Quotes Rom

  • View
    28

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

quotes

Transcript

Albert Kovacs poetica lui DostoievskiInfluenta lui Dot asupra lui Romanin Rollan, Gide, Dreiser, Andreev, Blii, Thomas Mann, Falkner, Caums, Musil, Kafka Boll, LenzMarin Preda

Dimensiunile si chiar destinele cibilizatiie umane au inceput sa fie marusarte isi in termenii propusi de Dost. Tudor Vianau adincimea si precizia cunoasterii psihologice au dat opereloor romancierului caracterul unor mari evenimete ale secoulullui, numerosi cititori in toate partile lumii, s-au simtit rascoliti si modificati. Omul modern a dobidnt o nnoua adicime a constiintei de sine p 6Contadictiile: Opera lui do ne ofera nu numai infernul, dar si o noua, posibilia, virsta de aur, el fiin nu doar creatorul luiSvidrigailov si Stavroghin, ci si al printului Miskin si al Omului ridicol. 7. Acest ,,alt Dostoievski nu va fi impus nici o clipa prin divagatii filosofice si, de fapt, nici nu va fi discutat ca attareIncercam, mai ales in note si comentarii, sa surprindem starea actuala a cercetarilor dostoievskiene, sa gasim un punct de reper petru progresul real al interpretarii antidot al comentariilor fara temei, bazaate deseori pe legende. 9. Dostoievski nu s-a considerat nici estetician, nici filosof; cu toate acestea el a fost si una si alta. El s-a manifestat ca un ginditor de seama, e drept, contradictoriu, dar profund si deloc dominat de idei utopice-religioase ce au exaltat pe unii ditre urmasii sai nu chiar fara temei, fiinda aceste idei constituiau uneori o veriga importanta in demersurile sale privind descifrarea tainelor existentei umane. Veriga, deci, dar nu si finalitate. Aceste lucru se poate vedeea cu toata claritatea in sfera ideilor estetice ale romancierului, idei in ansamblu nu numai laice, dar si capabile sa reziste criteriilor adevarului, aplicabile, in acest caz, la realitatile artei si societtii umane insesi.

Scriitorul chemarea pt problemele teoretie ale artei11. dupa disparitia romancierului, Nikolai Strahov l-a declarat pe Dostoievski, in mod apologetic, adept al teoriei ,,artei pure, iar in deceniul al saselea al secolului nostru unii critici, cu totul de pe alte pozitii, l-au respins din aceleasi neintemeiate motive. Gheorghi Fridlender, Robert Louis Jackson, Sven Linner

Problematica omului este focarul prin care trec, unindu-se toate ideile filozofice si etice ale romancierului; == un sistem axiologic. Sistemul ramine deschis atit datorita problematicii, cit si rezolvarilor de fond date de Dostoievski, cre nu vedea omul decit in miscare, in contradictii mistuitoare, in devenire. ,,Omul este un mister. Trebuie sa aduci acet mister la lumina zilei, si daca am sa-mi dedic toata viata acestui tel, n-am sa consider ca am pierdut timpul degeaba: eu ma concentrez asupra acestui mister, pentru ca vreau sa fiu om.

Dostoievski intelegea personalitatea umana in complexitatea determinarilor ei naturale, antropologice, social si individuale. 12. oameni sarmani prin interesul pentru psihologie, prin problematica omului, autorul ajunge la radicinile sociale ale existentei, contestind statutul conditiei umane in orinduirea contemporana sub care valorile autentice sint mereu in pericol. 13.tinarul scriitor este cuprins de efervescenta ideilor nobile ale anilor patruzeci; interesul filosofic pentru socialismul utopic se transforma si in cazul sau intr-un interes pentru problemele politice care nu exclud solutii revolutionare. Belinki problematica omului, cu vechi traditii in cultura antica, in Renastere si filosofia iluminismului, a fost reluata de romantici si, in urma lor, de reprezentantii socialismului utopic, de revolutionarul democrat Belinski. Idea cu HristosCitirea scrisorii lui Belinski catre Gogol 7 iunie 1874: abolirea iobagiei, desfiintarea pedepsei corporale si respectarea, cel putin, a legilor existente. . Problema taraneasca, situatia scriitorilor.14. in problema taraneasca daca reformele nu vor fi initiate si aplicate de autoritati, ele vor fi infaputite in mod obligatoriu pe cale revolutionara. Dostoievski rolul nefast al cenzurii absurde genuri intregi nu mai pot exista satira, tragedia pentru ca totul trebuie sa fie infatisat in culori roz.

Teoria lui Dostoievski (Explicatiile lui F. M. Dostoievski) la baza societatii ruse trebuie puse principiile si valorile morale care se gasesc in sinul poporului, in primul rind al taranimii patriarhale, in mediul oamenilor care nu cunosc instrainare si sint capabili sa faca sacrificii pentrru semenii lor, sint capabili de bine si de dragoste. Trebuie depasita prapastia dintre intelectualitate si popor, prapastie creata de reformele lui Petru I, cu efecte contradictorii. 15. Cultura la mase problematica omului izvorul vietii vii, despre omul neinstrainat. Problematica personalitatii umane care se situeaza pe primul plan in gindirea si opera lui Dostoievski il detaseaza net de slavofili, promotori ai colectivitatii exclusiviste, adversari ai civilizatiei moderne. Contradictiile din gindirea romancierului se adincesc dupa anii de ocan si exil sub influenta contactelor tot mai largi cu realitatea sociala din Rusia tarista si din Europa occidentala. Dostoievski se prounta impotriva orinduirii existente, dar nu in sensul luptei sociale singura carel reala in conditiile date -, ci pe baza desfiintarii benevole a proprietatii asupra mijloacelor d productie, pe baza fratiei tuturor oamenilor si popoarelor. Atitudinea sa fata de socialism este contradictorie: pe de o parte, accepta telul final promovarea ueni orinduiri in care personalitatea umana va inflori si oamenii vor fi cu totii fericiti pe de alta parte, respinge (mai ales in publicistica) violenta de oirce natura, inclusiv violenta indreptata impotriva raului. Problema cailor de dezvoltare, inca nerezolvata in epoca, a constituit obiectul unr aprige poliemici in care dreptatea nu totdeauna era de partea romancierului. Mai mult, aprecierile sale in aceasta directie erau uneori total eronate. 16. finalitatea gindirii sale: fericirea tuturor se incadreaza in intregime in problematica omului

Perspectiva istorica pentru intelegerea contemporaneitatii si prospectarea viitorului Existenta umana un mister care se dezvaluie numai in procesul devenirii omului. Demersul ontolgic al romancierului devine nelimitat, cosmic, umanul triumfa, depasid solutiile utopic-religioase sau de alta natura. In acest sens si mitologia crestina apare doar ca un model, altuari de alte mituri, cele antice sau literare, care se subordoneaza problematicii omului si fericirii. Existenta nemijlocita, posibilitatea de comunica, viata vie implica problematica omului la Dostoievski valroi precum adevarul si drpetatea, frumosul si binele, autenticitatea trailor si capacitatea omului de a actiona pentru a dobindi fericirea fie si prin sacrificiu si suferinta. Si nu in ultimul rind, conditia omului de a avea idealuri. Pentru Dostoievski existenta autetntic umana era chair imposibila fara un ideal adecvat dezoltarii libera a personalitatii. Idealul se implica in viata individului si a popoarelor prin frumos, postuleaza estetica dostoievskiana, caci idealul este privit prin prisma functionalitatii, prin capacitatea lui de a face pe om fericit. Conceptul despre frumos Dl.-bov si problemele artei. Arta pentru arta arta angajata

17. Arta este o necesitate umana primara, ca piinea si apa. Nevoia de frumos, ca si creatia care o intruchipeaza, este inseparabila d om, iar fara ea omul poate nici n-ar mai dori sa traiasca pe pamint. . Marea taina a creatiei artistice: imaginea frumusteii devine imediat obiectul divinizarii, fara nici un fel de conditii. . Pentru ca nevoia de frumos se dezvolta cu precadere atuci cind omul se afa in contradictie cu realitatea, in disarmonie, in lupta, adica autnci cidn traieste mai intens, . Frumosul este armonia, in el se afla chezasia linistii, el intruchipeaza idealurile omului si ale omenirii.

Prima constatare: frumosul este o dimensiune intrinseca a omului, deci este o valoare umana fundamentala. In aceasta calitate, frumosul nu necesita alte conditionair si justifari, is nici nu poate fi transferat in alte sisteme axiologice, pentru ca este util omului in sine, ca atare.

In al doilea rind: fondul conceputului de frumos se defineste ca o permanenta autoarfirmare a omului in lupta sa cu realitatile contrare aspiratiilor sale spre armonie, echilibru si liniste. Frumosul nu este nimic altceva decit intruchiparea iealului vietii traite din plin, activ.

In al treilea rind caracterul activ al conceptului de frumos ca ideal al vietii pline, legat de lupta si suferitna in numele fericirii. Asadar, la Dostoievski nu apare cultul suferintei pentru suferinta, ca scop in sine; acest cult este subordonat afirmarii personalitatii umane, implinirii idealului.

In al patrulea rind = optiunea sa pentru frumosul ca atribut al vietii normale, sanatoase.

19. frumosul si arta care il intruchipeaza sint implicate in isasi viata activa, deci: ,,Arta este intotdeauna actuala si eficienta, n-a fost niciodata altfel si, ceea ce este estential: nu poate sa fie altfel. Conceptie legata de Belinski Privire asupra literaturii ruse din anul 1847 unde se afirma a asa-numita arta izolata de toate celelalte sfere ale veitii nu a xistat niciodta, nicaieri cai, argumenteaz criticul, pera, oglindind viata, implica exprima vederile, simpatiile si antipatiile creatorului ei. In etapele urmatoare ale creatiei conceptl despre frumos este implicat prin alte aspecte ale sale in prblematica omului si in ideologie in general. In perioada elaborarii romanului Crima si pedeapsa (1866), sacrificarea, considerata inutila, a frumusetii se asociaza cu sacrificarea vietii insesi. In Idiotul (1868), frumusetea pingarita intruchipeaza insusi destinul uman in societatea antagonista, dominata de interese meschine.

20. Conceptia din Marele Inchizitor: Hristos a stiut ca omul nu poate trai numai cu piine. .Dacr daca se va oferi si Frumosul, si Piine imp