NUTRIŢIA COPILULUIDefiniţie: totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare şi dezasimilare a alimentelor în organism, prin care se asigură menţinerea vieţii, funcţiile fiziologice şi energia necesară în scopul perpetuării speciei.NEVOILE NUTRITIVE

Nevoi nutriţionale minime: aportul minim zilnic pentru ca un anumit aliment să poată asigura funcţiile normale ale organismului.

Nevoi nutriţionale optime: aportul optim pentru un anumit aliment, astfel încât să se asigure o stare optimă de sănătate fizică şi psihică.

Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice, asigură creşterea şi dezvoltarea O serie de substanţe nutritive - neidentificabile→aportul asigurat printr-o dietă variată. Necesarul hidric (apa)Apa - element esenţial pentru existenţăContinutul hidric al copilului 70-80% din greutate Aportul exogen de lichide - principala sursă de apă (90%) Pierderile de apă -evaporare (40-50% din aport), -excreţie renală (40-50% din aport) -eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).Necesarul de apă

- nou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţă- 180-160ml/kg/zi în trimestrul I - 150-130 ml/kg/zi în trimestrul II - 130-110 ml/kg/zi între 6-12 luni- copilul mic 90-100ml/kg/zi- preşcolar 80ml/kg/zi- şcolar 60ml/kg/zi.

Administrarea excesivă de lichide → hiponatremie şi încărcare vascularăAportul inadecvat →hipernatremie şi deshidratare. Necesarul energeticEvaluat în funcţie de greutatea şi vârstă.

Necesarul energetic zilnic 120-80 Kcal/kg/zi în primul an de viaţă→scade progresiv cu 10kcal pentru fiecare interval de 3 ani

Aportul caloric - să acopere cheltuielile energetice pentru metabolismul bazal, creştere, activitate fizică şi actiunea dinamic specifică.

Un dezechilibru caloric constant→modificări ale greutăţii corporale (în plus sau în minus).

Alimentaţia “la cerere” cu lapte de mamă şi mai târziu cu alimente solide satisface nevoile energetice ale sugarului, pe calea mecanismelor complexe aport-saţietate. Foamea = indicator fidel al nevoilor calorice la majoritatea copiilor sănătoşi.

La sugarul alăptat senzaţia de saţietate este condiţionată de modificarea compoziţiei laptelui, prin creşterea cantităţii de lipide la sfârşitul suptului.

Nevoile de proteine

1

Aportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul energetic zilnic - să fie zilnic (regimul alimentar lipsit de proteine nu poate fi menţinut>24

ore fără aport proteic parenteral Sursele de proteine - alimentele de origine animală (carnea, lactatele, ouăle) şi

vegetală (legumele, cerealele, nucile) Digestia proteinelor → peptide şi aminoacizi Tipul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la nivelul moleculelor determină

caracteristicile proteinelor Alimentaţia naturală – aport proteic ideal prin valoarea biologică înaltă a

proteinelor laptelui matern, care este identică cu cea serului uman. Laptele de vacă- aport proteic crescut şi utilizare digestivă redusă Aminoacizi esenţiali -nu pot fi sintetizaţi de organism (treonina, valina, leucina, izoleucina, lisina,

triptofanul, fenilalanina, metionina şi histidina) Acizii aminaţi neesenţiali pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul aspartic, asparagină,

acidul glutamic, glutamina, glicina, prolina şi serina) Aminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţiali –acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite condiţii

Necesarul proteic - 2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g proteine/kg/zi). - după vârsta de şase luni - 2g/kg/zi- după vârsta de un an - 1g/kg/zi.- acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5.

Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii, malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a sintezei enzimatice şi hormonale.

Consumul proteic în exces→ producţie crescută de uree→ încărcare osmotică crescută cu suprasolicitarea funcţiei renale, hiperamoniemie (neurotoxic), formarea de celule mari, care ulterior se vor încărca cu grăsimi→obezitate la vârsta adultă.

Nevoile de lipide Sursele alimentare de lipide →uleiurile vegetale, ouă, peşte, grăsimile animale,

lapte- 98% din grăsimile naturale→ trigliceride (acizi graşi combinaţi+glicerol) - 2%ac graşi liberi, monogliceride, colesterol, fosfolipide

Acizii graşi -cu lanţ lung, mediu sau scurt -saturaţi sau nesaturaţi.- acizi graşi cu lanţ lung - prin ardere → 9,4kcal/g (digestia la nivelul intestinului subţire sub acţiunea sărurilor biliare şi a lipazei pancreatice)- acizi graşi cu lanţ mediu → 8,3kcal/g (uşor absorbite, chiar în lipsa sărurilor biliare sau a amilazei pancreatice)→ în formulele pentru prematuri şi în dieta copiilor cu tulburări de digestie şi absorbţie a lipidelor.- acizi graşi cu lanţ scurt → 5,3kcal/g (absorbite direct, instabilitate chimică) Acizii graşi saturaţi - în alimente de origine animală - acidul palmitic şi stearic. - asigură fermitatea ţ. adiposAcizii graşi mononesaturaţi

2

- ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, lapte de vacă, carne de pasăre, porc sau vită

- acidul oleic (în structura a numeroase ţesuturi, inclusiv a mielinei)

Acizii graşi polinesaturaţi (esenţiali-AGE)- seria omega-3 (n-3) - acidul α linolenic→ac docosahexaenoic (DHA) şi

eicosapentaenoic (EPA). - seria omega-6 (n-6) - acidul linoleic→ac arahidonic (ARA).

Seria omega-6→ creşterea proliferării celulare, a factorilor de coagulare şi favorizează apariţia inflamaţiei

Seria omega-3→ efect opus - componenta structurală cea mai importantă a membranelor celulare de la nivelul creierului şi retinei - rol important în dezvoltarea fetală, a funcţiei vizuale şi în activitatea neuronală pe parcursul perioadei de sugar - profilaxia bolilor cardio-vasculare ischemice, ATS,

- rol imunomodulator şi de prevenire a cancerului AGE-precursori ai eicosanoizilor (PG,LT,TX).

Surse alimentare - acizi graşi omega-6 -uleiurile vegetale, lapte - acizii graşi omega-3 →în cantitate mai redusă (peşte, ulei de soia, lapte de mamă, animale marine)

Necesarul de lipide - 3,5-6g/kg/zi la sugar- 4-5g/kg/zi la copilul mic- 2g/kg/zi la preşcolar şi şcolar. - Calitativ

-raport unitar ac grasi saturati/nesaturati - raport optim-ac linoleic/α linolenic de4/1-10/1

Aportul insuficient de acizi graşi esenţiali →dermatită, tulburări trofice la nivelul părului şi unghiilor, creşterea fragilităţii capilare şi scăderea adezivităţii plachetare.

Nevoile de glucideRol: sursă de energieSursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cereale -animală – lapte, ficat, carneClasificare :

X Monozaharidele : glucoza, fructoza şi galactozaX Dizaharidele: lactoză, zaharoză şi maltozăX Polizaharidele : amidonul, glicogenul, polimerii glucozei, fibrele alimentare

Polimerii glucozei-

3

formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear prin legături glicozidice se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din cereale utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi malnutriţi - asigură aportul

energetic fără a creşte presiunea osmotică a laptelui.

Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare: reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol bolului alim,

accelerează tranzitul intest, combat obezitatea. modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi accelerarea tranzitului scad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreatice reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin chelare de către ac

fitic cresc excreţia colesterolului şi ac biliari

Consumul de fibre se corelează cu:-scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v.

Surse de fibre alim: tărâţele cerealelor, fructe, zarzavaturi, ciuperci.Nevoile cantitative de glucide:

12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8 g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi 10 g/kg/zi- preşcolar 8 g/kg/zi-scolar minimum de glucide = 3 g/kg/zi

Deficitul de glucide - opreşte creşterea-hipoglicemie→↑catabolismul triglicerid→cetonemie-carenţa fibrelor alim→constipaţie

Excesul de glucide:-global = obezitate -lactoză = diaree osmotică -zaharoză = obez, d-z, carii dentare -amidon = hipoproteinemie -fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.

Alimentatia naturalaConform OMS şi UNICEF- alim cu LM în primele 4-6 luni de viaţă, fără adaos de lichide (apă, ceai, suc)ideală→compoziţia adaptată posib de dig, asig nevoile nutriţionale“Convenţia asupra Drepturilor Copilului”- dreptul inalienabil al copilului de a beneficia de LM.

Fiziologia secreţiei lactate:Lactogeneza

a. Control endocrin : foliculina, progesteronul, h. lactogenic placentar, prolactina, STH, insulina, h. tiroidieni, suprarenali

b. Control nervos – reflex- prin supt→excit recept senzoriali din mamelon, areole→ stimuli pe căi spinale→hipotalamus→ elaborare de prolactină şi ocitocină

4

Ejecţia laptelui – mec. neuroendocrin.Ocitocina şi vasopresina→cel mioepitel de la niv acinilor şi can galactifere (prez Ca2+)→contracţie→ evacuarea laptelui.Factorii care afectează compoziţia laptelui matern

Vârsta gestaţională Dieta mamei Modificările din timpul unei mese Momentul zilei Stadiul lactaţiei (colostru, lapte de tranziţie, lapte matur)

Colostrul: primele 5 zile pH = 7,4; densitate = 1040; conţ hidric= 87%. celule: macrofage, neutrofile, limfocite T,B, cel epiteliale proteine: 41-27 g/l lactalbumina nivel↓. lactoferina, Ig As, hormoni, enz, aa→niv maxim glucidele: 30-60 g/l, lactoza↓ lipidele: 30 g/l, ac graşi nesat esenţiali↑ sărurile minerale: 3,9 g/l (Na,P,Ca,Fe,Zn,Cu,Se,Mn) - nivel↑ vitaminele: A,E,C,B12 -bine reprezentate val energetică: 500-580 kcal/l.

Laptele de tranziţie: ziua 6-10 scad: proteinele, sărurile ,pH-ul, cresc progresiv:lipidele, lactoza, vit grup B

Laptele matur: conţ hidric = 87-95%, densit = 1030, pH = 6,9-7. PROTEINELE9- 10 g/l a)cazeina

40%, termorezistentă, precipită la pH=4,5 metionină/cistină=0,69 → laptele cel mai bogat în cistină

b)proteinele din lactoser 60%, rezist la acţ enz proteol, se coagul la caldAlfalactalbumina - leagă glucoza de galactoziltransferazăLactoferina

fixează 2 atomi de Fe3+, participă la abs Fe din lapte are rol de ligand al Zn, Mg rol bacteriostatic

Imunoglobulinele: Ig As sintetiz în gl mamară (răspuns la sensibilizarea limfocitelor la

Ag din intest mamei) Ig G,M,A - cantit mică, transfer din serul mamei

Albuminele serice - transfer din serul mamei - rol de liganzi ai folaţilor, vit B12, vit DEnzimele laptelui –rol: în digestie + apărare antiinfecţ

-lizozimul- rol bactericid→hidroliza peptidoglicanilor din peretele celular al bacteriilor.

-lipaza- 0,1 g/l→hidroliz glicerolii şi esterii colesterolului din lapte -lipoproteinlipaza-hidroliz trigliceridele laptelui -α-amilaza-compens deficitul enz pancr şi intest -galactoziltransferaza- din sistemul enz de sinteză a lactozei.

5

-lactoperoxidaza- acţ bacteriostatică proteaze- cataliz hidroliza proteinelor

GLUCIDE: 70 g/l lactoza (β)= 60 g/l oligozaharidele = 10 g/l

Lactoza se sintetiz sub control genetic, nivelul→corelat cu niv α-lactalbuminei creşte în cursul lactaţiei.

Oligozaharidele -rol în apărarea antiinfecţioasă (factorul I bifidus)LIPIDE: 40 g/l

globule înconj de o membană glicoproteică→emulsie fină, stabilă în mediul apos al laptelui

structural: trigliceride=98%, fosolipide=1%, colesterol=0,5%, AG liberi 0,5%

triglic - raport egal între AG saturaţi şi AG nesaturaţi AG esenţ→din alim mamei (10% din AG totali) în cursul lactaţiei→cresc AG cu lanţ mediu concentraţie max→orele 10-14 în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea suptului) absorbţia L laptelui → 90%

SĂRURI MINERALE: 2 g/l (hipomineralizat) - ne influenţat de alim mamei -Na cantit mică=100-200mg/l→ incidenţa ↓ HTA la sugarul alim nat -Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat raport lor, similar

plasmatic (2/1) -Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs. bună dat lactoferinei

VITAMINE: variază cu aportul alim al mamei

Vit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile sugarului Vit D nu asig necesarul deşi 10-15% e în formă activă Vit K nu acoperă necesităţile Vit C e bine reprez dacă mama nu fumează

FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂ Factori celulari:

Limfocite B→Ac faţă de anumiţi germeni Macrofage→acţ bactericidă în intestin Neutrofile→acţ ca fagocite Limfocite T→distrug celulele infectate

Imunoglobulinele :Ig As împiedică penetrarea tract. digestiv Ig G,M provin prin transfer din serul matern

Lactoferina şi liganzii vit B12-rol bacteriostatic→chelarea Fe,vit B12 necesare dezv unor bacterii.

Lizozimul –rol bactericid→distrugerea peretelui bacterian Fracţ c3,c4 - rol în chemotactismul fagocitelor Factorul antistafilococic→inhibă ↑stafiloc aureu şi a unor virusuri Lactoperoxidaza→acţ bactericidă impotriva streptococ,salmonela... Factorii bifidus -dezv b. bifidus

6

Interferonul- activ. antimicrobiană a cel imune

MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE UMAN-stimul creşterea unor organe prin proliferarea cel:

Factorul epidermal de creştere→ diferenţierea epiteliilor: pulmonar, gastro-intestinal, urinar

Factorul neuronal de creştere – maturarea unor neuroni senzoriali, arborizarea SN simpatic intestinal

Factorii de stimulare a limfocitului B Factorii de creştere insulinici – reduc permeabilitatea muc

intestinale Taurina- rol în proliferarea celulară din bulbul olfactiv şi retină Osteopontina - rol în sinteza matricei minerale a osului, leagă Ca2+

Poliaminele – stimulează sinteza proteică, ↓ permeabilit muc intestinale

+Valoarea energetică = 670-700 kcal/lAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALEPentru sugar:

- asig nevoile energetice şi nutritive în primele 4l- oferă echipam enz necesar pt utilizarea componentelor laptelui- asig protecţia antiinfecţ, antialergică- ↓ riscul apariţiei diabetului zaharat, a obezităţii, a malnutriţiei şi a

bolilor cardio-vasculare- Stimulează dezv.SNC- Valori mai mari ale QI- Asig ↑ staturo-ponderală optimă şi uniformă- Aigură o dezvoltare neuropsihică şi senzorială optimă- Favorizează dezv. cavităţii bucale şi a dentiţiei

Pentru mamă:

- induce involuţia uterului postpartum-scade riscul de hemoragie postpartum- efect contraceptiv- scade riscul apariţiei cancerului de sân, ovarian şi a osteoporozei

premenopauzal- consolidează legătura afectivă mamă-sugar prin contactul fizic nemijlocit (“skin

to skin”) şi reacţiile emoţionale pozitive pe care le generează- beneficii economice şi sociale (asig. un aliment proaspăt, aseptic, cu

temperatură ideală, imediat accesibil)

CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN-materne -permanente: septicemia, TBC activă, boli psihice, caşexia, IC, IR, dz dezechilibrat, citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săpt

- temporare: infecţiile sânului, ragade sângerânde de mamelon, infecţii ac tratate cu antibiotice

Infecţia HIV –virusul prezent în laptele matern- transmiterea prin lapte

- 14% la mame infectate antenatal -29% la mame infectate postnatal

- din partea copilului –galactozemia, fenilcetonuria

OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ7

din partea mamei:- malformaţii mamelonare- angorjarea - ragadele mamelonare

mastita şi galactoforita- confirmate prin ex citologic al laptelui, necesită trat antiinfecţ, evacuarea laptelui şi adm lui fiert

hipogalactia - moderată -sugarul plânge cu mult înaintea masei următ,G nesatisfăc- severă -curbă ponderală descend, constipaţie, malnutriţie

din partea sugarului: malformaţii orale prematuritatea regurgitarile vărsăturile refuzul sânului colicile abdominale – apar de la 10 zile -3 luni “diarea” postprandială

Prin LM se elimină: antibiotice→disbioză intestinală, invadarea fungilor,rezistenţă. pesticide →eritem, astenie,convulsii chiar moarte subită. alergeni alimentari ( β-lactoglobulina, ovalbumina, ovomucoidul) medicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice →somnolenţă, tulb

de ritm resp, de deglutiţie, hipertonie musculară, erupţii cutanate. toxicele sociale :alcool, fumat, cafea

-alcoolul →tulb resp şi neurologice-fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie-cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie

CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE ALĂPTEAZĂ: Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor, sutien adecvat Respectarea odihnei→somn, mediu familial calm,de încredere Interdicţia automedicaţiei Med puţin toxice, perioadă scurtă de timp Supliment - de lichide → 800ml/zi

- caloric → 6ookcal/zi- de calciu → 400mg/zi

Legume şi fructe crude Nu : - alcool, cafea,cola, fumat

- ceapă, usturoi, conopidă, varză (?) PREJUDECĂŢI-combătute

Sâni mici-lapte insuficient Alimentaţie “bogată”-secreţie lactată abundentă Alimentaţie carenţată-lapte “slab” Consum de lapte-producţie de lapte

8

Suc de fructe între mese după 6 săpt. Suplimente vitaminice

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂCOMPOZIŢIA LAPTELUI DE VACĂ- apă =87%; densitatea=1034 pH=6,3-6,8Proteinele

- 34g/l- excesul→metabolizare şi epurare dificilă→încărcare

osmotică↑- utilizarea proteinelor→consum mare energetic

Cazeina 28g/l = 82% din proteinele laptelui precipită în flocoane mari conţinut de cistină↓

- Proteinele din lactoser 6g/l = 18%, rol-exclusiv nutriţional nu sunt protejate de enzimele proteolitice raportul cazeină/lactoser=82/18 (LM=40/60) alfalactalbumina (diferită) betalactoglobulina– fracţiunea cea mai antigenică lactoferina (0.3g/l) →infecţii enterale imunoglobulinele– nu sunt protejate de enz. proteolitice enzimele – heterospecifice fenilalanina, tirozina, metionina – cantit↑ treonina, citrulina, cistina, taurina – cantit↓

25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colonGlucidele

48g/l lactoză levogiră (se abs. repede) oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele de mielinizare

Lipidele 36g/l ac graşi saturaţi 74%; ac graşi nesaturaţi→26% absorbite în proporţie de 70-80%

Sărurile minerale 7-8g/l (pres osmotică ↑) Na , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LM Ca→cantit de 3-4 X mai mare P→de 6 X mai mare ca LM→suprasolicită rinichiul Fe, Cu, Se→cantitate↓

Vitaminele Bogat în vit. B2, B5, B6 şi K Vit. D, C şi E ↓

Valoarea energetică=650-700 Kcal/l9

Microbii laptelui de vacă- în condiţii igienice→5 000 – 50 000 germeni/ml

Germeni saprofiţi microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) : streptococus lactis,

termobacterium bulgaricum, lactobacilii microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b. Proteus, Enterococus,

Bacillus subtilis Germeni patogeni

Koch, stafilococ nu modifică compoziţia LV pot provoca îmbolnăviri

Sterilizarea laptelui fierberea în clocot la 102ºC timp de 10-15 min. pasteurizarea →tratarea la 90ºC-3 min sau la 65ºC – 30 min, apoi

răcire bruscă autoclavarea→la temp de 115ºC şi pres de 2 atmosfere – 10 min uperizarea→tratarea la 150ºC – 3 min

Modificările compoziţiei laptelui deshidratarea→lapte praf reducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri (↓pres osmotică la

300-400 mOsm/l) prin diluarea laptelui cu lactoser de vacă demineralizat

raportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60 ameliorare calitativă a proteinelor şi am ac (cistină, taurină) adaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-maltoză)→54-82g/l ameliorarea proporţiei ac graşi saturaţi/nesaturaţi (ac linoleic-10%)

prin înlocuirea parţială a lipidelor din LV cu uleiuri vegetale (floarea soarelui, soia, palmier, porumb)

adaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu) Val. energetică min.=670 kcal/l

Incidentele alimentaţiei artificiale Anorexia Subalimentaţia Supraalimentaţia Colicile abdominale Intoleranţa la laptele de vacă

ALIMENTAŢIA MIXTĂ alimentaţia cu LM + LP (primele 4 l) se indică în hipogalactie

suplimentarea cu LP se face aplicând metoda - -complementară -alternativă

10

adm LP se face cu linguriţa, biberon cu tetine cu orificii mici

Formulele de lapte pentru sugari unica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6 luni disponibile pe piaţă sub trei forme:

a)forma lichidă b)concentrat lichid c)laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere se împart în:

formule standard pe bază de lapte de vacă formule pe bază de soia formule speciale pentru copii cu nevoi speciale

1.Formulele standard pe bază de lapte de vacă –formule de început sau preparate pentru sugari şi formule de continuare sau “progres″.A.Formulele de început

compoziţia cea mai apropiată de cea a laptelui de mamă matur proteinele sunt în concentraţie de 12-20 g/l în funcţie de raportul cazeină/proteine din lactoser se pot întâlni:

Formule de început formule de lapte pe bază de lactoser (adaptate, “premium” sau cu

proteina modificată) - compoziţia similară cu cea a laptelui matern (cazeină/lactoser=40/60)

Exemple: Aptamil, SMA clasic, Similac, Nan formule de lapte pe bază de cazeină (cu proteina nemodificată,

parţial adaptate) – raport cazeină/lactoser apropiat celui din laptele de vacă (mai mare de 1).

Exemple: Milumil, SMA confort, Nan AR

Lipidele –50% din necesarul energetic zilnic al copilului.tendinţa actuală

de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de vacă) cu grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din porumb, soia, cocos, floarea soarelui)

aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi α linolenic) recent - pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu DHA şi ARA unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride cu lanţ mediu (MCT)

pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină şi carnitină

Glucidele - cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de mamă - lactoza - beneficii:

- îmbunătăţirea funcţiei intestinale- reducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesier- asigurarea unei surse de energie accesibile pentru o creştere

rapidă - îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi mineralelor.

- alte zaharuri: maltoza, zaharoza, dextrin maltoza, amidonul semifiert sau gelatinizat.

11

Mineralele (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi oligomineralale (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi similare cu cele din laptele de mamă.

Fierul necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului imun absorbţie intestinală destul de slabă formulele de lapte

- îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l) - conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l)

Raportul calciu/fosfor trebuie să fie intre 1,2-2.

Vitaminele esenţiale pentru creşterea copilului, pentru menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor ţesuturilor.

- adăugate în formulele de lapte în cantitate corespunzătoare pentru a se asigura necesarul nutritiv al sugarului.

- în zona europeană supliment de vitamină D pe cale orală sub formă de picături (Sterogyl, Vigantol, Uvesterol etc.) în doză de 400-800 ui/zi.

Probioticele = supliment alimentar care contine microorganisme saprofite vii cu un efect benefic asupra organismului uman prin mentinerea in echilibru a florei microbiene intestinale (capacitate de a elibera ac lactic)

Lactobacili: lactobacillus acidophilus, lactobacillus bulgaricus Coci gram pozitivi: streptococcus thermophilus,lactis Bifidobacterii: bifidobacterium bifidum Saccharomyces boulardii (fung) Efecte benefice

- prevenirea si tratamentul bolii diareice şi a bolilor alergice - stimularea sistemului imun - prevenirea meteorismului si a colicilor abdominale - ameliorarea manifestarilor intolerantei la lactozaPrebiotice=ingrediente alimentare nondigerabile (lactuloza, fructooligozaharidele, galactooligozaharidele) care favorizeză dezvoltarea unor bacterii comensale la nivelul colonuluiSimbiotice =asocierea probiotic-prebiotic

Nutrienţi cu rol imunomodulator Nucleotidele

- componente intracelulare cu greutate moleculară mică, fiind unităţi de bază ale acizilor nucleici (ADN şi ARN)

- efecte benefice asupra tractului gastrointestinal şi a sistemului imun Glutamina

-favorizează dezvoltarea şi maturarea funcţiei gastro-intestinale- îmbunătăţeşte funcţia sistemului imun

Zincul12

-rol în sinteza proteinelor din structura epiteliului gastro-intestinal Vitamina A

-menţine integritatea celulelor epiteliale (ameliorează bariera intestinală)-favorizează dezvoltarea funcţiei imune

B) Formulele de continuare (progres sau “follow-on”) -cantitate mai mare de proteine, fier, calciu şi alte elemente nutritive necesare

unei creşteri corespunzătoare. - aportul caloric este similar cu formulele de început -dezavantajul - de ordin economic

Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 , Guigoz 2, SMA 2

Laptele de vacă integral, sub formă lichidă sau pudră, NU este recomandat înainte de vârsta de 1 an

2. Formulele pe bază de soia- folosirea de rutină în prevenirea colicilor abdominale sau a diferitelor forme de atopie nu este justificată. Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Alsoy.

3. Formule speciale de lapteFormule de lapte pentru prematuri –formule pe bază de lapte de vacă, conţinut mai ridicat în proteine, minarale şi vitamine

- lipidele reprezentate de trigliceride cu lanţ mediu. Exemple: Enfamil Premature, Similac Special Care, Preguigoz, Alprem

Formulele hipoalergenice (HA) proteina - parţial hidrolizată

- alimentaţia sugarilor cu risc atopic. Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac HA

proteina - hidrolizată - alimentaţia copiilor cu alergie la proteinele LV, malnutriţi, sindroame de malabsorbţie (fibroza chistică) Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestimil, Alfare

Formule pentru copii cu probleme digestive

formule de lapte anti-regurgitare –formule îngroşate, de obicei, cu amidon semifiert (Nutrilon AR, Alma AR, Novalac AR)

formule hipolactozate – folosite în realimentarea sugarilor după boala diareică acută (Milupa HN 25, Al 110, Similac Lactose-Free)

formul pentru combaterea constipaţiei şi reglarea tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate 100% de lactoză (Novalac IT, Modilac Transit, Galia Transit)

13

formule acidifiate – conţin fermenţi lactici care hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în alimentaţia sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu meteorism abdominal (Bio-Guigoz, Pélargon)

Formule de lapte “junior” sau “de creştere”

în alimentaţia copilului după vârsta de 1 an adaptate necesarului nutritv al copilului mic îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi acizi graşi esenţiali (Novalac 3, Nestle Junior).

INCONVENIENTELE ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE Risc de obezitate, diabet zaharat, boli cardio-vasculare Capacitate antioxidantă↓a formulelor Predispoziţie la infecţii cu floră enteropatogenă prin contaminarea posibilă în

cursul preparării, păstrării laptelui Alergia la proteinele laptelui de vacă Costuri ridicate

Alimentatia diversificata (complementară) trecerea treptată la un regim alim variat (lapte şi alim nelactate de consistenţă

semilichidă sau solidă) după 4 luni acoperă nevoile nutriţionale alimentele mai consistente stimuleaza peristaltica tubului digestiv obligă la masticaţie→rol în dezv vorbirii.

VÂRSTA ÎNCEPERII ALIM. COMPLEMENTARE Modificarea vârstei introducerii alim. complementare:

-ineficiența echipam. enzimatic până la vârsta de 6 l(amilaza pancreatică)

-persistența reflexului de protruzie a limbii, care împiedică alim. cu lingurița

-creșterea alarmantă a cazurilor de alergii alimentare Cele mai noi rec. ale OMS-vârsta începerii alim. compl. iau în considerare durata

optimă a alim. naturale(de 6 luni) Termenul de alim. compl., în locul celui de alim. diversificată folosită în trecut,

acordă indirect pondere alim. naturale sau celei cu FL 2001 OMS – consultarea experților în dom. nutriției: revizuirea vârstei începerii

alim. complementare de la 4 la 6 l Comitetul de Nutriție al ESPAGHN: alimentația complementară nu ar trebui

începută înainte de vârsta de 17 săpt., dar la toți sugarii ar trebui începută până la vârsta de 26 săpt.

Momentul începerii diversificării: ține seama de anumite caract. ale dezv. copilului, care indică faptul că sugarul este pregătit pt începerea diversif.:

-și-a dublat G de la naștere

14

-are un bun control al mușchilor gâtului și își poate susține capul-stă în șezut cu sprijin-este capabil să comunice cu persoana care-l hrănește, manifestându-și

refuzul atunci când nu dorește să mănânce (întoarce capul și nu deschide gura, manifestă interes față de alimente)

Dezavantajele diversif. precoce:-↑riscului de obezitate-simptome respiratorii-↑riscului de eczemă și dermatită atopică

De ce diversificare la 6 luni? LM sau formulele nu mai asigură nevoile nutriţionale ale sugarului depleţia rezervelor antenatale maturarea enzimelor digestive şi a excreţiei renale alimentele solide sau semilichide favorizează dezvoltarea

musculaturii orale, masticaţiei şi dezvoltarea vorbirii dezvoltă simţul gustativ şi olfactiv alimentele mai consistente →evacuare gastrică mai

lentă→distanţarea meselor şi prelungirea duratei somnuluiRegulile diversificării:

începe cel mai devreme la 4 l ( alim artif ), cel mai târziu la 6 l(LM) primul alim - în funcţie de starea de nutriţie a sugarului noul alim→ cantit progresiv crescânde alim nou se adm la începutul mesei, cu linguriţa, neamestecat cu lapte. după 1-2 săptămâni de la înlocuirea totală a laptelui de la o masă cu un nou

alim, dacă toleranţa acestuia este bună, se poate trece la înlocuirea altei mese. refuzul sistematic al unui alim→sistarea temporară nu se diversifică în perioadă de boală nu se adm acelaşi alim de mai multe ori/zi tulburări digestive –întreruperea diversificării

ALIMENTE FOLOSITE ÎN DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEIFructele

- vit, săruri min, glucide (fructoză, zaharoză, glucoză, amidon)- acţiune diuretică- suc, pireu, compot.

Zarzavaturile - glucide (amidon, zaharoză, glucoză), fibre alimentare- hipocalorice, conţinut mic de proteine şi lipide- supe şi pireuri

Făinurile de cereale (orez, porumb, grâu) - bogate în amidon, vitamine,- fierturi în lapte, biscuiţi, fidea pişcoturi, cornuri, pâine

Carnea - proteine, săruri min, vitamine lipide, glicogen- carne slabă de pui, vită

- supă, carne mixată, tocată, perişoare de carneGălbenuşul de ouFicatul de pui, vităBrânza de vaciIaurtul

15

Produse industriale de diversificare Se găsesc sub forma de creme, pulbere instant, fulgi ce se reconstituie în apă Au la baza fructe, legume, cereale, carne, peste, ou Avantaje

o prepararea usoara, absenta veseleio compozitia-in raport cu varsta si nevoile sugaruluio digestibilitate bunao verificate ecologic o securizate bacteriologic

Inconvenienteo cantitate mare de zaharo mai bogate in proteine, grasimi, glucideo gust fado pretul

ORDINEA CRONOLOGICĂ A DIVERSIFICĂRII ALIMENTAŢIEI 4 luni – eutrofic → supa clară de zarzavat sau pireu de fructe simplu, zahăr

malnutrit →făinos fără gluten în lapte 5 luni –pireul de zarzavat şi carnea mixată

pireu de fructe (a 2-a masă)supă de carne degresată

6 luni– se diversif a 3-a masă cu făinos cu gluten în laptepesmetul de biscuiţigălbenuşul de ou

7 luni – ficat de pui, vităiaurt zaharat 5% sau cu pesmet de biscuiţi, pişcoturi, fulgi cereale

8 luni – mămăliguţă cu brânză de vacipiure de cartofi carne măcinată, fidea în supăbucăţi de corn, cozonac, biscuiţi, franzelă albă înmuiate în lapte

9 luni – şunca presată măcinată 10 luni – creier vită, fiert, o dată/ săpt 1 an – dentiţia corespunz permite adm de alim mai puţin fragmentate

mese inegale: 3 principale, 2 gustărise pot adm: pilaf de orez, budinci de orez, griş cu suc de fructe

Alimentaţia copilului mic -adaptată la particularităţile morfologice ale vârstei (masticaţia, simţul gustativ,

activitate enzimatică) -5 mese/zi ( 3 principale + 2 gustări) -nevoi energetice – 90 kcal/kg/zi -nevoi de lichide – 90-100ml/kg/zi -proteine – 2g/kg/zi (lapte, carne, ou, ficat, vegetale) -lipide – 2g/kg/zi (unt, smântână, uleiuri vegetale) -glucide – 12g/kg/zi (făinoase, orez, dulciuri, fructe, legume)

Grupele nutritionale de baza carnea, pestele, ouale produsele lactate

16

fructele, legumele cerealele, cartofii, orezul

- intre 1-2 ani - lapte de vaca integral (aprox 300ml/zi), sau lapte de crestere (junior)- nu se da lapte de vaca degresat inainte de 2 ani (lipidele importante pt. cresterea si dezvoltarea copilului)

Alimentaţia preşcolarului (3-6 ani)- apropiată de cea a adultului- 3 mese principale + 2 gustări- nevoi energetice – 80kcal/kg/zi- nevoi de lichide – 80ml/kg/zi- proteine – 2g/kg/zi (2/3 orig animală, 1/3 vegetală)- Glucide - 10g/kg/zi- lipide – 2-3g/kg/zi- aport↑ de fibre alimentare

Alimentaţia şcolarului

3 mese principale + 1-2 gustări nevoi energetice – 50-60kcal/kg/zi nevoi de lichide – 60ml/kg/zi proteine – 2g/kg/zi lipide – 1,5-2g/kg/zi glucide – 8g/kg/zi

O DIETĂ SĂNĂTOASĂ Trebuie să fie echilibrată, conținând alim. din toate grupele, așa cum ilustrează și

piramida alimentației raționale Regimul alim. echilibrat:

-pe parcursul unei zile dieta va consta în: 1/3-alim. ca: pâine, cartofi și cereale 1/3-alim. bogate în prot.:carne și pește, lapte și produse din lapte ocazional: grăsimi, uleiuri, dulciuri

Erori alimentare frecventeo -consumul excesiv de lipideo -consumul insuf. de glucide complexe(pâine, cartofi, cereale)o -consumul excesiv de glucide rafinateo -consumul insuf. de fibre alim.o -repartiția incorectă a meselor

PRINCIPIILE UNEI ALIMENTAȚII SĂNĂTOASE

ALIMENTAȚIA ADOLESCENTULUI-autoritatea părinților (în scădere) tinde să fie înlocuită de presiunea de grup

17

-modelul pozitiv sau negativ al părinților în formarea unor obiceiuri alim. sănătoase

-variabilitatea apetitului-preocupări pt estetica corpului, în cond. unei maturări psihice mai

lente→tulb.ale comportamentului alimentar(anorexie nervoasă, bulimie)Nevoile energetice:-la băieți: 2500-3000 kcal/zi-la fete: 2100-2400 kcal/zicu o creștere de 600-1000 kcal/zi în cazul unor activ.fizice intenseNevoile energetice vor fi acoperite de:

-10% proteine-30% lipide-55-59% glucide

Proteine:45-60 g/zi-70% proteine de orig. animală(200 g carne/zi, 500 ml lapte/zi, 50 g brânză/zi, 1 ou/zi)-30% proteine vegetaleLipide:-50% de orig. animală-max 10% grăsimi saturate-importanța aportului de AGE ω3 și ω6-zilnic:25-30 g unt, 20-25 ml ulei, un ouGlucide:-consumul de alim. bogate în HC și sărace în grăsimi-calea cea mai sănăt. de a se asigura nec. caloric zilnic al adolesc.-consum zilnic de 20-35 g fibre alimentare pt un tranzit intest. normal și menț. în echil. a florei intest.-zilnic: 75% glucide naturale (350 g pâine, cereale; 300 g cartofi, 300 g alte legume, 300 g fructe)25% glucide rafinate

Vitaminele:- tiamina (vit B1), riboflavina (vit B2), niacina (vit B3)-necesare procesului intens

de creștere al adolescenților- Vit. D-necesară creșterii rapide a scheletului- Vit. A, C, E-necesare creșterii celulare și endocrine- Vit. B6 (piridoxina) și B12 (cobalamina)-necesare sint. crescute de țes.

DIETA ADOLESCENTULUI 3 mese principale, 1-2 gustări va cuprinde alim. din toate grupele nutriționale de bază(legume, fructe, cereale

integrale, lactate, pește și carne slabă) echilibru corespunzător între aportul energetic și activ. fizică, în scopul de a

menține greutatea normală pt înălțime consum ocazional de alim. cu densit. calorică↑și de băuturi dulci, cu un conținut

minim de principii nutritivi esențiali

18

promovarea aportului ↓de grăsimi saturate și trans, colesterol și adaosul ↓de zahăr și sare

se interzice: cafeaua, alcoolul, tutunul, condimentele iuți

19