Upload
lethuan
View
216
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
töedaetiunea si Administratiunea:Brasiovn, piati’a mare Nr. 22. — ,Gazet'ak ?>«•
Mercurea. Vinerea si Duminec’a.
JpsretâL'U.ln a.’toosrxai-xn-eiî.tulVLl :e unu anu 10 fi., pe siese iuni 5 fl., pe trei Iau
S â. 50 er. . Tieri esterue po niese luui U fr. pe
anu 23 franc .
r 131,
Brasiqvu 10. Novembre
Deca comitetulu, instituitu la 1881 de c&- tra adunarea celoru 153 de delegaţi ai alege - toriloru romani din Ardelu si Tier a unguresca. ar fi avutu cunoscintia despre Vucraiea, c?‘\ mai noua „de-o deosebita valore, plina de date sci- entifiee si scrisa forte la timpu*‘ a marelui aca- demistu unguru Paul Hunfalvy, alias Hundsdörfer, prin care combate pretensiunile „nefun- date si cu totulu esageratp* ale Romaniloru, pro- babilu ca ar’ fi datu la lumina memorialulu seu cu vre-o luna seu duoe .mai curendu, pentru câ mul tu laudatulu istoriografii unguru se pota eu- iiosce adeveratele postulate ale poporului ro- rnanu, a cărui origine romana ’i causeza atâta durere de eapu.
Intemplarea fatala inse a voitu câ „epocal’a opera“ a d-lui Hundsdorfer se apara îjiai t iu aceea’si dî cu memorialulu romanii si^aü
• • jT jT#marele invetiatu care ’si-a pusu sei intra' s’a iu serviciulu biroului de pressa i|f sia fondului de dispositiune, ajunse i 111 r7 o>^>tîi a ti - line forte critica si penibila pentr’o capacitate do calibrulu d sale, aceea adeea de a lupta cuini intregn arsenalu de date „scientifice44 in contra unoru pretensiuni tietive, inelii])uite.
Scrierea de care e vorb a se jntituleza „Die Rumäuen und ihre Ansprüche, von»-Baul Hunfalvy44 (Romanii si pretensiuni loru de Paul Hunfalvy) si este tipărită in Vien'a si Teschen, in editiunea lui Carolu Prohaska. Diarele maghiare in frunte cu guverna meu talulu „Nem- zet“, stau se 'si sara din piele de bucuria, c . a pena, pentru densele atatu de „autorisata44, le vine in ajutoru tocmai intr’unu momentu candu, ■dupa aparitiunea memoriului romanu le mustra rcau’a consciintia pentru nedreptatile ce le-au facutu si le facu guvernele maghiare poporului romanu din aceste tieri. Aceste foi potu i espirâ acum earasi mai liberu, pentru câ in cartea lui Hunfalvy se pote ceti negru pe albu. ca Romanii sunt nesce venetici in veehiulu loru pa- mentu, câ n’au avut.i si n’au nici unu dreptu si câ nemultiumirile loru tiunile unoru rcsvratitori, truga Ungari’a si pote austro-tungaru.
Istori’a se repeta, acest'a o scie d. Hunfalvy, elu trebue se mai scie inse, câ nicâiri
se adeveresce acea sentintia mai multu ci in istori’a lupteloru d intre Romani si Maghiari De câte ori noi Romanii amu redieatu vre-o pretentiune, de câte ori amu cerutu se ni se recunosca vr’unu dreptu, se ni se de ce este alu nostru, de atâtea ori Maghiarii s’au pos
se reducu la agita -cari voieseu se dis-
si intregu imperiulu
tatu intre noi si intre tronu, inegrindu-ne si clevetindu-ne câtu numai le-a fost cu putintia Si ore cartea memorata nu urmaresce totu icestu scopu ?
Aflandu câ Romanii pregatescu unu memo- rialu spre a informa opiniunea publica euro- pena asupra adeveratei loru situatiuni, omenii guvernului s’au si pusu pe lucru si au pregătita cartea voluminosa, care a vediutu lumin’a dilei mai deodata cu memorandulu, in Vien’a si in Teschen De acum lumea nu mai pote fi sedusa cu minciuni de ale Romaniloru ea va vede din cartea d-lui Hunfalvy, câ Romanii nu numai câ n’au nici unu dreptu, a cărui recu- n6scere se-o pota pretinde, der’ ei sunt chiaru unu elementu periculoşii statului si unitatii lui si de aceea ar’ trebui se fia in viitoriu inca si mai aspru coramisati si apasati.
Isi pote face cineva o idea despre „deose- ?it’a valore44 a „dateloru istorice scientifice/ ce si le-a luatu de basa acesta carte, deca i vomu spune, că in introducere autorulu se pro- ?âca la unu articulu, aparutu de unu siru de
^ .r L U L l- C L
Mercuri 10 j 22 Novembre
ani in „Augsbnrger allg. Zeitung44, in care vojp bindu-se de reposatulu primatu alu României Nifonu. se dîce câ este „niitropolitulu a Ia..Un- gro-Ylachiei44, unu titlu care, pr^giim s porta metropolitii romani din vechime. frJvv \\w rifţza
se se faca stapani asupra Ungariei. Candu stamu faşia cu asemeni dovedi istorice nu pu- temu se nu esclamamu cu poetulu strabunu: Difficile est satyram non scribere!
Yrendu a face miu estrasu din desu memorata carte, trebue se ne Întrebamu, câ ore
jlU JitiX i. ' v
o a-cores-
;sburg. e ai
;nueis1
nilem ,,
Mb.
ín
i>iL U
uér
semenea scriere, care isi scote date pondentie defectuos publicate prin allg. Zeitung * tsi din artkuji lui „Pester Lloyd44 si t.i câ se fia luata in serios cea mai firma este c;i " >, mai reveni asupra-i arat’a cetitqj&Jpru i rusinarea contrarilor 1 ' : O ti ii
Cartea „Romanii fost numai inceput ce se pregatescu câ faimosulu depir ; Vai ordinu dela Post'; au renegatiloru din Mârâiţii, contra celoru n- ivi >e in nemoiu * : rentiei dela i b Adecî, se y( peV -c nedemnu d< i fcrei . canduin contra Arehiereik u :.*ai v ,r romana. Ni, ae spune ca /2lL 1 j v- ,atude*câtra ’capetehi'a ~ ic Mihalka.
rMachinaiianilc aceste nu 'potu de câtu se ne pentru caus’a nostra dropia. -D^ca nu ar’ fi ea drepta si santa scula^âr’î ore atâfi falşi profeţi in r . t „ ; :er numele! Deca nu amu v • Ion ' " ti era’si-ar' mai dâ ei 6r% ’ de r- / combatechiaru si cu ‘ r ,-.u:- a imoru m ^ c e . atâtu de detestabile îJste oumU *la rendulu a stru câ se dovedimu printr’o sti insa solidaritate n es- tiunile mari n i( iiaIe, câs .utemir 'onscii f turile, nostre. Se fimu tari in credinti’a nostra adeverulu, pe pare vo âo lu resti y riseii, odata totu va ti ui se triumfe :•
tiéra. D-lu perflu de a proiectu (si
kerg^ e d ne arata d
\uim \
intikili1
r fi reu si sm tiunea (S-^iationalitate in
entru câ ceea^ce cere d. Stein- él ege dj ^ i i ^ sperienti a de
ra,^pâ ceea ce ar
dcs a facutu regula, ai se
iti1
nfe- 1 eulu
' ■ ub’acliu' jik vu-~* :
»’îl 0 CU i. v * „Jlt ^ ,
A. ■ ’ce-i ouiitele ‘
Cronic’a evenimenleloru poiiiicn-»:a
. 1 < r u
Dupa o scurta discus iuneJ*c .m e g a r a a primitu proieetuhi de. >>u< c u a 1 i f i c a t i u n e i f u n c ţ i i , r de basa a desbaterei speciale. La eredeputati (Manussich si Ungef) au gâsitu. câ mesurile proiectului inprivintia cualifiearei morale ar’ fi prea aspre. Corniţele Kaday s «m i .
si ministrulu Tisza declarara, câ nu voieseu se faca in privinti’a acest’a nici o concessiune si in fine au fostu primite fara modificare dispo- sitiile, dupa care numai acei ecta+ ani potu deveni functiunari de stătu oi municipali, cari nu stau sub curatela, nu sunt in concursu, nu sunt in stare de acusatiune seu nu sunt condamnaţi la inchisore din caus’a vr’unui delictu comisu din pofta de castigu, cari nu ’si- au perdutu dreptulu de a functiunâ in urm’a unei sentintie, si contra cârora priyinti’a morala nu esiste nici o baniueis fnndata. — Acest’a „banuiela44 ni se pâre in adeverii a fi o urma cam primejdiosa in mana ministrului.
Caracteristicii esce respunsulr -ce l ’a datu dlu Tisza deputatului S t e i n a c k e r , care a cerutu, câ se se stabilesca in lege, câ functiu- narii afara de limba statului se mai eunosca celu paţinu un’p din nbele ce se v ' k s c u in
Sîunesine,“ ca nici^unu functiunariu mâ
nu ^ sinira a? de a cunósce alta limba, decâtu pe ceea a statului. •
In § 3 se pretinde, câ functiunarii administrativi cu puţine esceptiuni se documenteze 'j cualificatiunea loru printr’o diploma de advo- catu, seu prin diplom’a de doctoru in dreptu séu celu puQinu prin atestate asupra esameue-
?~Kía 4öru iuridice de stătu. La § 5 se cere, câ si nAslha/f yice-comitii, pretorii (solgabiraii) si notarii se
documenteze aceea ’si cualificatiune. Propunerea iui Steinacker, câ si dela comiţii supremi se se cera împlinirea conditiuniloru din § 3 s’a re- spinsu, dupa ce d-lu Tisza a declaratu, câ
, / a e m ^ te a unui comite supremu nu intra in cadrulu acestei legi. (!)
uuv» ; Imperatulu Franciscu Iosifu a tramisu prinsului ‘nitu | Ni^^ae duoi cai de rassa nobila, „Grlas Cei- tula’^ r u ’t iV dice, câ acestu daru este o proba i «i f des^.e bun’a intielegere dintre Majestatea S’a
Si prmciulu. Apoi numit’a foia continua a polemist contra declaratiiloru lui Kallay ii Kal-
y -In delegatiuni si dice, câ miniştri: austro- u.;'gar sunt reu informaţi, deca credu, câ prin emllî^ 'oporulu seu nu sunt in buna intielegcre.
*>• iu ).-V J--V .*«'.1 VlflCP" v
- ~; aílx Ü une réiatiuni cu Austria.
.iU diaru francesu a latîtu si „Gazet^a d halt. < ;>fra iloru noştri! j a reprodusu scirea, câ R e g e l e C a r o I u ncur&o;ezfe in lupt’a alu României a invitatu pe R e g e l e I t a l i e i
la o convenire speciala, care va ave loeu in cureudu la Turinii. „Correspondenza politica dalia Romania44. ce apare in Rom a, nu des- minte tocmai acest a scire, dér o rectifica spu- indu-ne, câ pentru acuma nu se pote, aştepta realisarea unei asemeni intrevederi, pe care trebuie se-o dorésca fiacare romanu, deórace asemeni conveniri au locu numai pe timpulu, candu duréza stagiunea mórta si candu camerele sunt inchise.
„Multe si feliurite restalmaciri — scrie „Unirea44 — s’au datu r e t r a g e r i i d - l u i C. A. R o s e t t i din cabinetu, dela presiedin- ti’a camerii si din demnitatea de deputatu. Cuantele nervóse aruncate maioritatii, alu cărui
c " a fost in întrunirile private ale partidului, ind.^natiunea manifestata de betranu, candu ca.i ra nu i’a primitu demissiunea, au fost de natura a face pe lume se creada, câ vederile sale politice si sociali nu mai sunt impartasite nici de marele numeru alu partidului, nici de d. Ion Bratianu. Plecarea s’a din tiéra tocmai, candu partidulu roşia avea mai multa trebuin-
tia de presenti’a măiestrului, legitiméza si mai multu vuetele despre o neintielegere fundamentala in „marele partidu.44
„Ceea ce lumea credea este confirmatu as- tadi, de si sub o forma dibace, de insusi, d. C. A. Rosetti, prin epistol a tramisa din Paris alegétoriloru din Capitala ce’i oferia candatur’a colegiului III. Prin acésta serisóre, betranulu liberalu nu numai câ infrunta pe membrii majoritarii, câ n’au intielesu necessitatea, urgenti’a si oportunitatea propuneriloru sale, dér’ face chiaru unu apelu la tiéra infa§isiandu-i unu program, pentru lupt’a electorala. Acestu programú are o mare insemnatate, si este bine câ mintea alegétoriloru se se atíntésca la den- sulu, se’lu desbata si se’lu judece. Elu conţine trei puncte capitale: Desrobirea tieraniloru de datorii, printr unu imprumutu de stătu ; Largi- rea sistemului electoralu catra votulu univer-
ap-icifa-
salu si scrutiniulu de liste; si Electivitatea ma
gistraturii.„Ori-cari ar' fi părerile nóstre despre aceste
ar ti ele ale crediului politicu alu d-lui Rosetti, noe ne pare bine, incheia numita foia, ck le vedemu afirmate u atkta puteie de catra be- tranulu luptatoru liberal u, si ck ele sunt puse câ cestiuni de lupta pentru viitorele alegeri. Cu acestu chipu putemu avé unu parlamentu, dela care vomu sci la ce se ne asteptamu, deca se voru alege in maioritate adepţii propuneri- lon d^ui Rosetti, ori aceia cari nu credu nici oportune, nici folositóre pentru stătu acele proiecte. E unu pasu inainte, din punctulu de vedere alu educatiunii politice a alegetoriloru, si de acea multiumimu betranului Rosetti, ck da cetatianiloru ocasiunea de a votâ mai cu con- sciintia de cktu au votatu pena acum.“
Vineri s’a tînutu in Bucuresci unu e o n- s i l i u de m i n i ş t r i la P. S 8. Mitropolitulu P^imaţu, in privinti’a atitudinei ce trebue se i/f< eierulu romanu faQia cu i*Wi r i a r c h i ^ a d i j I1£
C o n s t a n t i n o p o l e , in cestiunea Sf. Miri) /.
O deputatiune p o l o n e z a a ^sti\^alalta-
ieri l a ^ ' ^ ^ g a i n A "ÎTfe’a nu si i a presentatu
o a/dresa de multiumire, pentru cuvintele ce a ^Ironuntiatu in Camera, anulu trecutu, in favórea Poloniei.
Foile din P e t e r s b u r g au primitu ordi- nulu se nu publice nimicu asupra construirei liniiloru ferate la graniti’a russo-austriaca. — Cu totu protestulu Angliei P ó r t ’a persiste se tramita unu comisaru turcu in Egiptu.
Din Odess’a se anuntia, ca ministeriulu de marina a facutu o comanda de unu numera in- semnatu de torpile, spre a intari lini’a Crimeei si a maluriloru russe dela Marea Négra. Patru monitóre noue s’au construitu in uzinéle dela Nicolaev. Alte duoe monitóre se construescu in uzin a dela Sevastopolu. Semne rele !
nuntia pe concetatienii loru germani, ck ar’ fi „prussaci“ si „grossdeutsch“. „N. fr. Presse“ se apera in contra invinuiriloru de felulu aces- t’a, dîcendu ck totu ce dorescu Nemţii austriaci este de a trai in amiciţia cu Germani’a, dealt- mintrea ei au fost intotdéun’a cei mai aprigi aperatori ai unitatii statului. Cehii o sciu acé- st’a, dér’ ei arunca suspitiuni asupra lealitatii Germaniloru, in sperantia, ck astfeliu le va succede a rumpe alianti’a cu Germani a. „N .
fr. Pr. • le imputa ck sunt scurtu-vedietori, caci déca Austri’a ar’ rumpeo cu Germani’a spre a se aruncâ in bravele Russiei, atunci Germanii ar' deveni tocmai ceea ce li se imputa adi, o minoritate naţionala nemultiamita. — Foi a vie- nesa speréza in fine, ck, desi dorintiele celiice au adi mare trecere in Austri a, totuşi nu le va succede a nimici amiciti’a dintre Austri’a si Germani a, facéndu ca si politic’a esteriora se fia condusa in spiritu slavu.
Resboiu cu Russi’a ?Sub titlulu „pericululu de resboiu“ constata
„N. fr. Press,e“ ck multe foi din Austri a vor- bescu de unu r e s b o i u cu R u s s i ’a câ de unu periculu apropiatu. In delegatiunea ungara
pvonwmtiutu în priiTîjiti’a aoest’a cuvinte grave, neprecugetate. Se pare, ck Opinlu^a publica s’a dedatu cu ide’a, ck in curendu Austri’a va trebui se se bata cu Russi’a. De candu I a- c^sta temere ? Politic’a Russiei incependu dela Petru celu mare a fostu un’a si aceea, totd^una ea a fost rival a Austriei in Orientu.
Pericululu unui resbelu cu Russi’a, continua „N, fr. Presse,“ esiste numai de candu amu ocupatu Bosni’a si Hertiegovin’a. Pena candu Austri a avea caracterulu unui stătu germanii seu germano-ungaru si nu se gandea la cuceriri in Orientu, Russi’a traiea in pace langa Austri’a. De candu inse polilica (de impacare) dela 1878 urmaresce planuri de cucerire in Orientu si a creatu in Austri’a o maioritate slava a Reichsrathului, Austri’a a pornitu pe alte carari. Abstragendu cliiaru dela Jconcu- renti’a in Orientu, nu trebue a se lask din vedere, ck cu cktu Slavii din Austri’a voru redicâ capulu mai susu si voru fi mai liberi si mai satisfacuti in pretinsiunile loru, cu atatu rivalitatea Russiei va deveni mai mare, pentru ca se vede amenintiata in positiunea ei cA imperiu protectoru slavu de ck:ra Austri a,
F6i’a centralista crede, ck de aici ar’ fi a se deduce, ck Austri’a, d^ca nu voiesce s<3 se inenree intr’unii resboiu cu Russi’a, ar’ trebui se’si schimbe politic’a si se caute a ’si recastiga earasi caracterulu germ&nu. Resboiulu e o grozava calamitate si unu resboiu cu Russi’a ar’ fi pentru Austri’a unu jocu forte periculosu. Slavii Austriei sunt in privinti’a acesta de-o idea cu Germanii; afara numai de Poloni, cari ar consideră unu resboiu cu Russia, câ unu resboiu nationalu, pentru restabilirea Poloniei. Cehii si ceilalţi Slavi sunt in contra unui resboiu cu Russi’a, mai vertosu din motive naţionale ; ei inse nu vedu pericululu in politic’a interiora, ci in alianti’a cu Germania,
Organulu cehu din Moravi’a regreta, ck politic’a esteriora a Austriei nu merge mana in mana cu cea interiora ck adeca nu e condusa si ea de spiritulu slavu. Nu le place dloru Cehi amiciti’a cu Germani’a. Ei clevetescu pe Bismarek, atribuindu-i intentiunea de a insielâ pe Austri’a lasandu-o deodata singura si de-
Memorialwiu si press’a romana.Organulu partidei conservatórie „Ti m p u 1 u“
scrie cu privire la Memoriu alu duoilea Articlu remarcabilii de cuprinsulu urmatoriu:
„Memorialulu“ comitetului alesu de conferenţia ro
mana din Sibiiu, ne descopere situati’a curio^a si umili-
tória, ce li s a creatu Romaniloru din monarchi a habs-
burgica prin dualistnu si prin mesurile guvernamentale
ale Magkiariloru Poporu stravechiu pe teritoriulu unei
lieri autonome, care ’ mantînutu independenţi a ei in
cursu de suie de ani ! ,u taşia cu regii Ungariei, câtu
si faşia.co Turcii, inii, cari singuri forméza duóé
trei ale populatiu.. tierii — pe candu Maghiarii si
Gernknii abr forn^'a o a treia parte — sunt pusi cu
totulu in afara vi« ia publica prin felu de felu de
mesuri macciiiaveli'ce, persecutati in tóté ale loru, c’o
staruintia v. na'de 0,/ usa mai buna.V,y ,
Incepena cu V jiştoriografii, cari contestau ori
ginea si vechii, .a pJporului nostru in munţii Ardeiului
si sférsindu eh mesurile d-lui Trefort, maghiaru de ori
gine franeesa, care introduce cu de-a sil’a limb’a ma
ghiara in scólele rurale, vedemu o lume intréga, poporu,
diplomaţi, invetiati, conspirandu pe întrecute in contra
un ii bietu poporu r-igviou, din stravechime asiediatu in
acele locuri, vL ’a resboiu, harnicu si linistitu in
timpu de pace acestea — pentru ce? Scimu noi
búié pentru eo? [* iiru câ n are Dumnedieu de lucru,
amu dice.
In adeveru nu s'ar' crede si cu tóté acestea e. «stu
pena adi istoriografi, aroralise pare nimic’a tóta a es-
comotâ unu poporu intregu de diece milióne de suflete
din «Daci a, a’lu pune in Pindu si a'lu face se vina de
acolo inderetu, prin sut’a a duoispredi^ea, de peste Du
năre. Acesta teo-t sustinuta antaiu de Rössler — ser*
bucura si de 7.vo ,i Maghiariloru, si astfelu cu vorbe,
cu deductiuni- hazardate, cu combinatiuni asupra unoru
timpuri egaiu de fabulóse pentru tóté elementele din
tiéra, ei ar’ vré se tagaduiesea drepturile si esistenti’a
unui poporu de trei milióne, a unui elementu aievea,
care traiesce, vorbesee limb’a lui propria, are cultur’a si
istoria lui propria, c'unu cuvéntu alu unui poporu radi-
calu deosebitu de celu maghiaru.
Ce curiósa idea ar’ ii avendu Maghiarii despre na-
tui a ómeniloru si-a iucruriloru, candu încerca a face
intr’o dî, ceea ce o miie de ani n’au pututu face? Ce
copilaria o din partea loru de-a-’si inchipui, câ naţiunile
pieru de pe-o dî pe alta. Bascii din Spani’a vorbescu
pena adi limb’a basca, sudulu Franciéi vorbesee si cu1-
tiva limb’a provensala, in Belgi’a sub petur’a subţire
de cultura franeesa, subsistu duóé nationalitati deosebite,
dupa disparitiunea imperiului bisantinu si a celui tur-
cescu, adeca dupa o miie cincisute de ani, vedemu in-
coltindu — cu tóta lung’a dominatiune străină, tóté na-
..aiiîle vechi alo peninsulei tracice: Albaneji. Romani,
vulgari, Şerbi, Greci — unele scadiute la nuraeru, altele
crescute; dór’ tóté vii. Ceea ce n’au pututu face cultur’a
bizantina séu cucerirea otomana, voru face Ungurii prin
societati de maghiarisare ? In Russi’a, déca s’ar' cutre
mură absolutÎ8mulu ei actualu, am vedé dieci de natio
nalitati deosebite resarindu intacte de sub petur’a forte
subtîre de predorainatiune moscovita.
Péna la sférsitulu sutei XV-ea Romanii sunt in
Ardealu si Tiér’a-ungurésca unulu din elementele cele
mai considerabile in viéti’a publica. Traindu sub voevodi
proprii fara amestecu din partea Ungariei, ziditori si
aperatori de cetati, pururea buni ostasi, epoc’a de auru
din tierile nóstre, începută cu Mircea si incheindu cu
Stefanu celu Mare, e o epoca de auru si dincolo. Ro
manii sunt atâtu de numeroşi in munţii Ardeiului, in
câtu fragmente ale populatiunii Maramuresiu’ui fondéza,
sub Dragosiu, statulu Moldovei, fragmente din tînutulu
Fagarasiului, Tiér’a romanésca. Cine vrea se*si faca o
idea de energi’a cu totulu elementara a acelui poporu,
se considere, câ, optdieci do ani dupa fondarea ei, Mol-
dov’a ajunge din coltiulu tîerii de susu pena ’n Nistru
si la Cetatea Alba, Tier’a-romanesea intr’o suta de aui
pena in Dobrogea si pe intregu malulu dreptu alu Du
nării. E o epoca acest’a, care in Ardelu produce pe
Voievodulu Ianen, cum ’i dicu baladele romane si slavei/
pe Ioanu Huniadu Coi vinu. Pap a Piu II. (Aeneas Silvius
Piccolomini) nascutu pe la 1405, deci contimporanu cu
tota seri’a strălucită de eroi ai poporului romanescu, dice
despre lancu „Joannes Hunniades, cuius nomen caeteros
obnubilat, non tain Hungaris, q u a m V a l a c h i s a
q u i b u s n a t u s e r a t, g 1 o r i a m a u x i t.“ Inca in
sut’a a sieptesprediecea Miron Costînu serie regelui Polo
niei, câ celu mai frumosu si mai corectu dialectu roma
nescu, celu mai apropiatu de graiulu italicu se vorbesee
in Satmaru, unde, cu tota emigrarea lui Dragosiu, Ro
manii remasi acolo sub fratele lui, Voevodulu Balcu,
sunt atâtu de numeroşi, câ si cându n’ar’ fi esitu nimenea
din tiera. E curioşii a audi, câ tocmai in acele clasice
locuri, d-nii maghiari voru se infiintieze o episcopia m a-
g h i a r a de ritu greco-catolicu pentru romani si ruteni,
Si_^â&da prtvîiati la munc’a seculara a acestui po-
poru, la sum’a de putere musculara, cheltuita, ne prind«
mirarea. Ţinuturile, in care locuescu Romanii suntu ră
pite pustietăţii si codrului. Fia-ce palma de pamentu
de hrana e castigata prin estirpare de codri seculari,
prin euratura. Pe candu Maghiarulu 'si-a castigatu sie-
surilepatrieisale, pascmdu-sieaiisiplimbandu-se,’lu vedemu
pe Romanu cucerindu palma cu palma pamentulu de sub
puterile naturii, lu vedemu curatîndu, radecinile codrilorii
seculari si creandu-si pratri’a lui muntosa pasu cu pasu
Credu ore Ungurii câ caracterulu acestei munci grele si
statornice nu s’a imprimatu in tota fîinti’a poporului ro
manescu, credu ei câ aceasta viatia n’a lasatu adenej
urme psicologice in acestu poporu, atâtu de linistitu ia
aparentia, der’ de-e cumplita inderetnieia in fundulu su
fletului seu ? Romanulu nu uita nici binele, nici reulu
N’a uitatu farematurile de gratia, ce li s’a aruneatu de
catra echitatea casei de Austri'a ; de aceea e unulu din
poporele cele mai dinastice ale monarchiei ; der’ Roma
nulu nu uita in veci nici reulu ce i l’au facutu alţii
Moştenirea de aversiune si de iubire o pastreaza intacta
si de aceea orice incercare de-a ’i contopi este zadarnica
si copilarosa. E zadarnica in Russi’a, unde unu colosu
de dieci de milione apasa asupra câteva sute de mii
unde limb’a se transmite numai prin viu graiu din gfr
neratie in generaţie ; cu câtu mai zadarnica va ti in
Ungari’a?
(Va rmâ.)
„Naţiunea“ scrie urmatórele :
Déca Ungari’a ar’ acorda Romaniloru din Transilvani’a străvechile loru drepturi precum Austri’a a facutu pentru densa si pentru cele-lalte nationalitati din Imperiu; déca le ar’ dâ aceiaşi autonomie curatu administrativa de care se bu cura Croati’a, apoi ea póte contá atunci, dar1 numai atunci, pe devotamentulu deplinu si m tregu alu Romaniloru, întocmai precumu con- teaza pe acela alu celorl’alti cetatieni ai Coronei sântului Stefanu. Romanii nu ceru, o re petamu, prin memoriulu loru, a se desparţi de
Ungari’a; ei nu voru se slabeasca in ni- micu uniunea loru politica cu densa; ei se marginescu a reclamâ aceleaşi drepturi câ Croaţi a, drepturi ce resulta pentru densii din documente internaţionale, ce nimeni nu póte tagadui, si cari, de si violate, dér’ nu suntii prescrise.
„A veni dér’ asta-di, la finele secuiului alu 19-lea, ckndu principiulu nationalitatiloru este deja inscrisu in dreptulu ginteloru, se nege ci
ne-va, cumu face „Pester Lloyd“ si corespon dentulu un guru alu diarului francesu „Les De-i
bats,“ pena si orginea romana a Transilvane»i loru; a veni se le conteste inteliginti’a si apţi tudinile loru la civilisatie, aceste calitati, cc
rass’a latina le posede intr’unu gradu asié invederatu; nu este, dupa noi, a desfiintiâ cil
o trăsură de condeiu unu elementu asié de in- portanta ca acela alu Romaniloru din Ungaria, Trei milióne suflete, cari au consciintia de drep turile loru; nu dispăru asia lesne dupa supra fa§i’a pamentului, — Ungurii trebue se scia aceast’a din esperientia mai bine de cfttu oricine, — mai alesu ckndu acestu poporu nu re clama drepturile lui cu armele in mana, ci pe calea legala, in virtutea unoru acte ce provinu din totu acea sorginte, care a pusu pe Ungari’a in posessiunea autonomiei ei de asta-di.
„Nu noi vomu cautá dér’, precumu ne acu „Pester Lloyd,“ a propagă intre Romanii Transilvani’a principiele iredentismului italian» in relatiunile loru cu guvernulu maghiaru. Ni
vomu incetá din contra a recomendá atktu Un- guriloru cktu si loru, acelu spiritu de impack- ciune ce a presidatu la apropiarea efectuata intre Austri'a si Ungari a si care le-a condusu la încheierea pactului din 18(57. Mijlócele violente nu ducu in totdeauna la resultate multiu- mitórie ; si ar’ trebui se fimu inimici declaraţi ai Romaniloru din Transilvani’a, cá se’i indem- namu a recurge la ele. Nu noi producemu agitaţiunea, ce „Pester Lloyd“ observa de ckt-va timpu intre Romanii din Ungari’a, ci procede- mintele autoritatiloru maghiare in privinti’a loru.
„Déca Ungurii, inspiraţi de sentimente mai conforme cu spiritulu secuiului in care traimu, in locu se caute a anulá elementulu romanu — ceea ce este cu neputintia, — ’i ar’ face o parte, proporţionala cu insemnatatea s’a numerica, in afacerile statului; déca, nevoindu a ’i acordá autonomi’a ce reclama, ’i ar’ dá celu puţinu aceleaşi drepturi, de care se bucura si Ungurii; déca, intr’unu cuventu nu ’i ar’ considera ca unu p a r i a in propri’a sa patria; negresitu ck o cale de împăciuire s’ar’ deschide pentru aceste duoe popóre, ale caroru interese suntu identice sub mai multe raporturi, si o intielegere definitiva ar fi resultatulu ne- mijlocitu alu acestei încercări. Spre acestu re- sultatu dér1 ar’ trebui se tinda mai alesu silin- tiele Maghiariloru, déca voescu se faca a in- cetâ agitaţiunile ce domnescu intre Romanii din Transilvani’a si de cari se plangu cu atkta amaraeiune.
Adunarea generala a Reuniunei femeilaru ro- nnne din Brasiovu.
Brasiovu, 8/20 Novembre a. c.
In 7/19 Novembre a. c , fiindu diu’a onomastica a Maiestatii Sale Imp. si Reg. Elisa- beta, care e patron a acestei Reuniuni, s’a tie- nutu adunarea generala ordinai ia la 3 ore dupa prandiu in sal’a de desemnu a instituteloru ort. orientale romane din locu. Din cele ce s’au pertractatu in acesta adunare publicamu urma- t6rele momente mai însemnate, in care se oglin- ddza vi^ti’a acestei Reuniuni.
1. Din partea Reuniunei s’au datu si in anulu acesta subventiunile ordinarie:
a) la sc61’a de fetitie din Brasiovu 800 fi. v.a.b) „ „ „ r» y> Blasîu 4:00 n ,,c) „ „ „ „ „ Sibiiu 300 „ „d) „ „ „ „ „ Câmpeni___ 50 ,__
Suma . 1550 fi. v.a.
2. Pentru lucrurile făcute de elevele sc6lei de fetitie din Brasiovu, si tramise la esposi- tiunea naţionala din Sibiiu, Reuniunea a obtie- nutu diplom’a de recunoscintia.
3. Averea Reuniunei s’a administratu in anulu acesta prin d-n’a cassiera Agnes Dusioiu, portandu-se tote afacerile in cea mai buna regula. Averea Reuniunei a fostu la încheierea socoteleloru 38 567 fr. 49 cr. v. a.
4. Numerulu membreloru, care ’si-au res- punsu tax’a anuala, a fostu in anulu acesta 82.
5. Comitetulu a aranjeatu in 31 Ianuariu a. c. o serata musicala cu loteria si dansu. Venitulu curatu alu acestei serate a fostu 215 fi 90 cr. v. a.
6. Comitetulu constatandu, ck multe eleve fiindu forte serace, nu ’si potu procura materi- alulu necesariu pentru lucru de mana, a dispusu, câ s& se cumpere materialulu de lucru, si ven- diendu-se obiectele făcute de eleve, dupa de- tragerea baniloru dati pe materialu, o parte din profitu se se plina la fondu era o parte se se de eleveloru câ remuneratiune. In modulu a- cesta se ajungu doue scopuri a) Se da eleveloru lipsite de mijiloce materialulu necesariu pentru lucru; b) Se îndemna elevele la lucru si se deprindu a si evaluâ munc’a loru.
7. Comitetulu aduce la cunoscinti'a adunarei generale, ck d-nulu prof. Ioanu Dobreanu a datu si in anulu acesta instrucţiune in caligrafia in clasa V de fetitie gratuitu cu 1 ora pe septemana, si propune câ s& i se voteze multia- mita protocolara, ceea ce se si face,
8. Espirandu mandatulu comitetului vechiu se face alegere si se alegu pe timpu de 3 ani conformii statuteloru d-le 1. Maria Secareanu,2. Elena Sotiru, 3 Efrosina T, G. Ioanu, 4. Hareti Stanescu, 5. Agnes Dusioiu, 6. Paraschiva Iosifu, 7. Veturi’a Neagoe, 8. Mari'a Alexi, 9. Elen’a Dima, 10. Ecatarin’a Archimandrescu, 11. Hareti Nemesiu, 12. Elen’a Voina.
9. Constituindu-se noulu comitetu, se alege de presidinta d-n’a Mari’a Secareanu, de cassiera d-n’a Agnes Dusioiu. Câ secretaru se realege d-nulu Dr. Nicolau Popu.
Aceste suntu momentele mai însemnate ale adunarei Reuniunei. Avendu in vedere, ck Brasiovenii au ridicatu din propriele loru puteri si sustienu atktea institute frum6se de invetia- mentu, amu pote dice, ck damele brasiovene manifesteza unu felu de emulatiune ingrijindu- se, câ Reuniunea loru se prospereze si se reverse daruri binefacetore in poporulu romanu, respandindu lumin’a sciintieloru si a bunei educa- tiuni prin sc61ele subvenţionate de acesta Reuniune. p.
M e m o r a n d ucâtra Ilustritatea s’a d. Dr. Joane Szabo, episcopu gr. cat
alu diecesei Gherlei,
in privinti’a convocarei unui sinodu diecesanu mesteeatn pentru vindecarea mai multora rane ale bisericei gr. cat. tienetorie de provînci’a metropolitana a Albei-Julie si
Fagarasiului, si resp. de dieces’a Gherlei.
{Urmare.)
5. Ore infiintiarea metropolieloru romane, a cei gr.
res. unite cu biseric’a Romei si a cei gr. res. neunite,
segregarea Romaniloru uniţi decâtra Ruteni si a celoru
neuniti de câtra Şerbi, apoi infiintiarea episcopieloru ce
loru noue romane, adeca a celoru gr. cat. din GheiTa
si Lugosiu, a cei gr. or. dela Caransebesiu, produs’au
prosperare si inaintare pentru naţiunea rom. si pentru
confessiunile ei? In specie : adtis’au unitate in bisericele
ei, si reinviat’au prin »eelea constitutionalismulu loru
bisericescu, seu dincon .ru ?
La acesta intrem re vsp edemu de i u’a parte cu
mare bucuria, câ Romani gr. or. ’si ajunsera scopulu
multu ofeatu. Se impreunara un a biserica naţionala
toti Romanii din provinciele do sub coron’a s. Stefanu
tienatori de acea confee-siune, in c: a biserica represen-
tantii tuturoru eparchieloru, atâtu, jreoti câtu si lumeni,
in congresu mestecatu c-a lunrjtk* in sunetilu statuteloru
făcute de ei si intarite de Domnitonu, ’si alegu pre su-
premulu capu bisericescu aîu intregei piovincie, si se con
sulta in afacerile sale fuudatiunali, scolastice si biseri-
cesci, ce atingu intreg'a provincia metropolitana. Ase
menea se aduna la sinode Metropolitane pure bisericei,
pentru afacerile pure reli tingatori > de intregV
provincia, si pentru decide. iioru cause apelate. Toti;
prin statute făcute de biserîc'a romana gr or. intriga,
clerulu si secularii ’si statorira legatur’a canonica intre
metropoli’a si eparchiele sufragane, aducundu unifov. ii-
tate in tota biseric’a metropolitana romana gr. or. din
desu numitele provincie si in tote afacerile bisericesci,
scolastice, fundatiunali s<*l.
Asen^nea ’si face fia-care eparchia, cea arrhiepis-
copesca si cele episcopesei sufrUgine, statutele sale, dupa
cari procede in afacerile sale in pode le eparchiali me
stecate si curatu bisericesci, tara a<iesteculu celoru-alalte
eparchie. Si precumu ’si alegu capulu provinciei metro
politane intregi in congresulu generale, asemenea alegu
in sinodele eparchiali mestecate pre episcopulu seu, pre
membrii consistoriului si corulu invetiatorescu« mai inaltu.
Nu al teu mu si comunele bisericesci pre cale constitutiu-
nale ’si alegu personalulu bisericescu si scolasticu. Pre
asemenea cale ’si-organisaza diecesele, 'si organisedia
protopopiate, seminariele clericali si invetiainentulu ele-
mentariu.
Estmodu se produse unitate in acea biserica, se sta
bili legătură canonica, si se realisâ cea mai liberale con-
stitutiune bisericesca. Era acestea tote suntu resultatulu
unei armonie fratiesci crestinesci intre demnitarii ede-
siastici si cleru, apoi alu unei legature armonice intre
clerulu intregu si intregi] poporulu tienutoriu de acea
biserica, in care legătură, spre ajungerea înaltului scopu,
se seiura pune demnitarii bisericesci in fruntea bisericei
intregi. Urmare pre iiresca acest'a, fiindu câ la densii
clerulu la-olalta cu poporulu constitue biseric a, si turm'a
cuventatoria nu e numai de tunsu si mulsu, ci si de ’a
se consvatui cu dens’a despre biuele intregei biserice.
Se vedemu inse, cumu stâmu fa^ia de mai susu
aieptat’a întrebare in biseric’a romana gr. 3at. ?
In biseric’a Romaniloru gr. cat. tote aces e se intimpla-
raintorsu si pre dosu. Aci, totu pre bas’a memorandului
din Blasiu dela 1848, dupa nedusîrea revolutiunei se punu
in capulu lucrului demnitarii bisericesci romani gr. cat.
din Transilvania si Ungari’a, separaţi nu numai de
turm’a loru de seculari, ci mare parte si de cierurile
subalterne. Fara scirea acestora si fara de ale cere con-
semtiementulu (sub scutulu legiloru marţiali, ce sustâ pre
atunce, si mai tardiu sub alu absolutismului), esopera
despartirea Romaniloru gr. cat. de Ruteni, infiintiarea
metropoliei romane gr, cal. scl. Suscriu concrrdatulu cu
toti ârticlii lui, asemenea fara scirea turmei. Arondedia
eparchiele episcopesci, totu fara ascultarea credinciosiloru
si fara considerarea intereseloru acelor a. Totu in ase
mene modu statorescu locurile pentru resiedintiele epis"
copaii din nóuele eparchie, si inca asié, câ p. e. in
eparchi’a Ghierlei resiedinti’a se asiédia in marginea die
cesei, in apropiare de 11 chilometre de unele comune
tienutórie de archidiecese (Jucurile, Dersi’a s. a.), pena
candu altele tienutórie de aceasi diecese suntu indepar-
tate de centru preste 120 chilometre.
’Si-aducu aminte inca unii, cari au facutu atentu
pre comisariulu organisatoriu la acesta impregiurare,
atragundu-i atentiunea asupr’a altoru locuri mai centrali
si din multe consideratiuni mai preferibili Ghierlei câ
resiedintia episcopésca, cumu respectivulu pré veneratu
comissariu, concomitatu de unu amicu alu seu cive ar-
menopolitanu, veni din Oradea-mare prin Clusiu pêna la
Ghierl’a, potere-am dice „pro forma.“ Dá, pentru câ
pré veneratulu comisariu fara de a calatori mai incolo,
fóra de a íi vrutu a se informâ si despre alte locuri, a
duó’a di intorcêndu-se din GhieiTa la Clusiu, pre aee’a
o aflà mai aeomodata. Credemu, câ in privinti’a acést’a
lucrulu a fostu, otaVitu anticipative, si tota calatori’a
pena acolo a fostu numai o formalitate, — cum se dice
romanèsee — ca ae-si astupe urm »,
Dupa aceste se infiintiara foruri matrimoniali de l-a
instantia, pre ruinele foruriloru protopopesci de pena a-
tunctt. Se esopera d' .^Ir^a metropolitului, a episcopi-
loru din Ghierl’a si Lugosiu, apoi a canonici loru din
aceste eparchie si a celoru trei din archidiecese, cu câţi
fu maritu capitlulu metropolitanu. Se fecera instalari
splendide. In fine „re quasi bene gesta“ acei pré vene
raţi luptători se punu la repausu, fóra a se fi ingrigitu
mai incolo despre asecurarea dreptului autonomicu, celu
puçinu în câtu atinge drepturile prelatiloru bisericei gr-
cat., si fóra a se fi cugetatu despre asecurarea unitatei
ierarcice si a strinsei legature canonice a acestei bi
serice.
Despre organisarea bisericei din vorba pre basea
conditiuniloru garantate cu ocasiunea primirei s. uniri,
pre temeiulu sinodalitatei cu pastrarea ritului, dateneloru,
canóneloru si dreptului bisericei orientali de ritulu grecu,
de la inceputulu acestoru demersuri nu voira a sci ne
mica prelaţii anteluptatori, cari se puseră ei pre sene in
fruntea lucruriloru. Ast’a o dovediră urmările.
Anume indata dupa instalarea in demnitatile sale,
fiacare episcopu se apuca de a-si organisâ eparci’a in
modu absolutisticu si separatisticu, independente atâta
de metropolitu câtu si de turm’a s’a, numai pre basea
dreptului divinu. Modifica eantarile bisericesci, si inca
fiacare, dupa notele insuflate siesi, parasindu notele cele
. sorite din anticetate in biseric’a orientale do ritulu
"rem. Asié asta-di suntu notele bisericesci ale Blasiului)
ale Gherlei, ale Naseudului, ale Oradei-mari, si bunulu
Domnidieu mai scie câte ! Mai câţi cantareti, atâte nota
si melodie bisericesci Totu asemenea cu liturgiariulu.
Incependu de la présantiele sale episcopii, mai fiacare
preutu innoesce, scaimba cuvente, fiacarele dupa intie-
leptiunea sa, incâtu de ar intrâ unu Romanu unitu din
districtulu Fagarasiului in biseric’a catedrale din Ghierl’a
seu in alt’a mai de frunte cu preuti mai invetiati séu
mai svatosi, n ’ar crede, câ se afla in biserica de acelaşi
ritu cu a lui.
Apoi in fruntea mai a totoru protopopiateloru se
punu in cele mai multe diecesi unite numai viee-archi-
diaconi, uneori administratori, vinu in urma surogatii,
si mai scie bunulu Ddieu câte titulature necunoscute
in biseric’a unita din Ardélu. Totu asié se procede si
cu parochiele. Se stergu mai multe parochie vechief
dintre cari unele se afiliédia la alte parochie, altele se
incredintièdia numai spre administrare unoru preuti ve
cini. Tóté fóra nici o lege organica, numai dupa bun’a
chipsuire a présantieloru sale.
In modulu mai susu aretatu se restaurédia si pa
rochiele, denumindu-se si aice la cele mai multe numai
administratori. Apoi desi se publica concursu la unele,
curentarile parochieloru inse nu se facu câ sê se scia,
carele dintre concurenţi ar placé poporului din parochi’a
curentata, ci mai adeseori câ sè se scia, care deintre favoriţi
doresce a fi inaintatu in respectiv’a parochia, ce adese ori se
face si fóra acea formalitate. Pre acéstasi cale se fecera
unele modificări in privinti’a beneficiarei preutiloru si in
privinti’a stoleloru, cari innoiri unilaterali neplacundu in
unele locuri turmei mulgatórie, éra in altele pastoriloru,
in loculu loru veni la mediulocu in multe locuri tocmél’a
libera din casu in casu, éra in alte locuri si-redicare
stolele insi-si preutii, dupa acumu au potutu.
Din acestea urmara si caşuri de acele, de s au in-
gropatu betrani fóra preutu, pentru câ nu se potii intie-
lege paroculu cu urmaşii mortului despre vit’a, ce se
pretindeâ pentru ingropatiune. Asemenea chiaru in tempu
de epidemia scarlatina au stătu neingropati in 1861 mai
mulţi prunci câte 4—5 deodata, pentru câ nu se potura
invoi in privinti’a stolei Despre caşurile acestea si alte
asemeni s’aru poté dà desluciri si adeverintie, déca ar fi
de lipsa, si déca n’amu sci mai fiacare din noi câte unu
casu séu altulu de categori’a celoru citate.
In urma, cá se fia si mai batutória la ochi acésta
anarchia din biseric’a romana gr. cat., si câ se fia maţ
bine preceputa si do laici independinti a episcopiloiu su-
fraganei si uelegatur’a acestor’a de metropolitu, unii igno
rant de a-si primi santîrea s’a din manile meiropolitului
acestei biserice. 2a)Deci infiintiarea celoru dóue metropolie romane a
produsu efecte diametralu opuse, asie:
Jn metropoli’a gr. res. neunita a produsu imitate
ierarcica; in cea gr. cat. anarcia, desordine, disoluţi tine.
in metropoli’a neunita, legătură fratiesca intre ele
rici si lumeni; in cea unita nici o legătură.
In metropoli’a ueunita celu mai mare zelu din partea
seculariloru intru parteciparea la afacerile bisericesci si
înaintarea acelor a. In metropoli a unita indolentia, ne-
pasare, letargia; pentru câ, cumu si-aru poté manifesta
interesare de acele afaceri, de la a caroru administrare,
supraveghiare si colucrare suntu eschisi t
Intemeiarea metropoliei gr. or. neunite avii de resul-
tatu : reinviarea si traducerea in viétia a drepturiloru
bisericei de ritulu orientale grecescu, in sunet ulu ss. ca-
nóne, asie precumu au fostu acele usua*e ina iute de pri
mirea s. uniri la a 1701. întocmite acumu dupa ideiele
vioţiei moderne si dupa gradulu cultnrei
poporului tienutoriu de acea biserica. Cu unu cuventu:
avii de resultatu constitutiunea bisericésca, un’a dintre
celea mai acomodate geniului poporului. Era intemeiarea
metropoliei unite avii de resultatu : mai total’a sugrumare
si a aceloru sfermature de drepturi, cari se mai usuâ
pena la intemeiarea metropoliei rom. gr. cat.
In motropoli’a neunita împreunarea si legatur’a sub
unu capu a tuluroru eparcieloru episcopesci si a tutororu
Romaniloru de sub coron’a s. Stefanu, tienutori de acea
confesiune; éra in metropoli’a unita imprasciarea Roma-
niloru uniti, imprasciare mai mare. decâtu cumu fuse
mai înainte, liindu atunci impartiti intre dóue episcopie,
asta-di intre patru.(Va urma.)
(fitaoriaiulu) p a r t i d e i n a ţ i o n a l e r o m ane se pote procura, in mare dela librari a W. K r a f f t d in S i b i i u, in detailu dela librăriile N. I. C i u r cu d i n B r a- s i o v u si „A u r o r'au d in Gr li e r l a cu pretiulii de 1 îl. (si 5 cr. pentru portulu pos- taJu.)
( L i l i p u t a n i i) escita îierala. Mai alesu formele ........ .c o r p u lu i l o r u batu Ia oclli. Celoru cari in c a
asupra
admiraţi unea ge- proportiunute aleCeloru cariatentiuneajiu ii au vediutu le atragemu
anunciului de mai la vale.
(S c 6 1 ’a C u z ’a - V o d a d i n Gr a 1 a t i.) Cetimu in „V, Covurluiului“ : Asta-di 3 Novmb. la orele 11 s’a inauguratu noulu localu de scola „C u z a - V od a , “ fundatu prin starumti’a privata a Gralatianiloru. Servitiulu divinu s’a ofii- ciatu de P. SS episcopulu Iosefu. S’au rostitu apoi discursuri de d-uii St. Khimet, col. Pen- covici Gr. Alihailescu, d. primaru Vizzu, d. prefecţii Reseanu si d. advocatu Mihailu Ioanu. Cu aceasta ocasiune s’a luatu intiativ’a fundării uuei bibliotece publice g-alatiane, la momentu s’au subscrisu 1700 lei.
care pe
( S o c i e t a t e a de l e c t u r a „ J u l i a l‘) a studentiloru dela universitatea din C 1 u s iu , conformu statuteloru societatii va tiene concer- tulu impreunatu cu baiu in 1. Marte 1883. — Comitetulu arangiatoriu s’a constituitu in 11 1. e., alegandu-se de presiedente T. M i li a 1 y i cand. agr., vicepresiedente D. C i u t’a juriştii, secretariu I. T u r c u, medicin. cassariu I. M a r i n e a s i u jur., si controlorii E. Ne- g r u t i u medicin.
( C o n c u r s u l u p e n t r u s c li i t i’a sta-£ ti o i 1 u i L a r: a v n .J G o in i i e t u lu i i i e t i t u i t u
pentru redicarea statuei lui George Lazaru a decisu in siedinti’a tînuta Marti, la 26 Octobre 1882, sub presiedinti’a d-lui ministru alu in- atructiuaei publice si culteloru, s& se puna la concursu intre artiştii romani; schiti’a pentru monumentulu Ini Lazaru, mai înainte de a se comanda acestu monumentu vre-unui artistu romanii s4u străinii. Comitetulu voindu se lase d-loru concurenţi tota libertatea de acţiune, le pune in vedere, ch: George Lazarn, pe cându
22) Canonuîn apost. 34 prescrie: „Episcopii unei naţiuni se cunósca pre celu de antâiu dintre dinsii, si se-lu considere ca pre capulu seu, si fóra invoirea lui se nu întreprindă nemica de ceva insernnatate mai înalta;“ can 19 alu sinodului din Antiocbia.' „Episconus ne or- dinetur absque synodo et praesentia metropolitani provinciáé;“ can. 6. alu I. conciliu eeum. : „Si quis absque metropolitani sententia factus sit episcopus, eum magna synodus definit non esse episcopum.“
a implinitu marea s’a missiune in tiéra nostra, avea verst a dela 34—38 de ani. Câfisionomia avea tipulu romanescu de peste Carpati. Ca imbracaminte purta costumulu clericiloru romani de peste Carpati. Câ documente mai precise inse pentru inlesnirea lucrarei d-loru concurenţi, comitetulu pune la dispositiune : 1. Descrierea vietiei lui George Lazaru, publicata in volumulu II din analele academiei romane ; 2, Dosarulu tuturora noteloru adunate prin secretariatulu comitetului, despre fisionomi’a, starea morala si portulu lui Lazaru, cu anexele celoru duoe portrete scliitiate, unulu de d. Stancescu altulu de d. Marinescu. Açestu dosaru se pote vedé si studeâ la secretarulu comitetului, in localulu gimnasiului Cantemiru, diu Bucuresci strad’a
Primaverei.Pentru complectarea fisonomiei morale a lui
Lazaru, d-nii concurenţi potu simbolisâ prin duoe basu-reliefuri făcute pe piedestalulu statuei sale, scene din viéti’a lui precum de pilda : 1. George Lazaru înaintea auditorului seu ; Plecarea s a din tiéra. Pentru aceste duoe basu-reliefuri, sè se consulte traditiunile contimporaniloru aflaţi in viétia, cum si alte scrieri relative la viéti’a s’a. Marimea seliitiei va trebui se fia de 60 de centimetre, afara de piedestalu. Scliiti’a pote se fia facuta in pamentu céra, gips, etc.... séu representata numai in desemnu cu umbra si lumina precisa. Pote fi asemenea facuta in acuarelu; séu in pictura cu uleiu, Termenulu pentru depunerea schitieloru este diu’a de 2 Ianuariu 188.3, pena la 4 ore p. m. Aceste schitie voru fi depuse in sălile expositiunei permanente de belearte, curtea bisericei Stavro- poleos, 13u uresci, unde voru sta expuse 3 dile, (dela 3 — 6 Ianuariu.) 'Judecat’a concursuriloru se va face de catra ’Comitetulu instituitu pentru redicarea statuei lui Lazaru, la 6 Ianuariu i 883, la 2 ore p. m. V'upa judeeat'a concursuriloru, scliitiele voru mai ^emant; expuse inca 3 dile. Comitetulu ojfera, ci^premiu pentru cea mai buna scliitia, sum’a de lei 1500. In casu cându duoe seliitie voru presentâ calitati mai egale; comitetulu ’si reserva dreptnlu de a divide suma si de a oferi pentru scliitj’a clasata antaiu sum a de4ei 1000, si pentru a 'duo’a 500 lei.
Presiedintele comitetului P. S. Aurelianu.
( A f a c e r i s i n o d a, 1 e.)publicu despre lucrărilein
Pnginn străbate
sinódeloru bisericesci unite. „Familia“ ne spune, ca sinodulu diecesei Oradane a avitfu resultatu imbucura- toriu. S’au luatu multe aecisiuni bune si intre altele s’a decretatu, câ codicele diecesei iln con- stituieseu decretele sinodului provincialii, fiindu provinci’a metropolit^jia de Alb’a-Juliit si Fa- garasiu independent? si supusa nemijlociţii scaunului apostolicii dn Rom’a. Prea Santi’a S’a episcopulu a aralatu, precumu asigura aceea ’si fóie, multa solicitudine pentru scóle si in speciala pentru gimnasialu din Beiusiu. Vomu re-produce in arviitoru raportulu intiezu alu miliei. “
,Fa-
( T u n e l u l u s u b c a n a l u l u L a M a n c h e.) D. G. R. Duval. administratore drumului de feru intre Dalais si Douvres, a visitatu lucrările tunelului, care sunt in cursu de esecutare, sub direcţiunea ingenierului Breton.
Nou’a galeria, facuta cu masîn’a colonelului Reaumont, a careia fortia motrice este aerulu comprimatu, a ajunsu deja la o lungime de 507 metri pe 2 metri si 50 centimetri de diametru in tote sensurile. Ea se intinde sub mare p’o lungime de 50 metri; intr’o singura di a strabatutu o lungime de 17 metri. Ingene- rulu anglesu Crampto a propusu societatii francese o macliina, alu căreia rnotaru va fi apa comprimata, deru, care va pute strabate 25 metri pe di, pe unu diametru de 10 metri.
Licitatiune. Subscrisulu aduce la cunoscinti’a publica, câ in 28 1. c. st. n. la 3 óre d. m. se voru vinde in Brasiovulu vechiu la Nr. casci 52 realitatile lui Frie- dericu Platz si anume : mobile, butóia, 1 calu, 2 carutie etc. secuestrate in unn’a esecutiunei si pretiuite cu 444 fl. 60 cr. v. a.
Sz. 446-1882. v. h.
Árverési hirdetmény.Alólirt kir. bir. végrehajtó a brassai tekintetes kir.
járásbíróságnak 1882-ik évi 6920 szám alatt kelt végzése
folytán ezennel közhírré teszi, miszerint végrehajtató Steriu
Constantinnak 950 írt. o. é. követelése s járulékai iránt
végrehajtást szenvedő Platz Frigyestől biztosítási végre-
hajtás folytán lefoglalt 444 frt. 60 krra becsült ingósá
gok, u. m.: házibutorok, hordok, egy ló, két szekér és
sertések el fognak adatni, minek alperes lakásán O-bras-
sóban 52. sz. a. leendő eszközlésére határidőül 1882-ik
évi November hó 28-ik napjának délutáni 3 órája tűzetik
ki, mely árverésre a vevők oly megjegyzéssel hivatnak
meg, hogy az érintett ingóságok ezen árverésen, az
1881 évi 60 t. ez. 107 §-a szerint, szükség esetében
becsáron alól is eladatni fognak; a lefoglalt ingóságok
netaláni elsőbbségi igénylői pedig figyelmeztetnek, hogy
jogaikat alólirt kir. bír. végrehajtónál belváros 450 h.-sz.
és az árverés napján a helyszínén az árverés kezdetéig
oly bizonyosan és szabályszerűen érvényesítsék, mert
különben igényeik későbben figyelmen kivül fognak
hagyatni.
Kelt Brassóban 1882-ik évi November hó 14-én.
Borsos Zsigmond,kir. bir. végrehajtó
Nr. 810— 1882. 1-2
C o n o u is u ,Pentru ocuparea postului de invetiatoriu se-
cundariu la scol a granitiaresca din Lis’a cu salariu anuale de 180 fl. v. a. si adeca : 50 fi. din fondulu scolasticu, era 130 fl dela comunitate, apoi cuartiru si lemne de focu.
Competentii se’si substerna petitiunile pro- vediute cu diploma de cualificatiune in 6rdine si alte documente necesarii pâna la 30 Novembre a. c. la „Comitetulu administrativii alu fondului scslariu alu fosîiîoru granitiari din regimentul romănu l la Sibiiu.La „IMPERATULU ROMANILORU“
(strad’a Sclieiloru, langa casin’a romana)
BHF* Numai pentru câteva dîleEste a se vede in fia-care dî
dela 10 ore dirninetia pena la 9 ore ser’a renumita
care avu marea onore de a se presentâ înaintea Majes- tatii sale c. r. apo t'lice a Reginei iu lun’a lui Maiu a. c. in palatulu dela Vien’a. —
1. D. Henricu, numitu Marchisulu Wolge, do 31 ani, 28 de policari inaltu, are o greutate de 19 punţi. 2. Mi- res’a lui, Marchis'a Luis’a, de 23 ani, 28 de policari inalta, are o greutate de 20 de punţi.
Cu tota stima : Jmpressariulu 1. SEDLMAYER.
Intrarea: I. locu 30 cr. II. locu 20 cr.” 5W|
Soldaţii dela sergentu in josu si copiii platescu numai ________________________ jnmatate.___________
Cursu iu la burs’a de Vieiradin 20 Novembre st. n. 1882.
auru uu-
6°/n
Ren t’a gara
dto . . . 4!V0dto de harthiaoa/0
Impiumutulu cailoru ferate ungare .
Amortisarea datoriei cailoru ferate de ostu ung. (l-ma emissiune) . .
dto (Il-a emissiune) dto (îli-a emissiune) Bonuri rurale ungare dto cu ci. de sortare Bonuri rurale Banat-
Timis . . . . dto cu el. de sortare Bonuri rurale transil
vane . . . . Bonuri croato-slav. Desbagubire p. dij-
11890 I
85.30 i 84 20 !
133 40
89 10 11050 94 50 99.25 96 50
97 5097 -
98 50
99 -
rn’a de vinu ung. — .—
Imprumutulu cu premiu ung. . . 116.—
Losurile p. reguiarea Tisei si aSogedin 107.90
Reni t’a de harthia austriaca . . 76 45
Rent’adearg. austr. 77.05 Rent’a de auru austr. 91.05 Losurile din I860 130.10 Actiun. ban cei aust.-
iingare . . . 829 — „ bancei decreditu
ungare . . .2 8 1 .— „ bancei drj eredi tu
austriaco . . 289 90 Argintulu . . . — . — Cîalbini imperatesei 5 66 Napoleond’ori . . 9.47‘/2 Marci 100 imp. germ. 58 45 Londr a . . . . 119 20
C u r s u l u de B u c u r e s c idin 6/18 Nov. 1882.
1 Scadenti’a Cu Cum-VindeV a l o r i 1 póneloru pera
5°/0 Rent a Romana............. 1 Apr. 1. Oct. 92. V4 92 V,6°/0 Obiig. de Stut. couvort.
rurale ................................ 23 Apr 23 Oct 97-7t 98.%8% Obl’p domeuiale 1871 . 1 Ian ! Iul — .—6'yo Oblig, câdorn far. rom. 1 iul iu i02.1/i 103 V,7J/0 Scrisuri iuneuio rurale 1 lai. l lan 102 V, 103 V,
7% „ « urbane idem 102 >/Ÿ103.—8°/0 Imprum. uiuaif palu . .
• ;mein 102 V. 103.7,
Obbg. casei de pensiune (îi;i300, dobânda 10 lei), . . 1 Maiu l Nov. 2*24 — 226 -
Losun mutiicîpiile (20 Ici) . . cu prerni« 30 — 31.—Act. Bancoi Naţionale rom. . . i Iau. t 1 *d. I 06O I38t)Auru cont.< a ajg:niu. . . . l 5/8 i 8,iAuru contra bdete hipotsc. 1 58Auru contra bil. de Banca isat t-5/« 1 3 * /4Florini Val. Austr. . . . 2 12 2.13
Kedacîoro i <■ »uEditoru : Iacobu Muresianu.
T'-, i tţb -y '.ojííu* u î *< i