R A P O R T T E H N I C

la Simpozionul national

“IMPACTUL ACQUIS-ULUI COMUNITAR DE MEDIU

ASUPRA TEHNOLOGIILOR SI ECHIPAMENTELOR”

30 – 31 august 2006, Agigea, jud. Constanta

Prin incheierea Acordului de Asociere la Uniunea Europeana, Romania s-a angajat

ireversibil pe calea integrarii europene, ceea ce implica si acordarea unei atentii deosebite

problematicii de mediu. In acest context, sunt prevazute si organizarea de simpozioane si mese

rotunde pe problematica de protectie a mediului, care au ca principal obiectiv prezentarea de

tehnologii si echipamente pentru adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea

calitatii mediului in ansamblu.

Institutul de Cercetari Electrotehnice – ICPE SA Bucuresti, a organizat in perioada 30 –

31 august 2006 la Statia de Studii si Experimentari Solar Eoliene ICPE – Agigea, judetul

Constanta, a treia editie a simpozionului national “Impactul Acquis-ului comunitar de mediu

asupra tehnologiilor si echipamentelor”, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii si

Ministerului Economiei si Comertului, impreuna cu ICPE Bistrita SA si UPB-ECOMET.

Aceasta manifestare stiintifica care se inscrie in liniile strategiei de integrare europeana si

a Programului CEEX elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, a debutat intr-o atmosfera

destinsa si un cadru natural favorabil stabilirii de legaturi intre reprezentanti de elita din

domeniile Cercetarii, Invatamantului Universitar si Preuniversitar si factorilor de decizie din

domeniul protectiei mediului, precum Primarii, Consilii Judetene si Ministere.

Manifestarea a fost finantata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Au fost prezenti la simpozion reprezentanti a numeroase institutii, precum si reprezentanti

ai Guvernului si Autoritatilor Publice Locale: Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul

Educatiei si Cercetarii, UPB – ECOMET, INCDMRR Bucuresti, Universitatea Tehnica Cluj-

Napoca, SA ICPE SA Bucuresti, SC ICPE Bistrita SA, INCDCP-ICECHIM Bucuresti, Primaria

1

Constanta, SC PETROMSERVICE SA Bucuresti, SC OVM-ICCPET SA Bucuresti, SC ICEFS

SA Savinesti, jud. Neamt, Consiliul Judetean Neamt, ISP Bucuresti.

La deschiderea lucrarilor au luat parte la masa prezidiului drd. ing. Paul PENCIOIU -

Director Tehnic ICPE Bucuresti, Prof.dr.ing. Mihai Octavian POPESCU -Prorector UPB, ing.

Liliana NICHITA – Consilier Ministerul Economiei si Comertului, ing. Radu CHIRCA –

Consilier Ministerul Economiei si Comertului, Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor.

Comunicarile sustinute si discutiile care au urmat s-au axat pe teme de mare actualitate

din sfera protectiei mediului, precum managementul deseurilor de echipamente electrice si

electronice, tehnologii de recuperare si reciclare a materialelor, tehnologii de epurare a apelor

2

reziduale, poluanti de mediu si evaluarea impactului acestora asupra starii de sanatate a populatiei

etc.

Sustinerea lucrarilor s-a desfasurat prin prezentare orala, pe baza materialelor pregatite in

Power Point, in ordinea listei de lucrari existente in mapele de prezentare. In continuare, vor fi

mentionate pe scurt cateva dintre aspectele dezbatute pe marginea fiecarei lucrari sustinute:

1. “TEHNOLOGIE DE RECUPERARE A MATERIALELOR CE INTRĂ

ÎN COMPONENŢA MONITOARELOR” Autori: dr.ing. Dan GEORGESCU, ing.

Nicolae TOMUS, ing. Marius ZLAGNEAN, ing. Liliana CIOBANU – INCDMRR

Bucuresti

Lucrarea prezentata de dl. ing. Nicolae

TOMUS, mentioneaza rezultate ale unor

cercetări vizând elaborarea unei tehnologii

ecologice de recuperare a metalelor,

plasticelor şi sticlei ce intră în componenţa

monitoarelor CRT (Cathode Ray Tube).

Tehnologia cuprinde procedee de

dezasamblare mecanică şi procesare fizică a

părţilor componente, în vederea obţinerii de

materiale ce pot fi reciclate selectiv. În vederea elaborării tehnologiei, s-au luat în studiu 29 de

monitoare de diferite mărci, masa acestora totalizând aproximativ 320 kg. Procedeele fizice

aplicate au constat în operaţii de mărunţire, clasare volumetrică, concentrare hidrogravitaţională,

separare magnetică şi separare electrică.

Au fost facute referiri la principalele acte legislative europene si nationale privind

deseurile de echipemente electrice si electronice, in ceea ce priveste obiectivele de recuperare a

acestor categorii de deseuri de la populatie si agentii economici.

La finalul prezentarii s-a concluzionat ca, in urma aplicării tehnologiei propuse de

procesare a monitoarelor, se pot obţine produse a căror pondere procentuală în masa monitorului

este următoarea: şuruburi şi holdşuruburi 0,59%; plastice uşor reciclabile de tipul carcasei

21,03%; cupru şi concentrate de cupru cu peste 90% Cu - 6,93%; aluminiu 1,33%; deşeuri de oţel

- 15,02%; plastice greu reciclabile 10,04%; ferită - 3,05%; deşeuri de sticlă - 41,86%; cauciuc -

3

0,15%. Concentratul colectiv metalifer reprezintă un concentrat polimetalic în care sunt prezente

în special cuprul, aluminiul, staniul, argintul, zincul, plumbul, iar în cantităţi mici nichelul,

manganul, ytriul, cobaltul, europiul şi stibiul. Separarea acestor metale între ele din concentratul

colectiv se poate face în continuare prin procedee hidro sau pirometalurgice.

2. “TEHNOLOGII ELECTROSTATICE DE RECUPERARE A MATERIALELOR IN

CAMP ELECTRIC INTENS” Autori: Prof.dr.ing. Adrian SAMUILA, Prof.dr.ing. Alexandru

IUGA, rof. Dr.ing. Roman MORAR, Vasile NEAMTU, Lucian DASCALESCU – Universitatea

Tehnica Cluj-Napoca

Lucrarea a fost prezentata de prof.dr.ing. Adrian SAMUILA, care a facut in introducere o

scurta prezentare privind politica de mediu a Uniunii Europene, conceptul de dezvoltare durabila,

deseurile de echipamente electrice si electronice.

In continuare, a prezentat doua tehnologii inovatoare de recuperare a materialelor

neferoase in camp electric intens si prin separare triboelectrostatica a materialelor plastice.

Ambele tehnologii de recuperare au o importanta deosebita in recuperarea materialelor provenite

din deseuri industriale, in particular din deseuri de echipamente electrice si electronice

Au fost subliniate urmatoarele directii de cercetare in eco-tehnologiile electrostatice:

- studiul fenomenelor fundamentale in electrostatica, precum incarcarea particulelor,

comportamentul particulelor in camp electric intens, descarcari corona, fenomene

superficiale;

4

- modelarea proceselor electrostatice pentru reducerea costurilor noilor tehnologii si

echipamente;

- integrarea eco-tehnologiilor electrostatice in recuperarea componentelor din deseurile de

echipamente electrice si electronice si a deseurilor de ambalaje;

- proiectarea echipamentelor de inalta performanta pentru cresterea productivitatii si a

calitatii materialelor recuperate;

- dezvoltarea de echipamente si instrumente de cercetare pentru studiul comportamentului

microparticulelor in camp electric;

- metode inovative pentru recuperarea materialelor granulare in conditii speciale (atmosfera

controlata, stare de imponderabilitate, vacuum).

3. “REDUCEREA CONŢINUTULUI DE METALE GRELE ŞI SUBSTANŢE

PERICULOASE ÎN SURSE ELECTROCHIMICE – CERINŢĂ EUROPEANĂ DE

PĂSTRARE A CALITĂŢII MEDIULUI” Autor: fiz. Magdalena BUNEA – ICPE

Bucuresti

Lucrarea prezentata de autoarea

materialului, d-na fiz. Magdalena BUNEA, se

axeaza pe tipuri de surse electrochimice

primare şi reîncărcabile (altele decât

acumulatoarele auto Pb-acid larg utilizate

pentru alimentarea autonomă a unor

echipamente de uz personal sau profesional.

După prezentarea normativelor

europene specifice pentru reducerea

impactului surselor electrochimice asupra calităţii mediului, se indică atât variante tehnologice

de produse mai puţin poluante cât şi recomandări de utilizare a acestora.

S-au avut în vedere premize de proiectare şi construcţie a echipamentelor autonome

având drept scop reducerea conţinutului de metale grele şi substanţe periculoase în sursele

electrochimice.

Lucrarea conţine rezultate de aplicabilitate practică precum şi o serie de cerinţe privind

politica în domeniul surselor electrochimice primare şi secundare ce pătrund pe piaţa naţională

5

exclusiv ca importuri, pentru alimentarea unor echipamente autonome în condiţii de calitate

funcţională şi eficienţă tehnico-economică superioare.

La finalul lucrarii, au fost concluzionate urmatoarele aspecte:

- Pe piaţa internă există o varietate de tipuri constructiv-funcţionale de baterii şi

acumulatoare, aparţinând în principal sistemelor electrochimice Zn NH4Cl (aq),

ZnCl2(aq) MnO2, NH4Cl(s), C; Zn hidroxid al unui metal alcalinMnO2; Ni-Cd; Ag-Zn;

Zn-aer; NiMH (Ni-hidrură metalică); cu Li etc;

- Cunoaşterea tehnologiei fiecărui tip de sursă electrochimică (baterie, acumulator) este

esenţială pentru a deciziona asupra caracterului nepoluant / ecologic al acesteia;

desemnarea unui produs ca nepoluant pe baza unor date incomplete / eronate poate genera

implicaţii majore; unele surse au în componenţa elementelor active (electrod

catodic/electrolit/electrod anodic) metale grele şi substanţe periculoase fără de care

funcţionalitatea lor ar fi imposibilă;

- Pentru toate tipurile de surse primare şi secundare ce intră pe piaţă exclusiv prin import,

în scopul reducerii impactului acestora asupra mediului - când devin deşeuri, se

prefigurează şi propun următoarele acţiuni/măsuri în vederea limitării cantităţii de deşeuri

aferente pe termen scurt şi mediu:

- înlocuirea unor sisteme cu produse mai puţin toxice, prin participarea

conjugată atât a importatorilor de surse şi de echipamente cu alimentare

autonomă cât şi a producătorilor autohtoni de astfel de echipamente;

6

- interzicerea importurilor de surse ce nu corespund Directivelor europene -

se impune un control al loturilor de produse importate suplimentar faţă de

declaraţia de import şi menţiunile de pe etichetele de produs;

- colectarea separată a bateriilor şi acumulatoarelor în vederea recuperării

sau dispunerii finale a acestora prin tehnologii ecologice şi competitive

tehnico-economic;

- colectarea, de la toţi utilizatorii, a tuturor bateriilor, inclusiv a celor

manganice alcaline, Ni – Cd, cu Li, MnO2 - Zn, Zinc-carbon, Zinc – aer cu

oxid de mercur, cu Ag.

- Un rol din ce în ce mai mare revine consumatorilor, indiferent de mărimea acestora,

concluzie ce revine din ce în ce mai pregnant în documentele europene şi care a fost deja

semnalată şi de către ICPE încă din anul 2005.

- Educarea tuturor consumatorilor pentru utilizarea de produse de calitate, mai performante

(cu capacitate, durată de conservare şi de utilizare mai mari) în locul altora mai ieftine, a

distinge între diferite tipuri de surse, a utiliza, în cazurile în care este posibil tehnic,

acumulatoare în loc de surse primare va genera o cantitate diminuată de deşeuri.

- La nivel naţional trebuie să se decizioneze cu responsabilitate şi în urma unei analize

complexe privind contextul tehnico-economic specific şi social intern şi european asupra

tehnologiei de procesare a deşeurilor de surse electrochimice.

- Este necesară în primul rând o evaluare a cantităţii totale anuale de surse electrochimice

primare şi secundare, (altele decât cele Pb-acid), vândute şi rezultate ca deşeuri în

România, precum şi defalcat, cel puţin pe principalele sisteme electrochimice.

- Evaluarea costurilor şi eficienţei economice a tehnologiilor de procesare a acestor deşeuri

cu recuperarea minim a componentelor metalice, trebuie să aibă în vedere variantele:

- procesarea în ţară a tuturor deşeurilor de surse electrochimice (indiferent

de tipul acestora) prin tehnologii ecologice, tehnologii proprii sau licenţe;

- exportul acestor deşeuri doar iniţial, până la punerea în funcţiune a

unităţilor proprii de procesare sau definitiv, dacă analiza tehnico-

economice arată necesitatea unor costuri şi durate care impun adoptarea şi

de către România a variantei exportului;

7

- procesarea în ţară numai a unor tipuri de deşeuri de surse electrochimice,

restul urmând a fi exportate.

Prezentarea s-a incheiat cu afirmatia conform careia rezultatele studiului trebuie să

constituie baza politicii naţionale privind sursele electrochimice primare şi secundare importate în

contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană şi a necesităţii respectării tuturor

cerinţelor privind protecţia mediului.

4. “SOLUTIE TEHNOLOGICA DE DECONTAMINARE A ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE CU DIELECTRICI BIFENILI POLICLORURATI (PCB)” Autori: ing.

Teofil BOTA, chim. Fănica BACALUM, ing. Liliana SARBU – INCDCP ICECHIM Bucuresti;

dr.fiz. Sanda COTESCU, drd. Ing. Paul PENCIOIU, dr.ing. Adrian MEREANU, ing. Carmen

POPESCU, tehn. Lucian NEAŢU – ICPE Bucuresti, ing. Constantin TOADER – CCSANBCE

Bucuresti; ing. Sorin PASAT, ing. Andrei Ionel PĂTRUT, Cristina NICULESCU - SC

CALORIS GROUP SA

Lucrarea a fost prezentata de d-na dr.fiz.

Sanda COTESCU si de dl. ing. Teofil BOTA,

care au facut precizari privind importanta

eliminarii deseurilor de uleiuri dielectrice cu

bifenili policlorurati (PCB), ca prioritate majora

in managementul deseurilor periculoase,

conform prevederilor europene si nationale

specifice.

In continuare, a fost prezentata

succint o tehnologie de decontaminare a

echipamentelor electrice cu bifenili

policlorurati, propusa de INCDCP-

ICECHIM si realizata in cadrul unui proiect

MENER, impreuna cu specialisti de la ICPE,

ECOPROIECT, CALORIS GROUP si

CCSANBCE Bucuresti. Solutia propusa

8

urmareste atat rezolvarea aspectelor legate de restrictiile impuse materialelor cu continut ridicat

de PCB, cat si a aspectelor economice. Cu modificari minime, solutia se poate aplica atat

decontaminarii condensatoarelor destinate casarii si dezansamblarii, cat si transformatoarelor

electrice in vederea reutilizarii lor.

Au fost evidentiate principalele operatii tehnologice efectuate in cadrul tehnologiei de

decontaminare, precum si rezultatele experimentale obtinute in cadrul celor 4 experimente de

decontaminare.

Prezenta lucrare a fost expusa atat sub forma de comunicare orala, cat si sub forma de

poster.

5. „DEZVOLTAREA INSTALAŢIILOR COMPACTE DE EPURARE A APELOR

UZATE ÎN CONTEXTUL MANAGEMENTULUI DURABIL AL RESURSELOR

NATURALE” Autori: Drd.ing. Grigore VLAD, ing. Andreea-Melinda SZOCS, ing. Mircea

Craciun – SC ICPE Bistrita SA

Atat in calitate de autor al lucrarii, cat si

in calitate de Director general al SC ICPE

Bistrita SA, dl. drd. Ing. Grigore VLAD a facut

o succinta prezentare a preocuparilor institutiei

pe care o conduce in probleme de protectie a

mediului si a experientei de peste 20 ani pe care

ICPE Bistrita SA o detine in tehnologii de

epurare a apelor reziduale.

In prezentarea sa, dl. drd.ing. Grigore

VLAD a facut precizari referitoare la

importanta utilizarii tehnologiilor moderne de

epurare a apelor uzate in constructia

microstatiilor, cu reducerea semnificativa a

cantitatii de namol rezultate in urma epurarii,

utilizarea eficientă a spaţiilor libere existente,

creşterea fiabilităţii şi simplificarea operaţiilor

de întreţinere.

9

A fost prezentata pe scurt situatia epurarii apelor uzate in Romania, cu analiza statistica a

principalelor surse de ape uzate si ponderea potentialului de poluare a unitatilor din domeniul

gospodariei comunale, industriei chimice, industriei extractive si metalurgice.

De asemenea, au fost prezentate principiul constructiv al unei statii compacte de epurare a

apelor uzate, precum si informatii referitoare la microstatiile de epurare a apelor uzate pe piata

din Romania.

La finalul prezentarii, s-a concluzionat faptul ca folosirea de tehnologii avansate şi

echipamente performante în instalaţiile de tratare şi epurare a apelor duce la protecţia bazinelor

hidrografice, un domeniu tot mai important în asigurarea cantitativă şi calitativă a hranei

populaţiei, o prioritate în plan naţional şi internaţional.

În acest sens se înscriu şi preocupările ICPE Bistrita SA de a realiza echipamente cât mai eficiente pentru epurarea

apelor uzate, pentru păstrarea nealterată a râurilor – sursa de bază a apei potabile din aglomerările urbane.

6. „EXIGENŢELE IMPLEMENTĂRII ACQUIS-ULUI COMUNITAR ASUPRA

CARBURANŢILOR AUTO DERULAŢI PE PIAŢA DIN ROMÂNIA” Autor: Camelia

BASCEANU – SC PETROMSERVICE SA Bucuresti

Lucrarea a fost prezentata de autoarea materialului, d-na Camelia BASCEANU, care a

punctat unele aspecte specifice capitolului 22 - Protecţia Mediului Înconjurator, într-o abordare

sistemică integratoare cu capitolele: 1 - Libera circulaţie a mărfurilor; 3 - Libera circulaţie a

serviciilor; 6 - Politica în domeniul concurenţei; 9 - Politica în domeniul transporturilor; 14

-Energie; 15 - Politica industrială; 17 - Ştiinţă şi cercetare; 23 - Protecţia consumatorilor şi a

sănătăţii, privitor la carburanţii auto derulaţi pe piaţa internationala, ca rezultat al implementării

normelor comunitare într-un domeniu concurenţial acerb.

10

A fost realizata o scurta descriere a industriei petroliere romanesti cu mentionarea

sectoarelor de extractie, de rafinare si de distributie si a fost subliniata importanta pietei de

combustibil asupra economiei unei tari.

In continuare, a fost abordata problema carburantilor auto calitativi si ecologici din

Romania in concordanta cu normele europene impuse in ceea ce priveste continutul de sulf, si

au fost prezentat succint cadrul legislativ comunitar armonizat cu cel national cu relevanta in

domeniul combustibililor auto.

S-au prezentat aspecte ale pietei carburantilor auto din Romania si evolutia acesteia din

perioada post-decembrista pana in prezent, cu mentionarea ponderii companiilor actuale de

distributie la nivel national a carburantilor auto.

La finalul prezentarii, autoarea lucrarii a concluzionat urmatoarele:

- Aplicarea prevederilor conţinute în Directivele europene care vizează activităţile

sectoarelor de rafinare şi distribuţie din industria petrolieră este în faza de aliniere

completă –green flag– urmând a fi inaintat Comisiei Europene de către Ministerul

Economiei şi Comertului a “Raportulului Anual privind calitatea şi cantitatea de benzină

şi motorină comercializată pe piaţa internă”;

- Adoptarea de normative noi armonizate cu legislaţia comunitară a adus o serie de

implicaţii majore asupra agenţilor economici de ordin financiar (investiţii privind

protecţia mediului şi reconstrucţia ecologică, obţinerea permiselor de mediu integrate,

aparatura performantă de automonitorizare a calităţii produselor sau a elementelor de

mediu, formarea şi perfecţionarea de specialişti) sau social (reducerea activităţii – chiar

până la oprire - acolo unde tehnologiile vechi nu compatibilizează cu produsele obţinute

sau cu grija faţă de mediul înconjurător);

- Ca semnatară a Protocolului de la Kyoto, România este angajată alături de UE că va

reduce emisiile anuale de gaze (GES) cu 8% până în anul 2008-2010, comparativ cu

nivelul anului 1990, iar industria de petrol prin procesele industriale generează o cantitate

apreciabilă cuantificată în Plafonul Naţional al emisiilor gazelor cu efect de seră.

7. „CERCETĂRI PRIVIND OBŢINEREA DE MATERIALE COMPOZITE

IGNIFUGATE NON-HALOGEN CU APLICAŢII ÎN INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ,

ÎN CONTEXTUL ACQUIS-ULUI DE MEDIU” Autori: Lidia AVADANEI, Lilia

11

HARABAGIU, Tereza BARAT, Florin RACOVANU – ICEFS SA Savinesti; Magdalena

BUNEA, Aurelia IONESCU - ICPE SA Bucuresti; Rodica ION – INCDCP-ICECHIM Bucuresti;

Horia IOVU, Petru NOTINGHER – UPB

In deschiderea prezentarii, d-na dr.ing. Lidia AVADANEI a facut o scurta introducere

privind conceptul de dezvoltare durabila prin prisma industriei chimice, un sector industrial mare

consumator de materii prime si de energie, dar si mare producatoare de deseuri.

A fost subliniata importanta dezvoltarii

serviciilor, produselor si procedeelor chimice

durabile care sa respecte mediul inconjurator,

prin punerea la punct a noilor procedee de

fabricaţie ce reduc sau elimină formarea

substanţelor periculoase sau toxice, ce

minimizează consumul de energie şi producţia

de deşeuri şi care, în măsura posibilului, se

bazează pe materii prime reînnoibile. Finalitatea

cercetării este de a dezvolta o tehnologie chimică curată plecând de la materii prime şi

combustibili reînnoibili şi care, reducând deasemenea la minimum producţia de deşeuri, atinge un

nivel maxim de productivitate.

Au fost prezentate aspecte privind

compusii ignifuganti utilizati de industria de

mase plastice in ultimele decenii si importanta

gasirii de noi solutii pentru inlocuirea

ignifugantilor halogenati cu ignifuganti fara

halogen, tinand cont de pericolul reprezentat

la ardere de compusii organici halogenati si

riscului reprezentat de acestia asupra sănătăţii

populaţiei atât în etapa de producţie-prelucrare, cât şi în cea de reciclare şi de distrugere a

deşeurilor prin incinerare.

S-a facut referire la actiunile intreprinse pe plan mondial precum si la masurile legislative

stabilite pentru reducerea consumului de ignifuganti fara halogen.

12

In continuare, au fost mentionate rezultatele experimentale obtinute la realizarea de

materiale polimerice compozite ignifugate non-halogen.

In concluzie, au fost precizate urmatoarele:

- Experimentările efectuate în faza micropilot pentru obţinerea unor sortimente de

poliamida 6 ignifugată non-halogen au evidenţiat bune proprietăţi mecanice, electrice şi de

inflamabilitate ale noilor sortimente;

- Aceste materiale sunt compatibile cu mediul înconjurător şi sunt uşor de prelucrat;

- Densitatea mai scăzută a sortimentelor non-halogen, comparativ cu a materialelor

halogenate contribuie şi la reducerea greutăţii produselor realizate.

8. “REDUCEREA CONTINUTULUI DE MOLIBDEN DIN SISTEME APOASE

REZULTATE LA PROCESAREA MINEREURILOR URANIFERE” Autori: Gheorghe

FILIP, Eugenia PANTURU, Rozalia RADULESCU – INCDMRR Bucuresti; Cristian

PREDESCU – UPB, ECOMET; Dorin Gheorghe FILIP – Compania Nationala a Uraniului

Bucuresti

Lucrarea a fost prezentata de dl.

Gheorghe FILIP, care s-a axat in principal

pe rezultatele experimentale obţinute pe

instalaţii de laborator pentru separarea

molibdenului, prin adsorbţie pe cărbune

activ din eluaţii uraniferi şi prin flotaţie

ionică, din apa de iaz.

Scopul studiului prezentat in aceasta

comunicare stiintifica il constituie obţinerea

de concentrate uranifere purificate (având < 0,15 % Mo) şi evitarea deversării în apele de

suprafaţă a unor cantităţi apreciabile de molibden cu apele reziduale uzinale de la procesarea

minereurilor uranifere.

In introducere, au fost mentionate cazurile in care se impune si este aplicata in practica

separarea speciilor Mo(VI) din sistemele apoase, precum si concentratiile si cantitatile de

molibden aflate in sistemele apoase uzinale din fluxul Uzinei de preparare a Comapniei nationale

a Uraniului – Sucursala Feldioara.

13

Variabilele studiate au fost gradul de purificare de molibden, a eluaţilor uraniferi, a apei,

de iaz şi capacitatea de încărcare a adsorbanţilor.

Au fost prezentate 2 procedee de reducere a molibdenului din sistemele apoase:

- Procedeul prin adsorbtia Mo(VI) pe carbune activ;

- Procedeul de separare a Mo(VI) din apa de iaz prin flotatie ionica.

Prezentarea celor 2 procedee s-a focalizat pe mentionarea fluxurilor tehnologice, a

proceselor chimice care au loc, a conditiilor de experimentare si a rezultatelor analizelor de

laborator efectuate la finalul experimentarilor.

In finalul prezentarii, au fost subliniate urmatoarele concluzii:

Dată fiind complexitatea problematicii sistemelor apoase cu conţinut de U(VI) şi Mo(VI),

în cadrul lucrarii s-au urmărit două obiective majore:

Separarea recuperativă a Mo(VI) din eluatul uranifer în scopul purificării concentratului

tehnic de uraniu care se precipită din acesta, astfel încât concentratul să se încadreze în

specificaţia de produs (maximum 0,15% Mo în concentratul tehnic şi respectiv maximum

2 ppm în pulberea de UO2);

Separarea recuperativă a Mo(VI) din sistemele apose ce constituie “apa de iaz”, în scopul

reducerii cantităţii de Mo(VI) deversate în emisar (râul Olt).

În cadrul primului obiectiv al cercetării s-a studiat separarea selectivă a Mo(VI) prin

adsorbţie pe cărbune activ, din eluaţii uraniferi, în etapa anterioară precipitării U(VI). Această

metodă este recomandată pentru separarea Mo(VI) din eluaţii uraniferi, cu volumul redus de

soluţie procesată (250 m3/zi), în care concentraţia Mo(VI) este de 0,08 – 0,120 g/l.

În cadrul celui de-al doilea obiectiv al cercetării s-a studiat separarea Mo(VI) din sisteme

apose diluate tip “apă de iaz” prin flotaţia de adsorbţie coloidală pe suport de hidroxid feric,

metodă indicată în cazul vehiculării unor volume mari de soluţie, cu conţinut redus de Mo(VI) de

0,007 – 0,012 g/l.

De asemenea, au fost evidentiate si conditiile de adsorbtie a molibdenului pe carbunele

activ, capacitatile de incarcare cu molibden a carbunelui, parametrii de elutie a molibdenului pe

carbune activ si parametrii tehnologici optimi pentru separarea molibdenului din apa de iaz prin

flotatie ionica.

9. „IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 2002/96 PRIVIND DESEURILE DE

ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE. MODELUL OLANDEZ - UN

14

EXEMPLU DE URMAT. PLAN DE IMPLEMENTARE NAŢIONAL” Autor: Liliana

LINCULESCU – Ministerul Educatiei si Cercetarii, Directia Generala Politici Industriale

In absenta autoarei lucrarii,

prezentarea materialului a fost realizata de

d-na dr. Fiz. Sanda COTESCU, gazda

simpozionului, care a reusit sa retina

interesul audientei prin prezentarea catorva

aspecte privind implementarea in Romania a

directivei 2002/96 referitoare la deseurile de

echipamente electrice si electronice.

Au fost prezentate principalele

obiective ale directivei 2002/96, planul de implementare national, situatia actuala a implementarii

directivei 2002/96 si legislatia nationala specifica.

In continuare, au fost mentionate principale obligatii ale producatorilor de echipamente

electrice si electronice, au fost dezbatute probleme legate de finantarea si costurile colectarii si

tratarii DEEE, colectarea selectiva a acestora cu precizarea punctelor de colectare a acestei

categorii de deseuri la nivel national.

Deosebit de interesanta a fost

prezentarea modelului olandez de

implementare a directivei 2002/96, cu date

concrete obtinute in urma unei vizite de

studiu desfasurate de delegatia romana in

Olanda si Belgia.

Au fost relatate principalele aspecte

rezultate in cadrul reuniunilor de lucru la

sediul Comisiei Europene, la Ministerul

Mediului din Olanda, la sediul unor asociatii

si companii olandeze de producere a echipamentelor electrice si electronice, de colectare si

reciclare a DEEE si la incineratorul de deseuri al companiei AEB.

La finalul prezentarii, au fost subliniate urmatoarele concluzii si propuneri:

15

- Olanda reprezintă un stat cu o experienţă bogată în domeniul gestionării DEEE-urilor.

Istoria dovedeşte faptul că “modelul olandez” a stat la baza legislaţiei europene în

domeniu.

- Mediul de afaceri din aceasta ţară a sesizat încă de la începuturile conturării legislaţiei în

domeniu (1989) oportunităţile oferite de gestiunea acestor tipuri de deşeuri creându-se o

adevărată piaţă a DEEE-urilor unde deviza “nimic nu se pierde” a căpătat valoare

monetară.

- Responsabilităţile bine trasate, conştientizate şi asumate pentru fiecare actor al acestui

întreg lanţ de management al DEEE-urilor, împreună cu mentalitatea omului de rând

modelată prin diferite pârghii comunicaâionale şi/sau financiare au dus la succesul

implementării legislaţiei şi politicilor în domeniu.

- România se înscrie pe aceleaşi linii de gestionare a DEEE-urilor, fiind la început de drum.

Aşa cum a precizat şi reprezentantul Ministerului Mediului din Olanda, ţara noastră poate

învăţa din succesul şi greşelile altor state cu experienţă.

10. “RECICLAREA MATERIALELOR - SINTEZA SI COMENTARII LA STUDIUL LUI

DANIEL BENJAMIN” Autori: Claudia POPESCU. Mihai O.POPESCU - Universitatea

Politehnica Bucuresti

In prezentarea acestui material, dl prof.dr.ing. Mihai Octavian POPESCU a facut o scurta

introducere in problema reciclarii materialelor, una dintre solutiile impuse de evolutia societatii

industriale.

16

S-a dezbatut problema deseurilor de ambalaje provenite de la bunurile de larg consum,

precum si necesitatea reciclarii acestora.

Au fost mentionate in continuare cele 8 mituri ale reciclarii ale lui Daniel Benjamín, in

contextul actual al Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

S-a pus accent si pe problema reciclarii materialelor ce intra in componenta deseurilor de

echipamente electrice si electronice. O serie de comentarii cu privire la situatia din Romania si cu

implicatiile educative ale temei au fost prezentate in contextul aplicarii Directivelor CEE privind

reciclarea deseurilor provenite din echipamentele electrotehnice si electronice.

La finalul dezbaterii, s-a ajuns la concluzia ca reciclarea este un proces iar atitudinea

pentru acesta se invata si se educa.

Studentii si viitorii specialisti, inca din timpul pregatirii lor profesionale, trebuie sa

cunoasca cerintele si procedurile impuse de Comunitatea Europeana in problema

managementului deseurilor, sa inteleaga filosofía specifica consumului, economiei si reciclarii

materialelor, sa aplice metode si tehnici conforme cu acestea, sa promoveze ideile specifice in

mediul social de activitate.

11. “ENERGY AND SUSTAINABILYTY” Autor: FEKETE-FARKAS, M. SZENT ISTVÁN

UNIVERSITY, GÖDÖLLŐ, HUNGARY

In cadrul prezentarii lucrarii, autoarea

materialului d-na prof. Maria FFEKETE-

FARKAS, a propus spre dezbatere urmatoarele

probleme ale protectiei mediului:

- Conceptul de dezvoltare durabila;

- Economia si mediul;

- Costurile totale si sociale in productia de

energie electrica;

- Costuri externe– EXTERN-E

Au fost mentionate principalele reglementari la nivel mondial pentru o dezvoltare

durabila: Raportul Brundtland din anul 1987 care defineste conceptul de dezvoltare durabila,

Agenda 21 si Declaratia de la Rio din anul 1992 privind schimbarile climatice, Protocolul de la

17

Kyoto din anul 1997 privind controlul emisiilor gazelor cu efect de sera si Conventia de la

Johannesburg din 1992 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto.

De asemenea, a fost prezentata situatia la nivel mondial privind emisiile de CO2 in

contextul cresterii consumului energetic.

In finalul prezentarii, autoarea lucrarii a concluzionat urmatoarele:

- Mentinerea unei relatii intre cresterea economica, consumul energetic si mediu reprezinta

unul dintre aspectele cele mai importante ale unei dezvoltari durabile;

- Masurarea costurilor externe si a beneficiului sunt de importanta majora pentru o politica

energetica adecvata;

- Aplicarea principiului „Green paper of energy efficiency or doing more with less”

reprezinta un pas important spre o practica energetica adecvata pentru o dezvoltare

durabila.

In încheiere s-au strâns de la participanţi chestionarele de apreciere asupra organizarii si

tematicii simpozionului si analiza lor ulterioara a indicat o buna apreciere din partea acestora si

interesul pentru continuarea si in anii viitori a organizarii acestui simpozion.

Ca materiale realizate in cadrul simpozionului se remarca volumul de lucrari pregatite

pentru simpozion, in numar total de 17, cu cod ISBN. De asemenea au mai fost sustinute

suplimentar inca doua lucrari poz 10 si 11 de mai sus. Pentru intreg pachetul de lucrari cat si

pentru sinteza acestor prezentari s-a realizat un CD si materialele de informare s-au pus pe pagina

de web a SC ICPE SA.

18