PUZ PARCURI EOLIENE FOLTE ŞTI JUDE ŢUL GALA …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013...caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei

PUZ – Parcuri eoliene Folte şti STUDIU EVALUARE

ADECVATA

M E D IU Consu lting 1

2013

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

PUZ PARCURI EOLIENE FOLTEŞTI JUDEŢUL GALA ŢI


ADECVATA


STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

PUZ PARC EOLIAN FOLTE ŞTI, jude ţul Gala ţi

Beneficiar: S.C. EDF WIND FARM S.R.L.

S.C. PEF WIND S.R.L.

S.C. WIND INDUSTRY S.R.L.

Elaborator: S.C. MEDIU Consulting SRL, Gala ţi

2013


ADECVATA


1. PREFAŢĂ

Studiile recente arătat că parcurile eoliene moderne la a căror amplasare s-a ţinut cont

de studii de pre-construcţie care au arătat importanţa zonelor din punct de vedere

conservativ, nu au un efect advers semnificativ asupra populaţiilor de păsări, lilieci precum

şi asupra habitatelor, plantelor şi a celorlalte componente ale biodiversităţii (nevertebrate,

amfibieni, reptile, mamifere etc.).

Beneficiarii (S.C. PEF WIND S.R.L., S.C. WIND INDUSTRY S.R.L, S.C. EDF WIND FARM

S.R.L.) îşi asumă toate precauţiile pentru evitarea producerii oricărui impact semnificativ.

Producerea de energie electrică din energie eoliană este nepoluantă – în comparaţie cu

alte metode de producere a energiei şi poate să contribuie la eliminarea cauzelor produse

de schimbările climatice.

Prima şi cea mai importantă acţiune de diminuare a efectului parcurilor eoliene este

aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversităţii, deoarece trebuie cunoscute cu

exactitate speciile care vor fi afectate şi în ce fel. Având în vedere faptul că unul din

principiile de bază ale UE îl reprezintă o politică integrată pentru mediul înconjurător, pare

firesc ca dezvoltarea energiilor regenerabile să fie compatibilă cu conservarea

biodiversităţii, în cadrul căreia trebuie incluse teritoriul, peisajul, solul, flora şi fauna.

Punerea în funcţiune a parcului eolian va permite valorificarea potenţialului eolian al

zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu, prin înlocuirea energiei electrice

produse în instalaţiile termoenergetice. Măsurătorile efectuate pentru determinarea

potenţialului eolian valorificabil pe amplasament identificând existenţa unui potenţial eolian

valorificabil în zonă. Studiile de specialitate şi analizele efectuate în ultimii ani au identificat

un potenţial eolian în România de circa 8000 GWh/an.

Realizarea unor parcuri eoliene pentru producerea energiei electrice, prin conversia

energiei eoliene (sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie) va conduce la reducerea

semnificativă a cantităţilor de poluanţi gazoşi (SO2, NOx, CO, hidrocarburi), lichizi (ape

uzate, substanţe petroliere) şi solizi (zgură, cenuşă) evacuaţi în mediu, prin reducerea

cantităţilor de combustibil fosili utilizaţi în instalaţiile termoenergetice.

Importanţa realizării unor parcuri eoliene este subliniată şi în Strategia naţională

privind valorificarea surselor regenerabile de energie (aprobată prin H.G. 1535/2003).

Directiva 2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice

produsă din surse regenerabile pe piaţa unică de energie" (implementată prin H.G.

433/2003) fixează ţintele privind energia electrică obţinută din surse regenerabile.

Principalele direcţii de acţiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC" constau în:


ADECVATA


� creşterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de

energie electrică şi termică;

� stabilirea unei cote-ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse

regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România);

� adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor

regenerabile de energie;

� simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de

valorificare a surselor regenerabile de energie;

� accesul garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie de energie;

� garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

Obiectivul proiectului

Obiectiv general al proiectului îl reprezintă producţia de energie electrică în centrale

eoliene prin utilizarea potenţialului energetic al vântului disponibil în România, obiectivul

specific fiind realizarea unui parc eolian (7 turbine) amplasat în extravilanul comunei

Folteşti, judeţul Galaţi.

Scopul şi obiectul studiului

Principalele scopuri ale evaluării sunt:

� de a furniza informaţii de bază privind speciile şi habitatele de interes comunitar din

zonă;

� de a furniza informaţii care ar putea ajuta în proiectarea parcului eolian astfel încât

expunerea speciilor de păsări de interes comunitar la posibilele coliziuni cu

turbinele să fie cât mai redusă;

� de a stabili masuri de reducere a impactului planului propus cu scopul de a

minimiza efectele asupra biodiversităţii locale.

Studiul a fost întocmit pentru derularea procedurii de evaluare adecvată necesară

construirii unui parc eolian în extravilanul comunei Folteşti, judeţul Galaţi.

Conform prevederilor OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a

evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, a OM nr. 19/2010

pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale

ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi în

urma analizei memoriului de prezentare înaintat de beneficiar, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Galaţi, a înaintat titularului proiectului “Îndrumarul privind problemele de mediu”


ADECVATA


care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului şi în studiul de evaluare

adecvată.

Obiectivele specifice ale studiului:

� de a identifica tipurile de habitate naturale şi artificiale din zona analizată;

� de a identifica speciile de păsări care folosesc aria de studiu pe tot parcursul anului,

cu precădere în timpul migraţiilor şi în perioadele de cuibărit;

� de a identifica zone de iernare a pasărilor (unele zone din Podişul Moldovenesc de

Sud ar putea fi zone de hrănire importante pentru unele specii migratoare din nordul

Europei şi Siberia, şi care se pot aglomera în număr mare pe câmpurile agricole);

� de a descrie cantitativ şi calitativ abundenţa relativă şi folosirea temporală şi

spaţială, de către speciile de păsări a ariei de studiu în timpul zilei;

� de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de păsări şi lilieci şi

care ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin dezvoltarea

amplasamentelor;

� de a stabili dacă în zonă cuibăresc specii de păsări răpitoare şi , de a determina

distribuţia spaţială a cuiburilor în zona de studiu;

� de a stabili distribuţia şi densitatea speciilor importante în aria de studiu;

� de a determina speciile şi locaţiile păsărilor răpitoare care iernează în aria de

studiu.

Surse de informare

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit atât pe baza observaţiilor directe din teren,

cât şi pe baza unei documentaţii bibliografice constând în:

� formularul standard Natura 2000 pentru ariile protejate, ROSPA 0070 - Lunca

Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa – 4,1 km, ROSCI 0315 – Lunca Chineja – 4,3 km,

ROSCI 0163 – Pădurea Mogoş – Mâţele – 5,4 km;

� memoriul de prezentare;

� studii de specialitate publicate pe site–urile agenţiilor de protecţie a mediului;

� site-ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro);

� literatura de specialitate;

� hărţi cadastrale şi topografice, ortofotoplanuri;

� studii de profil realizate în perioada 2010-2013 care au abordat tematică similară;

� vizite în teren.


ADECVATA


Elaboratorul studiului

� S.C. MEDIU Consulting SRL, Gala ţi.

2. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS

2.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,

substanţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea proiectului:

Proiectul presupune edificarea a trei parcuri eoliene de cate 1, 3 şi respectiv 3 turbine

de 3 MW în extravilanul comunei Folteşti, judeţul Galaţi, cu denumirea exacta din

certificatele de urbanism:

1. Construire parc eolian format dintr-o turbina de 3 MW; drumuri de acces; platforme

macara; organizare de şantier; racord electric aferent, aflat în extravilanul comunei

Folteşti, T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463, suprafaţa de 10.000 mp – SC PEF WIND

SRL;

2. Construire parc eolian format din 3 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces;

platforme macara; organizare de şantier; racord electric aferent, aflat în extravilanul

comunei Folteşti, T.78, P.1, Lot 1- nr. cadastral 100284, T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral

100285, şi T.78, P.1, Lot 3- nr. cadastral 100286, suprafaţa de 30.000 mp – SC WIND

INDUSTRY SRL;

3. Construire parc eolian format din 3 turbine a cate 3 MW fiecare; drumuri de acces;

platforme macara; organizare de şantier; racord electric aferent, aflat în extravilanul

comunei Folteşti, T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral 100696, şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr.

cadastral 100697, suprafaţa de 50.000,00 mp – SC E.D.F. WIND FARM SRL.

Titularii planului :

- S.C. P.E.F. WIND S.R.L.;

- S.C. WIND INDUSTRY S.R.L.;

- S.C. E.D.F. WIND FARM S.R.L.

Descrierea planului: prin prezentul plan se propune construirea a trei parcuri eoliene

alcătuit din 1, 3, respectiv 3 turbine eoliene, cu o capacitate maximă de 3 MW/turbină

precum şi a sistemului de racord aferent, destinate producerii şi transportului energiei

electrice în interiorul parcului.


ADECVATA


Proiectele analizate vor fi situate, în extravilanul comunei Folteşti, judeţul Galaţi şi se

vor realiza în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor

naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării

realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a

României.

Teritoriul studiat în P.U.Z., în suprafaţă totală de 277,05 ha, este ocupat în prezent de

terenuri arabile (267,03 ha), de un canal de irigaţii (7,61 ha) si de drumuri de exploatare ce

asigură accesul la aceste terenuri (2,14 ha).

Zona destinată implementării proiectului, a fost desemnată având în vedere

caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din surse

regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului)

necesare funcţionării parcului eolian propus.

Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei parcuri eoliene cu

un total de 7 de turbine eoliene se doreşte a se realiza în centrul judeţului Galaţi în

comuna Folteşti.

Suprafaţa cumulată a terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de

1, 3 respectiv 5 ha (total 9 ha) şi are în componenţa terenuri arabile, conform certificatelor

de urbanism (PEF WIND – CU nr. 1/8824 din 04.01.2013, WIND INDUSTRY – CU nr.

2/8822 din 04.01.2013, EDF WIND FARM – CU nr. 3/8823 din 04.01.2013).

Altitudinea medie este de 100 - 150 m fata de nivelul mării. Parcele pe care se vor

instala turbinele au o suprafaţă totală cumulată de 9 ha. Proprietatea terenurilor este

privată (Grigore Ragea), acestea aflându-se în extravilanul localităţii Folteşti, şi date în

folosinţă cu titlu gratuit către cele trei firme.

Acest perimetru ce conţine tarlalele respectiv parcelele :

� comuna Folteşti

o T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463;

o T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral 100696, şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral

100697;

o T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral 100285, şi T.78, P.1, Lot 3 - nr. cadastral

100286,

şi are în componenţă terenuri arabile,

� suprafaţa totală a terenului este de 90.000 mp;

� suprafaţă platforme 7 buc x 1100 mp = 7700 mp;

� drumurile modernizate sunt de lungime = 4922 m, suprafaţă 24610 mp;


ADECVATA


o De 269 = 2.930 x 5,00 =14.650 mp

o De 275 = 1.062 x 5,00 = 5.310 mp

o De 276 = 930 x 5,00 = 4.650 mp

� drumurile de acces:lungime = 3060 m, suprafaţă 15300 mp;

o EDF WIND FARM = 7.000 mp

o PEF WIND = 2.700 mp

o WIND INDUSTRY = 5.600 mp

� suprafaţă fundaţie peste cota 0,00 este de 13 mp (diametru 4,2 m);

� suprafeţe fundaţii 7 x 13 mp = 91 mp;

� traseu LES = 20846 m x 0,5 m = 10423 mp;

Lungimile traseelor parcurse de LES sunt:

� in incinta până la staţia ridicătoare 126,00 m;

� de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km;

� de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km;

� de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km.

� organizare de şantier = 1000 mp.

Suprafeţe definitive:

� fundaţii (peste cota zero) = 91 mp. (7 buc. x 13 mp);


� drumurile de acces sunt de lungime = 3060 m, suprafaţă 15300 mp;

Suprafeţe temporare:


� şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 10423 mp – se va realiza prin alt proiect;


Descrierea obiectivelor propuse

Realizarea lucr ărilor specifice proiectului

� faza de studii, proiectare şi autorizare;

� faza de construcţie:

• pregătirea de şantier;

• executarea căilor de acces şi a fundaţiilor

• asamblarea turbinelor şi ridicarea lor pe amplasamente;

• conectări electrice interne turbinelor şi parcului;

• construcţia racordului electric la SEN;


ADECVATA


� faza de punere în funcţiune, teste;

� faza de operare şi întreţinere;

� faza de dezafectare.

Realizarea organiz ării de şantier

Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului

aferent şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, va fi necesară o singură

organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se

vor desfăşura vor cuprinde:

- construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul

execuţiei;

- asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de control

necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în

vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

- stabilirea baracamentelor;

- modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

- modul de depozitare al materialelor folosite;

- numărul de utilaje de construcţie necesar;

- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie

executate de proiectant.

Organizarea de şantier cu o suprafa ţă îngr ădit ă de circa 1000 mp (situata în

centrul de greutate a PUZ) va cuprinde containere P+1 (birou, dormitor, grup sanitar, dus)

pentru antreprenor general şi subcontractori, platforma de depozitare şi parcarea auto.

În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este

necesară realizarea unei zone de depozitare (de circa 500 mp), în zona OS a parcului

eolian, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va

depozita materiale şi va avea în apropiere şi o zonă de parcare pentru utilajele ce

deservesc organizarea de şantier (pentru circa 20 autovehicule). Mai mult, zonele în care


ADECVATA


se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele

străine pe şantier.

Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali înfipţi în teren pentru a

garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau

împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Figura nr. 1 Amplasare parc eolian

Realizarea drumurilor

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în

perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi

apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al

vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul

funcţionării, drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor

mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor

opera pe amplasament.

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de

categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele


ADECVATA


tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de

conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului,

aprobate, potrivit legii.

În cazul drumurilor consolidate/modernizate acestea se vor executa strict pe traseul

drumurilor actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului

public al comunei Folteşti.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor

avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea

căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul

acestora pe amplasament.

Următoarele principii trebuie urmate:

� lăţimea minimă a drumurilor 5 m;

� panta maxima a razei de curbură, în cazul drumurilor cu nivelul superior din balast

şi panta simplă = 2º;

� daca profilul transversal al drumului este convex (panta dubla), panta maxima a

razei de curbura este 3º;

� variaţia pantelor trebuie să păstreze raportul 1:2.

Pe întreaga perioadă de viaţă a turbinei trebuie asigurat accesul macaralelor şi a

utilajelor de transport pentru service sau reparaţii. Drumurile, podurile, etc. trebuie

proiectate şi construite în aşa fel încât sa poată fi utilizate de maşinile cu gabarit depăşit

cu o încărcătură pe osie de 12 t (pentru 2 sau mai multe turbine:15 t) şi o greutate maxima

pe unitatea de transport de 140 t.

Stratul inferior al drumurilor şi platformei pentru macara va fi realizat din pietriş

(diametrul maxim 60 mm, grosimea stratului 0,35 m) aşezat pe un strat de nisip compactat

(aprox. 0,30 m).

Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de altă

parte la platformele de operare a macaralelor.

Drumurile modernizate sunt de lungime = 4922 m, sup rafa ţă de 24.610 mp;

Drumurile de acces sunt de lungime = 3060 m, supraf aţă de 15.300 mp.

Drumurile de acces încep la ieşirea de pe drumurile publice utilizate pentru transport.

Viteza maximă pe toate drumurile ce conduc la locaţia unde vor fi instalate turbinele este

de 5-10km/h, din motive de siguranţă, sănătate şi pentru evitarea angrenării de praf sau

mizerie. Permisul pentru transportul gabarit depăşit se aplică atât pentru vehiculul încărcat

cât şi pentru cel gol, astfel maşinile descărcate vor pleca pe aceiaşi ruta pe care au venit.


ADECVATA


Daca vehiculele nu pot executa manevra de întoarcere pe şantier, atunci drumul de

acces trebuie racordat astfel încât maşinile să utilizeze acelaşi drum atât pentru mers

înainte cât şi pentru marşarier.

Raza de racordare pentru drumul de acces depinde de mărimea celui mai lung vehicul

de transport care părăseşte şantierul. În general raza de racordare este determinată de

maşina care transportă nacela sau de trailerele care transportă segmentele de turn.

Figura nr. 2 Structura drum

La nivelul drumului nu trebuie sa existe obstacole pe curba interioară sau exterioară.

Trebuie ţinut cont de razele de racordare specificate în proiect (desen).

Transport

Următoare aspecte trebuie avute în vedere în cazul drumurilor publice:

Ruta exactă şi data livrării vor fi fixate după va fi emis acordul de transport gabarit

depăşit şi poliţia confirmă escortarea convoiului. Astfel, măsuri de control trafic pot deveni

necesare în scurt timp (demontare, semafoare, semne de circulaţie, bariere, etc.) şi care

pot duce la întârzieri şi costuri adiţionale la livrare.

În caz de vreme nefavorabila (polei, ninsoare, ceaţă), transportul poate fi întârziat

întrucât transportul de tip gabarit depăşit respectă aceleaşi condiţii şi reguli oficiale ca şi

transportul materialelor periculoase. Continuarea drumului va fi interzisă în cazul condiţiilor

nefavorabile circulaţie.

În plus, întârzieri neprevăzute la livrare pot apărea şi ca urmare a traficului îngreunat

pe drumurilor publice şi a zonelor înguste.


ADECVATA


Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene

Realizarea funda ţiilor

Pentru proiectarea şi realizarea fundaţiilor sunt necesare documentaţii în baza cărora

se poate alege varianta optimă amplasamentului:

• studiu geotehnic;

• planuri generale de fundaţii;

• desenele armăturilor;

• faze determinante;

• instrucţiuni de lucru;

• memoriu de rezistenţă.

Documentaţia trebuie să aibă la baza următoarele planşe:

• Turbina înălţimea butucului, numele proiectului/zonei;

• Nivelul acceptat al apei freatice pentru fundaţii;

• Proprietăţi importante pentru beton şi armaturi (limita de curgere, limita de rupere);

• Cerinţe privind pământul de fundare (presiunea admisa asupra pământului,etc.).

Studiul geotehnic trebuie sa ofere toate datele necesare pentru întocmirea detaliata a

proiectului de rezistenta pentru un anume tip de fundaţie intr-o anume locaţie. Cercetarea

terenului poate fi împărţită astfel:

• Studii geologice;

• Sondaje geofizice;

• Cercetări geotehnice.

Studiul geologic trebuie sa aibă la baza informaţii privind istoria geologica a zonei

unde va fi instalata turbina de vânt. Scopul studiului este stabilirea unei baze pentru

alegerea metodelor şi masurilor de cercetarea a zonei.

Sondajele geofizice pot fi folosite pentru a extinde înţelegerea stratificaţiei pământului

intr-o zona data, după executarea unui singur foraj şi testare in-situ. Astfel de sondaje pot

oferi linii directoare în alegerea unei zone bune pentru fundare, în cazul în care aceasta nu

a fost deja fixata. Studiile geofizice sunt executate cu metode specifice seismologiei.

Cercet ările geotehnice constau in:

• Prelevarea de probe de pământ pentru testare în laborator

• Testarea pământului in-situ

Cercetarea solului trebuie adaptata metodelor geotehnice de studiu folosite. Analiza

de pe teren şi din laborator trebuie sa stabilească stratificaţia detaliata a solului, cat şi sa


ADECVATA


furnizeze următoarele tipuri de informaţii geotehnice pentru toate straturile importante de

pământ:

• Date privind clasificarea şi descrierea solului:

1. greutatea probei;

2. greutatea particulei;

3. conţinut de apa;

4. limita de curgere şi plasticitate;

5. distribuţia particulelor;

• parametrii necesari pentru proiectarea completa şi detaliata a fundaţiilor

1. teste de permeabilitate;

2. teste de edometrie;

• teste statice pentru determinarea rezistentei de rupere la forfecare, unghiul de

frecare φ (coeficient de frecare) pentru nisip şi argile umede (teste triaxiale şi teste simple

de forfecare);

• teste ciclice pentru determinarea parametrilor de rigiditate şi rezistenţă (teste

triaxiale, teste simple de forfecare şi teste de rezonanţă verticală);

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în

care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de

geologia terenului şi factorii caracteristici zonei.

Fundarea este pe un teren consolidat cu piloţi, având coloana de 15,00 m, cu

incastrare în terenul bun de fundare. Diametrul coloanei este de 600 mm; sarcina pe

coloana este de 120 kPa. Fundaţia este cu formă circulară, cu diametru de 16,85 m şi

transmite sarcinile din suprastructura prin intermediul a 35 piloţi. Piloţii sunt dispuşi după

trei cercuri concentrice. Sarcinile transmise fundaţiei piloţilor de consolidare a terenului,

provin din acţiuni asupra turnului centralei, cu formă conică, alcătuit din tronsoane

gabaritice, turnul având diametrul la baza de 4200 mm iar superior de 2314 mm.

Suprafa ţa total ă a funda ţiilor turbinelor eoliene este de 7 x 214 mp = 1498 mp.


ADECVATA


Figura nr. 3 Variantă propusă de plan fundaţie

La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va

umple/compacta cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii 20-30 cm se va

realiza o supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în

jurul radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape

meteorice.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast

compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei

eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în

perioada de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă).

Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor

turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului

eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele

cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;

� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune

testată în fiecare colţ al platformei;

� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura

scurgerea apelor pluviale;

� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate

utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să

asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;

� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5

metri.

Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei;


ADECVATA


Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor

de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi

construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special

masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare

tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să

se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor

macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o „măturare”

a unui unghi de 90˚.

Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transportă şi

poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la

manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport.

Suprafa ţa platformelor 7 buc x 1100 mp = 7700 mp.

Construc ţie – montaj turbine eoliene

Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare

similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil

aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice

importante şi având costuri mai scăzute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai

utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are

suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.

Turbinele eolienele sunt montate în amonte ceea ce prezintă un avantaj, direcţia

vântului fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după

direcţia vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă

cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane,

conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă

de 119 m. Pe tronsonul 5 este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblu se

montează pe o fundaţie din beton armat. Înălţimea maximă a acestor turbine este de 175

m, incluzând rotorul cu cele 3 pale. Turnul este de forma conică, alcătuit din trei pana la


ADECVATA


cinci segmente în funcţie de înălţimea prevăzuta în contract. Fiecare turn are la baza o

uşa de acces cu sistem de securitate pentru a permite doar accesul persoanelor

autorizate. O scara în interiorul turnului permite accesul către nacela şi este prevăzuta cu

protective împotriva căderii. în funcţie de înălţimea turnului exista mai multe platforme la

diferite înălţimi pentru a permite odihna şi a oferi adăpost în caz de urgenţă. Platformele

sunt prevăzute cu lumini suplimentare de siguranţă. Dulapurile pentru convertor sunt

montate în turn la baza sa pe o platformă separata. Energia electrica este transferată la

baza turnului prin bare de transfer izolate şi cabluri de putere. Semnalele de control de la

sistemul de control WEC sunt transmise prin cablu optic în interiorul turnului pentru a

verifica compatibilitatea electromagnetica (EMC). Un lift de serviciu şi o scară de pisică

sunt disponibile ca echipamente opţionale în interiorul turnului

Figura nr. 4 - Tip grup eolian

Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene :

Montarea turnului pe funda ţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e

formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 119 m şi care

constau în 5 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază

aproximativ 4.2 m.


ADECVATA


Figura nr 5. Turnarea fundaţiei

Figura nr 6 Montarea bazei turnului


ADECVATA


Figura nr 7 Înălţarea turnului

Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe

care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din

fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia

în jurul axei (180°) pentru captarea energiei vântu lui în funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia

nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un

sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic;

Nacela este prevăzuta cu macara ce poate fi folosita la întreţinere pentru a ridica

unelte şi componente cu o greutate de pana la 250 kg. în spatele nacelei se afla o trapa

pentru macara prevăzuta cu sistem de siguranţa. Întreţinerea poate fi făcuta cu nacela

închisa, dar aceasta poate fi deschisa în cazul înlocuirii pieselor de mari dimensiuni.

Accesul în nacela se face prin turn deschizând trapa aflata în partea de jos a nacelei.

O platforma de întreţinere a fost de asemenea prevăzută pentru a putea asigura accesul

la componentele de sub baza nacelei.

Toate componentele, precum sistemul de giraţie sau hidraulice, pot fi comandate de la

sistemul de control din nacela. Un buton de oprire de urgenta a fost prevăzut din motive

de securitate. De asemenea toate componentele în mişcare au fost acoperite cu carcase

pentru protecţie. Nacela este realizata din răşini armate cu fibra de sticla (GRP) deoarece

este în acelaşi timp uşoara şi foarte rezistenta. Interiorul nacelei a fost izolat fonic şi termic

astfel încât sa asigure temperaturi optime de funcţionare.


ADECVATA


Montajul rotorului

Rotorul este alcătuit din 3 pale care sunt legate prin flanşe pe carcasa butucului prin

intermediul rulmenţilor. Astfel palele pot fi rotite fata de axa longitudinală cu ajutorul

motoarelor de orientare. Pentru a asigura continuitatea operaţiei de orientare a palelor în

cazul întreruperii alimentării cu curent electric sau în cazul defectării WEC fiecare pala

este prevăzuta cu baterie proprie şi sistem de control. Pentru încărcări reduse, ex. când

WEC funcţionează sub puterea nominala, turbina lucrează cu palele fixe şi viteza variabila

pentru a exploata la maximum puterea vântului. Pentru încărcări normale, ex. când WEC

atinge viteza maxima, generatorul va lucra la turaţia nominala constanta. Schimbările de

viteza ale vântului vor determina orientarea palelor pentru reglarea vitezei.

Palele rotorului

Designul palelor este adaptata pentru a rezista la vanturi puternice dar asigură o

greutate redusă pentru a minimaliza încărcările nacelei. Acesta s-a realizat prin folosirea

răşinilor poliesterice armate cu fibra de sticla (GRP) soluţie ce asigura proprietăţile fizico-

mecanice necesare.

Forma palelor a fost îmbunătăţită pentru a asigura o buna eficienta aerodinamica şi

astfel se reduce zgomotul produs de WEC. Vopseaua rezistenta la UV protejează palele

împotriva pătrunderii umezelii în structura acestora.

Conectarea palelor – ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale

turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele

sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale

compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi

greutate redusă.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de

690 V şi o putere variabilă până la 3 MW în funcţie de viteza vântului.

Grupul generator este echipat cu generator cu viteza variabilă/sistem convertor. Acesta

permite ca viteza generatorului de tip sincron sa fie reglata pe o plaja de +/-40% (incl.

inamic). Împreuna cu mecanismul de orientare a palelor, operarea la viteze variabile

asigura un randament bun, eficienta din punct de vedere mecanic şi energie de calitate.

Acest sistem asigura eliminarea variaţiilor de tensiune şi intensitate. Centrul de comanda

al generatorului permite un transfer de energie la putere relative constanta cu fluctuaţii

minime la viteze mici de vânt. WEC produce energie de putere relativ constanta la vanturi

normale.


ADECVATA


Datorita posibilităţii de a genera putere reactiva se pot adăuga componente adiţionale

pentru managementul puterii reactive, în funcţie de necesităţile clienţilor şi a operatorului

de reţea.

Principiul de funcţionare al generatorului cu viteza variabila se bazează pe conceptul

numit dublu generator asincron (doubly-fed asynchronous generator) cu convertor ce

foloseşte tehnologia IGBT. Sistemul asigura producerea de energie în mod continuu, cu

tensiunea şi intensitatea corespunzătoare reţelei, indiferent de viteza rotorului. Viteza şi

puterea sunt reglate automat în funcţie de viteza vântului.

Cutia de viteze este de tip direct şi cu planetare. Geometria roţilor dinţate a fost

optimizata pentru eficienta şi pentru reducerea zgomotului. Tampoanele elastice au fost

integrate la prinderile arborelui. Rulmenţii fiind izolaţi în mod elastic de carcasa cutiei de

viteze au dus la eliminarea transmiterii structural a sunetelor şi vibraţiilor. Designul cutiei

de viteze îndeplineşte cele mai înalte standarde de siguranţa conform ISO 81400-4 (Issue

2005-10). Chiar mai mult cutia de viteze este echipata cu pompa de ulei atât mecanica cat

şi electrica pentru a asigura o buna ungere chiar şi în cele mai vitrege condiţii.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor

în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de

înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în

cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Sistemul de frânare are o componenta aerodinamica, primara şi una secundara,

mecanica. Frânarea aerodinamica se realizează prin orientarea palelor turbinei. Fiecare

pala este prevăzuta cu comanda individuala, cu motor de orientare şi alimentare

suplimentara în caz de urgent pentru acţionare sigura. Frânarea aerodinamica se face prin

orientarea palelor în poziţie specifica pentru frânare. Acţiunea de frânare se face în mod

dinamic la viteze diferite pentru a evita încărcări mari din vânt. Fiecare din cele trei pale

poate fi orientate complet independent. în cazul întreruperii curentului din reţea fiecare

sistem de orientare este prevăzut cu alimentare separate de curent electric.

Forţa de frânare a unei singure pale este capabila sa aducă turbine la o viteza

suficient de mica pentru funcţionare sigura. Din aceasta cauza acest sistem de siguranţă

are trei trepte de redundanta.


ADECVATA


Sistemul mecanic de frânare al rotorului este montat pe arborele de transmisie ca

sistem activ. Se activează daca sistemul primar de frânare cedează parţial sau total şi va

opri rotorul împreuna cu sistemul de orientare al palelor. Sistemul de frânare mecanic este

folosit de asemenea împreuna cu sistemul aerodinamic în momentul lucrărilor de

întreţinere.

Sistemul de frânare este proiectat pentru protective în caz de defecţiune ("fail-safe").

Astfel în cazul unei defecţiuni a sistemului de frânare, turbine trece automat în regimul de

siguranţa.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,

nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Turbina este prevăzuta cu doua anemometre pentru a măsura viteza vântului. Valorile

înregistrate de acestea sunt urmărite de computerul de comanda. Un anemometru este

încălzit, iar celalalt nu este încălzit. Daca anemometru neîncălzit îngheaţă computerul de

comanda va înregistra/detecta apariţia gheţii şi va comanda oprirea turbinei. Turbina va

putea fi repornita după resetarea manuala

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

controler) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este

măsurat cu ajutorul unor anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).

Sistemul computerizat de control permite accesul direct la echipamentul de control al

turbinei şi la alte dispozitive cum ar fi Grid Station sau Meteo Station. In funcţie de


ADECVATA


posibilitatea de acces a tehnicianului sistemul oferă date în timp real cat şi acces la

istoricul parametrilor aflat în memoria sistemului computerizat.

Computerul de comanda este instalat în nacelă, iar un ecran suplimentar permite

comandarea turbinei şi de la baza turnului.

Figura nr. 8 Sistem integrat de control a parcului eolian

Procedura de pornire va fi iniţiată daca sistemul este operaţional şi viteza vântului de

“pornire” este în parametri timp de 60 secunde. Daca sunt îndeplinite condiţiile pentru

pornirea automata şi în funcţie de motivul opririi anterioare, palele rotorului vor fi orientate

pentru a crea portanta necesara.

Procedura de oprire va fi iniţiata daca viteza vântului scade sub parametrii pentru

aproximativ 10 minute. în cazul rafalelor de vânt WEC va iniţia procedura de oprire daca

viteza vântului este mai mare de 30 m/s timp de aproximativ 30s şi mai mare de 35 m/s

timp de 1s. Procedura de oprire va orienta palele în poziţie specifica şi va opri WEC în

siguranţa.

Reţele desc ărcare (transport) energie electric ă

Transportul energiei electrice produse de parcul eolian se va face prin cablu electric

subteran (LES) până la staţia ridicătoare MT/110kV a parcului eolian Folteşti şi staţia de


ADECVATA


transformare 110/6kV SRP1 Vânători. Cablurile vor urma traseele drumurilor de

exploatare existente.


- în incintă până la staţia ridicătoare 3.603,4 m;

- de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km;

- de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km;

- de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km.

Cele 7 de turbine aferente parcurilor eoliene vor fi racordate la staţia electrica 110

kV/MT, poziţionată în interiorul parcului eolian SC PEF WIND SRL. Legătura la SEN se va

realiza printr-o LES de 20846 m, până la staţia de transformare 110/6kV SRP1 Vânători.

Racordul planului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind

necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de

construcţie pentru acestea.

Racordarea turbinelor eoliene la Staţia Electrica de transformare a parcului eolian se

va face prin intermediul unei reţele de distribuţie de medie tensiune. Cablul electric se va

poziţiona pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă

mecanică, iar la partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC. Traseul

cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj. Zonele afectate de traseul cablurilor

electrice vor fi refăcute ca în situaţia iniţială.

Staţia electrică de transformare aferenta parcurilor va fi poziţionată lângă turbina

parcului SC PEF WIND SRL

Racordarea parcului la SEN, se va realiza prin intermediul unei LES (poziţionat de-a

lungul drumului), având o lungime de 20720 m, până la staţia de transformare 110/6kV

SRP1 Vânători

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate

conform reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00).


ADECVATA


2.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei parcuri eoliene cu

un total de 7 turbine eoliene se doreşte a se realiza în estul judeţului Galaţi, pe teritoriul

administrativ al comunei Foltesti. Suprafaţa cumulată a terenurilor achiziţionate în vederea

amplasării turbinelor este de 9 ha. Altitudinea medie este de 120 m faţă de nivelul mării.

Proprietatea terenurilor este privată, proprietar Grigore Ragea si date in folosința gratuita

titularilor, acestea aflându-se în extravilanul localităţii Foltețti. Din punct de vedere al

folosinţei, terenurile sunt de tip arabil.

În conformitate cu PUG - ul comunei Foltețti şi a Certificatelor de Urbanism nr 1, 2 si

3 /8823 din 04.01.2013 perimetrul ce face obiectul proiectului în suprafaţă de 7,47 ha se

află în extravilanul comunei Foltețti. Acest perimetru ce conţine tarlalele, respectiv

parcelele :

o T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463,

o T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral 100696, si T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral

100697;

o T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral 100285, si T.78, P.1, Lot 3- nr. cadastral

100286

Figura nr. 9 Plan amplasament PUZ


ADECVATA


Tabel 1. Coordonate geografice în sistem de proiecţie Stereo 1970 ale turbinelor

WTG NR. X Y

S.C. E.D.F. WIND FARM S.R.L. T1 471289.268 735678.540 T2 470767.810 735746.815 T3 471374.676 735176.042

S.C. WIND INDUSTRY S.R.L. T4 472246.621 735420.350 T5 472231,269 735928,134 T6 471796.455 735665.802

S.C. P.E.F. WIND S.R.L. T7 470260.299 735669.484

Tabel 2. Coordonatele perimetrului parcului eolian, în sistem de proiecţie Stereo 70

X(nord) Y(est)

S.C. E.D.F. WIND FARM SRL ND FARM S.R.L. 471743.7541 734837.4748

471950.9257 735842.5471

471449.3734 735969.2882

470600.3501 735926.9874

470322.5843 735212.7490

471743.7541 734837.4748


472481.1886 734915.6245

472858.8265 736012.6034

471650.1520 736458.0199

471306.7818 735622.1943

472033.2137 735404.5454

472481.1886 734915.6245

S.C. P.E.F. WIND S.R.L.

470322.5843 735212.7490

470058.5446 735282.4712

470201.1126 735912.5005

470600.3486 735926.9873

470322.5843 735212.7489

Perimetrul parcului eolian are ca vecini:

� nord – intravilan Folteşti;

� vest – intravilan Fântânele;

� sud – intravilan Scânteieşti;


ADECVATA


� est – intravilan Stoicani;

2.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, etc.) şi

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Modificările fizice rezultate ca urmare a implementării proiectului propus prin proiectul

propus se vor realiza în etapa de lucrări construcţii:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele:

• Amenajarea terenului;

• Executarea fundaţiilor, platformelor şi şanţurilor conexiunilor electrice – va

face obiectul altui proiect;

• Organizare de şantier.

În faza de implementare a proiectului modificări fizice se vor executa doar asupra

solului şi subsolului reprezentate prin lucrări de decopertare şi excavare, lucrări necesare

pentru realizarea platformelor, fundaţiilor, şanţurilor LES, drumurilor de acces şi

exploatare.

Pentru protecţia drumurilor şi pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate rigole de

dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de exploatare

vor fi consolidate şi acoperite cu sol vegetal decopertat iniţial, pentru a se reface în mod

natural cu vegetaţia specifică zonei. Calea de rulare va fi întreţinută în permanenţă.

Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reţeaua electrică subterană

LES până în staţia de conexiune. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele

eoliene se va face printr-un cablu subteran până la staţia de transformare existentă în

intravilanul localităţii Vânători. Implementarea obiectivelor propuse prin proiect presupune

introducerea de elemente noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul habitatului,

reprezentate de decopertări şi de prezenţa utilajelor, a turnurilor turbinelor eoliene, etc.

2.4 Resursele naturale necesare implementării planului

Procesul de implementare şi exploatare a proiectului propus nu necesita folosirea apei

sau a gazelor naturale. Energia electrica necesara pentru pornirea generatoarelor este

asigurata prin LES de medie tensiune din SEN.

Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip,

piatra, balast – materiale necesare la execuţia drumurilor de acces şi a fundaţiilor

instalaţiilor de producere a energiei electrice. Exploatarea proiectului nu presupune

folosirea resurselor naturale. Singura resursă naturală regenerabilă valorificată este


ADECVATA


energia eoliană, în urma studiilor efectuate zona demonstrând un potenţial ridicat pentru

acest tip de investiţie.

Locaţia prezentată conţine toate elementele cheie necesare dezvoltării cu succes a

unui astfel de proiect, fiind situată într-o zonă favorabilă aplicaţiilor eoliene de putere: o

excelentă stabilitate a resurselor vântului, acces la liniile de transport de înaltă tensiune,

susţinere din partea proprietarilor de terenuri, posibilitatea amenajării unor căi de acces şi

a unor platforme de lucru, o bună susţinere din partea comunităţii locale.

2.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor

naturale protejate.

2.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Terenul propus schimbării destinaţiei pentru realizarea proiectului analizat a fost ales

ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de

pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la

construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a

factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi

de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în mod special de

potenţialul eolian din zonă.

Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic terenuri arabile, drumuri

de exploatare existente şi terenuri neproductive, aşa cum sunt ele evidenţiate în

Certificatul de Urbanism.

Prin implementarea proiectului se va interveni în structura şi componenţa solului

datorită realizării infrastructurii: platformelor de operare, fundaţiilor turbinelor eoliene şi a

traseelor conexiunilor electrice.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică

utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de

materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie

surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării

acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a


ADECVATA


funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor

(emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative

asupra biodiversităţii.

Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă

restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

Proiectul în faza de exploatare nu reprezintă o sursă de poluare pentru factorii de

mediu, fiind o soluţie curată din punct de vedere ecologic, fără degajări de gaze

generatoare de efect de sera, şi fără consum de resurse neregenerabile. Mai mult decât

atât, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a emisiilor globale

de gaze cu efect de seră.

Deşeurile generate în faza de construcţie cât şi în faza de operare sunt specifice

organizărilor de şantier şi sunt reprezentate prin deşeuri rezultate din activitatea de

construcţie şi deşeuri menajere. Deşeurile rezultate vor fi în cantităţi reduse şi pentru a

evita orice impact asupra mediului vor fi precolectate în recipiente şi transportaţi în spatii

special amenajate, iar ulterior la depozitul de deşeuri autorizat.

Emisii în atmosfer ă

Execuţia lucrărilor de construcţie a parcului constituie, pe de o parte, o sursa de emisii

de praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursa de emisie a

poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în

motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite.

În acest sens, sursele de emisie sunt reprezentate de:

� Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfăşurat zilnic în cadrul şantierului;

� Sursele de suprafaţa, reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor în zona

frontului de lucru;

Surse liniare

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt rezultatul traficului

desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.

Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importantă de poluare a mediului pe

şantierul de construcţii. Apreciem că poluarea aerului în cadrul activităţilor de alimentare

cu carburant, întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi

neglijată. Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de

materii prime la locul de descărcare a acestora.


ADECVATA


Surse de suprafa ţă

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt generate de funcţionarea

utilajelor în şantier. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:

- decopertarea solului, săpături pentru realizarea rampelor;

- manipularea materialelor şi a deşeurilor.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii

factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe

unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu dispozitive

de reducere a poluării.

Emisiile de particule în suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificul

operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice. Conform metodologiei AP - 42

emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de construcţii, pe durata lucrărilor

pot fi apreciate la 2,30 t/ha/luna.

Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi:

• Zgomot;

• Vibraţii.

Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele diesel care echipează

utilajele şi de pickhammere, maşini de găurit, compactoare. În general, zgomotul

motoarelor va domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are obligaţia de a

asigura buna funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.

Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea

structurilor, instalarea cablurilor este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor

receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei

reprezintă un impact inevitabil asupra locuitorilor din comunele învecinate (Folteşti şi

Scânteieşti). Acest impact este similar cu cel produs de reparaţia drumurilor sau a

dezvoltării infrastructurii (alimentare cu apă, reţea canalizare, reţea gaze, etc) din zonă.

Construcţia unui parc eolian necesită utilizarea de echipament greu şi utilaje de

construcţie pentru diferitele activităţi, incluzând următoarele activităţi specifice:

� decopertarea şi pregătirea terenului pentru construcţii;

� construcţia drumurilor de acces;

� construcţia fundaţiilor;

� ridicarea structurilor turbinelor eoliene;

� instalarea cablurilor electrice subterane;


ADECVATA


� refacerea terenului şi restaurare.

In perioada de funcţionare a parcului eolian principalele surse de zgomot sunt

constituite din turbinele eoliene. Nivelul zgomotului se încadrează în limita de 45 dBA, la

aprox. 50 m de baza pilonului. După 200 m, zgomotul este slab perceptibil.

Emisii în apa de suprafa ţa şi apa subteran ă

Aceste posibile emisii se referă la scurgeri accidentale de substanţe şi preparate,

levigat din deşeuri, ape uzate menajere, torenţi etc. Pentru fiecare din aceste emisii, sunt

prevăzute planuri de prevenire şi de acţiune care împiedică producerea lor.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică

utilizarea apei. în aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale.

Apele uzate menajere produse în timpul implementării proiectului vor fi colectate în bazine

ecologice (rezervoare şi toalete ecologice), vidanjate şi eliminate printr-un operator

autorizat. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţii şi vor fi

drenate spre culturile agricole. Energia produsă de CEE este energia electrică curată, fără

produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Managementul de şeurilor

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

� deşeuri municipale amestecate 20 03 01 –0,5 tone;

� deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje

de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) –

1,0 tone;

� deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

� pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 20000 mc - în cazul în care

surplusul de sol rezultat din lucrările de construcţie a parcurilor eoliene nu va mai putea fi

utilizat în reamenajarea zonelor afectate, acesta va trebui transportat la o zonă de

depozitare indicată de primăria Folteşti.

În perioada de exploatare deşeurile sunt generate ocazional, în cantităţi mici şi pot fi

reprezentate de:

– uleiuri uzate;

– decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

– piese de schimb


ADECVATA


– materiale textile de curăţat;

– ambalaje;

Toate deşeurile vor fi recuperate, selectate şi valorificate/eliminate prin operatori

autorizaţi.

Tabel nr.3 – Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului

conform HG nr. 856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare

Managementul de şeurilor kg/an

V E R

construc ţie

Municipale 0,5 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,0

S 15 01 01

- spaţii

special amenajate

R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

1,0 t/perioada construcţie

S 17 04 05 -

spaţii special

amenajate R4 - -

S 17 04 07

Pământ excavat

20000 mc/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de sistematizare

a terenului

- -

func ţionare Ulei uzat de motor 2520 l L 13 02 05* - Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat hidraulic 315 l L 13 01 10* - Recipiente

metalice - D10 -

Deşeuri electrice şi electronice

- S 16 02 14 spaţii special amenajate

R7 D9 -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri

vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

� H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

� H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

� Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă

de depozit de deşeuri;


ADECVATA


Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor

deşeuri.

2.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului

(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza

drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Terenul pe care se va implementa proiectul analizat are destinaţia de teren agricol,

fiind situat în extravilanul comunei Folteşti. Suprafaţa cumulată a terenurilor achiziţionate

în vederea amplasării turbinelor este de 7,477 ha.

În conformitate cu PUG - ul comunei Folteşti şi Certificatele de Urbanism perimetrul

conţine tarlalele, respectiv parcelele:

� T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463,

� T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral 100696, si T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral 100697

� T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral 100285, si T.78, P.1, Lot 3- nr. cadastral 100286

Se propune introducerea in intravilanul comunei Folteşti a suprafeţelor necesare

funcţionarii parcului eolian. Acestea va însemna definirea unui număr de 6 noi trupuri de

intravilan, trupuri care vor fi numerotate provizoriu, începând cu numărul 50. La

elaborarea noului PUG se va stabili o noua numerotare. Noile trupuri propuse însumează

25970,00 mp şi vor fi după cum urmează:

- Trup 50 - 3.511,00mp;

- Trup 51 - 2.919,00mp.

- Trup 52 - 4.113,00mp.

- Trup 53 - 4.166,00mp

- Trup 54 - 8.410,00mp;

- Trup 55 - 2.852,00mp.

� suprafaţa totală a terenului este de 9,00 ha, din care:



o De 269 = 2.930 x 5,00 =14.650mp

o De 275 = 1.062 x 5,00 = 5.310mp

o De 276 = 930 x 5,00 = 4.650mp


ADECVATA



o EDF WIND FARM = 7.000mp

o PEF WIND = 2.700mp

o WIND INDUSTRY = 5.600mp



� traseu LES = 20846 m x 0,5 m = 10423 mp;


in incinta pana la staţia ridicătoare 126,00 m;

de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km;

de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km;

de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km








şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 10423 mp;

organizare de şantier = 1000 mp.

După terminarea lucrărilor de montaj, platformele aferente fiecărei turbine, vor rămâne

funcţionale pentru asigurarea situaţiilor în care este nevoie de intervenţie la turbine, până

după punerea în funcţiune a parcului. Drumurile de exploatare rămân în funcţiune şi vor fi

întreţinute pe toată perioada de funcţionare a parcului. În cazul în care se doreşte

desfiinţarea parcului pentru aducerea la forma iniţială a terenului vor trebui demolate

inelele supraterane din beton, reecologizarea drumurilor de exploatare noi, a platformelor

de montaj.


ADECVATA


2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări

suplimentare de dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii,

construcţii existente etc. De asemenea pentru implementarea proiectului propus nu este

necesară racordarea la utilităţi publice (apă, canalizare şi de telecomunicaţii) sau de

realizare a unor amenajări proprii.

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de implementare, se va face

pe drumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investiţiei. Atât pe

perioada implementării proiectului propus, cât şi în perioada de exploatare, drumurile de

acces vor trebui aduse şi menţinute într-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul va

efectua reparaţii şi întreţineri pe aceste drumuri, respectiv: pietruire, nivelare, rigole de

scurgere a apei, etc.

Cele 7 turbine eoliene va debita pe reţeaua de distribuţie de 110 kV existentă în zona

amplasamentului celor trei parcuri în staţia de transformare din imediate a parcului eolian

SC PEF WIND SRL, racordul la SEN urmând a se realiza printr-un LES (racordul la SEN

se va realiza printr-un alt proiect).

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare se

realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o

placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat

cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate

panouri de conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai

mulţi conductori cu rezistenţă mai mare.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis.


ADECVATA


2.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.

Tabelul nr. 4 - Graficul desfăşurării lucrărilor de construcţie-montaj

Activitate Perioada (luni )

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Mobilizare şi stabiliment al

amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport

şi depozitare

Construc ţia funda ţiilor şi re ţelei electrice de

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune

Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii principale

este de circa 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina eoliană, sunt

necesare circa 7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi executarea

conexiunilor instalaţiilor şi circuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii eoliene şi

executarea conexiunilor la reţeaua electrică .

Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate în

amplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de

aproximativ 2-3 luni.

Perioada de construcţie propriu-zisă cuprinde trei faze distincte:

• faza de amenajare a reţelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj,

platformelor de depozitare, organizarea de şantier, etc conform datelor de

proiectare;

• faza de construcţie a turbinelor, cu realizarea fundaţiilor, montarea turbinei, pozarea

liniilor electrice subterane până la staţia de conexiuni şi punerea în funcţiune a

turbinelor;


ADECVATA


• faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru construcţie şi de

eliminare a deşeurilor de construcţie rămase.

Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioadă când vor avea loc lucrări

de mentenanţă şi de reparaţii, fără a avea un impact suplimentar.

Perioada de dezafectare presupune, în funcţie de opţiunea aleasă, dezafectarea

turbinelor vechi şi restaurarea amplasamentului sau înlocuirea turbinelor cu altele noi.

Aceasta activitate se poate estima pentru aproximativ 6 luni şi pentru fiecare situaţie

aleasa se va reface cadrul natural afectat, fără un impact suplimentar.

2.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

După implementarea proiectului se vor desfăşura activităţi de întreţinere, monitorizare

şi management al deşeurilor conform programului

Tabel nr. 5 – Perioada activităţi desfăşurate în cadrul proiectului

Perioada Activit ăţi desf ăşurate

Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre ulei. Colectarea şi managementul deşeurilor rezultate.

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente.

4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.

La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.

2.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală

protejată de interes comunitar

Cel mai apropiat şi important obiectiv industrial major faţă de amplasamentul analizat

propus este Combinatul Siderurgic Arcelor MITTAL Galaţi, amplasat la aproximativ 25 km

distanţă.

Având în vedere specificul activităţii combinatului şi impactul acestei activităţi asupra

mediului, precum şi distanţa dintre cele două investiţii, putem afirma că cele două proiecte,

combinatul siderurgic şi parcul eolian, sunt activităţi total diferite, neputând genera impact

cumulativ asupra mediului înconjurător.


ADECVATA


Proiectul propus se va implementa în extravilanul comunei Folteşti, unde până în

prezent activităţile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de agricultură şi

creşterea animalelor.

De asemenea sunt aprobate o serie de proiecte ce au ca activitate producerea de

energie electrică din surse regenerabile ce vor face obiectul analizei impactului cumulativ.

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat sunt

propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

� SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti şi Scânteieşti) – 5 turbine;

� SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti) – 5 turbine.


ADECVATA


Figura nr. 10 Localizarea parcurilor eoliene în zona analizată


ADECVATA


2.12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului

Nu este cazul.

3. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

Caracterizarea biodiversit ăţii zonei

Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim

natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi amplificarea

primelor categorii.

3.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

etc.

PUZ analizat, va fi situat la o distanţă considerabilă faţă de zonele protejate,

neafectând speciile de interes comunitar sau avifaunistic al următoarelor situri din arealul

analizat:

ț ROSPA 0070 - Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa – 4,1 km;

ț ROSCI 0315 – Lunca Chineja – 4,3 km;

ț ROSCI 0163 – Pădurea Mogoş – Mâţele – 5,4 km.

Amplasamentul proiectului propus NU intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul planul faţă de zonele

protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi

faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de

ocrotire, conservare favorabilă, realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul

de mediu biodiversitate. Construcţia turbinelor eoliene va trebui sa fie executată în cel mai

scurt timp posibil, pentru ca deranjul asupra ornitofaunei sa fie unul minim.

De asemeni protecţia biodiversităţii locale şi a ariilor protejate aflate în judeţul Galaţi a

fost asigurata prin alegerea locaţiei amplasamentului şi proiectarea parcului eolian astfel:

� Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor (oaspeţi de vara şi iarna);


ADECVATA


� Parcul eolian este de mărime mică – 3 turbine, amplasarea lor fiind la distante

considerabile faţă de limita ariei naturale de interes comunitar;

� Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost

proiectat subteran – aceasta faza a proiectului va face obiectul unui nou

certificat de urbanism;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate

nocturnă;

� Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere.

Figura nr. 11. Localizarea zonelor protejate faţă de planul propus

3.1.1. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului

Vlădeşti - Frumuşiţa (conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă avifaunistică Lunca Prutului Vlădeşti - Frumusita, are o

suprafaţă totală de 14.389 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 20 m, situându-se în


ADECVATA


regiunea stepică. Situl se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul

Galaţi (100%), având ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º

44' 59'' şi longitudine E 28º 5' 13'', aflându-se în proprietatea atât a statului cât şi privată.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem următoarele categorii: 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei Păsări, 23

de specii migratoare, conform convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 4 specii

periclitate la nivel global.

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii: Aythya

nyroca, Falco vespertinus, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo

atthis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Nycticorax

nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus,

Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus. În ceea ce priveşte speciile de păsări din

perioada migraţiei, cele mai importante sunt: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia,

Pelecanus onocrotalus, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta,

Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser,

Tringa erythropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas

platyrhynchos, Numenius arquata. Situl este important pentru iernat pentru specii de raţe,

gâşte. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări

de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform

următoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

Conform formularului NATURA 2000, caracteristicile generalele ale sitului sunt:

Cod % CLC Clase de habitate N06 7 511, 512 Râuri, lacuri N12 85 211 – 213 Culturi (teren arabil) N14 3 231 Păşuni N16 5 311 Păduri de foioase

Tabel nr 6 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Popula ţie

Evaluarea sitului Reziden ţă

Migratoare

Cuib ărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Global

A060 Aythya nyroca - 32-40 p - - C B C C A231 Coracias garrulus - 40-50 p - - C B C B

A393 Phalacrocorax pygmeus - - - 220-260 i C B C B

A229 Alcedo atthis - 50-70 p - - C B C B A029 Ardea purpurea - 10-15 p - - C B C C A024 Ardeola ralloides - 15-20 p - - C B C B A021 Botaurus stellaris - 3-5 - - C B C B


ADECVATA


A196 Chlidonias hybridus - 150-270 p - - C B C B

A031 Ciconia ciconia - - - 3000 – 4500 i C A C B

A081 Circus aeruginosus - 5-7 p - - C B C B A238 Dendrocopos medius - 20-30 p - - C B C C

A429 Dendrocopos syriacus - 50-70 p - - C B C B

A236 Dendrocopos martius - 15-20 p - - D - - - A026 Egretta garzetta - 40-50 p - 100-200 i C B C C A098 Falco columbarius - - 10-15 i - C B C C A103 Falco peregrinus - - 5-7 i - C B C C A075 Haliaeetus albicilla - - - 5-10 i C B C C

A131 Himantopus himantopus - - - 30-40 i D - - -

A338 Lanius collurio - 30-35 p - - D - - - A023 Nycticorax nycticorax - 25-50 p - - C B C C A094 Pandion haliaetus - - - 3-5 i C C C C A234 Picus canus - 30-50 p - - D - - - A032 Plegadis falcinellus - - - 50-100 i D - - -

A132 Recurvirostra avosetta - - - 50-60 i C B C C

A193 Sterna hirundo - 120-150 p - - B B C C A396 Branta ruficollis - - R - C A - B A097 Falco vespertinus - 10-15 p - - C A C B A022 Ixobrychus minutus - 20-60 p - - C B C B A339 Lanius minor - 10-30 p - - D - - - A151 Philomachus pugnax - - - C D - - -

A019 Pelecanus onocrotalus - - - 350-500 i C B B B

A166 Tringa glareola - - - RC D - - - A034 Platalea leucorodia - - - 10-30 i D - - - A038 Cygnus cygnus - - > 4i - C B C C

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi se

încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurluiului care este subdivizată la rândul ei în

colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat 3

unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general

plan, cu o pantă continua de la nord la sud.


ADECVATA


Tabelul nr. 7 - Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Popula ţie

Evaluarea sitului Reziden ţă

Migratoare

Cuib ărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Global

A054 Anas acuta - - - 120-150 i D - - - A056 Anas clypeata - - - 50-100 i D - - - A050 Anas penelope - - - 150-200 i D - - - A053 Anas platyrhynchos - - 500-1000 i 1500-2500 i D - - - A041 Anser albifrons - - 50-100 i 9000-11000 i B B C B A059 Aythya ferina - - - 150-200 i D - - - A087 Buteo buteo - - 15-20 i - D - - - A036 Cygnus olor - 10-15 p - - C B C C A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - - D - - - A125 Fulica atra - - 1500-3000 i 4000-5000 i C B C C A459 Larus cachinnans - - - 3000-5000 i C B C C A179 Larus ridibundus - - 3500-5000 i C B C C A156 Limosa limosa - - - 7000-10000 i B B C B A230 Merops apiaster - 20-30 p - - D - - - A160 Numenius arquata - - - 1500-2000 i C B C B A017 Phalacrocorax carbo - - - 200-350 i D - - - A141 Pluvialis squatarola - - - 100-150 i C B C B A161 Tringa erythropus - - - 1500-2000 i B B C B A163 Tringa stagnatilis - - - 250-300 i C B C B A142 Vanellus vanellus - - - 5000-10000 i C B C B A043 Anser anser - - - 500-1000 i C B C B A162 Tringa totanus - - - 1000-1500 i C B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Vulnerabilitate: activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului:

păşunat,pescuit, vânătoare.

Desemnarea sitului: Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

(8247 ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind

instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Tip de proprietate - proprietate de stat şi privată.

Clasificare la nivel național şi regional

Cod Pondere % RO05 - Parc natural 12.66

RO04 - Rezervaţie naturală 0.29


ADECVATA


Relatiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel naţional sau regional

Cod Tip Suprapunere % Numele sitului RO05 - Parc natural * 12.66 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior

RO04 - Rezervaţie naturală + 0.29 2.416.-Lacul Vlăşcuţa

Activit ățile antropice si efectele lor în sit si în jurul ac estuia - activități antropice,

consecințele lor generale si suprafața din sit afectată

Activități si consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Activitate Intensitate % din sit Influent ă 140 Păşunatul C - 150 Restructurare/ regrupare de parcele B

0

200 Pescuitul, acvacultura B

- 220 Pescuitul recreativ sportiv B 0 230 Vânătoarea B

-

403 Locuinţe/ aşezări împrăştiate C 0 430 Construcţii agricole B -

870 Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje

artificiale A

-

801 Adăugarea de sol şi rocă pentru a mări

suprafaţa terestră A

-

941 Inundaţii A

+ 952 Eutrofizare B

-

Activități si consecințe în jurul sitului

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) – negativă

Cod Activitate Intensitate % din sit Influen tă 140 Păşunatul C 0 430 Construcţii agricole C 0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Situl este inclus în Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior care nu dispune încă de o structură de

administrare. ARPM Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005-noiembrie2009,

proiectul LIFE05NAT/RO/000155 ”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă

a Prutului Inferior”.

Planuri de management al sitului Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a

Prutului Inferior. În prezent nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu

prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155 ”Restaurarea ecologică a Parcului Natural

Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de

Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în


ADECVATA


conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate

(92/43/EEC).

3.1.2. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSCI 0315 Lunca

Chineja (conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă comunitară Lunca Chineja, are o suprafaţă totală de 944,90 ha,

fiind situată la o altitudine maximă de 53,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se

întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi

localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 48' 2'' şi longitudine E 27º

57' 36''.

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitat

N07 31 411, 412 Mlaştini, turbării N14 16 231 Păşuni N15 16 242, 243 Alte terenuri arabile N16 9 311 Păduri de foioase N21

2 221, 222 Vii şi livezi

N23 23 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine) N26 3 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului: Luncă (zonă umedă) din partea de sud a Moldovei cu

habitate caracteristice speciei Lutra lutra. De asemeni tot aici sunt prezente 3 specii de

amfibieni de interes conservativ dar şi alte 14 specii importante de reptile şi amfibieni.

Calitate ş importantă: Zonă la limita dintre regiunile biogeografice stepică şi

continentală, importantă datorită prezenţei speciei de interes conservativ Lutra lutra dar şi

a altor trei specii de amfibieni de interes conservativ - Bombina bombina, Emys orbicularis,

Triturus dobrogicus dar şi datorită prezenţei aici a unui număr de alte 14 specii importante

de reptile şi amfibieni.

Vulnerabilitate: Poluare cu deşeuri menajere, turism, tratamente chimice aplicate în

zonele agricole învecinate.


ADECVATA


ACTIVITĂTILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR ÎN SIT SI ÎN JURUL A CESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale si suprafața din sit afectată - activități si

consecințe în interiorul sitului


Cod Activitate Intensitate % din sit Influent ă 160 Managementul silvic B 20.00 0 400 Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare A 0.00 -


Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) – negativă

Cod Intensitate % din sit Influen tă 100 - Cultivarea A 0.00 -


Organismul responsabil pentru managementul sitului - nu exista structura de

administrare.

Planuri de management al sitului - nu exista plan de management.

3.1.3. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSCI 0165 Pădurea

Mogoş Mâţele (conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă comunitară Pădurea Mogoş - Mâţele, are o suprafaţă totală de

65,00 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 151,00 m, situându-se în regiunea stepică.

Situl se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având

ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 43' 20'' şi longitudine E

27º 56' 53''.

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitat

N12 3 211 – 213 Culturi (teren arabil) N16 97 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului: Situl este localizat în sud-estul Podişului Moldovenesc, în

etajul fitoclimatic de silvostepa la nord de oraşul Galaţi (în apropierea localităţii Cuca) la o

altitudine de 125 m, pe substraturi de loessuri si luturi, solurile fiind cernoziomuri puternic

levigate (mai profunde în lungul văilor interioare) iar tipul dominant de vegetaţie sunt

pădurile şi rariştile de stejar pufos (Quercus pubescens) în special pe versanţi şi stejar


ADECVATA


brumăriu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul văilor. Procentul de suprafaţă din sit cuprins

la categoria „Păduri de monocultură (plopi sau arbori exotici)”, reprezintă plantaţii de

salcâm şi frasin american. De asemenea sunt prezente şi plantații de paltin care nu au

cod Natura 2000. Situl este format din parcelele silvice 45A la E, 47D, 48A la F conform

amenajamentului silvic al unității de producție I Mogoț din Ocolul silvic Galați.

Calitate şi importantă: se remarcă structura naturală foarte bine conservată

reprezentată prin: diversitatea structurilor şi alternarea porțiunilor de pădure închisă cu

rarițti şi poieni, prezenta regenerării naturale a speciilor de stejari, abundenţa şi

diversitatea subarboretului (păducel – Crataegus monogyna; măceț – Rosa canina; corn

– Cornus mas). Trebuie menționată prezenta bujorului românesc (Paeonia peregrina).

Observaţii în special privind prezenţa plantelor rare, ameninţate, endemice:

� plante din Directiva Habitate 92/43: Iris aphylla ssp. hungarica, Echium rossicum;

� plante din Lista Roşie Europeană: Fritillaria orientalis;

� plante din Lista Roşie Naţională: Asparagus verticillatus, Carex brevicolis, Crocus

reticulatus, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Hierochloe repens,

Lathyrus versicolor, Paeonia peregrina, Prunus tenella, Pyrus elaeagrifolia, Rumex

tuberosus, Salvia aethiopis.

Vulnerabilitate: Datorită retrocedării către persoane fizice presiunea asupra pădurii

poate creste în viitorul apropiat. Cu toate acestea, întocmirea unui contract de

administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galați) poate rezolva aceasta

amenințare potențială. Prezenta plantațiilor de salcâm îngreunează reinstalarea

stejarilor (brumăriu şi pufos) şi poate pune în pericol în viitor conservarea şi regenerarea

arboretelor naturale existente prin invadarea acestora (având în vedere capacitatea

deosebită de regenerare vegetativa a acestei specii).

Tip de proprietate: Pădurea este în prezent subiect la legii 247/2005 privind

retrocedarea către foțtii proprietari, în acest caz – persoane fizice.

Activit ăți antropice, consecin țele lor generale si suprafa ța din sit afectat ă

Activități si consecințe în interiorul sitului


Cod Activitate Intensitate % din sit Influent ă 230 Vânătoare C 100 0 160 Managementul forestier general A 100 +


ADECVATA




Cod Activitate Intensitate % din sit Influent ă 100 Cultivare C - 0 160 Managementul forestier general A - +

490 Urbanizarea, industrializarea şi alte activități similare

C - 0

140 Pățunatul C - 0 230 Vânătoare C - 0 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C - 0


Organismul responsabil pentru managementul sitului: Ocolul silvic Galați (Direcția

Silvică Galați)

Planuri de management ale sitului: nu există.

3.2 Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf aţa sau în vecin ătatea planului,

men ţionate în formularul standard al ariei naturale pro tejate de interes comunitar

În acest capitol se furnizează următoarele informaţii:

� Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura 2000.

Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.

� Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere concisă

şi se prezintă relaţia acestora cu proiectul:

� Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului

� Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată

specia/habitatul respectiv pe amplasamentul planului.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi relaţia

acestora cu planul propus.


ADECVATA


În tabelul nr. 8 sunt prezentate într-o forma concisă toate detaliile necesare caracterizării sitului ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti -

Frumuşiţa, cu evidenţierea statutului de conservare, conform rapoartelor IUCN şi Bird Life International.

Cod Denumire specie Denumirea popular ă

Directiva păsări

OUG 57/2007

Iucn Red List

Specie protejat ă inclus ă în

Cartea Ro şie a

vertebratelor din România

Categoria fenologic ă Originea geografi

ca (dup ă

Vouss)

Regim trofic S-E OV P OI

Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20 09/147/EC A060 Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 NT � - * - - TK-MED VEG A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa I Anexa 3 NT - - * - - EU-TK INS

A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR IHT

A229 Alcedo atthis Pescăruş albastru Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV IHT A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I Anexa 3 LC � - * - - TK-MED ZOO A024 Ardeola ralloides Stârcul galben Anexa I Anexa 3 LC � - * - - ET ZOO A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL ZOO

A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraz alb Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL ZOO

A031 Ciconia ciconia Barza albă Anexa I Anexa 3 LC � - * * - PAL ZOO A081 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL PR

A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar Anexa I Anexa 3 LC - * - - - EU INS

A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini Anexa I Anexa 3 LC - * - - - MED INS

A236 Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 LC - - - - * PAL INS

A026 Egretta garzetta Egreta mică Anexa I Anexa 3 LC � - * - - LV ZOO A098 Falco columbarius Şoim de iarnă Anexa I Anexa 3 LC - - - - * - ZOO A103 Falco peregrinus Şoim călător Anexa I Anexa 3 LC � * - - - - ZOO A075 Haliaetus albicilla Codalb Anexa I Anexa 3 - � - - * - PAL IHT

A131 Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 LC � - * - - CO ZOO

A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL NS A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 LC � - * - - CO ZOO A094 Pandion haliaetus Uligan Anexa I Anexa 3 LC � - - * - PAL ZOO A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 LC - * - - - PAL INS


ADECVATA


A032 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa I Anexa 3 LC � - * - - LV ZOO A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 LC � - * - - TK-MED ZOO A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO A396 Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu Anexa I Anexa 3 EN � - - - * ARC VEG A097 Falco vespertinus Vânturelul de seară Anexa I Anexa 3 NT � - * - - PAL ZOO A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO A339 Lanius minor Sfrâncioc mic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - EU-TK INS A151 Philomachus pugnax Bătăuş Anexa I Anexa 3 LC - - * * - PAL ZOO A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR IHT

A166 Tringa glareola Fluierar de mlaştină Anexa I Anexa 3 LC - - - * - PAL ZOO

A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 LC � - * - - SAR ZOO A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 LC - - - - * PAL MIXT

Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţion ate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A054 Anas acuta Raţă suliţar Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A056 Anas clypeata Raţă lingurar Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT A050 Anas penelope Raţă fluierătoare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A053 Anas platyrhynchos Raţă mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT A041 Anser albifrons Gârliţă mare Anexa II/B Anexa 5C LC - - - - * ARC VEG

A059 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu

Anexa II/A Anexa 5C LC - * - - - PAL VEG

A087 Buteo buteo Şorecar comun - - LC - * - - - HOL PR A036 Cygnus olor Lebăda de vară Anexa II/B - LC - - * * - PAL MIXT A096 Falco tinnunculus Vânturel roşu - Anexa4B LC - - * * - PAL ZOO A125 Fulica atra Lişiţă Anexa II/A Anexa 5C LC - * - * - PAL MIXT A459 Larus cachinnans Pescărus pontic Anexa II/B - LC - * - - - HOL MIXT A179 Larus ridibundus Pescăruş râzător Anexa II/B - LC - * - - - PAL MIXT A156 Limosa limosa Sitarul de mal Anexa II/B - NT - - * * - PAL ZOO A230 Merops apiaster Prigorie - Anexa4B LC - - * - - TK-MED INS A160 Numenius arquata Culic mare Anexa II/B - NT - - - * - PAL ZOO A017 Phalacrocorax carbo Cormoranul mare - - LC - * * * * LV IHT A141 Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/B - LC - - - * - ARC IHT A161 Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/B - LC - - - * - SIB ZOO A163 Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - LC - - - * - PAL ZOO A142 Vanellus vanellus Nagâţul Anexa II/B - LC - - * - - PAL ZOO A043 Anser anser Gâsca mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL VEG

A162 Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii Anexa II/B - LC - - - * - PAL ZOO


ADECVATA


Legenda: Originea geografica : HOL – specie cu răspândire holarctica; LV – specie cu răspândire în lumea veche; SAR – specie cu răspândire sarmatică; PAL

– specie cu răspândire palearctica; TK-MED – specie cu răspândire turkestano-mediteraneana; CO – specie cosmopolita; ET – specie de tip etiopian; EU-TK – specii de tip europeo-turkestanic, EU – specie de tip european.

Categoria fenologica : S-E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie de pasaj, OI – oaspete de iarna. Regimul trofic : MIXT – specie omnivora; VEG – specie vegetariana; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele acre se hrănesc cu diferite

nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS – specii insectivore; PR – specii prădătoare; IHT – ihtiofage. IUCN Red List : EX - Extinct, EW - Extinct in the Wild, CR - Critically Endangered, EN - Endangered, VU – Vulnerable, NT - Near Threatened, LC - Least Concern, DD - Data Deficient, NE - Not Evaluated


ADECVATA


ROSCI0105 Lunca Chineja

Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile

care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global

92A0 Zăvoaie cu Salix albă şi Populus albă 10.00 B C B B

Reprezentativitate:: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc (Doniţă et al., 2005).

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius

R4408 Păduri danubiene de salcie alba

(Salix alba) cu Lycopus exaltatus

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directiv ei Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Reziden ţă Pop. Conserv. Izolare Evaluare global ă Rep. Iernat Pasaj

1355 Lutra lutra P - - - C B C B Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa I I la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă


Reziden ţă Pop. Conserv. Izolare Evaluare global ă Rep. Iernat Pasaj

1188 Bombina bombina P - - - C B C B 1220 Emys orbicularis P - - - C B C B

1993 Triturus dobrogicus

P - - - C B C B


ADECVATA


ROSCI 0163 – Pădurea Mogo ş - Mâţele

Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile

care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global

40C0* Tufărițuri de foioase ponto-sarmatice 1.00 B C B B

91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică

cu stejar pufos 59.00

A C B B

91I0* Vegetație de silvostepa eurosiberiană

cu Quercus spp 10.00 B C B C

Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă Corespondenţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare romanesc (Doniţă et al., 2005).

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

40C0* Tufărițuri de foioase ponto-

sarmatice

R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.) R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)

R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex

R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)

91AA Vegetație forestieră ponto-

sarmatică cu stejar pufos

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus

pubescens) cu Galium dasypodium (p.)

R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus

pubescens) cu Paeonia peregrina

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens)

cu Echinops banaticus

91I0* Vegetație de silvostepa

eurosiberiană cu Quercus spp.

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar

pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun

turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi

cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum

R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus

robur) cu Convallaria majalis

R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus

pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus

pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana


ADECVATA


Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE


Populație Conservare Izolare Evaluare globală

4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C C B B 4067 Echium russicum R C C B B 2093 Pulsatilla grandis V C C B B

3.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora

cu ariile naturale protejate de interes comunitar î nvecinate şi distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au

realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat

o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale

(planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);


ADECVATA


� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;

Tabel nr. 9 - Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversităţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări

cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

3.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat

HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

� Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin

anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale.

� Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici şi biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.


ADECVATA


Aceste habitate trebuiesc amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.

Habitate naturale

Conform certificatelor de urbanism pentru cele trei parcuri eoliene vor fi amplasate

doar pe terenuri agricole. În urma vizitelor pe amplasamentul analizat nu au fost

sesizate/identificate habitate naturale în interiorul PUZ analizat de interes conservativ.

În vecinătatea acestuia, în partea de NV respectiv SE- NE a PUZ au fost

identificate pajişti semi-naturale. Astfel speciile instalate au o compoziţie floristică slabă şi

nu formează fitocenoze importante. Din punct de vedere conservativ valoarea acestui

habitat semi-natural este redusă.

În ceea ce priveşte speciile identificate, acestea sunt specifice pajiştilor xerofile

degradate în urma păşunatului excesiv în zonă, fiind întâlnite forme de vegetaţia spontană

reprezentată prin specii comune zonei de stepă: higro-halofile şi xero-halofile: rogoz

(Carex distans), păiuş stepic, (Festuca valesiaca), pir târâtor (Agropyron repens), scaiul

dracului (Erygium campestre), peliniţă (Artemisia vulgaris), scai tătăresc (Xanthium

spinosum), coada şoricelului (Achillea millefolium), păpădie (Traxacum officinale), scai

măgăresc (Onopordon acanthium), ciulin (Carduus nutans), trifoi (trifolium fragiferum)

urzică (urtica dioica) etc. Datorita climatului arid se observă ca majoritatea plantelor

halofile prezente îşi dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la

sfârşitul verii.

Aceste pajişti identificate au o compoziţie floristică slabă din punct de vedere

furajer, fiind intr-o stare de degradare continua atât datorita păşunatului excesiv nefiind

realizate o fertilizarea ameliorativă a acestor pajişti.

De menţionat ca nici unul din habitatele identificate în zona PUZ nu este de interes

conservativ, valoarea conservativă la nivel naţional fiind redusă. Dintre speciile identificate


ADECVATA


în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor

naţionale şi directivele europene cu obiect conservare a naturii.

În urma evaluării şi investigaţiilor realizate în zona studiată, s-au identificat specii de

floră şi habitate ce nu aparţin speciilor de plante enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/ CEE .

În urma investigaţiilor în teren, pe întreaga suprafaţă studiată destinata realizării

planului analizat nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele

identificate, au o valoare conservativă redusă fiind reprezentate după cum urmează:

� habitate din lungul canalului de irigaţie;

� habitate din lungul căilor de comunicaţie;

� terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale;

� tufărişuri.

Figura nr. 12 Structura habitatelor în arealul analizat


ADECVATA


Habitate din lungul canalului de iriga ţie

Canalul de irigaţie este situat în imediata vecinătatea a parcurilor eoliene fiind limitrof

DE269 şi are o lungime de aproximativ 2,3 km. În trecut acesta a fost folosit pentru

irigarea terenurilor agricole amplasate în vecinătatea sa, însă, în prezent, el nu mai este

folosit pentru irigarea terenurilor fiind în conservare.

Având în vedere lipsa apei (aceasta fiind în exces doar temporar în perioadele

ploioase ori primăvara după topirea zăpezii), covorul vegetal instalat în lungul şi interiorul

acestuia nu este specific zonelor umede (vegetaţie higrofilă).

Covorul vegetal este caracteristic zonei stepice, fiind identificate atât specii de plante

(Arctium tomentosum, Festuca pseudovina, Poa angustifolia, Rubus caesius, Sonchus

arvensis, Taraxacum officinale, Xanthium italicum, Artemisia absinthium, Hordeum

murinum, Sonchus asper, etc) cât şi subarbuşti (Hippophaë rhamnoides – cătina albă,

Rosa canina – măceş, Prunus spinosa – porumbar, etc).

Speciile identificate au o valoare conservativă redusă, nefiind menționate în legislaţia

românească (OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv Directiva Habitate 92/43/CEE).

Planul propus nu va influenţa negativ speciile identificate.

Habitate prezente în lungul c ăilor de comunica ţie – R8701

Acest tip de habitat a fost localizat de-a lungul, drumului naţional DN 26, drumului

judeţean DJ 261A, drumului comunal DC 30, şi a drumurilor de exploatare din interiorul

parcurilor eoliene, DE 275, 276, 269.

Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara, dar mai ales în sudul

şi estul ţării (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova).

Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul

căilor de comunicaţii.

Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11,0–5,00C; P

= 450–1000 mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci:

pietrişuri, nisipuri, materiale care au servit la construcţia drumurilor şi terasamentului căilor

ferate.

Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste

50–60 cm şi realizează o acoperire de 70–80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt:

Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium

maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai


ADECVATA


slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon,

Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris,

Cardaria draba.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens,

Conium maculatum.

Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca,

Nepeta cataria.

Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis,

Daucus carota.

În urma vizitelor de amplasament, speciile edificatoare acestui habitat sunt

reprezentate prin:


ADECVATA


Tabelul nr. 6 Lista speciilor identificate în cadrul habitatului R8701 şi statutul lor de conservare

Taxon Denumire popular Familia Endemice

Cartea ro şie a plantelor

vasculare din România

(G. Dihoru şi G. Negrean - 2009 )

Statut (G. Dihoru

şi G. Negrean -

2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

Achillea setacea Coada şoricelului Asteraceae - - - - - -

Arctium tomentosum Brusture Asteraceae - - - - - -

Aristolochia clematitis Curcubetica Aristolochiaceae - - - - - -

Artemisia absinthium Pelin Asteraceae - - - - - -

Ballota nigra Cătuşă Lamiaceae - - - - - -

Brachypodium silvaticum

Obsigă, holub

Poaceae - - - - - -

Carduus hamulosus

Armirai sălbatic

Asteraceae - - - - - -

Chenopodium album

Loboda porceasca

Chenopodiaceae - - - - - -

Chrysanthemum corymbosum Năpraznic Asteraceae - - - - - -

Conium maculatum Cucuta Apiaceae - - - - - -

Erysimum campestre

Scaiul dracului

Brassicaceae - - - - - -

Festuca pseudovina Păiuş Poaceae - - - - - -

Festuca valesiaca Paius stepic Poaceae - - - - - -


ADECVATA



Cartea ro şie a plantelor

vasculare din România

(G. Dihoru şi G. Negrean - 2009 )

Statut (G. Dihoru

şi G. Negrean -

2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

Onopordum acanthium

Scai măgăresc


Papaver rhoeas Mac roşu de câmp

Papaveraceelor - - - - - -

Plantago major Pătlagină mare Plantaginaceae - - - - - -

Poa angustifolia Firuţa Poaceae - - - - - -

Polygonum aviculare Troscot Polygonaceae - - - - - -

Rubus caesius Mur de mirişte

Rosaceae - - - - - -

Sambucus ebulus Boz Caprifoliaceae - - - - - -

Sonchus arvensis Susai Asteraceae - - - - - -

Taraxacum officinale Păpădie Asteraceae - - - - - -

Trifolium alpestre Trifoi Fabaceae - - - - - -

Urtica dioica Urzica mare Urticaceae - - - - - -

Vicia cracca Măzăriche Fabaceae - - - - - -

Xanthium italicum

Holeră, cornuţ



ADECVATA


Terenuri agricole cultivate intensiv şi asocia ţii sagetale şi ruderale

Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, editată de Nicolae Doniţă, Aurel

Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005, acest

habitat este încadrat, având codul R8704 - Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare,

Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.

Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara.

Suprafeţe: 500–600 ha.

Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară; Clima: T =

11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie

sudică, estică şi vestică. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în

descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii.

Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două

straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea

calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina

foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium Syriacum, Poa annua, Polygonum

aviculare, Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de

briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago

major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.

Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,

Sclerochloa dura.

Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.

Pe suprafeţele destinate culturilor agricole, speciile cultivate sunt în general: porumb

(Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grâu (Triticum aestivum), rapiţa

(Brassica rapa) şi lucerna (Medicago sativa), etc. Culturile agricole de cele mai multe ori

sunt însoțite de plante sagetale şi de cele ruderale care convieţuiesc cu plantele cultivate

profitând de condiţiile speciale (îngrăşăminte organice şi chimice, prelucrarea solului) ce

se creează în agroecosisteme.

Plantelor sagetale le sunt caracteristice gradul înalt de adaptabilitate, proliferare şi un

ritm accelerat de creştere ce se face în detrimentul culturilor agricole astfel fiind


ADECVATA


considerate nedorite sau chiar dăunătoare, iar printre măsurile de combatere a vegetaţiei

sagetale se număra şi folosirea erbicidelor ce pot sa afectează şi zonele limitrofe

suprafeţelor cultivate.

Specii identificate în cadrul asociaţiilor ruderale şi sagetale:

Căpriţă (Atriplex patula), Cicoare (Cichorium intybus), Ciurlan (Salsola kali), Cornuţi

(Xanthium strumarium), Costrei (Sorghum halepense), Cucută (Conium maculatum),

Gâscariţă (Arabidopsis thaliana), Holeră (Xanthium italicum), Iarbă bărboasă (Echinochloa

crus-galli), Iarbă grasă (Portulaca oleracea), Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia),

Iarba şarpelui (Echium vulgare), Lobodă sălbatică (Atriplex tatarica), Lumânărică

(Verbascum phlomoides), Mac sălbatic (Papaver rhoeas), Mohor (Setaria pumila), Mohor

agăţător (Setaria verticillata), Muştar sălbatic (Sinapsis arvensis), Nemţişor (Delphinium

orientale), Odos (Avena fatua), Orzul şoarecilor (Hordeum murinum), Pelin nemirositor

(Artemisia campestris), Rapiţă (Rapistrum perene), Scaiul dracului (Eryngium campestre),

Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus), Susai aspru (Sonchus asper), Pir gros (Cynodon

dactylon), Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), Troscot (Polygonum aviculare),

Volbură (Convolvulus arvensis).

Dintre cele 29 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre

speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea

naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de

diferiţi specialişti români.

De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt şi specii sensibile care ar fi

eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau

edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată.

Speciilor sagetale identificate sunt condiţionate şi de tipul de cultură realizat pe

terenurile agricole. Având în vedere abundenţa speciilor sagetale şi ruderale în zona

analizată, separarea acestora pe comunităţi fitocenotice nu se poate realiza ca urmare a

lipsei speciilor dominante.

Datorită activităţilor agricole desfăşurate apar dominanţe temporare caracterizate prin

câteva asociaţii floristice:

� Asociaţia Cynodon dactylon Rapaics 27 apare în locuri desţelenite, la marginea

culturilor, în culturi, porţiuni rămase nelucrate agricol.

� Asociaţia Cynodonti- Atriplicetum tataricae Morariu 43,59. Asociaţia se conturează

pe locuri bătătorite, la marginea drumurilor;


ADECVATA


� Asociaţia Amarantho – Chenopodium albi Soo (1947) 1953 ( Morariu 43) asociaţie

cu dominanţă în zonele cultivate cu porumb, pe soluri bogate în nitraţi;

� Asociţia Lolio – Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo –

Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940;

� Asociaţia Hordeo murini – Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk 1959;

Asociaţia Xanthium spinosum- Amarathus retroflexus Morariu 43 Gruparea este

destul de răspândită la marginea drumurilor de exploaere şi în terenurile rămase

necultivate.


ADECVATA


Tabelul nr. 7 Lista speciilor identificate şi statutul lor de conservare

Taxon Denumire popular Endemice

Cartea ro şie a plantelor vasculare

din România (G. Dihoru şi G. Negrean - 2009 )

Statut (G. Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

Cichorium intybus Cicoarea - - - - - -

Atriplex patula Căpriţă - - - - - -

Salsola kali Ciurlan - - - - - - Xanthium

strumarium Cornuţ - - - - - -

Convolvulus arvensis

Volbură - - - - - -

Polygonum aviculare

Troscot - - - - - -

Capsella bursa-

pastoris

Traista ciobanului

- - - - - -

Cynodon dactylon

Pir gros - - - - - -

Sonchus asper Susai aspru - - - - - -

Amaranthus retroflexus

Ştir porcesc - - - - - -

Eryngium campestre

Scaiul dracului

- - - - - -

Rapistrum perene

Rapiţă - - - - - -

Artemisia campestris

Pelin nemirositor

- - - - - -

Hordeum Orzul - - - - - -


ADECVATA






Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

murinum şoarecilor Avena fatua Odos - - - - - - Delphinium

orientale Nemţişor - - - - - -

Sinapsis arvensis

Muştar sălbatic

- - - - - -

Setaria verticillata

Mohor agăţător

- - - - - -

Setaria pumila

Mohor - - - - - -

Papaver rhoeas

Mac sălbatic - - - - - -

Verbascum phlomoides

Lumânărică - - - - - -

Atriplex tatarica

Lobodă sălbatică

- - - - - -

Echium vulgar

Iarba şarpelui

- - - - - -

Euphorbia helioscopia

Laptele câinelui

- - - - - -

Portulaca oleracea

Iarbă grasă - - - - - -

Echinochloa crus-galli

Iarbă bărboasă

- - - - - -

Xanthium italicum

Holeră - - - - - -

Arabidopsis thaliana

Gâscariţă - - - - - -


ADECVATA






Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

Conium maculatum

Cucută - - - - - -


ADECVATA


Releveele studiate, au evidenţia o vegetaţie ruderală abundentă, cu un grad scăzut din

punct de vedere al biodiversităţii, însă cu un grad crescut de regenerare.

Este important să se menţioneze faptul că, activitatea de monitorizare a speciilor de

floră şi faună în zona analizată a început încă din anul 2010 odată cu derularea altor

proiecte pe tematică complementară în arealul propus implementării planului. Acţiunea de

monitorizare a fost continuată în toamna anului 2012, respectiv în primăvara anului 2013,

urmărind atât evaluarea diversităţii floristice cât şi perioadele de migraţie de toamnă

respectiv primăvară a ornitofaunei din zona analizată.

Impactul proiectului analizat asupra habitatelor va fi nesemnificativ. Lucrările propuse

prin proiect (fundaţii şi platforme turbine, drumuri acces, reabilitare drumuri exploatare,

organizare de şantier, etc.) nu se vor executa în cadrul ariilor naturale protejate prin

urmare nu produc un impact asupra habitatelor specifice, din interiorul ori vecinătatea

siturilor NATURA 2000, respectiv:



ț ROSCI 0163 – Pădurea Mogoş – Mâţele – 5,4 km.

Tufărişuri

Arbuştii sunt, în general, foarte rari în aria de proiect, aceştia regăsindu-se solitari, în

special la limita dintre terenurile agricole şi căile de comunicaţie.

Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit

pentru unele păsări, adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere.

Tabelul nr. 8 Speciile de arbuşti observate în zonă


Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi

G. Negrean -

2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

Crataegus monogyna Păducel Rosaceae - - - - - -

Rosa canina Măceş Rosaceae - - - - - -


ADECVATA



Cartea roşie a

plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi

G. Negrean -

2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

Prunus spinosa Porumbar Rosaceae - - - - - -

Hippophaë rhamnoides

Cătina albă

Elaeagnaceae - - - - - -

Nevertebrate

Trebuie sa precizam două aspecte importante: pe de o parte lipsa pe plan mondial a

unui sistem unitar conceput pentru monitorizarea biodiversităţii speciilor de artropode în

zona unui parc eolian şi pe de alta parte, faptul că cercetările la nivel naţional în zona

Dobrogei au fost sporadice, fiind axate în special pe aspecte referitoare la un grup

taxonomic sau altul, studiile comparative ecologice lipsind cu desăvârşire. De aceea, în

aproape trei ani de studiu/monitorizare şi a altor proiecte similare în arealul analizat (2010-

2013), eforturile noastre au fost axate cu precădere spre două direcţii principale:

1. cunoaşterea structurii faunei de artropode din ecosistemele naturale şi agricole din

zona analizată;

2. stabilirea elementelor funcţionale care să permită urmărirea şi supravegherea

dinamicii populaţiilor speciilor din ecosistemele respective.

Cunoaşterea abundenţei speciilor, relaţiilor trofice şi a dinamicii lor în ecosistem se

face printr-o analiza detaliata a componentei şi evoluţiei ecosistemului. Primul element al

structurii unui ecosistem îl reprezintă componenta speciilor, cu cat acesta este mai bogat

în specii cu atât este mai stabil şi cu posibilităţi multiple de autoreglare. Fauna de

artropode colectata în zona planului analizat, în perioada de studiu este prezentată în lista

generală compusa din 75 de specii. În zona parcului eolian au fost analizate toate tipurile

de ecosisteme existente şi care au fost caracterizate pe baza asociaţiilor vegetale precum

şi componenţa speciilor de artropode, abundenţa relativă, dominantă şi similaritatea

acestora.


ADECVATA


La nivelul zonei studiate biodiversitatea animală, fauna (nevertebrate şi vertebrate)

este specifică tipurilor de habitate identificate (terenuri agricole, habitate din lungul căilor

de comunicaţie tufărişuri, asociaţii ruderale). Dintre nevertebrate cele mai multe specii

identificate aparţin grupei insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine

reprezentată. Entomofauna prezentă este specifică zonelor ruderale şi agricole a

bioregiunii stepice.

Fauna de insecte a zonei este deosebit de bogata în special datorită caracteristicilor

zonelor de ierburi semiînalte, unde domina populaţiile de orthoptere (lăcuste, cosaşi),

alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica,

Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarus,

Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus

albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de

margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă cât şi pe platourile şi culmile

dealurilor limitrofe din zona analizată, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi

Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor), Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia

fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de

varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa

cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).

Structura faunistic ă a ecosistemelor agricole a totalizat specii de artropode din

care dominante au fost speciile din Ord. Hemiptera, Hymenoptera, urmate de

reprezentanţii ord. Coleoptera şi Orthoptera. Fără excepţie, speciile identificate nu au fost

până în prezent evaluate pentru includerea eventuala în Listele Roşii a Nevertebratelor din

România.

Specii de artropode identificate în ecosistemele agricole:

ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata în probele de

specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian prădător, colectat în culturile de

cereale.

Araneele - din Familiile Lycosidae şi Salticide au fost semnalate constant, pe tot

parcursul cercetărilor, în număr mare. Lycosidele sunt vânători agili, robuşti, cu o vedere

foarte buna şi comportament solitar, numiţi şi păienjeni-lup. Răspândirea lor acoperă o

gama larga de habitate, inclusiv în zonele aride. Se hrănesc cu insecte sau alte artropode.


ADECVATA


Familia Salticidae (cunoscuţi sub numele popular Păinajeni-s ăritori ), conţine mai

mult de 500 de genuri şi circa 5000 de specii descrise, făcând-o cea mai mare familie de

aranee, cu aproximativ 13% din totalul speciilor. Păianjenii săritori au o vedere bună şi o

folosesc la vânătoare şi navigare. Sunt capabili să sară din loc în loc, ataşaţi de un fir de

mătase şi trăiesc intr-o mare varietate de habitate.

ORTHOPTERA - 8 specii au fost colectate pe parcursul studiului. Reprezentanții

acestui ordin se hrănesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii fiind omnivore,

prin creşterea exagerata a populaţiilor, în anumite condiţii pot provoca pagube mari

culturilor agricole.

HEMIPTERA. Atât afidele, cicadele cat şi majoritatea ploşniţelor colectate fac parte

din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de

cereale. Face exceptie specia Nabis ferus L., prădător redutabil al afidelor şi larvelor de

lepidoptere.

HYMENOPTERA - speciile colectate sunt importanţi parazitoizi ai altor insecte,

gazdele obişnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere.

Ord. COLEOPTERA - Cea mai numeroasă a fost familia Carabidae, incluzând 7

specii, ceea ce reprezintă 25,9% din numărul total de specii identificate în această zonă,

urmată de familiile Coccinellidae, Chrysomelidae şi Curculionidae cu cate 4 specii (14,8%)

şi Scarabaeidae şi Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%).

Familia Carabidae . În fauna mondială sunt cunoscute cca. 40 mii specii de carabide,

în cea europeană – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din zona parcului

eolian au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi genurile: Harpalus (4

specii), Amara, Clivina şi Carabus .

Familia Coccinellidae - este o familie de coleoptere a cărei reprezentanţi sunt prin

excelenţă entomofagi redutabili, în studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii,

prezente în ambii ani de cercetare.

Familia Chrysomelidae şi Familia Curculionidae. Atât din punct de vedere al

numărului de specii exclusiv fitofage cat şi al abundentelor relative în probele colectate,

reprezentanţii acestor familii au fost dominanţi în ambii ani de cercetare.

Familia Scarabaeidae . Este reprezentată în fauna mondială prin cca. 20 mii specii.

Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentată prin 3 specii ale căror

larve consumă rădăcini şi humusul din sol, iar adulţii se hrănesc cu frunzele plantelor.


ADECVATA


Tabelul nr. 9 Fauna de nevertebrate din zona analizată

Nr. crt

Grupul sistematic Specia

Anul Ecosistemul

Statutul de

vulnerabilitate 10 11 12 13

Ord. TROMBIDIFORMES

1 Fam. Trombidiidae

Trombidium holosericeum L. + + + - Cereale NE

Ord. OPILIONES

2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + - - Cereale NE

Ord. ARANEAE

3 Fam.

Lycosidae

Pardosa italica Tong. + + + - Porumb, cereale NE

4 Alopecosa sulzeri P. + + + - Porumb, Rapita NE

5 Lycosa tarentula + + + - Porumb

6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + - - Porumb,

Cereale NE

Ord. LITHOBIOMORPHA

7 Fam. Lithobiidae

Lithobius forficatus Leach + + + - Porumb NE

Ord. JULIDA 8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + + - Porumb NE

Ord. COLLEMBOLA

9 Fam.

Entomobryidae

Entomobryia arborea Tullb. + + + -

Porumb, Cereale, Rapita

NE

Ord. DIPLURA

10 Fam. Japygidae Japyx sp. - + + - Cereale NE

Ord. DERMAPTERA

11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + + + - Porumb NE

12 Ord.

ORTHOPTERA

+ - + -

13

Fam. Acrididae

Locusta migratoria L. + + + - Cereale NE

14 Dociostaurus maroccanus Thunb. + + + - Porumb,

Cereale NE

15 Caliptamus italicus L. + + + - Porumb, Cereale NE

16 Fam.

Tettigoniidae

Tettigonia viridissima L. + + + - Porumb,

Cereale NE

17 Decticus verrucivorus L. + + + - Porumb,

Cereale NE

18 Fam. Gryllidae

Gryllus campestris L. + + + - Porumb, Cereale NE

19 G. desertus L. + + + - Porumb NE Ord. THYSANOPTERA

20 Fam. Phloethripidae

Haplothrips tritici Kurdj. + + + - cereale NE

Ord. HEMIPTERA

21 Rhopalosiphum maidis Fitch. + + + - porumb NE

22 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + + - Cereale NE

23 Fam. Cercopis + + - - Porumb, NE


ADECVATA


Nr. crt

Grupul sistematic

Specia Anul Ecosistemul

Statutul de Cercopidae sanguinolenta Scop. Cereale

24 Fam. Miridae

Lygus pratensis L. - + + - Rapiţa NE

25 Adelphocoris seticornis F. - + + - Cereale NE

26

Fam. Pentatomidae

Dolycoris baccarum L. + + + - cereale NE 27 Pentatoma rufipes L. + + + - cereale NE 28 Palomena prasina L. + + + - cereale NE 29 Eurydema oleracea L. + + + - cereale NE 30 E. ornata L. + + + - cereale NE 31 Aelia rostrata Boh. + + + - cereale NE 32 A. acuminata L. + + + - cereale NE

33 Fam.

Scutelleridae

Eurygaster integriceps L. + + + - Cereale NE

34 E. maura L. + + + - Cereale NE 35 E. austriaca Schr. + + Cereale NE

36 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + + - Cereale, Porumb NE

Ord. HYMENOPTERA

37 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + + - Cereale NE

38 Fam. Formicidae

Formica rufa L. + + + - Rapiţa NE 39 Lasius niger + + + - Porumb NE

40 Fam.

Ichneumonidae

Pimpla turionellae L. + + + - cereale NE

41 Tryphon succinaeus Gr. + + - rapiţa NE

42 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + + - cereale NE

43 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + + - Rapiţa NE

Ord. COLEOPTERA

44

Fam. Carabidae

Carabus cancelatus Illig. + + + - Porumb NE

45 Amara aenea DeGeer + + + - Cereale, porumb NE

46 Harpalus aeneus F. + + + - Cereale, porumb

NE

47 H. azureus F. + + + - Cereale NE

48 H. distinguendus Duft. + + + - Cereale, porumb

NE

49

Fam. Coccinellidae

Adalia bipunctata L. + + + - Cereale NE

50 Coccinella septempunctata L.

+ + + - Cereale, porumb

NE

51 Thea 22-punctata L. + + - - Cereale, porumb NE

52 Propylea 14-punctata L. + + + - Cereale,

porumb NE

53

Fam. Chrysomelidae

Phylotreta sp. + + + - Porumb NE

54 Chrysomela sanguinolenta L. + + + - cereale NE

55 Aphthona coerulea Geoff. + + + - cereale NE

56 Haltica oleracea L. + + + - cereale NE

57 Fam. Scarabaeidae

Pentodon Idiota Herbst. + + + - Cereale,

porumb NE

58 Melolontha melolontha + + + - cereale NE


ADECVATA


Nr. crt

Grupul sistematic

Specia Anul Ecosistemul

Statutul de L.

59 Anoxia vilosa F. + + + - Cereale, porumb NE

60 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + + - Cereale,

porumb NE

61

Fam.Curculionidae

Tanymecus dilaticollis Gyll + + + - Cereale,

porumb NE

62 Psalidium maxilosum + + + - Porumb, Rapiţa NE

63 Ceuthorhynchus assimilis + + - Rapiţa NE

64 C. quadridens + + - Rapiţa NE 65

Fam. Elateridae

Agriotes lineatus L. + + + - Cereale NE

66 A. obscurus L. + + + - Cereale, porumb NE

67 A. ustulatus Schall. + + + - Cereale, porumb NE

68 Fam. Dermestidae

Dermestes frischi Kugl. + + + - Cereale NE

Ord. DIPTERA

69 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + + - Rapiţa NE

70 Fam. Agromyzidae

+ + + - Cereale, porumb

NE

71 Fam.

Chloropidae + + + - Cereale, porumb NE

72 Fam. Sciaridae + + + - Cereale NE

Ord. LEPIDOPTERA 73

Fam. Noctuidae

Agrotis ipsilon Hufn. + + + - Cereale NE 74 A. exclamationis L. + + + - cereale NE

75 A. segetum Den&Schiff.

+ + + - Cereale NE

Prin implementarea planului analizat în zona studiată nu vor fi afectate speciile de

nevertebrate semnalate. Datorita abundenţei şi prolificităţii speciilor identificate, mobilitatea

mare a acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redus prin lucrările de

construcţie ce se vor realiza în cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ

entomofauna zonei.

Amfibieni

În perimetrul amplasamentului nu au fost observaţi amfibieni însă nu putem exclude

prezenţa unor exemplare de Pseudepidalea (Bufo) viridis. Având vedere existenţă celor

două pârâuri limitrofe zonei analizate (Valea Adâncă – situat în partea de V a planului

analizat şi Valea Şerpoaica – situată în partea de E a planului analizat, respectiv a

canalului de irigaţie ce străbate planul analizat de la N - S), în urma vizitelor de

amplasament nu au fost semnalate specii de amfibieni însa nu putem exclude prezenţă


ADECVATA


unor specii de Rana esculenta (Broască verde de lac), Rana ridibunda (Broască verde

mare de lac). Având în vedere localizarea acestor pârâuri faţa de planul propus,

implementarea acestuia nu va influenţa în nici un fel caracterul fizico-geografic, hidrologic

ori faunistic/floristic al acestor zone, deoarece distanţa dintre acestea şi planul propus este

semnificativ.

Reptile

În perimetrul analizat care reprezintă aproape în totalitate terenuri agricole şi drumuri

de exploatare, au fost identificate specii de herpetofaună aparţinând unei clase mari:

Clasa Reptila: Lacerta viridis şi Podarcis taurica.

Ecologia speciilor prezente în zona studiată şi influenţa proiectului propus:

� Lacerta viridis (guşterul) – specie comună, fiind inclusă în categoria risc redus cu

preocupare de conservare minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a

Convenţiei de la Berna şi anexa IV a Directivei Habitate.

Descriere: Lungimea totală 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii

transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat; gulerul

(colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali carenaţi,

\egali mai mult sau mai puţin mari. Coada cilindrica la mascul, lăţită la bază, mai lunga la

femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenuşii, cu o banda

torso-laterala albă sau galbenă şi sub ea un şir de puncte gălbui mai mult sau mai puţin

distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulţi verzi cu nuanţe

până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gat cu pete negre. Femelele adulte mai mult

cenuşii cu diferite nuanţe până la cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două

şiruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzând cu dungile longitudinale de pe

fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coadă. Alte femele verzui cu

liniile egale şi cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var.

concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei bătrâni verde, ca şi

trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pământ

moale, ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Ouăle sunt albe-murdar, lungi de

15-18 mm şi cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variază, în funcţie de căldură şi umiditate,

de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hrăneşte cu coleoptere, himenoptere (gândaci, viespi, albine, furnici).

Habitat: Destul de comun în ţara noastră, trăieşte prin luminişurile şi lizierele pădurilor


ADECVATA


de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.

Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor

factori perturbatori. Această specie, a fost observată cu precădere în lungul drumurilor

judeţe (DC 30, Dj 261A), şi a drumurilor de exploatare existente în mod deosebit imediata

vecinătate a zonelor de tufărişuri (cu precăderea în lungul canalului de irigaţie, ori în

interiorul acestuia).

Aceste tufărişuri de păducel şi măceş, cătină albă, etc. îi asigura speciei habitatul de

hrană şi adăpost. Având în vedere localizarea în teren unde a fost observata specia,

precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, consideram că impactul asupra populaţiei

speciei ca urmare a realizării planului propus va nesemnificativ.

� Podarcis taurica (şopârla de câmp) – este o specie comună întâlnită cu precădere

în aproape toate zonele ţării, preferând în mod deosebit terenuri înierbate, stepe, regiuni

nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă rară, liziere, păduri rare. Specie

Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de la Berna. Exemplare ale acestei specii

au fost observate în zonele de tufărişuri şi de vegetaţie ruderală semi-înaltă, precum şi în

lungul ori în interiorul canalului de irigaţie. Implementarea proiectului analizat nu va afecta

în nici un fel habitatele frecventate de indivizii aparţinând speciei Podarcis taurica.

MAMIFERE

Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se

practică o agricultură intensivă. Având în vedere vecinătatea unui habitat natural (pajişti) în

imediata proximitate a terenurilor agricole, prezenţa acestora în habitatul natural este mult

mai mare comparativ cu abundenaţa speciilor de mamifere semnalate pe terenurile

agricole.

Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi

Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.

În zonă au mai fost observate alte 3 mamifere neprotejate de legile din România şi

Europa, respectiv:

� Microtus arvalis - (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de câmpie şi deal din ţara. Specia a fost semnalată pe

amplasamentul parcului eolian, în zona limitrofă terenurilor agricole. Nu este inclusă în

nici o listă de protecţie europeana sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită

măsuri speciale de conservare. Sunt specii cu mobilitate şi prolificitate mare ce nu vor

fi afectate semnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian.


ADECVATA


� Apodemus agrarius - specie uşor de recunoscut în teren datorită coloritului brun

roşcat sau gălbui roşcat cu o dungă neagră pe spate ce se desfăşoară de la nivelul

capului până la baza cozii. Apodemus agrarius populează habitatele deschise din

zonele de câmpie. Preferă biotopurile cu umiditate în exces dar uneori poate fi întâlnit

şi în livezi, liziere de pădure, grădini, terenuri cultivate. Consumă atât hrană vegetală

cât şi animală, în special nevertebrate. Conform ultimului raport al IUCN specia are o

populaţie stabilă şi este listată ca fiind: ”least concern”.

� Lepus europaeus – iepurele de câmp, între 10 - 15 exemplare adulte – face parte

din Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în întreaga

ţara, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate pe

terenurile agricole în tranzit. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau

naţională (Directiva Habitate) şi nu necesita măsuri speciale de conservare. Impactul

asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a implementării planului analizat;

� Vulpes vulpes - vulpea – au fost observate în zona analizată– fac parte din Ord.

Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o

specie caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei se menţine

stabil. Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a speciei în special în

căutare de hrană, apreciem că impactul implementării planului în zona analizată nu va

avea un impact negativ asupra speciei.

Chiropterele

Liliecii sunt trataţi într-un capitol special atât datorită valorii conservative ridicate a

acestora cât şi evidenţei faptului că liliecii sunt puternic afectaţi de instalaţiile eoliene în

cazul când acestea se suprapun pe linii de migraţie sezonieră sau deplasare zilnică, în

apropierea coloniilor şi a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de vânătoare.

Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor. Metoda

de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale în

fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Ca aparatură

au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet şi Batbox Baton.


ADECVATA


Figura nr. 13 Distributia habitalelor de chiroptere la nivel national

Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi

notaţi în fişe de teren. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al

conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor folosite.

Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un

număr redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor agricole, unde

tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din acest motiv există o

cantitate foarte redusă de hrană. O parte a liliecilor din adăposturi antropice aflate în

satele din vecinătatea planului (Folteşti, Stoicani, Tămăoani, Fântânele, Scânteieşti).

În luna august s-a constatat o activitate mai intensă a liliecilor în cursul transectelor

realizate, probabil datorită faptului că puii născuţi în acest an, încep să zboare şi să

vâneze în această perioadă. Aceste exemplare tinere datorită lipsei de experienţă probabil

frecventează mai intens şi habitatele de hrănire de o calitate mai slabă cu surse de hrană

reduse, ca de exemplu terenurile agricole.

În septembrie activitatea liliecilor se menţine la un nivel aproape de nivelul din august,

dar din octombrie se poate constata o reducere a activităţii, paralel cu încetarea sezonului


ADECVATA


de vegetaţie şi cu reducerea puternică a faunei de insecte şi aşa redusă, în terenurile

agricole din zona parcurilor de eoliene.

În cursul analizării datelor din teren liliecii au fost identificaţi la nivel de specie sau

grupuri de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorită

faptului că în cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi

Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus

nathusii) caracteristicile sunetelor (frecvenţa principală, frecvenţa maximă, frecvenţa

minimă, durata sunetelor etc.) se suprapun.

Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii),

liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu aripi

late (Eptesicus serotinus).

În urma monitorizării activității chiropterelor s-a concluzionat ca zona PUZ reprezintă

o importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate

adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Habitatele existente în zona studiată

(terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un număr redus de lilieci datorita

tratamentelor fitosanitare cu insecto-fungicide şi din acest motiv există o cantitate foarte

redusă de hrană. O parte a liliecilor din adăposturi antropice aflate în satele din vecinătate

pot folosi ca habitate de hrănire zonele marginale ale parcului eolian în special habitatele

de tufărițuri ori zone cu vegetaţie semi-naturală (pajişti) unde prezenţa nevertebratelor se

poate găsi în număr mare.

Concluzii:

Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor, datorită

lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în zonă

(terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de hrănire

pentru lilieci.

Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor importante, elemente de

conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.

Păsări

Având în vedere vecinătatea planului propus cu siturile NATURA 2000 (ROSPA 0070 -

Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa – 4,1 km, ROSCI 0315 – Lunca Chineja – 4,3 km şi

ROSCI 0163 – Pădurea Mogoş – Mâţele – 5,4 km), s-a realizat o monitorizare a

efectivelor de păsări aflate în diferite stagii ecologice (migraţie, popas, hrănire şi cuibărire)


ADECVATA


în scopul stabilirii efectelor semnificative datorate implementării planului propus asupra

avifaunei existente în zona studiată şi limitrof. Punctele de monitorizare au fost stabilite în

funcţie de conformaţia terenului (majoritatea acestora fiind amplasate în zona analizată

(terenuri agricole) dar şi puncte de observaţie limitrofe, situate în imediata vecinătate a

parcului – pentru a determina/evidenţia/analiza avifauna din zonă.

Rezultatele cercetărilor finalizate în aceasta perioada se vor continua şi în anii viitori

prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei

avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active

în faza de operare.

Este important să se menţioneze faptul că, activitatea de monitorizare a speciilor de

floră şi faună în zona analizată a început încă din anul 2010 odată cu derularea altor

proiecte pe tematică complementară în arealul propus implementării planului. Acţiunea de

monitorizare a fost continuată în toamna anului 2012, respectiv în primăvara anului 2013,

urmărind atât evaluarea diversităţii floristice cât şi perioadele de migraţie de toamnă

respectiv primăvară a ornitofaunei din zona analizată.

Motivele observaţiilor avifaunistică în zona analizată au fost reprezentate de:

1. Posibila prezenţă a pasărilor de talie mare, medie şi mică (conform fişei sitului

ROSPA 0070 - Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa - aflat la o distanţă de ~ 4,1 km), care

în timpul migraţiei se deplasează fie grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de

obicei la înălţime de peste 150 m, pe deasupra zonelor de observaţie.

2. Evaluarea globală în mod corelat a populaţiilor de păsări prezente, din punct de

vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum şi evaluarea eventualului impact

provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care migrează în zona în perioada de

şantier şi în cea de exploatare.


ADECVATA


În urma activităţii de monitorizare efectuată (pentru acoperirea întregii perioade de activitate avifaunistică) a fost identificat

un număr important de specii comune precum şi specii care sunt enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Speciile identificate în zona analizată precum şi fenologia acestora sunt menţionate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 10 Fenologia speciilor identificate

Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis** – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS Anthus campestris* – Fasa de camp x x x x x x x INS

Anthus pratensis– Fasa de lunca x x x x x INS Buteo buteo– Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia* - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO

Columba livia domestica – Porumbel domestic x x x x x x x x x x x x x VEG Corvus corax - Corb x x x x x x x x x x x x x ZOO

Corvus corone** – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus frucilegus** (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus monedula** (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix** - Prepelita x x x x x x x MIXT

Miliardia calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS Emberiza hortulana* – Presura de gradină x x x x x x x x x x x x x INS

Falco tinnunculus (vanturelul rosu) x x x x x x x x x x x PR Falco vespertinus* – Vanturel de seara x ZOO

Fringilla coelebs* - Cinteza x x x x x x x x x x x x x x MIXT Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS

Lanius collurio* – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS Lanius minor* – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS

Merops apiaster (prigonie) x x x x x x INS Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS

Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix** - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT


ADECVATA


Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Pica pica** (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta** (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG Sturnus vulgaris** (graur) x x x x x x x x x MIXT

Sylvia communis (silvie de câmpie) x x x x x x INS

Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii prădătoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofaga (se hrănesc cu

nevertebrate), INS= Specii insectivore;

* - Anexa I - Directivei Consiliului 2009/147/EC

** - Anexa II - Directivei Consiliului 2009/147/EC

Specii listate în anexa 3/OUG 57/2007 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică

Specii listate în anexa 4B/OUG 57/2007 - specii de interes naţional specii de animale şi de plante care necesită o protecţie

strictă

Specii listate în anexa 5C/OUG 57/2007 - specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă

Specii listate în anexa 5D/OUG 57/2007 – specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă


ADECVATA


Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi a relaţiei acestora cu aria naturala

protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0070 Lunca Prutului – Vlădeşti

Frumuțița

Specia Fenologia speciei

Alauda arvensis -

Ciocârlie de câmp

Date relevante despre specie: Specia este parţial migratoare, răspândita în zonele de câmpie şi în cele colinare. Statut. Specie nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cuibăreşte pe sol în ierburi. Cele 3-4 oua pământii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de către femela. Ponta este depusă din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generaţii de pui. Masculul cânta în zbor, la mare înălțime deasupra cuibului. Iarna se întâlnesc mai ales în locurile de mica altitudine. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana. S-au identificat şi zone de cuibărire a speciei în zona ierburilor înalte/tufărişuri la marginea terenurilor agricole. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Anthus campestris – Fâsa de

câmp

Date relevante despre specie: Specia este oaspete de vara. Cuibăreşte în regiuni deschise aride şi nisipoase, cu vegetaţie joasă. Statut: Specie nepericlitata - IUCN. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Fâsa de câmp prefera habitatele deschise, câmpii, pajişti cu tufişuri pentru cuibărit, terenurile agricole. Cuibăreşte solitar şi migrează în stoluri. Zborul teritorial este desfăşurat la înălţime mică, fiind ondulat şi însoţit de cântec. Hrana consta din insecte şi seminţe. Specia nu a prezentat o dinamica constanta în zona de studiu fiind observaţi indivizi solitari preponderent în zonele agricole, pajişti, precum şi în cele cu tufărişuri izolate. Comportamentul observat era cel de hrănire, zbor nupţial şi zbor teritorial. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Anthus pratensis– Fasa de

lunca

Date relevante despre specie: Este o specie atât parţial migratore, cât şi oaspete de vară. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte în lande, pe terenuri ierboase, cu vegetaţie arbustivă măruntă, păşuni, pajişti, etc. se aseamănă cu fâsa de pădure, dar puţin mai mică, cu un colorit dorsal verde cenuşiu, măsliniu, piept albicios, o dungă mai puţin clar conturată în prelungirea mandibulei. Ameninţări - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana, dar şi în zona de pajişte semi-naturală din vecinătatea PUZ. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Buteo buteo – Şorecar comun

Date relevante despre specie: Este frecvent mai ales în Carpaţi, fiind o pasare sedentară. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Ameninţări - vânătoarea, persecuţia, distrugerea habitatelor, agricultura


ADECVATA


intensivă. Cuibul conţine 3-4 oua albe, cu pete brune-cărămizii, fiind complet încă din aprilie. Atât femela cât şi masculul clocesc, perioada de incubaţie fiind de 28-30 de zile. Se hrăneşte cu şoareci, şerpi etc. Şorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului în zona de studiu. În timpul monitorizării specia Buteo buteo a fost observată, în mod constant în zona de SE, respectiv NE a planului analizat survolând pajiştea semi-naturală din imediata vecinătate în căutare de hrană. Nu s-a identificat nici un cuib al speciei în zona analizată. Specia Buteo buteo, reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului.

Ciconia ciconia -

Barza albă

Date relevante despre specie: Este oaspete de vara, se întâlneşte în pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc însorit şi înalt cu o vedere buna asupra zonelor de hrănire. Este construit din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarba, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate sa ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. De obicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I Hrana este foarte variata şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate după 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, uşor de găsit în jurul cuibului. De-a lungul monitorizării s-au observat efective mici (până la 10 indivizi maxim) ale acestei specii în timpul migraţiei de primăvara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. În arealul analizat nu au fost observate/identificate cuiburi aparţinând acestei specii. Specie importantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special pentru numărul indivizilor identificaţi în pasaj (3000-4500 i). Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Columba livia

domestica – Porumbel domestic

Date relevante despre specie: Este pasărea cea mai larg răspândită în Europa. Porumbelul de casă (Columba livia f. domestica) este forma domesticită a acestei specii, formă întâlnită în apropierea aşezărilor umane, la sat şi în oraş. Statut: conform IUCN specia este nepericlitată. Specia a fost identificata în zona habitatelor agricole, în căutare de hrană ori în pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei în zona de implementare a parcului eolian. Specia nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Fiind o specie comună şi foarte întâlnită, prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Corvus corax - Corb

Date relevante despre specie: Reprezintă cea mai mare specie a Paseriformelor din tara noastră şi totodată a familiei. Este sedentara şi cuibăreşte mai ales în pădurile muntoase din Carpaţi, dar şi în regiuni mai joase şi chiar în Delta Dunării. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Cloceşte foarte timpuriu, având ouăle depuse încă din ianuarie şi februarie. Poate imita glasul altor păsări. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara


ADECVATA


a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus corone – Cioara griva

Date relevante despre specie: Este frecventa în toata tara, cu excepţia marilor înălţimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricătoare prin pagubele ce le aduce vânatului şi în gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte în arbori, se adaptează însa uşor la orice situaţie; astfel, în Delta cuibăreşte pe platouri ori în alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus frucilegus

- Cioara de semănătura

Date relevante despre specie: specie comuna făcând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg răspândită. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cuibăreşte în regiuni de câmpie, în colonii mari, mai rar în regiuni deluroase. Cuiburile le instalează în arbori, adesea mai multe pe acelaşi copac. Depunerea pontei are loc încă din luna martie. Se hrăneşte cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouăle acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminţe vegetale ca şi cele de pe semănătura pe care le scot cu ciocul din pământ, de aceea este o specie dăunătoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere în masa a culturilor. Toamna, o parte a populaţiilor clocitoare la noi se deplasează spre sud-vestul Europei; în schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii şi sud-vestul Asiei, formează cartiere de iernare mai ales pentru populaţiile nordice. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus monedula - Stăncuţa

Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din familia Corvidae, unele populaţii cuibăresc în ţinuturi sălbatice,atele în localităţi. în România stăncuţa este sedentara, populează regiunile joase, ca şi văile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/partea B. Cele din regiuni sălbatice au cuibul în scorburi şi pereţi de stânca, pe când celelalte în construcţii, coşuri, ornamentaţii, crăpături de ziduri, clopotniţe etc. Cuibăritului începe în luna aprilie, ouăle sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.

Coturnix coturnix - Prepeliţa

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, sosind la noi în luna aprilie iar toamna ne părăseşte pentru a ajunge în zone mai calde. Prepeliţa se întâlneşte în zonele de câmpie, în mirişti sau în câmpurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări


ADECVATA


2009/147/EC, Anexa II/partea B. Femela depune pana la 15 ouă pe care le cloceşte singură. Perioada de incubaţie este de 21 de zile. Puii sunt crescuţi exclusiv de către femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. în anii cu ploi multe şi abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de şuvoaiele de apă. Specia a fost identificata în zona terenurilor agricole în căutare de hrana sau odihnă. Nu au fost semnalate în arealul analizat cuiburi aparţinând acestei specii, însa nu putem exclude inexistenţa acestora. Specie neimportantă pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Emberiza hortulana – Presura de

gradină

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales în regiunile de câmpie şi de dealuri descoperite, rar şi pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Femela cloceşte singura circa 14 zile, un număr de 4-5 oua albe-cenuşii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populaţia clocitoare la noi rămâne şi iarna, iar alta se deplasează mai spre sud. Pentru o parte din populaţia speciei, cartierele de iernat sunt în sudul Europei, sud-estul Africii şi peninsula Arabia. Specie observata în timpul perioadei de cuibărit indivizii prezentau zbor teritorial, comportament de hrănire indicând cuibăritul în afara zonei de studiu, cu precădere retrăgându-se spre limita terenurilor agricole cu zonele locuite. S-a observat ca în timpul zborului majoritatea acestora zboară la intervale intre 0-20 m, media fiind sub 5m. Specie neimportanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comună, nu sunt necesare măsuri de conservare.

Milardia calandra –

Presura sura

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de dealuri descoperite, rar si pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela clocețte singura circa 14 zile, un număr de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populația clocitoare la noi rămâne si iarna, iar alta se deplasează mai spre sud. Pentru o parte din populația speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sud-estul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibărit indivizii prezentau zbor teritorial, comportament de hrănire indicând cuibăritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea indivizilor au utilizat culoarul de zbor intre 0-20 m, media fiind sub 5 m. Specia nu este importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole şi practici agricole ecologice.


ADECVATA


Falco tinnunculus - Vânturelul

roşu

Date relevante despre specie: Este o specie parţial migratoare, prezenta pe tot cuprinsul ţării. Prefera zonele împădurite pentru construirea cuibului. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Ne vizitează îndeosebi în sezonul cald, deşi în iernile blânde, cu sol descoperit, se întâlneşte adesea. Cuibăreşte pe arbori şi stânci, la şes şi la munte şi chiar pe clădirile înalte din oraşe. Cuibul conţine 4-5 oua cărămizii, marmorate, pe care femela le depune prin aprilie-mai, şi le cloceşte mai mult singura 27-29 de zile. Masculul aduce hrana în timpul clocitului. Iernează în Africa de Nord şi Centrala şi din sud-vestul Asiei până în India. Specie semnalata în zbor decupra terenurilor agricole în căutare de hrana. Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în zona analizată, însă nu excludem prezenţa acestora în aproprierea arealului analizat. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special datorita numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit (10-15 p), însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole şi practici agricole ecologice.

Falco vespertinus – Vânturel de seară

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, specie destul de comuna în SE Europei în stepe şi terenuri deschise, cultivate, cu pâlcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata, inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi de cioara de semănătura. Se aseamănă cu vânturelul roşu în comportament, dar are aripile proporţional mai lungi şi coada mai scurta. Este capabil sa zboare pe loc. datorită faptului ca este activ până târziu în amurg, vânturelul si-a câştigat şi numele de şoim-de-seară. Hrana sa este formata aproape în totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diverşi suporţi, consumă cu plăcere şi şoareci sau pasarele, mai ales în perioada de creştere a puilor. În timpul monitorizării în zona de studiu au fost observaţi indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hrănire, dar nu s-a identificat zona de cuibărit a acestora. în urma analizei activităţii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la înălţimi situate intre 20 – 50 m. Specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 în special datorita numărul perechilor identificate în perioada de cuibărit (10-15 p), având un grad de conservare excelentă la nivelul sitului. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Fringilla coelebs - Cinteza

Date relevante despre specie: Este răspândita din ţinuturile cele mai joase, cum sunt pădurile de sălcii din Delta Dunării, până în zona jneapănului din munţi. Cinteza este parţial migratoare la noi, mai ales prin femele şi tineret, care se deplasează spre ţinuturile nord-estice ale Africii şi spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent şi iarna, la noi, îndeosebi în regiunile de şes. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în inclusa în c, Anexa I. Cuibul şi-l construieşte lipit de scoarţa cracilor groase, mascându-l cu licheni şi muşchi. Ouăle, în număr de 4-5, de culoare verde-albăstruie, cu pete roşcate, sunt depuse încă din aprilie. Cloceşte numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2-3 clociri. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Galerida cristata - Ciocârlan

Date relevante despre specie: este o specie sedentară, răspândita în toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca şi pe văile largi ale râurilor, în ţinuturile descoperite.


ADECVATA


Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibăreşte pe sol în locuri cu vegetaţie sărăcăcioasă. Cele 4-5 oua depuse în aprilie sunt pământii cu pete brune şi sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibăriri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de la noi, care nu ne părăseşte nici iarna, când poate fi văzuta în şanţuri pe marginea şoselelor, pe drumurile satelor, prin curţile oamenilor printre vite. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Hirundo rustica -

Randunica

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, iernează în Africa sub-sahariană şi Asia de Sud, precum şi în Australia şi America de Sud. Ea se întoarce primăvara pentru a se reproduce în Europa (şi în Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Rândunicile de hambar sunt pasări foarte adaptabile, care trăiesc în proximitatea aşezărilor umane, căutând habitate deschise de toate tipurile (inclusiv în zonele agricole), în apropierea apelor şi pot fi întâlnite adesea în apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor şi a altor aşezăminte de gen. Deseori rândunicile se aduna în stoluri, iar în perioada de reproducere vânează în pereche. Specia a fost identificata în cadrul zonei studiate analizată în pasaj sau în căutare de hrană, nu au fost semnalate cuiburi în zona. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comună - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.

Lanius collurio – Sfrancioc roşiatic

Date relevante despre specie: oaspete de vara, se poate întâlni în toate zonele deschise în care se găsesc poieni şi mult subarboret, de-a lungul văilor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustivă. Hrana consta din larve şi insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici şi reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de până la 30 m înălţime. Cuibăreşte în regiuni deschise, cu tufişuri şi în luminişuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I Prezenţa sezoniera fiind fost observat în zona de studiu în timpul perioadei de cuibărit. în zona de studiu specia a fost observata în zonele agricole însă acestea au fost observate cu precădere şi în zonele de pajişte din vecinătatea PUZ, oferind atât condiţii prielnice de hrană/odihnă czt şi cuibărit în comparaţie cu terenurile agricole intens exploatate. Reprezintă o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070, însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi utilizarea iraţională a pesticidelor. Prin măsurile luate atât în faza de construcţie cât şi în faza de operare nu se va preconiza un impact negativ asupra speciei.

Lanius minor –

Sfrancioc cu frunte neagra

Date relevante despre specie: oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populează habitatele cu păduri rare cu subarboret, crânguri, grădini, vii. Prefera locurile cu arbori izolaţi, tufe de măcieşi, porumbar şi păducel, în spinii cărora obişnuieşte să-şi înfigă prada ca rezerva de hrana. Cuibăreşte în regiuni deschise cu copaci izolaţi şi tufişuri, cuibul si-l instalează la înălţimi, uneori depăşind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa I. În zona de studiu specia a fost observata în zonele agricole, şi tufărişurile din imediata vecinătate a căilor rutiere, prezentând comportament de hrănire. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, în special în perioada de reproducere (10-30 p), însă cu o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului. Principalele ameninţări ale speciei o reprezintă: intensificarea agriculturii şi


ADECVATA


utilizarea iraţionala a pesticidelor. Nu se impun masuri speciale de conservare prin realizarea proiectului.

Merops apiaster - Prigorie

Date relevante despre specie: caracterizata ca oaspete de vara mai ales în partea de sud a tarii, în zona malurilor înalte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Anexa II a convenţiei de la Berna şi în Anexa 2 a convenţiei de la Bonn. Ameninţări - deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibărire, utilizarea insecticidelor. Specia a fost semnalata în pasaj/căutare hrana pe amplasamentul zonei studiate. Reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070, având o populaţie nesemnificativă la nivelul sitului, însa un număr de 20-30 perechi în perioada de reproducere. Nu se impun măsuri speciale de conservare prin realizarea proiectului.

Motacilla alba–

Codobatura alba

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, răspândită în toata tara, mai frecvent în regiunile joase, pe malul bălţilor şi lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ies până la munte şi până la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceşte în excavaţiile din maluri, în grămezi de lemne şi chiar în acoperişurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat încă din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubaţia durează 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generaţii de pui pe vara. Toamna migrează spre cartierele de iernat din nordul Africii şi sud-vestul Asiei. În iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lângă apele neîngheţate. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Nu se impun măsuri de conservare prin realizarea proiectului.

Parus major –

Piţigoi mare

Date relevante despre specie: este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuţi piţigoi, prezent atât în pădurile joase, cât şi în cele de munte, unde ajunge până în zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent în parcuri, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi, crăpături, ţevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, pătate cu ruginiu, sunt depuse încă din martie-aprilie,fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinăresc după hrană, rămânând credincioşi unor regiuni limitate. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer domesticus

- Vrabie de

casa

Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un număr mare în regiunile mai joase, ajungând sa trăiască pe lângă aşezări omeneşti şi în regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Construiesc în arbori sau scorburi cuiburi sferice în care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe pătate. Ouăle sunt clocite timp de 14 zile de ambii părinţi. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Passer montanus - Vrabie de

câmp

Date relevante despre specie: Este sedentara, întâlnita atât în ţnuturile sălbatice, cât şi în preajma aşezărilor umane, cu spatii mai largi în vecinătate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibăreşte intre crengi, în cuiburi sferice, dar şi în scorburi şi în diferite construcţii. Depune ponta încă din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete albe sau brune. Clocitul, care durează 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creşte 3 generaţii de pui pe vara. Unele populaţii se aglomerează în timpul iernii în sud-estul Europei. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.


ADECVATA


Perdix perdix -

Potârniche

Date relevante despre specie: specie sedentara, se întâlneşte mai ales în regiunile joase ale tarii, în câmpie şi mai rar în golurile alpine. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea A. Potârnichea este monogama, trăind însa în cârduri în afara epocii de cuibărit. Aparţine celor mai prolifice specii de la noi şi chiar comparativ cu multe alte specii de păsări, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibăreşte în ierburi, pe sol; ouăle verzi-gălbui sau brun-măslinii, în număr de 10-20, sunt depuse în mai şi sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Deşi sedentara, în lipsa hranei potârnichea hoinăreşte de la un loc la altul. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Pica pica - Coţofana

Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibăreşte atât în regiunile joase, cât şi în cele deluroase ori pevăile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea B şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Face un cuib sferic, din spini, cu intrări laterale, tapisat în interior cu lut. Ouăle, în număr de 5-7, sunt depuse în aprilie, au colorit verzui şi sunt pătate cu brun. Femela singura le cloceşte, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezintă o specie de importanţă comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Streptopelia decaocta -Guguştiuc

Date relevante despre specie: Este o pasare sedentara, care cuibareste însa numai în localități sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adapost de pasările răpitoare de oua ca stăncuța, coțofana, gaița, cioara griva. Cuibărețte aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui între lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la celelalte columbide, alternativ de ambii parinti. Incubația durează 14-16 zile, dupa care puii mai sunt acoperiti de parinti, circa 10 zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata de gusa parintilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 . Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.


ADECVATA


Sturnus vulgaris -

Graur

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor trăiesc în pădurile mari, o parte considerabilă s-a obişnuit sa convieţuiască cu omul, în special datorita faptului ca acesta le oferă ocazii de cuibărit în curţi şi grădini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata şi de asemenea este inclusa în Directiva Păsări 2009/147/EC, Anexa II/Partea B şi Anexa 3 a convenţiei de la Berna. Îşi instalează cuibul în scorburi, pe lângă case, în crăpăturile zidurilor sau sub căpriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba şi pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase şi lunguieţe, pe care le cloceşte vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata în zona analizată în pasaj în căutarea hranei. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.

Sylvia communis -

Silvie de câmpie

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, frecventează mărăcinişurile şi tufărişurile din regiunile stepice. Prefera o vegetaţie arbustivă. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Nu reprezintă o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070. Specie comuna - nu sunt necesare măsuri de conservare ale speciei.

În cazul observaţiilor asupra activităţii avifaunei din zona Folteşti au fost identificate pe

lângă speciile menţionate anterior şi specii de păsări care fac obiectul OUG 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice.

MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ

Migraţia de primăvară, perioada (prevernal – vernala) a populaţiilor de păsări a fost

studiată în perioada dintre începutul lunii martie (la începutul perioadei de migraţie),

începând cu nul 2010, o data cu implementarea altor proiecte în zona analizată continuată

în toamna anului 2012 şi primăvara anului 2013.

Punctele de observaţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bună

vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observaţiile legate de

migraţia de toamnă.

În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 10 zile pe lună. Cele mai

multe păsări de talie mică/medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în partea

de est a zonelor amintite în proiect, deoarece lipsa căilor de circulaţie intensă, zonele

locuibile sunt mai puţin evidenţiate, oferind zone de hrănire, popas şi cuibărit propice

(habitate receptori) pentru avifauna evidenţiată în zona analizată.

Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre nord

spre sud urmând fie culoarul Prutului (partea de E a PUZ) fie culoarul Siretului (partea de


ADECVATA


V a PUZ). Având în vedere localizarea proiectului faţă de cele două zone râuri ce străbat

judeţul Galaţi de la nord la sud şi culoarele de migrare a păsărilor din zonă, nu preconizam

un impact negativ, ori o barieră în calea speciilor migratoare menţionate fie în fişa sitului

ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, fie a altor specii.

Migraţia păsărilor primăvara este mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite

spre locurile de cuibărit şi foarte mult influenţate de condiţiile nefavorabile meteorologice.

Tabelul nr. 11 Specii păsări identificate – migraţia de Primăvară

Nr. Crt Specia

Numărul total

indivizi

Dimensiunea popula ţiei în

Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

Fam. Phasianidae

1 Perdix perdix 25 40000-60000 ANEXA 5C

2 Coturnix coturnix 16 30000-50000 ANEXA 5C

Ordinul Columbiformes

Fam. Columbidae

3 Streptopelia decaocto 36 400000-600000 ANEXA 5C

Fam. Meropidae

4 Merops apiaster 5 15000-20000 ANEXA 4B

Ordinul Passeriformes

Fam. Alaudidae

5 Alauda arvensis 25 460000-850000 ANEXA 5C

6 Galerida cristata 62 220000-300000

Fam. Hirudinidae

7 Hirundo rustica 52 800000-1000000

Fam. Motacillidae

8 Anthus campestris 23 ANEXA 3

Fam. Laniidae

9 Lanius minor 12 364000-857000 ANEXA 3

10 Lanius collurio 3 1380000-2600000 ANEXA 3

Fam. Emberizidae

1 Emberiza calandra 1

Fam. Fringillidae

12 Fringilla coelebs 51 2450000-6300000

Fam. Ploceidae

13 Passer montanus 120 1354000-2873000

14 Passer domesticus 86 1200000-3400000

Fam. Sturnidae

15 Sturnus vulgaris >600 840000-1224000 ANEXA 5C


ADECVATA


Nr. Crt Specia

Numărul total

indivizi



Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

Fam. Corvidae

16 Pica pica 27 624000-780000 ANEXA 5C

17 Corvus frugilegus >500 350000-420000 ANEXA 5C

18 Corvus corone cornix 126 240000-320000 ANEXA 5C

19 Corvus monedula 190 250000-400000 ANEXA 5C

20 Corvus corax 75 ANEXA 5C

Fam. Ciconiidae

21 Ciconia ciconia 21 4000-5000 ANEXA 3

Fam. Columbidae

22 Streptopelia decaocto 56 400000-600000 ANEXA 5C

S-a constatat astfel migraţia de primăvara observata în zona analizată este

reprezentata de o ruta nepermanentă (secundară) semnalându-se puţini indivizi ai

speciilor migratoare.

În general efective mari ale p ăsărilor migratoare preferând rutele de migrare în

lungul apelor şi zonelor de lunca caracteristice râului Prut şi Siret, zone ce ofer ă

habitate, locuri de hr ănire şi odihn ă pentru astfel de specii conform rutelor de

interes :

� drumul est – elbic – adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară Carpaţii

prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud – est, pe

lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării.

Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe,

turturele, etc.

� drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord – est,

aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum este

frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc.

Având în vedere c ă în perioada de migra ţie de prim ăvară, zona analizat ă este

intens ocupat ă de lucr ările agricole (arat, discuit, sem ănat, etc), arealul analizat este

evitat cu prec ădere de speciile analizate, acestea urmând cu prec ădere culoarul

Siretului şi Prutului (drumul est-elbic cu prec ădere, şi drumul pontic).

În ceea ce priveşte speciile migratoare care au tranzitat arealul analizat, acestea

urmând direcţia dinspre nord-sud, utilizând un culoar nepermanent (secundar).

Din lista speciilor mari Barza alba (Ciconia ciconia) reprezintă cel mai mare număr de


ADECVATA


indivizi observaţi în timpul migraţiei – 21 de indivizi. Specia a fost observată migrând la

înălţimi mari de peste 200 m utilizând culoarul curenţilor calzi ascendenţi.

Altitudinea medie de zbor în perioada de migraţie a speciilor observate în vecinătatea

parcului eolian a fost în cele mai multe zile mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată

cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlp anemometric etc.).

Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de curenţi

ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara existenta în arealul analizat.

MIGRAŢIA DE TOAMNĂ (2012) - au fost observate în special specii de berze albe

(Ciconia ciconia) în mijlocul lunii august, în luna septembrie specia şorecarii comuni

(Buteo buteo) în luna octombrie pe direcţia NS. De asemeni numărul mic al exemplarelor

observate au concluzionat ca ruta utilizată este una temporară (secundară) în special de

speciile imature. Ca şi în perioada migraţiei de primăvară rutele folosite cu precădere de

speciile observate au fost cele din lungul râului Siret şi Prut (drumul est-elbic cu

precădere, respectiv drumul pontic).

Tabelul nr. 12 - Specii de păsări (mari şi medii) identificate – migraţia de toamnă

Nr. Crt Specia

Nr. relativ de

indivizi



Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae 1 Ciconia ciconia 15 4000-5000 ANEXA 3

Ordinul Falconiformes Fam. Accipitridae

2 Buteo buteo 12 28000-340000 - Fam. Falconidae

3 Falco tinnunculus 5 10000-14000 ANEXA 4B Falco vespertinus 4 3200-4000 ANEXA 3

Ordinul Columbiformes Fam. Columbidae

4 Streptopelia decaocto 53 400000-600000 ANEXA 5C Fam. Columbidae

5 Columba livia domestica 10 50000 - 100000 - Ordinul Passeriformes

6 Alauda arvensis 16 460000-850000 ANEXA 5C 7 Galerida cristata 23 220000-300000 -

Fam. Hirudinidae 8 Hirundo rustica 123 800000-1000000 -

Fam. Sturnidae 9 Sturnus vulgaris 83 840000-1224000 ANEXA 5C

Fam. Corvidae 10 Pica pica 74 624000-780000 ANEXA 5C 11 Corvus frugilegus 123 350000-420000 ANEXA 5C 12 Corvus corone cornix 150 240000-320000 ANEXA 5C


ADECVATA


13 Corvus monedula 22 250000-400000 - Fam. Motacillidae

14 Motacilla alba 18 1500000-1900000 ANEXA 4B

Fam. Alaudidae

15 Galerida cristata 47 220000-300000 - Fam. Paridae

16 Parus major 82 - Fam. Sylviidae

17 Sylvia communis 53 -

Concluzii :

� păsările cu zbor planat, în aceasta zona zboar ă la înălţimi mari, de cele

mai multe ori mult mai mari de 200 m pentru c ă folosesc avantajul curen ţilor

calzi ascenden ţi de mare în ălţime;

� cel mai mare num ăr de p ăsări este reprezentat de specii comune

(Paseriforme) urmat de r ăpitoare mici;

� în unele zile cu condi ţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se

mai aplic ă păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în num ăr foarte mic.

Iernarea avifaunei în zona analizat ă

În timpul iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul

analizat, aspect datorat existenţei terenurilor agricole în totalitate şi lipsa habitatelor de

adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu sunt habitate forestiere,

avifauna din zonă se retrage către astfel de zone, ce oferă condiţii de adăpost împotriva

condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.),

acest fapt explicând numărul scăzut de specii ce cuibăresc în zonă. Au fost luate în

considerare păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar şi din zona de limita

a parcului eolian.

Dintre speciile care iernează în perimetrul analizat doar câteva prezintă o oarecare

importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea sunt şorecarul

comun Buteo buteo, Falco tinnunculus şi Falco vespertinus aceste specii frecventând

arealul analizat pe zone deschise (terenuri agricole) zone mai atractive pentru vânătoare.

De asemeni o activitate crescută a acestor specii a fost semnalată în zona habitatelor

semi-naturale (pajițti) din vecinătatea PUZ, unde mamifere mici semnalate sunt mult mai

numeroase decât pe terenurile agricole din imediata vecinătate a acestora. Având o

mobilitate ridicată, impactul centralelor eoliene asupra lor este scăzut, însă nu putem

exclude un posibil impact.


ADECVATA


De asemeni s-a constat prezenta în număr mai mare a corvidelor (Corvus frugilegus) -

cioara de semănătura, specii caracteristice terenurilor agricole.

În urma monitoriz ării avifaunei în perioada de iarna concluzion ăm:

� nu au fost observate stoluri de gâ şte (în special Branta ruficollis ), zona

analizat ă nefiind propice ca zon ă de odihn ă sau de hr ănire pentru acesta specie

în concluzie poten ţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoli ene din

parcul eolian analizat este nul;

� num ărul p ăsărilor care se întâlnesc aici, cu excep ţia corvidelor ( Corvus

frugilegus ) este foarte mic în special datorit ă faptului c ă terenurile agricole pe

care s-a efectuat ar ătura de toamn ă sunt s ărace în hran ă;

� păsările care au fost observate sunt dispersate aleator iu fără a se

constata locuri preferate sau de acumulare.

Cuib ărirea speciilor de p ăsări în arealul analizat

În urma monitorizării efectivelor de păsări cuibăritoare nu au fost observate specii care

să cuibărească în zona analizată. Fiind o zonă deschisă cu terenuri agricole, lipsită de o

vegetaţie propice pentru cuibărit, acestea preferând zonele limitrofe parcului eolian.

Efectivele de păsări cuibăritoare au fost cuantificate luând în considerare speciile din

perimetrul analizat cât şi din imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona

implicată, în implementarea proiectului, folosind perimetrul proiectului uneori ca loc de

hrănire.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a observaţiilor

din punct fix pe transecte, metoda descrisă pe larg în capitolul privind metodele de

observaţie utilizate.

Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişuri solitare. În habitatele respective punctele

de observaţie au fost fixate la distanţă de 200 m unele de altele, de-a lungul unui transect

linear (vezi metodele de lucru). Această metodă este utilizată pentru monitorizarea

păsărilor mici (în principal a paseriformelor).

Tabelul nr. 13 Specii observate ce cuibăresc în vecinătatea proiectului

Nr. crt Specia Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

1 Alauda arvensis Anexa 5C 2 Anthus campestris Anexa 3


ADECVATA


3 Anthus pratensis - 4 Emberiza calandra - 6 Galerida cristata - 7 Passser domesticus - 8 Passser montanus - 9 Pica pica Anexa 5C 10 Streptopelia decaocta Anexa 5C 11 Sturnus vulgaris Anexa 5C 12 Hirundo rustica -

Majoritatea speciilor cuibăritoare din arealul analizat (Alauda arvensis, Pica pica,

Passser montanus, Passser domesticus), cuibăresc în mod deosebit în zonele de

tufărişuri de la marginea căilor rutiere/terenurilor agricole/canalului de irigaţie care oferă un

habitat receptor pentru aceste specii.

De asemeni nu excludem posibila prezenţă unor specii de păsări (Alauda arvensis,

Anthus campestris, Emberiza calandra) care folosesc pentru cuibărit zonele de tufărişuri

limitrofe terenurilor agricole.

Speciile ca ciocârlia şi fâsa de câmp, folosesc ca teritorii de cuibărit şi hrănire

habitatele deschise, cu vegetaţie înaltă sau joasă, dealurile, terasele, coastele, fâşiile de

vegetaţie din cadrul terenurilor agricole.

De menţionat este faptul ca în arealul analizat nu au fost semnalate cuiburi de berze,

însă nu putem exclude prezenţa unor astfel de cuiburi în zonele urbane şi nu numai, din

vecinătatea parcului eolian.

Ca urmare a particularit ăţilor speciilor de p ăsări identificate, lipsa unor colonii

de păsări în zona studiat ă nu s-a eviden ţiat/stabilit niciun traseu semnificativ de

deplasare între zonele de cuib ărit şi hr ănire . Activitatea faunistică din zonă, este una

normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate

foarte mare, impactul implementării parcului eolian în zonă nu va influenţa negativ speciile

faunistice din arealul analizat, acestea având posibilitatea de a se retrage spre habitatele

limitrofe parcului eolian, habitate ce pot oferi condiţii de hrana, odihnă şi cuibărire.

Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt reprezentate

de ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibăreşte în vecinătatea zonei de studiu,

rândunica (Hirundo rustica) prin populaţia care cuibăreşte în localităţile limitrofe parcului

eolian (satele Folteşti, Fântânele, Stoicani, Tămăoani, Scânteieşti) şi care se hrănesc în

zona de studiu, precum şi speciile din Familia Corvidae. Toate aceste specii comune au o


ADECVATA


răspândire uniforma pe tot teritoriul Podişului Moldovenesc dar şi a întregii tari, astfel că

populaţiile de aici sunt nesemnificative faţă de populaţiile la nivel naţional.

Având în vedere vecinătatea PUZ de cele trei situri NATURA 2000, în cadrul studiului

de evaluare adecvată analizată, s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi

efectele acestora asupra:

� coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari - în urma vizitelor de

amplasament atât pentru PUZ analizat, cât şi pentru alte proiecte similare dezvoltate in

zona analizată, nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii

acvatice semnalate în situl NATURA 2000 ROSPA 0070 – Lunca Prutului – Vlădeşti

Frumuşiţa, precum: Pelecanus onocrotalus, Botaurus stellaris, Nycticorax nycticorax,

Egretta garzetta, Ciconia ciconia, Cygnus cygnus, Circus aeruginosus, Haliaeetus

albicilla, Phalacrocorax pygmeus), pe amplasamentul analizat. Având în vedere că

speciile menţionate sunt acvatice preferând zonele umede (lunca Prutului) atât pentru

hrănire, cât şi cuibărire respectiv odihnă, amplasamentul analizat neoferind un astfel de

habitat, face ca locaţia atât a PUZ cât şi în vecinătatea acestuia, o zonă neatractivă

pentru speciile acvatice menţionate în fişa sitului;

� zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de

dimensiuni mari necoloniale - având în vedere topografia zonei analizate, distanţa mare

faţă de zonele umede permanente, zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (Cygnus

cygnus, Circus aeruginosus, Haliaeetus albicilla, Buteo buteo), precum şi alte specii

necoloniale de dimensiuni mari (Ciconia ciconia) nu se regăsesc în arealul

amplasamentului ori vecinătatea PUZ. Nu au fost semnalate cuiburi pentru speciile de

răpitoare în vecinătatea PUZ ori intravilanul satelor învecinate, acestea preferând

zonele împădurite din lungul râului Prut, zone ce oferă un habitat receptor pentru

speciile acvatice menţionate. Specia Ciconia ciconia nu a fost semnalată cuibărind în

interiorul ori vecinătatea PUZ analizat. Având în vedere că în zona analizat predomină

terenurile agricole, lipsite de zone umede permanente, face ca perimetrul analizat să nu

constituie un habitat propice de cuibărire pentru specia mai sus menţionată;

� coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici semnalate în arealul analizat.

Nu au fost observate colonii de păsări de dimensiuni mici în zona analizată. Speciile de

păsări de talie mică semnalate au fost observate fie solitare fie în grupuri restrânse (2-5

indivizi), în căutare de hrană ori tranzitând amplasamentul analizat Dintre cele mai

reprezentative specii semnalate au fost evidenţiaţi indivizi precum vrăbii, ciocârlani,


ADECVATA


grauri, silvii, etc. Fiind o zonă deschisă cu terenuri agricole, lipsită de o vegetaţie

propice pentru cuibărit, acestea preferând zonele limitrofe parcului eolian. Efectivele de

păsări cuibăritoare au fost cuantificate luând în considerare speciile din perimetrul

analizat cât şi din imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona implicată, în

implementarea proiectului, folosind perimetrul proiectului uneori ca loc de hrănire;

� locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de

dimensiuni mari – având în vedere că zona de implementare a PUZ este preponderent

agricolă, speciile acvatice de păsări de talie mare menţionate în fişa sitului preferă ca

locuri de hrănire zonele umede din lungul râului Prut. În ceea ce priveşte specia Buteo

buteo, aceasta a fost observată cu precădere în zona pajiştilor din vecinătatea PUZ în

căutare de hrană, zone ce oferă condiţii propice de hrană şi odihnă. Având în vedere

mobilitatea foarte mare a speciilor de răpitoare din arealul analizat, nu estimăm un

impact negativ asupra acestora, însă nu putem exclude o posibilă coliziune cu turbinele

eoliene. Acest aspect se va concluziona în perioada de monitorizare a parcului eolian în

perioada de funcţionare.

� traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de

dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de

hrănire – în urma perioadelor de monitorizare nu au fost semnalate trasee de deplasare

ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de

hrănire, ce ar viza arealul PUZ analizat şi zona învecinată;

� traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se

deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire - pentru speciile

necoloniale din arealul PUZ analizat şi împrejurimile acestuia pot constitui trasee/rute

de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. În urma perioadelor de

monitorizare, nu au fost semnalate trasee/rute de deplasare stricte. Dintre cele mai

reprezentative specii semnalate au fost evidenţiaţi indivizi precum vrăbii, ciocârlani,

grauri, silvii, etc.;

� zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta

sau pentru a se hrăni – în urma perioadelor de monitorizare în sezonul rece nu au fost

semnalate aglomerări/colonii de păsări în zona analizată ori în vecinătatea PUZ. Având

în vedere că în vecinătatea proiectului nu sunt habitate forestiere, avifauna din zonă se

retrage către astfel de zone, ce oferă condiţii de adăpost împotriva condiţiilor meteo

extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.), acest fapt

explicând numărul scăzut de specii ce cuibăresc în zonă. Au fost luate în considerare


ADECVATA


păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar şi din zona de limita a parcului

eolian. Dintre speciile care iernează în perimetrul analizat doar câteva prezintă o

oarecare importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea

sunt şorecarul comun Buteo buteo, Falco tinnunculus şi Falco vespertinus aceste specii

frecventând arealul analizat pe zone deschise (terenuri agricole) zone mai atractive

pentru vânătoare. De asemeni o activitate crescută a acestor specii a fost semnalată în

zona habitatelor semi-naturale (pajişţi) din vecinătatea PUZ, unde mamifere mici

semnalate sunt mult mai numeroase decât pe terenurile agricole din imediata vecinătate

a acestora. Având o mobilitate ridicată, impactul centralelor eoliene asupra lor este

scăzut, însă nu putem exclude un posibil impact. De asemeni s-a constat prezenta în

număr mai mare a corvidelor (Corvus frugilegus) - cioara de semănătura, specii

caracteristice terenurilor agricole;

� traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează

obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire – în perioada de

monitorizare/vizitelor de teren, nu a fost evidenţiate astfel de trasee în interiorul ori

vecinătatea PUZ analizat.

Concluzii:

� nu au fost observate stoluri de gâşte şi oricum zona parcului nu ar putea folosită ca

zonă de odihnă sau de hrănire pentru acestea, datorită configuraţiei culturilor agricole şi în

concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian

analizat este nul;

� păsările au fost observate ca fiind dispersate aleatoriu fără a se constata locuri

preferate sau de acumulare. Inclusiv cele cu comportament de stol vizitând toată suprafaţa

parcului;

� păsările de pradă nu formează aglomerări şi vizitează în căutare de hrană zonele

periferice (în special pajiştile semi-naturale situate pe coastele văilor din vecinătatea

planului, zone ce oferă o hrană mai abundentă în rozătoare mici).

3.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

planului. Habitatele identificate – terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale

şi ruderale, habitate din lungul căilor de comunicaţie, tufărişuri, nu reprezintă un habitat de


ADECVATA


interes comunitar, are o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a

speciilor prezente foarte mare.

Speciile de floră identificate în zona de implementare a proiectului şi în vecinătatea

acestuia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

3.5 Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,

procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea speciei pe

termen lung)

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar permite

implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi

structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor

naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti –

Frumuşiţa, ROSCI 0163 Pădurea Mogoş – Mâţele, ROSCI 0315 Lunca Chineja).

Amplasamentul este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a

platoului Moldovei. PUZ analizat, privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei

parcuri eoliene însumând un număr de 7 de turbine eoliene se doreşte a se realiza în estul

judeţului Galaţi, la aproximativ 2,7 km depărtare de satele Folteşti şi Stoicani, respectiv 1

km de satul Fântânele şi 1,9 km de satul Scânteieşti. Suprafaţa cumulata a terenurilor

achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de 9.00 ha conform certificatelor de

urbanism emise, astfel:

� PEF WIND – CU nr. 1/8824 din 04.01.2013 – 1,00 ha;

� WIND INDUSTRY – CU nr. 2/8822 din 04.01.2013 – 3,00 ha;

� EDF WIND FARM – CU nr. 3/8823 din 04.01.2013 – 5,00 ha.

Altitudinea medie este de 120 m fata de nivelul marii. Parcele pe care se vor instala

turbinele au o suprafaţa totala cumulata de 9,00 ha. Proprietatea terenurilor este privata,

acestea aflându-se în extravilanul localităţii. Din punct de vedere al folosinţei terenurile

sunt de tip arabil.

Amplasarea perimetrului analizat este situat în afara ariilor naturale protejate şi nu va

produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în

imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele


ADECVATA


prezent nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de

regenerare mare.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru

speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau

de faună.

3.6. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se găseşte

la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv;



ț ROSCI 0163 – Pădurea Mogoş – Mâţele – 5,4 km,

nu este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în ariile naturale protejate, nu

distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea

acestora.

Echilibrul siturilor este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice

determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi

operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea

siturilor naturale.

3.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale prot ejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment

Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Prutului Vlădeşti

Frumuşiţa” şi sitului de importanţă comunitară „Lunca Chineja” revine custodelui, respectiv

Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi. În ceea ce priveşte Situl de importanţă

comunitară ROSCI 0163 Pădurea Mogoş – Mâţele custodele desemnat este Asociaţia

Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi

În acest scop Custozii elaborează planurile de management, prin care se realizează

zonarea ariei protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale

protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi

supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariiilor protejate, astfel

încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale ariilor, în conformitate cu


ADECVATA


obiectivele de arie naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007 cu modificările şi

completările ulterioare.

Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au fost

identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra

habitatelor şi speciilor.

Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management, măsuri

cuprinse în planul de management cu scopul elaborării de strategii de prezervare a

speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri precise de management

conservativ. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar pentru menţinerea speciilor

şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare.

Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, ameninţate şi

periclitate aşa cum sunt ele menţionate şi în Cartea roşie a vertebratelor din România dar

şi pentru protejarea habitatelor de interes comunitar.

Astfel pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes

comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele

OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista

roşie naţională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;

c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deţinerea, transportul, comerţul său schimburile în orice scop fără autorizaţia

autorităţii de mediu competente.

În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care

sunt avute în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea

habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar ce coincid cu

măsurile de conservare care au dus la instituirea ariei natural protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic

posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele

de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a

sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de

conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi sunt stabilite prin planurile de


ADECVATA


management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut

ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar

(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

3.8 Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se vor

lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariilor naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective

la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine

şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a

habitatului natural;

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să

se menţină pe termen lung.


ADECVATA


Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct asupra

habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia ariilor naturale protejate. De

asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce

fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata

vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.

3.9 Alte informa ţii relevante privind conservarea ariei naturale pro tejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimb ări în evolu ţia natural ă a ariei naturale

protejate de interes comunitar

Nu este cazul.

4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul

direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic zonal. Consecinţele

asupra mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.

4.1 Identificarea impactului

4.1.1. Impactul actual

Amplasamentul este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a

platoului Moldovei. Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a trei

parcuri eoliene însumând în total 7 de turbine eoliene se doreşte a se realiza în estul

judeţului Galaţi, în extravilanul comunei Folteşti. Suprafaţa cumulata a terenurilor

achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de 9,00 ha.

Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre parcul eolian

şi localităţile învecinate au următoarele valori:

� 2700 m – sat Folteşti;

� 1000 m – sat Fântânele;

� 1900 m – sat Scânteieşti;

� 2700 m – sat Stoicani;

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate,

impact asupra solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului şi apei

datorat folosirii de substanţe fitosanitare în lucrările agricole, utilizarea drumurilor de


ADECVATA


exploatare agricolă (DE 276, DE 275, DE 269), circulaţia autovehiculelor pe DC 30 –

Scânteieşti – Fântânele, DN 26 Galaţi – Murgeni, ori pe DJ 261A Frumuşiţa - Scânteieşti

desfăşurarea organizării de şantier în zona de exploatare.

4.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului

analizat sunt următoarele:

� Impactul asupra topografiei zonei şi fiziologiei a reliefului;

� Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

� Impactul asupra biodiversităţii locale;

� Impactul asupra mediului social şi economic.

Impactul asupra topografiei zonei şi a fiziologiei reliefului

Prin implementarea proiectului propus, zona propusă pentru dezvoltarea planului va fi

schimbată datorită activităţilor desfăşurate pentru realizarea fundaţiilor, platformelor de

operare, şanţurilor, drumurile de acces şi exploatare. Îndepărtarea solului vegetal,

excavarea, săparea de şanţuri sunt efecte specifice pentru un astfel de proiect, efecte ce

vor fi limitate doar la etapa de construcţie şi nu vor apare pe întreaga suprafaţă a

perimetrului propus pentru realizarea parcului eolian. Caracterul solului nu va fi schimbat.

Strat de sol vegetal ce va fi îndepărtat pentru obiectivele propuse va fi refolosit pentru

amenajarea şi stabilizarea terenului la finalizarea lucrărilor de construcţie.

Impactul direct asupra topografiei zonei şi fiziologiei reliefului constă în îndepărtarea

stratului de sol vegetal, impact care datorită limitării ca suprafaţă şi perioadă nu conduce la

modificări ale echilibrului existent al solului şi o eventuală limitare a accesului în zonă.

Chiar dacă aceste consecinţe asupra topografiei şi fiziologiei reliefului sunt inevitabile,

ambele sunt reversibile prin măsurile luate după finalizarea lucrărilor de construcţie.

Impactul poten ţial indirect constă în apariţia unor fenomene de eroziune şi alterare a

subsolului, fenomene întâlnite strict în zona activităţii de şantier.

După finalizarea lucrărilor în perimetrul desemnat va fi derulată o activitate de

reabilitare a zonelor afectate temporar realizându-se o încadrare finală în tipologia zonei.

Impactul rezidual

Un potenţial impact rezidual negativ va fi generat de creşterea efectelor produse de

precipitaţii, viituri şi mişcări de terasamentele pe zona aflat în construcţie.


ADECVATA


Având în vedere faptul că modificarea topografică este o permanentă consecinţă a

lucrărilor de construcţie prin măsurile luate se vor limita efectul final asupra fiziologiei

reliefului local. Măsurile luate în faza de construcţie vor presupune stabilizarea depozitului

temporar de sol vegetal pentru a preîntâmpina antrenarea acestuia sub forma de viituri,

percolarea datorită precipitaţiilor excesive cu formarea de aluviuni.

Impactul asupra calit ăţii factorilor de mediu

Impactul asupra calit ăţii aerului

În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se

manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul

teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii

atmosferei fiind redusă. La influenţa antropică asupra calităţii aerului din judeţ se adaugă

şi efectele naturale datorate climei secetoase, vânturilor de intensitate medie şi mare,

fenomenului de eroziune avansată specific lanţului hercinic şi solului de tip loess.

Căile de transport utilizate ori posibil a fi utilizate sunt cele pre-existente:

- DN 26;

- DJ 261A;

- DC 30;

- Drum de acces şi exploatare a parcelelor (DE 269, DE 275, DE 276).

Majoritatea emisiilor de poluanţi atmosferici rezultă din operaţiile specifice activităţilor

de construcţie: decopertare, excavare, săpare, transport materiale şi sunt reprezentate de

pulberi fugitive şi gaze de combustie rezultate ca urmare a utilizării echipamentelor,

utilajelor şi autovehiculelor implicate în faza de construcţie.

Sursele staţionare sau punctiforme sunt asociate cu manipularea şi depozitarea,

activităţi desfăşurate în perimetrul organizării de şantier. În general materiile în suspensie

(pulberile) reprezintă poluantul principal din activităţile de construcţie.

Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip:

� direct negativ - emisii datorate activităţilor de construcţie, emisii de pulberi şi

noxe din activităţile de transport care pot afecta speciile de floră şi faună a

zonelor învecinate datorită sedimentării acestora.

� indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte

pot fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu

echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea


ADECVATA


pulberilor. De asemenea sunt prevăzute măsuri de umectare pentru diminuarea

producerii emisiilor.

Măsuri de diminuare a impactului

Pulberile antrenate în timpul funcţionării utilajelor în zona frontului de lucru se

disipează în atmosferă, nefiind vorba de trafic intens sau concentrare de utilaje (fronturile

de lucru desfăşurându-se pe suprafaţă mică).

De asemenea condiţiile de drum existente în zonă nu permit rularea cu viteze mari şi

astfel ridicarea unor cantităţi importante de praf care să afecteze factorii de mediu.

Măsurile de diminuare a impactului pe timpul execuţiei proiectului sunt reprezentate

prin:

� folosirea de utilaje periodic verificate tehnic, de generaţie recentă, dotate cu

sisteme catalitice de reducere a poluanţilor din gazele de combustie;

� utilizarea unor trasee optime şi umectarea căilor de rulare în perioadele aride;

� umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi săpat/excavat în

vederea evitării emisiei de praf în atmosferă;

� amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice

şi transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.

Consecin ţe asupra calit ăţii solului prin implementarea proiectului

Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de construcţie, în special în

fazele de excavare şi decopertare dar şi pe parcursul efectuării transporturilor.

În calitatea şi în structura solului vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar

recuperabile în timp):

� modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale

vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

� modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare

tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

� modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice a solului;

Prin implementarea planului în zona propusă se va genera un potenţial impact asupra

factorului de mediu sol de tip:

� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor de construcţie, organizare de


ADECVATA


şantier, trafic auto greu. În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile,

ambele sunt reversibile în aceeaşi măsură;

� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor executate în cadrul etapei de construcţie a parcului eolian;

Măsurile constructive de diminuare a impactului vor consta în depozitarea solului

vegetal decopertat şi a substratului de loess în spaţii special amenajate pentru evitarea

antrenării acestuia sub forma de aluviuni şi reutilizarea acestora în reabilitarea

construcţiilor temporare.

Masuri de diminuare a impactului

La finalul etapei de construcţie a parcului eolian, perimetru implicat va fi supus unui

proces de reabilitare ce va viza ameliorarea capacităţii de suport a habitatelor.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele

măsuri:

� Umplerea şanţurilor şi a excavaţiilor se va face cu loess ca baza şi halda sol

vegetal în straturi subţiri, până la realizarea unui strat de peste 10 cm ce permite

refacerea vegetaţiei pentru aducerea terenului la starea iniţială.

� Se vor lua măsuri de refacere şi a perimetrelor afectate în urma eroziunilor datorate

efectelor pluvial şi eoliene.

Consecin ţe asupra calit ăţii surselor de ap ă

Apa subteran ă

Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:

� zona propusă pentru dezvoltarea proiectului are caracteristici bune de infiltraţie

şi drenaj a apelor de precipitaţie.

� acviferul freatic este prezent la medie adâncime (peste 10 metri) şi are o

dezvoltare redusă şi limitată, funcţie de dezvoltarea depozitelor deluviale şi este

cu fluctuaţii pe verticală ale nivelului piezometric în funcţie de nivelul

precipitaţiilor;

Ape de suprafa ţă

Amplasamentul analizat este delimitat de două pârăuri cu caracter temporar din punct

de vedere hidrologic, respectiv Valea Adâncă – situat în partea de V a planului analizat şi


ADECVATA


Valea Şerpoaica – situată în partea de E a planului analizat, respectiv a canalului de

irigaţie ce străbate planul analizat de la N - S

Impactul prognozat asupra calit ăţii surselor de ap ă

Lucrările preconizate pentru implementarea planului propus nu vor presupune crearea

pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafaţă şi/sau subterane, datorită

lipsei unor cursuri de apă (cartate, permanente).

Argumente în acest sens rezidă şi din faptul că din zona studiată lipsesc izvoarele,

astfel curgerea apelor pluviale rămâne una de tip superficial, limitată la curgerile de

suprafaţă (rapide) şi la cele din volumul solului (curgeri capilare).

Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apă potabilă şi/sau canalizare)

prin dezvoltarea proiectului parcului eolian dat fiind faptul că astfel de reţele nu există în

zona de implementare.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

� Direct negativ – rezultat ca urmare a spălării terenurilor în perioada lucrărilor de

construcţie, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri

de apă din vecinătate;

� Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă

datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile

fiziologice ale salariaţilor.

Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu ap ă

Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în

timpul activităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:

� limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente

pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în

suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albiile de pâraie sau torenţi din

zonă.

� reconstrucţia cât mai grabnică a spatiilor afectate prin lucrările de decopertare şi

excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu

material în suspensie;

� eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala a apelor uzate

menajere sau substanţe chimice pe cursurile de apa sau în sol;


ADECVATA


Riscurile datorate deversării accidentale a apelor uzate menajere, resturilor de

combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu

ocazia organizării şantierului de lucru:

� atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi

forţă de muncă;

� amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de

carburanţi etc.;

� amenajarea de toalete ecologice cu fosă vidanjabilă, impermeabilă, pentru

colectarea apelor uzate menajere.

Impactul produs prin zgomot şi vibra ţii

Caracteristicile surselor de producere a impactului caracterizat prin zgomot şi vibraţii

asociate organizării de şantier vor include:

� utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul personalului, ale materialelor

şi utilajelor spre şi dinspre amplasamentul parcului eolian;

� activităţile de construcţii, săpări, excavare;

� operarea utilajelor mobile şi staţionare din interiorul parcului eolian, acestea

incluzând autocamioane de transport, excavatoare, buldozer, încărcător,

macarale, generator energie;

Receptorii potenţiali ai zgomotului şi vibraţiilor vor consta în specii de faună

caracteristice biodiversităţii locale şi receptori umani.

Receptorii umani pot fi clasificaţi în 2 grupe şi anume:

� lucrătorii din cadrul organizării de şantier, contractorii şi alţi vizitatori ai

amplasamentului;

� populaţia localităţilor din exteriorul limitelor zonei de protecţie industrială.

Impactul prognozat ca urmare a surselor de zgomot şi vibraţii este:

� Impact negativ direct – cu acţiune directă asupra biodiversităţii locale şi factorului

uman datorită expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării activităţilor

de construcţie - organizare de şantier;

� Impact potenţial negativ indirect şi rezidual – cu acţiune asupra potenţialului

turistic al zonei şi restrângerea faunei specifice zonei datorită poluării fonice

rezultată din activitatea de funcţionare a parcului eolian.


ADECVATA


Măsuri de diminuare a impactului cauzat de zgomot şi vibra ţii

Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi

vibraţii în cadrul celor mai multor organizări de şantier:

� stabilirea unei zone tampon sau a unor limite faţă de amplasamentele zonelor

locuite şi ale receptorilor sensibili în vederea maximizării distanţei dintre surse şi

receptori;

� un program cuprinz ător de m ăsuri de protec ţie auditiva şi împotriva vibra ţiilor

la locul de munc ă elaborat în funcţie de zgomotele şi caracteristicile de vibraţie

specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de

muncă ale lucrătorilor;

� controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibra ţii şi

implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corec ţie.

Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost stabilite

ţinând cont de:

� natura amplasamentului;

� apropierea faţă de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor

în cadrul ariei naturale protejate învecinate şi a comunităţilor umane învecinate;

� nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de

construcţie şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare;

Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii

asociate activităţilor de construcţie constau în:

� măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul

surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele

sensibile,;

� măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică,

instalarea de semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia

vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia

personalului,

� măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventivă a utilajelor

importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale

normale;


ADECVATA


4.2 Impactul proiectului asupra ariei naturale prot ejate şi integrit ăţii sitului

(siturilor NATURA 2000 din vecin ătatea PUZ)

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie

de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;

� Amplasamentul este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a

platoului Moldovei. Investiţia privind valorificarea energiei eoliene prin realizarea a

trei parcuri eoliene însumând un număr de7 turbine eoliene se doreşte a se realiza

în estul judeţului Galaţi, în extravilanul comunei Folteşti. Suprafaţa cumulată a

terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este de 9,00 ha;

� Suprafaţa cumulată a terenurilor achiziţionate în vederea amplasării turbinelor este

de 1, 3 respectiv 5 ha (total 9 ha) şi are în componenţa terenuri arabile, conform

certificatelor de urbanism (PEF WIND – CU nr. 1/8824 din 04.01.2013, WIND

INDUSTRY – CU nr. 2/8822 din 04.01.2013, EDF WIND FARM – CU nr. 3/8823 din

04.01.2013).

� Altitudinea medie este de 100 - 150 m fata de nivelul mării. Parcele pe care se vor

instala turbinele au o suprafaţă totală cumulată de 9 ha. Proprietatea terenurilor

este privată (Grigore Ragea), acestea aflându-se în extravilanul localităţii Folteşti, şi

date în folosinţă cu titlu gratuit către cele trei firme.

Acest perimetru ce conţine tarlalele respectiv parcelele:

� comuna Folteşti

o T.76, P.2, Lot 1- nr. cadastral 1463;

o T.76, P.2, Lot 1/2 - nr. cadastral 100696, şi T.76, P.2, Lot 1/3 - nr. cadastral

100697;

o T.78, P.1, Lot 2 - nr. cadastral 100285, şi T.78, P.1, Lot 3 - nr. cadastral

100286,

şi are în componenţă terenuri arabile,

� suprafaţa totală a terenului este de 90.000 mp mp;




ADECVATA


o De 269 = 2.930 x 5,00 =14.650mp

o De 275 = 1.062 x 5,00 = 5.310mp

o De 276 = 930 x 5,00 = 4.650mp


o EDF WIND FARM = 7.000 mp

o PEF WIND = 2.700 mp

o WIND INDUSTRY = 5.600 mp



� traseu LES = 20846 m x 0,5 m = 10423 mp;


� in incinta până la staţia ridicătoare 126,00 m;

� de la staţia ridicătoare la staţia Frumuşiţa = 7,39 km;

� de la staţia Frumuşiţa la Ijdileni = 2,03 km;

� de la Ijdileni la staţia Vânători = 11,3 km.








� şanţuri pentru LES (lăţime 0,5 m) = 10423 mp;


Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de pre-

construcţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după

construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare a

impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării

unora care creau mari probleme.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să identificăm

nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai uşoară

urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza de

construcţie, cea de operare.


ADECVATA


Figura nr. 14 Prezentarea schematică a principalilor factori de risc produs de construirea şi operarea

unui parc eolian (după Mark Desholm, 2006)


ADECVATA


4.2.1 Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a

plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Tote

turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile pentru

cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila

apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de

organizare de şantier.

Impact în faza de operare

Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Concluzii

Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul lucrărilor

realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea

siturilor Natura 2000.

Prin realizarea planului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa

afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă

durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele

prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de

plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major

resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte

bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului că

nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus

menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

4.2.2 Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare

grup de faună.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o

reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din


ADECVATA


apropiere, iar alte specii, antropofite, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor

industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază

prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de

floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă

proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista

speciilor de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul

perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra

biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

4.2.2.1 Impactul prognozat în asupra Nevertebratelo r

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de

sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a

habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi

restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi

iremediabile de biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate

la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în care

lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

4.2.2.2 Impactul prognozat în asupra Vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

� Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construc ţie


ADECVATA


Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru amfibieni impactul va fi foarte

mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în

faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse în această fază a

planului.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi depozitarea

incorectă a materialului săpat. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii impactul va fi

nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual.

Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie.


În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata vegetaţia prezentă în zona de studiu

sunt strâns legate de habitatele de tufăriş limitrofe amplasamentului. Aceste specii se vor

refugia odată cu începerea decopertării în zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de

vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren nu

au fost observate reptile pe amplasament (însă nu putem exclude prezenta unor indivizi de

Rana esculenta (Broască verde de lac), Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) în

zona celor două părâuri ce delimitează amplasamentul analizat) însă au fost semnalate

prezenţa unor mici populaţii de Lacerta agilis şi Podarcis taurica.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub

grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare

inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită populaţiei scăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional şi/sau

naţional rezumându-se la unul punctual. Populaţia îşi va reveni la nivelul actual în

perioada de post-construcţie.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect

în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii

mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor de

construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi reproducere

în habitatele limitrofe.


ADECVATA


� Păsări

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în

zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma dezvoltării proiectului. Perioada

critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns legate de

locurile de cuibărit.

Păsări cuib ăritoare

Impact în faza de construcţie

În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat

pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că fundaţiile turbinelor ocupă doar o mică parte a teritoriului de

cuibărit a unei perechi estimăm că impactul va fi unul mic şi reversibil.

Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever. Ipoteza

noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze

comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor,

precum şi prin perturbările fonice produse de activităţile de pe şantier.

Cu toate acestea cercetări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au arătat

că nu există diferenţe privind densitatea şi distribuţia spaţială a acestora înainte şi după

construcţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special durata,

frecvenţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modificări după construirea şi în faza de

operare a fermei analizate (Bergen, 2001).


Având în vedere faptul că majoritate speciilor cuibăritoare sunt păsări adaptate agro-

ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate semnificativ

de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ.

Specii ca şorecarul comun şi vânturelul roşu, consideram de asemenea ca vor fi puţin

afectate datorita prezentei acestora cu deosebire în zonele periferice ale parcului unde pot

găsi surse de hrană.

Păsări migratoare


Nu există nici un impact în această fază.


ADECVATA



Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec şi pe deasupra spaţiului de acţiune

a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.

Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă

viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de zbor.

În timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi barza albă

şi şoricar comun. Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de

exemplu (atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o

barză străbate volumul dislocat de rotor.

Tabelul nr. 14 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band – Ciconia ciconia

Datorită faptului că efective mici ale speciei au fost observate în migraţia de primăvara

şi toamna, acestea zburând în timpul migraţiei la altitudini mai mari de 200 m şi datorită

faptului că riscul de coliziune este calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură

de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real

de coliziune va fi nesemnificativ.


ADECVATA


Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special

schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul

migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările

În urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la

altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor. Totuşi, amplasamentele ar putea

dezvolta un potenţial efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora

(estivală şi autumnală). În urma monitorizărilor efectivelor migratoare pe zona analizată

numărul acestora a fost redus şi ca specii şi ca indivizi, s-a evidenţiat faptul că, culoarul de

migrare utilizat este unul secundar.

De asemeni riscul de coliziune cumulat asociat proiectului analizat este mult redus

datorită particularităţilor geografice ale zonei cât şi a culoarului de migrare preferat de

speciile semnalate:

� amplasarea obiectivelor proiectului propus pe terenuri neimportate din punct de

vedere al odihnei şi hranei speciilor migratoare – în perioada migraţiei de

primăvară, lucrările agricole (arat, discuit, semănat, etc) din zonă fac ca

amplasamentul analizat unul neatractiv pentru posibilile speciile de păsări aflate în

pasaj, acelaşi lucru semnalându-se şi toamna când lucrările agricole (curăţarea şi

pregătirea terenurilor pentru lucrările agricole specifice – arat, discuit, semănat);

� existenţa unor culoare de trecere pe lângă zona analizată şi zonele rezidenţiale

creându-se rute de migrare secundare libere;

� în general efective mari ale păsărilor migratoare preferă rutele de migrare în lungul

apelor şi zonelor de lunca caracteristice râurilor Siret şi Prut, zone ce oferă habitate,

locuri de hrănire şi odihnă pentru astfel de specii conform rutelor de interes:

� drumul est – elbic – adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară

Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud

– est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în

Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări

răpitoare, prepeliţe, turturele, etc.

� drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord – est,

aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum

este frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc.

Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi prim ăvara

datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor dar şi


ADECVATA


datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor mig ratoare care pot ap ărea întâmpl ător

în zona.

Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile r ăpitoare

Evaluarea riscului de coliziune a speciilor răpitoare s-a realizat analizând în special

familiile Accipitridae şi Falconidae din ordinul Falconiformelor, specii care au fost

observate în zona analizat.

Pentru speciile de răpitoare prezente în urma monitorizării amplasamentului, s-a

remarcat că acestea nu survolează şi evită zona analizată ca urmare a lipsei habitatelor

de hrană specifice deci coliziunea la aceste specii este minimă sau chiar nulă. De

asemenea „stratul” altitudinal de zbor al acestor specii este de obicei aflat sub zona de

activitate a palelor turbinelor (< 50m), dar unele accidente rămânând însă posibile.

În urma monitorizării altor şantiere s-a putut constata că unele specii răpitoare ca

vântureii, şorecarii comuni folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.

Speciile Falco tinnunculus (vânturel roşu), Falco vespertinus (vânturel de seară),

Buteo buteo (şorecar comun), specii active în zona amplasamentului analizat semnalându-

se în urma monitorizării avifaunei locale. De menţionat este faptul că speciile menţionate

au fost semnalate survolând zonele de pajişte din vecinătatea PUZ, zone ce oferă condiţii

de hrană şi odihnă mai propice faţă de zonele agricole intens cultivate.

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare (lungime

corp şi anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistic specia cu riscul cel mai

mare. Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo buteo (L=50-60 cm , A= 125-

145 cm) şi o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la trecerea prin aria de

acţiune a rotorului (diametru rotor 112 m).


ADECVATA


Tabelul nr. 15 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band – Buteo buteo

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % În situaţia în

care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului fără ca aceasta să evite coliziunea

(situaţie rar întâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile răpitoare nu au fost observate zburând la

altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în

care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă

extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

Păsări care ierneaz ă în sit


Nu estimăm impact negativ semnificativ în această fază. În urma monitorizării altor

şantiere s-a putut constata că unele specii ca vântureii roşi, şorecarii comuni şi cei rari

folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.

Impactul în faza de operare

Impactul negativ direct prognozat în faza de construcţie este datorat în special

deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului.


ADECVATA


Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ

asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în

habitatul specific zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în

imediata apropiere, speciile de păsări prezente nu vor fi afectate la nivel local, regional

şi/sau naţional.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor agricole

cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii

mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”.

Impactul pozitiv - Nu este cazul.

Mamifere

Altele decât liliecii


În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere

de habitate specifice (acolo unde este cazul), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.

În ceea ce priveşte speciile de mamifere semnalate (iepuri vulpi, şoareci de câmp) în

zona analizată, impactul implementării proiectului analizat, nu va avea un efect negativ

asupra acestor specii, deoarece având o mobilitate ridicată, acestea se vor retrage cu

uşurinţă spre zonele din vecinătatea proiectului. De menţionat este faptul că în vecinătate

PUZ la limita terenurilor agricole s-au semnalat habitate semi-naturale (pajişti) zone ce

oferă condiţii propice de adăpost şi hrană în comparaţie cu terenurile agricole intens

cultivate. În aceste zone abundenţa mamiferelor este mult mai mare faţă de zonele

analizate, nefiind afectate de lucrările de implementare a PUZ analizat.


Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.

Liliecii


Tabelul nr. 16 Impactul probabil al parcului eolian în faza construcţiei asupra faunei de lilieci

din zona studiată

Impact Perioada

Vară Perioada migra ţiei de toamn ă

Pierderea adăposturilor Impact redus, datorită lipsei Impact redus


ADECVATA


datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

de adăposturi adecvate pentru lilieci în zona ocupată

de fermele eoliene

Pierderea habitatelor de hrănire datorită construcţiei

de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes ridicat

din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite

structuri ale habitatului folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex. cursuri de apă, şiruri de

arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi

folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste

de deal împădurite etc.)


Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar dovedit mai ales prin studii

asupra altor parcuri eoliene. Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de

impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii

dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi foarte redus.

Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de

coliziune în special în lunile august şi septembrie când unele exemplare juvenile ar putea

vizita aria.

Impact negativ direct

Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice populaţiilor

de lilieci.

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi

datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor

populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Concluzii

În zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact potenţial

asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial

creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă durată,

nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei, respectiv speciile de

interes comunitar care au stat la baza desemnării sitului Natura 2000.

Pe termen scurt suprafaţa afectată este cea în care se vor efectua lucrările de

construcţie, aceasta perioadă putând avea un impact negativ asupra distribuţiei unor


ADECVATA


elemente faunistice şi floristice, însa acest impact este doar de scurtă durată şi eversibil,

încetând în momentul în care lucrările de construcţie se vor termina. Totuşi, prin

implementarea recomandărilor referitoare la perioadele în care sa se realizeze lucrările de

construcţie, precum şi prin utilizarea preponderentă a infrastructurii de drumuri existentă,

nivelul impactului se va situa la un nivel minim şi va fi restrâns strict la suprafeţele în care

se desfăşoară lucrările, deoarece nu vor exista specii de păsări care să fie influenţate

negativ.

Odată cu punerea în funcţiune a turbinelor, impactul preconizat este nesemnificativ,

iar suprafaţa afectata este de asemenea nesemnificativă pentru siturile NATURA 2000

analizate, fapt dovedit deja de studiile etologice efectuate care au relevat faptul ca în cazul

speciilor cuibăritoare turbinele eoliene nu produc schimbări vizibile ale comportamentului

sau a distribuţiei zonelor de cuibărit şi/sau hrănire.

Concluzii Generale privind impactul proiectului asu pra factorilor de mediu

Condi ţii primare

Habitate, flor ă, vegeta ţie

• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă

conservativă medie, mare sau foarte mare în zona de impact.

• În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic

afectate de activităţile antropice.

• Toate habitatele au, conform clasificării româneşti şi europene din manualele

de interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă.

Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de

vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere pot folosi aceste

habitate pentru hrănire, cuibărit şi adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii de

animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care

aceste habitate sunt importante.

• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Nevertebrate

Monitorizarea speciilor de nevertebrate în zona de implementare a parcului eolian a

concluzionat:

� speciile de insecte şi păianjeni observate în zona de impact a proiectului reprezintă,

probabil, doar o parte din fauna de nevertebrate a zonei;


ADECVATA


� nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de

impact al proiectului;

� lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special

agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc.) face ca zona

studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate;

� impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.

Amfibieni şi reptile

� speciile de reptile identificate, au fost observate în afara ariei de implementare a

parcului eolian în special în zona canalului de irigaţie ori a pajițtilor semi – naturale

din vecinătatea PUZ, zone ce oferă habitate propice dezvoltării acestor specii;

� nu există zone de reproducere pentru amfibieni şi reptile (bălţi, mlaştini, ape

curgătoare permanente, etc.);

� nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile în

nici una dintre fazele proiectului.

Păsări

Monitorizarea avifaunei în zona studiată a concluzionat:

� în urma perioade de monitorizare au fost observate/identificate un număr relativ

scăzut de păsări;

� chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat (însă nu putem exclude

existenţa unor specii precum ciocârlia şi fâsa de câmp de a cuibări în zona

terenurilor agricole), unele specii care cuibăresc în vecinătate vizitează zona

proiectului în căutare de hrană;

� aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agroecosistemelor, specii care,

conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile eoliene;

� toate speciile cuibăritoare, cu excepţia ciocârliilor şi a fâsei de câmp înregistrează

efective reduse în aria de impact a proiectului;

� suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importanţă

Avifaunistică, SPA, sau Arii de Importanţă Comunitară, acestea fiind semnalate la

distanţe considerabile faţă de planul analizat;

� aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate zburând la mai

mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin comparaţie


ADECVATA


cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi

anemometrici etc.;

� nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească ari a de studiu ca loc de

iernare;

� în timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile

observate în special datorită sărăciei în resurse a lucrărilor agricole de toamnă;

� estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui

impact semnificativ asupra integrităţii sitului ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti -

Frumuşiţa, situat la o distanţă de aproximativ 4,1 km;

� impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o

atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie;

� cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,

datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a

numărului relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectului în timpul

migraţiei, nu putem exclude apariţia unor posibile accidente;

� nu se preconizează un impact negativ asupra păsărilor care iernează în zona

proiectului;

Mamifere

Lilieci

� zona parcului eolian, a fost studiate din punctul de vedere al prezenţei liliecilor în

perioada 2010 – primăvara 2013, o data cu implementarea altor proiecte în zona

analizată;

� zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor,

nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite pe

amplasamentul destinat implementării proiectului analizat;

� habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole şi habitate ruderale) sunt

folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

� o activitate a liliecilor a fost evidenţiată în imediata vecinătate a zonelor locuite,

situate la distanţe considerabile faţă de aria de implementare a proiectului analizat,

zone ce oferă adăposturi pentru câteva specii de lilieci;

� impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea

accidente în perioada de operare.


ADECVATA


Mamifere mici - rozătoare

• au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole.

• specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului,

însă aceasta a fost observată în zona pajiştilor din vecinătatea PUZ, zone ce nu vor fi

afectate de lucrările de implementare a PUZ;

• efectul negativ asupra mamiferelor se va resimţi temporar în perioada de

construcţie.

4.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere

proiectului

Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor

exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui

depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în

cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului

eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor

instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. în timp habitatele se

vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.

Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei

decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea

vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în

vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm

că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate

de regenerare mare.

4.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse

sau aprobate

Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele

informaţii:

� Informaţii cu privire la proiectele implementate deja implementate;

� Informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;


ADECVATA


� Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele

pentru care s-au depus memorii tehnice, cele care deja au bugete aprobate din

fonduri publice).

Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze

un impact asemănător.

In vecinătatea proiectului analizat, sunt prevăzute următoarele proiecte, ce ar putea

genera un impact cumulativ:

� SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti şi Scânteieşti) – 5 turbine;

� SC PALACE CONSTRUCT SRL (Folteşti) – 5 turbine.

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

Pentru o evidenţiere cât mai clară, a impactului cumulativ, generat de proiectele

învecinate PUZ analizat, s-a realizat o evaluare cu ajutorul matricei de tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în

mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe

baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la

studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în

domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor

eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de

minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru

identificarea impactului generat de implementarea celor 2 parcuri menţionate mai sus,

după cum urmează:

� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar

efectele asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta

constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală

predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea

unor valori numerice în situaţii de decizie.

Niveluri de referin ţă Defini ţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare


ADECVATA


4. Important

- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importan ţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore

2. Mai pu ţin important

- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile


ADECVATA


Tabel nr. 17 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alături de cele 2 parcuri eoliene

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1

Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1 Patrimoniul arhitectonic şi arheologic

1 1

Peisajul 3 1 Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16


ADECVATA


Din examinarea lor se desprind următoarele:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate

observa că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui

pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.

4.2.4.1 Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este

cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene

nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusă şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona

(ferme avicole, asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării

parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact

negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această

activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcului

eolian a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor

arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor

eoliene s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor

naturale protejate.

De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăşurării

activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de


ADECVATA


animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de

refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat

pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu

încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor

specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de

faună din arealul analizat.

4.2.4.2 Evaluarea impactului cumulativ asupra biod iversit ății locale

Distanţele dintre proiectele similare din zonă propuse, precum şi amplasarea

proiectului analizat, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ

asupra biodiversităţii locale.

Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu

activităţile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor

măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de

execuţie a lucrărilor de construcţie

Aceste măsuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;


ADECVATA


4.2.4.3 Impact cumulativ generat de activitatea de transport

Aşa cum a fost prezentat în raportul de mediu, datorită existenţei unor exploatări

agricole în zonă, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra căilor rutiere, datorită

intensificării traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapidă a

acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă reducerea vitezei de deplasare a

autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot apărea deformări în

structura cailor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacităţii maxime admise de

transport pe osie, asigurarea vizibilităţii autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc..

4.2.4.4 Impact cumulativ generat de zgomot şi vibra ţii

Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a

unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii

datorate execuţiei şi funcţionării parcului eolian, datorită distantelor mari intre proiecte,

lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de

proiect.

4.2.4.5 Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a

fi pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice

sectorului privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de

angajare a locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii

semnificative prin taxe şi impozite.

4.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversit ăţii locale pe baza indicatorilor

cheie

1. Procentul din suprafa ţa habitatului care va fi pierdut

Habitatele pierdute în urma realizării proiectului nu reprezintă un habitat de interes

comunitar ce este desemnat în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000 analizate.

Suprafeţele implicate în implementarea proiectului nu afectează structura şi suprafaţa

totală a Siturilor Natura 2000, mai sus menţionat.


ADECVATA


2. Procentul ce va fi pierdut din suprafe ţele habitatelor folosite pentru

necesit ăţile de hran ă, odihn ă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Nu au fost semnalate specii de interes comunitar în zona destinată implementării

planului. Suprafeţele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităţile

de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (e xprimata în procente)

Prin activităţile propuse atât în faza de construcţie cat şi în faza de exploatare nu vor

avea ca efect fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul;

5. Durata sau persistenta perturb ării speciilor de interes comunitar, distanta

faţă de aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Durata estimată a etapei de construcţie este de 16 luni iar perioada de operare a

parcului eolian este de cel puţin 20 ani, impactul asupra perturbării speciilor prezente fiind

condiţionat de lucrările de construcţie ce se vor realiza etapizat. Distanta amplasamentului

faţa de ariile naturale protejate este de aproximativ 4,1 km faţă de aria de protecţie

specială avifaunistică ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa, nu se

prognozează efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente în acest sit.

6. Schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţă)

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în

etapa de construcţie ce se va realiza etapizat cu finalizarea în decursul a 16 luni.

Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare datorita unei bune

fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe terenurile limitrofe.

Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafaţa obiectivului sunt puţine şi nu vor

modifica semnificativ densitatea populaţiilor în zonele adiacente. Nu vor avea loc

schimbări în densitatea populaţiilor din zonele protejate învecinate, determinate de

implementarea proiectului.


ADECVATA


7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habita telor afectate de

implementarea PP

Având în vedere compoziţia habitatului observat şi speciile identificate prognozăm o

refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarelor de floră şi faună prezente la

încheierea activităţii economice, chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce

denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de

vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din zonă.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina mod ific ări legate de resursele

de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina m odificarea func ţiilor

ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de

apă sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice

ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

4.4 Evaluarea impactului cauzat de plan f ără a lua în considerare m ăsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea proiectului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii

de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la

creşterea numărului de specii comune fără statut de conservare pe perioada de

funcţionare a parcului eolian.

4.5 Evaluarea impactului rezidual care va r ămâne dup ă implementarea m ăsurilor

de reducere a impactului

În ceea ce priveşte impactul rezidual asupra speciilor şi habitatelor din cadrul

amplasamentului analizat, menţionăm faptul că aceasta constă în pierderea definitivă a

unor porţiuni de habitat prin schimbarea destinaţiei terenului pe suprafeţe afectate definitiv

de realizarea ansamblului eolian.


ADECVATA


4.6 Evaluarea impactului cumulativ al planului prop us cu alte planuri şi proiecte

fără a lua în considerare m ăsurile de reducere a impactului

Impactul cumulativ poate apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte

individuale nesemnificative, dar împreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci

când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Unul dintre principalele motivele pentru care este prognozat un impact cumulativ este

învecinarea proiectului cu alte parcuri eoliene propuse a se dezvolta în zona, ştiindu-se

faptul ca parcurilor eoliene pot crea efect de barieră asupra migraţiei păsărilor existând

riscul de coliziune a acestora cu turbinele eoliene rezultând accidente şi mortalitatea

speciilor de pasări care ajung în zona de acţiune a turbinelor eoliene.

În zona proiectului datorita condiţiilor favorabile privind viteza şi intensitatea vântului

au mai fost dezvoltate 2 proiecte cumulând un total de 10 turbine eoliene.

Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii locale

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este

cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene

nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind antropizată,

biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de

regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de altă natură în zonă

(asociaţii agricole, alte parcuri eoliene) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării

parcului eolian care face obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un impact

negativ suplimentar, deoarece speciile de floră şi faună care ar fi putut fi afectate de

această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada

desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de


ADECVATA


animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de

refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru obiectivul

analizat, menţionăm că fiecare obiectiv în parte a parcurs o procedură de mediu, iar în

actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui respectate în funcţie de

perioada în care se află obiectivul ce urmează a fi implementat. Respectarea măsurilor

pentru fiecare obiectiv în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului

local, pentru fiecare parc în parte, dar şi a posibilului impact provocat de întregul ansamblu

eolian.

La proiectarea variantei finale, beneficiarul a luat în considerare rutele de zbor ale

păsărilor. A fost propusă gruparea turbinelor în rânduri paralele, ca o măsură eficientă în

protejarea păsărilor. Mai mult, amplasarea turbinelor în blocuri pentru a crea coridoare

poate oferi zone de siguranţa pe unde păsările pot trece.

Exceptând perioada de construcţie – montaj a parcului eolian, când se va intensifica

traficul utilajelor şi mijloacelor auto în zonă, în perioada de funcţionare dacă se respectă

condiţiile din actele de reglementare emise, activităţile menţionate nu sunt incompatibile şi

se pot desfăşura astfel încât impactul cumulat sa nu fie semnificativ asupra speciilor

pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 – ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti

Frumuşiţa.

Având o viziune generală asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc eolian unitar),

putem observa faptul că turbinele parcului eolian analizat, ca şi parte componentă a

ansamblului, nu afectează zone de interes comunitar, prin urmare, neluarea în considerare

a măsurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenţa semnificativ nivelul

impactului la nivelul ansamblului eolian, însă pe de altă parte, nu există o planificare

unitară, clară, a implementării fiecărui parc eolian în parte, care să prezinte o garanţie în

ceea ce priveşte evoluţia în timp a lucrărilor. Astfel, putem consideră că rolul măsurilor

propuse pentru obiectivul analizat va creşte considerabil, însă fără a provoca efecte

semnificative asupra ariilor de interes comunitar.

În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale va fi sesizat însă acesta

va fi limitat pe termen scurt, şi va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat,

odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea


ADECVATA


habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor

speciilor de faună din arealul analizat.

4.7 Evaluarea impactului rezidual care r ămâne dup ă implementarea m ăsurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a

acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact

rezidual semnificativ datorat implementării proiectului.

5 MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

5.1 Identificarea şi descrierea m ăsurilor de reducere care vor fi

implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în

care acestea vor reduce/elimina impactul negativ as upra ariei naturale protejate de

interes comunitar

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:


ADECVATA

M E D IU Consulting 142

Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).

� reducerea efectelor schimbărilor climatice. � asigurarea condiţiilor necesare pentru

existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.

� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor

Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.

Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;

Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al

acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor şi a speciilor caracteristice. Monitorizarea şi limitarea impactului activităţilor

generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale

protejate

2. Conservarea speciilor de flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a

populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile

periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea

naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi

cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării

impactului asupra speciilor periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar

putea afecta biodiversitatea.


ADECVATA


Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta

Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor şi a speciilor locale.


ADECVATA


Specia Stadiul de conservare

Impactul posibil prognozat asupra mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propus spre implementare

Avifauna Alauda arvensis Anexa 5C În urma monitorizării au fost observate

speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii de activitate: în căutare de hrană sau tranzitând perimetrul analizat. Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibărire, fac ca amplasamentul analizat să nu fie favorabil pentru speciile de păsări caracteristice ariei naturale protejate aflată în vecinătatea proiectului. Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a zonei analizate cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”. Acest habitat receptor (pajişti semi-naturale) a fost identificat în imediata vecinătatea a PUZ, atât în artea De E cât şi de V a planului, el fiind folosit atât pentru odihna/cuibărirea unor specii de păsări cât şi în cautare de hrană. Având în vedere dinamica de zbor şi rutele de migrare, se poate concluziona, ca implementarea proiectului nu va crea un efect de barieră asupra speciilor din zonă în perioada de migrare, deoarece acestea urmăresc cu precăderea culoarul râurilor Siret şi Prut (drumul de migrare est-elbic şi pontic). Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG

Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus. În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.

Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:

1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;

2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.

3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.

4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă, acest aspect este foarte important pentru multe specii având un rol mare în migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu afectează în nici un fel vederea umană neinterferând

Anthus campestris Anexa 3 Anthus pratensis neconsemnată

Buteo buteo neconsemnată Ciconia ciconia Anexa 3 Corvus corax ANEXA 4 B

Corvus corone ANEXA 5 C Corvus frucilegus ANEXA 5 C Corvus monedula neconsemnată Coturnix coturnix ANEXA 5 C

Emberiza hortulana Anexa 3 Falco tinnunculus Anexa 4B Falco vespertinus Anexa 3 Fringilla coelebs neconsemnată Galerida cristata neconsemnată Hirundo rustica neconsemnată Lanius collurio Anexa 3 Lanius minor Anexa 3

Merops apiaster Anexa 4B Milardia calandra Anexa 4B

Motacilla alba neconsemnată Parus major neconsemnată

Passer domesticus neconsemnată Passer montanus neconsemnată

Perdix perdix ANEXA 5 C Pica pica ANEXA 5 C

Streptopelia decaocta ANEXA 5 C Sturnus vulgaris ANEXA 5 C Sylvia communis neconsemnată

Columba livia domestica neconsemnată


ADECVATA





57/2007. In perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.

astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.

5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.

În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri:

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului;

� Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la


ADECVATA





amplasamentul proiectului propus; � Reducerea impactului antropic ce poate genera

disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat).

� Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian.

Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente.

În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra păsărilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea

comportamentului de evitare al zonei de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.

Specii de Flor ă Achillea setacea neconsemnată

În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica suprafeţelor

biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe terenuri agricole;

� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;

� Habitatul semi - natural (pajişte) identificat în vecinătatea PUZ nu va di afectat de lucrările prevăzute prin prezentul plan.

Impactul în faza de operare este nul

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:

� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;

� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adăpost pentru fauna locala;

� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;

� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precădere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufăriş existente.

� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a

Amaranthus retroflexus neconsemnată Arabidopsis thaliana neconsemnată Arctium tomentosum neconsemnată Aristolochia clematitis neconsemnată Artemisia absinthium neconsemnată Artemisia campestris neconsemnată

Atriplex patula neconsemnată Atriplex tatarica neconsemnată

Avena fatua neconsemnată Ballota nigra neconsemnată

Brachypodium silvaticum neconsemnată Capsella bursa-pastoris neconsemnată

Carduus hamulosus neconsemnată Centaurea diffusa neconsemnată

Chenopodium album neconsemnată Chrysanthemum neconsemnată


ADECVATA





corymbosum pentru habitate, floră şi vegetaţie.

impactului pentru etapa de operare; � depozitarea materialelor în spaţii

amenajate. Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate.

Chrysopogon gryllus neconsemnată Cichorium intybus neconsemnată

Conium maculatum neconsemnată Convolvulus arvensis neconsemnată Crataegus monogyna neconsemnată

Cynodon dactylon neconsemnată Delphinium orientale neconsemnată

Echinochloa crus-galli neconsemnată Echium vulgar neconsemnată

Erysimum campestre neconsemnată Euphorbia helioscopia neconsemnată Festuca pseudovina neconsemnată Festuca valesiaca neconsemnată

Hippophaë rhamnoides neconsemnată

Hordeum murinum neconsemnată

Onopordum acanthium neconsemnată

Papaver rhoeas neconsemnată

Plantago major neconsemnată

Poa angustifolia neconsemnată

Polygonum aviculare neconsemnată

Portulaca oleracea neconsemnată

Prunus spinosa neconsemnată

Rapistrum perene neconsemnată

Rosa canina neconsemnată

Rubus caesius neconsemnată

Salsola kali neconsemnată

Sambucus ebulus neconsemnată

Setaria pumila neconsemnată

Setaria verticillata neconsemnată

Sonchus arvensis neconsemnată

Sonchus asper neconsemnată

Taraxacum officinale neconsemnată


ADECVATA





Trifolium alpestre neconsemnată

Urtica dioica neconsemnată

Verbascum phlomoides neconsemnată

Vicia cracca neconsemnată

Xanthium italicum neconsemnată

Specii de Nevertebrate Trombidium holosericeum

L. neconsemnată

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

Interzicerea capturării şi distrugerii speciilor de nevertebrate de către personalul ce va deservi zona analizată;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

Evitarea distrugerii vegetaţiei spontane de la marginea drumurilor şi din canalele de irigaţie dezafectate etc.

Phalangium opilio L. neconsemnată Pardosa italica Tong. neconsemnată Alopecosa sulzeri P. neconsemnată

Lycosa tarentula neconsemnată Salticus scenicus neconsemnată

Lithobius forficatus Leach neconsemnată Julus terrestris L. neconsemnată

Entomobryia arborea Tullb. neconsemnată

Japyx sp. neconsemnată Forficula auricularia L. neconsemnată Locusta migratoria L. neconsemnată

Dociostaurus maroccanus Thunb. neconsemnată

Caliptamus italicus L. neconsemnată Tettigonia viridissima L. neconsemnată Decticus verrucivorus L. neconsemnată

Gryllus campestris L. neconsemnată G. desertus L. neconsemnată

Haplothrips tritici Kurdj. neconsemnată Rhopalosiphum maidis

Fitch. neconsemnată

Ceresa bubalus L. neconsemnată Cercopis sanguinolenta

Scop. neconsemnată

Lygus pratensis L. neconsemnată


ADECVATA





Adelphocoris seticornis F. neconsemnată Dolycoris baccarum L. neconsemnată Pentatoma rufipes L. neconsemnată Palomena prasina L. neconsemnată

Eurydema oleracea L. neconsemnată E. ornata L. neconsemnată

Aelia rostrata Boh. neconsemnată A. acuminata L. neconsemnată

Eurygaster integriceps L. neconsemnată E. maura L. neconsemnată

E. austriaca Schr. neconsemnată Nabis ferus L. neconsemnată

Vespa germanica L. neconsemnată Formica rufa L. neconsemnată

Lasius niger neconsemnată Pimpla turionellae L. neconsemnată

Tryphon succinaeus Gr. neconsemnată Cephus pygmaeus L. neconsemnată

Athalia rosae L. neconsemnată Carabus cancelatus Illig. neconsemnată Amara aenea DeGeer neconsemnată Harpalus aeneus F. neconsemnată

H. azureus F. neconsemnată H. distinguendus Duft. neconsemnată Adalia bipunctata L. neconsemnată

Coccinella septempunctata L. neconsemnată

Thea 22-punctata L. neconsemnată Propylea 14-punctata L. neconsemnată

Phylotreta sp. neconsemnată Chrysomela sanguinolenta

L. neconsemnată

Aphthona coerulea Geoff. neconsemnată


ADECVATA





Haltica oleracea L. neconsemnată Pentodon Idiota Herbst. neconsemnată

Melolontha melolontha L. neconsemnată Anoxia vilosa F. neconsemnată

Opatrum sabulosum L. neconsemnată Tanymecus dilaticollis Gyll neconsemnată

Psalidium maxilosum neconsemnată Ceuthorhynchus assimilis neconsemnată

C. quadridens neconsemnată Agriotes lineatus L. neconsemnată

A. obscurus L. neconsemnată A. ustulatus Schall. neconsemnată

Dermestes frischi Kugl. neconsemnată Bibio marci L. neconsemnată

Agrotis ipsilon Hufn. neconsemnată A. exclamationis L. neconsemnată

A. segetum Den&Schiff. neconsemnată Specii de Faun ă

Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării, au fost observate câteva exemplare de mamifere,.

De asemenea nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de rozătoare.

O abundenţă crescută a acestor specii a fost observată în habitatul receptor din vecinătatea PUZ, respectiv pajiştea semi-naturală.

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul.

Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi canale etc.

Apodemus agrarius neconsemnată Lepus europaeus ANEXA 5B

Vulpes vulpes ANEXA 5B

Specii de Amfibieni şi reptile Bufo viridis ANEXA 4A Pentru amfibieni impactul va fi

foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare

Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie dezafectate.

Rana esculenta ANEXA 5A Rana ridibunda ANEXA 5A


ADECVATA





Lacerta viridis ANEXA 4A de Bufo viridis posibil afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului. Populaţia îşi va reveni la nivelul initial în perioada de post-construcţie. În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni. Speciile de reptile se vor refugia odată cu derularea proiectului, în vecinătate existând posibilitatea dezvoltării acestora în condiţii bune de hrănire şi reproducere. De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate).

Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adaposturi pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă.

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul angrenat în implementarea proiectului;

Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive;

Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

Podarcis taurica ANEXA 4A

Specii de Chiroptere Pipistrellus kuhlii neconsemnată Obiectivele proiectului şi natura

lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice formării de colonii şi hrănirii acestei specii.

Reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează.

În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului

de evitare al zonei de către lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării

Pipistrellus pipistrellus neconsemnată Nyctalus noctula neconsemnată

Eptesicus serotinus neconsemnată


ADECVATA





În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.

cadavrelor de lilieci.

Mărimea, durata şi reversibilitatea impactului

Daca se vor aplica măsurile prevăzute în prezentul studiu de evaluare adecvată, precum şi măsurile impuse de constructor, în

perioada de construcţie a prezentului plan, apariţia unui posibil impact negativ este aproape nul.

Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibilă, în funcţie de mărimea impactului, pe termene mai scurte dar şi foarte

lungi, aceasta fiind de terminat şi de promptitudinea intervenţiei şi categoria măsurilor aplicate de către titularul investitiei.

Respectarea legislaţiei de mediu, precum şi managementul impus de beneficiar pentru exploatarea corectă a parcului eolian, nu va

genera un impact negativ asupra factorilor de mediu.

5.2 Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului

Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~ 4.000 E, respectiv ~ 8.000 E pentru eventualele măsurile de

reducere care ar putea exista în urma funcţionării PUZ analizat. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru

implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori implica ţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil


ADECVATA


Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a

faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.

� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proiectului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Măsuri permanente.

Responsabil

S.C. EDF WIND FARM S.R.L.

S.C. PEF WIND

S.R.L.


Faza de exploatare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;

� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.


ADECVATA


turbinele eoliene � Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al

zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi

lilieci. � Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada

funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor. Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.

Responsabil

S.C. EDF WIND FARM S.R.L.

S.C. PEF WIND

S.R.L.



ADECVATA


5.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere

a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţilor

de constructive şi în faza de funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă

obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale implementării

proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu

identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu

relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.

Factori de mediu monitoriza ţi în perioada de construc ţie

Factorul de mediu apă – în perioada de construcţie în cadrul organizării de şantier se

va amplasa un WC ecologic pentru a deservi personalul angrenat în implementarea PUZ.

Contractul încheiat pentru închirierea acestuia, va include şi vidanjarea periodică a apelor

uzate menajere. Apele uzate menajere se vor încadra în NTPA 002/2002, conform

legislaţiei de mediu în vigoare. În ceea ce priveşte frecvenţa vidanjării toaletelor ecologice,

aceasta se va realiza ori de câte ori va fi necesar. Răspunzătorul pentru managementul

apelor uzate generate pe amplasamentul analizat, în perioada organizării de şantier,

revine dirigintelui de şantier/responsabilului de mediu/beneficiar.

Factorul de mediu aer – în perioade de construcţie, se va monitoriza pulberile în

suspensie generate pe amplasamentul analizat. Prelevarea probelor va fi realizată de un

laborator acreditat RENAR, iar frecvenţa/raportarea se va realiza trimestrial, cu

transmiterea buletinelor de analiză către AMP Galaţi, de către, conform actelor de

reglementare în vigoare. Indicatorii vor trebui să se încadreze în limitele impuse de

legislaţia naţională în vigoare (Legea 104/2011 - privind calitatea aerului înconjurător). În

ceea ce priveşte amplasamentul aparatelor de monitorizare, acestea vor fi poziţionate în

imediata vecinătatea a zonelor de lucru, cu respectarea distanţelor de siguranţă impuse de

constructor. Prima raportare a datelor va avea loc la trei luni de la derularea planului

analizat. Raportarea şi eventualele măsuri de reducere a impactului asupra factorului de

mediu aer, va reveni dirigintelui de şantier/responsabilului de mediu/beneficiar. De

asemenea se va acorda o atenţie deosebită utilajelor care sunt angrenate în

implementarea PUZ, pentru a se evidenţia şi remedia, eventuale defecţiuni ale acestora,


ADECVATA


elimând astfel o posibilă poluare a factorului de mediu aer, cauzată în urma unor defecţiu

tehnice. Responsabilul pentru verificarea utilajelor revine antreprenorului.

Factorul de mediu sol - în perioada de construcţie, depozitarea temporară a

componentelor turbinelor şi a materialelor de construcţie precum şi o mare parte a

organizării de şantier va trebui să se realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe

cât posibil efectul de tasare a solului prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se

diminua riscul producerii de accidente. Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate

unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea produselor absorbante. Se va

asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea

eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi raportarea

imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire. Raportarea şi

eventualele măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol, va reveni

dirigintelui de şantier/responsabilului de mediu/beneficiar.

Factorul de mediu zgomot – în perioada de construcţie, se va monitoriza poluarea

fonică generată pe amplasamentul analizat. Prelevarea probelor va fi realizată de un

laborator acreditat RENAR, iar frecvenţa/raportarea se va realiza trimestrial, cu

transmiterea buletinelor de analiză către AMP Galaţi, de către, conform actelor de

reglementare în vigoare. Indicatorii vor trebui să se încadreze în limitele impuse de

legislaţia naţională în vigoare (Ordin nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi

a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările

ulterioare). În ceea ce priveşte amplasamentul aparatelor de monitorizare (sonometre),

acestea vor fi poziţionate la limita amplasamentului analizat. Raportarea şi eventualele

măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu zgomot, va reveni dirigintelui

de şantier/responsabilului de mediu/beneficiar. Prima raportare va avea loc la trei luni de

la derularea proiectului analizat. De asemenea se va acorda o atenţie deosebită utilajelor

care sunt angrenate în implementarea PUZ, pentru a se evidenţia şi remedia, eventuale

defecţiuni ale acestora, eliminând astfel o posibilă poluare a factorului de mediu zgomot,

cauzată în urma unor defecţiuni tehnice. Responsabilul pentru verificarea utilajelor revine

antreprenorului.

Managementul deşeurilor – în ceea ce priveşte managementul deşeurilor aceasta se

va realiza lunar, o dată cu demararea PUZ. Beneficiarul/antreprenorul va încheia contracte

pentru eliminarea/valorificarea deşeurilor generate în perioada de implementare a PUZ


ADECVATA


analizat. Raportarea se va transmite către APM Galaţi de către dirigintelui de

şantier/responsabilului de mediu/beneficiar.

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în

care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă,

cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul perioade de

construcţie. Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în

domeniul nesemnificativ.

Factorul de mediu biodiversitate - activităţile aferente perioadei de construcţie a

parcului eolian nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes

comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul

analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire

şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în

număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor. În cazul în care se vor

identifica specii de mamifere/reptile captive în gropile fundaţiilor ori traseuli LES,

antreprenorul are obligaţia de a elibera speciile captive. După terminarea operaţiilor de

implementare a PUZ, înainte de finalizarea lucrărilor, beneficiarul/antreprenorul are

obligaţia de a acoperi/reabilita cu sol vegetal zonele afectate (fundaţii, traseu LES), pentru

readucerea la stadiul iniţial a zonelor afectate de lucrările de construcţie. Responsabilul

pentru reabilitarea zonelor afectate revine antreprenorului/beneficiarului.

Factori de mediu monitoriza ţi în perioada de func ţionare

Factorul de mediu apă – în perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil

niciun impact negativ al acţiunii turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere

că nu există reţea de canalizare, nu există ape menajere sau tehnologice, iar apele

pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional şi prin infiltraţie.

Factorul de mediu aer – în perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie

în sursă de poluare a atmosferei. Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta

factorul de mediu aer în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând

emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi

nici modificări ale calităţii aerului.

Factorul de mediu sol/managementul deşeurilor - în perioada de funcţionare, pentru

factorul de mediu sol, o posibilă poluare o poate constitui managementul defectuos al

deşeurilor generate în perioadele de mentenantă a turbinelor eoliene. În ceea ce priveşte


ADECVATA


managementul deşeurilor aceasta se va realiza lunar, o dată cu exploatare celor trei

parcuri eoliene. Beneficiarul va încheia contracte pentru eliminarea/valorificarea deşeurilor

generate în perioada de exploatare a parcurilor eoliene. Raportarea se va transmite către

APM Galaţi de către societăţi specializate (externalizarea serviciilor de mediu) ori

responsabilului de mediu/beneficiar.

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în

care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă,

cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent. Poluarea, datorată

generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ, dacă se va

respecta legislaţia de mediu în vigoare. Eventualele măsuri de reducere a impactului

asupra factorului de mediu zgomot, va reveni responsabilului de mediu/beneficiar. Prima

raportare va avea loc la o 30 de zile calendaristice de la punerea în funcţiune a parcurilor

eoliene.

Factorul de mediu zgomot – în perioada de funcţionare, se va monitoriza poluarea

fonică generată pe amplasamentul analizat. Prelevarea probelor va fi realizată de un

laborator acreditat RENAR, iar frecvenţa/raportarea se va realiza anual, cu transmiterea

buletinelor de analiză către AMP Galaţi, de către responsabilul delegat (societăţi

specializate/responsabil de mediu/beneficiar), conform actelor de reglementare în vigoare.

Indicatorii vor trebui să se încadreze în limitele impuse de legislaţia naţională în vigoare

(Ordin nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind

mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare). În ceea ce priveşte

amplasamentul aparatelor de monitorizare (sonometre), acestea vor fi poziţionate la limita

amplasamentului analizat. Raportarea şi eventualele măsuri de reducere a impactului

asupra factorului de mediu zgomot, va reveni responsabilului de mediu/beneficiar Prima

raportare va avea loc la un an de la punerea în funcţiune a parcurilor eoliene.

Factorul de mediu biodiversitate – se recomandă o monitorizare de cel puţin un an de

zile, de la punerea în funcţiune a parcurilor eoliene, atât pentru avifaună cât şi pentru flora

şi fauna locală, evidenţiindu-se posibilul impact în timpul funcţionării parcurilor eoliene

analizate. Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare va fi reprezentată de suprafaţa

amplasamentelor celor trei parcuri eoliene, la care se vor adăuga şi zonele învecinate.

Monitorizarea factorului de mediu biodiversitate în perioada de funcţionare se va

realiza de societăţi/P.F.A – uri specializate/autorizate. Raportarea se va realiza trimestrial,

cu trimiterea documentaţiei către APM Galaţi.


ADECVATA


Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului analizat la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de

habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt zonele martor

care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea

finală, reprezentată de implementarea proiectului. În funcţie de datele colectate din zona

amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţe dintre datele analizate vor

evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul proiectului odată cu punerea în

funcţiune al acestuia.

PUZ - Parcuri eoliene Folte şti STUDIU EVALUARE

ADECVATA

160

6 METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMA ŢIILOR PRIVIND SPECIILE

ŞI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

6.1 Descrierea metodelor de studiu

Pentru estimarea densităţii păsărilor cuibăritoare în perimetrul proiectului zonele

imediat învecinate şi s-a utilizat metoda punctelor (I.P.A.) pe transecte (I.K.A.).

Transectele au fost astfel alese încât să acopere fiecare tip de habitat din perimetrul

parcului.

METODELE DE LUCRU RECOMANDATE PENTRU EVALUAREA

DENSITĂŢII PĂSĂRILOR

Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în două categorii distincte: metode

calitative, care au scopul stabilirea diversităţii specifice, şi metode ecologice cantitative,

care urmăresc determinarea rolului păsărilor în echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S.

Frontier & D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007).

Alegerea metodelor de cercetare privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie

de scopul urmărit şi de tipul şi caracteristicile habitatelor pe care populaţiile de păsări în

studiu le frecventează.

Metode de cercetare spa ţiale (de suprafe ţe)

Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe

suprafeţe cunoscute ca mărime.

Metoda fâ şiilor

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai

uniforma, dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără din

mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se află în pasaj pe

zona de observaţie.

Această metodă este aptă pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,

culturi agricole, păşuni, fâneţe, stufărişuri, etc.

Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. în habitatele uniforme

din punct de vedere al covorului vegetal (păduri, culturi agricole, pajişti etc.), sunt de

preferat fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20 m. Acest lucru este important


ADECVATA

161

pentru calcularea datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi

mărime.

Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri,

lungimea şi lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele

biotopuri din Europa Centrală, practica de până acum recomandă:

pentru păduri de foioase fâşii de câte 200 x 40 m atunci când se estimează populaţiile

de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40 m în alte cazuri.

pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine dezvoltat,

este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.

pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de câte 1000 x 100 m.

pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1 000 m lungime, lăţimea

putând varia in funcţie de tipul de habitat.

La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile

trebuind astfel stabilite, încât ele să reprezinte variaţiile cele mai semnificative ale

peisajului din teren. După ce s-a fixat poziţia fâşiilor în teren, se trece la întocmirea unei

schiţe a fâşiilor şi a terenului, lucru care este important pentru faptul că, notând direct pe

schiţe păsările observate, se obţin şi date valoroase privind dispersia păsărilor în interiorul

fâşiilor. În fâşii se merge întotdeauna în linie dreaptă şi se notează şi păsările observate

sau cele care etalează cântece de teritorialitate.

După ce fâşia a fost parcursa în mod repetat de mai multe ori, estimarea propriu-zisă

s-a încheiat. Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora

estimărilor, datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii

care ar putea influenţa numărul păsărilor din habitatul respectiv.

Metoda p ătratelor

Aceasta metode constă în faptul că, în diferitele perioade ale anului, pe terenuri mai

ales acoperite (păduri, zăvoaie, tufărişuri etc.), unde populaţiile de păsări au o densitate

mai mare, pe suprafeţe bine determinate, se estimează păsările şi cuiburile dintr-un

habitat dat. Estimarea cantitativa a populaţiilor de păsări, în cazul folosirii acestei metode,

se raportează la o suprafaţă cunoscută, obţinând în felul acesta densitatea lor pe o

anumită suprafaţă şi dispersia lor în spaţiu. Metoda este foarte potrivită pentru estimarea

coloniilor de păsări.


ADECVATA

162

După marcarea pătratelor urmează descrierea covorului vegetal. Se menţionează

speciile dominante dintre arbori, înălţimea, vârsta şi gradul lor de acoperire,stratul de

arbuşti şi stratul ierbos. Acestea trebuie să reprezinte cât mai fidel comunitatea de viaţă,

deci aşezarea pătratelor trebuie astfel făcută încât acestea să cuprindă şi să oglindească

proporţional toate variaţiile de peisaj.

Estimarea densit ăţii păsărilor folosind metoda transectelor

Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unul din punctele

de referinţă al evaluării distanţei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu

distribuţia păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la

alte arii ale unui ecosistem de acelaşi tip. Transectele pot fi dispuse sub formă de reţea,

care este orientată în funcţie de contur sau de o anume trăsătură a terenului. Folosirea

unei astfel de reţele poate uşura identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează

mărimea populaţiilor de păsări. Ea se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen

lung, atunci când se monitorizează evoluţia populaţiilor dintr-o zonă. Lungimea totală a

transectelor din cadrul unui studiu depinde de cât timp este nevoie pentru a obţine un

eşantion adecvat pentru specia studiată şi de numărul ecosistemelor care trebuie

cercetate. La sfârşitul studiului ar trebui să se poată prevedea timpul necesar pentru a

culege suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi.

Caracteristicile ecosistemului pot fi astfel legate de prezenţa anumitor specii în anumite

sectoare ale transectului.

Estimarea distanţei şi numărarea păsărilor la fiecare observaţie sunt tot ceea ce

trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele elemente:

� sexul păsării

� tipul de observaţie (ex. pasărea a fost văzută stând sau în zbor sau s-a auzit

cântecul);

� momentul zilei pentru fiecare observaţie;

� înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).

Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi

în faza de analiză şi interpretare a rezultatelor.

Estimarea densit ăţii p ăsărilor folosind metoda punctelor fixe folosind Indic ele

Punctual de Abunden ţă (IPA) (Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960)


ADECVATA

163

Diferenţa între transecte şi punctele fixe constă în faptul că pentru cele din urma un

observator stă într-un anume loc (punct de observaţie) şi înregistrează toate păsările pe

care le vede şi aude într-un anume interval de timp. Adesea această metodă este

preferată transectelor atunci când se studiază o specie de păsări puţin mobilă şi care se

află într-un ecosistem dens.

Punctele fixe care sunt dispuse randomizat sau sistematic, în aceeaşi arie au mai mari

şanse să cuprindă o gama mai largă a ecosistemelor existente. în plus, dacă unul din

obiectivele studiului este analiza diferenţelor dintre ecosisteme apropiate, prin metoda

punctelor fixe putem uşor stabili prezenţa unor anume specii de păsări în anumite

ecosisteme.

Se înregistrează păsările care îşi iau zborul din apropiere şi se estimează distanţa la

punctul din care au plecat. Acest lucru e valabil şi pentru păsările

Estimarea densit ăţii păsărilor folosind Indicele Kilometric de Abunden ţă (IKA)

Metoda IKA (Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960) aparţine categoriei de metode

numite relative a căror rezultate se exprimă în funcţie de o constantă, alta decât suprafaţa

cercetată, iar dintre acestea la grupul metodelor liniare (respectiv a metodei transectelor).

Rezultatele se exprimă direct în indici kilometrici de abundenţă, care reprezintă

numărul de perechi clocitoare contactate în lungul unui transect de 1Km. Dacă

observatorul realizează cercetări exacte, în modalităţi similare, în condiţii de mediu

identice, există totdeauna acelaşi raport între IKA găsit pentru o specie şi densitatea sa

absolută în acelaşi teritoriu. De asemenea se poate compara abundenţa unei anumite

specii în habitate diferite sau în aceleaşi habitate în ani diferiţi. Dar, IKA ale diferitelor

specii nu sunt comparabili între ei, deoarece fiecare specie, ca urmare a comportamentului

său şi a caracterului emisiunilor sale sonore (intensitate şi frecvenţă), poate fi mai uşor sau

mai greu detectată. Aşadar, IKA obţinuţi pentru două specii nu sunt comparabili în mod

direct.

Un alt inconvenient al metodelor relative este imposibilitatea de a compara datele

obţinute prin metode diferite, întrucât constantele de referinţă nu sunt întru total identice.

Primul pas constă în alegerea şi marcarea în teren a unor transecte rectilinii de

lungime cunoscută, cuprinse în general între 500-1.000 m. Numărătorile se efectuează în

condiţii care asigură o eficacitate maximă, adică la momentele în care păsările îşi

marchează prezenţa prin emisiuni sonore în modul cel mai intens,


ADECVATA

164

o dimineaţa, adică înainte de ora 8 sau 9 în lunile martie-aprilie şi înainte de 6 sau 7

în mai-iunie;

o în condiţii meteorologice favorabile: chiar dacă vremea nu este frumoasă; se vor

exclude zilele cu ploaie sau mai ales cu vânt;

o în perioadele de intensitate maximă a cântecului.

Observatorul se deplasează lent (1-2 km/h) notând toate păsările văzute sau auzite de

o singură parte a transectului.

Se efectuează cel puţin trei-patru numărători în decursul unui sezon de cuibărit, iar

pentru caracterizarea unui ecosistem sunt necesare cel puţin patru trasee rezultând un

total de cca. 10-15 numărători.

Indicele kilometric de abundenţa (IKA) obţinut pentru fiecare specie reprezintă numărul

de perechi clocitoare contactate pe o latură a unui traseu lung de 1 km.

Pentru a putea compara abundenţa diferitelor specii şi pe de altă parte pentru a putea

calcula abundenţa totală a avifaunei dintr-un ecosistem trebuie transformat IKA în indici de

abundenţă absolută, raportând abundenţa tuturor speciilor la o constantă, care este

comună, respectiv la o suprafaţa etalon.

Pentru păsări se preferă suprafaţa etalon de 10 ha, pentru păsările mai mari şi

ciocănitori de 100 ha, iar pentru răpitoare de 1.000 ha.

Studiul asupra liliecilor s-au desfăşurat prin metoda punctelor pe transecte folosind

detectoarele de lilieci pentru a identifica şi înregistra indivizii diferitelor specii de lilieci.

Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale

în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Ca

aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet. Liliecii au fost identificaţi

în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi notaţi în fişe speciale.

Transectele au fost aproximativ aceleaşi cu cele folosite pentru păsările cuibăritoare. Au

fost analizate cu mai multă atenţie zonele cu tufărişuri, stufărişuri sau livezile din

apropierea perimetrului parcurilor. Pentru păsările migratoare a fost folosită metoda

observaţiilor din puncte fixe.

Lunile de iarnă ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare în

care s-au folosit trasee aleatorii în vederea alcătuirii unui inventar calitativ şi pentru a găsi

eventualele locuri de odihnă ale gâştelor.

Prezentul raport este rezultatul primelor 12 luni de observaţii.


ADECVATA

165

Toate speciile de păsări care au fost observate pe ambele părţi ale transectelor între

puncte fixe au fost înregistrate separat pe un formular de observaţii aleatorii şi nu au fost

folosite în datele statistice.

De asemenea, au fost înregistrate şi informaţiile despre dimensiunea stolurilor,

înălţimea la care zboară şi habitate.

Pe parcursul studiului, la speciile de reptile şi mamifere mici s-au folosit numai

observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea

(excremente, urme, urme de hrănire).

Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului sa folosit, pentru

habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza

aerofotogramelor şi a datelor din amenajamentele silvice şi pastorale.

Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul.

Orice suspiciune de suprafaţă alterată sau de habitat incert, generat de analiza

amintită şi neclarificată de către aceasta, a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor

respective.

Investigarea biodiversităţii faunei de artropode din zona parcului eolian Eolica Invest s-

a făcut eşalonat, pe parcursul deplasărilor în teren în anii 2009 şi 2010. Cercetările au

urmărit trei aspecte principale, aflate în strânsa relaţie:

1. Stabilirea tipurilor de ecosisteme şi caracterizarea lor structurala;

2. Adaptarea metodelor de colectare la condiţiile concrete din teren;

3. Stabilirea structurii faunistice a artropodelor din ecosistemele naturale şi

antropice, urmata de prelucrarea analitica şi sintetica a datelor.

In zona parcului eolian, principalele ecosisteme aflate în studiu au fost ecosistemele

cvazinaturale antropizate precum şi agroecosistemele perene (vita de vie) şi anuale

(cereale şi rapiţa).

Colectarea de material biologic s-a făcut folosindu-se o serie de metode clasice, cu

unele particularităţi, după cum urmează:

a) Metoda Capcanelor de tip Barber, este o metoda care a fost utilizata cu scopul

de a evidenţia fauna de artropode epigee, care, de regula, îşi desfăşoară activitatea la

suprafaţă sau în startul superficial al solului,

b) Metoda cosirilor cu ajutorul fileului entomologic, pe transecte stabilite în funcţie

de particularităţile concrete ale ecosistemului investigat, un număr de 100 de cosiri

constituind o proba.


ADECVATA

166

c) Pentru fauna întâlnită pe arbori şi arbuşti, colectarea s-a făcut fie utilizând fileul

entomologic prin tehnica frapajelor, fie prin scuturarea ramurilor pe pânze aflate la nivelul

solului,

d) S-au recoltat şi o serie de probe calitative vizând stabilirea specificităţii inter-

relaţiilor dintre componentele ecosistemului pe lanţul trofic si/sau au fost stocate imagini în

format digital.

Materialul viu recoltat prin aceste metode a fost fixat în alcool sau în uscat (in funcţie

de grupul sistematic din care face parte) şi adus în laborator unde a fost triat şi ulterior

determinat pe grupe la nivel de grup sistematic sau specie utilizând o serie de

determinatoare de specialitate.

Starea de conservare a speciilor de plante şi animale este unul dintre indicatorii cei

mai utilizaţi pentru evaluarea stării ecosistemelor şi a biodiversităţii asociate acestuia. Cea

mai buna sursa de informare în acest domeniu îl reprezintă la ora actuala IUCN Red List

of Threatened Species (Lista roşie a Speciilor ameninţate ce aparţine Uniunii

Internaţionale de Conservare a Naturii) (www.iucnredlist.org; IUCN, 2009). De asemenea,

s-a tinut cont de listele din anexele Directivei Habitate – Directiva Consiliului Europei

92/43.

Conform clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, din cele 9 categorii

stabilite de acesta, fauna de nevertebrate ce poate fi întâlnita în zona studiata, aparţine în

principiu următoarelor categorii:

1. Criticaly endangered (CR)- Specie în stare critica,

2. Endangered(EN)- Specie ameninţată cu dispariţia,

3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila,

4. Near Threatened (NT)- specie aproape ameninţată,

5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de ameninţare,

6. Data deficient(DD)- date deficitare,

7. Non evaluated (NE)- Fără date.

Speciile ”ameninţate” sunt cele încadrate în primele trei categorii.

Pentru analiza rezultatelor s-au folosit diferiţi parametri ecologici: abundenta,

dominanta, constanta, indicele de semnificaţie ecologica şi diferiţi indici de diversitate şi

similaritate.


ADECVATA

167

Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;

� CIOCIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti;

� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Editura Ceres;

� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.

Timişoara: Editura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;

� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;

� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti;

� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti;

� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti;

� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi;

� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj;


ADECVATA

168

� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press

� Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press,

2007.

� David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity

Methods Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005

� Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

� Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for

Protected Areas

� Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB

� Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird în Europe Their Conservation

Status, BirdLife International

� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland

� Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to Survay

and Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006

� Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999.

� Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable

energy sources: the example of birds and bats

� Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University

Press

� S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,

fonctionnement,evolution., Mansson,Paris.

� @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association

� Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County, West

Virginia – Final Report

� Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and

mitigation, Quercus

� Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993


ADECVATA

169

� Victor Ciochia, Dinamica şi migraţia păsărilor, Editura Stiintifica şi Tehnica,

Bucureşti, 1984.

� Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height în the hen harrier Circus cyaneus

and its incorporation în wind turbine collision risk modelling. Natural Research

Information Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK

� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press.

2006


ADECVATA

170

7 ALTERNATIVELE PROIECTULUI

In vederea selectării celei mai bune alternative de proiect din punct de vedere al

impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru proiectul analizat au fost

evaluate alternative referitoare la :

� Amplasamentul turbinelor eoliene şi traseele drumurilor de acces şi impactul

provocat asupra habitatelor, păsărilor, liliecilor;

� Racordarea la SEN (Sistemul Energetic National) se va realiza prin alt proiect;

� Modul de fundare a turbinelor;

� Tipul turbinelor alese (model/producător);

� Sistemul constructiv de modernizare a căilor de acces existente şi a celor nou

create.

Speciali ştii implica ţi în elaborarea lucrării

- membrii echipei SC MEDIU Consulting SRL Galaţi – membri ai Societăţii Ornitologice

Romane;

- Dr. ecolog. Trif Cătălin Răzvan;

- geograf Ene Adrian;

- Drd. Chim, fiz. Drăgan Silvia

- Dr. Biolog Aurelia Căldăraru.


ADECVATA

171

Curriculum vitae Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela Telefon(oane) 0740 843041 E-mail(uri) costela.auraâyahoo.com Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experien ţa profesional ă Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte, Departamentul European de Mediu Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educa ţie şi formare Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi

strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene,


ADECVATA

172

Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica,

Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant / Furnizorul de formare Aptitudini şi competen ţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala,

Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati,


ADECVATA

173

Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competen ţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010 Experienta acumulata în programe/proiecte nationale /internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean) Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment) Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset Rol - cercetator Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI,


ADECVATA

174

Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand

Publicatii Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation 2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation 3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation


ADECVATA

175

Curriculum vitae Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi, Telefon mobil: 0749 150 224 Fax(uri): 0236/ 306 227 E-mail(uri): [email protected] Naţionalitate(tăţi): Română Data naşterii01.11.1979 Experien ţa profesional ă

Perioada decembrie 2006-prezent Func ţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia

mediului Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,

Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului.

Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL, Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu

Perioada iulie 2007 - prezent

Func ţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul

laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu responsabil tehnică de laborator – XRF Spectroscopy.

Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de Jos Galaţi

Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR

Perioada septembrie 2001 - 2007 Func ţia sau postul ocupat Tehnician IT

Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de calcul – Sector Calculatoare Proces

Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate siderurgie

Educa ţie şi formare

Perioada 2009-prezent Calificarea/diploma ob ţinut ă doctorand

Disciplinele principale studiate/competen ţe Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea


ADECVATA

176

profesionale dobândi te de mediu Numele şi tipul institu ţiei de

învăţământ/furnizorului de formare Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă

Studii post universitare

Perioada 2008- prezent

Calificarea/diploma ob ţinut ă Diplomă de masterat Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite Managementul şi Monitorizarea Mediului

Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă


Perioada 2004-2008

Calificarea/diploma ob ţinut ă Licenţiat în chimie şi fizică Disciplinele pri ncipale studiate/competen ţe

profesionale dobândite chimie - fizică

Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică

Nivelul în clasificarea na ţion ală sau interna ţional ă

Studii universitare de lungă durată

Experien ţa relevant ă pentru tipurile de studii pentru protec ţia mediului solicitate Competen ţe şi aptitudini tehnice

Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de evaluare a calităţii mediului Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu posibilitatea cuantificării riscurilor Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului, estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.

Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării

ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM) Informa ţii suplimentare Cursuri

Nr. crt.

Organizator Data începerii

Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă

Domenii acoperite

Detalii contact pentru verificare

(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)

1. Camera de Comerţ, Industrie şi

28.09.2007 Scheme UE de comercializare a certificatelor de

Mecanismul de reducere al gazelor cu efect

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302


ADECVATA

177

Nr. crt.



Domenii acoperite



Agricultură Galaţi

emisii de gaze cu efect de seră. Mecanism de implementare comun / Joint Implementation

de seră şi îndeplinirea angajamentelor UE asumate prin proţocolul de la Kyoto

e-mail: [email protected]

2.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi şi Agenzia Regionale per la Protezione dell’Ambiente Sicilia

25 05 2007 Restaurarea ecologică a Parcului Naţional Lunca Joasă a Prutului Inferior – Program Life Natura

Restaurarea parcurilor şi a zonelor protejate din România

Irinel Oprea e-mail: [email protected]

3. Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Autoritatea de Management Pentru POS-ul de Mediu Galaţi

12.11.2007 Cooperare pentru susţinerea calităţii mediului pe Dunărea de Jos

Programul Operaţional Sectorial Instrumente Structurale Axele POS –ului Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Managementul deşeurilor

Organism intermediar Nicoleta Radu Tel. 0236/460 049 e-mail: [email protected]

4. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi

23.11.2007 Proiect “ECO AMBALAJ” – prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Managementul deşeurilor Reciclarea Modalităţi de colectare

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]

5. Universitatea Dunărea de Jos Galaţi MEDIU Consulting AROV

28.07.2007 30.07.2007

Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului

Studii de caz Proiecte pentru protecţia mediului Programul ECOINTELIGENT Prezentarea programului IMPACT

Natalia Budescu


ADECVATA

178

Nr. crt.



Domenii acoperite



tehnologic 6. Agenţia de

protecţia mediului Galaţi

9.04.2008 Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice

Energetic Organizat de Reinertsen AS - Norvegia

Agenţia de protecţia mediului Galaţi

7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu

8. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi

20.11.2008 Al şaptelea program cadru al Uniunii Europene – Implicarea IMM-urilor în proiecte de cercetare

9. Filippo Vivareli ETA Renewable Energies

27.11.2008 „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor

Seminar destinat comercianţilor, producătorilor, utilizatorilor, laboratoarelor care efectuează analize ale combustibililor. Utilizaţi ocazia de a fi selectaţi pentru „şcolarizarea la locul de muncă” organizată în laboratoarele Europene.

[email protected]

10 POS MEDIU Galaţi

28.01.2009 Pregătirea propunerilor de proiecte pentru accesarea asistenţei financiare nerambursabile din axa prioritară a 4-a POS mediu 2007-2013

Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii

POS mediu Galaţi


ADECVATA

179

Nr. crt.



Domenii acoperite



11 Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International

15.06.2009 16.06.2009

Dezvoltarea energiei eoliene în Dobrogea

Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii

Dan Hulea SOR

Apartenen ţă la organiza ţii profesionale

Nr.crt. Organiza ţia profesional ă

Prescurtare oficial ă

Nivelul apartenen ţei

Data de la ob ţinerea nivelului curent

1. Asociaţia Română de Mediu

ARM Membru Martie 2009

2. Societatea Ornitologică Română

SOR Membru Septembrie 2009


ADECVATA

180

Curriculum vitae Europass

Informatii personale

Nume / Prenume ENE, ADRIAN

Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956

Fax(uri) -

E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com

Nationalitate romana

Data nasterii 16.01.1983

Sex masculin

Locul de munca vizat / Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada 01/2007 � prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului

Activitati şi responsabilitati principale

Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor

Numele şi adresa angajatorului

SC MEDIU Consulting SRL Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Consultanta probleme de mediu


ADECVATA

181

Educatie şi formare

Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008

Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar

Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006

Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar

Limba(i) materna(e) Romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie

Discurs oral Exprimare scrisa

Engleza B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent A2


B1 Utilizator

independent A2


Franceza A1


A2 Utilizator

independent A1


A2 Utilizator

independent A1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine


ADECVATA

182

Competente şi abilitati sociale

Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism

Competente şi aptitudini organizatorice

Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.

Competente şi aptitudini tehnice

Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare

Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.

Competente şi aptitudini artistice

-

Alte competente şi aptitudini -

Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008

Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România


ADECVATA

183

Curriculum vitae

Europass

Informa ţii personale

Nume / Prenume Dragan Silvia

Adresă(e) Galati, Str. Nufărului nr. 3, bloc S13, ap66

Telefon(oane) 0236 474000 Mobil: 0745022166;

Fax(uri) 0236 472222

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) romana

Data naşterii 08.10.1979

Sex F

Locul de munc ă vizat / Domeniul

ocupa ţional

Expert elaborare si redactare planuri de management / consultanta de mediu Expert verificare în teren

Experien ţa profesional ă

Perioada martie 2006-prezent

Funcţia sau postul ocupat

Evaluator/auditor de mediu

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Consultanţă în elaborare documentaţie de autorizare/aviz/acord de mediu şi consultanta în probleme de mediu Participare la activităţii de elaborare şi redactare a planurilor de management pentru Arii protejate (SCI si SPA); Participare in elaborarea planurilor de monitorizare a biodiversităţii; Activităţi de monitoring a biodiversităţii (floră, faună, ihtiofaună), redactarea Rapoartelor de monitorizare, a Studiilor de evaluare adecvata, Rapoartelor de mediu, a Studiilor de evaluare a impactului; Identificarea ameninţărilor cu privire la biodiversitatea ariilor protejate şi propunerea de măsuri de diminuare şi eliminare a acestora


SC MEDIU Consulting SRL,

Tipul activităţii sau sectorul de

activitate

Consultantă de mediu

Perioada mai 2006 - prezent


ADECVATA

184


Sef de laborator


principale

Coordonarea activităţii tehnice din cadrul laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu apă, aer, sol


Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi


activitate

Laborator de încercări, acreditat RENAR

Perioada ianuarie-septembrie 2005


cercetător


principale

Monitorizarea stării de sănătate a ecosistemelor acvatice de tranziţie, sistemelor lagunare


Universitatea Salento, din Lecce, Italia, Departamentul de Biologie şi Ştiinţe Tehnice Ambientale. Coordonator prof. Alberto BASSET


activitate

Învăţământ superior

Perioada octombrie 2005-martie 2006


Asistent cercetare


principale

Monitoring în Delta Dunării, pentru determinarea stării de sănătate a ecosistemelor (Isac Lake, Uzlina Lake, Cuibul cu Lebede Lake) dezvoltarea de noi metodologii de monitoring


Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Tulcea


activitate

Cercetare

Educa ţie şi formare

Perioada martie-aprilie 2009

Calificarea/diploma obţinută

-

Disciplinele principale

studiate/competenţe profesionale

dobândite

Stagiu de pregătire a tezei de doctorat „Factori de stres în ecosistemele acvatice”


ADECVATA

185

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ/furnizorului de formare

Università del Salento, Dipartimento di Scienze e Tecnologie Biologiche ed Ambientali, Lecce Italia

Nivelul în clasificarea

naţională sau internaţională


Perioada 2007-prezent


doctorand



dobândite

Factori de stres în ecosistemele acvatice



Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate




Perioada 2006- 2008


Diplomă de masterat



dobândite

Managementul şi Monitorizarea Mediului



Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe




Perioada ianuarie. 2005 - Oct. 2005



ADECVATA

186



dobândite

Monitorizarea calităţii ecosistemelor acvatice de tranziţie mediteraneene si lagunare



Universitatea Lecce din Italia, Departamentul de Biologie şi Ştiinţe Tehnice Ambientale



Stagiu de pregătire ERASMUS

Perioada 2000-2005


Licenţiat în chimie şi fizică



dobândite

chimie - fizică



Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică



Studii universitare de lungă durată

Aptitudini şi competen ţe

personale

Limba(i) maternă(e)

romăna

Limba(i) straina(e)

cunoscuta(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european

(*) Ascultare Citire Participare

la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleza C1

Utilizator experiment

at

B2

Utilizator independe

nt

B2


nt

B1


nt B2

Utilizator indepen

dent


ADECVATA

187

Franceza C1

Utilizator experiment

at

B2


nt

B2


nt

B1


nt B2

Utilizator indepen

dent

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale

Spirit de echipă; capacitate de adaptare la medii multiculturale, datorate activitătilor diverse desfăşurate în echipe diferite Flexibilitate in preluarea de sarcini suplimentare Activităţi de popularizare şi conştientizare a conservării biodiversităţii la nivel local şi regional

Competenţe şi aptitudini

organizatorice

Experienţă în coordonarea activităţilor tehnice, desfăşurate în cadrul laboratorului de încercări de mediu din cadrul Universităţii„Dunărea de Jos ” din Galaţi Participarea în echipe multidisciplinare de monitorizare a factorilor de mediu, inclusiv a biodiversităţii în diferite areale în special protejate


ADECVATA

188

Competenţe şi aptitudini tehnice

Publicaii Stiinifice

Colaborator în elaborarea Planului de Management al Ariei Naturale Protejate „Pădurea Gârboavele” Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului au fost: inventarierea şi cartarea habitatelor, asociaţiilor vegetale, a speciilor de mamifere, herpetofaună şi avifaună la nivelul ariei protejate, identificarea şi cuantificarea impactului antropic şi a stării actuale de conservare Elaborarea masurilor de management şi a planului de management, susţinerea documentaţiilor în cadrul dezbaterilor publice organizate de către Consiliul Judeţului Galaţi Coordonator al activităţii de monitorizare în vederea stabilirii impactului antropic asupra mai multor arii protejate (ROSCI 00201 Podişul Nord Dobrogean, ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA 0048 Ianca-Plopu Sărat, ROSPA 0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa, ROSPA 0119 Horga Zorleni ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele, ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, ROSCI 0105, Lunca Joasă a Prutului, ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, ROSCI 0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni, ROSCI 0139 Pădurea Breana-Roşcani, ROSCI 0165 Pădurea Pogăneşti, ROSPA 0005 Balta mică a Brăilei) generat de activităţile desfăşurate în interiorul ariilor sau în vecinătatea acestora Documentaţiile elaborate au constat în: Studii de evaluare adecvata, studii de evaluare a impactului, rapoarte de mediu

- Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Silvia Dragan, Catalin Trif, Lucian P. Georgescu Study of physico-chemical characteristics of wastewater in an urban agglomeration in Romania, The Scientific World Journal, vol. 2012, Article ID 549028, 10 pages, 2012. doi:10.1100/2012/549028.

- L. P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, M. Timofti, A. Caldararu, Study of spatial and temporal variations of some physico – chemical parameters of Lower Siret River, Journal of Env. Protection and Ecology, vol.11, nr.3, 986 – 994, 2010;

- L. P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, M. Timofti, A. Caldararu, Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River, Journal of Env. Protection and Ecology, nr.3, 837 - 845, 2010;

- M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, M. Timofti, A. Caldararu, Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River, Journal of Env. Protection and Ecology, nr.1, 16-24, 2011;

- F.Sangiorgio, A.Basset, M.Pinna, L.Sabetta, M.Abbiati, M.Ponti, M.Minocci, S.Orfanidis, A.Nicolaidou, S.Moncheva, A.Trayanova, L.Georgescu, S.Dragan, S.Beqiraj, D.Koutsoubas, A.Evagelopoulos and S.Reizopouloul, Environmental factors afecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean and Black Sea transitional waters, Aquatic conservation: marine and fresh water ecosystems, 18: S16–S26 (2008)

- F. Sangiorgio, A. Basset, M. Pinna, L. Sabetta, M. Abbiati, M. Ponti, M. Minocci, S. Orfanidis, A. Nicolaidou, S. Moncheva, A. Trayanova, L. Georgescu, S. Dragan, S. Beqiraj, D. Koutsoubas, A. Evagelopoulos, S. Reizopoulou, Ecosystem processes: litter breakdown patterns in Mediterranean and Black Sea transitional waters, Transitional Waters Bulletin, 3(2007), 51-55 ISSN 1825-229X, DOI 10.1285/i1825229Xv1n3p51;

- Franca Sangiorgio, Silvia Dragan, Ilaria Rosati, Liliana Teodorof, Mircea Staras, Lucian Georgescu, Alberto Basset, Decomposition of reed swamp detritus in the Danube Delta: a case study of four eutrophic systems, Transitional Waters Bulletin, 2 (2008), n.4, 26-37,


ADECVATA

189

Competenţe şi aptitudini de

utilizare a calculatorului

Sisteme operare Windows, Linux Aplicaţii Microsoft Office (Word, Excel,PowerPoint); cunoştinţe ale aplicaţiilor de grafică pe calculator

Alte competenţe şi aptitudini

expert în evaluarea şi identificarea factorilor de stres în ecosisteme acvatice, în evaluarea calităţii şi a stării de sănătate a unui ecosistem acvatic; cunoştinţe de ecologia fundamentală; expert în stabilirea şi implementarea tehnicilor de monitorizare aplicate în cazul ariilor protejate (SCI si SPA), pentru inventarierea habitatelor, identificarea florei locale

Expert în dezvoltarea de metodologii de monitorizare a ecosistelor acvatice

Permis(e) de conducere

Categoria B


ADECVATA

190

Cuprins:

1. PREFAŢĂ ................................................................................................................................... 3 2. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS ................................................................................. 6 2.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate ............................................................................................................................................ 6 2.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ............... 25 2.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului ............................................................. 27 2.4 Resursele naturale necesare implementării planului ................................................................ 27 2.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ................................................................................ 28 2.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora .......................................................................................... 28 2.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.) .................................................................................................................................... 33 2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/ reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ...................................................................................................................................... 35 2.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a planului ................................................................................................................ 36 2.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................................ 37 2.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar ...................................................................................................................................... 37 2.12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului................ 40 3. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .......................................................................... 40 3.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc. ................................... 40 3.1.1. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti - Frumuşiţa (conform Formularului Standard Natura 2000) .............................................................. 41 3.1.2. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSCI 0315 Lunca Chineja (conform Formularului Standard Natura 2000) ............................................................................................. 46 3.1.3. Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSCI 0165 Pădurea Mogoş Mâţele (conform Formularului Standard Natura 2000) .............................................................................. 47 3.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar .................................................................................. 49 3.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ........................................................................ 55 3.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat ............. 56 3.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar .................................... 101


ADECVATA

191

3.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)............................................................................................. 102 3.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ......................................................................................................................... 103 3.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management ........................................................................................... 103 3.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ............................................................................ 105 3.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar..... 106 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................... 106 4.1 Identificarea impactului ....................................................................................................... 106 4.1.1. Impactul actual .................................................................................................................. 106 4.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ...................... 107 4.2 Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii sitului (siturilor NATURA 2000 din vecinătatea PUZ) .......................................................................................................... 114 4.2.1 Impactul prognozat asupra habitatelor locale ..................................................................... 117 4.2.2 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale ............................................... 117 4.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului ................ 130 4.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate ............ 130 4.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie ................ 136 4.4 Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului .................................................................................................................................... 138 4.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului .................................................................................................................................... 138 4.6 Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului ........................................................................... 139 4.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte ........................................................... 141 5 MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ..................................................................... 141 5.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................................ 141 Mărimea, durata şi reversibilitatea impactului .............................................................................. 152 5.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului . 152 5.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu ................................................................... 155 6 METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMA ŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ............................................................. 160 6.1 Descrierea metodelor de studiu ............................................................................................ 160 7 ALTERNATIVELE PROIECTULUI ....................................................................................... 170

Documents

PUZ PARCURI EOLIENE FOLTE ŞTI JUDE ŢUL GALA …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013...caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei