CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 21 (370) 15 noiembrie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În perioada 30-31.10.2013, la Comandamentul Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”, a avut loc Convocarea cu per-sonalul specializat încadrat în structurile de cunoaºtere ºiasistenþã psihologicã din marile unitãþi ºi unitãþi subordo-nate diviziei. Activitatea s-a desfãºurat sub îndrumarea

doamnei locotenent-colonel psiholog Geor-geta ÞÂRLEA, res-pectiv a doamnei ma-ior psiholog AlinaBANIA. Scopul con-vocãrii a fost acela depregãtire metodicã,dar ºi de prelucrare...

Convocare pe linia asistenþei psihologice

Pe data de 31 octombrie, la Batalionul 1 CIMIC s-adesfãºurat o activitate de instruire în comun cu Ministe-rul Afacerilor Externe în cadrul cursului cu tema „Re-construcþie post-conflict ºi stabilizare”.

Finanþat de MAE, prin intermediul Asistenþei Ofici-ale pentru Dezvoltare, cursul, aflat la cea de-a ºasea edi-þie, a avut participanþidin opt state: RepublicaMoldova, Georgia, Tu-nisia, Egipt, Afganis-tan, Muntenegru, Ro-mânia, precum ºi din c-adrul Autoritãþii Naþio-nale Palestiniene. Pro-filul cursanþilor a fost...

LECÞIA DE ISTORIE

Cetatea H is t r iaCetatea H is t r iaPe malul lacului Sinoe, „la o depãrtare de 500 de sta-

dii de gura sacrã a Istrului”, dupã notaþia lui Strabon, seaflã cetatea Histria - prima colonie greacã de pe þãrmulde vest al Pontului Euxin ºi cel mai vechi oraº de pe teri-

toriul þãrii noastre. Înteme-iatã pe la mijlocul secolu-lui al VII-lea î.Hr., în tim-pul Olimpiadei XXXI (657î.Hr.) sau în ultimele dece-nii ale aceluiaºi secol, His-tria a avut o dezvoltare ne-întreruptã, atât în perioadagreacã, cât ºi în...

O specie nouã de delfin cu cocoaºã a fost descoperi-tã în largul coastelor nordice ale Australiei, de cãtre ungrup de biologi americani. O echipã coordonatã deWildlife Conservation Society din New York a identi-ficat o nouã ramurã a genului „Sousa” în urma unui la-borios proces de analize ºi comparaþii biogenetice. Cer-cetãtorii au autopsiat aproape 200 de delfini morþi ºi aucomparat mostrele deþesut prelevate de laaceºtia cu cele prelevatede la delfinii cu cocoaºãcare trãiesc în oceaneleAtlantic, Indian ºi Indo-Pacific. De asemenea,au studiat botul ºi...

Reconstrucþie ºi stabilizare post-conflict

A fost descoperitã o specie nouãde delfin cu cocoaºã!

MOZAIC

În luna decembrie, sevor împlini cinci ani decând am fost numitã peaceastã funcþie. De fapt,sunt prima femeie coman-dant de unitate militarã.Acest timp însã nu a trecutdegeaba. Am preluat insti-tuþia la un anumit nivel,iar, în acest moment, ne a-flãm deja la un altul, totulbineînþeles cu ajutorul co-legilor mei, urmãrind îm-preunã în continuare untrend ascendent.

KAKI 100%

Jurãmântul lui HipocrateJurãmântul lui Hipocratetranspus în valori cazonetranspus în valori cazone

Statul Major General a sãrbãtoritcei 154 de ani de la înfiinþare printr-uneveniment aniversar desfãºurat luni,11 noiembrie, în aula MinisteruluiApãrãrii Naþionale.

Invitat la activitate, ministrul Apã-rãrii naþionale, Mircea Duºa, i-a felici-tat pe reprezentanþii Statului MajorGeneral ºi a apreciat activitatea perso-nalului din structura de conducere aArmatei României. „A fost un angreu, cu multe realizãri. Doresc sã lemulþumesc tuturor celor care au fostimplicaþi direct în pregãtirea ºi con-ducerea misiunilor din teatrele de o-peraþii ºi celor care au coordonat in-tervenþiile militarilor în sprijinulpopulaþiei”, le-a spus ministrul Mir-cea Duºa celor prezenþi la eveniment.Ministrul Apãrãrii Naþionale s-a refe-rit ºi la provocãrile Statului Major Ge-neral, în special la cele legate de dina-mica viitoare a trupelor româneºti înAfganistan, precum ºi la reconfigura-rea unei structuri de forþe moderne, bi-ne dotate ºi sustenabile din punct devedere financiar.

ªeful StatuluiMajor General, ge-neral-locotenent ªte-fan Dãnilã, a sublini-at în discursul sãurolul deosebit al Sta-tului Major Generalîn construirea ºi con-ducerea armatei unuistat membru NATOºi UE.

În cadrul ceremo-niei, militari dinStatul Major Generalau primit medalii ºidecoraþii, în semn deapreciere pentru re-zultatele remarcabileºi înaltul profesiona-lism dovedite în exe-cutarea misiunilorîncredinþate. Totoda-tã au fost decernateºi premiile GândireaMilitarã Româneas-cã.

Biroul de presã

În fiecare an, la 10 noiembrie, sãrbãtorim Ziua ArtilerieiRomâne, una dintre cele mai puternice arme din Forþele Te-restre.

Cu acest prilej, în toate garnizoanele din þarã, unde suntdislocate mari unitãþi ºi unitãþi de artilerie, au avut loc mani-festãri pentru evocarea tradiþiilor de luptã ºi pentru omagie-rea eroilor artileriºti cãzuþi pe câmpurile de luptã.

În garnizoana Bucureºti, Statul Major al Forþelor Terestrea organizat o serie de manifestãri aniversare ºi a prezentatelementele specifice artileriei române moderne. Astfel, pe 10noiembrie, la Muzeul Militar Naþional „Regele Ferdinand I”,au fost prezentate, în cadrul unei expoziþii, documente, cãrþiºi fotografii, precum ºi impresionanta colecþie de piese de ar-tilerie a muzeului. La eveniment, au participat militari în ac-tivitate, în rezervã ºi în retragere, dar ºi o mulþime de elevi,studenþi ºi profesori.

Pe 11 noiembrie, activitãþile au continuat cu simpozionulcu tema „Artileria Românã – 17 decenii de existenþã”, laCercul Militar Naþional, în cadrul cãruia s-a evocat însemnã-tatea împlinirii a 170 de ani de existenþã a artileriei ºi s-auacordat diplome de onoare, distincþii ºi premii. În aceeaºi zi,la ora prânzului, la Monumentul Eroilor Artileriºti, din PiaþaEroilor Sanitari, în cadrul unei ceremonii militare, s-au depuscoroane ºi jerbe de flori în amintirea eroilor artileriºti. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C21/ 2013

KABUL - Talibanii îi ameninþã pe participanþii la adu-narea tribalã pe tema acordului cu SUA. Talibanii afgani auavertizat cã îi vor considera drept „þinte” pe participanþii la Lo-ya Jirga, marea adunare tradiþionalã a ºefilor de triburi ºi repre-zentanþilor societãþii, dacã aceasta se va pronunþa în favoareamenþinerii prezenþei militare americane în Afganistan dupã2014, relateazã AFP. „Guvernul marionetã al (preºedintelui)Hamid Karzai vrea sã organizeze o Loya Jirga în zilele ce vin,la cererea americanilor, pentru a aproba un acord fãrã interescare va vinde þara” intereselor strãine, au declarat insurgenþii,citaþi într-un comunicat. În cazul în care acordul dintreWashington ºi Kabul va fi aprobat, talibanii „îi vor considerape toþi participanþii (acestei adunãri) drept trãdãtori ºi þinte”,au adãugat ei. Loya Jirga, care se reuneºte doar în cazuri ex-cepþionale, îºi va începe lucrãrile între 18 ºi 21 noiembrie, cuscopul de a dezbate tratatul bilateral de securitate negociat demai multe luni de Washington ºi Kabul. Acest tratat prevedesã stabileascã termenii prezenþei americane în Afganistan du-pã încheierea misiunii de luptã a NATO, la sfârºitul anului2014, precum ºi numãrul bazelor ºi statutul militarilor care vorrãmâne la faþa locului. În octombrie, la sfârºitul unor negocieriîndelungate, la Kabul, preºedintele Karzai ºi secretarul de Statamerican John Kerry au anunþat cã au ajuns la un acord parþial.Câteva ore mai târziu, mollahul Omar, liderul talibanilor af-gani, a avertizat cã semnarea acestui tratat va avea „consecinþegrave”. În cazul în care va fi semnat, acest acord va permiteforþelor afgane sã conteze pe un sprijin american, în special ae-rian, dupã retragerea celor 87.000 de militari NATO pânã lasfârºitul anului 2014. TEHERAN - AIEA va cere Iranuluipermisiunea de a inspecta un complex nuclear militar. Di-rectorul Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã, Yu-kiya Amano, a declarat cã o vizitã la baza militarã de la Par-chin, unde existã suspiciuni cã ar fi efectuate teste nucleare, vafi discutatã dupã acordul preliminar semnat cu Iranul, relatea-zã AFP. Teheranul refuzã din 2012 accesul inspectorilor AIEAîn acest complex militar. Agenþia ONU a efectuat verificãri înacest complex în 2005, fãrã însã a fi depistate activitãþi sus-pecte. „Parchin rãmâne un complex important, iar o vizitã laaici va fi discutatã în cadrul acordului privind verificarea acti-vitãþilor nucleare iraniene”, a explicat Amano, aflat în vizitã laTeheran. Yukiya Amano ºi directorul Agenþiei nucleare iranie-ne, Ali Akbar Salehi, au semnat un document ce reprezintã pri-ma etapã pentru „restabilirea încrederii”, pe fondul suspiciuni-lor referitoare la caracterul programului nuclear iranian.

MOSCOVA - Principalele ameninþãri pentru Rusia suntterorismul ºi extinderea NATO. Terorismul internaþional ºiextinderea NATO sunt principalele ameninþãri la adresa secu-ritãþii Rusiei, a declarat, la o emisiune televizatã, ministrul rusal Apãrãrii, Serghei ªoigu, relateazã agenþia Ria Novosti. „Sãîncepem cu principalul nostru inamic. În prezent, acesta esteterorismul internaþional. O sã-mi spuneþi cã este o reflecþie ba-nalã, dar cine luptã acum în Siria, Mali sau Libia?”, a explicatministrul rus. În opinia sa, o altã ameninþare la adresa securi-tãþii naþionale a Rusiei o constituie apropierea Alianþei Nord-Atlantice de frontierele acestei þãri ºi consolidarea infrastruc-turii NATO. „Considerãm cã aceastã extindere este total ne-justificatã. Discutãm, ne zâmbim reciproc, dar extinderea con-tinuã”, a mai afirmat ªoigu. Rusia s-a opus ferm admiteriiGeorgiei ºi Ucrainei în NATO, dar ºi instalãrii unor elementeale scutului american. „Noi suntem gata pentru un dialog con-structiv cu SUA ºi NATO ºi suntem deschiºi pentru gãsireaunui compromis, dar nu ne vom preface cã suntem satisfãcuþide afirmaþiile invariabile prin care se asigurã cã nimic nu tre-buie modificat în aceastã schemã (a scutului) creatã de ameri-cani ºi cã aceasta nu este îndreptatã împotriva Rusiei”, a de-clarat Ministrul rus de Externe pe 28 octombrie, cu ocazia uneireuniuni a Comisiei ruso-ucrainene pentru cooperare interna-þionalã. MANILA - Soldaþii americani sosiþi în Filipines-au arãtat ºocaþi de dezastrul produs de taifunul Haiyan.Soldaþii americani sosiþi în Filipine pentru a participa la opera-þiunile de salvare în centrul þãrii devastat de taifunul Haiyans-au arãtat ºocaþi de amploarea catastrofei, relateazã AFP. „To-tul este distrus. ªoselele sunt impracticabile, copacii sunt toþi lapãmânt, stâlpii de înaltã tensiune sunt ºi ei la pãmânt, nu existãalimentare cu energie electricã”, a declarat generalul Paul Ken-nedy, aflat la conducerea contingentului de circa 90 de soldaþiai Brigãzii a 3-a expediþionare de puºcaºi marini veniþi mai în-tâi sã evalueze situaþia. Generalul american a putut constata pa-gubele survolând zonele devastate de pe insula Leyte, cea maiafectatã de taifun. „Fiecare sat ºi fiecare clãdire sunt foarte ava-riate sau distruse”, a afirmat generalul Kennedy. Autoritãþile setem cã taifunul care a lovit Filipine s-a soldat cu peste 10.000de morþi. Împreunã cu echipele de salvare se strãduiau sã ajun-gã în zone largi izolate de restul lumii, rãmase fãrã apã ºi elec-tricitate ºi unde lipsa hranei determinã jafuri. Generalul Kenne-dy a precizat cã SUA urmeazã recomandãrile agenþiilor umani-tare în ceea ce priveºte locurile unde trebuie aduse ajutoarele.Oamenii sãi, sosiþi la bordul a douã avioane de transport C-130pline cu ajutoare, reprezintã avangarda ajutorului american, ca-re ar urma sã ajungã pânã la nouã avioane C-130, patru MV-22Ospreys, aparate hibride care permit decolarea asemeni unuielicopter ºi care pot ajunge în zone dificile, precum ºi douã avi-oane P3 Orion de cãutare. Autoritãþile filipineze au subliniatanterior cã mijloacele aeriene sunt cruciale pentru transportulajutoarelor. (P.I.)

Artileria românã - 17 decenii de existenþã Artileria românã - 17 decenii de existenþã ACTUALITATEAPE SCURT

În perioada 1-4 noiembrie, s-a desfãºurat Campiona-tul militar de taekwondo, la Sibiu, faza finalã pe Minis-terul Apãrãrii Naþionale. Lotul Diviziei 1 Infanterie„DACICA”, având ca ºef de lot pe locotenent-colonelulMugurel Cone ºi ca antrenor pe plutonierul-adjutant Lu-cian Nae, în cadrul clasamentului general, a ocupat lo-cul I.

Pe locul II, s-a clasat lotul Diviziei 4 Infanterie „Ge-mina”, iar lotul Statului Major al Forþelor Aeriene s-a si-tuat pe locul III. Locul IV a revenit lotului Statului Ma-jor al Forþelor Navale ºi locul V, lotului Comandamen-tului Logistic Întrunit.

În cadrul clasamentului pe echipe, lotul masculin alDiviziei 1 Infanterie a ocupat primul loc, urmat de cel alS.M.F.A. ºi de cel al Diviziei 4 Infanterie. Fetele s-auclasat pe locul II, dupã lotul Diviziei 4, urmate de lotulS.M.F.A.

În cadrul clasamentelor individuale, militarii lotuluiDiviziei 1 Infanterie s-au clasat astfel: cap. Claudia Flo-rea - Locul I (categoria 49-53kg); slt. Alexandru Coroi- Locul II (categoria 58-63kg); cap. Ovidiu Ciucu - Lo-cul II (categoria 68-74kg); cap. Mihaela Cismaru - Lo-cul II (categoria 53-57kg); sg. Andreea Bizera - LoculIII (categoria 57-62kg); sg. Gabriela Bugiu - Locul III(categoria 62-70kg); cap. Eduard Mihai - Locul III (ca-tegoria 63-68 kg); cap. Cosmin Stamatoiu - Locul III(categoria 74-80kg); cap. Adrian Moraru - Locul III (ca-tegoria 80-87kg); cap. Ilie Vîrjan - Locul IV (categoria+87kg).

CaCampionatul militarmpionatul militarde taekwondode taekwondo

În perioada 30-31.10.2013, la Co-mandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, a avut loc Convocarea cupersonalul specializat încadrat înstructurile de cunoaºtere ºi asistenþãpsihologicã din marile unitãþi ºi uni-tãþi subordonate diviziei. Activitateas-a desfãºurat sub îndrumarea doam-nei locotenent-colonel psiholog Geor-geta ÞÂRLEA, respectiv a doamneimaior psiholog Alina BANIA. Scopulconvocãrii a fost acela de pregãtiremetodicã, dar ºi de prelucrare ºi deaplicare a noilor dispoziþii apãrute. Caobiective principale, la aceastã convo-care, enumerãm: informãri asupra ac-tivitãþilor specifice domeniului, opti-mizarea stãrii relaþional-comunicaþio-nale a structurilor de cunoaºtere ºiasistenþã psihologicã din subordineaDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, stabi-lirea regulilor ºi procedeelor de aplica-re unitarã a S.M.G. 74/ 2012 ºi a Dis-

poziþiei S.M.G. nr.C.A.– 8.000/ 2013,care reglementea-zã activitatea decunoaºtere ºi asis-tenþã psihologicã.De asemenea, s-aupus în discuþie ºiproblemele de or-din profesional aleparticipanþilor ºiau fost fãcute pre-cizãri de ordin teh-nico-organizatoricprivind activitãþileprezente ºi de per-spectivã.

La activitate, din partea comenzii,a participat comandantul diviziei,domnul general-maior NicolaieDOHOTARIU, dar ºi psihologii înca-draþi în structurile de profil din Cdm.,M.U/ U ale Diviziei 1 Infanterie

„Dacica”, invitaþi de la Biroul de asis-tenþã psihologicã ºi socialã/ SMFT,Biroul Coordonare Selecþie ºi Asisten-þã Psihologicã/ SMG, Laboratorul Psi-hologic Bucureºti/ SMG, structurilesimilare/ D2 ºi D4 I.

Maior Alina BANIA

Convocare pe linia asistenþei psihologiceConvocare pe linia asistenþei psihologice

Statu l Major Genera l ,S ta tu l Major Genera l ,154 de an i 154 de an i

de la în f i i n þa rede la în f i i n þa re

Pe data de 7 noiembrie, în tancodromul din garni-zoanã, militarii Batalionului 114 Tancuri „PetruCercel” au desfãºurat un exerciþiu de nivel plu-

ton, pe timp de zi ºi de noapte cu tema:” Plutonul de tan-curi în ofensivã”. Scopul acestuia a fost acela de a perfec-þiona ºi verifica deprinderile tanchiºtilor subunitãþii în re-

zolvarea situaþieitactice în timp scurt.De asemenea, s-apus accent pe per-fecþionarea deprin-derilor în formarea ºidarea misiunii deluptã ºi în darea co-menzilor regulamen-tare. Totodatã, s-aurmãrit perfecþiona-rea ºi verificarea de-prinderilor în desco-perirea obiectivelorîn câmpul de luptã,iar la nivel de echi-paj s-a pus accent peîntãrirea coeziuniipentru executareamisiunilor pe timpulducerii ofensivei.

Întreaga activita-te a fost condusã decãtre locotenentulAura Luca, coman-dant companie tan-curi care a fãcut câ-teva precizãri spu-

nând cã ”va fi un exerciþiu complex, pregãtit în cele maimici detalii, ce va avea o serie de elemente de noutate: u-tilizarea aparaturii de vedere pe timp de noapte, trecereapeste diverse obstacole, folosirea perdelei de fum, mas-carea, în condiþiile existenþei unui pluton de cercetare i-namic”. Pentru mine, noutatea a fost aceea de a constata

faptul cã, un cadru militar-femeie ocupã funcþia de co-mandant companie tancuri. Postura poate pãrea oarecumneobiºnuitã, însã totul este posibil atunci când:„Am înce-put de jos, de la funcþia de mecanic-conductor, apoi amdevenit comandant de tanc, de pluton, iar în prezent suntcomandant de companie”. A fost un traseu necesar care acontribuit foarte mult la formarea sa profesionalã, fãcând-o sã realizeze faptul cã aici îi este locul.

Pregãtirea continuã, seriozitatea ºi responsabilitateaau ajutat-o sã se impunã în faþa subordonaþilor sãi, care îisunt mereu alãturi ºi o sprijinã. Au devenit o adevãratã e-chipã, fapt uºor de observat pe tot parcursul activitãþii,între ei existând sincronizare ºi promptitudine în tot ceeace fãceau. De fapt, reuºita unei astfel de acþiuni depindeîn mare mãsurã de închegarea subunitãþii, dar mai ales decoeziunea celor patru membri aflaþi în tanc. Spre deose-bire de alte arme, la tancuri se pune un mare accent pe e-chipaj, care trebuie sã acþioneze ca un singur om. Se ºtiefaptul cã toate cele patru funcþii din tanc sunt la fel de im-portante, dar valoarea lor nu poate fi apreciatã decât ca unîntreg.

Acþionând conform scenariului ce prevedea ca o sub-unitate de tancuri de nivel pluton sã atace tot o subunitatemult mai redusã numeric, echipajele de tancuri, sprijinitede plutonul cercetare ºi de o companie logisticã au trecutla nimicirea inamicului. Exerciþiul în sine, a fost unul im-presionant: rapiditate, precizie, comenzi scurte ºi clare, a-tacuri realizate în miºcare ºi de pe loc, acþiuni de contra-atac ºi de refacere a capacitãþii de luptã, este tot ceea ces-a putut vedea ºi auzi, atât pe timp de zi, cât ºi pe timpde noapte.

A fost o adevãratã demonstraþie de forþã, dar ºi un ex-celent test de cooperare pentru toate structurile, întrucâttema aleasã era una de actualitate.

Vãzut prin prisma locotenent-colonelului, SorinelEnache, comandantul batalionului exerciþiul a reprezentat„o activitate complexã ce a contribuit la perfecþionareadeprinderilor existente ºi la creºterea performanþelor”.Chiar dacã nu au dispus de o tehnicã de ultimã generaþie,acest lucru nu i-a împiedicat sã îºi îndeplineascã misiuneaºi asta pentru cã: „În binomul om-tehnicã, componenta u-manã este esenþialã, iar tehnica, oricât de performantãar fi nu poate elimina contribuþia omului”, a afirmat cuconvingere locotenent-colonelul Sorinel Enache.

Paginã realizatã deDaniela ÞÃRUªI

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013 Pagina 3

Pe data de 31 octombrie, la Batalionul 1 CIMIC s-adesfãºurat o activitate de instruire în comun cu MinisterulAfacerilor Externe în cadrul cursului cu tema „Recon-strucþie post-conflict ºi stabilizare.”

Finanþat de MAE, prin intermediul Asistenþei Oficialepentru Dezvoltare, cursul, aflat la cea de-a ºasea ediþie aavut participanþi din opt state: Republica Moldova, Geor-gia, Tunisia, Egipt, Afganistan, Muntenegru, România,precum ºi din cadrul Autoritãþii Naþionale Palestiniene.Profilul cursanþilor a fost variat. Au existat militari de ca-rierã, funcþionari publici, reprezentanþi ai societãþii civile,dar ºi diverse organizaþii neguvernamentale. Datã fiindimportanþa domeniului de reconstrucþie ºi stabilizare post-conflict, cursurile destinate pregãtirii de specialiºti peaceastã problematicã sunt riguros organizate, atât dinpunct de vedere teoretic, cât ºi practic. Timp de o sãptã-mânã, viitorii specialiºti pe probleme de reconstrucþie ºistabilizare au parcurs un modul teoretic, completat de unexerciþiu practic, considerat a fi „esenþial pentru succesulîntregii activitãþi”, dupã cum a afirmat Eduard Iosiper, di-rectorul Direcþiei Analizã ºi Planificare Politicã din Mi-nisterul Afacerilor Externe.

Menitã sã le ofere o vedere de ansamblu asupra activi-tãþilor post-conflict, partea aplicativã a reprezentat ºi ea omodalitate eficentã de învãþare. Mentori le-au fost deaceastã datã, militari din Batalionul 1 CIMIC, a cãror cu-noºtinþe solide de specialitate, dublate de experienþa acu-

mulatã în teatrele de operaþii s-au dovedita fi esenþiale. În cadrul activitãþilor cu ca-racter practic, aplicativ au avut loc pre-zentãri tematice, specifice domeniuluiCIMIC (Cooperare civili-militari), atelie-re de lucru în care s-au derulat acþiunipractice pentru domeniul reconstrucþie ºistabilitate.

De asemenea, au fost prezentate tot curol demonstrativ întâlniri cu lideri locali,evaluãri de localitãþi, acþiuni de sprijin alpopulaþiei locale ºi de asistenþã umanita-rã, cât ºi modul de organizare ºi funcþio-nare a unui centru CIMIC.

ªi, pentru cã, într-un teatru de operaþiiexistã ºi aspecte riscante, Grupul 2 EODal Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a pre-zentat un exerciþiu de detectare a unui dis-pozitiv exploziv improvizat, folosindechipamentele specifice unei astfel de mi-siuni.

Dincolo de acumulãrile teoretice saupractice dobândite, cursul ºi-a dovedit im-portanþa ºi utilitatea ºi „ pentru cã le-aarãtat participanþilor în mod concret im-plicarea Armatei române în diferite teatre de operaþii,dar, mai ales, activitãþile pe care le-a desfãºurat în acest

domeniu, operaþiuni militare-diplomaþie militarã”, adeclarat la final Eduard Iosiper.

Recons t ruc þ i e º i s tab i l i za re pos t - con f l i c t

T a n c h i º t i i d â m b o v i þ e n i î n a c þ i u n eT a n c h i º t i i d â m b o v i þ e n i î n a c þ i u n e

Pe data de 11 noiembrie, în avanpremiera manifestã-rilor dedicate sãrbãtoririi zilei cercetaºului, a avut locinaugurarea bazei materiale de instrucþie. La evenimentau participat comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,general-maior Nicolaie Dohotariu, locþiitorul ºi ºeful destat major al aceleeaºi structuri, cadre militare din co-mandament ºi din batalion. Poligonul a luat fiinþã din ne-voia existenþei unui spaþiu strict delimitat, care sã oferetoate facilitãþilenecesare desfãºu-rãrii orelor de in-strucþie. Pentru arãspunde cât maibine nevoilor depregãtire, în poli-gon a fost creatã ozonã, numitã izo-lator în care mili-tarul-cercetaº, sepregãteºte pentrumisiune. De ase-menea, au fostprezentate diferitetipuri de adãpos-turi ºi ateliere delucru: atelierul deinstrucþie genisti-cã, de procurare ºipreparare a hra-nei, atelierul decapcane, destinat

prinderii animalelor, dar ºi împiedicãrii pãtrunderii ina-micului, precum ºi un complex de antrenament la sol,pentru instruirea paraºutiºtilor. Întrucât ”profilul luptãto-rului-cercetaº se contureazã cel mai bine din acþiunilesale”, aºa cum afirma însuºi comandantul batalionului,locotenent-colonelul Ionuþ Gheorghe, cercetaºii au desfã-ºurat un complex de activitãþi specifice:exerciþii de artemarþiale, exerciþii de antrenament la sol pentru paraºutiº-

ti, modalitãþi de prepara-re a hranei ºi de colecta-re ºi filtrare a apei etc. Aexistat ºi un scurt mo-ment tactic:”ocuparea ºiamenajarea unui loc derãmânere”. Deºi necesi-tã unele îmbunãtãþiri,poligonul reprezintã omare realizare. În ciudarestricþiilor de ordin fi-nanciar, proiectul a de-venit realitate, datoritãefortului conjugat al în-tregului batalion, o uni-tate în care îºi gãsesc lo-cul ºi rãmân doar ceicare muncesc, aºa cumreiese ºi din inscripþia cese aflã la intrarea în ba-za materialã de instruc-þie: ”Work hard, or gohome!”.

Z i u a c e r c e t a º i l o r m i l i t a r iZ i u a c e r c e t a º i l o r m i l i t a r i

- Un medic militar trebuie sã aibã ca-litãþi morale deosebite – demnitate, onoa-re, spirit de sacrificiu – fiind obiºnuit, prineducaþie, sã respecte regulamentele, ie-rarhia ºi, mai ales, pe semenii sãi. Un ast-fel de comportament îºi spune cuvântul,îºi pune amprenta, odatã cu trecerea tim-pului, în relaþia cu pacienþii sau cu oame-nii, în general?

- Da. κi spune cuvântul. O mare partedintre colegi ºtiu ce înseamnã aceste lu-cruri, însã se mai întâmplã uneori sã aparãunele probleme de comunicare cu cei carenu au o noþiune foarte clarã a acestor va-lori. Din nefericire, aici sunt vizaþi cei dingeneraþia mai tânãrã; în cazul celor caresunt leat, ca sã spunem aºa, comunicareaºi limbajul sunt cu totul altele. Se vede dis-crepanþa dintre generaþii. Noi, cei care a-parþinem unei generaþii mai vechi, adicãsuntem mai adulþi, suntem guvernaþi de al-te valori. Iar acest lucru se observã. În ca-zul colegilor mai tineri, primeazã altceva.

- Puteþi spune cã vã aflaþi la comandaunei unitãþi sanitare de referinþã prin ser-viciile medicale oferite ºi prin profesiona-lismul personalului medical?

- Cu siguranþã, pot sã afirm acest lucru.În luna decembrie, se vor împlini cinci anide când am fost numitã pe aceastã funcþie.De fapt, sunt prima femeie comandant deunitate militarã. Acest timp însã nu a tre-cut degeaba. Am preluat instituþia la unanumit nivel, iar, în acest moment, ne a-flãm deja la un altul, totul bineînþeles cuajutorul colegilor mei, urmãrind împreunãîn continuare un trend ascendent. În totacest rãstimp, s-au întâmplat foarte multelucruri pozitive ºi aceste lucruri pozitivecontinuã. De menþionat ar fi, în primulrând, consolidarea ºi modernizarea policli-nicii, care a început acum aproape doi anide zile, ministerul Apãrãrii alocând baniinecesari în acest sens. Probabil cã peste unan ºi jumãtate clãdirea va arãta cu totulaltfel; nu va mai avea acest aspect care nueste tocmai atractiv. ªi ºtim cu toþii cã, defoarte multe ori, conteazã ºi aspectul, înfã-þiºarea exterioarã, deoarece, pânã te lãmu-reºti de calitatea celor care lucreazã înaceastã instituþie, trebuie totuºi sã intri, sãtreci dincolo de pragul de la intrare. În ul-timii trei ani de zile, Direcþia Medicalãne-a alocat banii necesari pentru a achizi-þiona ºi dota unitatea cu aparaturã medica-lã. ªi la acest capitol înregistrãm un trendascendent, puþin câte puþin în fiecare an.

- Acordaþi asistenþã medicalã ºi altorpacienþi, nu doar celor din MinisterulApãrãrii Naþionale?

- Sigur cã da! Beneficiazã de asistenþãmedicalã toþi cei asiguraþi care nu au nea-pãrat legãturã cu Ministerul Apãrãrii dato-ritã faptului cã, pe listele medicilor de fa-milie, conform Constituþiei României, sepoate înscrie oricine. Aºadar, nu putem firestrictivi în acest sens. Am dori într-ade-vãr sã putem avea grijã numai de cei careþin de sistemul Apãrãrii, de cei care sunt înactivitate sau pensionari ºi de familiileacestora, am dori sã fie posibil sã facemdoar acest lucru, pentru cã, de foarte multeori, mentalitatea sau modul de a se com-porta al celor care nu sunt în sistem lasãextrem de mult de dorit. ªi poate cã ar tre-bui sã explic aceastã afirmaþie. Nu esteuºor sã tolerezi ºi sã accepþi în ultimã in-

stanþã o atitudine din care reiese faptul cãeºti pedepsit tocmai pentru faptul cã faciparte din acest sistem militar.

- Ce reprezintã avantajul cumulãriimai multor specialitãþi în cadrul acesteipoliclinici în sensul oferirii unor serviciimedicale complete?

- În primul rând, pacientul se prezintãla noi cu o anumitã suferinþã. Punându-i ladispoziþie servicii medicale complete ºi decalitate, scurtãm foarte mult perioada încare se stabileºte un diagnostic ºi un trata-ment corespunzãtor, realizându-se astfel ºio economie de timp, atât pentru bolnavulrespectiv, cât ºi pentru instituþie.

- Aveþi în cadrul unitãþii dumneavoas-trã repere profesionale?

- Da. Aici aº vrea sã amintesc douã nu-me, fãrã a-i leza însã pe ceilalþi medici sauasistenþi medicali. În cadrul laboratoruluide analize, o structurã esenþialã pentru in-stituþia noastrã, se aflã doamna doctor Ce-cilia Bãrbulescu, care este salariat civil, ºidoamna subofiþer-sanitar Laura Hulea,amândouã înregistrând la activ câte douãtururi de Irak, fiind excepþionale la capito-lul exercitãrii profesiei. Dar, pentru a fi co-rectã, ar trebui sã vã dau o listã cu toþi co-legii mei, pentru cã 99 la sutã dintre eisunt cu adevãrat performanþi ºi, ceea ce es-te cel mai important, este faptul cã toþi îºidoresc sã fie ºi mai performanþi. Ori, atâttimp cât existã dorinþa de a îmbunãtãþi ce-va, de a te autodepãºi, existã ºi speranþa cãlucrurile pot sã fie din ce în ce mai bune,sã fie altfel!

- Educaþia din timpul Facultãþii deMedicinã este dublatã, în cazul dumnea-voastrã, de o instrucþie aparte, cea milita-rã, care v-aa format într-uun anumit fel.Cum simþiþi aceastã combinaþie de valoriîn fiecare zi când veniþi la serviciu?

- Revin iarãºi la ceea ce am spus anteri-or în legãturã cu apartenenþa mea la o anu-mitã generaþie. Am absolvit Facultatea deMedicinã Militarã în anul 1986, iar pentrunoi, cei care reprezentãm anii `80, laturamilitarã este o laturã care a fost dezvoltatã.Au existat niºte baze solide în formareanoastrã, niºte fundamente pe care, de-alungul timpului, s-a clãdit permanent.

Aceastã bazã de început adevenirii noastre ne-a deter-minat ºi ne determinã încontinuare comportamentul.Noi considerãm cã existãmpentru cã existã Armata,pentru cã existã colegii noº-tri militari care au nevoie denoi. Ca rezultat al educaþieipe care o avem, pentru noi,militarii sunt oamenii pe ca-re trebuie sã îi slujim, pen-tru a fi oricând gata sã-ºidesfãºoare activitãþile într-un mod corespunzãtor. Eisunt pe primul loc! Din pã-cate, generaþiile mai noi nuau aceastã bazã solidã de lacare am pornit noi ºi, ca ur-mare, ierarhia la care m-amreferit mai înainte este in-versatã. Aici ar trebui lu-crat, perfectat. Poate este devinã ºi faptul cã, în cadrulinstituþiilor medico-milita-re, s-a ajuns la situaþia în

care sunt mai mulþi civili decât militari, to-tul arãtând de parcã s-ar face un transferde civilie care anuleazã militãria. Perso-nal, consider cã proporþia ar trebui sã fieexact inversã. Pe timpul meu, în facultateamedico-militarã ºi chiar ºi dupã aceea, amavut un alt regim, fiind mult mai integraþiîn aspectele cazone, fapt care, astãzi, nucred cã se prea mai face. În momentul încare am terminat stagiatura, am plecat launitate. Colegii mai tineri au venit din fa-cultate direct aici, unde ºi-au dat reziden-þiatul. Ei nu au mai trecut pe la unitate,acolo unde ar fi înþeles mai bine care suntlocul ºi rostul lor. Absenþa perioadei deunitate militarã se rãsfrânge în comporta-mentul acestora, în detrimentul celor pecare noi trebuie sã îi servim.

- Medicina este o profesie nobilã carepresupune vocaþie, foarte multã dãruire,foarte multã muncã ºi foarte mult suflet.Este un rod al întâmplãrii faptul cã sunteþimedic?

- Nu. Mi-am dorit foarte tare sã fiu me-dic militar. Probabil cã am combinat par-tea cu a fi doctor cu cea militarã pentru cãbunicul meu a fost maior de cavalerie ºi adispãrut pe front la Stalingrad. Cumva, decând eram micã, mi-am dorit sã fiu ca bu-nicul meu. Am avut marea ºansã ca, înanul 1980, sã se permitã sã fie ºi candidaþide sex feminin la admiterea în facultateade medicinã militarã. Am fost, ca urmare,prima promoþie de medici militari femei.

- Un om vine la medic doar când îldoare ceva, iar atunci se poate sã fie dejaprea târziu. În legãturã cu prevenireaunor afecþiuni, ce se realizeazã la dum-neavoastrã în unitate?

- Eu consider cã, prin controalele medi-cale periodice pe care le efectuãm, nu rea-lizãm de fapt prevenþie, pentru cã, în cazulacestora, în urma investigaþiilor respecti-ve, doar se diagnosticheazã anumite afec-þiuni, Pacientul este informat despre exis-tenþa lor, rezultatele fiind comunicate toto-datã ºi medicului de unitate. La nivel deprevenþie, medicul de familie este acelacare are la îndemânã anumite protocoalede prevenire a anumitor boli, în funcþie decare gestioneazã un curs de acþiune în sen-

sul stopãrii apariþiei complicaþiilor. - Ce proiecte prioritare aveþi la nivel

de unitate medicalã?- De cele mai multe ori, un proiect în-

seamnã un vis. Numai cã, întotdeauna, telupþi sã transformi visul în realitate. Aºa-dar, într-un an ºi jumãtate, va fi finalizatãconsolidarea ºi modernizarea clãdirii poli-clinicii, iar banii pentru acest demers exis-tã. Construcþia va arãta exact cum era eaîn anul 1934, cu un interior simplu ºi cla-sic. Va trebui realizatã dotarea instituþieicu un mobilier adecvat, pentru cã lucrurilepe care le avem sunt foarte vechi. Dar,acest aspect nu este neapãrat important. Înprezent, lucrãm pe zona de radio-imagisti-cã, pregãtind o locaþie specialã pentru unaparat RMN. Evident, dacã nu putem luaun RMN, mãcar un tomograf computerizatsã avem. La anul, sperãm sã avem posibi-litatea de a achiziþiona un aparat de radio-logie. Vom amenaja, pe viitor, ºi o zonãdestinatã aparaturii cu care se realizeazãendoscopii ºi colonoscopii, având deja uncoleg care face a doua specializare pe gas-tro-enterologie. Iar, deasupra etajului pa-tru, va exista o mansardã cu trei rezervemititele, pentru spitalizãrile de zi. Acesteasunt planurile noastre pentru un viitor nuprea îndepãrtat.

- Sunteþi un exemplu pentru subordo-naþii dumneavoastrã. Este o sarcinã greasã fiþi comandantul unei astfel de unitãþi?

- Nu este uºor, pentru cã un comandantnu poate sã îi împace pe toþi. ªi atunci, tre-buie sã explici foarte mult, trebuie sã în-cerci sã convingi, sã gestionezi situaþii ten-sionate. Uneori, existã momente în care tesimþi neînþeles, dar acest lucru te obligã sãcauþi noi metode prin care sã fii mai ac-ceptat în cele din urmã. Nu este deloc sim-plu, fiind vorba de confluirea mai multorgeneraþii cu mentalitãþi diferite.

- Poþi sã-þþi urmezi profesia fãrã sã facisacrificii?

- Nu ai cum sã nu faci sacrificii! În pri-mul rând, îþi sacrifici liniºtea, pentru cã înmomentul care conduci o instituþie, gestio-nezi ºi niºte sume de bani, sume care te potface uneori sã nu dormi bine noaptea. Tu,ca ºi comandant, eºti ultimul care semnea-zã un act ºi trebuie sã fii foarte sigur de ceicare iscãlesc înaintea ta. Te gândeºti demulte ori ce ai de fãcut, de unde iei baniinecesari pentru a realiza ceva, ceea ce în-seamnã de fapt foarte mult consum nervosºi scãderea nivelului de toleranþã.

Cu pacienþii, sunt medic; pentru colegiimei, sunt militar. Pe de o parte, ca doctor,trebuie sã fiu o persoanã blândã, înþelegã-toare, empaticã, dar pe de altã parte, nupot sã las aceste sentimente sã guvernezeîn relaþia cu subordonaþii, unde trebuie sãprimeze partea militarã. La fel de bine potsã spun cã nu am cum sã fiu comandantulunor pacienþi!

În mintea mea, sunt de fapt trei persoa-ne: medicul, militarul ºi femeia! În gene-ral, cele mai bune decizii sunt acelea luatede acord comun. Doctorul îl tempereazã pemilitar, îl face mai puþin rigid, iar femeiaeste acea componentã pentru detectatamãnuntele, adicã lucrurile minore, dar nulipsite de importanþã, care reprezintã acelceva care tocmai lipsea!

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Ju rãmântu l lu i H ipocrate t ranspus în va lor i cazoneJurãmântu l lu i H ipocrate t ranspus în va lor i cazone

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Interviu cu comandantul Centrului de Diagnostic ºi Tratament Ambulatoriu „Academician ªtefan Milcu”, colonel doctor Mãdãlina Gabriela MAXIM

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013

Batalionul 20 Infanterie „Dolj”

Scorpionii NegriScorpionii Negri s-au instruit în ambientul tactic de la Cincus-au instruit în ambientul tactic de la CincuÎn perioada 28 octombrie-14 noiembrie a.c., Centrul de

Instruire pentru Luptã al Forþelor Terestre de la Cincu a de-venit locul de desfãºurare a forþelor detaºamentului Bata-lionului 20 Infanterie „Dolj”, constituit în vederea execu-tãrii unei misiuni în teatrul de operaþii din Afganistan, mi-siune planificatã pentru prima jumãtate a anului viitor.Astfel, cei aproximativ 500 de militari, dupã ce au parcurstoate fazele din planul de pregãtire pentru misiune, au tre-cut la etapa întrunitã, ca sã-i spunem aºa, aceea de repetarea misiunii, de simulare realã în teren cu întreg efectivul de-taºamentului. Ce înseamnã acest lucru? Înseamnã replica-rea activitãþilor pe care le vor desfãºura în teatrul de opera-

þii, verificarea procedurilor ºi ducerea acþiunilor de luptãspecifice zonei din Afganistan. Exact ca ºi cum s-ar aflaacolo!

Timp de douã zile, spre marele meu noroc, pe 7 ºi 8 no-iembrie, am ajuns în poligonul atât de cunoscut mie pentrua lua pulsul activitãþilor, bineînþeles doar din punct de ve-dere mediatic. Nu cred cã mai are vreun rost sã vã vorbescdespre vreme, deoarece cunoscãtorii acestei zone geografi-ce a judeþului Braºov pot confirma nelipsita ploaie, cu no-roiul adiacent, omniprezentul vânt, care te îndoaie ca pe-otrestie, crâmpeiele de soare, ce apar numai dupã ce se ridi-cã o ceaþã lãptoasã doar pentru a-þi lãsa vizibilã cu ochiulliber zãpada ce troneazã pe vârfurile din munþii Fãgãraºu-lui. În rest, toate bune ºi frumoase, dupã zicala „Þine-þichipul în soare ºi nu vei vedea umbra!”

Conform unui scenariu bine pus la punct, militarii aufost dislocaþi în douã FOB-uri, în care corturile le-au deve-nit case pentru o perioadã de trei sãptãmâni, locaþii în careexistã bazare ºi sate afgane, animate de jucãtorii de roluri.Dacã ar fi ceva mai mult nisip, ai avea impresia cã te afliîn Afganistan! În cea mai mare parte a zilei, se executã pa-trule, se organizeazã ambuscade, se amplaseazã ici-coloposturi de observare camuflate. Nici o zi nu se aseamãnãcu urmãtoarea! Dupã o shura sau dupã o acþiune cordonand search, se verificã ce s-a mai schimbat în ambientultactic ºi nu se omite nici un indiciu care ar putea sã-i punãla încercare. Aºa sunt Scorpionii Negri, cu iniþiativã, cu unpas înaintea inamicului, determinaþi sã elimine din peisajnecunoscutul ºi surprizele neplãcute. Sunt mândri, sunt pu-ternici, sunt energici ºi implicaþi, dar sunt ºi toleranþi, defi-niþi de un caracter deosebit ce le conferã libertate interioarãºi o temelie a demnitãþii personale.

Aveam un alt plan în minte când am pornit la drum, dartimpul scurt mi-a revizuit ºi abordarea, ºi demersul jurna-listic, lãsându-mi doar o alternativã, îndreptãþitã de fapt,aceea de a avea ca intelocutor pe comandantul Scorpioni-lor Negri, locotenent-colonel Cãtãlin JIANU.

Exerciþiul de repetare a misunii (MRE) a început ca ori-ce altã activitate de pregãtire, de verificare ºi de antrena-ment, de la uºor la greu ºi de la simplu la complex. „Amtrecut prin etapele de pregãtire de la nivel pluton, de STX-urile de companie, în paralel cu antrenarea statului major,de exerciþiul asistat pe calculator (CAX – Computer Assist-ed Exercise), dupã care am ajuns la activitatea întrunitã.Ca o precizare, STX-urile, FTX-urile ºi CAX-ul au fostexecutate separat, sub controlul observatorilor-controlori(OC-ii), care au verificat procedurile în teren pe subunitãþi,de la nivel pluton la nivel companie, dar ºi la nivelul statu-lui major. Toate aceste activitãþi au fost conduse de

HICON.” OC-ii au fost din Brigada 18 Infanterie „Banat”,de la Batalionul 32 Infanterie „Mircea” care a ieºit din tea-tru în aceastã varã. Mergând pe principiul mentorizãrii, eisunt cei care aduc ultimele informaþii. „Ei ne updateazã, nesupervizeazã sau ne corecteazã acolo unde este cazul; ei nepun în prim-plan dacã a apãrut ceva nou, încercând unifor-mizarea unitãþii. Pe baza experienþei acumulate în teatrutimp de saºe luni, OC-ii ne pregãtesc pe noi. Pe de altã par-te, OPFOR-ii au fost de la Brigada 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa” ºi, tot pe baza experienþei din teatrul deoperaþii, au avut o misiune esenþialã, aceea de a face zilegrele scorpionilor! „Interesul nostru a fost ca cele douã

structuri implicate în pregãtirea noastrãsã ne dea tot ce este de fructificat, iar,pânã în momentul de faþã, nu am avutnici un fel de sincope pe aceastã linie.”

Fiecare aspect al pregãtirii din poli-gonul Cincu a fost gândit într-un modprogresiv, începând de la cele mai micielemente de acþiune în teren la antre-narea statului major ºi finalizând cu tra-gerile reale de luptã de nivel companie,pentru cã SIMFTX-ul a debutat în datade 8 noiembrie, iar pentru ziua de 13 afost planificat LFX-ul. În totalitatea lor,toate aceste activitãþi reprezintã, pe lân-gã antrenamentul propriu-zis al militari-lor, ºi verificarea acþiunii întregii unitãþica un tot unitar. „Ne autoverificãm penoi înºine ºi vom ajunge la o concluzie:suntem buni sau mai avem ceva de co-rectat!”

Nu va fi prima misiuna internaþionalãa Scorpionilor Negri. ªi, deºi acesteasunt misiuni standard, singurele lucruripe care le au în vedere sunt procedurilenoi care au apãrut la nivelul teatrului deoperaþii, „proceduri care se reflectã ºiapar din cauza sã zicem a partenerilor;sunt situaþii acþionale în teatru ºi, nor-mal, mergând pe principiul cã totul de

miºcã, noi nu putem rãmâne la acelaºi nivel. Progresãm înideea în care, dacã se schimbã ceva în teatru vis-a-vis destarea operaþionalã, trebuie sã ne adaptãm ºi noi proceduri-le, bazându-ne pe experienþa anterioarã.”

Un alt obiectiv al militarilor craioveni este acela de aintegra acele microstructuri care provin de la alte unitãþisubordonate diviziei în structura mare a batalionului. Seurmãreºte mai exact familiarizarea oamenilor veniþi dinexterior cu grosul unitãþii, pentru o cunoaºtere ºi o înþele-gere reciproce ºi pentru atingerea unui nivel de coeziune ºisinergie de aºa naturã încât sã nu existe sincope în lucrulstatului major sau pe linia de comunicare între subunitãþiledetaºamentului. „Din punctul meu de vedere, acesta repre-zintã un obiectiv foarte important, deoarece, dacã nu va

exista aceastã coeziune care sã ducã batalionul în sine la oacþiune unitarã, ca un tot unitar, nu putem considera cãsuntem în stare sã ne îndeplinim misiunea. Dar, cu sigu-ranþã, dupã zilele petrecute în poligoanele de instrucþie alegarnizoanei Craiova ºi în Cincu, obiectivul de coeziune vafi îndeplinit.”

Instrucþia! Individualã ºi colectivã. Ce pondere i se

atribuie instrucþiei atunci când se urmãreºte îndeplinireaunui obiectiv? „Întotdeauna instrucþia se bazeazã pe in-strucþia de bazã; indiferent de categoriile de instrucþie, tre-buie sã pleci de la un punct iniþial, de exemplu, de la for-marea luptãtorului. Dupã ce ai reuºit sã depãºeºti acestprag, de formare a luptãtorului, considerând cã ai toþi mili-tarii instruiþi, unul câte unul, urmãtorul pas este lucrul înechipã, realizarea coeziunii subunitãþii de nivel grupã saupluton, pânã la nivel batalion la care ne gãsim noi acum.Nu poþi afirma cã vei trimite o grupã sau un pluton izolatîn misiune, dacã fiecare om în parte nu ºtie ce are de fãcut.Plecând de la instrucþia de bazã, ajungi la lucrul în echipãºi la lupta grupei sau a plutonului. Dacã un singur militarnu este instruit, atunci grupa sau plutonul poate avea de su-ferit. Ca atare, sã fiþi siguri cã, în teatrul de operaþii, toþivor acþiona ca unul ºi niciodatã individual. Acþiunile indi-viduale ce se vãd totuºi cu ochiul liber sunt de fapt în spri-jinul întregului pluton, pentru îndeplinirea misiunii acestu-ia. În final, toate contribuie, prin eºalonul companie, la în-deplinirea obiectivelor de misiune ale batalionului.”

Cincu reprezintã cea mai importantã etapã în pregãtireamilitarilor ce urmeazã sã fie dislo-caþi în teatrul de operaþii. De ce?Pentru cã, la CILFT, existã ºi mij-loacele necesare, ºi spaþiul necesarºi, cel mai important aspect, toatãunitatea se aflã la un loc. Programulde instruire este non-stop pe perioa-da de simulare SIMFTX, perioadãde o sãptãmânã în care se pot exer-sa efectiv toate procedurile, de lacele tactice ºi de stat major în teren,pânã la acþiunile desfãºurate pentruexecutarea unei trageri reale de ni-vel companie. Însumate, toate aces-tea reprezintã un mare avantaj. „Mi-litarii nu sunt împrãºtiaþi, nu teplimbi de colo-colo, te gãseºti la unloc, ai FOB-urile create, ai punctulde comandã stabilit. Este la fel caîntr-o aplicaþie, dar ceva mai lungã.Nu este deloc uºor, dar cu cât îi in-struieºti mai greu, cu atât îþi va fimai uºor în teatru.”

Mai puþin de douã luni îi despar-te pe militarii batalionului de mane-vrã de intrarea în teatrul de operaþii.„Din punctul meu de vedere, amtoatã încrederea în personalul dinsubordine: sunt pregãtiþi la aceastã

datã ºi sunt în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunile încre-dinþate. În ceea ce priveºte eºaloanele superioare, le asigurcã vom face tot ceea ce este posibil ºi nu vom precupeþinici un efort sã ne facem datoria prin respectarea angaja-mentelor asumate de România la nivel politic.”

Cristina FRATU

Foto: Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

Pentru cã, în ultima vreme, numãrul credincioºilorcare doresc sã se spovedeascã în bisericile noastre estesporit, mulþi dintre ei fiind foarte tineri, este nevoie decâteva îndrumãri practice, mai ales din douã motive:

1. Pentru ca spovedania sã fie întotdeauna completã,chiar dacã uneori aglomeraþia este mare;

2. Sã fie operativã, aºa încât credincioºii prezenþi sãnu aºtepte peste mãsurã la rând.

Iatã, aºadar, care ar fi câteva din îndrumãrile înacest sens, cu rugãmintea de a fi respectate, spre folosunanim, atât al preoþilor duhovnici, pentru a putea as-culta netulburaþi, spre a da, apoi, sfaturile potrivite fie-cãruia, cât ºi al credincioºilor ce se spovedesc.

Este bine, pe cât posibil, sã ne pãstrãm fiecare du-hovnicul pe care ni l-am ales în mod liber. Dacã vremsã mergem la altul, trebuie sã cerem dezlegare de la du-hovnicul de la care plecãm. Obiceiul de a schimba me-reu duhovnicii este dãunãtor, întrucât riscãm sã nu necunoascã nici unul atât cât este necesar pentru a ne aju-ta cu sfaturile cele mai bune.

Înainte de a veni la preot, este bine sã postim, sã ci-tim rugãciunile pentru spovedanie ºi, mai ales, sã ne ce-rem iertare de la cei pe care i-am supãrat.

Credincioºii trebuie sã respecte, pe cât posibil, pro-gramul pentru spovedanie al bisericii, publicat în„Buletinul parohial” sau afiºat la avizier. Numai în ca-zuri de extremã urgenþã vom solicita sã fim spovediþi ºiîn afara acestui program.

Dupã ce s-a fãcut molifta pentru spovedanie, ordinea

venirii la preot va þine seama de bãtrâni, bolnavi, per-soane cu copii, timpul sosirii etc. Se va pãstra distanþacorespunzãtoare faþã de locul spovedaniei (cca. 3m),pentru a nu se auzi nimic din cele ce mãrturiseºte celcare este la rând.

Pentru a nu irosi timpul preotului ºi a-i face pe cei-lalþi creºtini sã aºtepte prea mult, fiecare credincios esterugat ca, atunci când îi vine rândul, sã facã referire nu-mai la pãcatele personale (nu ale altora!) ºi sã evite aspune lucruri ce nu þin de Taina Spovedaniei. De altfel,preoþii duhovnici îºi pot rezerva dreptul de a întrerupeacele povestiri ce se abat de la spovedanie. Pe de altãparte, dacã cineva doreºte sã stea de vorbã cu preotulmai mult ºi despre alte lucruri sau vrea sã povesteascãnecazurile etc., va veni altãdatã, când nu este aglomera-þie (va preciza preotul când).

Vom mãrturisi numai pãcatele pe care le-am fãcutde la ultima spovedanie, precum ºi pe cele pe care nule-am spus la alte spovedanii, din uitare, ruºine sau ne-încredere. Dacã vom ascunde ceva, cu bunã ºtiinþã, nuse iartã nici pãcatele mãrturisite. Trebuie sã ºtim, deasemenea, cã fiecare preot a depus jurãmântul de a pãs-tra cu stricteþe secretul spovedaniei, încât sã nu avemreþineri cã va divulga cuiva cele mãrturisite. Sã avemîncredere, aºadar, a ne mãrturisi complet, altfel facemvoia diavolului... Cãci diavolul, atunci când pãcãtuim,ne ia ruºinea, iar când ne spovedim, ne-o dã înzecit.

Ne vom mãrturisi pãcatele pe care le-am spus la altespovedanii, dacã nu le-am repetat. Prin aceasta, dove-

dim încredere în Taina Spovedaniei ºi în preot „caiconom al tainelor lui Dumnezeu”.

Unii creºtini au obiceiul sã vinã cu o foaie (sau maimulte) pe care ºi-au scris pãcatele. Procedeul este bun,dar nu este obligatoriu. Este bun pentru cã ne ajutã sãnu uitãm ceva, din cauza emoþiilor sau a oboselii. Pefoaie vom nota însã numai strictul necesar (pãcatelemai mari), nu toate mãrunþiºurile pe care le recomandãunele îndrumare pentru spovedanie, tipãrite fãrã acor-dul oficial al Bisericii.

De altfel, oricâte pagini am scrie, niciodatã nu vomepuiza greºelile fãcute...

De aceea, ne vom limita la cele care ne apasã maigreu pe suflet, pentru cã importantã nu este atât înºira-rea a cât mai multor pãcate, ci pãrerea de rãu, cãinþapentru toate cele sãvârºite, ºtiute ºi neºtiute.

Aºa numita „spovedanie dupã pravilã”, potrivit cã-reia trebuie sã înºirãm liste întregi de pãcate, nu esteconformã cu practica ortodoxã. Cãci spovedania în-seamnã un dialog deschis cu preotul despre cele maigrave pãcate, nu citirea unui inventar interminabil depãcate, pierzându-se în amãnunte ºi riscând sã uitãmesenþialul.

Dorim sã fim cât mai conciºi, nu vom renunþa totuºisã-i punem preotului anumite întrebãri, dacã ne frãmân-tã ceva. Câteva secunde în plus nu dãuneazã nimãnui,iar apoi noi putem pleca împãcaþi sufleteºte.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Pe malul lacului Sinoe, „la o depãrtare de 500de stadii de gura sacrã a Istrului”, dupã notaþia luiStrabon, se aflã cetatea Histria - prima coloniegreacã de pe þãrmul de vest al Pontului Euxin ºicel mai vechi oraº de pe teritoriul þãrii noastre.

Întemeiatã pe la mijlocul secolului al VII-leaî.Hr., în timpul Olimpiadei XXXI (657 î.Hr.) sauîn ultimele decenii ale aceluiaºi secol, Histria aavut o dezvoltare neîntreruptã, atât în perioadagreacã, cât ºi în cea romanã, reprezentând pentrumultã vreme cel mai însemnat centru economic ºicultural de la gurile Dunãrii. Fixarea coloniºtilorpe þãrmul actualei lagune Sinoe, altãdatã golf des-chis, la o distanþã relativ micã de gura cea mai desud a Dunãrii - actualul braþ Sf. Gheorghe, în anti-chitate Peuce - ºi la o distanþã încã ºi mai micã deDunavãþul, altãdatã navigabil, se justificã, pe de oparte, prin condiþiile prielnice pentru pescuit, iarpe de alta, prin uºurinþa cu care, pornind de aici,pe drumuri de apã, se putea pãtrunde în interiorulpãmântului getic.

Colonizarea a însemnat, în fapt, declanºareaunui important fenomen istoric, în virtutea cãruiacomunitãþi omeneºti aflate pe trepte diferite de dez-voltare socialã, au intrat în legãturi multiple, influen-þându-se reciproc. Integrând istoria Histriei la istoriapãmântului dintre Dunãre ºi Mare, se remarcã ace-leaºi elemente de culturã materialã cuprinzând toatevârstele de dezvoltare ale omenirii, de la paleolitic ºineolitic pânã la feudalismul timpuriu.

În împrejurimile Histriei ºi pe întregul litoralexista la sfârºitul sec. VII î.Hr. ºi începutul sec. VIî.Hr. o populaþie autohtonã capabilã, cel puþin prinvârfurile ei, sã preþuiascã noile elemente de culturãmaterialã oferite de greci. În acest sens, trebuie expli-catã atât prezenþa foarte timpurie (al doilea sfert alsec. VI î.Hr.) a ceramicii de lux greceºti în mediulautohton de la Tariverde, cât ºi prezenþa elementuluiautohton în mediul grecesc-arhaic histrian. Descope-riri greceºti în mediul autohton sunt cele semnalate laCorbul de Sus, Nuntaºi, Istria-sat, Istria-pod ºi Sari-nasuf. Dupã un model urban cunoscut în lumea colo-nialã, oraºul era format din douã unitãþi distincte, fie-care înconjurate de câte o incintã proprie. Pe platouldin vestul cetãþii se afla aºezarea civilã, înconjuratãde cea mai veche linie fortificatã identificatã, circum-scriind totodatã cea mai mare suprafaþã locuitã (cca35ha). Tot aici, în sectorul convenþional denumit X,au apãrut urme de locuire intensã (resturi de locuinþeºi gropi cu un bogat material ceramic). În limita desud-vest a platoului au fost descoperite ateliere cera-mice, a cãror funcþionare dureazã din sec. VI î.Hr.pânã la sfârºitul epocii elenistice.

A doua zonã, situatã pe acropola histrianã, repre-zintã unul dintre sectoarele de maximã importanþã înviaþa cetãþii : „zona sacrã”, având în apropiere,probabil, ºi o agora. Aici au ieºit la ivealã resturile atrei temple, dintre care unul dedicat lui Zeus, altulAfroditei, iar al treilea unei divinitãþi neidentificate,precum ºi fragmente arhitectonice de piatrã ºi de te-racotã cu dedicaþii cãtre Afrodita, datând din a douajumãtate a sec. VI î.Hr. O a doua zonã sacrã este po-sibil sã fi funcþionat la sud de acropolã.

Dupã atacurile hunilor, din a doua jumãtate a sec.

IV d.Hr., urmeazã altele, întreprinse în a doua jumã-tate a sec. VI de cãtre avari ºi slavi. Este un fapt do-vedit arheologic cã, dupã primele decenii ale sec. VIId.Hr., Histria a suferit atacuri în faþa cãrora oraºul nuputea opune rezistenþã. Descoperirea unei monededin bronz din timpul lui Heraclius (613-614), în co-muna Sinoe, ºi a alteia de aur de la Constantin al IV-lea Pogonatul, în satul Istria, aratã menþinerea legãtu-rilor strãvechii colonii milesiene cu teritoriul romanînvecinat, în ultima ei perioadã de existenþã, care eposibil sã se fi prelungit pânã în a doua jumãtate asec. VII d.Hr. Sfârºitul propriu-zis al Histriei ca cen-tru urban se leagã de condiþiile politice ºi administra-tive ale Dobrogei în secolul VII. Dupã treisprezecesecole de existenþã ia sfârºit istoria cetãþii Histria, alcãrei rol în viaþa economicã ºi culturalã a Dobrogei afost dintre cele mai importante. Pe ruinele vechiuluioraº se vor semnala, în secolele urmãtoare, urme delocuiri sporadice, documentate de monede din timpullui Ioan Tzimiskes, Manuel I Comnenul sau Andro-nic I Comnenul.

Cetatea a fost de fapt pãrãsitã de locuitorii sãi, ca-re îºi vor dura o viaþã stabilã nu departe de vechile zi-duri. O dovedesc aºezarea ºi cimitirul spiritual de laIstria-Capul Viilor, situat la circa 600m de limita es-ticã a actualului sat Istria, în drumul ce duce spre ce-tate, sau aºezarea feudal-timpurie semnalatã la Vadu.

Începute în 1914 sub conducerea savantului ro-mân Vasile Pârvan, sãpãturile arheologice de laHistria au continuat fãrã alte întreruperi, decât ale ce-lor douã rãzboaie mondiale, pânã în zilele noastre.

Datoritã eforturilor lui Vasile Pârvan, între 1914-1916 ºi 1921-1926, cercetarea Histriei a însemnatdezvelirea în întregime a zidului mare al cetãþii, pre-cum ºi a unui mare numãr de edificii publice ºi priva-te, majoritatea din sec. IV-VII d.Hr.: cartierul dinvestul cetãþii, edificiul comercial, piaþa cu portic,bãile termale, precum ºi numeroase inscripþii ce ofe-reau o imagine sugestivã a dezvoltãrii cetãþii din aceavreme. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013Pagina 6

Cetatea H is t r iaCetatea H is t r iaRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Dragoste ºi abandonO încleºtare a orgoliilor ºi pasiunii

din care dragostea trebuie sã iasãînvingãtoare!

Lady Charlotte Dalrumple, Pame-la Lockhart ºi Hannah Setteringtonsunt hotãrâte sã-ºi ia destinul în pro-priile mâini ºi sã nu mai depindã de oeventualã cãsãtorie pentru a-ºi asigu-ra confortul financiar ori împlinireasufleteascã. Astfel, ia naºtere primaºcoala a Guvernantelor, o instituþie ceîºi propune sã ofere personal calificatpãrinþilor din înalta societate, dar ºipregãtire tinerelor dornice sã devinã educatoare ale copiilor dinlumea bunã. Christina Dodd este una dintre cele mai apreciatescriitoare din Statele Unite, cãrþile ei fiind traduse în 25 de limbipânã în prezent. A câºtigat prestigioasele premii RITA ºi GoldenHeart din partea Asociaþiei Scriitorilor de Romane de Dragostedin America, iar Library Journal a numit-o „Autorul anului”.

Ce sã vedem...Ender’s Game (2013, Jocul lui Ender)În viitorul apropiat, o rasã ostilã de extratereºtri (numitã The

Formics) a atacat Pãmântul. În lipsa iniþiativei eroice a Coman-dantului Flotei Internaþionale, Ma-zer Rackham (Ben Kingsley), totular fi fost pierdut. Pregãtindu-sepentru viitorul atac, foarte aprecia-tul colonel Graff (Harrison Ford) ºiAcademia Militarã Internaþionalãpregãtesc doar cei mai buni copiipentru a-l gãsi pe noul Mazer. En-der Wiggin (Asa Butterfield), unbãiat timid, dar un tactician extra-ordinar, este retras de la ºcoala sapentru a se alãtura elitei. Odatã a-juns la ªcoala de Rãzboi, Ender în-vaþã rapid ºi cu uºurinþã dificile jo-

curi de luptã, evidenþiindu-se ºi câºtigând respectul colegilor. En-der este în scurtã vreme luat în vizor de Graff ca viitoarea speran-þã militarã a Pãmântului ºi este promovat cãtre ªcoala de Coman-danþi. Aici este antrenat de Mazer Rickham în persoanã, pentrua-i conduce apoi pe soldaþi într-o bãtãlie epicã ce va hotãrî soar-ta Pãmântului ºi va salva rasa umanã.

Ce sã ascultãm...Holograf – „Cât de departe”, 25 ºi 26 noiembrie 2013, ora

19:30, Sala Palatului„Acum un an de zile formaþia Holograf îºi invitase prietenii

la douã spectacole la Sala Palatului.Din pãcate, o intervenþie medicalã a-vea sã amâne aceastã întâlnire. Dar,Hologaf nu-ºi uitã prietenii ºi nici pro-misiunile. Cele douã spectacole vor a-vea loc, în sfârºit, la finalul lunii no-iembrie, în 25 ºi 26, tot la Sala Palatu-lui. Haideþi sã ºtergem, cu picãturile deploaie ale acestei toamne, tristeþeaadusã de acea pauzã nedoritã ºi sã nevedem mai puternici ºi mai veseli. Noivã aºteptãm!” www.spectacole.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Sfatur i p rac t i ce cu pr iv i re la S fa tu r i p rac t i ce cu pr iv i re la Ta ina Spovedan ie iTa ina Spovedan ie i

E mai bine sã meriþi laude ºi sã nu le pri-meºti, decât sã le primeºti fãrã sã le meriþi.

Fii curajos ca un leu ºi viclean ca o vulpe.Leul înfruntã capcanele, iar vulpea ocoleºteproblemele.

Persoanele sensibile au un mic defect: su-ferã mult, dar în realitate au o calitate: ele dauºi sufletul.

Timpul are întotdeauna o cale frumoasã dea ne arãta ce ºi cine conteazã cu adevãrat.

Câteodatã lucrurile pe care nu le putemschimba sfârºesc prin a ne schimba ele pe noi.

Pãstreazã ceea ce ai, deoarece ceea ce îþidoreºti s-ar putea sã nu vinã niciodatã.

Trebuie sã încerci sã urci necontenit foartesus, dacã vrei sã poþi sã vezi foarte departe.

Nu-þi fie teamã cã înaintezi prea încet. Te-me-te dacã te opreºti.

Nimeni sã nu sileascã pe aproapele sãu,nici mãcar pentru a-i face bine.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

A fost descoperitã o specie nouã de delfin cu cocoaºã!

O specie nouã de delfin cu cocoaºã a fost descoperi-tã în largul coastelor nordice ale Australiei, de cãtre ungrup de biologi americani.

O echipã coordonatã de Wildlife Conservation So-ciety din New York a identificat o nouã ramurã a genu-lui „Sousa” în urma unui laborios proces de analize ºicomparaþii biogenetice. Cercetãtorii au autopsiataproape 200 de delfini morþi ºi au comparat mostrelede þesut prelevate de la aceºtia cu cele prelevate de ladelfinii cu cocoaºã care trãiesc în oceanele Atlantic,Indian ºi Indo-Pacific. De asemenea, au studiat botul ºidentiþia acestora ºi au secvenþiat ADN-ul a 235 deexemplare. Specialiºtii au stabilit cã este vorba de onouã specie de delfin cu cocoaºã, frecvent întâlnitã înapele din nordul Australiei. În articolul publicat în re-vista Molecular Ecology, biologii spun cã analizele ge-netice ºi morfologice aratã cã existã cel puþin patruspecii în familia delfinilor cu cocoaºã. Ei reprezintãuna dintre cele aproximativ 80 de specii de cetacee ºiocupã un teritoriu care se întinde din Pacific în Austra-lia ºi Africa Occidentalã.

Cercetãtorii urmeazã sã cearã Comisiei Internaþio-nale a Nomenclatorului Zoologic sã acorde un numenoii descoperiri. În afara speciei australiene, ei propunrecunoaºterea delfinului cu cocoaºã din Oceanul Indi-an (Sousa plum-bea), a celui cucocoaºã indo-pa-cific, numit ºi del-finul alb de China(Sousa chinensis),precum ºi a celuicu cocoaºã dinAtlantic, numit ºidelfinul de Came-run (Sousa teuszii). Ultimele douã specii sunt în declinºi considerate ameninþate cu dispariþia din cauza pes-cuitului excesiv ºi a reducerii habitatului.

Wildlife Conservation Society spune cã este vorbadespre o descoperire foarte importantã, identificareaunei noi specii de mamifere fiind un lucru foarte rar.„Aceastã descoperire ne ajutã sã înþelegem mai bine is-toria evoluþiei unui grup de animale ºi sã punem lapunct politici mai eficiente de conservare a speciilor”,au spus biologii.

Un test ce identificã ºapte tipuri de cancer la sân

Un test ce identificã ºapte tipuri de cancer la sân, cuajutorul proteinelor-cheie din celulele canceroase, arputea fi disponibil în doi ani, ajutându-i pe medici sãdescopere tratamente eficiente ºi sã creascã rata de su-pravieþuire, aratã un studiu al cercetãtorilor britanici.

Echipa de cercetãtori britanici de la Universitateadin Nottingham, coordonatã de Andy Green, a pus lapunct o metodã ce analizeazã zece proteine-cheie dincelulele canceroase, cu ajutorul cãrora se pot identificaºapte tipuri biologice diferite de cancer la sân.

Anul trecut, cercetãtorii au arãtat cã existã zece for-me diferite de cancer la sân, bazate pe structura geneti-cã a pacientelor, iar fiecare tip are un impact diferitasupra ratei de supravieþuire. Cu toate acestea, cele ze-ce tipuri de cancer pot fi identificate prin teste geneti-ce detaliate, care sunt inaccesibile pentru majoritateapacientelor, deoarece cã au costuri ridicate.

În cadrul studiului, oamenii de ºtiinþã britanici aucãutat „semnã-tura” fiecãruitip de cancer în1.073 de mostreobþinute dintr-obancã de þesu-turi, descope-rind cã 93%dintre celule seîncadrau exact

în cele ºapte tipuri de cancer, restul de 7% fiind maigreu de clasificat.

Verificãri ulterioare au arãtat cã toate cele ºapte ti-puri sunt definite de nivelurile ºi de combinaþiile dife-rite dintre zece proteine regãsite în celulele canceroase.Dintre aceste proteine fac parte douã identificate deobicei în celulele canceroase - receptorul pentru estro-gen (ER) ºi HER2 -, precum ºi altele, care nu sunt tes-tate în prezent, cum ar fi p53, citocheratinele, HER3 ºiHER4a. În prezent, pentru identificarea tumorilor can-ceroase, sunt analizaþi doi markeri biologici, iar tehno-logia necesarã mãsurãrii proteinelor din mostrele de þe-sut existã în majoritatea laboratoarelor de analize dinMarea Britanie, a precizat Andy Green, coordonatorulstudiului, publicat în the British Journal of Cancer.

„Trebuie sã ne asigurãm cã tratamentele ce salvea-zã ºi prelungesc viaþa, disponibile în clinici, sunt folo-site mai eficient, astfel încât, pânã în 2050, sã atingemobiectivul de a învinge cancerul la sân”, a declaratDelyth Morgan, preºedinte executiv al campaniei îm-potriva cancerului la sân. (O.M.) www.decopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013 Pagina 7

Samsung pregãteºte o tabletã Note mai mare

Samsung ar pregãti o nouã tabletãGalaxy Note. Cele mai recente infor-maþii, aflate pe surse, aratã cã noulmodel ar avea un display de 12,2 inch,cu o rezoluþie de 2.560x1.600 pixeli.

Procesorul va fi un Qualcomm Snap-dragon 800 de tip quad core la 2,3Ghz.De asemenea, camera frontalã va avea8 megapixeli, iar cea secundarã va fide 2 megapixeli. Samsung a lansat decurând douã noi gadgeturi din catego-ria Galaxy Note, Note 3 ºi GalaxyNote 10.1 ºi e posibil ca noua tabletãde 12 inch sã aparã ceva mai târziu,însã pânã la sfârºitul acestui an. Potri-vit celor de la Samsung, Note 3, lansatîn septembrie, s-a vândut în prima lu-nã în peste 5 milioane de exemplare înîntreaga lume. Primul Note a fostanunþat în 2011 la IFA, târgul interna-þional de electronice ºi electrocasnicede la Berlin. Galaxy Note 1 a fost pri-mul smartphone cu un ecran de 5,3inch.

HTC M8 este urmãtorul vârf de gamã al taiwanezilor

Într-o perioadã în care fiecare pro-ducãtor combinã tot ce e mai bun pepiaþã într-un produs, HTC M8 ar pu-tea fi urmãtorul vârf de gamã taiwa-nez. HTC a avut un an plin. Deºi nus-a grãbit sã se înscrie într-o cursãprecum Samsung, care lanseazã douãtelefoane pe lunã, în 2013, am avut

câteva creaþii HTC care au atras privi-rile publicului. Totul a început cuHTC One în primele luni ale anului,un terminal considerat de mult cel maifrumos smartphone cu android. La câ-teva luni distanþã, a fost confirmat ofi-cial HTC One Mini, doar cã acum câ-teva sãptãmâni, dupã multiple zvo-nuri, sã fie confirmat HTC One Max.Apropo de zvonuri, deja au apãrut on-line primele speculaþii vizavi de urmã-torul smartphone de vârf al taiwanezi-lor. Deºi nu se ºtie dacã se referã la deun nume de cod sau este denumireacomercialã a produsului, în orice caz,este vorba despre M8. De aici, zvonu-rile deviazã în douã direcþii despreHTC M8. Pe de o parte, îi avem pe ceicare spun cã va fi un aparat, similardin punct de vedere al configuraþiei cuHTC One, care va rula WindowsPhone 8. Pe de altã parte, îi avem pecei de la Evleaks care insistã pe faptulcã M8 ar fi primul telefon inteligent alcompaniei preinstalat cu Sense 6. Înrest, nu mai avem specificaþii ipoteti-ce, exceptând o carcasã realizatãaproape integral din aluminiu în mo-

mentul în care respectivul sistem afuncþionat. Dacã vã mai aduceþi amin-te, înainte de lansarea efectivã a luiHTC One, se credea cã acel smart-phone va purta numele de HTC M7.Aceastã informaþie este ultima picãtu-rã care întãreºte ideea unui nou vârfde gamã.

Noile Mac Book Pro, aproape imposibil de reparat

Au trecut doar câteva zile dupã ceApple a prezentat noile Mac BookPro. Cei de la iFixit n-au stat degeaba.Au pus repede mâna pe ele ºi s-auapucat sã le dezmembreze. Din pãca-te, ºi laptopul de 13” ºi cel de 15” aupicat cu brio testul de uºurinþã în repa-rare. Ambele au luat nota 1 din 10.Generaþia trecutã primise nota 2.

Cele douã versiuni Mac Book Pro

au primit cea mai micã notã din cauzaimposibilitãþii de a schimba compo-nente esenþiale. Bateria e lipitã în aºafel încât sã acopere câteva ºuruburiimportante, dimm-urile RAM sunt ºiele sudate, ecranul face parte din car-casã ºi e imposibil de scos, iar hard-ulSSD nu e unul standard.

Spre deosebire de generaþia anteri-oarã, bateria noilor Mac Book Pro emai micã, mulþumitã procesorului In-tel Haswell ºi a sistemului de manage-ment al bateriei din sistemul de proce-sare Mavericks. Imposibilitatea de aface upgrade e ºi unul dintre motivelepentru care doar unul din 10 Mac-uri ecapabil sã suporte noul sistem de ope-rare. La doar o zi dupã lansarea lui OSX Mavericks, acesta fusese descãrcatpe unul din 18 Mac-uri. (O.M.)

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

☺O femeie, în farmacie:- Aveþi ceva ieftin pen-

tru slãbit?- Da, plasture!- ªi unde se pune?- Pe gurã!

☺Un alpinist cãzut în crã-

pãtura unui gheþar este gãsitde o trupã de la Crucea Ro-ºie ºi Salvamont. útia stri-gã de sus:

- Crucea Roºie ºi Salva-montul sunt aici!

Iar alpinistul din prãpas-tie:

- Nu donez nimic!…☺

La poarta Raiului se audbãtãi. Sfântul Petru se ducesã deschidã ºi vede un indi-vid îndepãrtându-se în fugã.Închide uºa, îºi vede detreabã. Dupã un timp, audeiarãºi bãtãi în uºã; se ducesã deschidã, iarãºi vede in-dividul îndepãrtându-se înfugã. Uºor nemulþumit, în-chide uºa ºi îºi vede de trea-bã. Dupã o vreme, aude ia-rãºi bãtãi în uºã; deschideuºa, individul fuge. Deja iri-tat, strigã dupã el „Ce ai degând sã faci? Vrei sã intrisau îþi arde de glume?” In-dividul, din fugã, rãspunde„Îmi pare rãu, Sfinte Petre,eu aº rãmâne, dar mã tot re-susciteazã cei de la reani-mare!”

☺Cicã un scoþian ºi nevas-

ta sa intrã într-un restaurantºi comandã douã porþii demâncare. La un momentdat, chelnerul vãzând cãdoar scoþianul mânca, iarsoþia stãtea ºi se uita la el,se apropie ºi întrebã:

- Doamnã, dar dumnea-voastrã de ce nu mâncaþi ?Nu vã place mâncarea?

- Ba da, îmi place, rãs-punde doamna, dar aºteptsã termine soþul meu demâncat sã-mi împrumuteproteza...

☺O fetiþã îºi cumpãrã o

sticlã de suc ºi, neputând são deschidã, cere ajutorulunui poliþist:

- Domnule poliþist, mãputeþi ajuta sã deschid sticla

de suc?Poliþistul ia sticla fetiþei

în mânã ºi urlã:- Poliþia! Deschideþi

imediat!...☺

Doi românaºi ajung sãfacã turism prin Egipt.Cheltuind cam tot pe la pi-ramide ºi neavând bani dehotel, decid sã se culce pemalul Nilului. Spre dimi-neaþã, pe unul dintre ei îl în-ghite un crocodil de la pi-cioare pânã înspre gât.

Alarmat de zgomotelenefireºti ce se aud, celãlaltdeschide puþin ochii ºi, încãnãuc de somn, îl întreabã petovarãºul sãu:

- Mã', da' tu de unde þi-aifãcut rost de sacul ãsta dedormit? (O.M.)

www.bancuri.ro

VOIAJ

DEZASTRE

URMÃREA PEHAIDUCI

CLAIE

INSULE DECORALI

A EXPUNE

SLUT

TEI!

A SE LÃFÃI

FOLOSIT

A SUDA

FLUVIUEUROPEAN

LECÞII

O DÃ JOSDIN POD

UªUREL

A REZUMA

ÎNNOIRE

TOARSÃ

A PREÞUI

SFÂRLEZE

VÂSLE

GRÃDINÃ DEIARNÃ

ÞUGUIATÃ

LIPSIÞI DEDUMNEZEU

PUÞIN

PÃRUL OILOR

LIBERTATE DEALEGERE

COMPLET

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 21 (370) din 15 noiembrie 2013Pagina 8

Convocarea responsabililor cu asistenþa psihologicã dinmarile unitãþi ºi unitãþi subordonate nemijlocit Statului Ma-jor al Forþelor Terestre s-a desfãºurat la comandamentul Di-viziei 2 Infanterie „Getica”, timp de trei zile, începând cu 6noiembrie.

Responsabilii cu asistenþa psihologicã din marile unitãþi,unitãþi ºi instituþii de învãþãmânt care sunt direct subordona-te Statului Major al Forþelor Terestre s-au reunit, timp de treizile, la Buzãu, pentru a se pune de acord cu aplicarea unitarãa noilor reglementãri în domeniu. Activitatea a fost condusãde cãtre ºeful Biroului asistenþã psihologicã din SMFT, co-lonel Traian Ciupitu, fiind invitat ºi colonelul psiholog dr.Gheorghe Chiþu, de la laboratorul psihologic al armatei.

Deschiderea convocãrii a avut loc în prezenþa comandan-tului Diviziei 2 Infanterie, general-maior Nicolae Ciucã.Dumnealui s-a adresat celor prezenþi pentru a le transmiteaprecierile sale faþã de activitatea pe care ei o desfãºoarã, darºi aºteptãrile pe care comandanþii – indiferent de treapta ie-rarhicã pe care o ocupã – le au de la persoanele care rãspundde asistenþa psihologicã la diferite eºaloane.

Rolul psihologului, dincolo de testeActivitatea curentã a responsabililor cu asistenþa psiholo-

gicã pare a fi mai puþin cunoscutã în armatã, întrucât mareamajoritate a personalului nu se întâlneºte cu psihologii decâtde câteva ori pe an, cu ocazia testãrilor obligatorii. Spre deo-sebire de Occident, la noi, psihologul nu este vãzut încã înpostura celui care poate oferi sprijin în anumite momente di-ficile ale vieþii.

ªeful Biroului de asistenþã psihologicã din Direcþia per-sonal ºi mobilizare a Statului Major General, colonel AdrianJianu – prezent, de asemenea, la convocare – preciza: „Con-trar ideii acreditate cum cã psihologul dã doar teste, viziuneaprezentã în ceea ce priveºte activitatea acestuia este cã nutrebuie doar sã evalueze, ci sã ºi «repare», sã restabileascã

capacitãþile persoanei ca-re a suferit o destructura-re. Ne dorim ca activita-tea psihologului sã abor-deze latura calitativã aactivitãþii lui specifice, sãvinã cu adevãrat în spriji-nul comandanþilor. Psi-hologul militar acþionea-zã în cadrul unui sisteminstituþionalizat, fapt ca-re-l obligã sã-i ofere co-mandantului mai multdecât rezultatul unei eva-luãri. El trebuie sã-l sfã-tuiascã pe comandant,sã-l ajute în aºa mãsurãîncât acesta sã poatã be-neficia de resursa umanãpe care o are la dispozi-þie.”

Acestea fiind dateleproblemei, enunþate dereprezentantul eºalonuluicare coordoneazã ºi con-troleazã activitatea tuturor psihologilor din unitãþile armateiromâne, sã vedem cum stau lucrurile la nivelul forþelor teres-tre. ªeful Biroului asistenþã psihologicã din Statul Major alForþelor Terestre, colonel Traian Ciupitu, organizatorulacestei convocãri, explicã faptul cã, dincolo de problemelespecifice în asistenþa psihologicã ce se doresc a fi armonizateîn cadrul categoriei noastre de forþe, la aceastã activitate severificã ºi gradul în care s-au însuºit prevederile noilor in-strucþiuni care guverneazã activitatea responsabililor cuasistenþa psihologicã, pentru a fi posibilã aplicarea lor înmod unitar în cadrul tuturor structurilor din Forþele TerestreRomâne.

„Dorim sã prezentãm ºi sã dezbatem prevederile a douãnoi acte normative care reglementeazã activitatea de asisten-þã psihologicã în armatã, implicit în forþele terestre. Totoda-tã, la aceastã activitate facem unele dezbateri în vederea sta-bilirii formei finale a Precizãrilor ºefului Statului Major alForþelor Terestre privind asistenþa psihologicã în categorianoastrã de forþe”. Aceste precizãri sunt necesare deoareceasistenþa psihologicã are unele pãrþi specifice fiecãrei cate-gorii de forþe. „O activitate specificã a psihologilor din for-þele terestre, pe care o consider a fi mai importantã de amin-tit – detaliazã colonelul Ciupitu –, este aceea de selecþiona-re, din punct de vedere psihologic, a personalului care înca-dreazã unitãþile care sunt nominalizate sã participe la misi-uni ºi operaþii în afara teritoriului Statului român. Din punctde vedere psihologic, militarii participanþi la astfel de misi-uni trebuie sã aibã un nivel ridicat al responsabilitãþii, capa-citate ridicatã de adaptare la condiþiile de mediu, dar, maiales, la cele specifice misiunii.” În termeni mai puþin ºtiinþi-fici, „condiþiile specifice misiunii” pot fi traduse prin douãsintagme: grad ridicat de risc ºi grad ridicat de stres.

Discuþii lãmuritoareDupã cum scriam la începutul articolului, la Buzãu s-au

întâlnit responsabilii cu asistenþa psihologicã de la marileunitãþi, unitãþile ºi instituþiile de învãþãmânt militar aflate însubordonarea nemijlocitã a Statului Major al Forþelor Teres-tre. Reprezentanþii Divizei 2 Infanterie ºi ai Diviziei 1 Infan-terie „Dacica” au acceptat sã ne spunã câteva cuvinte despreceea ce a însemnat pentru ei aceastã activitate. Maiorul Ga-briel Stan, ºeful Compartimentului asistenþã psihologicã lacomandamentul Diviziei 2 Infanterie, are în responsabilitatecoordonarea activitãþii psihologilor din unitãþile subordonatedivizei, plus activitatea sa în cadrul comandamentului ºi uni-tãþilor arondate. „Este benefic faptul cã aceastã convocares-a axat pe aplicarea noilor metodologii, care aduc unelenoutãþi ºi schimbãri faþã de cele anterioare, fiindcã discutândatât cu iniþiatorul acestor acte normative, cât ºi cu colegii dela celelalte structuri, am lãmurit unele elemente neclare înprivinþa aplicãrii acesteia”, apreciazã maiorul Stan. „Dinpunct de vedere personal, sunt mulþumit cã am putut face unschimb de experienþã cu colegii de la Diviziile 1 ºi 4 Infante-rie ºi, de asemenea, cu colegii de la celelalte structuri directsubordonate Statului Major al Forþelor Terestre, dar ºi de laMarinã ºi Aviaþie”.

ªefa compartimentului asistenþã psihologicã din coman-damentul Divizei 1 Infanterie „Dacica”, locotenent-colonelGeorgeta Þîrlea, a condus, cu o sãptãmânã mai devreme, oactivitate similarã la care au fost convocaþi psihologii dinstructurile subordonate marii unitãþi bucureºtene. „ªi noi aminvitat reprezentanþi de la Statul Major General ºi de la labo-ratorul psihologic al armatei pentru a rãspunde întrebãrilor –destul de numeroase – privind aplicarea noilor metodologiiºi, mai ales, pentru a înþelege unitar unele articole din aces-te acte normative.” La o parte dintre aceste întrebãri rãspun-surile au fost date pe loc, însã au fost ºi întrebãri pentru careinvitaþii eºaloanelor superioare au recomandat sã fie formu-late în scris, urmând a se primi rãspunsurile necesare pânã laintrarea în vigoare a normelor specifice. În privinþa convocã-rii de la Buzãu, locotenent-colonelul Georgeta Þîrlea a per-ceput-o ca fiind o activitate destul de intensã, deoarece parti-cipanþii au fost evaluaþi, atât din punct de vedere psihologic,prin testele cunoscute, dar mai ales pentru cã, înainte de adiscuta despre noile metodologii, cei prezenþi la activitate audat o testare privind cunoaºterea ºi aplicarea acestora, evi-tându-se astfel dezbaterile sterile. „În urma discuþiilor purta-te ºi a lãmuririlor primite, vom cãuta sã rãspundem cât maiclar prevederilor noilor metodologii ºi sã le aplicãm în modunitar”, a spus doamna locotenent-colonel Þîrlea.

Invitaþi de la Marinã ºi AviaþieLa convocarea de la Buzãu au fost prezenþi, ca într-un

schimb de experienþã sui generis, ºefii structurilor de specia-litate de la celelalte douã categorii de forþe: Forþele Aerieneºi Forþele Navale. Dupã cum este lesne de intuit, activitãþilespecifice ale Aviaþiei ºi Marinei determinã, implicit, ºi eva-luãri specifice. Totuºi, sunt ºi multe puncte comune asupracãrora s-a discutat ºi s-au tras unele concluzii. ªeful Com-partimentului asistenþã psihologicã ºi socialã din Statul Ma-jor al Forþelor Navale, cãpitan-comandor Ciprian Hanciuc, apunctat unele particularitãþi ale activitãþii sale: „În afaraevaluãrii trãsãturilor de specialitate generale, similare celor-lalte categorii de forþe, psihologii din Forþele Navale, prin in-termediul Centrului de Medicinã Navalã, identificã acele ap-titudini specifice, necesare desfãºurãrii activitãþii personalu-lui de la bordul navelor Marinei Militare, a personalului pen-tru scufundare, care lucreazã pe submarine, ca ºi pentru mi-litarii încadraþi în forþele pentru operaþii speciale sau scafan-dri de mare adâncime. De asemenea, mai efectuãm evaluãri– diferite de cele care se fac curent ºi în celelalte categorii deforþe – pentru personalul instituþiilor de învãþãmânt naval penavele de instrucþie precum Nava ªcoalã «Mircea» care, înfiecare an, participã la activitãþi în þãri riverane Mãrii Ne-gre”. Cãpitan-comandorul Hanciuc a participat ºi la convo-carea psihologilor din Forþele Aeriene al cãrei obiectiv a fost,de asemenea, clarificarea cadrului general conceptual al noi-lor reglementãri în domeniu. „Încercãm sã ne lãmurim noi,în primul rând, cum va trebui sã procedãm pentru cã în spa-tele activitãþii psihologului – «omul cu testul», cum este vã-zut de cãtre ceilalþi colegi – este o întreagã muncã de eviden-þã, evaluare ºi întocmire a bazelor de date. De aceea, încer-cãm sã ne armonizãm activitatea ºi, la convocãrile pe carele-am avut pânã acum, am reuºit sã atingem aceste obiecti-ve, sã ne fie clar cum trebuie sã procedãm, astfel încât, de laînceputul anului viitor, sã lucrãm eficient pe noua metodolo-gie”.

Ca ºi marinarii, personalul din forþele aeriene executãunele misiuni specifice, ale cãror particularitãþi le prezintãºeful Biroului asistenþã psihologicã ºi socialã din Statul Ma-jor al Forþelor Aeriene, locotenent-colonel Constantin Roan-gheºi. „Forþele Aeriene, în ansamblu, au misiuni extrem decomplexe, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, precum acþiunilede intervenþie pentru evacuare medicalã – cele interne, dar ºicele internaþionale, precum misiunile din Muntenegru ºi Un-garia –, misiuni de transport trupe ºi materiale în teatrele deoperaþii ºi cred cã este suficient ca sã aveþi imaginea acesto-ra.” Locotenent-colonelul Roangheºi spune cã specificulpersonalului din forþele aeriene este specializarea foarte ma-re, atât în aviaþie (piloþi, tehnici de bord), cât ºi pe parte deradiolocaþie (operatorii radar) ºi rachete antiaeriene. „Resur-sa umanã este foarte importantã pentru aceastã categorie deforþe, iar psihologii au o contribuþie directã pentru menþine-rea acelui echilibru necesar desfãºurãrii acestor activitãþi cuun grad mare de complexitate. O caracteristicã a activitãþiiîn Forþele Aeriene ar fi datã de gradul destul de mare de izo-lare a multora dintre subunitãþile din aviaþie ºi, dupã cum secunoaºte, activitatea în astfel de condiþii are un specificaparte, iar psihologii au mai mult de lucru în sensul în caretrebuie desfãºurate permanent activitãþi de cunoaºtere a per-sonalului în vederea îndeplinirii misiunilor de zi cu zi.”

Locotenent-colonelul Constantin Roangheºi considerã cãschimbul de experienþã realizat prin participarea la convoca-rea psihologilor din forþele terestre este benefic din mai mul-te puncte de vedere, pentru cã, deºi fiecare categorie de forþeare un anumit specific, „instrumentele” cu care psihologii lu-creazã sunt comune „ºi este bine sã prezentãm aspecte dinexperienþa cotidianã ºi sã venim cu concluzii comune care sãconducã la optimizarea activitãþii noastre”.

Un alt lucru pe care dumnealui îl considerã extrem deutil la aceastã convocare este „acea colaborare la nivel degarnizoane, de localitãþi, în sensul în care personalul din for-þele aeriene, cu nevoie de asistenþã psihologicã pentru o anu-mitã perioadã, ar putea sã apeleze la colegi din forþele teres-tre pentru a evita deplasãri pe distanþe destul de mari ca sãrezolve situaþii pe care le-am putea numi «comune»”, a în-cheiat locotenent-colonelul Roangheºi.

Colonel Dragoº ANGHELACHE

Armonizarea activitãþii de asistenþã psihologicãArmonizarea activitãþii de asistenþã psihologicã

Profitând de o zi de duminicã însoritã, o echipã deofiþeri ai Batalionului 21 Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi” din Predeal au ales sã sãrbãto-reascã Ziua Vânãtorilor de Munte pe cel mai înalt vârfal Carpaþilor româneºti, vârful Moldoveanu. Bineînþelescã nu am putut refuza invitaþia camarazilor ºi m-am alã-turat lor. Marºul spre înãlþimi a început dis-de-diminea-þã, urmând firul vãii Viºtea Mare. Dupã 4 ore de mers,am reuºit sã ieºim în Portiþa Viºtei, bucurându-ne de opriveliºte deosebitã asupra Þãrii Fãgãraºului. Am reali-zat plini de admiraþie, dar ºi cu oarecare invidie, cã ulti-ma redutã ce apãra þinta noastrã era luatã deja cu asaltde cãtre camarazii noºtri de la Batalionul 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele”. Am strâns rândurile ºi am mã-rit pasul, dorind sã ajungem la timp pentru întâlnirea fi-xatã cu vânãtorii de munte de la sud de Carpaþi.

Vârful Viºtea Mare, cu o altitudine de 2.527m, asmuls un ultim efort de la noi, dar fãrã ºansã de izbândãa trebuit sã cedeze în faþa ambiþiei echipei noastre. Oda-tã ajunºi pe Viºtea Mare, ne-au mai despãrþit doar 30 deminute de Vârful Moldoveanu. Ajunºi acolo, ne-am fe-licitat colegii, militari ai Batalionului 30 Vânãtori deMunte, am fãcut câteva poze de grup ºi, cu mândrie, amarborat Drapelele celor douã unitãþi de elitã ale Brigãzii2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa” din Braºov.

Trecând peste emoþiile momentului, ne-am strânsmâinile ostãºeste ºi ne-am îndreptat pe drumul de în-toarcere, acordându-i aceeaºi atenþie, cu atât mai multcu cât oboseala începuse sã-ºi spunã cuvântul. Noi, vâ-nãtorii de munte, ºtim cã muntele îþi poate fi prieten,dar, în schimbul prieteniei, îþi cere sã-i respecþi regulileºi sã-i acorzi respect. Dupã aproximativ 5 ore, scurtanoastrã expediþie lua sfârºit, iar noi am putut raporta cumândrie „Misiune îndeplinitã!”, promiþând totodatã cãne vom întoarce ºi anul viitor.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

Ziua Vânãtorilor de Munte,pe Vârful Moldoveanu