itorii
zon
elor
urb
ane
au fo
st
cone
ctaţ
i la
surs
e de
apr
oviz
iona
re c
u apă şi
63
la su
tă a
u fo
st
cone
ctaţ
i la
cana
lizar
e.
• 52
la su
tă d
in c
omun
ităţil
e ru
rale
deţ
in si
stem
e de
apr
oviz
iona
re
cent
raliz
ată
cu a
pă şi
apr
oxim
ativ
40
la su
tă a
u in
fras
truct
ură
de
salu
briz
are.
•
Circ
a 45
la su
tă d
in in
fras
truct
ura
exis
tentă
nece
sită
repa
rare
: rat
a de
fectăr
ii ţe
vilo
r est
e de
apr
oxim
ativ
30
de o
ri m
ai m
are
decâ
t în
sist
emel
e Eu
rope
ne g
estio
nate
ade
cvat
.
• Pr
oporţia
de
tere
nuri
împă
durit
e a
cres
cut d
e la
10,
3 la
sută
în a
nul
2002
până
la 1
1 la
sută
în a
nul 2
006.
•
Au
fost
gesti
onat
e / d
istru
se 1
00%
din
PO
P (1
.272
tone
de
pesti
cide
şi
17.3
00 d
e co
nden
sato
are
cu P
CB a
u fo
st de
zasa
mbl
ate şi
distr
use)
.
• A
u fo
st in
stal
ate
11 c
azan
e pe
ntru
bio
masă
în lo
calităţ
ile d
e de
mon
stra
re, î
n ca
drul
pro
iect
ului
Ene
rgie
rege
nera
bilă
din
deş
euri
agric
ole,
pen
tru a
serv
i dre
pt c
atal
izat
or p
entru
intro
duce
rea şi
pr
omov
area
val
orifi
cării
deş
euril
or a
gric
ole.
• G
uver
nul M
oldo
vei (
GM
) mai
ur
mea
ză în
că să
cre
eze
un si
stem
m
oder
n de
ges
tiune
a a
genţ
ilor
chim
ici.
• A
ctiv
ităţil
e pi
lot a
u de
mon
stra
t po
sibi
litat
ea c
reşt
erii
rate
lor d
e co
lect
are
a plăţ
ilor p
entru
se
rvic
ii co
mun
ale
în v
eder
ea
unui
acc
es d
urab
il la
ap
rovi
zion
area
cu
apă
de c
alita
te,
iar a
cest
e pr
actic
i tre
buie
să fi
e ex
tinse
şi în
afa
ra o
raşe
lor p
ilot.
• A
sist
enţa
ofe
rită
de A
ID a
fost
ef
icie
ntă
în a
mel
iora
rea
apro
vizi
onăr
ii cu
şi c
alităţii
ape
i în
regi
unile
viz
ate şi
în g
estiu
nea
deşe
urilo
r de şe
ptel
.
Creşt
erea
co
mpe
tenţ
elor
se
ctor
ului
pub
lic în
el
abor
area
şi
impl
emen
tare
a po
litic
ilor p
ublic
e
• Se
lect
area
com
petit
ivă,
în b
ază
de m
erite
, a
funcţio
naril
or p
ublic
i (în
anu
l 200
4,
adm
inis
trare
pub
lică
polit
izată,
cu
prem
ise
ince
rte p
entru
car
ieră
şi sa
larii
joas
e •
Creşt
erea
com
pete
nţel
or g
uver
nulu
i în
gest
iune
a re
form
ei a
dmin
istră
rii p
ublic
e
• În
anu
l 200
7, în
abs
enţa
une
i noi
legi
cu
priv
ire la
serv
iciu
l pub
lic,
30 la
sută
din
noi
i fun
cţio
nari
publ
ici a
u fo
st d
esem
naţi
în p
ost
prin
tr-un
pro
ces c
ompe
titiv
, în
bază
de
mer
ite.
•
A d
emar
at o
refo
rmă
exha
ustivă
a ad
min
istră
rii p
ublic
e: a
fost
cr
eată
uni
tate
a pe
ntru
ana
lize şi
pla
nific
are
cent
rală
a p
oliti
cilo
r. •
Efor
tul î
n de
rula
re d
e re
form
are
a ad
min
istră
rii p
ublic
e sp
rijin
it de
Fo
ndul
fidu
ciar
iniţi
at d
e m
ai m
ulţi
dona
tori
(FFM
D) ş
i pre
lung
irea
solic
itată
de
Guv
ern
în d
ecem
brie
200
8.
• N
oua
lege
cu
priv
ire la
serv
iciu
l pub
lic v
a pe
rmite
înro
lare
şi
prom
ovar
e în
bază
de m
erite
a c
adre
lor.
• În
noi
embr
ie 2
008
Parla
men
tul a
ad
opta
t Leg
ea c
u pr
ivire
la
serv
iciu
l pub
lic. A
u fo
st în
trepr
inse
acţ
iuni
pen
tru
dezv
olta
rea
capa
cităţii
de
plan
ifica
re st
rate
gică
în c
adru
l m
inist
erel
or p
rin in
stitu
irea
Plan
urilo
r de
dezv
olta
re
insti
tuţio
nală
. Este
nec
esar
un
sprij
in c
ontin
uu şi
dur
abil
pent
ru
efor
turil
e de
creşte
re a
co
mpe
tenţ
elor
sect
orul
ui p
ublic
D
imin
uare
a pe
rcepţie
i pu
blic
e a
coru
pţie
i în
guve
rn p
rin
îmbu
nătăţir
ea
trans
pare
nţei
şi
răsp
unde
rii în
ge
stiu
nea
fond
urilo
r pu
blic
e
• R
educ
erea
pro
porţi
ei a
chiz
iţiilo
r din
tr-o
sing
ură
sursă
până
la 2
0 la
sută
din
nu
măr
ul to
tal d
e co
ntra
cte şi
până
la 1
5 la
su
tă d
in v
aloa
rea
tota
lă a
con
tract
elor
(cu
exce
pţia
serv
iciil
or c
omun
ale)
. În
anul
20
04, a
chiz
iţiile
pub
lice
erau
des
chis
e pe
ntru
abu
z şi
cor
upţie
•
Elab
orar
ea b
uget
elor
anu
ale
în b
aza
cadr
ului
de
chel
tuie
li pe
term
en m
ediu
(C
CTM
), re
flect
ând
prio
rităţ
ile G
M,
prec
um in
dica
te în
stra
tegi
a de
creşt
ere
econ
omică şi
redu
cere
a să
răci
ei (S
CER
S)
• O
ferir
ea c
ontra
ctel
or în
bază
de su
rsă
unică
în 8
,9 la
sută
din
caz
uri
(anu
l 200
7) –
o scăd
ere
de la
45
la su
tă în
anu
l 200
3. În
prim
a pa
rte
a an
ului
200
7, n
u m
ai p
uţin
de
70,4
la su
tă d
in c
ontra
cte
au fo
st
dese
mna
te p
rin li
citaţii
des
chis
e –
în a
scen
siun
e de
la 1
9 la
sută
în
anul
200
3.
• A
fost
am
elio
rată
ges
tiune
a ch
eltu
ielil
or p
ublic
e –
a fo
st c
reat
şi
oper
aţio
naliz
at u
n si
stem
uni
c de
con
turi
trezo
reria
le.
• S-
a îm
bună
tăţit
indi
cele
de
perc
epţie
a c
orupţie
i al T
rans
pare
ncy
Inte
rnat
iona
l – d
e la
2,4
la 3
,2 în
per
ioad
a an
ilor 2
003-
2006
; st
udiil
e as
upra
med
iulu
i de
afac
eri ş
i per
form
anţe
i înt
repr
inde
rilor
(S
MA
PÎ) i
ndic
ând
o am
elio
rare
a g
uver
nării
şi d
imin
uare
a ni
velu
lui
coru
pţie
i per
cepu
te.
• C
reşt
erea
tran
spar
enţe
i şi răs
pund
erii
sist
emul
ui b
uget
ar: o
• G
M a
real
izat
un
prog
res n
otab
il în
cre
area
pro
cese
lor b
uget
are şi
a
unui
sist
em d
e au
dit ş
i con
trol
finan
ciar
inte
r; to
tuşi
, dat
ele
stud
iulu
i SM
APÎ
elu
cide
ază
coru
pţia
ca
fiind
în c
ontin
uare
un
mot
iv d
e în
grijo
rare
şi că
efor
turil
e de
con
tinua
re a
am
elio
rării
guv
ernă
rii în
sect
orul
pu
blic
treb
uie
să fi
e o
prio
ritat
e.
91
acop
erire
mai
exh
aust
ivă
cu b
uget
ul d
e st
at, c
onso
lidar
ea tr
epta
tă a
fo
ndur
ilor e
xtra
buge
tare
în b
uget
ul d
e st
at (î
n ul
timii
trei a
ni s-
a în
jumătăţ
it nu
măr
ul d
e fo
ndur
i ext
rabu
geta
re).
•
A fo
st st
abili
t CC
TM, î
mbu
nătăţin
d an
verg
ura
sa, c
u fo
rtific
area
le
gătu
rilor
cu
buge
tul ş
i prio
rităţ
ile d
e po
litic
i naţ
iona
le.
Rez
ulta
tele
SA
T
Pilo
nul 1
. Med
iu d
e pi
aţă
com
petit
iv, s
tabi
litat
e şi
creş
tere
pro
-săr
aci
Menţin
erea
unu
i cad
ru
mac
roec
onom
ic st
abil
• R
educ
erea
VPN
a
dato
rii d
e st
at
• In
flaţia
ţinu
tă su
b 10
la su
tă
• St
abili
rea
stra
tegi
ei c
u pr
ivire
la d
ator
ii (in
clus
iv, f
aţă
de C
lubu
l de
la P
aris
) •
Micşo
rare
a de
serv
irii d
ator
iei d
e st
at (4
5 la
su
tă d
in v
enitu
rile
guve
rnul
ui c
entra
l în
anul
200
3)
• Si
tuaţ
ia c
uren
tă a
Guv
ernu
lui p
rivin
d ob
ligaţ
iile
sale
bug
etar
e
• A
dopt
area
stra
tegi
ei c
u pr
ivire
la d
ator
ii.
• O
ferir
ea d
e că
tre B
ancă
a fi
nanţăr
ii no
n-in
flaţio
nist
e.
• R
eman
iere
a ar
iera
telo
r ca
parte
a a
cord
ului
de
reeş
alon
are
cu
cred
itorii
Clu
bulu
i de
la P
aris
din
luna
mai
200
6.
• D
eser
vire
a da
torie
i de
stat
est
imată
la 8
,1 la
sută
din
ven
ituril
e gu
vern
ului
cen
tral î
n an
ul 2
007.
•
Nu
sunt
înre
gist
rate
arie
rate
ext
erne
de
stat
; tot
uşi,
răm
ân în
co
ntin
uare
sum
e ex
tern
e re
stan
te d
ator
ate
pent
ru e
nerg
ie (3
21
mili
oane
de
dola
ri SU
A în
anu
l 200
7).
• M
emor
andu
l eco
nom
ic a
l ţăr
ii (M
EŢ) ş
i alte
act
ivităţi
AA
C a
u of
erit
o an
aliză
a su
rsel
or şi
a
impe
dim
ente
lor p
entru
creşt
erea
ec
onom
ică şi
reco
man
dări
în
aspe
ct d
e po
litic
i în
atenţia
GM
pe
ntru
o c
reşt
ere
econ
omică
dura
bilă
şi a
tenu
area
risc
urilo
r so
cial
e şi
eco
nom
ice.
Cre
area
unu
i sis
tem
de
pens
ii fin
anci
ar şi
so
cial
via
bil
• Ex
clud
erea
priv
ilegi
ilor î
n pe
nsii
•
Red
ucer
ea re
dist
ribui
rii c
ontri
buţii
lor l
a pe
nsii
din
sect
orul
indu
stria
l la
cel a
grar
de
la 8
5 pâ
nă la
60
la su
tă d
in to
tal
• D
eţin
erea
în p
ropo
rţie
de 1
00%
de
către
m
embr
ii fo
ndul
ui d
e pe
nsii
a co
ntur
ilor
indi
vidu
ale
• El
abor
area
siste
mul
ui d
e teh
nolo
gii i
nfor
maţ
iona
le p
entru
înre
gistr
area
co
lectăr
ii co
ntrib
uţiil
or la
pen
sii, c
u cr
eare
a con
turil
or p
erso
nale
. •
Îmbu
nătăţir
ea v
iabi
lităţ
ii te
hnic
e şi
fina
ncia
re a
fond
ului
de
pens
ii (r
edre
sat d
in d
efic
it în
exc
eden
t bug
etar
în a
nul 2
006)
. •
Creşt
erea
com
pete
nţel
or fo
ndul
ui d
e pe
nsii
în g
estiu
nea
sist
emul
ui
de p
ensi
i şi c
alcu
lul p
ensi
ilor p
ropr
iu-z
ise şi
spor
irea
răsp
unde
rii
sale
(ca
rezu
ltat a
l reo
rgan
izăr
ii ad
min
istra
tive,
per
fecţ
ionă
rii
prac
ticilo
r, pr
ogra
mul
ui d
e cr
eşte
re a
com
pete
nţel
or).
• In
trodu
cere
a şi
efe
ctua
rea
cu re
gula
ritat
e a
anal
izei
şi e
valuăr
ii po
litic
ilor d
e pr
otecţie
soci
ală.
•
Elab
orar
ea u
nui p
roie
ct d
e st
rate
gie
a re
form
ei p
ensi
ilor p
entru
a
unifi
ca re
glem
entă
rile
din
sist
emul
de
pens
ii pe
ntru
toat
e tip
urile
de
pens
iona
ri (n
eagr
ari,
prod
ucăt
ori a
gric
oli ş
i cat
egor
iile
priv
ilegi
ate)
. •
Cre
area
con
turil
or in
divi
dual
e pe
ntru
toţi
cont
ribui
torii
cun
oscuţi
la
fond
ul d
e pe
nsii;
toat
e da
tele
din
per
ioad
a ce
urm
ează
anu
l 200
5 au
fo
st în
regi
stra
te în
con
turi
indi
vidu
ale
pent
ru toţi
cont
ribui
torii
cu
nosc
uţi l
a fo
ndul
de
pens
ii
• Pr
oiec
tul d
e ge
stiu
ne şi
pro
tecţ
ie
soci
ală
a re
aliz
at u
n pr
ogre
s im
porta
nt în
refo
rma
sist
emul
ui
de p
ensi
i, da
r exi
stă
un ri
sc
cons
ider
abil
pent
ru re
zulta
tul d
e de
zvol
tare
. Fac
torii
con
tribu
itori
la a
cest
risc
incl
ud d
urab
ilita
tea
finan
ciară
pe te
rmen
lung
a
sist
emul
ui d
e pe
nsii,
cap
acita
tea
limita
tă a
min
iste
rulu
i de
a ef
ectu
a an
aliz
e şi
eva
luăr
i în
aspe
ct d
e po
litic
i, pr
ecum
şi
polit
icile
GM
car
e nu
sprij
ină
în
tota
litat
e re
form
a pe
nsiil
or.
•
Efor
turil
e pe
ntru
creşt
erea
co
mpe
tenţ
elor
min
iste
rulu
i vor
fi
sprij
inite
de
refo
rma
serv
iciu
lui
publ
ic: r
otaţ
ia c
adre
lor r
epre
zintă
o pr
ovoc
are
maj
oră.
Cre
area
con
diţii
lor
favo
rabi
le p
entru
m
ajor
area
inve
stiţi
ilor
dom
estic
e şi
stră
ine
• M
icşo
rare
a co
stul
ui d
e de
sfăş
urar
e a
afac
erilo
r şi a
mel
iora
rea
faci
lităr
ii co
merţu
lui
• M
icşo
rare
a co
stur
ilor d
e lic
enţie
re p
ână
la 2
0 la
sută
din
ven
itul p
e ca
p de
locu
itor
• R
educ
erea
num
ărul
ui d
e in
specţii
ce
revi
n un
ei c
ompa
nii p
ână
la 8
pe
an
• R
educ
erea
cos
turil
or d
e lic
enţie
re –
în a
nul 2
007
obţin
erea
une
i lic
enţe
dur
a în
med
ie 2
0 de
zile
şi c
osta
286
de
dola
ri SU
A
com
para
tiv c
u de
clanşa
toru
l din
scen
ariu
l cu
cost
înal
t al S
AT,
ega
l cu
550
de
dola
ri SU
A;
•
Red
ucer
ea c
ostu
lui ş
i num
ărul
ui d
e in
specţii
– c
heltu
ielil
e m
edii
afer
ente
une
i ins
pecţ
ii se
ridi
ca la
184
de
dola
ri SU
A c
ompa
rativ
cu
decl
anşa
toru
l din
scen
ariu
l cu
cost
înal
t al S
AT,
ega
l cu
1.00
0 de
• A
sist
enţa
din
par
tea
AID
a o
ferit
un
sprij
in e
ficie
nt G
M în
si
mpl
ifica
rea
proc
edur
ilor d
e de
sfăş
urar
e şi
înre
gist
rare
a
afac
erilo
r.
• St
udiu
l de
diag
nost
ic a
l co
merţu
lui a
elu
cida
t o se
rie d
e
92
dola
ri SU
A.
• În
anu
l 200
7 în
trepr
inde
rile
exam
inat
e au
fost
insp
ecta
te în
med
ie
de 8
,7 o
ri, c
ompa
rativ
cu
18 in
specţii
în a
nul 2
004 şi
jalo
nul
scen
ariu
lui c
u co
st în
alt a
l SA
T, e
gal c
u 12
insp
ecţii
. R
educ
erea
con
side
rabi
lă a
cos
turil
or n
etar
ifare
pen
tru c
omerţ ş
i tra
nspo
rt du
pă c
um re
flect
at în
: •
Micşo
rare
a tim
pulu
i de
văm
uire
la p
rinci
palu
l ter
min
al d
in te
ritor
iul
ţării
de
la C
hişi
nău,
graţie
intro
duce
rii si
stem
ului
de
văm
uire
în
baza
risc
urilo
r, de
la 5
00 m
inut
e în
anu
l 200
2 pâ
nă la
124
min
ute
în
anul
200
7 (7
5 la
sută
); •
Red
ucer
ea p
roce
ntul
ui d
e in
specţii
vam
ale
fizic
e în
num
ărul
tota
l de
decl
araţ
ii de
la 9
0 la
sută
în a
nul 2
002
până
la 4
8 la
sută
în a
nul
2007
(60
la su
tă);
• În
regi
stra
rea
unui
succ
es se
siza
bil l
a am
elio
rare
a tra
nspa
renţ
ei şi
ef
icie
nţei
vam
ale
(Stu
diu
asup
ra p
erce
pţie
i cor
upţie
i efe
ctua
t de
TI-
Mol
dova
în râ
ndul
firm
elor
de
expe
dier
e/in
term
edie
re, p
recu
m şi
a
com
pani
ilor d
e tra
nspo
rt şi
com
erţ d
in lo
calităţ
ile p
ilot a
le
FTC
ESE)
.
prob
lem
e cu
Ser
vici
ul v
amal
din
M
oldo
va, c
are
au fo
st re
med
iate
pr
in in
term
ediu
l Pro
iect
ului
de
faci
litar
e a
trans
portu
lui ş
i co
merţu
lui î
n Eu
ropa
de
Sud-
est
(FTC
ESE)
. •
Am
elio
rare
a pr
oduc
tivităţii
do
mes
tice
este
cru
cială
pent
ru
sprij
inire
a cr
eşte
rii e
cono
mic
e şi
a
redu
cerii
sără
ciei
, dar
ace
stea
su
nt p
osib
ile d
oar p
rin e
fect
uare
a un
or in
vest
iţii m
ai m
ari ş
i in
ovaţ
ii di
n pa
rtea
firm
elor
şi
prod
ucăt
orilo
r agr
icol
i.
• D
isto
rsiu
nile
în a
spec
t de
polit
ici
şi im
perf
ecţiu
nile
de
piaţă
cont
inuă
să d
eter
min
e tra
nsfe
ruri
econ
omic
e di
n se
ctor
ul a
grar
şi
obsc
urar
ea p
otenţia
lulu
i agr
ar,
iar a
sist
enţa
ofe
rită
de A
ID n
u s-
a ax
at p
e ac
tivităţil
e m
enite
să
amel
iore
ze c
ompe
titiv
itate
a în
se
ctor
ul a
grar
.
Sist
area
det
erio
rării
in
fras
truct
urii
de
trans
port
• Im
plem
enta
rea
unui
sist
em d
e plăţ
i pen
tru
utili
zare
a dr
umur
ilor
• Pâ
nă în
pre
zent
est
e ra
porta
t un
prog
res l
imita
t, di
n m
omen
t ce
activ
ităţil
e de
bază
în sp
rijin
ul a
cest
ui o
biec
tiv a
u de
mar
at tâ
rziu
în
impl
emen
tare
a SA
T –
proi
ectu
l priv
ind
drum
urile
doa
r a in
trat î
n vi
goar
e, ia
r prin
cipa
lele
lucrăr
i de
repa
rare
a d
rum
urilo
r vor
dem
ara
în a
nul 2
008.
• A
ctiv
itate
a ec
onom
ică şi
de
sect
or (A
ES) a
aug
men
tat
conş
tient
izar
ea c
onst
râng
erilo
r ce
împi
edică
com
petit
ivita
tea
în
sect
orul
tran
spor
tulu
i. •
Au
fost
elab
orat
e str
ateg
ia p
entru
in
frastr
uctu
ra d
e tra
nspo
rt,
incl
usiv
pen
tru g
estio
nare
a şi
finanţa
rea
întreţin
erii
fond
ului
de
drum
uri,
prec
um şi
un
plan
pe
zece
ani
de
inve
stiţii
prio
ritar
e în
in
frastr
uctu
ra d
e dr
umur
i şi căi
fe
rate
(cu
sprij
inul
asis
tenţ
ei
tehn
ice)
, ulte
rior f
iind
cons
olid
ate
cu sp
rijin
ul d
onat
orilo
r.
• Pr
ogra
mul
cred
itulu
i pen
tru
susţi
nere
a red
ucer
ii să
răci
ei
(CSR
S) şi
pro
iect
ul p
entru
dru
mur
i vo
r spr
ijini
adop
tare
a şi
impl
emen
tare
a une
i stra
tegi
i pe
ntru
sect
orul
de
drum
uri ş
i căi
93
fera
te, i
nclu
siv re
nova
rea
infra
struc
turii
şi re
form
a fin
anţă
rii.
Am
elio
rare
a ef
icie
nţei
en
erge
tice şi
redu
cere
a vu
lner
abili
tăţii
en
erge
tice
Creşt
erea
dis
poni
bilităţ
ii şi
redu
cere
a co
nsum
ului
spec
ific
de a
gent
term
ic în
co
mun
ităţil
e pi
lot ş
i edi
ficiil
e pu
blic
e
Am
elio
rare
a ef
icie
nţei
ene
rget
ice
în c
omun
ităţil
e pi
lot ş
i edi
ficiil
e pu
blic
e:
• R
ealiz
area
eco
nom
iilor
con
side
rabi
le p
rin im
plem
enta
rea
noilo
r te
hnol
ogii
de e
ficie
ntiz
are
ener
getică.
•
Spor
irea
disp
onib
ilităţii
încă
lziri
i în
anum
ite e
dific
ii de
la 3
0 pâ
nă la
12
0 de
zile
pe
an.
• N
umăr
ul d
e clăd
iri c
onec
tate
depăş
eşte
indi
cato
rul d
e pr
odus
: 39
de
obie
cte
/ ins
tituţ
ii de
uz
soci
al şi
37
de o
biec
te /
bloc
uri d
e lo
cuit
bene
ficia
ză d
e măs
uri d
e am
elio
rare
a în
călz
irii.
• A
dopt
area
stra
tegi
ei c
u pr
ivire
la e
nerg
ie în
iulie
200
7, v
izân
d ar
mon
izar
ea le
gală
, teh
nică
şi d
e re
glem
enta
re a
sect
orul
ui e
nerg
etic
di
n M
oldo
va la
piaţa
ene
rget
ică
inte
rnă
a U
E (C
redi
tul p
entru
su
sţin
erea
redu
cerii
sără
ciei
– C
SRS-
2).
• U
n ac
cent
con
tinuu
est
e im
peria
l pe
ntru
soluţio
nare
a as
pect
elor
de
vuln
erab
ilita
te e
nerg
etică,
in
clus
iv re
duce
rea
inte
nsităţii
co
nsum
ului
ene
rget
ic,
amel
iora
rea
disc
iplin
ei fi
nanc
iare
di
n se
ctor
, viz
area
recu
peră
rii
cont
inue
a c
ostu
lui t
arife
lor
ener
getic
e şi
rem
edie
rea
impl
icaţ
iilor
soci
ale şi
a să
răci
ei.
• G
M a
real
izat
un
jalo
n m
ajor
pr
in e
labo
rare
a un
ei st
rate
gii
ener
getic
e, ia
r pro
gram
ul C
SRS
urm
ează
să se
axe
ze p
e as
pect
ele
de v
ulne
rabi
litat
e en
erge
tică.
Forti
ficar
ea d
rept
urilo
r de
pro
prie
tate
şi
amel
iora
rea
acce
sulu
i la
fina
nţe,
cun
oştinţe
şi
tehn
olog
ie în
zon
ele
rura
le
• A
mel
iora
rea
acce
sulu
i la
cred
it în
zon
ele
rura
le. S
porir
ea îm
prum
utur
ilor o
ferit
e se
ctoa
relo
r agr
ar şi
de
prel
ucra
re a
pr
odus
elor
alim
enta
re c
u 50
la su
tă
• Sp
orire
a îm
prum
utur
ilor s
ecto
arel
or a
grar
şi
de
prel
ucra
re a
pro
duse
lor a
limen
tare
cu
50 la
sută
•
Pres
tare
a se
rvic
iilor
com
unita
re (o
utre
ach)
pe
ntru
200
.000
de
prod
ucăt
ori a
gric
oli
înre
gist
raţi
• In
iţier
ea im
plem
entă
rii st
rate
giei
pen
tru
ajut
orar
ea p
rodu
căto
rilor
agr
icol
i să
aten
ueze
risc
ul a
fere
nt v
rem
ii şi
pen
tru
redu
cere
a in
stab
ilităţii
creşt
erii.
• A
mel
iora
rea
acce
sulu
i pro
ducă
toril
or a
gric
oli l
a fin
anţe
est
e re
flect
ată
în m
ajor
area
por
tofo
liulu
i sec
toru
lui b
anca
r în
sect
oare
le
AID
agr
ar şi
rura
l cu
144
la su
tă în
per
ioad
a an
ilor 2
002–
2004
. Sp
orire
a îm
prum
utur
ilor o
ferit
e se
ctoa
relo
r agr
ar şi
rura
l în
porto
folii
le ţă
rilor
inte
rmed
iato
are
finan
ciar
e, e
stim
ate
la 2
5 la
sută
di
n an
ul 2
006
până
în a
nul 2
008.
•
Serv
icii
cons
ulta
tive
rura
lă, d
eter
min
ate
de c
erer
e, p
rest
ate
350.
000
de p
rodu
căto
ri ag
ricol
i pe
an (a
l doi
lea
proi
ect d
e in
vest
iţii ş
i se
rvic
ii ru
rale
(PIS
R 2
)).
• C
rear
ea u
nui s
iste
m c
adas
tral u
nific
at p
entru
bun
urile
imob
iliar
e pe
ntru
tere
nuril
e ur
bane
şi ru
rale
. •
În m
odul
cor
espu
nzăt
or a
fost
înre
gist
rată
85
la su
tă d
in p
ropr
ieta
tea
rura
lă a
flată
în m
âini
priv
ate,
forti
ficân
d se
curit
atea
dre
ptur
ilor d
e pr
oprie
tate
şi p
oses
iune
în M
oldo
va —
com
para
tiv c
u 20
la su
tă
(rez
ulta
tul a
ntic
ipat
al p
orto
foliu
lui).
•
Dez
volta
rea şi
funcţio
nalit
atea
dep
lină
a pi
eţii
de b
unur
i im
obili
are.
C
reşt
erea
num
ărul
ui d
e tra
nzacţii
de
la 2
3,6
mii
în a
nul 1
999
până
la
201
,6 m
ii în
anu
l 200
6.
• În
per
ioad
a an
ilor 2
006-
2007
au
fost
cre
ate
194
de a
face
ri no
i în
zone
le ru
rale
în c
adru
l PIS
R-2
. •
În p
erio
ada
anilo
r 200
6-20
07 a
u fo
st o
ferit
e 14
9 de
împr
umut
uri
bene
ficia
rilor
rura
li.
•
Ven
itul m
ediu
al a
face
rilor
din
zon
ele
acop
erite
de
PISR
-1 s-
a m
ajor
at c
u 23
la su
tă p
e du
rata
pro
iect
ului
.
• N
u a
fost
ela
bora
tă st
rate
gia
cu p
rivire
la a
tenu
area
nox
elor
.
• A
sist
enţa
tehn
ică şi
cre
dite
le
prod
ucăt
orilo
r agr
icol
i priv
aţi a
u de
păşi
t val
orile
viz
ate
în S
AT;
to
tuşi
, Ban
ca a
re n
evoi
e de
o
stra
tegi
e pe
ntru
o a
bord
are
mai
ex
haus
tivă
a ne
ajun
suril
or d
in
sect
orul
agr
ar.
• Ex
istă
opo
rtuni
tăţi
cons
ider
abile
pe
ntru
obţ
iner
ea fi
nanţăr
ii di
n pa
rtea
alto
r don
ator
i în
scop
ul
îmbu
nătăţir
ii se
rvic
iilor
pub
lice
nece
sare
şi a
inve
stiţi
ilor d
in
sect
or.
94
Pilo
nul 2
. Min
imiza
rea
riscu
rilor
soci
ale şi
ambi
enta
le, d
ezvo
ltare
a ca
pita
lulu
i um
an şi
pro
mov
area
incl
uziu
nii s
ocia
le
Red
ucer
ea ra
tei
sără
ciei
prin
tre
fam
iliile
cu
veni
turi
foar
te m
ici
• D
irecţ
iona
rea
asis
tenţ
ei so
cial
e pr
in
asig
urar
ea u
nui v
enit
luna
r min
im g
aran
tat,
fam
iliilo
r def
avor
izat
e cu
ven
ituri
foar
te
mic
i
• La
dat
a de
13
iuni
e 20
08, P
arla
men
tul a
ado
ptat
Leg
ea n
r. 13
3-X
VI
cu p
rivire
la
ajut
orul
soc
ial,
care
are
dre
pt s
cop
asig
urar
ea u
nui
veni
t lu
nar
min
im g
aran
tat,
fam
iliilo
r de
favo
rizat
e, p
rin a
cord
area
aj
utor
ului
soc
ial,
stab
ilit î
n co
nfor
mita
te c
u ev
alua
rea
veni
tulu
i glo
bal
med
iu lu
nar a
l fam
iliei
şi n
eces
itate
a de
asi
stenţă
soci
ală.
Leg
ea a
intra
t în
vig
oare
, pe
ntru
fam
iliile
cu
cel
puţin
un
mem
bru
cu g
rad
de
inva
lidita
te, l
a 1
octo
mbr
ie 2
008;
pen
tru fa
mili
ile c
u un
ul ş
i mai
mulţi
copi
i, va
intra
în v
igoa
re la
1 ia
nuar
ie 2
009,
iar
pent
ru to
ate
cele
lalte
fa
mili
i, la
1 iu
lie 2
009.
•
Întru
impl
emen
tare
a le
gii m
enţio
nate
, la
16 o
ctom
brie
200
8, p
rin
Hotăr
ârea
Guv
ernu
lui n
r. 11
67 a
fos
t apr
obat
Reg
ulam
entu
l cu
priv
ire
la m
odul
de
stab
ilire
şi p
lată
al a
juto
rulu
i soc
ial.
• În
şedi
nţa
Guv
ernu
l Rep
ublic
ii M
oldo
va d
in 1
2 no
iem
brie
200
8, a
fo
st a
prob
ată
Hotăr
ârea
Guv
ernu
lui „
Cu
priv
ire la
apr
obar
ea
Stru
ctur
ii Si
stem
ului
Info
rmaţ
iona
l Aut
omat
izat
„A
sist
enţa
So
cială”
, car
e va
spor
i efic
ienţ
a si
stem
ului
de
asis
tenţă
soci
ală
atât
pr
in o
ferir
ea u
nui i
nstru
men
t de
form
are
cont
inuă
, cât
şi p
rin
asig
urar
ea in
form
aţio
nală
a a
utor
ităţil
or la
niv
el c
entra
l şi l
ocal
, pr
ecum
şi a
per
sona
lulu
i din
sist
emul
de
asis
tenţă
soci
ală.
• Pr
ogre
sul
limita
t re
aliz
at
în
redr
esar
ea
sără
ciei
în
râ
ndul
gr
upur
ilor
rura
le î
ncep
ând
cu a
nul
2002
su
gere
ază
nece
sita
tea
unei
înţe
lege
ri m
ai b
une
a pr
omot
orilo
r cr
eşte
rii e
cono
mic
e şi
ai
redu
cerii
să
răci
ei.
• M
ultip
le
prog
ram
e de
as
iste
nţă
soci
ală
au s
ufer
it di
sper
sii
în g
rupu
rile
cu v
enit
med
iu şi
înal
t .
• A
ctiv
ităţil
e în
der
ular
e al
e po
rtofo
liulu
i (se
rvic
ii de
sănă
tate
şi
asi
stenţă
soci
ală,
pro
gram
ul
CR
SR, a
naliz
a im
pact
ul so
cial
şi
sără
ciei
etc
.) su
nt c
ontin
uate
în
scop
ul c
reşt
erii
com
pete
nţel
or
guve
rnul
ui şi
redu
cerii
efic
ient
e a
nive
lulu
i sărăc
iei
Pres
tare
a în
văţă
mân
tulu
i de
calit
ate
supe
rioară şi
am
elio
rare
a ac
cesu
lui
la se
rvic
iile
de
învăţă
mân
t în
conf
orm
itate
cu
OD
M
Maj
orar
ea ra
tei n
ete
a în
rolă
rii (R
NÎ)
în
învăţă
mân
tul p
rimar
în z
onel
e ru
rale
de
la 9
6 la
sută
până
la 9
8 la
sută
, în
inst
ituţii
le
gim
nazi
ale
– de
la 9
2 la
sută
până
la 9
5 la
sută
şi
în in
stituţii
le li
ceen
e –
de la
28
la su
tă p
ână
la 3
5 la
sută
R
educ
erea
dec
alaj
ului
între
per
form
anţa
st
udenţil
or d
in z
onel
e ru
rale
şi c
ele
urba
ne c
u 50
la su
tă
• El
abor
area
pro
iect
ului
stra
tegi
ei p
rivin
d op
timiz
area
reţe
lei d
e in
stituţii
şcol
are.
•
Tras
area
refo
rmei
cur
ricul
ei, a
ctiv
ităţil
or d
e fo
rmar
e şi
deb
ursă
rii
unor
gra
ntur
i şco
lare
pen
tru sp
orire
a ec
hităţii
. •
Der
ular
ea lu
crăr
ilor d
e re
nova
re în
33
de g
rădi
niţe
şi 1
5 ce
ntre
co
mun
itare
alte
rnat
ive,
fina
lizar
ea fo
rmăr
ii pe
ntru
2.6
00 d
e m
anag
eri ş
i pro
feso
ri pr
eşco
lari,
urm
ând
a fi
pres
tate
mat
eria
le d
e st
udiu
şi d
idac
tice şi
ech
ipam
ent l
a de
butu
l anu
lui 2
008,
cu
iniţi
erea
un
ei c
ampa
nii d
e co
mun
icar
e la
scară
naţio
nală
. •
În p
reze
nt n
u ex
istă
măs
uri p
entru
a e
valu
a da
că d
ecal
ajul
din
tre
stud
enţii
rura
li şi
urb
ani a
fost
redu
s.
• D
atel
e şi
indi
cato
rii d
e ev
alua
re
a pr
oiec
tulu
i au
fost
insu
ficie
nţi
pent
ru a
eva
lua
creş
tere
a ac
cesu
lui s
tude
nţilo
r rur
ali l
a în
văţă
mân
tul d
e ca
litat
e; to
tuşi
, ca
drul
de
rezu
ltate
al p
roie
ctul
ui
educ
aţie
de
calit
ate
în z
onel
e ru
rale
din
Mol
dova
stab
ileşt
e va
loar
ea in
iţială şi
va
măs
ura
prog
resu
l rea
lizat
pe
viito
r la
aces
t com
parti
men
t. •
Exer
ciţiu
l de
carto
graf
iere
a
inst
ituţii
lor ş
cola
re şi
nou
a In
iţiat
ivă
cu a
cces
rapi
d (I
AR
) Ed
ucaţ
ie p
entru
toţi
(EPT
) ur
mea
ză să
con
tribu
ie e
fect
iv la
re
aliz
area
rezu
ltate
lor S
AT.
•
Min
iste
rul E
ducaţie
i şi
Tine
retu
lui (
MET
) deţ
ine
com
pete
nţe
de im
plem
enta
re
limita
te; p
entru
creşt
erea
co
mpe
tenţ
elor
sunt
nec
esar
e ef
ortu
ri ax
ate,
iar i
niţia
tivel
e
95
susţ
inut
e di
n bu
get,
solic
itând
ca
litat
ea d
e lid
er şi
com
pete
nţel
e M
ET, a
r fi p
rem
atur
e. L
ipsa
unu
i si
mţ c
lar d
e pr
oprie
tate
din
pa
rtea
MET
în p
reze
nt su
gere
ază
că aşt
eptă
rile
din
parte
a re
form
ei
învăţă
mân
tulu
i s-a
r put
ea să
fie
prea
am
biţio
ase.
Îmbu
nătăţir
ea
efic
ienţ
ei a
locă
rilor
de
surs
e în
sect
orul
să
nătăţii
şi a
mel
iora
rea
indi
cato
rilor
de
sănă
tate
în
conf
orm
itate
cu
OD
M
• R
educ
erea
mor
talităţ
ii in
fant
ile, a
m
orta
lităţ
ii co
piilo
r în
vârs
tă d
e pâ
nă la
5
ani ş
i a m
orta
lităţ
ii m
ater
ne
• R
educ
erea
inci
denţ
ei şi
mor
talităţ
ii TB
C
• St
abili
zare
a in
cide
nţei
HIV
şi a
mor
talităţ
ii as
ocia
te S
IDA
•
Maj
orar
ea p
ropo
rţiei
de
popu
laţie
aco
perită
cu in
terv
enţii
de
sănă
tate
ese
nţia
le
• D
imin
uare
a m
orta
lităţ
ii in
fant
ile d
e la
14,
4 în
anu
l 200
3 pâ
nă la
11
,8 în
anu
l 200
6; re
duce
rea
mor
talităţ
ii co
piilo
r în
vârs
tă d
e pâ
nă
la 5
ani
de
la 1
8 în
anu
l 200
3 pâ
nă la
14
în a
nul 2
006.
Micşo
rare
a m
orta
lităţ
ii m
ater
ne d
e la
22
în a
nul 2
003
până
la 1
6 în
anu
l 200
6.
• M
ajor
area
pro
porţi
ei c
heltu
ielil
or d
estin
ate
asis
tenţ
ei m
edic
ale
prim
are
în c
heltu
ielil
e to
tale
pen
tru se
ctor
ul să
nătăţii
şi fo
ndul
de
asig
urăr
i pen
tru să
năta
te d
e la
16
până
la 3
1 la
sută
în p
erio
ada
anilo
r 200
3-20
06.
• In
trodu
cere
a as
igurăr
ilor p
entru
sănă
tate
şi c
reşt
erea
aco
perir
ii cu
ac
este
a pâ
nă la
75
la su
tă în
anu
l 200
6.
• A
dopt
area
stra
tegi
ilor g
uver
nam
enta
le p
rivin
d TB
C şi
SID
A; 8
0 la
su
tă d
in fe
mei
le g
ravi
de c
u in
fecţ
ia H
IV a
u pr
imit
trata
men
t; pe
ste
100%
din
con
sum
ator
ii de
dro
guri
inje
ctab
ile (C
DI)
dep
istaţi
sunt
ac
oper
iţi c
u pr
ogra
me
de re
duce
re a
risc
urilo
r. •
Dot
area
a 3
43 d
e ce
ntre
de
asis
tenţă
med
icală
prim
ară
(AM
P) şi
re
nova
rea
a 10
0 ce
ntre
AM
P în
cad
rul F
ondu
lui d
e in
vest
iţii î
n să
năta
te (F
IS);
toat
e of
iciil
e m
edic
ilor d
e fa
mili
e fu
ncţio
nale
pr
este
ază
serv
icii
esenţia
le d
e as
iste
nţă
med
icală
prim
ară.
• D
atel
e cu
priv
ire la
rezu
ltate
le d
e să
năta
te tr
ebui
e să
fie
inte
rpre
tate
cu
prec
auţie
. Sp
orire
a ra
tei d
e in
fect
are
(de
exem
plu,
în H
IV/S
IDA
) se
dato
rează,
cel
puţ
in p
arţia
l, in
tens
ifică
rii te
stăr
ii, c
are
a de
pist
at c
azur
ile a
nter
ior
nedi
agno
stic
ate.
•
În râ
ndul
pop
ulaţ
iei r
ural
e şi
a
pers
oane
lor a
ngaj
ate
pe c
ont
prop
riu e
xistă
în c
ontin
uare
un
risc
cons
ider
abil
de să
răci
e co
ndiţi
onat
de
cost
ul m
alad
iilor
. Tr
ebui
e re
cuno
scut
fapt
ul că
refo
rma
sănă
tăţii
repr
ezin
tă o
ag
endă
pe
term
en lu
ng.
• M
inis
teru
l Sănătăţ
ii a
dem
onst
rat
com
pete
nţe
de im
plem
enta
re a
pr
oiec
tulu
i, el
abor
are
a po
litic
ilor ş
i con
duce
rea
proc
esul
ui d
e el
abor
are
a un
ei
stra
tegi
i gen
eral
e pe
ntru
sănă
tate
. Pr
eved
erea
une
i susţin
eri
buge
tare
sau
AN
S în
ace
st
cont
ext a
r fi p
roba
bil e
ficie
nt.
•
Mul
tipli
dona
tori
cont
ribui
e sa
u of
eră
resu
rse
sect
orul
ui să
nătăţii
, as
tfel î
ncât
asi
stenţa
ofe
rită
de
AID
treb
uie
să fi
e di
recţ
iona
tă
stra
tegi
c pe
ntru
val
orifi
care
a ac
esto
r res
urse
după
posi
bilit
ate.
A
mel
iora
rea
acce
sulu
i la
şi a
cal
ităţii
se
rvic
iilor
de
apro
vizi
onar
e cu
apă
şi
• M
edia
apr
oviz
ionă
rii c
u apă
în re
giun
ile
pilo
t – 1
6 or
e pe
zi
• R
ata
cole
ctăr
ilor d
epăş
eşte
80
la su
tă
• A
prov
izio
nare
a cu
apă
în re
giun
ile p
ilot e
ste
18-2
4 or
e pe
zi;
redu
cere
a pi
erde
rilor
de
apă;
creşt
erea
apr
oape
dub
lă a
con
sum
ului
de
apă
pe
cap
de lo
cuito
r. •
Rat
a co
lectăr
ilor î
n re
giun
ile p
ilot a
le p
roie
ctul
ui v
aria
u în
tre 9
5 la
• M
ajor
area
rate
i col
ectă
rii p
lăţil
or
pent
ru se
rvic
iile
com
unal
e a
fost
cr
ucia
lă p
entru
am
plifi
care
a pe
rfor
manţe
i fin
anci
are
a
96
salu
briz
are şi
re
duce
rea
degr
adăr
ii m
ediu
lui a
mbi
ant ş
i a
noxe
lor a
mbi
enta
le
• C
heltu
ielil
e de
ope
rare
şi în
treţin
ere
(OÎ)
ac
oper
ite d
e ve
nitu
rile
oper
aţio
nale
•
Îmbu
nătăţir
ea c
alităţii
ape
i •
Stoc
urile
de
POP
înve
chite
ream
bala
te şi
de
pozi
tate
într-
un m
od si
gur
sută
şi 9
8 la
sută
. •
Ven
ituril
e op
eraţ
iona
le în
num
erar
ca
prop
orţie
din
che
ltuie
lile
oper
aţio
nale
plu
s des
ervi
rea
dato
riei a
u va
riat î
ntre
71
la su
tă şi
85
la su
tă d
in p
rofit
în a
nul 2
007
în c
ele
cinc
i oraşe
pilo
t com
para
tiv c
u pi
erde
rile
oper
aţio
nale
net
e di
n an
ul 2
003.
•
100%
din
pro
bele
de
apă,
cal
itate
a că
rora
a fo
st te
stată
mic
robi
olog
ic, d
in re
giun
ile p
ilot c
ores
pund
val
orilo
r viz
ate.
A
nter
ior,
10 la
sută
din
pro
be e
rau
cont
amin
ate
cu p
atog
eni E
. col
i.
• Îm
pădu
rirea
a c
irca
21.0
00 h
ecta
re d
e te
renu
ri de
grad
ate.
•
Ges
tiune
a / d
istru
gere
a 10
0% d
in P
OP.
•
Proi
ectu
l(ele
) de
cons
erva
re a
solu
lui v
a(vo
r) c
ondiţio
na o
redu
cere
a
emis
iilor
de
CO
2 în
valo
are
de 4
,3 m
ilioa
ne to
ne în
următ
orii
10
ani.
aces
tora
şi p
entru
îmbu
nătăţir
ea
asig
urăr
ii du
rabi
lităţ
ii re
zulta
telo
r pro
iect
ului
.
• A
lţi d
onat
ori a
u of
erit
sprij
in în
ex
tinde
rea
efor
turil
or e
xist
ente
; ac
este
resu
rse
ar p
utea
fi
dire
cţio
nate
stra
tegi
c pe
ntru
op
timiz
area
impa
ctul
ui.
•
În M
oldo
va n
u a f
ost î
ncă c
reat
un
siste
m m
oder
n de
ges
tiune
a su
bsta
nţel
or ch
imic
e din
cauz
a un
or te
rgiv
ersă
ri de
pro
iect
. A
spec
tele
de g
estiu
ne a
proi
ectu
lui
şi A
T ur
mea
ză a
fi an
aliz
ate p
entru
a a
sigur
a dur
abili
tate
a rez
ulta
telo
r de
dez
volta
re.
Pi
lonu
l 3. C
omba
tere
a co
rupţ
iei ş
i îm
bună
tăţir
ea g
uver
nării
sect
orul
ui p
ublic
C
reşt
erea
co
mpe
tenţ
elor
se
ctor
ului
pub
lic în
el
abor
area
şi
impl
emen
tare
a po
litic
ilor p
ublic
e
• Se
lect
area
com
petit
ivă,
în b
ază
de m
erite
, a
funcţio
naril
or p
ublic
i •
Inst
ituire
a un
ui si
stem
naţ
iona
l de
form
are
în se
rvic
iul p
ublic
•
Îmbu
nătăţir
ea p
lani
ficăr
ii lo
cale
a
buge
tulu
i de
stat
• Fi
naliz
area
ana
lizei
funcţio
nale
a G
uver
nulu
i, cu
impl
emen
tare
a re
com
andă
rilor
sele
ctat
e pr
ivin
d re
orga
niza
rea
entităţ
ilor
guve
rnam
enta
le.
• Cr
eare
a un
ei U
nităţi
cent
rale
de
coor
dona
re a
pol
itici
lor î
n ca
drul
A
para
tulu
i Guv
ernu
lui,
cond
ucer
ea d
esem
nată
în to
amna
anu
lui 2
007.
•
Elab
orar
ea u
nui n
ou n
omen
clat
or a
l pos
turil
or d
in se
rvic
iul p
ublic
şi
desfăş
urar
ea u
nui c
adru
de
cate
goris
ire p
entru
intro
duce
rea
unui
si
stem
tran
spar
ent ş
i uni
form
de
rem
uner
are
a fu
ncţio
naril
or p
ublic
i. •
Inex
iste
nţa
unui
sist
em n
aţio
nal d
e fo
rmar
e în
serv
iciu
l pub
lic.
• Sp
rijin
irea
de căt
re F
FMD
în d
erul
are
a un
ui e
fort
mai
am
plu
de
refo
rmă
a ad
min
istră
rii p
ublic
e (R
AP)
.
• B
ancă
nec
esită
o înţe
lege
re m
ai
bună
cum
ar p
utea
asi
sta
GM
în
dezv
olta
rea
simţu
lui d
e pr
oprie
tate
şi re
form
area
gu
vernăr
ii se
ctor
ului
pub
lic.
Dim
inua
rea
perc
epţie
i pu
blic
e a
coru
pţie
i în
guve
rn p
rin
îmbu
nătăţir
ea
trans
pare
nţei
şi
răsp
unde
rii în
ge
stiu
nea
fond
urilo
r pu
blic
e
• R
educ
erea
pro
porţi
ei a
chiz
iţiilo
r din
tr-o
sing
ură
sursă
până
la 2
0 la
sută
din
nu
măr
ul to
tal d
e co
ntra
cte şi
până
la 1
5 la
su
tă d
in v
aloa
rea
tota
lă a
con
tract
elor
(cu
exce
pţia
serv
iciil
or c
omun
ale)
. În
anul
20
04, a
chiz
iţiile
pub
lice
erau
des
chis
e pe
ntru
abu
z şi
cor
upţie
•
Elab
orar
ea b
uget
elor
anu
ale
în b
aza
CC
TM, r
efle
ctân
d pr
iorităţ
ile G
M, p
recu
m
indi
cate
în S
CER
S.
• Fo
rtific
area
com
petiţ
iei î
n ac
hiziţii
le p
ublic
e pr
in re
duce
rea
număr
ului
de
achi
ziţii
lor e
fect
uate
din
tr-o
sing
ură
sursă
de la
51
la
sută
până
la 4
5 la
sută
din
val
oare
a to
tală
a c
ontra
ctel
or d
esem
nate
. Sp
orire
a lic
itaţii
lor d
esch
ise
de la
28
la su
tă p
ână
la 4
0 la
sută
din
va
loar
ea c
ontra
ctel
or d
esem
nate
.
• In
stituţio
naliz
area
CC
TM d
rept
fază
de
plan
ifica
re st
rate
gică
a
cicl
ului
bug
etar
regu
lat p
rin a
plic
area
am
enda
men
telo
r la
Lege
a cu
pr
ivire
la si
stem
ul b
uget
ar şi
pro
cesu
l bug
etar
. •
Până
în p
reze
nt C
CTM
cup
rinde
toat
e re
surs
ele
din
buge
tul p
ublic
naţio
nal,
incl
usiv
bug
etul
de
stat,
buge
tele
loca
le, b
uget
ul a
sigurăr
ilor
soci
ale
de st
at, b
uget
ul a
sigurăr
ilor n
aţio
nale
de
sănă
tate
, pro
iect
ele
inve
stiţio
nale
fina
nţat
e de
don
ator
i; ex
tinde
rea
acop
eriri
i pla
nuril
or
deta
liate
de
chel
tuie
li pe
sect
oare
pen
tru C
CTM
de
la 3
sect
oare
în
anul
200
5 pâ
nă la
6 se
ctoa
re în
anu
l 200
7).
• Fi
naliz
area
pro
iect
ului
con
cept
ual ş
i fun
cţio
nal a
l nou
lui s
iste
m
• B
anca
a o
ferit
sprij
in e
ficie
nt în
îm
bună
tăţir
ea tr
ansp
arenţe
i şi
răsp
unde
rii în
ges
tiune
a fo
ndur
ilor p
ublic
e.
• D
eşi S
AT
a ac
cent
uat i
mpo
rtanţ
a am
elio
rării
acc
esul
ui p
erso
anel
or
paup
eriz
ate
la se
rvic
iile
judi
ciar
e,
a fo
st în
regi
strat
un
prog
res
limita
t la
aces
t cap
itol.
Banc
a ur
mea
ză să
exa
min
eze
strat
egic
ce
sprij
in a
r fi e
ficie
nt p
entru
îm
bună
tăţir
ea si
mţu
lui d
e pr
oprie
tate
al g
uver
nulu
i asu
pra
proc
esul
ui şi
com
pete
nţel
e ac
estu
ia în
dom
eniu
l în
cauză
sau
97
info
rmaţ
iona
l int
egra
t de
gest
iune
fina
ncia
ră, l
a ni
vel d
e G
uver
n.
• El
abor
area
şi la
nsar
ea im
plem
entă
rii c
once
ptul
ui d
e de
zvol
tare
a
unui
sist
em g
uver
nam
enta
l de
cont
rol f
inan
ciar
inte
rn şi
aud
it in
tern
, în
baza
stan
dard
elor
UE.
•
Apr
obar
ea şi
lans
area
impl
emen
tării
pla
nulu
i stra
tegi
c pe
ntru
de
zvol
tare
a in
stituţio
nală
a C
urţii
de
cont
uri (
sprij
inită
fina
ncia
r din
FF
MD
par
alel
pen
tru A
T C
urţii
de
cont
uri).
•
Perc
epţia
cor
upţie
i a d
imin
uat l
a pu
ncte
le d
e tre
cere
tran
sfro
ntal
ieră
(S
tudi
ul a
supr
a pe
rcepţie
i cor
upţie
i efe
ctua
t de
TI-M
oldo
va în
râ
ndul
firm
elor
de
expe
dier
e / i
nter
med
iere
, pre
cum
şi în
rând
ul
com
pani
ilor d
e tra
nspo
rt şi
com
erţ d
in lo
calităţ
ile p
ilot a
le
proi
ectu
lui F
TCES
E).
să o
ptez
e pe
ntru
lăsa
rea
aces
tui
subi
ect să
fie a
bord
at d
e alţii
.
• A
mel
iora
rea
cont
inuă
a
proc
esul
ui d
e al
ocar
e a
buge
tulu
i of
eră
opor
tuni
tate
a lă
rgiri
i sp
aţiu
lui f
iscal
pen
tru in
vestiţii
pu
blic
e pr
intr-
o ef
icie
nţă şi
efic
acita
te sp
orită
. Ace
asta
va
impl
ica
dezv
olta
rea
în c
ontin
uare
a
com
pete
nţel
or în
ela
bora
rea
polit
icilo
r şi a
sigur
area
fapt
ului
că
lecţ
iile
însuşit
e di
n in
terv
enţii
le
pilo
t sun
t înc
orpo
rate
într-
un
proc
es m
ai v
ast d
e el
abor
are
a po
litic
ilor d
in se
ctor
.
Perf
orm
anţa
Băn
cii ş
i coo
rdon
area
asi
stenţe
i C
alita
tea
prod
usel
or şi
se
rvic
iilor
•
Prog
ram
ele
FMI (
inst
rum
entu
l pen
tru
redu
cere
a să
răci
ei şi
creşt
ere
econ
omică
- IR
SCE)
şi a
le Băn
cii M
ondi
ale
(Cre
ditu
l de
ajus
tare
stru
ctur
ală
III)
au
fost
rece
nt
susp
enda
te, d
oar p
uţin
sub
o-tre
ime
din
fond
urile
obl
igat
e fii
nd d
ebur
sate
• Pe
rfor
manţa
por
tofo
liulu
i est
e sa
tisfă
căto
are
– 14
pro
iect
e (3
Fo
ndur
i glo
bale
de
med
iu –
FG
M),
tota
lizân
d 18
5,2
mili
oane
de
dola
ri SU
A.
• Fo
ndur
i fid
ucia
re în
pro
ces d
e im
plem
enta
re în
val
oare
de
69
mili
oane
de
dola
ri SU
A.
• In
exis
tenţ
a pr
oble
mel
or sa
u pr
oiec
telo
r PP.
•
Înlă
tura
rea
jalo
nulu
i am
bien
tal a
l ţăr
ii, aşa
cum
EIPŢ
a de
păşi
t va
loar
ea 3
,5
• În
lătu
rare
a re
centă
de căt
re G
rupu
l de
asig
urar
e a
calităţ
ii (G
AC)
a
jalo
nulu
i pen
tru d
osar
ul ţă
rii, g
raţie
une
i per
form
anţe
bun
e şi
dura
bile
.
• In
terv
enţii
le lo
caliz
ate şi
viz
ate
s-au
dov
edit
efic
ient
e, re
ieşi
nd d
in
cont
extu
l ţăr
ii la
deb
utul
per
ioad
ei
SAT.
În p
reze
nt se
impu
ne o
se
lect
ivita
te m
ai m
are
pent
ru
optim
izar
ea c
heltu
ielil
or A
ID
(dim
inua
rea
cost
urilo
r de
supr
aveg
here
) şi p
entru
va
lorif
icar
ea st
rate
gică
a re
surs
elor
do
nato
rilor
.
Dia
logu
l ţăr
ii şi
co
ordo
nare
a as
iste
nţei
•
Mol
dova
s-a
conf
runt
at c
u ne
cesi
tate
a ac
hită
rii re
stanţe
lor l
a da
toria
ext
ernă
şi d
e ac
eea
a av
ut a
cces
lim
itat l
a re
surs
e pe
ntru
ab
orda
rea
nevo
ilor d
e de
zvol
tare
• C
o-fin
anţa
re c
onsi
dera
bilă
din
par
tea
dona
toril
or, î
n pa
rticu
lar C
E;
Cor
poraţia
Fin
anci
ară
Inte
rnaţ
iona
lă (C
FI) ş
i-a a
mpl
ifica
t im
plic
area
, iar
Cor
poraţia
Pro
vocă
rile
Mile
niul
ui (C
PM) a
ela
bora
t un
aco
rd p
entru
anu
l 200
8.
• A
fost
cre
at u
n m
ecan
ism
pen
tru c
oord
onar
ea a
sist
enţe
i ext
erne
, dar
ac
esta
răm
âne
frag
men
tat –
Cab
inet
ului
prim
ului
vic
e pr
im m
inis
tru
i-a fo
st în
cred
inţa
tă re
spon
sabi
litat
ea p
entru
supr
aveg
here
a fu
ncţii
lor d
e co
ordo
nare
, exe
rcita
te în
pre
zent
de
Min
iste
rul
Econ
omie
i şi C
omerţu
lui (
MEC
) şi M
inis
teru
l Fin
anţe
lor (
MF)
. M
inis
teru
l Afa
ceril
or E
xter
ne (M
AE)
coo
rdon
ează
asi
stenţa
din
pa
rtea
CE.
• Ec
hipa
din
ţară
impl
emen
tează
un
proc
es c
onsu
ltativ
cu
parte
nerii
im
plic
aţi p
entru
ela
bora
rea
SPT,
si
mila
r cel
ui u
tiliz
at d
e G
M p
entru
cr
eare
a St
rate
giei
naţ
iona
le d
e de
zvol
tare
.
98
Tab
elul
A.2
: Mol
dova
– P
rogr
amul
de
cred
itare
pla
nific
ată şi
impl
emen
tată
(AF
2005
-200
8)
Pl
anur
ile S
AT
(12
noie
mbr
ie 2
004)
A
ID
Rap
ort d
e pr
ogre
s (25
sept
embr
ie 2
006)
A
ID
AF
Proi
ect
US$
(M)
Stat
us a
/ U
S$ (M
) 20
05
AT
în g
estiu
nea
finanţe
lor p
ublic
e 10
,0
Rea
l 8,
5
Pr
oiec
te a
diţio
nale
, rea
l:
Su
plim
ent p
entru
cad
astru
3,
0
Su
b-to
tal
10,0
Su
b-to
tal
11,5
20
06
Serv
icii şi
inve
stiţi
i rur
ale
- 2
15,0
R
eal
15,0
Educ
aţie
de
calit
ate
în lo
calităţ
ile ru
rale
din
Mol
dova
10
,0
Rea
l 10
,0
A
mel
iora
rea
com
petit
ivităţii
5,
0 R
eal
9,8
Pr
oiec
te a
diţio
nale
, rea
l:
G
ripa
avia
ră -
Mol
dova
8,
0
Su
b-to
tal
30,0
Su
b-to
tal
42,8
Sub-
tota
l AF2
005-
2006
40
,0
Sub-
tota
l AF2
005-
2006
54
,3
Rap
ort d
e pr
ogre
s (25
sept
embr
ie 2
006)
A
ID
Rap
ort d
e fin
aliz
are
(27
noie
mbr
ie 2
007)
A
ID
AF
Proi
ect
US$
(M)
Stat
us
US$
(M)
2007
A
sist
enţă
med
icală
prim
ară şi
asi
stenţă
soci
ală
15,0
R
eal
17,0
CSR
S 10
,0
Rea
l 10
,0
Pr
oiec
tul d
e re
abili
tare
a reţe
lei d
rum
urilo
r b/
16,0
R
eal
16,0
Su
b-to
tal
41,0
Su
b-to
tal
43,0
20
08
Red
ucer
ea ri
scur
ilor n
atur
ale
în sp
aţiu
l rur
al
10,0
Tr
ansf
erat
pen
tru A
F 20
09
0,0
[Pro
iect
e ad
iţion
ale,
real
:]
CSR
S-2
10,0
Proi
ectu
l naţ
iona
l de
alim
enta
re c
u apă
14,0
RISP
2 AF
6,
0
Sub-
tota
l 10
,0
Sub-
tota
l 30
,0
Su
b-to
tal A
F200
7-20
08
51,0
Su
b-to
tal A
F200
7-20
08
69,0
T
OT
AL
AF
2005
-200
8 91
,0
TO
TA
L A
F 20
05-2
008
123,
3 a/
Rea
l, ab
ando
nat s
au tr
ansf
erat
pen
tru a
lt A
F b/
Den
umire
a pr
oiec
tulu
i a fo
st sc
him
bată
în P
roie
ctul
de
susţ
iner
e a
prog
ram
ului
în se
ctor
ul d
rum
urilo
r
99
Tab
elul
A.3
. Ser
vici
i nec
redi
tare
pla
nific
ate şi
impl
emen
tate
(AF
2005
-200
8)
Pl
anur
ile S
AT
(12
noie
mbr
ie 2
004)
R
apor
t de
prog
res (
25 se
ptem
brie
200
6)
FY
Prod
us
Stat
us a
/ 20
05
Stud
iu a
l creşt
erii
econ
omic
e (M
ET)
Rea
l
Notă
asup
ra e
ducaţie
i Tr
ansf
erat
pen
tru A
F 20
06
N
otă
asup
ra a
gric
ultu
rii
Tran
sfer
at p
entru
AF
2006
AT/
dial
og D
SP/D
SF
Tran
sfer
at p
entru
AF
2007
Not
e cu
priv
ire la
pol
itici
R
eal
C
ontin
uare
ER
FT
Rea
l
Con
tinua
re R
EAT
Rea
l
CO
MO
Mac
ro-m
onito
rizar
e În
des
făşu
rare
Dez
volta
rea
auto
rităţ
ilor p
ublic
e lo
cale
/ com
unita
ră
Tran
sfer
at p
entru
AF
2008
Prod
use
adiţi
onal
e, re
al:
Notă
asup
ra g
uver
nării
pe
verti
cală
asc
ende
ntă
2006
R
econ
cilie
re p
rin e
ducaţie
R
eal
A
chiz
iţii p
ublic
e (I
DF)
A
ctua
lizar
e a
eval
uării
sără
ciei
Tr
ansf
erat
pen
tru A
F07
A
ctua
lizar
e a
SRS
b/
Rea
l
Notă
asup
ra g
estiu
nii r
iscu
rilor
nat
ural
e Tr
ansf
erat
pen
tru A
F07
N
otă
asup
ra a
sist
enţe
i soc
iale
Tr
ansf
erat
pen
tru A
F07
C
ontin
uare
AT
PESF
R
eal
A
ctua
lizar
e ER
FT
Tran
sfer
at p
entru
AF0
8
Prod
use
adiţi
onal
e, re
al:
Notă
asup
ra să
nătăţii
N
otă
asup
ra e
ducaţie
i
N
otă
asup
ra a
gric
ultu
rii
AT/
dial
og c
u pr
ivire
la p
rote
cţia
soci
ală
Ana
liza
sără
ciei
şi im
pact
ului
soci
al (A
SIS)
A
T pe
ntru
guv
erna
rea
în se
rvic
iul p
ublic
10
0
Plan
uri/R
apor
t de
prog
res (
25 se
ptem
brie
200
6)
Rap
ort d
e fin
aliz
are
(27
noie
mbr
ie 2
007)
20
07
Ana
liza
finanţe
lor p
ublic
e R
eal
C
OM
O M
acro
-mon
itoriz
are
În d
esfăşu
rare
AT/
dial
og D
SP/D
SF
Rea
l
RO
SC C
onta
bilit
ate şi
Aud
it R
eal
St
rate
gia
Băn
cii î
n se
ctor
ul tr
ansp
ortu
rilor
Tr
ansf
erat
pen
tru A
F08
A
chiz
iţii p
ublic
e (I
DF)
Pr
odus
e ad
iţion
ale,
real
:
A
ctua
lizar
ea e
valuăr
ii să
răci
ei
Notă
asup
ra a
sist
enţe
i soc
iale
N
otă
asup
ra g
estiu
nii r
iscu
rilor
nat
ural
e 20
08
Act
ualiz
are
ERFT
A
ctua
lizar
e R
EAT
AT
pent
ru a
bilit
area
jurid
ică
a ce
lor m
ai să
race
co
mun
ităţi
Rea
l
[ Pro
duse
adiţio
nale
, rea
l:]
Act
ualiz
are
PESF
A
T pe
ntru
Stra
tegi
a Băn
cii î
n se
ctor
ul
trans
portu
rilor
D
ezvo
ltare
a au
torităţ
ilor p
ublic
e lo
cale
/ co
mun
itară
A
T/di
alog
DSP
SR
S/JS
AN
?
a/ R
eal,
aban
dona
t sau
tran
sfer
at p
entru
alt
AF.
b/
Den
umire
a a
fost
schi
mba
tă în
AT
pent
ru a
ctua
lizar
ea p
rofil
ului
sără
ciei
şi sp
rijin
SR
S
10
1
Ane
xa 4
: fiş
a de
rez
ulta
te sa
t şi a
uto-
eval
uare
a pr
ogra
mul
ui d
e ţa
ră în
Mol
dova
Fişa
de
eval
uare
a r
ezul
tate
lor
Stra
tegi
ei d
e A
sist
enţă
a Ţăr
ii (S
AT
) pen
tru
Mol
dova
, AF2
008
(1=d
eter
iora
re) (
2=fă
ră sc
him
bare
) (3=
amel
iora
re p
arţia
lă) (
4=am
elio
rare
con
side
rabi
lă)
Rez
ulta
tele
de ţa
ră
Rez
ulta
tele
pe
care
Ban
ca a
ntic
ipea
ză să
le in
fluenţe
ze –
SA
T A
F05-
08
Prog
res
Scor
I.
Med
iu c
ompe
titiv
de
com
erţ,
stab
ilita
te şi
creşt
ere
pro-
săra
ci
Menţin
erea
cad
rulu
i mac
roec
onom
ic st
abil
Stra
tegi
a cu
priv
ire la
dat
orii
Potri
vit p
lanu
lui
4 R
educ
erea
val
orii
prez
ente
net
e (V
PN) a
dat
orie
i de
stat
R
educ
erea
des
ervi
rii d
ator
iei d
e st
at
Potri
vit p
lanu
lui
4 In
flaţia
ţinu
tă su
b 10
la su
tă
Situ
aţia
cur
entă
a G
uver
nulu
i priv
ind
oblig
aţiil
e sa
le b
uget
are
Potri
vit p
lanu
lui
4 Im
plem
enta
rea
unui
sist
em d
e pe
nsii
finan
ciar
şi so
cial
vi
abil
Abs
enţa
priv
ilegi
ilor î
n pe
nsii
/ red
istri
buire
a pr
ivile
giilo
r de
pens
ii / d
eţin
erea
de
căt
re 1
00%
din
con
tribu
itori
a co
ntur
ilor i
ndiv
idua
le
Mix
t 3
Micşo
rare
a co
stul
ui d
e ad
min
istra
re a
afa
ceril
or
Red
ucer
ea ti
mpu
lui d
e vă
mui
re /
redu
cere
a co
stul
ui d
e lic
enţie
re /
redu
cere
a nu
măr
ului
de
insp
ecţii
M
ixt
3
Stop
area
det
erio
rării
infr
astru
ctur
ii tra
nspo
rturil
or
Inst
ituire
a un
ui si
stem
de
cole
ctar
e a
plăţ
ilor r
utie
re
În d
erul
are
2 Îm
bună
tăţir
ea e
ficie
nţei
ene
rget
ice şi
redu
cere
a vu
lner
abili
tăţii
ene
rget
ice
Creşt
erea
dis
poni
bilităţ
ii şi
redu
cere
a co
nsum
ului
spec
ific
de a
gent
term
ic în
se
ctoa
rele
pilo
t Po
trivi
t pla
nulu
i 4
Agr
icul
tură
: for
tific
area
dre
ptur
ilor d
e pr
oprie
tate
şi
creş
tere
a ac
cesu
lui l
a fin
anţe
, cun
oştinţe
şi te
hnol
ogii
Am
elio
rare
a ac
cesu
lui l
a cr
edite
şi o
utre
ach
pent
ru p
rodu
căto
rii a
gric
oli /
co
oper
ativ
e vo
lunt
are
de p
rodu
cţie
/ im
plem
enta
rea
strat
egie
i priv
ind
riscu
rile şi
noxe
le
Mix
t 3
II. M
inim
izar
ea r
iscu
rilo
r so
cial
e şi
am
bien
tale
, dez
volta
re c
apita
lulu
i um
an şi
pro
mov
area
incl
uziu
nii s
ocia
le
Îmbu
nătăţir
ea a
xării
asi
stenţe
i soc
iale
M
ajor
area
pro
porţi
ei d
e as
iste
nţă
soci
ală
axată
pe c
ei să
raci
În
der
ular
e 2
Îmbu
nătăţir
ea c
alităţii
edu
caţie
i şi s
porir
ea a
cces
ului
la
educ
aţie
M
ajor
area
rate
i net
e de
înro
lare
(RN
Î) în
sect
orul
rura
l / re
duce
rea
deca
laju
lui
din
perf
orm
anţă
între
sect
oare
le ru
ral ş
i urb
an
În d
erul
are
2
Îmbu
nătăţir
ea e
ficie
nţei
alo
căril
or în
sănă
tate
şi
amel
iora
rea
indi
cato
rilor
D
imin
uare
a ra
telo
r mor
talităţ
ii in
fant
ile (R
MI)
şi m
ater
ne (R
MM
), in
cide
nţei
şi
mor
talităţ
ii TB
C/H
IV /
creş
tere
a pr
ocen
tulu
i de
popu
laţie
aco
perită
cu in
terv
enţii
es
enţia
le d
e să
năta
te
Potri
vit p
lanu
lui
4
Spor
irea
acce
sulu
i la şi
cal
ităţii
serv
iciil
or d
e al
imen
tare
cu
apă
(SA
A) ş
i red
ucer
ea d
egra
dării
med
iulu
i am
bian
t şi
a no
xelo
r am
bien
tale
Alim
enta
rea
cu a
pă 1
6 or
e în
sect
oare
le p
ilot /
îmbu
nătăţir
ea ra
telo
r de
cole
ctar
e a
plăţ
ilor /
aco
perir
ea c
ostu
rilor
de
oper
are şi
întreţin
ere
/ am
elio
rare
a ca
lităţ
ii ap
ei /
redu
cere
a st
ocur
ilor d
e PO
P în
vech
ite /
spor
irea
împă
durir
ii
Potri
vit p
lanu
lui
4
III.
Com
bate
rea
coru
pţie
i şi a
mel
iora
rea
guve
rnăr
ii se
ctor
ului
pub
lic
Creşt
erea
com
pete
nţel
or se
ctor
ului
pub
lic în
ela
bora
rea şi
im
plem
enta
rea
polit
icilo
r Se
lect
area
com
petit
ivă,
în b
ază
de m
erite
, a fu
ncţio
naril
or p
ublic
i / in
trodu
cere
a un
ui si
stem
de
form
are
prof
esio
nală
în se
rvic
iul p
ublic
/ pe
rfecţ
iona
rea
siste
mel
or
de p
lani
ficar
e a
buge
tulu
i pen
tru g
uver
nele
loca
le
În d
erul
are
2
Dim
inua
rea
perc
epţie
i pub
lice
a co
rupţ
iei î
n gu
vern
prin
îm
bună
tăţir
ea tr
ansp
arenţe
i şi răs
pund
erii
în g
estiu
nea
fond
urilo
r pub
lice
Red
ucer
ea n
umăr
ului
de
achi
ziţii
din
tr-o
sing
ură
sursă
/ bug
etel
e an
uale
în b
aza
CC
TM
Potri
vit p
lanu
lui
4
Scor
ul m
ediu
= 3
,2
10
2
Aut
oeva
luar
ea p
rogr
amul
ui d
e ţa
ră p
entr
u M
oldo
va
Cad
rul
regi
onal
as
ambl
at
Cla
sific
area
pro
gres
ului
rea
lizat
în b
aza
eval
uări
i rez
ulta
telo
r SA
T (p
roba
bilit
atea
re
alizăr
ii re
zulta
telo
r SA
T în
inte
rval
ul d
e tim
p st
ipul
at) 1
=im
prob
abil;
2=m
oder
at
impr
obab
il; 3
=mod
erat
pro
babi
l; 4=
prob
abil;
N
/A=i
nact
iv /
aban
dona
t
Niv
el
mac
ro
Niv
el
med
iu
sect
or /
temă
a
Rez
ulta
te S
AT
b B
orne
le in
dica
tive
ale
prio
rităţil
or c
Di
recto
rul
de ţa
ră
Dire
ctoru
l de
secto
r 1
Dire
ctoru
l de
secto
r 2
Scorul mediu de autoevaluare d
Disponibilitatea datelor pentru rezultatele SAT g
Dovezi ale relevanţei intervenţiilorh
Menţi
nere
a cad
rului
mac
roec
onom
ic sta
bil
Stra
tegia
cu pr
ivire
la da
torii
Potriv
it plan
ului
4
4
Redu
cere
a VPN
a da
toriei
de st
at Re
duce
rea d
eser
virii d
atorie
i de s
tat
Potriv
it plan
ului
4
4
Inflaţ
ia ţin
ută su
b 10 l
a sută
Si
tuaţia
cure
ntă a
Guve
rnulu
i priv
ind ob
ligaţi
ile sa
le bu
getar
e Po
trivit p
lanulu
i 4
4
Administrare publică, lege şi
justiţie
Imple
menta
rea u
nui s
istem
de pe
nsii f
inanc
iar
şi so
cial v
iabil
Abse
nţa pr
ivileg
iilor î
n pen
sii / r
edist
ribuir
ea pr
ivileg
iilor d
e pen
sii /
100%
din c
ontrib
uitor
i deţi
n con
turi in
dividu
ale
Mixt
3
3
Indus
trie
şi co
merţ
Micş
orar
ea co
stului
de ad
minis
trare
a afa
cerilo
r Re
duce
rea t
impu
lui de
vămu
ire; r
educ
erea
costu
lui de
licenţie
re;
diminu
area
numă
rului
de in
specţii
Mixt
3
3
Tran
spor
t St
opar
ea de
teriorăr
ii infr
astru
cturii
trans
portu
rilor
Institu
irea u
nui s
istem
de co
lectar
e a plăţi
lor ru
tiere
În
deru
lare
2
2
Energetică şi minerit
Îmbu
nătăţ
irea e
ficien
ţei en
erge
tice ş
i re
duce
rea v
ulner
abilităţi
i ene
rgeti
ce
Creş
terea
disp
onibi
lităţii şi
redu
cere
a con
sumu
lui sp
ecific
de
agen
t term
ic în
secto
arele
pilot
Po
trivit p
lanulu
i 4
4
Mediu competitiv de comerţ, stabilitate şi creştere pro-săraci
Agricultură, piscicultură, silvicultură
Agric
ultură:
fortifi
care
a dre
pturilo
r de
prop
rietat
e şi c
reşte
rea a
cces
ului la
fin
anţe,
cunoşti
nţe şi
tehn
ologii
Ameli
orar
ea ac
cesu
lui la
cred
ite şi
outre
ach p
entru
prod
ucăto
rii ag
ricoli
/ coo
pera
tive v
olunta
re de
prod
ucţie
/ imp
lemen
tarea
str
ategie
i priv
ind ris
curile
şi no
xele
Mixt
3
3
Îmbu
nătăţ
irea a
xării
asist
enţei
socia
le Ma
jorar
ea pr
oporţie
i de a
sisten
ţă so
cială
axată
pe ce
i săr
aci
În de
rular
e 2
2
Sănătate şi alte servicii sociale
Îmbu
nătăţ
irea e
ficien
ţei al
ocăr
ilor î
n să
nătat
e şi a
melio
rare
a ind
icator
ilor
Dimi
nuar
ea R
MI şi
RMM
, incid
enţei
şi m
ortal
ităţii
TBC/
HIV
/ cre
ştere
a pro
centu
lui de
popu
laţie
acop
erită
cu in
terve
nţii
esenţia
le de
sănă
tate
Potriv
it plan
ului
4
4
Minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea
capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale
Educ
aţie
Îmbu
nătăţ
irea c
alităţ
ii edu
caţie
i şi
spor
irea a
cces
ului la
educ
aţie
Major
area r
atei n
ete de
înrol
are (R
NÎ) în
secto
rul ru
ral / r
educ
erea
deca
lajulu
i din
perfo
rmanţă
între
secto
arele
rural şi
urban
În
deru
lare
2
2
10
3
Alimentarea cu apă, salubrizare,
protecţia produselor alimentare
Spor
irea a
cces
ului la
şi ca
lităţii
SAA şi
redu
cere
a deg
radă
rii me
diului
ambia
nt şi
a nox
elor a
mbien
tale
Alim
entar
ea cu
apă 1
6 ore
în se
ctoar
ele pi
lot / î
mbunătă
ţirea
ratel
or de
colec
tare a
plăţi
lor / a
cope
rirea
costu
rilor d
e ope
rare
şi
întreţin
ere (
OÎ) /
ameli
orar
ea ca
lităţii
apei
/ red
ucer
ea st
ocur
ilor d
e PO
P înv
echit
e / sp
orire
a împ
ădur
irii
Potriv
it plan
ului
4
4
Creş
terea
comp
etenţe
lor se
ctoru
lui
publi
c în e
labor
area
şi im
pleme
ntare
a po
liticil
or
Selec
tarea
comp
etitivă,
în ba
ză de
mer
ite, a
funcţio
narilo
r pub
lici /
intro
duce
rea u
nui s
istem
de fo
rmar
e pro
fesion
ală în
servi
ciul
publi
c / pe
rfecţi
onar
ea si
steme
lor de
plan
ificar
e a bu
getul
ui pe
ntru
guve
rnele
loca
le În
deru
lare
2
2
Combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării
sectorului public
Administrare publică, lege şi justiţie
Dimi
nuar
ea pe
rcepţi
ei pu
blice
a co
rupţi
ei în
guve
rn pr
in îm
bună
tăţire
a tra
nspa
renţe
i şi ră
spun
derii
în ge
stiun
ea
fondu
rilor p
ublic
e
Redu
cere
a num
ărulu
i de a
chiziţii
dintr-
o sing
ură s
ursă
/ bug
etele
anua
le în
baza
CCT
M Po
trivit p
lanulu
i 4
4
Med
ia ge
nera
lă
3.21
Num
ărul
total
de bo
rne p
riorita
re
14
Nr
. %
Bo
rnele
"mod
erat
prob
abil"
sau c
otate
mai b
ine
10
71,4%
Bo
rnele
cotat
e sub
"mod
erat
prob
abile
" 4
28,6%
Bo
rnele
aban
dona
te / in
activ
e / ce
urme
ază a
fi de
termi
nate
0 0,0
%
Note
: a/
Rezu
ltatel
e SAT
sunt
clasif
icate
în ca
tegor
ii stan
dard
de ni
vel m
ediu
ale ca
drulu
i regio
nal d
e rez
ultate
. b/
Rez
ultate
le SA
T din
Cad
rul d
e rez
ultate
al S
AT în
bază
de re
zulta
te (S
ATBR
) (co
loana
3 din
Ane
xa B
9 mod
el sta
ndar
d Ope
raţiu
ni Po
litici şi
Servi
cii de
Ţară (
OPSŢ
) a S
AT).
c/ Se
lectar
ea bo
rnelo
r din
Anex
a B9 l
a SAT
BR (c
oloan
a 4) c
are a
u prio
ritate
supr
emă ş
i oferă i
ndici
i dacă a
ctivităţi
le de
rulea
ză po
trivit p
lanulu
i. Pen
tru pr
ogra
mele
vaste
ale ţ
arii p
oate
fi sele
ctat u
n set
vast
de
born
e, iar
pentr
u pro
gram
ele m
ici al
e ţăr
ii – un
set li
mitat
. d/
Med
ia au
toeva
luărilo
r dire
ctoru
lui de
ţară
ş a d
irecto
rului
de se
ctor a
prob
abilităţi
i / pr
ogre
sului
reali
zat în
înde
plinir
ea in
dicato
rilor d
e rez
ultat
ai SA
T.
e/ Da
tele î
n dina
mică
ale i
ndica
torulu
i de r
ezult
at fin
al (p
entru
supli
nirea
latur
ii de a
utoev
aluar
e).
f/ Sc
orul
comb
inat a
l clas
ificăr
ii în b
aza m
ediei
autoe
valuă
rii (d
) şi a
dina
micii
indic
atoru
lui de
rezu
ltat (
e) ca
re va
fi uti
lizat
/ inclu
s în f
işa de
evalu
are a
ţării
/ în ca
drul
unităţii
vice p
reşe
dinţia
le (U
VP) (
formu
la RA
G ur
mează a
fi de
termi
nată)
. g/
Clas
ificar
ea di
spon
ibilită
ţii re
zulta
telor
SAT
: 1 nu
există d
ate de
loc; 2
date
insufi
ciente
pentr
u cua
ntific
area
prog
resu
lui în
reali
zare
a rez
ultate
lor S
AT; 3
unele
lacu
ne în
valor
ile in
iţiale
de re
ferinţă,
valor
ile vi
zate
sau v
alorile
rece
nte, d
ar su
ficien
te pe
ntru c
uanti
ficar
ea pr
ogre
sului
în re
aliza
rea r
ezult
atelor
SAT
; 4 se
tul de
plin d
e date
disp
onibi
l. h)
Clas
ificar
ea re
levanţei
inter
venţi
ilor:
1 lips
a acti
vităţi
lor / a
cţiun
ilor s
au pr
econ
izare
a eva
luării
relev
anţei
conti
nue a
inter
venţi
ei(lor
) pen
tru re
zulta
tul S
AT; 2
există d
ovez
i dar
nu au
fost
utiliz
ate pe
ntru e
valua
rea
relev
anţei
inter
venţi
ilor p
entru
rezu
ltatul
SAT
.
10
4
Ane
xa 5
(Ane
xa B
9): M
atri
cea
de r
ezul
tate
SPT
Obi
ectiv
ele
/ re
zulta
tele
de
dezv
olta
re a
le ţă
rii
Prob
lem
e şi
obs
taco
le
Rez
ulta
tele
SPT
(r
ezul
tate
le p
e ca
re G
rupu
l B
M u
rmea
ză să
-i in
fluenţe
ze
pe p
erio
ada
SPT
)
Jalo
ane
Inst
rum
ente
le şi
pa
rten
erii
SAT
Pilo
nul I
. Am
elio
rare
a co
mpe
titiv
ităţii
eco
nom
ice
în sp
rijin
ul c
reşt
erii
econ
omic
e du
rabi
le
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
1: A
mel
iora
rea
com
petit
ivităţii
sect
orul
ui în
trep
rind
erilo
r di
n M
oldo
va
Creşt
erea
exp
ortu
lui d
e bu
nuri şi
serv
icii
ca şi
co
tă a
PIB
de
la 3
0,5
la
sută
în a
nul 2
007
Maj
orar
ea (n
etă)
a
inve
stiţi
ilor d
irect
e ex
tern
e (I
DE)
de
la
130
dola
ri SU
A p
e ca
p de
locu
itor î
n an
ul
2007
Stru
ctur
a pr
oducţie
i şi
expo
rtulu
i din
Mol
dova
est
e do
min
ată
de p
rodu
se c
u va
loar
e m
ică.
Anv
ergu
ra
pieţ
elor
şi b
unur
ilor p
entru
ex
port
este
slab
div
ersi
ficată.
N
ecor
espu
nder
ea p
rodu
selo
r st
anda
rdel
or in
tern
aţio
nale
de
calit
ate
repr
ezin
tă o
lim
itare
de
oseb
ită p
entru
acc
esul
la
pieţ
ele
de d
esfa
cere
. M
oldo
va c
ontin
uă să
fie
una
din ţă
rile
din
regi
une
cu c
ele
mai
mar
i cos
turi
lega
te d
e co
resp
unde
rea
exig
enţe
lor d
e re
glem
enta
re.
Cos
tul i
nter
med
ierii
fina
ncia
re
este
rela
tiv m
are,
iar a
cces
ul la
fin
anţa
rea
de lu
ngă
dura
tă în
sc
opur
i inv
estiţ
iona
le ră
mân
e a
fi în
con
tinua
re li
mita
t.
Sist
em d
e m
etro
logi
e,
stan
dard
izar
e, te
star
e a
calităţ
ii (M
STC
) ce
resp
ectă
obl
igaţ
iile
asum
ate
faţă
de
Org
aniz
aţia
M
ondi
ală
a C
omerţu
lui (
OM
C)
Dim
inua
rea
cost
urilo
r de
core
spun
dere
exi
genţ
elor
de
regl
emen
tare
, sup
orta
te d
e în
trepr
inde
ri, d
e la
16
la su
tă în
an
ul 2
007
sub
12 la
sută
(după
cum
măs
urat
e pr
in st
udiu
l Cos
tul
adm
inis
trăr
ii af
acer
ilor)
Sp
orire
a pr
oporţie
i în
trepr
inde
rilor
cu
acce
s la
surs
e of
icia
le d
e fin
anţa
re
inve
stiţi
onală
de la
17,
71 la
sută
(în
anu
l 200
5) p
ână
la 2
5 la
sută
(S
tudi
ul S
MA
PÎ)
Maj
orar
ea n
umăr
ului
de
stan
dard
e ad
opta
te c
e co
resp
und
UE
de la
200
(în
anul
200
7) p
ână
la 5
00.
Creşt
erea
num
ărul
ui d
e fir
me
ce o
bţin
ce
rtific
ate
de c
alita
te, r
ecun
oscu
te
inte
rnaţ
iona
l, de
la 1
30 (î
n an
ul 2
007)
pâ
nă la
300
. R
educ
erea
cos
tulu
i obţ
iner
ii pe
rmis
ului
de
con
stru
cţie
de
la 2
92 d
e zi
le (B
D09
) pâ
nă la
mai
puţ
in d
e 20
0 de
zile
. C
rear
ea u
nui b
irou
al is
torie
i de
cred
it pe
rfec
t fun
cţio
nal.
Dire
cţio
nare
a un
ei p
ropo
rţii m
ai m
ari d
e cr
edite
spre
sect
orul
priv
at d
e la
27.
9 la
su
tă (2
006)
.
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: CS
RS şi
împr
umut
uri p
entru
po
litic
i de d
ezvo
ltare
(ÎPD
) po
sibile
pe v
iitor
; Pro
iect
ul
de a
mel
iora
re a
com
petit
ivităţii
– fi
nanţ
are
supl
imen
tară
; Pro
iect
ul d
e in
vestiţii
şi se
rvic
ii ru
rale
2
(ASD
I) FA
; Pro
iect
ul d
e am
elio
rare
a c
ompe
titiv
ităţii
II
– PA
C-2
FA; G
rant
din
fo
ndul
fidu
ciar
(FF)
pen
tru
refo
rma
sect
orul
ui fi
nanc
iar
din
Mol
dova
(Ola
nda)
A
AC
în d
erul
are
/ pr
econ
izat
e:
Act
ualiz
area
Pro
gram
ului
de
eva
luar
e a
sect
orul
ui
finan
ciar
– P
ESF
(FM
I);
Mem
oran
dul e
cono
mic
al
ţării
– C
ompe
titiv
itate
; C
ompe
tenţ
ele
de
plan
ifica
re a
inve
stiţi
ilor î
n se
ctor
INF;
Rap
orta
re
finan
ciară
corp
orat
ivă;
R
apor
t asu
pra
med
iulu
i de
afac
eri;
Secu
ritat
ea
prod
usel
or a
limen
tare
;
10
5
Tele
com
unic
aţii şi
TI
CFI
: Îm
prum
utur
i şi i
nves
tiţii
în
capi
tal p
ropr
iu, p
lus s
ervi
cii
cons
ulta
tive
în se
ctor
ul
finan
ciar
, pen
tru fo
rtific
area
bă
ncilo
r loc
ale,
finanţa
re
dire
ctă î
n se
ctoa
rele
real
e şi
fond
ul re
gion
al p
rivat
pen
tru
echi
tate
, plu
s dez
volta
rea
insti
tuţii
lor f
inan
ciar
e ne
banc
are.
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
2: A
mel
iora
rea
gest
iuni
i reţ
elei
de
drum
uri
Maj
orar
ea lu
ngim
ii dr
umur
ilor r
epar
ate
Pent
ru a
trage
rea
inve
stiţi
ilor ş
i sp
rijin
irea
prod
ucţie
i est
e ne
cesa
ră o
infr
astru
ctură
fizică
adec
vată
. În
ulti
mii
15 a
ni reţe
aua
drum
urilo
r a a
juns
într-
o st
are
avan
sată
şi c
roni
că d
e de
căde
re d
in c
auza
lips
ei u
nei
întreţin
eri a
decv
ate.
R
epar
aţia
dru
mur
ilor v
a so
licita
sprij
inul
ofe
rit d
e co
mun
itate
a de
don
ator
i in
tern
aţio
nali şi
util
izar
ea
cont
ract
orilo
r ext
erni
pen
tru
exec
utar
ea lu
crăr
ilor, ţin
ând
cont
de
com
pete
nţel
e pr
ecar
e al
e in
dust
riei d
omes
tice
de
cons
trucţ
ie a
dru
mur
ilor.
Maj
orar
ea p
ropo
rţiei
dru
mur
ilor
în c
ondiţie
satis
făcă
toar
e sa
u bu
nă d
e la
7 la
sută
în a
nul 2
006
– co
stur
ile d
e tra
nspo
rt vo
r fi
estim
ate
în b
aza
proc
entu
lui d
e dr
umur
i naţ
iona
le în
star
e sa
tisfă
căto
are,
bună şi
pre
cară
. D
imin
uare
a ch
eltu
ielil
or d
e op
erar
e a
vehi
cule
lor p
e dr
umur
i, în
cad
rul P
rogr
amul
ui d
in
sect
orul
dru
mur
ilor,
cu c
el p
uţin
8
la su
tă, p
otriv
it ev
aluă
rii e
x-po
st.
Maj
orar
ea v
alor
ii bu
nuril
or
rutie
re d
e la
8,4
mili
arde
de
dola
ri SU
A în
anu
l 200
7
Aud
ituri
tehn
ice
conf
irmân
d că
lucrăr
ile
de re
para
re a
dru
mur
ilor c
ores
pund
ce
rinţe
lor c
ontra
ctua
le.
Fond
uri t
otal
e di
spon
ibile
pen
tru lu
crăr
ile
de în
treţin
ere
a dr
umur
ilor p
ublic
e.
Maj
orar
ea c
otei
fina
nţăr
ii al
ocat
e în
treţin
erii
drum
urilo
r prin
inte
rmed
iul
unui
pro
ces c
ompe
titiv
de
la 0
la su
tă în
20
08 p
ână
la 2
0 la
sută
căt
re 2
010 şi
30
la
sută
căt
re 2
011.
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; Pr
oiec
tul d
e su
sţin
ere
a pr
ogra
mul
ui d
in
sect
orul
dru
mur
ilor –
fin
anţa
re su
plim
enta
ră
(BER
D, B
IE, C
E, C
PM)
AA
C în
der
ular
e /
prec
oniz
ate:
St
rate
gia
pent
ru se
ctor
ul
trans
portu
lui (
BER
D, B
IE)
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
3: R
educ
erea
vul
nera
bilităţ
ii en
erge
tice
prin
am
elio
rare
a ef
icie
nţei
ene
rget
ice şi
spor
irea
div
ersi
ficăr
ii su
rsel
or d
e en
ergi
e
Dim
inua
rea
prop
orţie
i C
onsu
mul
ene
rget
ic e
ste
Red
ucer
ea c
u 10
la su
tă a
A
dopt
area
şi d
emar
area
iniţi
erii
de căt
re
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
10
6
de p
ierd
eri d
e en
ergi
e el
ectri
că c
a si
cotă
a co
nsum
ului
tota
l de
ener
gie
de la
12,
7 la
su
tă în
anu
l 200
7
inte
nsiv
dat
orită
util
ajul
ui şi
te
hnol
ogiil
or în
vech
ite,
tota
lizân
d ap
roxi
mat
iv d
e tre
i or
i mai
mul
t dec
ât in
dica
torii
re
spec
tivi r
apor
taţi
în ţă
rile
dezv
olta
te.
În
trebu
inţa
rea
cons
ider
abilă
în
econ
omie
a su
rsel
or e
nerg
etic
e im
porta
te, d
e râ
nd c
u m
ajor
area
con
side
rabi
lă a
pr
eţur
ilor,
rest
ricţio
nează
sect
orul
pro
duce
rii.
Age
nda
nefin
aliz
ată
de
refo
rme şi
acu
mul
area
noi
lor
dato
rii (p
repo
nder
ent î
n se
ctor
ul d
e te
rmifi
care
se
ctor
ială
în C
hişi
nău)
pe
riclit
ează
via
bilit
atea
fin
anci
ară
a pr
inci
pale
lor p
iese
al
e se
ctor
ului
ene
rget
ic.
inte
nsităţii
ene
rget
ice,
măs
urată
prin
con
sum
ul to
tal p
rimar
de
ener
gie
(TE)
ce
revi
ne la
1.0
00
dola
ri SU
A d
e PI
B, l
a ra
ta
parităţ
ii pu
terii
de
cum
păra
re
(PPC
) M
ajor
area
cu
10 la
sută
a
prod
ucţie
i din
surs
e re
gene
rabi
le
de e
nerg
ie (S
RE)
R
ecup
erar
ea c
ostu
lui p
entru
ta
rifel
e la
age
ntul
term
ic, g
azel
e na
tura
le şi
ele
ctric
itate
pen
tru
toat
e ca
tego
riile
de
cons
umat
ori
se a
prop
ie d
e 10
0%, î
n tim
p ce
ra
ta c
olec
tării
num
erar
ului
de
păşeşt
e în
con
tinua
re 9
5 la
sută
(p
entru
gaz
e na
tura
le şi
el
ectri
cita
te) ş
i 90
la su
tă p
entru
ag
entu
l ter
mic
sect
oria
l
Guv
ern
a un
ui P
rogr
am d
e ef
icie
ntiz
are
ener
getică
în sp
rijin
ul S
trate
giei
En
erge
tice
2020
a M
oldo
vei (
adop
tată
în
anul
200
7).
Ado
ptar
ea u
nei n
oi L
egi e
nerg
etic
e, c
are
ar p
erm
ite M
oldo
vei să
core
spun
dă
cerinţe
lor ş
i să
devi
nă m
embr
u cu
dr
eptu
ri de
plin
e al
Tra
tatu
lui C
omun
ităţii
En
erge
tice.
El
abor
area
şi a
dopt
area
de
către
Guv
ern
şi A
genţ
ia N
aţio
nală
pen
tru R
egle
men
tare
în
Ene
rget
ică
(AN
RE)
a măs
urilo
r de
sprij
in a
pro
ducţ
iei d
e en
ergi
e re
gene
rabi
lă, i
nclu
siv
tarif
ele
de p
lăţi
pent
ru si
stem
ele
de e
nerg
ie re
gene
rabi
lă
(SER
). D
ispu
nere
a de
căt
re M
olde
lect
rica
a un
ui
nou
cent
ru d
e di
strib
uţie
a e
nerg
iei
elec
trice
şi in
trodu
cere
a un
ui c
ontro
l m
oder
n de
supr
aveg
here
şi m
onito
rizar
e la
dis
tanţă
a tu
turo
r sub
staţ
iilor
de
trans
mis
ie.
Sem
nare
a a
cel p
uţin
unu
i pro
iect
şi
dem
arar
ea d
ebur
săril
or c
u co
mpo
nentă
de
efic
ient
izar
e en
erge
tică.
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; pr
oiec
tul e
nerg
etic
2,
incl
usiv
fina
nţar
e su
plim
enta
ră; E
ficie
nţă
ener
getică;
Sis
tem
e pu
blic
e de
încă
lzire
în b
ază
de
biom
asă
(Fon
dul c
arbo
n pe
ntru
dez
volta
re
com
unita
ră –
FC
DC
); C
onse
rvar
ea e
nerg
iei ş
i re
duce
rea
emis
iilor
(F
CD
C)
AA
C în
der
ular
e /
prec
oniz
ate:
St
udiu
asu
pra
efic
ienţ
ei
ener
getic
e; S
tudi
u as
upra
su
bvenţii
lor p
entru
se
rvic
iile
com
unal
e pu
blic
e (D
epar
tam
entu
l Reg
atul
ui
Uni
t pen
tru d
ezvo
ltare
in
tern
aţio
nală
– D
FID
); N
otă
în a
spec
t de
polit
ici
ener
getic
e C
FI:
Serv
icii
cons
ulta
tive ş
i in
vestiţii
pen
tru p
rom
ovar
ea
PPC,
lini
i de c
redi
t pen
tru
efic
ient
izar
e ene
rget
ică
ofer
ite băn
cilo
r loc
ale
O
biec
tivul
stra
tegi
c 4:
Com
petit
ivita
tea
agra
ră
Am
elio
rare
a co
mpe
titiv
ităţii
se
ctor
ului
agr
ar ru
ral,
după
cum
refle
ctată
în
Lips
a ac
cesu
lui l
a fin
anţe
pe
ntru
cul
tivar
ea p
rodu
ctivă
a cu
lturil
or şi
a in
vest
iţiilo
r în
amel
iora
rea
tere
nuril
or
Maj
orar
ea n
umăr
ului
de
între
prin
deri
agric
ole
cu
certi
ficat
e al
e ca
lităţ
ii re
cuno
scut
e in
tern
aţio
nal d
e la
Legi
fera
rea
Legi
i priv
ind
prom
ovar
ea
unui
med
iu fa
cilit
ant p
entru
dez
volta
rea
AEÎ
.
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; Pr
oiec
tul d
e
10
7
spor
irea
expo
rturil
or şi
a
valo
rilor
per
uni
tate
al
e pr
odus
ele
agric
ole
Lips
a in
form
aţie
i şi
cont
rolu
lui c
alităţii
au
redu
s pr
oduc
tivita
tea şi
pot
enţia
lul
de e
xpor
t al g
ospo
dării
lor
agric
ole
Priv
atiz
area
tere
nuril
or a
re
zulta
t în
frag
men
tare
a dr
eptu
lui d
e pr
oprie
tate
asu
pra
tere
nuril
or a
gric
ole,
pr
oprie
tăţil
e m
ici a
le
indi
vidu
lui f
iind
repa
rtiza
te p
e 3
sau
mai
mul
te p
arce
le
dife
rite,
am
plas
ate
la k
ilom
etri
depă
rtare
une
le d
e al
tele
.
30 în
anu
l 200
7 pâ
nă la
80
către
fin
ele
anul
ui 2
011.
O
util
izar
e m
ai e
ficie
ntă
a in
form
aţie
i des
pre
pieţ
e şi
a
cunoşt
inţe
lor t
ehni
ce d
e-a
lung
ul
lanţ
ului
val
oric
agr
ar,
cond
iţion
ând
(după
cum
măs
urat
în
6 sa
te p
ilot c
ompa
rativ
cu
valo
rile
iniţi
ale şi
caz
urile
co
ntro
l):
• C
reşt
erea
val
orii
prod
ucţie
i şi
redu
cere
a va
riabi
lităţ
ii;
• R
educ
erea
num
ărul
ui d
e fir
me
gene
rato
are
de
pier
deri;
•
Maj
orar
ea p
rodu
ctiv
ităţii
to
tale
a fa
ctor
ilor (
PTF)
în
gosp
odăr
iile
agric
ole
inte
rvie
vate
.
Spor
irea
activ
ităţii
de
antre
pren
oria
t în
zone
le P
roie
ctul
ui d
e in
vest
iţii ş
i ser
vici
i ru
rale
şi a
mel
iora
rea
rate
lor d
e su
prav
ieţu
ire.
Impl
emen
tare
a re
parc
elăr
ii te
renu
rilor
, cu
parti
cipa
rea
a ce
l puţ
in 3
0 la
sută
din
po
pulaţie
în 6
com
une
rura
le.
Val
oare
a în
dol
ari S
UA
a îm
prum
utur
ilor
debu
rsat
e în
cad
rul l
iniil
or d
e cr
edit
viza
te a
le C
FI se
ctor
ului
rura
l.
inve
stiţi
i şi s
ervi
cii r
ural
e 2
(ASD
I) F
A; P
roie
ctul
de
amel
iora
re a
co
mpe
titiv
ităţii
2 F
A
AA
C în
der
ular
e /
prec
oniz
ate:
Se
curit
atea
pro
duse
lor
alim
enta
re; M
emor
andu
l ec
onom
ic a
l ţăr
ii
CFI
: Fi
nanţ
are
dire
ctă
com
pani
ilor d
in a
gro-
busi
ness
, lin
ii de
cre
dit
bănc
ilor l
ocal
e ca
re o
feră
îm
prum
utur
i sec
toru
lui d
e bu
sine
ss a
grar
şi z
onel
or
rura
le
Pilo
nul I
I. M
inim
izar
ea r
iscu
rilo
r so
cial
e şi
de
med
iu, d
ezvo
ltare
a ca
pita
lulu
i um
an şi
pro
mov
area
incl
uziu
nii s
ocia
le
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
5: Lăr
gire
a an
verg
urii
incl
uziu
nii ş
i am
elio
rare
a pr
otecţie
i soc
iale
Frag
men
tare
a tra
nsfe
ruril
or d
e as
iste
nţă
soci
ală
a lim
itat
abili
tate
a ac
esto
ra d
e a
viza
pă
turil
e pa
uper
izat
e.
Este
nec
esară
creş
tere
a co
mpe
tenţ
elor
Guv
ernu
lui î
n im
plem
enta
rea
legi
i rec
ent
apro
bate
priv
ind
sprij
inul
so
cial
B
enef
iciil
e de
pen
sii d
in
Mol
dova
nu
sunt
încă
baz
ate
cu si
gura
nţă
pe c
ontri
buţii
le
Maj
orar
ea c
otei
tran
sfer
urilo
r so
cial
e fă
ră c
ontri
buţii
, re
cepţ
iona
te d
e go
spodăr
iile
casn
ice
din
chin
tila
(20%
) in
ferio
ară,
ca şi
ven
ituri,
de
la 4
0 la
sută
în a
nul 2
009
până
la 5
0 la
su
tă căt
re a
nul 2
011
Maj
orar
ea p
ropo
rţiei
cal
culu
i no
ilor p
ensi
i, în
baz
a co
ntrib
uţiil
or a
ctua
le a
chita
te, d
e la
60
la su
tă p
ână
la 1
00%
Maj
orar
ea p
ropo
rţiei
de
noi p
ensi
onar
i, pe
ntru
car
e el
igib
ilita
tea
pens
iei a
fost
de
term
inată
în a
fara
Leg
ii pr
ivin
d pe
nsiil
e de
asi
gură
ri so
cial
e, d
e la
98
la su
tă (c
u ex
cepţ
ia m
ilita
rilor
şi o
rgan
elor
de
poliţ
ie) p
ână
la 1
00%
O
vâr
stă
a pe
nsio
nării
mai
dur
abilă
din
pu
nct d
e ve
dere
al a
ctua
rilor
– m
ajor
ând-
o cu
6 lu
ni în
fiec
are
an c
alen
daris
tic (î
n an
ul 2
008
valo
area
iniţi
ală
a vâ
rste
i co
nstit
uia
62 a
ni p
entru
băr
baţi şi
57
– pe
ntru
fem
ei)
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; Se
rvic
ii de
sănă
tate
şi
asi
stenţă
soci
ală
Fond
ul d
e in
vest
iţii s
ocia
le
2; P
otenţia
l pro
iect
al
dein
stituţio
nalizăr
ii A
AC
în d
erul
are
/ pr
econ
izat
e:
Pilo
tul m
igraţiu
nii
sezo
nier
e (O
rgan
izaţ
ia
10
8
Dim
inua
rea
prop
orţie
i pe
rsoa
nelo
r afla
te su
b ni
velu
l pra
gulu
i de
sără
cie,
ega
l cu
PPC
4,
3 do
lari
SUA
în z
i, de
la 3
4,5
la su
tă în
an
ul 2
006
achi
tate
de
fact
o. D
urab
ilita
tea
finan
ciară
pe te
rmen
lung
a
sist
emul
ui d
e pe
nsii
va
nece
sita
ext
inde
rea
com
pete
nţel
or li
mita
te a
le
min
iste
rulu
i în
dom
eniu
l an
aliz
elor
şi m
onito
rizăr
ii po
litic
ilor,
prec
um şi
în
eval
uare
a as
pect
elor
de
prot
ecţie
soci
ală.
Elab
orar
ea d
ocum
entu
lui s
trate
giei
pr
ivin
d as
iste
nţa
în b
ază
de c
omun
itate
sa
u de
inst
ituţio
naliz
area
.
Inte
rnaţ
iona
lă p
entru
M
igraţie
– O
IM);
Ana
liza
chel
tuie
lilor
pub
lice
(ASD
I)
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
6: A
mel
iora
rea
calităţ
ii şi
acc
esul
ui la
edu
caţie
, pot
rivi
t OD
M
Am
elio
rare
a ac
cesu
lui
la p
rogr
ame şc
olar
e de
ca
litat
e de
la 7
1,1
la
sută
în a
nul 2
008
până
la
75
la su
tă căt
re a
nul
2011
pen
tru c
opiii
cu
vârs
ta c
uprin
să în
tre 3
şi
6 a
ni şi
de
la 7
7,1
la
sută
în a
nul 2
008
până
la
85
la su
tă căt
re a
nul
2011
pen
tru c
opiii
cu
vârs
ta 5
-6 a
ni
Am
elio
rare
a ca
lităţ
ii şi
ac
ces e
chita
bil l
a în
văţă
mân
t gen
eral
de
la 9
4,1
la su
tă în
anu
l 20
04 p
ână
la 9
5 la
sută
că
tre a
nul 2
011 şi
până
la 9
8 la
sută
căt
re a
nul
Cap
acita
tea
serv
iciil
or
preş
cola
re e
ste
redu
să, î
n pa
rticu
lar î
n co
mun
ităţil
e ru
rale
.
Urm
ează
a fi
ela
bora
te şi
im
plem
enta
te st
anda
rdel
e m
oder
ne d
e st
udiu
şi
dezv
olta
re, î
n co
nfor
mita
te c
u cu
rric
ula
pent
ru d
ezvo
ltare
tim
purie
; res
urse
le u
man
e ur
mea
ză a
fi fo
rmat
e în
m
etod
e m
oder
ne d
e pr
edar
e;
urm
ează
a fi
intro
duse
noi
m
ater
iale
de
pred
are şi
stud
iu
Înro
lare
a şc
olară
varia
ză în
fu
ncţie
de
nive
lul d
e ve
nitu
ri.
La a
loca
rea
buge
telo
r in
stituţii
lor ş
cola
re e
ste
utili
zată
o fo
rmulă
de fi
nanţ
are
per c
apita
, dar
dire
ctor
ii de
şc
oli n
u au
flex
ibili
tate
în
utili
zare
a bu
gete
lor s
ale.
Creşt
erea
înro
lării
în p
rogr
amel
e pr
eşco
lare
de
la 7
1,1
la su
tă în
an
ul 2
008
până
la 7
5 la
sută
căt
re
anul
201
1 pe
ntru
cop
iii c
u vâ
rsta
cu
prin
să în
tre 3
şi 6
ani
şi d
e la
77
,1 la
sută
în a
nul 2
008
până
la
85 la
sută
căt
re a
nul 2
011
pent
ru
copi
ii cu
vâr
sta
5-6
ani
Am
elio
rare
a ca
lităţ
ii ed
ucaţ
iei î
n se
ctor
ul ru
ral,
după
cum
măs
urată
prin
am
elio
rare
a re
uşite
i ele
vilo
r (re
zulta
tele
te
stel
or n
aţio
nale
de
eval
uare
in
iţial
e a
clas
ei 9
şi m
ediil
e ex
amen
elor
de
baca
laur
eat,
calc
ulat
e în
funcţie
de
subi
ect:
reuş
ita v
a sp
ori c
u ce
l puţ
in 5
la
sută
) A
mel
iora
rea
efic
ienţ
ei
chel
tuie
lilor
pen
tru e
ducaţie
: •
Fina
nţar
ea în
bază
de
form
ulă,
ela
bora
tă în
anu
l 20
08, î
n 2
raio
ane
către
anu
l
Ren
ovar
ea şi
dot
area
inst
ituţii
lor
preş
cola
re în
com
unel
e se
lect
ate.
Sp
orire
a pr
oporţie
i de
cadr
e di
dact
ice
preş
cola
re fo
rmat
e în
cad
rul E
PT-I
AR
, cu
mul
ativ
cu
alte
cur
suri
de fo
rmar
e of
erite
de
MET
din
alte
surs
e, d
e la
va
loar
ea in
iţială
egală
cu 1
4,7
la su
tă în
an
ul 2
008.
Pa
rtici
pare
a M
oldo
vei î
n ce
l puţ
in u
n pr
ogra
m in
tern
aţio
nal d
e ev
alua
re.
Pilo
tare
a şi
ext
inde
rea
la sc
ară
naţio
nală
a
form
ulei
revi
zuite
de
finanţa
re p
entru
in
stituţii
le şc
olar
e.
Maj
orar
ea p
ropo
rţiei
de şc
oli d
in
raio
anel
e pi
lot c
are
au d
even
it au
tono
me
de la
0 în
regi
stra
te în
anu
l 200
8.
Pilo
tare
a şi
ext
inde
rea
la sc
ară
naţio
nală
a
stra
tegi
ei d
e op
timiz
are
a in
stituţii
lor
şcol
are.
Împr
umut
uri p
reco
niza
te
/ în
deru
lare
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; Ed
ucaţ
ie d
e ca
litat
e în
sect
orul
rura
l; Ed
ucaţ
ie
pent
ru toţi
(EPT
)—
iniţi
ativ
a cu
acc
es ra
pid
(IA
R) –
com
pone
nta
preş
cola
ră (E
PT,
UN
ICEF
); Fo
ndul
de
inve
stiţi
i soc
iale
2
AA
C:
Ana
liza
chel
tuie
lilor
pu
blic
e (A
SDI)
10
9
2015
Num
ărul
în d
escr
eşte
re a
co
piilo
r de
vârs
tă şc
olară
a re
zulta
t în
clas
e şi
şcol
i de
dim
ensi
uni m
ai m
ici
2010
; •
Maj
orar
ea d
imen
siun
ii m
edii
a cl
asel
or d
e la
22
elev
i în
sect
orul
urb
an şi
de
la 1
8 el
evi î
n se
ctor
ul ru
ral î
n an
ul
2007
până
la 2
3 el
evi î
n zo
nele
urb
ane şi
19
elev
i în
zone
le ru
rale
căt
re a
nul 2
012
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
7: A
mel
iora
rea
acce
sulu
i la şi
cal
ităţii
serv
iciil
or d
e să
năta
te, a
limen
tare
cu
apă şi
salu
briz
are,
pre
cum
şi r
educ
erea
deg
radă
rii m
ediu
lui
ambi
ant ş
i a n
oxel
or a
mbi
enta
le
Red
ucer
ea n
ivel
ului
m
orta
lităţ
ii m
ater
ne
Red
ucer
ea in
cide
nţei
H
IV/S
IDA
la 1
00.0
00
popu
laţie
R
educ
erea
mor
talităţ
ii as
ocia
te T
BC
la
100.
000
popu
laţie
Îm
bună
tăţir
ea
acop
eriri
i cu şi
cal
ităţii
se
rvic
iilor
de
alim
enta
re c
u apă şi
sa
lubr
izar
e —
57
la
sută
din
pop
ulaţ
ie v
a av
ea a
cces
dur
abil
la
surs
e ad
ecva
te d
e apă
către
anu
l 201
0 şi
68,
5 la
sută
vor
ben
efic
ia d
e ac
ces căt
re a
nul 2
015
Indi
cato
rii d
e să
năta
te ră
mân
în
con
tinua
re su
b m
ediil
e U
E.
Cot
a m
alad
iilor
cro
nice
, cum
ar
fi b
olile
car
diov
ascu
lare
, es
te d
ublu
în st
ruct
ura
mor
talităţ
ii ev
itabi
le a
po
pulaţie
i în
vârs
tă a
ptă
de
mun
că, c
a în
UE-
10.
Pr
oble
mel
e se
ctor
ului
sănă
tăţii
in
clud
: •
co-p
lăţil
e ne
ofic
iale
pen
tru
serv
iciil
e de
sănă
tate
•
lipsa
asi
gură
rilor
med
ical
e pe
ntru
pop
ulaţ
ia a
ctivă
anga
jată
în a
fara
sect
orul
ui
publ
ic
• lip
sa m
edic
ilor ş
i as
iste
ntel
or m
edic
ale
cu
com
pete
nţe
adec
vate
•
nece
sita
tea
cons
olidăr
ii in
fras
truct
urii
de să
năta
te
• ca
paci
tate
redu
să p
entru
su
prav
eghe
rea şi
di
agno
stic
ul b
olilo
r in
fecţ
ioas
e
Spor
irea
efic
ienţ
ei în
va
lorif
icar
ea re
surs
elor
din
se
ctor
ul să
nătăţii
, măs
urată
prin
cr
eşte
rea
cu 5
la su
tă a
rate
i de
exte
rnar
e di
n sp
ital c
e re
vine
un
ui m
edic
în fu
ncţie
de
cate
goria
spita
lulu
i şi r
egiu
ne;
valo
rile
de re
ferinţă
: mun
icip
ale:
30
; spe
cial
izat
e: 7
2; ra
iona
le: 7
2;
gene
rale
: 104
; psi
hiat
rie: 1
24
Creşt
erea
cal
ităţii
asi
stenţe
i m
edic
ale,
după
cum
măs
urată
prin
îmbu
nătăţir
ea c
ondu
itei
hipe
rtens
iuni
i arte
riale
–
creş
tere
a nu
măr
ului
de
paci
enţi
cu h
iper
tens
iune
arte
rială
co
nfirm
ată ţin
ută
sub
cont
rol /
su
prav
eghe
ată,
cu
nive
lul v
izat
al
tens
iuni
i arte
riale
ega
l cu
140/
80m
mH
g, d
e la
11
la su
tă
din
popu
laţia
asi
gura
tă p
ână
la
15 la
sută
. A
mel
iora
rea
acce
sulu
i la
serv
icii
Creşt
erea
tran
spar
enţe
i fin
anţă
rii d
in
sect
orul
sănă
tăţii
prin
pub
licar
ea b
ianu
ală
a C
ontu
rilor
naţ
iona
le d
e să
năta
te
Fina
lizar
ea şi
apr
obar
ea d
e că
tre G
uver
n a
Plan
ului
naţ
iona
l gen
eral
pen
tru sp
itale
pe
ntru
dire
cţio
nare
a in
vest
iţiilo
r din
in
fras
truct
ura
sănă
tăţii
. Sp
orire
a au
tono
mie
i fin
anci
are şi
m
anag
eria
le a
med
icilo
r din
asi
stenţa
m
edic
ală
prim
ară
cu c
el p
uţin
12
la su
tă
din
alocăr
ile c
ontra
ctat
e di
rect
de
Com
pani
a N
aţio
nală
de
Asi
gură
ri în
M
edic
ină
(CN
AM
). N
umăr
ul d
e in
stituţii
rura
le d
e as
iste
nţă
med
icală
prim
ară
mod
erni
zate
şi
asig
urat
e cu
per
sona
l cal
ifica
t (35
cen
tre
de să
năta
te).
Red
ucer
ea p
ostu
rilor
vac
ante
de
med
ici
de fa
mili
e (M
F) în
inst
ituţii
le m
edic
ale
rura
le d
e la
20
la su
tă p
ână
la 1
5 la
sută
că
tre a
nul 2
011.
El
abor
area
şi im
plem
enta
rea
unei
stra
tegi
i
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; Se
rvic
ii de
sănă
tate
şi
asi
stenţă
soci
ală;
Fon
dul
japo
nez
pent
ru d
ezvo
ltare
so
cială
(FJD
S) p
entru
he
patit
ele
vira
le B
şi C
; Pr
oiec
tul g
ripa
avia
ră;
Proi
ectu
l de
susţ
iner
e a
inve
stiţi
ilor r
ural
e 2;
Pr
oiec
tul p
ilot d
e al
imen
tare
cu
apă şi
sa
lubr
izar
e; P
rogr
amul
naţio
nal d
e al
imen
tare
cu
apă şi
salu
briz
are;
Fon
dul
de in
vest
iţii s
ocia
le 2
; In
fras
truct
ura
ambi
enta
lă
(Fac
ilita
tea
glob
ală
pent
ru
med
iu –
FG
M);
Ges
tiune
a şi
dis
truge
rea
stoc
urilo
r de
POP
(FG
M, O
land
a,
Can
ada)
; Con
trolu
l pol
uării
ag
ricol
e (F
GM
); Pr
oiec
tele
de
con
serv
are
a so
lulu
i 1 şi
2
(Fon
dul C
arbo
n); E
nerg
ie
rege
nera
bilă
din
deş
euri
11
0
Cal
itate
a şi
sigu
ranţ
a se
rvic
iilor
de
alim
enta
re c
u apă şi
salu
briz
are
din
Mol
dova
su
nt, l
a ge
nera
l, pr
ecar
e.
Puţin
e di
n st
ruct
urile
exi
sten
te
de tr
atam
ent a
ape
lor r
ezid
uale
co
resp
und
stan
dard
elor
, iar
m
ulte
din
ace
stea
sunt
ab
ando
nate
din
cau
za
cost
urilo
r im
posi
bile
de
oper
are şi
întreţin
ere.
A
cope
rea
cu se
rvic
ii de
al
imen
tare
cu
apă şi
sa
lubr
izar
e tre
buie
să fi
e ex
tinsă
într-
un m
od, c
are
ar
favo
riza
pers
oane
le
paup
eriz
ate,
car
e de
regu
lă
sunt
bra
nşaţ
i la
serv
iciil
e pu
blic
e în
ulti
mul
rând
.
Lips
a un
ei st
rate
gii d
e ge
stiu
ne a
pes
ticid
elor
în
vech
ite a
spor
it pr
obab
ilita
tea
unor
scur
geri
de
mat
eria
le to
xice
în m
ediu
l am
bian
t. M
oldo
va d
eţin
e de
can
tităţ
i ne
obiş
nuit
de m
ari d
e PC
B c
e ne
cesi
tă li
chid
are
de să
năta
te d
e ca
litat
e –
33 la
su
tă d
in re
spon
denţ
i con
side
ră că
acce
sul s
-a îm
bună
tăţit
co
mpa
rativ
cu
anul
pre
cede
nt,
până
la ra
ta c
uren
tă d
e 27
,8 la
su
tă
Spor
irea
prot
ecţie
i con
tra ri
scul
ui
finan
ciar
în să
năta
te: v
aloa
rea
de
refe
rinţă
–52
la su
tă fe
mei
, 50
la
sută
băr
baţi;
maj
orar
ea a
cope
ririi
cu a
sigu
rări
med
ical
e în
rând
ul
pers
oane
lor c
u vâ
rsta
15-
49 a
ni
până
la 7
0 la
sută
pen
tru fe
mei
şi
60 la
sută
pen
tru băr
baţi.
M
ajor
area
pro
porţi
ei d
e po
pulaţie
cu
acce
s dur
abil
la
surs
e ad
ecva
te d
e apă,
în
sect
oare
le u
rban
şi ru
ral
(indi
cato
rul O
DM
29:
căt
re a
nul
2010
(AF1
1) –
57
la su
tă şi
căt
re
anul
201
5 (A
F16)
– 6
8,5
la su
tă.
pent
ru m
ajor
area
aco
perir
ii cu
asi
gură
ri în
râ
ndul
per
soan
elor
cu
vârs
ta c
uprin
să
între
15 şi
49
de a
ni.
Pres
tare
a un
ui p
lan
de ră
spun
s ope
raţio
nal
şi in
tegr
at p
entru
sănă
tate
a um
ană şi
ve
terin
ară.
Ef
ectu
area
cam
pani
ei n
aţio
nale
de
info
rmar
e şi
conşt
ient
izar
e pu
blică
Num
ărul
de
anga
jaţi
ai A
pă C
anal
ce
revi
n la
o m
ie d
e go
spodăr
ii ca
snic
e co
nect
ate
la reţe
aua
de a
limen
tare
cu
apă
(val
orile
iniţi
ale
urm
ează
a fi
stab
ilite
pe
ntru
fiec
are
sat î
n pa
rte).
Num
ărul
de
prob
e de
apă
pot
abilă
ce
core
spun
d st
anda
rdel
or b
acte
riolo
gice
ale
M
oldo
vei p
rele
vate
din
sist
emul
de
alim
enta
re c
u apă
din
com
unel
e ru
rale
pa
rtici
pant
e Im
plem
enta
rea
sist
emul
ui d
e ge
stiu
ne şi
ra
porta
re a
info
rmaţ
iei d
espr
e PO
P Im
plem
enta
rea
sist
emul
ui şi
baz
ei d
e da
te
pent
ru în
regi
stra
rea
inve
ntar
ului
PC
B
agric
ole
(GFM
); Te
rmifi
care
pub
lică
în b
ază
de b
iom
asă
(Fon
dul
Car
bon)
; Con
serv
area
en
ergi
ei şi
redu
cere
a em
isiil
or (F
ondu
l Car
bon)
; Si
lvic
ultu
ra c
omun
itară
(F
ondu
l Car
bon)
A
AC
în d
erul
are
/ pr
econ
izat
e:
Guv
erna
re şi
sănă
tate
ad
ecva
te; S
ervi
ciu
cons
ulta
tive şi
inve
stiţi
i pe
ntru
pro
mov
area
pa
rtene
riate
lor p
ublic
-pr
ivat
în să
năta
te (C
FI);
Stra
tegi
a de
ate
nuar
e a
riscu
rilor
/ pe
ricol
elor
ru
rale
Pilo
nul I
II. A
mel
iora
rea
man
agem
entu
lui î
n se
ctor
ul p
ublic
O
biec
tivul
stra
tegi
c 8:
Edi
ficar
ea u
nui s
ervi
ciu
publ
ic p
rofe
sion
al
Îmbu
nătăţir
ea
perf
orm
anţe
i fu
ncţio
naril
or p
ublic
i
Nu
se p
ract
ică
eval
uare
a si
stem
atică
a pe
rfor
manţe
i fu
ncţio
naril
or p
ublic
i cor
elată
cu d
ezvo
ltare
a ca
riere
i
Sist
em b
azat
pe
mer
ite şi
îm
bună
tăţir
ea e
ticii
pent
ru
funcţio
narii
pub
lici,
după
cum
măs
urat
prin
indi
cele
eva
luăr
ii
Maj
orar
ea p
ropo
rţiei
de
post
uri v
acan
te
com
plet
ate
prin
sele
ctar
e co
mpe
titivă,
în
bază
de m
erite
, de
la 5
0 la
sută
până
la 8
0 la
sută
;
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; A
T în
adm
inis
trare
a
11
1
Am
elio
rare
a ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
de
regl
emen
tare
Sist
emul
de
rem
uner
are
este
fr
agm
enta
t şi o
pac
dato
rită
mul
tiple
lor a
daos
uri,
nu
mot
ivea
ză o
per
form
anţă
co
nsec
ventă şi
dez
volta
rea
prof
esio
nală
, iar
rem
uner
area
în
serv
iciu
l pub
lic n
u es
te
com
petit
ivă
pe p
iaţa
mun
cii
Cetăţ
enii
sunt
nem
ulţu
miţi
de
aşte
ptăr
ile in
finite
, ser
vici
ul
clie
ntelă
prec
ar şi
pro
cedu
rile
com
plex
e al
e se
rvic
iilor
pr
esta
te d
e ag
enţii
le
regu
lato
are
ale
Guv
ernu
lui
(elib
erar
ea p
erm
isel
or,
licenţe
lor,
certi
ficat
elor
)
inst
ituţio
nale
şi în
asp
ect d
e po
litic
i a ţă
rii (E
IPŢ)
nr.1
5.c
de
la 3
,0 p
ână
la c
el p
uţin
3,5
pu
ncte
. Rea
lizar
ea c
ores
pund
erii
elem
enta
re c
erinţe
lor U
E pe
ntru
ev
alua
rea
serv
iciu
lui p
ublic
Im
plem
enta
rea
unui
sist
em d
e ge
stiu
ne a
per
form
anţe
i în
serv
iciu
l pub
lic; e
valuăr
ile
anua
le a
le p
erfo
rmanţe
i se
înca
drea
ză în
cat
egor
iile
de
eval
uare
Îm
bună
tăţir
ea st
ruct
urii
de
rem
uner
are
în se
rvic
iul p
ublic
pr
in în
corp
orar
ea p
lăţil
or
supl
imen
tare
în sa
lariu
l de
bază
şi
per
mite
rea
a nu
mai
mul
t de
20
la su
tă d
rept
bon
us p
entru
pe
rfor
manţă
; M
ajor
area
scor
ului
EIPŢ
nr.1
5.d
(car
acte
rul a
decv
at a
l re
mun
erăr
ii şi
ges
tiune
a fo
ndul
ui
de sa
larii
) de
la 2
,5 p
ână
la c
el
puţin
3,0
Dim
inua
rea
rotaţie
i fun
cţio
naril
or p
ublic
i no
u an
gajaţi
timp
de c
inci
ani
M
ajor
area
num
ărul
ui d
e fu
ncţio
nari
publ
ici c
alifi
caţi
ce d
epun
dos
arel
e pe
ntru
pos
turi
vaca
nte
în g
uver
n A
dopt
area
şi a
plic
area
în p
ract
ică
la n
ivel
de
aut
orităţi
ale
adm
inis
traţie
i pub
lic
cent
rale
a re
gula
men
tulu
i priv
ind
gest
iune
a pe
rfor
manţe
i în
serv
iciu
l pub
lic
Apr
obar
ea şi
impl
emen
tare
a că
tre a
nul
2010
a n
oulu
i act
de
rem
uner
are
în
serv
iciu
l pub
lic (î
n ba
za g
radă
rii c
are
refle
ctă
crite
riile
de
clas
ifica
re a
pos
tulu
i) M
ajor
area
sala
riulu
i med
iu în
serv
iciu
l pu
blic
rela
tiv c
u se
ctor
ul p
rivat
, fiin
d eg
al
cu c
el p
uţin
80
la su
tă d
in m
edia
co
resp
unză
toar
e de
pe
piaţ
a m
unci
i R
eviz
uire
a ce
rinţe
lor o
blig
ator
ii pe
ntru
obţin
erea
uno
r ser
vici
i de
regl
emen
tare
, cu
abo
lirea
cer
inţe
lor e
xces
ive;
re-
elab
orar
ea se
rvic
iilor
de
regl
emen
tare
pe
ntru
pro
cese
le d
e af
acer
i în
scop
ul
ofer
irii u
nui a
cces
con
veni
ent ş
i al
redu
cerii
pov
erii;
îmbu
nătăţir
ea
perf
orm
anţe
i fun
cţio
naril
or p
ublic
i din
ag
enţii
le d
e re
glem
enta
re, d
upă
cum
ev
alua
tă p
rin st
udiil
e de
satis
facţ
ie a
cl
ient
elei
.
publ
ică
— F
ondu
l fid
ucia
r ad
min
istra
t de
mai
mulţi
dona
tori
– FF
MD
(DFI
D,
ASD
I, O
land
a)
AA
C în
der
ular
e /
prec
oniz
ate:
Ev
alua
rea
sist
emel
or ţă
rii;
Ana
liza
chel
tuie
lilor
pu
blic
e (D
FID
, ASD
I)
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
9: C
reşt
erea
com
pete
nţel
or se
ctor
ului
pub
lic în
ela
bora
rea şi
impl
emen
tare
a po
litic
ilor
publ
ice
Elab
orar
ea, a
prob
area
şi
impl
emen
tare
a de
A
dopt
area
Stra
tegi
ei n
aţio
nale
de
dez
volta
re, t
rece
rea
Alin
iere
a no
ilor p
oliti
ci d
in
sect
or la
SN
D, p
lani
ficar
ea
Apr
obar
ea şi
iniţi
erea
impl
emen
tării
baz
ei
met
odol
ogic
e şi
lega
le p
entru
pro
cesu
l de
În d
erul
are
/ pre
coni
zate
:
11
2
către
Guv
ern
a un
or
polit
ici r
obus
te
gest
iuni
i ace
stei
a de
la
Min
iste
rul E
cono
mie
i la
Cab
inet
ul G
uver
nulu
i (C
G);
au d
emar
at e
fortu
rile
iniţi
ale
de c
reşt
ere
a co
mpe
tenţ
elor
în
aspe
ct d
e an
aliz
e şi
co
ordo
nare
a p
oliti
cilo
r, da
r lip
sesc
pro
cedu
rile,
m
etod
olog
ia şi
com
pete
nţel
e în
ela
bora
rea
polit
icilo
r li
core
lare
a ac
esto
ra c
u ob
iect
ivel
e în
asp
ect d
e po
litic
i de
nive
l mai
supe
rior
buge
tulu
i şi e
valu
area
impa
ctul
ui
aces
tora
ant
erio
r să
fie a
prob
ate
de G
uver
n. T
oate
asp
ecte
le
afer
ente
impa
ctul
ui e
xerc
itat d
e po
litic
i urm
ează
să fi
e so
luţio
nate
la n
ivel
tehn
ic
ante
rior l
uării
dec
izie
i în
mat
erie
de
pol
itici
din
par
tea
CG
şi
min
iste
relo
r C
reşt
erea
indi
celu
i EIPŢ
nr.1
5.a
(coo
rdon
area
pol
itici
lor ş
i re
cept
ivita
te) d
e la
3,5
până
la
cel p
uţin
4,0
polit
ici.
Îmbu
nătăţir
ea c
apac
ităţii
de
coor
dona
re
cent
rală
a p
oliti
cilo
r de
către
CG
prin
co
mpl
etar
ea c
ores
punzăt
oare
cu
cadr
e şi
fo
rmar
e.
Elab
orar
ea m
etod
olog
iei d
e ev
alua
re a
im
pact
ului
, cu
form
area
funcţio
naril
or
publ
ici r
espe
ctiv
i. M
inis
tere
le şi
age
nţiil
e su
nt o
blig
ate
să
rem
ită (ş
i să
publ
ice
pe si
t-uril
e sa
le d
in
Inte
rnet
) rap
oarte
le a
nual
e as
upra
re
zulta
telo
r, po
trivi
t met
odol
ogie
i ap
roba
te d
e G
uver
n.
RA
P FF
MD
; CSR
S (răs
pund
ere
în a
spec
t de
polit
ici)
Obi
ectiv
ul st
rate
gic
10: A
mel
iora
rea
tran
spar
enţe
i şi răs
pund
erii
în g
estiu
nea
surs
elor
mon
etar
e pu
blic
e A
mel
iora
rea
disc
iplin
ei fi
scal
e ge
nera
le şi
a a
locă
rii
resu
rsel
or (d
upă
cum
do
vedi
t prin
m
onito
rizar
ea şi
ev
alua
rea
efec
tuat
e de
FM
I)
Info
rmaţ
ia d
espr
e ge
stiu
nea
buge
tulu
i est
e fr
agm
enta
tă şi
nu
est
e di
spon
ibilă
imed
iat
fact
orilo
r de
deci
zie
D
eciz
iile
finan
ciar
e pu
blic
e se
ba
zează
exce
siv
pe c
ontro
ale
finan
ciar
e şi
ges
tiune
exc
esiv
de
cen
traliz
ate şi
orie
ntat
e pe
co
men
zi, s
iste
me
subd
ezvo
ltate
de
audi
t,
Un
sist
em e
ficie
nt d
e ac
hiziţii
pu
blic
e de
pind
e de
Leg
ea
achi
ziţii
lor p
ublic
e, c
are
se
conc
ordă
cu
stan
dard
ele
inte
rnaţ
iona
le, l
egis
laţia
se
cund
ară
efec
tivă şi
un
med
iu
de a
utor
izar
e ef
icie
nt şi
efe
ctiv
Îmbu
nătăţir
ea sc
orul
ui e
valuăr
ii ch
eltu
ielil
or p
ublic
e şi
a
răsp
unde
rii fi
nanc
iare
(CPR
F) la
IP
5 pr
ivin
d cl
asifi
care
a bu
getu
lui
(sco
rul i
niţia
l – C
, sco
rul s
cont
at
– A
) Îm
bună
tăţir
ea sc
orul
ui C
PRF
la
IP21
măs
urân
d ef
icac
itate
a au
ditu
lui i
nter
n (s
coru
l iniţia
l –
C+,
scor
ul sc
onta
t – c
el p
uţin
B)
Îmbu
nătăţir
ea sc
orul
ui C
PRF
la
IP26
măs
urân
d ef
icac
itate
a au
ditu
lui e
xter
n (s
coru
l iniţia
l –
C+,
scor
ul sc
onta
t – c
el p
uţin
B)
Creşt
erea
pro
porţi
ei c
ontra
ctel
or
de a
chiz
iţii d
esem
nate
prin
pr
oces
com
petit
iv
Inte
grar
ea n
oii c
lasi
ficăr
i bug
etar
e cu
pl
anul
de
cont
uri u
nific
at şi
alin
iere
a cu
st
anda
rdel
e cl
asifi
cării
funcţii
lor
Guv
ernu
lui (
CFG
) şi a
le st
atis
ticii
finan
ciar
e a
guve
rnul
ui (S
FG 2
001)
. C
rear
ea u
nui s
iste
m d
e au
dit ş
i con
trol
finan
ciar
inte
rn p
ublic
în b
aza
mod
elul
ui
UE
Forti
ficar
ea c
apac
ităţii
inst
ituţio
nale
a
Curţii
de
cont
uri să
exer
cite
funcţia
de
audi
t ext
ern
Impl
emen
tare
a tu
turo
r act
elor
legi
slat
ive
secu
ndar
e ne
cesa
re p
rivin
d ac
hiziţii
le,
forti
ficar
ea d
epar
tam
entu
lui p
entru
ac
hiziţii
pub
lice
(Age
nţia
pen
tru re
zerv
e m
ater
iale
, ach
iziţi
i pub
lice şi
aju
toar
e um
anita
re –
AR
MA
PAU
), im
plem
enta
rea
sist
emul
ui e
lect
roni
c de
ach
iziţi
i şi
Împr
umut
uri î
n de
rula
re
/ pre
coni
zate
: C
SRS şi
ÎPD
pos
ibile
pe
viito
r; M
anag
emen
tul
finanţe
lor p
ublic
e (M
FP);
AT
în a
dmin
istra
rea
publ
ică
— F
FMD
(DFI
D,
ASD
I, O
land
a);
Dez
volta
rea
stra
tegi
că a
C
urţii
de
Con
turi
(DFI
D,
Ola
nda)
A
AC
în d
erul
are
/ pr
econ
izat
e:
Eval
uare
a si
stem
elor
ţării
; A
naliz
a ch
eltu
ielil
or
publ
ice
(DFI
D, A
SDI)
;
11
3
Creşt
erea
com
petit
ivităţii
în
achi
ziţii
le p
ublic
e (m
ajor
area
în
% d
in v
aloa
rea
tutu
ror
cont
ract
elor
des
emna
te p
rin
proc
es c
ompe
titiv
)
intro
duce
rea
amen
dam
ente
lor
core
spun
zăto
are
în le
gisl
aţia
prim
ară
(PPL
)
11
4
Ane
xa 6
: Spr
ijinu
l par
tene
rilo
r de
dez
volta
re38
pen
tru
Stra
tegi
a N
aţio
nală
de
Dez
volta
re a
Mol
dove
i (SN
D) p
e an
ii 20
08-2
011
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
CON
DIŢI
E OB
LIGAT
ORIE
I: A
sigur
area
stab
ilităţi
i mac
roec
onom
ice
I.a. A
sigur
area
şi m
enţin
erea
stab
ilităţi
i pr
eţurilo
r I.b
. Pro
mova
rea u
nor p
olitic
i flex
ibile
privi
nd
rata
de sc
himb
Micş
orar
ea ra
tei
inflaţ
iei
(med
ia an
uală)
13,4%
I.c. P
romo
vare
a uno
r poli
tici fi
scale
şi
buge
tare e
chilib
rate
I.d. Îm
bună
tăţire
a man
agem
entul
ui fin
anţel
or pu
blice
(MFP
)
Redu
cere
a dato
riei
exter
ne ca
şi co
tă în
PIB
77,4%
I.e. R
educ
erea
pove
rii fis
cale
asup
ra
econ
omiei
şi pr
even
irea e
xtind
erii s
ector
ului
publi
c
Major
area
creş
terii
PIB
5%
Parte
ner
Proie
ct / P
rogr
am
2008
20
09
2010
20
11
Finanţar
e DR
UDI
CSRS
– Sp
rijin b
ugetu
lui ge
nera
l *
X X
X
Olan
da
CSRS
– Sp
rijin b
ugetu
lui ge
nera
l X
X
AI
D CS
RS –
Spriji
n bug
etului
gene
ral
X X
X X
CE
Spriji
n bug
etului
**
30
35
X X
FMI
PRGF
***
X X
Total
Acti
vităţi
anali
tice
FM
I
AID/
CE/
DRUD
I Ră
spun
dere
finan
ciară
şi ch
eltuie
li pub
lice
(RFC
P)
X
AID/
DR
UDI/
ASDI
An
aliza
chelt
uielilo
r pub
lice (
ACP)
X
AID
Evalu
area
siste
melor
ţării
(ESŢ
) X
* R
eform
ele în
aspe
ct de
politi
ci sp
rijinit
e de C
SRS
în an
ii 200
8 şi 2
009 (
adică
, spr
ijin bu
getul
ui ge
nera
l) cu
finanţar
e din
parte
a Aso
ciaţie
i Inter
naţio
nale
pentr
u Dez
volta
re (A
ID),
Depa
rtame
ntului
Reg
atului
Unit
pe
ntru D
ezvo
ltare
Inter
naţio
nală
(DRU
DI) ş
i Guv
ernu
lui O
lande
i inclu
d refo
rma s
ector
ului p
ublic
, ma
nage
mentu
l fina
nţelor
publi
ce, a
gricu
ltură
, tran
spor
t, ene
rgeti
că, a
sisten
ţă so
cială,
educ
aţie,
refor
ma
pens
iilor,
refor
ma re
gulat
oare
. Fina
nţare
a CSR
S es
te me
nţion
ată do
ar o
singu
ră da
tă în
acea
stă m
atrice
în
cadr
ul ce
rinţei
I chia
r dacă f
inanţa
rea s
prijin
ă mult
e alte
prior
ităţi N
DS. A
ctivităţi
le an
alitic
e sec
torial
e ce
stau l
a baz
a CSR
S vo
r fi in
cluse
în ca
drul
celor
cinc
i pilo
ni. S
umele
de su
rse fin
ancia
re al
e CSR
S ur
mează
a fi d
eterm
inate.
**
Toate
sume
le CE
din p
reze
ntul ta
bel s
unt în
Eur
o. Sp
rijin b
ugetu
lui di
n par
tea C
E pe
ntru M
oldov
a vine
su
b for
mă de
spriji
n bu
getel
or se
ctoria
le şi
ca as
istenţă
macro
-finan
ciară
(ultim
ul pr
ogra
m în
deru
lare
45
MILIO
ANE
EUR
fiind s
prijin
buge
telor
cvas
i-sec
torial
e şi e
ste co
relat
ca fii
nd co
ndiţie
'uşo
ară'
în MF
P). În
an
ul 20
08, s
ector
ul să
nătăţ
ii va f
i ţinta
spriji
nului
buge
tar, p
entru
anul
2009
secto
rul n
u a fo
st înc
ă stab
ilit,
dar s
-ar p
utea s
ă fie
alime
ntare
a cu a
pă / s
alubr
izare
. Sum
ele pe
ntru s
prijin
ul bu
getar
se re
feră l
a tota
litatea
pr
ogra
melor
de sp
rijin b
ugeta
r obli
gat ş
i pro
gnoz
at se
ctoar
elor d
in an
ul re
spec
tiv, d
efalcă
rile va
riind (
detal
ii vo
r fi o
ferite
la o
etapă
ulter
ioară
).
*** R
eform
ele sp
rijinit
e în c
adru
l Instr
umen
tului
pentr
u red
ucer
ea să
răcie
i şi c
reşte
re ec
onom
ică (I
RSCE
) inc
lud re
forme
le pla
nifică
rii bu
getul
ui / fi
scale
, clim
atul in
vestiţio
nal, p
rivati
zare
, tarife
le la
agen
tul te
rmic,
po
litici
mone
tare,
admi
nistra
re pu
blică
, com
bater
ea sp
ălării
banil
or (C
SB),
parte
neria
te pr
ivat-p
ublic
(PPP
).
COND
IŢIE
OBL
IGAT
ORIE
II: C
reşte
rea c
ompe
tenţel
or ad
minis
traţie
i pub
lice c
entra
le şi
locale
38
Deş
i Mol
dova
are
mulţi
parte
neri
de d
ezvo
ltare
, în
scop
urile
ace
stui
tabe
l, si
ntag
ma
“par
tene
ri de
dez
volta
re”
se re
feră
doa
r la
acei
par
tene
ri, c
are
oferă
asis
tenţă
ofic
ială
de
dezv
olta
re (A
OD
).
11
5
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
Admi
nistraţia
publi
că ce
ntrală
II.a
. Mod
erniz
area
admi
nistră
rii pu
blice
în ba
za
anali
zei fu
ncţio
nale şi
reor
ganiz
ării i
nstitu
ţiona
le
Redu
cere
a nu
măru
lui de
fun
cţion
ari p
ublic
i la
nivel
centr
al
13.20
3
II.b. A
melio
rare
a ges
tiunii
resu
rselor
uman
e Îm
bună
tăţire
a ra
portu
lui sa
lariul
ui me
diu lu
nar d
in ad
minis
trare
a pu
blică
la sa
lariul
me
diu no
mina
l luna
r în
econ
omie
121,5
II.c. O
ptimi
zare
a pro
cesu
lui de
luar
e a de
ciziilo
r
II.d. Îm
bună
tăţire
a man
agem
entul
ui fin
anţel
or
publi
ce
Reali
zările
pozit
ive
refle
ctate
în ev
aluar
ea
mana
geme
ntului
fin
ancia
r şi a
ch
eltuie
lilor p
ublic
e (M
FCP)
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
Fin
anţar
e CE
* Înr
udire
1
2 2
AI
D Pr
oiectu
l MFP
X
X X
Ol
anda
“
“
“
X X
X
ASDI
“
“
“
X X
X
DRUD
I/ AD
I/ Ol
anda
/ AI
D AT
admi
nistra
rea p
ublică –
Fon
dul fi
ducia
r iniţia
t de m
ai mu
lţi do
nator
i (FFM
D)
X X
X X
PNUD
Sp
rijin î
n asp
ect d
e poli
tici p
ro-să
raci
X
X X
X PN
UD
Dezv
oltar
ea ca
pacităţi
i insti
tuţion
ale
X X
X X
PNUD
Fo
rtifica
rea s
istem
ului n
aţion
al de
stati
stică
X
X X
DR
UDI/
Olan
da/
AID
Dezv
oltar
e stra
tegică
a Cu
rţii de
contu
ri X
X
AI
D
LC pe
ntru c
ontab
ilitate
a din
secto
rul p
ublic
X
X X
AS
DI
ADA
Eston
ia PN
UD
Supo
rt pe
ntru d
ezvo
ltare
a com
peten
ţelor
Mi
nister
ului A
facer
ilor E
xtern
e şi In
tegra
re
Euro
peană
X X
X
A
ctivităţi
anali
tice
AI
D/CE
/DRU
DI
Actua
lizar
e PEF
A X
AI
D/
DRUD
I/ AS
DI
Anali
za ch
eltuie
lilor p
ublic
e X
X
DR
UDI
CCTM
X
X
UN
IFEM
AD
A Pl
anific
area
buge
tului
în as
pect
de ge
n X
X
* V
aloa
rea
min
imă
estim
ată
a de
falcăr
ii pe
ntru
div
erse
pro
iect
e
Adm
inis
traţia
pub
lică
loca
lă
II.e
. Per
fecţ
iona
rea
cadr
ului
inst
ituţio
nal p
entru
po
litic
i loc
ale
II.f. C
larita
te în
delim
itare
a fun
cţiilo
r într
e auto
rităţile
pu
blice
centr
ale şi
loca
le Mi
cşor
area
nu
măru
lui de
fun
cţion
ari p
ublic
i la
nivel
local
7.988
II.g. F
ortifi
care
a auto
nomi
ei loc
ale a
autor
ităţilo
r pu
blice
loca
le pr
in sp
orire
a dec
entra
lizăr
ii fisc
ale
II.h. C
reşte
rea c
ompe
tenţel
or în
plan
ificar
e, sta
bilire
a bug
etelor
, mon
itoriz
are ş
i eva
luare
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
Fin
anţar
e AS
DI/
PNUD
Fo
rmar
ea pr
imar
ilor
X
CE*
AT ac
ordu
rilor M
DA-U
E, T
aiex e
tc.
2 3
4 4
PNUD
De
zvolt
area
guve
rnelo
r loca
le X
X X
X PN
UD
Româ
nia
Soro
s De
zvolt
are l
ocală
integ
rată
X X
X X
PNUD
So
ros
Dezv
oltar
ea M
unici
piului
Chiş
inău
X X
X
A
ctivităţi
anali
tice
AI
D Se
rvicii
comu
nitar
e şi a
utorită
ţi loc
ale
X
11
6
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
1.
Forti
ficar
ea d
emoc
raţie
i în b
aza s
tatu
lui d
e dre
pt şi
a re
spec
tulu
i prin
cipiilo
r dre
ptur
ilor o
mul
ui
1.1. F
ortifi
care
a dem
ocraţie
i, res
pecta
rea d
reptu
rilor
omulu
i Îm
bună
tăţire
a niv
elului
de
încre
dere
în
orga
nele
de po
liţie
(% ca
re nu
au
încre
dere
)
60
1.2. M
oder
nizar
ea şi
spor
irea e
ficien
ţei si
stemu
lui
judici
ar
Major
area
% de
ca
zuri î
n curţi,
în ca
re de
pone
nţii
dosa
relor
au av
ut câşti
g de c
auză
1.3. P
reve
nirea
şi co
mbate
rea c
orupţie
i Îm
bună
tăţire
a ind
icelui
coru
pţiei
perce
pute
3,2
Şi 1.
4. Ge
stiun
ea fr
ontie
relor
de st
at
Redu
cere
a nu
măru
lui de
crim
e im
plicâ
nd tr
afic d
e fiin
ţe um
ane
468
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
11
7
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
ASDI
Iniţia
tiva d
e sup
rave
gher
e civi
lă X
X X
AS
DI
Drep
turile
omulu
i (SHC
) X
X X
AI
D AT
Guv
erna
rea s
ector
ului p
ublic
X
X X
X
2. Re
med
ierea
conf
lictu
lui T
rans
nist
rean
şi re
inte
grar
ea ţă
rii 39
2.1
. Dem
ocra
tizar
e şi d
ezvo
ltare
a soc
ietăţi
i civi
le în
baza
valor
ilor E
urop
ene
Major
area
numă
rului
de
proie
cte
coor
dona
te sp
rijinin
d co
munic
area
şi
socie
tatea
civilă
2.2. D
emilit
ariza
re şi
asigu
rare
a sec
urităţii
2.3
. Rein
tegra
re so
cio-e
cono
mică
Major
area
numă
rului
de
proie
cte
coor
dona
te sp
rijinin
d de
zvolt
area
socio
-ec
onom
ică
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
Fin
anţar
e US
AID
Dezv
oltar
ea de
mocra
ţiei
X X
OSCE
As
istenţă
legală
/ dre
pturile
omulu
i X
USAI
D As
istenţă
legală
/ dre
pturile
omulu
i /co
mbate
rea c
orupţie
i X
X
CE
Sp
rijin s
ocietăţi
i civi
le din
Tra
nsnis
tria
..5
.5 1
Re
gatul
Un
it (RU
) Sp
rijin m
ass-m
ediei
X
X
SU
A “
“
X
USAI
D Ac
ces l
a inte
rnet
X X
X
IOM/
ASD
I Înc
hider
ea an
ti-tra
ficulu
i regio
nal
X X
USAI
D Re
duce
rea t
rafic
ului u
man
X X
PNUD
Ja
pone
z Pr
oiectu
l sec
urita
tea um
ană
RU
Educ
aţia /
dezv
oltar
ea tin
erilo
r X
X
SU
A “
“
“
X
Cehia
“
“
“
OSCE
“
“
“
Austr
ia “
“
“
X X
UNIC
EF
“
“
“ X
UN
ICEF
/ AS
DI
Drep
turile
copii
lor
X X
Cehia
De
zvolt
area
socie
tăţii c
ivile
PNUD
De
zvolt
area
comu
nitară
X X
PN
UD
PNUD
De
zvolt
area
comu
nităţi
lor
X X
CED
Reno
vare
a ins
tituţiil
or so
ciale
X
Cehia
De
zvolt
area
între
prind
erilo
r / af
acer
ilor
USAI
D “
“
“
X
X X
PN
UD/C
E AS
DI/S
UA
Aten
uare
a sec
etei
X
USAI
D Af
acer
i în se
ctoru
l agr
ar
X X
OSCE
Pr
otecţi
a med
iului
ambia
nt X
PN
UD
“
“
“
X
X X
X UN
ICEF
/ CE
D Să
nătat
ea m
amei
/ cop
ilului
X
X
39
O m
atric
e di
stin
ctă,
mai
det
alia
tă, a
act
ivităţil
or tu
turo
r par
tene
rilor
de
dezv
olta
re, i
nclu
siv
ON
G, a
fost
com
pila
tă d
e A
mba
sada
Brit
anică.
De
acee
a, p
reze
ntul
tabe
l inc
lude
doa
r un
sum
ar a
l asi
stenţe
i ofic
iale
de
dezv
olta
re, d
e râ
nd c
u sp
rijin
ul o
ferit
de
mis
iuni
le d
iplo
mat
ice.
11
8
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
USAI
D HI
V/SI
DA +
Hep
atite
X X
X
UNIC
EF
HIV/
SIDA
(inclu
siv an
alize
) X
OM
S
HIV/
SIDA
/TBC
OM
S
Sănă
tatea
repr
oduc
erii
X X
X X
UNIC
EF/
AID
Gripa
aviară
X X
AID
Fo
ndul
de in
vestiţii
socia
le MD
A X
X X
Activ
ităţi a
naliti
ce
RU
An
alize
le sc
enar
iilor /
dezv
oltar
e stra
tegică
X
X
RU
Co
st/Be
nefic
iile re
integ
rării
X X
3.
Ameli
orar
ea co
mpe
titivi
tăţii
econ
omiei
naţ
iona
le Ma
jorar
ea
inves
tiţiilo
r dire
cte
exter
ne (I
DE) (
nete)
222,3
mi
lioan
e do
lari
Creş
terea
expo
rtului
de
bunu
ri ca %
din
PIB
31,3%
3.1
. Ame
liora
rea m
ediul
ui de
afac
eri
Ameli
orar
ea
clasa
mentu
lui la
co
mpar
timen
tul
mediu
l de a
facer
i
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
Fin
anţar
e CE
* Co
merţu
l şi c
limatu
l inve
stiţio
nal
1 1
2
CE
Refor
ma re
gleme
ntării
X X
X
ASDI
Cr
eşter
ea co
mpete
nţelor
în po
litici
come
rciale
X
X X
X AI
D Pr
oiectu
l de a
melio
rare
a co
mpeti
tivităţii
X X
X
Japo
nia
“
“
“
USAI
D Am
elior
area
comp
etitiv
ităţii şi
dezv
oltar
ea
între
prind
erilo
r (AC
DÎ)
X X
X
USAI
D De
zvolt
area
afac
erilo
r în s
ector
ul ag
rar
X X
AID/
AS
DI
Proie
ctul d
e spr
ijin a
inves
tiţiilo
r în s
ector
ul ru
ral
2 X
X X
CE
D Fin
anţar
ea se
ctoru
lui ru
ral
X X
IFAD
Fin
anţar
ea se
ctoru
lui ru
ral
X X
X X
USAI
D Iniţia
tiva d
e acc
es la
cred
ite
X
USAI
D Iniţia
tiva d
e ame
liora
re a
credit
elor
X X
USAI
D Fo
ndul
occid
ental
pentr
u într
eprin
deri d
in CS
I X
X X
X
Acti
vităţi
anali
tice
FM
I/AID
Ac
tualiz
area
PES
F X
AI
D Me
moriu
l eco
nomi
c al ţă
rii - c
ompe
titivit
ate
X X
AID
Rapo
rt as
upra
med
iului
de af
acer
i X
X X
X AI
D Ra
porta
rea f
inanc
iară a
comp
aniilo
r
X
* s
e refe
ră la
două
proie
cte T
ACIS
privi
nd pr
omov
area
expo
rturilo
r şi a
inve
stiţiil
or (2
AT
milio
ane E
UR, 2
mi
lioan
e EUR
echip
amen
t de l
abor
ator)
Creş
terea
numă
rului
de
anga
jaţi, m
ii 1.2
71
3.2
. Pro
mova
rea î
ntrep
rinde
rilor d
e tali
e mică
şi
medie
(ÎMM
) Cr
eşter
ea nu
măru
lui
de cr
edite
ofer
ite de
bă
ncile
come
rciale
ca
% di
n PIB
31,2%
3.3. A
melio
rare
a efic
ienţei
între
prind
erilo
r Ma
jorar
ea nu
măru
lui
de în
trepr
inder
i cu
certif
icate
ISO,
anua
l
12
3.4. D
ezvo
ltare
a ino
vaţiil
or şi
cerce
tărilo
r Ma
jorar
ea fo
ndur
ilor
5,5M
11
9
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
inves
tite de
co
mpan
ii pen
tru
inova
re in
ternă
în
secto
rul re
al al
econ
omiei
MDL
Creş
terea
lung
imii
trase
ului d
e dru
muri
repa
rate
(km)
Micş
orar
ea co
tei
pierd
erilo
r de
electr
icitat
e ca ş
i co
tă din
cons
umul
total
de en
ergie
, %
12,7
Creş
terea
cotei
inv
estiţi
ilor î
n se
ctoru
l tran
spor
tului
ca %
din i
nves
tiţii
publi
ce to
tale
3.5. D
ezvo
ltare
a infr
astru
cturii
fizice
Major
area
numă
rului
de
utiliz
atori d
e int
erne
t la 10
0 re
zidenţi
21,2
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
Fin
anţar
e AI
D En
erge
tic 2
X X
USAI
D “
“
X
X
EC
Ef
icienţă
ener
getică
X X
X
AID
Prog
ramu
l de s
usţin
ere a
secto
rului
dr
umur
ilor
X X
X X
BERD
“
“
“
X
X
EI
B “
“
“
X
X
CE
* “
“
“
2
1
CP
M Dr
umur
i?
X
X To
tal
Acti
vităţi
anali
tice
AI
D St
udiu
asup
ra ef
icienţei
ener
getic
e X
AI
D No
tă în
aspe
ct de
politi
ci en
erge
tice
X
AID
BERD
EI
B St
rateg
ia în
secto
rul tr
ansp
ortul
ui X
AI
D St
rateg
ia de
telec
omun
icaţii
X X
AID/
DR
UDI
Stud
iu as
upra
subv
enţio
nării
servi
ciilor
co
muna
le pu
blice
X
US
AID
Stud
iu as
upra
tarife
lor la
agen
tul te
rmic
X
AID
PER
- INF
Plan
ificar
ea in
vestiţiil
or
X
• Se
referă l
a gra
nturi d
e co-
finanţar
e CE
prin
inter
mediu
l Băn
cii M
ondia
le pe
ntru r
epar
area
tras
eului
Or
hei-B
ălţi. S
umele
ar pu
tea să
se m
ajore
ze co
nside
rabil
graţi
e uno
r pos
ibile
proie
cte al
e nou
lui
Instru
ment
pentr
u infr
astru
ctură
(instr
umen
t de p
arten
eriat
şi ve
cinăta
te Eu
rope
an) I
PVE
ENPI
al C
E.
4. De
zvol
tare
a res
urse
lor u
man
e, of
erire
a opo
rtuni
tăţil
or d
e ang
ajare
în câ
mpu
l mun
cii şi
pro
mov
area
inclu
ziuni
i soc
iale
Creş
terea
ratei
nete
de în
rolar
e în
învăţă
mântu
l prim
ar
87,6%
Redu
cere
a nive
lului
de ab
ando
n pre
coce
în
rând
ul tin
eretu
lui
22,1%
4.1. A
melio
rare
a cali
tăţii ş
i acc
esulu
i la ed
ucaţi
e
Major
area
rapo
rtului
ca
dre d
idacti
ce /
nedid
actic
e
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
Fin
anţar
e
UNIC
EF
Învăţă
mânt
esenţia
l şi e
galita
te în
aspe
ct de
în
aspe
ct de
gen
X X
X X
AID
Educ
aţie d
e cali
tate î
n sec
torul
rura
l X
X X
AI
D/EF
A/U
NICE
F Ed
ucaţi
e pen
tru toţi -
iniţia
tiva c
u acc
es
rapid
– înv
ăţămâ
ntul p
reşc
olar
X X
CED
Stud
ii voc
aţion
ale
X X
ASDI
“
“
“
X
LED
“
“
“
X
CE
* Pr
oiecte
regio
nale
1 1
1 1
Total
12
0
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
4.2. F
ortifi
care
a une
i soc
ietăţi
sănă
toase
A
ctivităţi
anali
tice
AI
D St
rateg
ia de
optim
izare
a ins
tituţiil
or şc
olare
X
* c
ontrib
uţia e
stima
tă CE
r-o se
rie de
proie
cte de
învăţăm
ânt r
egion
ale, c
um ar
fi Er
asmu
s Mun
dus,
Temp
us et
c. Pa
rtene
r Pr
oiect/
Prog
ram
2008
20
09
2010
20
11
Finanţar
e UN
ICEF
De
zvolt
area
şi su
prav
ieţuir
ea co
piilor
X
X X
X AI
D Pr
oiectu
l de s
ănăta
te şi
asist
enţă
socia
lă X
X X
X
CED
Sănă
tatea
mam
ei / c
opilu
lui / s
ănăta
tea
minta
lă X
X X
X UN
FPA
Sănă
tatea
repr
oduc
erii
X X
X X
CE/ T
ACIS
Să
nătat
e 2
3 1
UN
ICEF
US
AID
HIV/
SIDA
şi co
piii
X X
PNUD
Au
stria
Extin
dere
a răs
puns
ului la
HIV
/SID
A în
servi
ciile
purtă
toare
de un
iformă
X X
USAI
D Co
munic
are î
n HIV
/SID
A X
US
AID
HIV/
SIDA
şi O
NG
X
AID
Proie
ctul H
IV/S
IDA
X
AID
Proie
ctul g
ripei
aviar
e X
X
US
AID
HIV/
SIDA
+ H
epati
te X
X X
Ja
ponia
“
“
CE
“
“ X
X X
X UN
ICEF
“
“
X X
X X
UNFP
A Po
litici
în as
pect
de po
pulaţ
ii
AI
D De
institu
ţiona
lizar
e?
X X
A
ctivităţi
anali
tice
AI
D Să
nătat
e şi g
uver
nare
adec
vată
X X
AID
Fişa d
e eva
luare
a ce
tăţen
ilor –
sănă
tate /
ed
ucaţi
e
X
AI
D Ac
tualiz
are a
supr
a sărăc
iei
X
• Se
referă l
a două p
roiec
te TA
CIS
pentr
u apr
ovizi
onar
ea m
edica
lă a c
entre
lor de
sănă
tate (
4,5
milio
ane E
UR) ş
i asis
tenţă
tehnic
ă (1,5
milio
ane E
UR)
Part
ener
Pr
oiect/
Prog
ram
2008
20
09
2010
20
11
Finanţar
e PN
UD
Crea
rea l
ocur
ilor d
e mun
că
X X
X X
OIM
ASDI
LC
pentr
u poli
tici în
aspe
ct de
migr
aţiun
e X
ASDI
Sp
rijin s
ervic
iului
de an
gajar
e în s
ector
ul pu
blic
X X
ASDI
UN
ICEF
Me
diu pr
otecto
r pen
tru fa
milii şi
copii
X
AI
D Să
nătat
e şi a
sisten
ţă so
cială
X X
X X
DRUD
I As
istenţă
socia
lă X
X X
12
1
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
ASDI
As
istenţă
socia
lă X
X X
PN
UD
Româ
nia
Opor
tunităţi m
ai bu
ne pe
ntru t
inere
t şi fe
mei
/ gen
erar
ea de
locu
ri de m
uncă
X
X
UN
ICEF
AS
DI
CE
Prote
cţia c
opiilo
r 2
3 1
X UN
FPA
Prote
cţia s
ocială –
feme
i X
X X
X AS
DI
AID
CE
FISM
2 – s
ervic
ii de a
sisten
ţă so
cială
X
X X
CE
D Re
nova
rea i
nstitu
ţiilor
socia
le X
AS
DI
UNIF
EM
Egali
tate î
n asp
ect d
e gen
X
X
Acti
vităţi
anali
tice
OI
M Pi
lot pe
ntru m
igraţi
a sez
onieră
X X
ASDI
AI
D PE
R – p
iaţa d
e mun
că şi
aspe
ctul d
e gen
X
X
UN
IFEM
AD
A Pl
anific
area
buge
tului
în as
pect
de ge
n X
X
AID
Anali
za ch
eltuie
lilor in
trărilo
r valu
tare d
in mu
nca m
oldov
enilo
r de p
este
hotar
e –
gosp
odăr
iile ca
snice
X
* s
e refe
ră la
două
proie
cte T
ACIS
pentr
u ren
ovar
ea şi
dema
rare
a cen
trelor
de zi
pentr
u asis
tenţă
socia
lă (4
,5 mi
lioan
e EUR
prin
inter
mediu
l Băn
cii M
ondia
le şi
FISM
) şi a
sisten
ţă teh
nică (
1,5 m
ilioan
e EUR
( Mi
cşor
area
ratei
mo
rtalită
ţii ma
terne
27
,4
Micş
orar
ea
incide
nţei H
IV/S
IDA
la 10
0.000
popu
laţie
Micş
orar
ea
morta
lităţi a
socia
te TB
C la
10
0.000
popu
laţie
9,95
18,6
Re
duce
rea
şoma
jului
în râ
ndul
tiner
etului
(15-
24
ani)
10,6%
Redu
cere
a nu
măru
lui de
mi
granţi p
e moti
v de
muncă c
a pro
porţie
a p
opula
ţiei a
ctive
24,9%
4.3. M
ai mu
lte op
ortun
ităţi d
e ang
ajare
în câ
mpul
munc
ii şi c
reşte
rea c
ompe
tenţel
or fo
rţei d
e mun
că
Major
area
salar
iului
1.926
12
2
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
mediu
luna
r nom
inal,
lei
4.4. E
xtind
erea
inclu
ziunii
şi am
elior
area
prote
cţiei
socia
le Am
elior
area
dis
tribuir
ii asis
tenţei
so
ciale
în ba
ză de
ev
aluar
ea ve
nitur
ilor
Re
duce
rea %
de
perso
ane a
flate
sub
prag
ul să
răcie
i de
$4,3/
zi PP
C
34,5%
5. D
ezvo
ltare
regi
onală
5.1
. Par
ticipa
re ec
hilibr
ată a
tutur
or re
giunil
or în
de
zvolt
area
socio
-eco
nomi
că a ţăr
ii
5.2. A
ccele
rare
a dez
voltă
rii orăş
elelor
mici
în ca
litate
de “n
odur
i de c
reşte
re” r
egion
ale
Major
area
sume
i inv
estiţi
ilor î
n cap
ital
fix, la
cap d
e loc
uitor
, lei
3.042
Major
area
cotei
de
teren
uri ir
igate
din
supr
afaţa
totală
a ter
enur
ilor
5.2%
5.3. D
ezvo
ltare
a eco
nomi
ei ru
rale şi
ameli
orar
ea
prod
uctiv
ităţii
în ag
ricult
ură
Micş
orar
ea
prop
orţie
i tere
nurilo
r er
odate
în su
prafa
ţa tot
ală a
teren
urilo
r
39%
5.4. D
ezvo
ltare
a şi m
oder
nizar
ea in
frastr
uctur
ii re
giona
le şi
prom
ovar
ea P
PP
Major
area
% de
go
spodăr
ii cas
nice
alime
ntate
cu ap
ă
34,8%
Major
area
% de
ter
enur
i împă
durite
Ma
jorar
ea %
zone
lor
prote
jate p
entru
as
igura
rea
biodiv
ersităţi
i
10,8%
5.5. P
reve
nirea
poluă
rii me
diului
ambia
nt şi
prom
ovar
ea va
lorific
ării e
ficien
te a r
esur
selor
na
turale
Îmbu
nătăţ
irea ş
i ma
jorar
ea
canti
tăţilo
r ge
stion
ate şi
va
lorific
ate de
deşe
uri
926.0
00
tone
Parte
ner
Proie
ct/Pr
ogra
m 20
08
2009
20
10
2011
12
3
Indica
torii S
ND
Activ
ităţile
parte
nerilo
r de d
ezvo
ltare
contr
ibuind
la
princ
ipalel
e rez
ultate
ale S
ND
Obiec
tivele
SND
Principalele rezultate ale
SND
Valoarea iniţială
2006 / 7
2008
2009
2010
Obiectivul 2011
(FC)
AI
D/
FGM
Ener
gie re
gene
rabilă d
in deşe
uri a
grico
le X
AI
D/
FC
Term
ificar
ea pu
blică
cu bi
omasă -
Rur
al X
X X
X AI
D/
FC
Cons
erva
rea e
nerg
iei şi
redu
cere
a emi
siilor
X
AI
D/
FC
Silvi
cultu
ră co
munit
ară
X X
X X
A
ctivităţi
anali
tice
AID
Stra
tegia
de at
enua
re a
riscu
rilor ş
i nox
elor
în zo
nele
rura
le X
12
4
Ane
xa A
1- P
rincip
alii in
dicato
ri eco
nomi
ci şi
de pr
ogra
m – a
mend
amen
tele d
e la u
ltima S
AT di
n Mold
ova
Pr
egăt
ită p
entru
toat
e SA
T / r
apoa
rtele
asup
ra p
rogr
esulu
i rea
lizat
, dar
inclu
să d
oar î
n ve
rsiun
ea C
onsil
iului
Exec
utiv
a ra
poar
telor
asu
pra
prog
resu
lui
La da
ta de
16/12
/2008
Pr
ogno
zele
din u
ltima
SAT
Real
Prog
noze
le SA
T cu
rent
e
Ec
onom
ie (A
C)
2004
a 20
05b
2006
b 20
07b
2006
c 20
07c
2008
a 20
09b
2010
b 20
11b
Ratel
e creşte
rii (%
)
PIB
7,0
5,0
3,0
3,0
4,8
3,0
6,5
3,5
5,0
5.0
Ex
port
11,2
7,9
6,3
5,2
-25,3
9,1
11
,1 3,0
5,0
5.0
Impo
rt 9,3
7,5
5,4
4,9
9,4
24
,6 14
,6 0,0
2,0
2.0
Inf
laţie
(la su
tă)
10.8
11,4
6,9
5,5
12,7
21,3
12,8
7,8
7,8
7,8
Contu
ri naţi
onale
(% P
IB)
Ba
lanţa
contu
lui cu
rent
-7,2
-6,7
-6,1
-5,7
-11,1
-1
5,8
-18,9
-1
9,2
-17,0
-1
6..2
Inv
estiţi
i bru
te 19
,2 18
,8 18
,9 18
,9 28
,4 33
,3 33
,5 30
,1 31
,4 32
.0
Fin
anţe
publi
ce (%
PIB
)
Soldu
l fisc
al -0
,7 0,0
-0
,1 -0
,2 0,3
-0
,2 -0
,5 -1
,5 -1
,0 -1
.0
Finanţar
e exte
rnă
-1,6
-1,9
-1,2
-1
-0,5
0,2
1,6
3,1
3,0
3.0
Reze
rve in
ternaţio
nale
(ca l
uni d
e imp
ort)
1.9
1,8
1,8
1,8
3,0
3,7
3,3
3,2
3,3
3,4
Prog
ram
(AF
al Bă
ncii)
AF05
a AF
06b
AF07
b AF
08b
AF07
c AF
08c
AF09
d AF
10b
AF11
b AF
12b
Împr
umutu
ri (mi
lioan
e dola
ri SUA
)
43
30
a.
Anu
l esti
mat
b. A
nul p
rogn
ozat
c. R
ezult
atul re
al
12
5
Mol
dova
– p
rivi
re g
ener
ală
Pr
inci
palii
indi
cato
ri a
i dez
voltă
rii
15/1
0/08
(A
nul 2
007)
Mo
ldova
Eu
ropa
şi A
sia C
entra
lă Ve
nit m
ic-me
diu
Popu
laţia,
mijlo
cul a
nului
(milio
ane)
3,6
44
5 3.4
37
Supr
afaţa
(mii k
m pă
traţi)
34
23.97
2 35
.510
Spor
ul po
pulaţ
iei (%
) -1
,1 0,0
1,0
Po
pulaţ
ia ur
bană
(% di
n tota
l pop
ulaţie
) 41
64
42
VN
B (m
etoda
Atla
s, mi
liard
e USD
) 4,1
2.6
94
6.485
VN
B pe
cap d
e loc
uitor
(meto
da A
tlas,
USD)
1.0
90
6.051
1.8
87
VNB
pe ca
p de l
ocuit
or (P
PP, in
ternaţio
nale,
USD
) 2.9
30
11.11
6 4.5
44
Creş
terea
PIB
(%)
3,0
6,8
9,7
Creş
terea
PIB
pe ca
p de l
ocuit
or (%
) 4,1
6,7
8,6
(ce
le ma
i rece
nte es
timăr
i, 200
0-20
07)
Ra
ta să
răcie
i pe c
ap de
locu
itor d
e 1,25
dolar
i SUA
pe zi
(PPP
, %)
…
5 ...
Rata
sără
ciei p
e cap
de lo
cuito
r de 2
dolar
i SUA
pe zi
(PPP
, %)
…
11
... Sp
eranţa
la via
ţă la
naşte
re (a
ni)
68
69
69
Morta
litatea
infan
tilă (la
1.00
0 nou
-năs
cuţi v
ii) 19
23
41
Ma
lnutriţ
ia la
copii
i (% co
piilor
sub 5
ani)
4 …
25
Şt
iinţa
de ca
rte la
adulţ
i, băr
baţi (
% di
n per
soan
ele de
15 an
i şi m
ai mu
lt) 10
0 99
93
Şt
iinţa
de ca
rte la
adulţ
i, fem
ei (%
din p
erso
anele
de 15
ani ş
i mai
mult)
99
96
85
Rata
brută
a înr
olării
în înv
ăţămâ
ntul p
rimar
, băie
ţi (%
din g
rupu
l de v
ârstă
) 93
98
11
2 Ra
ta br
ută a
înrolă
rii în
învăţă
mântu
l prim
ar, fe
te (%
din g
rupu
l de v
ârstă
) 92
96
10
9 Ac
ces l
a sur
să îm
bună
tăţită
de ap
ă (%
din p
opula
ţie)
46
95
88
Acce
s la f
acilităţi
îmbu
nătăţ
ite de
cana
lizar
e (%
din p
opula
ţie)
44
89
54
Flux
urile
net
e de a
juto
r 19
80
1990
20
00
2007
a
(milio
ane
dolar
i SUA
)
AO
D şi
ajutor
ofici
ale ne
te ...
10
123
221
Prim
ii 3 d
onat
ori (
în 2
004)
:
C
omisi
a Eur
opea
nă
... 0
5 60
S
tatele
Unit
e ...
9 35
25
S
uedia
...
0 2
17
Ajuto
r (%
din V
NB)
... 0,
4 9,4
6,0
Aj
utor p
e cap
de lo
cuito
r (do
lari S
UA)
... 3
34
60
Tend
inţe
econ
omice
pe t
erm
en lu
ng
Preţu
ri de c
onsu
m (va
riaţia
anua
lă în
%)
... 1,2
31
,2 12
,3 De
flator
ul im
plicit
al P
IB (v
ariaţ
ia an
uală
în %
) ...
11,6
27,3
15,8
Rata
de sc
himb (
media
anua
lă, lo
cală
pentr
u dola
r SUA
) ...
0,0
12,4
12,1
Indice
le co
diţiilo
r com
erţul
ui ex
terior
(200
0=10
0)
... ...
…
…
19
80
1990
20
00
2007
19
80-9
0 19
90-2
000
2000
-07
(s
poru
l med
iu an
ual, %
) Po
pulaţ
ia, m
ijlocu
l anu
lui
4,0
4,4
3,6
3,8
0,8
-1,8
0,6
1510
50
510
15
0-4
15-1
9
30-3
4
45-4
9
60-6
4
75-7
9
perc
ent
Rep
arti
tia
pe v
arst
e, a
nul 2
007
Mal
eFe
mal
eBăr
baţi
Fem
ei
Pro
cent
e
0102030405060
1990
1995
2000
2006
Mol
dova
Euro
pe &
Cen
tral
Asi
a
Rat
a m
ort
alit
atii
sub
5 an
i (la
1.0
00)
Eur
opa şi
Asi
a C
entra
lă
-35
-30
-25
-20
-15
-10-50510
9095
0005
GD
PG
DP
per c
apita
Cre
ster
ea P
IB s
i PIB
pe
cap
locu
itor
(%)
PIB
pe
cap
de lo
cuito
r P
IB
12
6
PIB
(milio
ane d
olari S
UA)
... 3.5
93
1.288
4.3
96
2,7
-9,6
6,5
(%
din
PIB)
Agric
ultură
... 36
,1 29
,0 12
,0 ...
-11,
2 -1
,8
Indus
trie*
... 36
,7 18
,6 17
,8 ...
-13,
6 0,
8 F
abric
are
... 36
,0 16
,3 14
,2 ...
-7,1
4,
8 Se
rvicii
* ...
27,2
55,0
73,6
... 0,
7 11
,5
Chelt
uielile
de co
nsum
finale
ale g
ospo
dărie
i cas
nice
... 57
,5 87
,6 91
,5 ...
9,9
10,1
Ch
eltuie
lile de
cons
um fin
ale al
e Guv
ernu
lui
... 15
,1 10
,3 18
,9 ...
-12,
4 7,
0 Fo
rmar
ea ca
pitalu
lui br
ut ...
24,9
14,7
19,6
... -1
5,5
11,9
Ex
portu
l de b
unur
i şi s
ervic
ii ...
48,2
49,6
45,3
... 1,
0 13
,0
Impo
rtul d
e bun
uri ş
i ser
vicii
... 50
,6 76
,6 96
,1 ...
5,9
15,4
Ec
onom
ii bru
te ...
58,1
13,1
23,8
... ...
... *
la v
aloa
rea
adău
gată
bru
tă
Notă:
Cifr
ele
cu c
arac
tere
cur
sive
sunt
pen
tru a
lţi a
ni d
ecât
cei
indi
caţi.
Dat
ele
pent
ru 2
007
sunt
est
imăr
i pre
limin
are.
…
indi
că li
psa
unor
dat
e di
spon
ibile
. a. D
atel
e cu
priv
ire la
aju
tare
sunt
pen
tru a
nul 2
006.
Su
rsa:
Eco
nom
ia d
ezvo
ltării
, Gru
pul D
atel
or d
e D
ezvo
ltare
(DEC
DG
) Ba
lanţa
de p
lăţi (
milio
ane
dolar
i SUA
) 20
00
2007
To
tal ex
portu
ri de m
ărfur
i (fob
) 47
7 1.3
69
Total
impo
rturi d
e măr
furi (c
if) 77
0 3.6
76
Bunu
ri şi s
ervic
ii -3
31
-2.28
8 Tr
ansfe
ruri e
fectua
te de
mun
citor
i şi c
ompe
nsar
ea pe
ntru m
uncă
(in
trări)
17
8 1.4
91
Contu
l cur
ent
-98
-695
c
a pro
cent
din P
IB
-7,6
-15,8
Re
zerve
, inclu
siv au
r 22
2 1.3
34
Fina
nţele
Guv
ernu
lui c
entra
l (%
din
PIB)
20
00
2005
Ve
nitur
i 33
,9 41
,6 V
enitu
ri din
impo
zite
25,0
33,6
Chelt
uieli c
uren
te 36
,4 41
,9 Ex
cede
nt/de
ficit d
e mijlo
ace b
ăneş
ti -2
,5 -0
,1 Ce
a mai
mare
rată
marg
inală
a imp
ozitu
lui (%
)
P
erso
ane f
izice
...
18
Com
panii
…
15
Da
toria
exte
rnă ş
i flu
xuril
e de r
esur
se (m
ilioan
e dola
ri SUA
)
To
tal da
torii r
estan
te şi
debu
rsate
1.693
3.2
03
Total
dese
rvire
a dato
riilor
15
0 33
8 An
ulare
a dato
riilor
HIP
C şi
MDRI
(pre
coniz
ată; fl
ux)
- -
Total
dator
ii (%
din P
IB)
131,4
72
,9 To
tal de
servi
rea d
atoriil
or (in
trări n
ete)
18,1
9,5
Inves
tiţiile
stră
ine di
recte
(intră
ri nete
) 12
7 0
Capit
alul p
ropr
iu po
rtofol
iu (in
trări n
ete)
117
0 De
zvolt
area
secto
rului
priva
t 20
00
2008
025
5075
100
Co
ntro
l of c
orru
ptio
n
Rul
e o
f law
Reg
ulat
ory q
ualit
y
Po
litic
al s
tabi
lity
Vo
ice
and
acco
unta
bilit
y
Co
untry
's p
erce
ntile
rank
(0-1
00)
high
er v
alue
s im
ply
bett
er ra
ting
s
2007
2000
Indi
cato
rii g
uver
nari
i, 20
00 s
i 200
7
Sour
ce:
Kauf
man
n-Kr
aay-
Mas
truz
zi, W
orld
Ban
k
Con
trolu
l cor
upţie
i
Sta
t de
drep
t
Cal
itate
a re
glem
entă
rii
Sta
bilit
ate
polit
ică
Voc
e şi
răsp
unde
re
Cla
sam
entu
l cen
tilei
ţării
(0-1
00)
valo
are
mai
mar
e –
clas
amen
t mai
bun
Bila
tera
l, 28
6
Pri
vate
, 118
7
IDA
, 292
IMF,
160
Oth
er m
ulti
- la
tera
l, 42
IBR
D, 1
41
Sho
rt-t
erm
, 109
5
Co
mpo
siti
on
of
tota
l ext
erna
l deb
t, 2
007
US$
milli
ons
Milio
ane
dola
ri S
UA
Stru
ctur
a da
torie
i ext
erne
, 200
7
Priv
ate
– 1.
187
Pe te
rmen
scu
rt
– 1.
095
FMI –
160
Alţi
mul
tilat
eral
i – 4
2
Bila
tera
li –
286
BIR
D –
141
A
ID –
292
12
7
Timpu
l nec
esar
pentr
u a în
cepe
o afa
cere
(zile
) -
15
Costu
l lansăr
ii afac
erii (
% di
n VNB
pe ca
p de l
ocuit
or)
- 8,9
Tim
pul n
eces
ar pe
ntru î
nreg
istra
rea p
ropr
ietăţi
i (zile
) -
48
Clas
ificat
ca un
a din
princ
ipalel
e res
tricţii
asup
ra af
acer
ilor (
% di
n ma
nage
rii int
ervie
vaţi c
are a
u fos
t de a
cord
) 20
00
2007
Cos
tul fin
anţăr
ii ...
40,4
Rate
le im
pozit
elor
... 37
,2 Ca
pitali
zare
a pieţ
ei de
valor
i (% di
n PIB
) 30
,4 22
,1 Ra
portu
l cap
italul
ui ba
ncar
la ac
tive (
%)
30.6
17.0
Tehn
ologii
şi in
frastr
uctur
ă 20
00
2007
Dr
umur
i pav
ate (%
din t
otal)
86,1
86,3
Te
lefon
ie fixă ş
i mob
ilă (a
bonaţi p
er 10
0 per
soan
e)
17
78
Exp
ortul
tehn
ologii
lor în
alte (
% di
n exp
ortur
ile fa
brica
te)
3,2
4,7
Medi
ul am
bian
t Te
ren a
grico
l (% di
n sup
rafaţ
a tota
lă a t
eren
urilo
r) 77
77
Pă
duri (
din su
prafa
ţa tot
ală, 2
000 ş
i 200
5)
9,9
10,7
Zo
ne pr
otejat
e la n
ivel n
aţion
al ...
2,0
Resu
rse de
apă p
otabilă p
e cap
de lo
cuito
r (me
tri cu
bici)
... 25
8 Ex
trage
rea a
pei p
otabil
e (%
din r
esur
sele
inter
ne)
231.0
…
Em
isiile
CO2
pe ca
p de l
ocuit
or (t
m)
1,6
2,0
PIB
per u
nitate
de co
nsum
de en
ergie
(
2000
PPP
$ pe
r kg d
e ech
ivalen
t a pe
trolul
ui)
2,1
2,4
Cons
umul
de en
ergie
pe ca
p de l
ocuit
or (k
g de e
chiva
lent a
petro
lului)
69
2 91
7 Po
rtofo
liul G
rupu
lui B
ăncii
Mon
diale
(milio
ane d
olar
i SUA
) 20
00
2007
BI
RD:
Tota
l dato
rii re
stante
şi de
falca
te 19
1 14
1 D
efalcă
ri 6
0 R
ambu
rsare
a sum
ei de
bază
5
15
Ach
itare
a dob
ânzii
11
8
AID:
T
otal d
atorii
resta
nte şi
debu
rsate
103
292
Defa
lcări
30
39
Tota
l des
ervir
ea da
toriei
1
3 CF
I (an
fisca
l):
T
otal d
efalca
te şi
dator
ate
35
28
din
care
contu
l pro
priu
al CF
I 19
28
De
falcă
ri din
contu
l pro
priu
CFI
1 3
Vânzăr
i din
porto
foliu,
plăţi
şi ra
mbur
sări î
n con
tul C
FI
0 8
AMGI
:
E
xpun
ere b
rută
3 61
G
aranţii
noi
3 0
Notă:
Cifr
ele
cu c
arac
tere
cur
sive
sunt
pen
tru a
lţi a
ni d
ecât
cei
indi
caţi.
Dat
ele
pent
ru 2
007
sunt
est
imăr
i pre
limin
are.
… in
dică
lips
a un
or d
ate
disp
onib
ile; -
indi
că fa
ptul
că
obse
rvăr
ile n
u su
nt a
plic
abile
Su
rsa:
Eco
nom
ia d
ezvo
ltării
, Gru
pul D
atel
or d
e D
ezvo
ltare
(DEC
DG
)
0255075100
1990
1995
2000
2006
Mol
dova
Euro
pe &
Cen
tral
Asi
a
Vac
cina
rea
cont
ra r
ujeo
lei (
% d
in c
opi
ii cu
var
sta
de 1
an)
Eur
opa şi
Asi
a C
entra
lă
0255075100
125
2000
2002
2004
2006
Prim
ary
net e
nrol
lmen
t rat
io
Rat
io o
f girl
s to
boy
s in
prim
ary
&se
cond
ary
educ
atio
n
Indi
cato
rii e
duca
tiei
(%
)
Niv
elul
înro
lării
prim
are
nete
Rap
ortu
l fet
iţe /
băieţe
i în
învăţă
mân
tul p
rimar
şi s
ecun
dar
0102030405060708090
2000
2002
2004
2006
Fixe
d +
mob
ile s
ubsc
riber
sIn
tern
et u
sers
Indi
cato
rii T
IC (
la 1
00 p
erso
ane)
Abo
naţi
reţe
aua
fixă
+ m
obilă
Util
izat
ori i
nter
net
12
8
Obi
ectiv
ele
de d
ezvo
ltare
ale
mile
niul
ui
Cu sa
rcini
selec
tate
ce u
rmea
ză a
fi re
aliza
te în
tre 1
990 şi
2015
(esti
mările
cele
mai
apro
piate
de
data
indic
ată,
+/-
2 an
i) Mo
ldov
a
1990
19
95
2000
20
07
Obiec
tivul
1: R
educ
erea
în ju
măt
ate a
rate
i sărăc
iei d
e 1 d
olar
SUA
pe z
i şi a
maln
utriţ
iei
Rata
sără
ciei p
e cap
de lo
cuito
r de 1
UDS
pe zi
(PPP
, % di
n pop
ulaţie
) …
…
…
...
Rata
sără
ciei p
e cap
de lo
cuito
r la pr
agul
naţio
nal a
l sărăc
iei (%
din p
opula
ţie)
...
...
62.4
30
.2
Cota
venit
ului s
au a
cons
umulu
i a ce
lor m
ai să
race
chint
ile (%
) 6.
9 6.
5 7.
1 7.
8 P
reva
lenţa
malnu
triţiei
(% di
n cop
iii su
b 5 an
i) ...
3.2
... 4.
3 Ob
iectiv
ul 2:
Asig
urar
ea p
osib
ilităţ
ii pen
tru to
ţi co
piii d
e a ab
solvi
şcoa
la pr
imară
Înca
drar
ea în
învăţăm
ântul
prim
ar (n
et, %
) 89
...
89
86
R
ata ab
solvi
rii şc
olii p
rimar
e (%
din g
rupu
l de v
ârstă
relev
ant)
...
94
98
98
În
rolar
ea în
învăţăm
ântul
secu
ndar
(bru
t, %)
78
...
82
89
Rata
ştiinţei
de ca
rte a
tiner
etului
(% di
n tine
rii de
vârst
a 15-
24 an
i) 99
99
10
0 10
0 Ob
iectiv
ul 3:
Elim
inar
ea d
ifere
nţelo
r în
aspe
ct d
e gen
în în
văţă
mân
t şi a
bilit
area
fem
eilor
R
apor
tul fe
telor
la bă
ieţi în
învăţăm
ântul
prim
ar şi
secu
ndar
(%)
105
... 99
10
2 F
emei
anga
jate î
n sec
torul
neag
ricol
(% di
n ang
ajaţii
neag
ricoli
) 49
50
53
70
R
ata m
anda
telor
deţin
ute de
feme
i în P
arlam
ent (
%)
... 5
9 22
Ob
iectiv
ul 4:
Red
ucer
ea cu
dou
ă tre
imi a
rate
i mor
talităţ
ii cop
iilor p
ână l
a 5 an
i R
ata m
ortal
ităţii
copii
lor pâ
nă la
5 an
i (la 1
.000)
35
30
26
21
R
ata m
ortal
ităţii
infan
tile (la
1.00
0 nou
-năs
cuţi v
ii) 29
25
22
19
V
accin
area
împo
triva r
ujeole
i (pro
porţia
copii
lor de
un an
imun
izaţi,
%)
92
99
87
96
Obiec
tivul
5: R
educ
erea
cu tr
ei pă
trim
i a ra
tei m
orta
lităţ
ii mat
erne
R
ata m
ortal
ităţii
mater
ne (la
1.00
0)
... ...
36
16
Prev
alenţa
utilizăr
i pre
zerva
tivulu
i (% di
n fem
eile c
u vâr
sta 15
-49 a
ni)
…
74
62
68
Rata
naşte
rilor a
sistat
e de p
erso
nal m
edica
l cali
ficat
(5 di
n tota
l) ...
99
... 10
0 Ob
iectiv
ul 6:
Sto
pare
a căt
re an
ul 20
15 a
răsp
ândi
rii şi
înce
pere
a pro
cesu
lui d
e red
ucer
e a H
IV/S
IDA şi
altor
bol
i majo
re
Pre
valen
ţa HI
V/SI
DA (%
din p
opula
ţia cu
vârst
a 15-
49)
... ...
0.1
0.4
Incid
enţa
tuber
culoz
ei (p
er 10
0 000
perso
ane)
64
91
13
8 13
8 C
azur
i de t
uber
culoz
ă dep
istate
în ca
drul
Pro
gram
ului D
OTS
(%)
... ...
40
65
Obiec
tivul
7: R
educ
erea
în ju
măt
ate a
num
ărul
ui d
e oam
eni fără a
cces
dur
abil l
a ser
viciile
de b
ază
Acc
es la
sursă
îmbu
nătăţ
ită de
apă (
% di
n pop
ulaţie
) …
92
92
46
A
cces
la fa
cilităţi d
e can
aliza
re îm
bună
tăţite
(% di
n pop
ulaţie
i) …
68
68
44
Păd
uri (%
din s
upra
faţa t
otală)
9.7
…
9.9
10
.7
Zon
e naţi
onale
prote
jate (
% di
n sup
rafaţ
a tota
lă)
... ...
... 2.
0 E
misii
CO2
(% di
n sup
rafaţ
a tota
lă)
5.4
2.6
1.6
2.0
PIB
per u
nitate
de en
ergie
cons
umată
(PPP
cons
tante
2005
, USD
per k
g de e
chiva
lent a
l petr
olului
) 1.7
1.5
2.1
2.
4 Ob
iectiv
ul 8:
Cre
area
par
tene
riatu
lui g
loba
l pen
tru d
ezvo
ltare
A
bonaţi a
i telef
oniei
fixe ş
i mob
ile (p
er 10
0 per
soan
e)
10.5
12.9
14.1
28.5
Utili
zator
i de i
ntern
et (p
er 10
0 per
soan
e)
0.0
0.0
3.4
49.7
Com
puter
e per
sona
le (p
er 10
0 per
soan
e)
0.0
0.0
1.3
18.5
Şom
ajul la
tiner
et (%
din f
orţa
de m
uncă
totală c
u vâr
sta de
15-2
4 ani)
...
0.2
1.5
11.1
N
otă:
Cifr
ele
cu c
arac
tere
cur
sive
sunt
pen
tru a
lţi a
ni d
ecât
cei
indi
caţi.
Dat
ele
pent
ru 2
007
sunt
est
imăr
i pre
limin
are.
… in
dică
lips
a un
or d
ate
disp
onib
ile
Surs
a: E
cono
mia
dez
voltă
rii, G
rupu
l Dat
elor
de
Dez
volta
re (D
ECD
G)
12
9
SAT
Ane
xa B
2 –
Indi
cato
ri se
lecţ
i * a
i per
form
anţe
i şi g
estiu
nii p
orto
foliu
lui B
ănci
i în
Mol
dova
La
data
de 10
/6/20
08
Indica
tor
2006
20
07
2008
20
09
Evalu
area
por
tofo
liului
Nu
măru
l de p
roiec
te în
imple
menta
re a
15
15
14
13
Perio
ada m
edie
de im
pleme
ntare
(ani)
b 2,7
2,1
2,3
2,8
Pr
oporţia
proie
ctelor
prob
lemati
ce, c
a num
ăr ab
solut
a, c
0,0
0,0
0,0
0,0
Prop
orţia
proie
ctelor
prob
lemati
ce, c
a sum
ă a, c
0,0
0,0
0,0
0,0
Prop
orţia
proie
ctelor
expu
se ris
cului
, ca n
umăr
abso
lut a,
d
0,0
0,0
0,0
0,0
Prop
orţia
proie
ctelor
expu
se ris
cului
, ca s
umă a,
d
0,0
0,0
0,0
0,0
Rata
defal
cărilo
r (%
) e 26
,6 27
,6 21
,8 8,4
Ge
stiun
ea p
orto
foliu
lui
Anali
za pe
rform
anţei
porto
foliul
ui de
ţară
(APP
Ţ) pe
pa
rcursu
l anu
lui (d
a/nu)
da
nu
nu
nu
Surse
le fin
ancia
re pe
ntru s
upra
vegh
ere (
total,
dolar
i SUA
) 92
8,8
1335
,4 12
00,1
536,7
4 Me
dia pe
ntru s
upra
vegh
ere (
dolar
i SUA
/ pro
iect)
66,3
83,5
85,7
48,79
Ar
ticol
din m
emor
and
Încep
ând c
u AF8
0 Ul
timii 5
AF
Evalu
area
proie
ctului
de că
tre D
epar
tamen
tul de
evalu
are
a ope
raţiu
nilor
(DEO
), ca
numă
r abs
olut
20
8
Evalu
area
proie
ctului
de că
tre D
EO în
funcţie
de su
mă
(milio
ane d
olari S
UA)
429,0
87
,5
Prop
orţia
(%) d
e pro
iecte
categ
orisi
te de
DEO
cu N
(n
esati
sfăcă
toare
) sau
FN
(foar
te ne
satis
făcăto
are)
în
funcţi
e de n
umăr
21,1
0,0
Prop
orţia
(%) d
e pro
iecte
categ
orisi
te de
DEO
cu N
sau F
N în
funcţi
e de s
umă
18,8
0,0
a. D
upă c
um in
dicat
în Ra
portu
l anu
al as
upra
perfo
rmanţei
porto
foliul
ui (cu
exce
pţia A
F cu
rent)
.
b. V
ârsta
med
ie a p
roiec
telor
din p
ortof
oliul
de ţa
ră al
Băn
cii.
c. P
ropo
rţia de
proie
cte ca
tegor
isite
cu N
sau F
N la
obiec
tivele
de de
zvolt
are (
OD) ş
i/sau
prog
resu
l în im
pleme
ntare
(PI).
d.
După c
um de
finită
în ca
drul
Prog
ramu
lui de
îmbu
nătăţ
ire a
porto
foliul
ui.
e. R
apor
tul di
ntre d
efalcă
rile ef
ectua
te pe
parcu
rsul a
nului
şi so
ldul n
edefa
lcat d
in po
rtofol
iul Băn
cii la
înce
putul
anulu
i: doa
r pro
iectel
e inv
estiţi
onale
. *
Toţi
indic
atorii
sunt
pentr
u pro
iectel
e acti
ve di
n Por
tofoli
u, cu
exce
pţia r
atei d
efalcă
rilor,
care
inclu
de to
ate pr
oiecte
le ac
tive p
lus pr
oiecte
le ca
re s-
au te
rmina
t pe p
arcu
rsul a
nului
fisca
l (AF)
.
13
0
SAT
– A
nexa
B3
– Su
mar
ul p
rogr
amul
ui B
IRD
/AID
din
Mol
dova
La
dat
a de
6/1
0/20
08
Prog
ram
ul d
e îm
prum
utur
i sug
erat
al B
IRD
/AID
, caz
ul d
e ba
ză a
Anu
l fis
cal
Den
umire
a pr
oiec
tulu
i M
ilioan
e do
lari
SU
A
Rec
ompe
nse
stra
tegi
ce b
(R/M
/S)
Ris
curi
de
impl
emen
tare
b (R
/M/S
)
2009
P
roie
ctul
ene
rget
ic, f
inanţa
re s
uplim
enta
ră
10,
0 R
M
C
SR
S 3
1
0,0
R
R
Fina
nţar
e su
plim
enta
ră F
IS2
5,0
R
M
R
ezul
tat
25,
0
Rez
ulta
tul g
ener
al
2
5,0
a / A
cest
tabe
l pre
zintă
prog
ram
ul s
uger
at p
entru
urm
ător
ii do
i ani
fisc
ali
b / Pen
tru fi
ecar
e pr
oiec
t în
parte
, ind
icaţ
i dacă
reco
mpe
nsel
e st
rate
gice
şi r
iscu
rile
de im
plem
enta
re s
unt a
ntic
ipat
e să
fie
mod
erat
e (M
), rid
icat
e (R
) sau
scăz
ute
(S)
A
nexa
B3
- Mol
dova
: Pro
gram
ul C
FI p
entr
u op
eraţ
iuni
inve
stiţi
onal
e
2006
20
07
2008
20
09*
Oblig
aţii (
milio
ane d
olar
i SUA
)
Br
ute
5,0
0 0,0
5 10
,00
Nete
**
5,00
0,05
10,00
Oblig
aţii n
ete î
n fu
ncţie
de s
ecto
r (%
)
Capit
al pr
opriu
50
Gara
nţii
100
Îm
prum
uturi
10
0
50
Tota
l
100
100
100
0 Ob
ligaţ
ii net
e în
funcţie
de i
nstru
men
tul in
vest
iţion
al (%
)
Ca
pital
prop
riu
50
Ga
ranţi
i
10
0
Împr
umutu
ri
100
50
To
tal
10
0 10
0 10
0 0
* la
data
de 31
mar
tie 20
09
** Do
ar co
ntul p
ropr
iu al
FCI
13
1
SA
T A
nexa
B4
– re
zum
atul
serv
iciil
or a
ltele
dec
ât îm
prum
utur
i – M
oldo
va
La d
ata d
e 6/10
/2008
Pr
oduc
t Fi
naliz
are
AF
Cost
(mii d
olari
SUA)
Au
dienţă
a Ob
iectiv
b Fi
naliz
ate r
ecen
t
NO
TĂ A
GRIC
20
06
402
G, B
, DP
GC, D
P, S
P A.
T. P
.E.S
.F. P
.A.V
.F.
2006
58
G,
B, D
GC
, SP
NOTĂ
EDU
C 20
06
66
G, B
, DP
GC, D
P, S
P AC
TUAL
IZ A
SUPR
A SĂ
RĂCI
EI Ş
I A.T
. SPR
IJIN
S.R.
S.
2006
21
G,
B, D
, DP
GC, D
P, S
P NO
TĂ SĂN
ĂTAT
E 20
06
48
G, B
, DP
GC, D
P, S
P A.
T. G
UVER
NARE
SER
VICI
UL P
UBLIC
20
06
280
G, B
, D
GC, S
P DI
ALOG
PRO
T SO
C
2006
22
G,
B
GC, S
P D.
S.P.
/A.T
. A.S
.F./D
IALO
G 20
07
271
G, B
GC
, SP
A.C.
P.
2007
17
2 G,
B, D
, DP
GC, D
P, S
P NO
TĂ P
RIVI
ND G
ESTI
UNE
RISC
URILO
R NA
TURA
LE
2007
28
0 G,
B, D
P GC
, SP
ACTU
ALIZ
ARE
ASUP
RA SĂR
ĂCIE
I 20
07
129
G, B
, D, D
P GC
, DP,
SP
ROSC
ACC
T &
AUDI
T FL
WP
TA -
MD
2007
12
6 G,
B
GC, S
P ST
RATE
GIE
PENT
RU S
ECT.
TRA
NSPO
RTUR
I 20
08
382
G, B
, D, D
P GC
, DP,
SP
LEGA
L EMP
OWER
MENT
TA
FOR
POOR
20
08
19
G, B
GC
, SP
D.S.
P./A
.T. D
IALO
G 20
08
164
G, B
KS
, SP
ACTU
ALIZ
P.E
.S.F
. MOL
DOVA
20
08
196
G, B
, D
GC, S
P PR
IMA
FORT
IFIC
AA
2008
21
G,
B
KS, S
P PR
IMA
DEZV
PIEŢE
I MON
ET II
2008
34
G,
B
KS, S
P În
der
ular
e
SE
RVIC
II COM
UNAL
E ŞI
GUV
ERN
LOCA
L 20
09
154
G, B
GC
, SP
NOTĂ
ÎN P
OLIT
ICI D
E PE
NSII
2009
27
G,
B
GC, S
P A.
C.P.
2 20
09
108
G, B
, D, D
P GC
, DP,
SP
ASIS
TENŢ
Ă TE
LECO
M MO
LDOV
A
2009
11
0 G,
B
GC, S
P M.
E.Ţ.
– ST
UDIU
ASU
PRA
CREŞ
TERI
I ÎN M
OLDO
VA
2009
15
0 G,
B, D
, DP
GC, D
P, S
P Pr
econ
izate
D.
S.P.
/A.S
.F. D
GL: P
OST
P.E.
S.F.
20
09
50
G, B
GC
, SP
R.A.
P.C.
20
10
100
G, B
GC
, SP
ACTU
ALIZ
ARE
ASUP
RA SĂR
ĂCIE
I ŞI A
.T.
2010
82
G,
B, D
, DP
GC, D
P, S
P a.
Guv
ern,
dona
tori, B
ancă
, dise
mina
re pu
blică
.
b. G
ener
are d
e cun
oştinţe,
dezb
ateri p
ublic
e, so
luţion
area
prob
lemelo
r.
13
2
SA
T A
nexa
B5
– In
dica
tori
i soc
iali
din
Mol
dova
, la
data
de
15/1
0/20
08
Ul
timul
sing
ur an
Acee
aşi r
egiu
ne / g
rup
veni
t
1980
-85
1990
-95
2001
-07
PO
PULA
ŢIE
To
tal po
pulaţ
ie, m
ijlocu
l anu
lui (m
ilioan
e)
4,2
3,6
445,1
3,4
37,1
Ra
ta cre
şterii
(% cr
eşte
re a
nuală
pen
tru p
erioa
dă)
1,0
-3,8
0,7
0,0
1,1
Po
pulaţ
ie ur
bană
(% d
in po
pulaţ
ie)
44,2
46,3
41,3
63
,6 41
,7 Ni
velul
total
al fe
rtilităţii
(naş
teri
ce re
vin u
nei fe
mei)
2,8
1,9
1,3
1,6
2,3
SĂRĂ
CIE
(% d
in po
pulaţ
ie)
Indice
le naţio
nal p
e cap
de lo
cuito
r ...
... 30
,2
... ..
Ind
icele
pe ca
p de l
ocuit
or ur
ban
... ...
42,6
...
..
Indice
le pe
cap d
e loc
uitor
rura
l ...
... 67
,2
... ..
VENI
TURI
VN
B pe
cap d
e loc
uitor
(dola
ri SU
A)
... 48
0 1,0
90
6,0
52
1,887
Ind
icele
preţu
lui de
cons
um (2
000=
100)
...
37
212
15
9 14
4 Ind
icele
preţu
rilor la
prod
use a
limen
tare (
2000
=100
) ...
... 20
3
... ..
REPA
RTIŢ
IA V
ENIT
URIL
OR/C
ONSU
MULU
I Ind
icele
Gini
...
34,3
33,2
...
.. Ch
intila
cea m
ai mi
că (%
din
venit
uri s
au co
nsum
) ...
6,9
7,8
...
.. Ch
intila
cea m
ai ma
re (%
din
venit
uri s
au co
nsum
) ...
41,4
41,4
...
.. IN
DICA
TORI
SOC
IALI
Ch
eltui
eli p
ublic
e
Sănă
tate (
% d
in PI
B)
.. ..
4,2
4,1
2,0
Educ
aţie (
% d
in VN
B)
.. ..
...
4,6
4,7
Rata
înro
lării n
ete î
n in
stitu
ţiile şc
olar
e prim
are (
% d
in gr
upul
de vâ
rstă
)
Total
..
89
86
91
90
Bă
rbaţi
..
89
86
92
91
Fe
mei
.. 89
86
90
90
Acce
s la s
urse
adec
vate
de a
pă (%
din
popu
laţie)
Total
..
92
46
95
88
Ur
ban
.. 97
97
99
96
Rura
l ..
88
88
88
83
Ra
ta im
uniză
rilor
(% d
e co
pii cu
vârs
ta 1
2-23
luni)
Rujeo
lă
.. 99
96
97
77
DT
P ..
76
98
95
75
Ma
lnutriţ
ia co
piilor
(% su
b 5
ani)
.. ..
4
.. 25
Sp
eran
ţa la
viaţă l
a naş
tere
(ani)
Total
66
66
68
69
69
Bărb
aţi
63
62
65
64
67
Fe
mei
69
70
72
74
71
Mo
rtalit
ate
Inf
antilă
(la1.
000
nou-
născ
uţi v
ii) 34
25
19
23
41
Su
b 5 an
i (la
1.,0
00)
42
30
21
26
54
13
3
Ad
ulţilo
r (vâ
rsta 1
5-59
ani)
Bărb
aţi (la
1.0
00 p
opula
ţie)
289
269
276
29
9 20
2
Fe
mei (l
a 1.
000
popu
laţie)
17
3 14
6 13
7
123
128
Ma
ternă
(la 10
0.00
0 de
nou
-năs
cuţi v
ii) ..
.. 16
44
300
Naşte
ri prim
ite de
perso
nal m
edica
l cali
ficat
(%)
.. ..
100
95
69
SA
Ţ An
exa B
5. Ta
belul
a fos
t gen
erat
de si
stemu
l CMU
LDB
02/06
/09
Notă:
0 sa
u 0,0
repr
ezintă z
ero s
au m
ai puţin
decâ
t jumă
tatea
de un
itate
indica
tă. R
ata ne
tă a î
nrolă
rii: pr
ezen
tată î
n ser
ii de a
ni înt
re 19
97 şi
1998
pe m
otiv d
e tre
cere
de la
ISCE
D76
la IS
CED9
7. Im
uniză
ri: se
refer
ă la c
opiii
cu vâ
rstele
cupr
inse î
ntre 1
2 şi 2
3 lun
i car
e au f
ost v
accin
aţi an
terior
vârst
ei de
un an
sau o
ricân
d ante
rior d
e stud
iu.
13
4
SA
T A
nexa
B6
– Pr
inci
palii
indi
cato
rii e
cono
mic
i din
Mol
dova
, la
data
de
15/1
0/20
08
Re
ale
Es
timate
Pr
ogno
zate
Indica
tor
2004
20
05
2006
20
07
2008
20
09
2010
20
11
2012
Co
ntur
i naţ
iona
le (%
din
PIB
) Pr
odus
ul int
ern b
rut a
100
100
100
100
100
100
100
100
100
Agr
icultu
ră
20
20
17
12
11
11
11
11
11
Ind
ustrie
20
19
18
18
15
15
15
15
15
S
ervic
ii 62
64
68
74
74
74
74
74
74
Co
nsum
ul fin
al tot
al 10
4 11
0 11
4 11
3 11
5 11
3 11
2 11
1 11
1 Fo
rmar
ea br
ută de
capit
al fix
21
25
28
33
31
29
27
25
24
I
nves
tiţii g
uver
name
ntale*
2
3 4
3 3
3 3
3 3
Inv
estiţi
i priv
ate
19
22
24
31
28
26
24
22
21
Expo
rturi (
BSNF
)b 51
51
45
46
43
46
48
49
52
Im
portu
ri (BS
NF)
82
92
92
98
95
98
97
97
97
Econ
omici
i inter
ne br
ute
-5
-10
-14
-13
-15
-13
-12
-11
-11
Econ
omii n
aţion
ale br
ute c
22
21
21
24
13
13
13
12
11
Artic
ole d
in m
emor
andu
m
Prod
usul
inter
n bru
t (mi
lioan
e dola
ri SUA
la pr
eţurile
cure
nte)
2598
29
88
3408
43
96
6035
59
23
6219
65
30
6857
VN
B pe
cap d
e loc
uitor
(dola
ri SUA
, meto
da A
tlas)
720
820
960
1090
13
60
1640
18
90
2010
22
10
Rata
reală
de cr
eşter
e anu
ală (%
, calc
ulat r
eieşin
d din
preţu
rile di
n anu
l 199
6)
Pro
dusu
l inter
n bru
t la pr
eţurile
de pi
aţă
7,4
7,5
4,8
3,0
6,5
3,5
5,0
5,0
5,0
Ven
itul in
tern b
rut
2,6
3,0
3,7
1,7
2,4
5,6
3,5
0,6
0,6
Ratel
e rea
le de
creş
tere a
nuală
pe ca
p de l
ocuit
or (%
, calc
ulat la
preţu
rile di
n anu
l 199
6)
Pro
dusu
l inter
n bru
t la pr
eţurile
de pi
aţă
7,7
0,0
6,0
4,1
6,6
4,1
4,1
4,1
5,1
Con
sumu
l total
0,6
7,4
12
,2 7,0
9,6
6,2
4,4
3,5
3,9
C
onsu
mul p
rivat
3,7
7,9
10,8
8,5
10,1
5,8
4,2
3,4
3,8
Balan
ţa d
e plăţ
i – p
oziţi
i net
e (m
ilioan
e dol
ari S
UA)
Exp
ortur
i (BSN
F)b
1326
15
04
1547
22
88
2591
27
24
2962
32
13
3534
Măr
furi F
OB
994
1105
10
59
1368
17
21
1829
20
12
2213
24
34
Imp
ortur
i (BSN
F)b
2101
27
16
3129
43
06
5716
57
94
6062
63
45
6685
Măr
furi F
OB
1748
22
96
2644
36
76
4880
49
54
5202
54
62
5735
B
alanţa
come
rcială
(BSN
F)b
-775
-1
212
-158
2 -2
288
-312
5 -3
070
-310
0 -3
132
-315
0 T
rans
ferur
i cur
ente
nete
372
576
800
1179
13
93
1352
14
20
1491
15
65
Con
tul cu
rent
-4
6 -2
26
-380
-6
95
-114
3 -1
135
-105
7 -1
058
-109
7 In
vestiţii
direc
te străin
e priv
ate
136
185
212
414
672
599
659
725
797
Împr
umutu
ri pe t
erme
n lun
g (ne
te)
1 74
26
26
6 24
0 25
0 26
0 27
0 28
0
Ofici
ale
-50
-10
-30
27
10
42
50
50
50
Pr
ivate
50
84
56
239
230
208
210
220
230
Alt c
apita
l (net,
inclu
siv er
ori ş
i omi
siuni)
11
2 11
4 16
9 40
4 45
6 35
0 35
0 35
0 35
0 M
odific
ări în
reze
rve d
-148
-1
29
-141
-5
29
-261
-7
5 -2
16
-202
-2
46
13
5
Artic
ole d
in m
emor
andu
m
Balan
ţa re
surse
lor (%
din P
IB)
-31.3
-4
0.5
-46.6
-5
2.2
-52.3
-5
2.8
-51.3
-4
9.7
-48.1
Ra
tele r
eale
de cr
eşter
e anu
ală (p
reţur
ile di
n anu
l 96)
E
xpor
tul de
măr
furi (F
OB)
.. ..
-25.3
9.1
11
.1 3.0
5.0
5.0
5.0
Prim
are
.. ..
-33.6
1.3
35
.8 3.0
5.0
5.0
5.0
Fabr
icare
24
.7 -1
5.6
34.2
45.9
10.3
3.0
5.0
5.0
5.0
Impo
rturi d
e măr
furi (C
IF)
16.1
22.9
9.4
24.6
14.6
0.0
2.0
2.0
2.0
* D
atel
e si
stem
ului
con
turil
or n
aţio
nale
13
6
Mo
ldov
a – P
rincip
alii in
dica
tori
econ
omici
(con
tinua
re)
Re
ale
Es
timate
Pr
ogno
zate
Indica
tor
2004
20
05
2006
20
07
2008
20
09
2010
20
11
2012
Fi
nanţ
e pub
lice (
ca %
din
PIB
la p
reţu
rile d
e piaţă)
e
Ven
ituri c
uren
te 35
,6 38
,6 39
,9 41
,6 39
,7 38
,3 38
,0 38
,0 38
,0 C
heltu
ieli c
uren
te 34
,8 30
,7 32
,4 34
,6 33
,8 34
,8 34
,7 34
,6
34,5
Exc
eden
tul (+
) sau
defic
itul (-
) de c
ont c
uren
t 1,0
7,4
7,4
6,5
5,9
3,5
3,3
3,4
3,5
C
heltu
ieli c
apita
le -0
,2 6,4
7,8
7,6
7,1
6,4
6,5
6,6
6,7
F
inanţa
re di
n exte
rn
-2,4
-0,1
-0,5
0,2
1,6
3,1
3,0
3,0
3,0
Indi
cato
rii m
onet
ari
M
2 / P
IB
36,6
42,0
43,7
51,3
53,5
55,6
56,8
56,8
56,8
Creşte
rea M
2 (%
) 37
,7 35
,0 23
,6 39
,8 16
,5 5,3
18
,1 14
,4 14
,5 C
reşte
rea c
redit
elor s
ector
ului p
rivat
/ 73
,5 15
5,1
103,1
11
0,8
101,7
10
1,8
101,3
10
1,6
101,7
C
reşte
rea t
otală
a cre
ditelo
r (%
)
Indi
cii d
e preţ (
anul
96 =1
00)
In
dicele
preţu
lui de
expo
rt al
mărfu
rilor
.. 82
,4 10
6,3
124,4
15
9,2
197,4
21
1,2
216,5
21
9,8
Indic
ele pr
eţului
de im
port
al mă
rfurilo
r 26
3,3
277,6
29
8,3
328,1
39
7,0
444,6
45
8,0
471,7
48
5,9
Indic
ele de
come
rţ al
mărfu
rilor
.. 29
,7 35
,6 37
,9 40
,1 44
,4 46
,1 45
,9 45
,2 R
ata re
ală de
schim
b valu
tar (d
olari S
UA / U
ML)f
115,8
11
4,3
114,3
10
1,7
81,8
90,0
90,0
90,0
90,0
Rate
le do
bânz
ilor r
eale
In
dicele
preţu
rilor d
e con
sum,
med
iu an
ual (s
chim
bare
%)
12,4
11,9
12,7
12,3
12,8
7,8
7,8
7,8
7,8
Defl
atoru
l PIB
(sch
imba
re %
) 8,0
7,2
13
,4 15
,8 10
,3 8,2
8,2
8,2
8,2
a.
PIB
la co
stul fa
ctoru
lui
b.
"BSN
F" re
prez
intă "
bunu
ri şi s
ervic
ii nefa
ctoria
le."
c. In
clud t
rans
ferur
ile ne
comp
ensa
te ne
te, ex
cluzâ
nd gr
antur
ile of
iciale
de ca
pital.
d.
Inclu
d valo
rifica
rea r
esur
selor
FMI
.
e. G
uver
n cen
tral c
onso
lidat.
f. "U
ML" r
epre
zintă
"unităţi
mon
etare
loca
le." O
majo
rare
a ra
portu
lui do
lar S
UA la
UML
deno
tă ap
recie
re.
13
7
SA
T A
nexa
B7
– Pr
inci
palii
indi
cato
ri a
i exp
uner
ii di
n M
oldo
va
D
e la
dat
a 15
/10/
2008
Act
uale
Es
timat
e
Prog
noza
te
In
dica
tor
2004
20
05
2006
20
07
2008
20
09
2010
20
11
2012
Dat
oria
tota
lă n
each
itată
şi d
efal
cată
(DTN
) (m
ilioa
ne d
olar
i SU
A) a
1946
20
53
2417
32
03
2830
25
01
2187
20
75
1986
Def
alcă
ri ne
te (m
ilioa
ne d
olar
i SU
A)a
-207
-1
51
370
383
-314
-3
05
-314
-1
12
-89
Des
ervi
rea
dato
riei t
otal
e (D
DT)
(mili
oane
dol
ari S
UA
) a 29
5 26
7 33
5 33
8 39
7 37
6 37
1 15
2 11
8
Indi
cato
rii d
ator
iei ş
i des
ervi
rii d
ator
iei (
%)
D
TN/X
BS
b 95
,9
83,4
87
,9
90,0
61
,9
44,3
33
,9
28,7
24
,4
D
TN/P
IB
74,9
68
,7
70,9
72
,9
44,6
30
,7
22,8
18
,9
15,9
D
DT/
XB
S 14
,6
10,8
12
,2
9,5
8,7
6,7
5,7
2,1
1,4
C
once
sion
al /
DTN
18
,0
17,1
10
,0
14,1
17
,0
19,9
23
,0
24,3
25
,1
Indi
cato
rii e
xpun
erii
ai B
IRD
(%)
D
eser
vire
a da
torie
i (D
D) B
IRD
/ D
D p
ublic
e 13
,6
22,1
21
,9
28,2
28
,3
27,3
30
,4
31,7
27
,1
D
D c
redi
toril
or p
refe
renţ
iali
/ pub
lice
51,3
78
,3
62,8
69
,2
50,4
53
,0
60,3
57
,7
62,0
D
D (%
) c
D
D B
IRD
/ X
BS
0,9
0,8
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,3
D
TN B
IRD
(mili
oane
dol
ari S
UA
)d 18
5 16
1 15
1 14
1 12
1 10
1 82
64
47
incl
usiv
val
oare
a pr
ezen
tă a
gar
anţii
lor (
mili
oane
dol
ari S
UA
)
Prop
orţia
din
por
tofo
liul B
IRD
(%)
0 0
0 0
0 0
0 0
0
D
TN A
ID (m
ilioa
ne d
olar
i SU
A) d
201
209
242
292
305
321
334
343
349
FCI (
mili
oane
dol
ari S
UA
)
Îm
prum
utur
i 48
39
32
26
18
16
Cap
ital p
ropr
iu şi
cva
si-p
ropr
iu /c
2
2 2
2 7
7
A
MG
I
G
aranţii
le A
MG
I (m
ilioa
ne d
olar
i SU
A)
62,0
62
,0
61,1
61
,1
68,6
a.
Inc
lud
dato
ria d
e st
at, p
rivată
nega
rant
ată,
val
orifi
care
a cr
edite
lor F
MI ş
i a c
apita
lulu
i net
pe
term
en sc
urt.
b. "
XB
S" re
prez
intă
exp
ortu
ri de
bun
uri ş
i ser
vici
i, in
clus
iv in
trăril
e va
luta
re d
in m
unca
cetăţ
enilo
r mol
dove
ni d
e pe
ste
hota
re.
c. C
redi
torii
pre
fere
nţia
li su
nt d
efin
iţi c
a B
IRD
, AID
, băn
cile
de
dezv
olta
re m
ultil
ater
ale
regi
onal
e, F
MI,
prec
um şi
Ban
ca p
entru
Rec
onci
lieri
Inte
rnaţ
iona
le.
d. In
clud
val
oare
a pr
ezen
tă a
gar
anţii
lor.
e. I
nclu
d tip
urile
de
capi
tal p
ropr
iu şi
cva
si-p
ropr
iu a
tât a
inst
rum
ente
lor d
e îm
prum
ut, c
ât şi
a c
elor
de
capi
tal p
ropr
iu.
13
8
B
8 (C
FI) p
entr
u M
oldo
va –
Por
tofo
liul i
nves
tiţiil
or o
blig
ate şi
def
alca
te n
each
itate
La
dat
a de 3
1/8/20
08
(în m
ilioan
e dol
ari S
UA)
Ob
ligat
Defa
lcăril
e nea
chita
te
Apro
vare
a AF
Com
pani
a Îm
prum
utur
i Ca
pita
l pr
opriu
**Cap
italu
l cv
asi-
prop
riu
*GT/
RM
Parti
cipan
t
Împr
umut
uri
Capi
tal
prop
riu
**Cap
italu
l cv
asi-
prop
riu
*GT/
RM
Parti
cipan
t
2008
Bo
stava
n 0
5 0
0 0
0
5 0
0 0
2006
Mo
biasb
anca
3,5
0
0 0
0
3,5
0 0
0 0
2004
Mo
ldind
conb
ank
0,5
0 0
0 0
0,5
0
0 0
0 20
00
Proc
redit
MDA
0
0 0,9
0
0
0 0
0,9
0 0
2001
Uf
mold
ova
8,57
0 0
0 0
8,5
7 0
0 0
0 20
04
Victo
riaba
nk
3 0
0 0
0
3 0
0 0
0 0
Vina
ria B
ostav
an
5 0
0 0
0
0 0
0 0
0 19
99/00
/01
Voxte
l 0
0 1,6
2 0
0
0 0
1,62
0 0
Po
rtofo
liul T
otal:
20
,57
5 2,5
2 0
0
15,57
5
2,52
0 0
* Rep
rezin
tă pr
odus
e de g
estiu
ne a
riscu
rilor ş
i gar
antul
ui.
** Ca
pitalu
l cva
si-pr
opriu
inclu
de tip
urile
de îm
prum
ut şi
capit
al pr
opriu
.
13
9
SA
T A
nexa
B8
– Po
rtof
oliu
l ope
raţiu
nilo
r di
n M
oldo
va (B
IRD
/AID
şi g
rant
uri)
La d
ata
de 6
/10/
2008
Pr
oiec
te în
chis
e 25
B
IRD
/AID
*
Tota
l def
alca
te (a
ctiv
e)
63,
16
D
in c
are
au fo
st ra
mbu
rsat
e 0
,00
Tota
l def
alca
te (î
nchi
se)
468
,44
D
in c
are
au fo
st ra
mbu
rsat
e 1
11,2
4 To
tal d
efal
cate
(act
ive
+ în
chis
e)
531
,60
D
in c
are
au fo
st ra
mbu
rsat
e 1
11,2
4 To
tal n
edef
alca
te (a
ctiv
e)
102
,61
Tota
l ned
efal
cate
(înc
hise
) 0
,00
Tota
l ned
efal
cate
(act
ive
+ în
chis
e)
102
,61
Proi
ecte
activ
e Cl
asifi
care
a de s
upra
vegh
ere
la ul
tima R
SP
Sum
a iniţia
lă în
milio
ane
dolar
i SUA
De
calaj
ul d
intre
def
alcăr
ile an
ticip
ate ş
i cele
reale
/a
ID pr
oiectu
lui
Denu
mire
a pro
iectul
ui Ob
iectiv
de
dezv
oltar
e Pr
ogre
s în
imple
menta
re
An
fisca
l BI
RD
AID
Gran
t An
ulate
Nede
falca
te Iniţia
le Re
vizuit
e
P075
995
Contr
olul p
oluăr
ii în a
gricu
ltură
(FGM
) FS
FS
20
04
4,95
0,2
2700
4 -0
,8063
29
P0
9984
1 Gr
ipa av
iară -
MD
S MS
20
06
8
5,728
455
5,061
8924
2,3
8358
3 P0
8912
4 Am
elior
area
comp
etitiv
ităţii
MS
S 20
06
9,8
8,3
2094
7 6,7
0127
8
P040
558
Ener
getic
2 S
S 20
04
35
15
,1456
3 11
,1286
41
2,655
569
P074
139
Infra
struc
tura d
e med
iu (F
GM)
S S
2007
4,5
62
3,8
2341
5 0,5
0308
11
P0
9525
0 Se
rvicii
de să
nătat
e şi a
sisten
ţă so
cială
S S
2007
17
15,66
954
2,388
0946
P107
612
Proie
ctul n
aţion
al de
alim
entar
e cu a
pă şi
sa
lubriz
are
# #
2008
14
13,93
793
P090
037
Gesti
unea
şi di
strug
erea
POP
S
S 20
06
6,35
1,4
2687
5 0,8
7687
49
P0
8291
6 AT
gesti
unea
finanţel
or pu
blice
S
MS
2005
8,548
8,7
1848
6 7,4
65
6,975
P0
9034
0 Ed
ucaţi
e de c
alitat
e în s
ector
ul ru
ral
S S
2006
10
6,854
899
0,502
9318
P090
673
PSIR
(ÎPA
#2)
S S
2006
21
8,038
534
-4,81
673
P1
0092
9 Pr
oiectu
l de s
prijin
prog
ramu
lui di
n se
ctoru
l dru
murilo
r S
S 20
07
16
15
,6840
7 8,2
7267
39
P0
7931
4 FI
S 2
S S
2004
20
4,507
217
0,447
5274
Rezu
ltatul
gene
ral
15
9,348
15
,862
10
8,083
37
,7249
36
12,01
415
14
0
SA
T A
nexa
B10
– R
ezum
atul
pri
orităţil
or d
e de
zvol
tare
SA
T în
Mol
dova
La d
ata d
e 10/6
/2008
Dom
eniul
Pe
rform
anţa
ţă
rii a
Prob
leme
majo
re b
Prior
itate
a pe
ntru
ţa
ră c
Prior
itate
a pe
ntru
Ba
ncă
c
Reco
ncilie
rea
prior
ităţilo
r ţăr
ii şi
ale Băn
cii d
Redu
cere
a sărăc
iei şi
ges
tiune
a eco
nom
iei
R
educ
erea
sără
ciei
mode
rată
Sără
cia ru
rală,
axar
e ma
re
mare
Poli
tici e
cono
mice
mo
dera
tă Co
nsec
venţă
, dur
abilit
ate
mare
ma
re
S
ector
ul pu
blic
mode
rată
Efici
enţă,
răsp
unde
re
mare
ma
re
A
spec
te de
gen
satis
făcăto
are
Prev
alenţa
în râ
ndul
perso
anelo
r pau
periz
ate
mode
rată
mode
rată
De
parta
men
tul d
ezvo
ltare
um
ană
E
ducaţie
mo
dera
tă Îm
bună
tăţire
a cali
tăţii,
acce
s ega
l ma
re
mare
Sănăta
te, nu
triţie şi
popu
laţie
mode
rată
morta
litate,
mor
bidita
te, ac
ces e
gal
mare
ma
re
P
rotec
ţie so
cială
mode
rată
Axar
e pe s
prijin
ul pă
turilo
r vuln
erab
ile
mare
ma
re
De
zvol
tare
socia
lă şi
ambi
enta
lă du
rabi
lă
Dez
volta
re ru
rală
mode
rată
Sără
cia ru
rală
mare
ma
re
M
ediul
ambia
nt sa
tisfăc
ătoar
e Ac
cesu
l la ap
ă mo
dera
tă ma
re
Dialo
g con
tinuu
D
ezvo
ltare
socia
lă mo
dera
tă Ine
chităţi r
egion
ale
mare
ma
re
Fi
nanţ
e, se
ctor
ul p
rivat
şi in
frast
ruct
ură
Sec
torul
finan
ciar
mode
rată
Guve
rnar
e, tra
nspa
renţă
ma
re
mare
Sec
torul
priva
t sa
tisfăc
ătoar
e Ca
drul
de re
gleme
ntare
ma
re
mare
Ene
rgeti
că şi
mine
rit mo
dera
tă Ef
icienţă,
viab
ilitate
ma
re
mare
Infra
struc
tură
mode
rată
Calita
te
mare
ma
re
a.
Utiliz
aţi ca
tegor
isire
a “ex
celen
tă,” “
satis
făcăto
are,”
“mod
erată
,” sa
u “ne
satis
făcăto
are.”
b.
Indica
ţi prin
cipale
le pr
oblem
e spe
cifice
ţării
(de e
xemp
lu, pe
ntru r
educ
erea
sără
ciei -
“sără
cia ru
rală;
” pen
tru ed
ucaţi
e - “a
bsolv
irea s
tudiilo
r med
ii de f
emei;
” pen
tru m
ediul
ambia
nt -
“polu
area
aeru
lui ur
ban”
). c.
Pentr
u ind
icare
a prio
rităţii,
utiliz
aţi ca
tegor
isire
a “joa
să”,
“mod
erate
,” or
“mar
e.”
d. În
cazu
l în ca
re pr
iorităţile
nu se
raco
rdea
ză, o
feriţi
expli
caţii;
de ex
emplu
, s-a
r pute
a ca B
anca
Mult
ilater
ală de
Dez
volta
re (B
MD) să f
ie lid
er în
dome
niu, s
au es
te pu
rtat u
n dial
og
conti
nuu.