Anul VI, Numărul 59, IANUARIE 2012

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Detalii la pag.15 UltiMa ORa

SERGIU GĂBUREACCORESPONDENT -ROMANIA

In memoriam, VIORICA PETRESCU Vreme de un deceniu, actriţă a Teatrului Naţional București, Viorica Petrescu a trecut în eternitate. După o carieră fructuoasă pe scena Naţionalului bucureștean din anii 60’ și 70’ vreme în care a jucat alături de giganţii teatrului românesc, doamna Petrescu emigrează în Statele Unite și se stabilește în Sacramento, California. Trecută de mult de cea de a doua vârstă, doamna Petrescu își va găsi liniștea și puterea de a reânvia în mijlocul comunităţii românești din Sacramento. Încă de la sfârșitul anilor 90’ este invitată la diversele activităţi culturale organizate atât de către Biserica Sfinţii Mihail și Gavril –a cărei membră a fost- cât și de către Asociaţia Culturală “Mioriţa USA” prilej cu care a încântat audienţa cu sensibilele recitări din Caragiale s-au Eminescu. În ultimii ani domnia sa a partici-pat și la festivităţile organizate cu prilejul Zilei Naţionale a României sau la celebrarea Zilei Regalităţii (acţiune organizată constant în Sacramento la începutul lunii Mai). Cu prilejul acestor sărbători naţionale românii californieni au putut afla spre exemplu că doamna Petrescu, copil fiind a avut șansa să-i ofere un buchet de flori Regelui Carol al II-lea în anii 30’, sau că a fost colegă de grupă cu Radu Beli-gan, Dem Rădulescu s-au Alexandru Giugaru. Căsătoria cu procurorul militar Petrescu nu aveau însă să o îndepărteze de viaţa mondenă bucureșteană. În cercul de prieteni ai do-amnei Petrescu puteai ușor să regăsești oameni iubitori de artă s-au scriitori celebrii. Dintre aceștia merită cel puţin amintită Miruna Arghezi, fiica celebrului scriitor Tudor Arghezi.

Actriţă a stărilor, a emotivităţii extreme, Viorica Petrescu a mizat totul în cariera ei și în viaţă pe trăire, pe spontaneit-ate, pe sinceritate, pe starea sensibilă. Trăind și mizând total pe acest fel direct puternic emoţional, de a fi în teatru și în viaţă, ea nu putea niciodată înșela. Prietenii și românii din Sacramento prin plecarea ei au pierdut un simbol, însă teatrul românesc a pierdut o stea care va strălucii veșnic în eternitatea culturii și spiritului românesc tradiţional.

ZIARULMIORITA.COM

CONtiNUaRe iN pag.2

Gala Nulitatilor: un bâlci exportat de Mihaela Serban, Guvernul României si Televiziunea Nationala

În cei 8 ani de functionare a „fa-bricii” de celebritati pe banda rulan-ta, Mihaela Serban si TVR au pacalit o multime de VIP-uri autohtone si politicieni si au introdus în cercuri înalte diletanti si impostori avizi de celebritate, pâna când au reusit sa demonetizeze notiunea în sine. Subi-ectul a atras atentia jurnalistilor, care au scris despre cele 850 de „celebrita-ti” premiate din România. În ultimul timp, satui pâna în gât de galele la fel de stupide ca si realizatoarea lor, si de necunoscutii scosi la rampa, personalitatile din tara si din afara au început sa ignore invitatiile divei si sa nu se mai afiseze la Teledoane si gale penibile, în care li se acorda premii neacreditate si titlul de „ce-lebritate” cu atâta usurinta. http://www.webphoto.ro/reportaj/trofeele-celebritatii-s-au-dat-cate-unul-sa-ajunga-la-toti.html

În 2010, dupa ce s-a milogit nopti întregi pe la usile OTV-ului, ur-mându-l ca un catelus pe Dan Dia-conescu si s-a rugat de toti mogulii cu eterna ei problema: „Facem un Teledon?”, diva, refuzata tot mai des, a intrat într-un con de umbra. Foarte profitabile si pentru ea si pentru cei care o sprijina fatis sau din umbra, galele organizate pentru te miri ce cauza, au cazut în dizgratie, asa ca organizatorii s-au gândit la alte surse de venit si au trimis-o la „munca” în Occident. http://www.click.ro/ve-dete/romanesti/Mihaela-Serban-mi-logeste-OTV_0_988701257.html

Folosindu-se de trecerea pe care o are pe lânga premierul Emil Boc si alti politicieni bine plasati, cu aju-torul banilor publici si ai televiziunii nationale, Mihaela Serban, a expor-tat deja bâlciul...

SEBASTIAN STROESCUSURSA: INFOPRESS

laS VegaS

MiHaela SeRBaN

Aho, aho adulţi şi fraţiAnul ăsta să votaţiUnu-n casă să nu staţi !Să dăm jos pe hahalereCe-au pus ţara la galere.Să votaţi chiar de nu parealternativă la schimbare.Să scăpăm de fufe, frateşi miniştri făr'de carte.

Sunaţi toţi din zurgalăiS-audă Europa, măi !Că aici, prin cei CarpaţiNu-s doar handicapaţi,imorali sau mercenari,ebaniste şi becali ... Sunt şi oameni cu gândirepentru ţară cu simţire !Deşteptaţi "boborul" frate

că aşa nu se mai poate !Nu mai staţi după perdeleşi să gândiţi doar la rele.Vă cer multă implicarepentru a face iar schimbare.Mămăliga explodeazăcând românii toţi votează !Sunaţi iar din zurgalăişi mânaţii măi !

LA MULŢI ANI!Nu uitaţi ce a spus Lincoln:Votul e mai puternic decât glonţul. S-auzim numai de bine,

ViORiCa petReSCU

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ IANUARIE 2012 MIORIŢA USA 2

... dâmbovitean în Spania, Italia si SUA. http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=26391&Itemid=37

Despre bâlciul de la Madrid, a aparut un articol edificator în Re-vista „Singur”. Gala a început cu o sala pe jumatate goala, a excelat prin improvizatie si a reusit sa le creeze celor prezenti un sentiment de rusine de a mai spune ca sunt români: „Gu-vernul României, a exportat acest bâlci românesc la Madrid, si-a atri-buit patru premii, printre ei figurând primul-ministru Emil Boc si depu-tatul William Brânza dupa frumoasa zicala populara, noi centram noi dam cu capul.” Acelasi lucru s-a întâmplat si la Roma, iar ulterior la Las Vegas. „Printre premiatii din aceasta prima gala a rusinii românesti în Spania au facut parte carausi de pachete, facatori de sarmale, promotori cul-turali care nu se promoveaza nici pe ei însisi, artisti fara opera, plagiatori, ilustri anonimi. Este surprinzator sa vezi cum este premiat grupul celor care de ziua lui Eminescu în acest an si-au batut joc de cultura româna organizând un fals omagiu lui Emi-nescu […] De la gala au lipsit chiar capetele de afis, din motive doar de ei cunoscute” scrie Cornel Dârnovan. http://www.revistasingur.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3357:balciul-romanesc-ex-portat-la-madrid&catid=54:articol-presa&Itemid=115

Gala de la Roma a stârnit un val de reactii negative, românii din Ita-lia fiind dezgustati de diletantismul organizatorilor si improvizatiile starletei Serban. Doar aplaudacii din tara au umplut ziarele de ecouri pozitive: http://www.ziarulring.ro/stiri/21158/mihaela-serban-duce-gala-celebritatilor-la-roma

Se stie ca Serban este o semidoc-ta, e pupila lui Mirco de mai multa vreme, iar cei doi beneficiaza de spri-jinul atent al premierului, asa ca este de înteles usurinta cu care cheltuieste diva banii publici. Au curs valuri de cerneala, s-au publicat fotografii si videoclip-uri de la gale în care se afisa premierul; Mirco si diva au strâns sute de mii de dolari, carora ulte-rior li s-a pierdut urma. Prezenta lui Emil Boc si a acolitilor lui la galele Mihaelei Serban au devenit un obi-cei, iar el are grija ca jurnalistii aflati în solda PDL sa scrie frumos despre Serban. În acest fel reputatia divei este aparata, iar articolele negative despre ea dispar foarte repede din revistele online pentru ca se fac presi-uni puternice de sus.

În aceste conditii, e lesne de înteles de ce persoane din anturajul divei au declarat, sub protectia anonimatului, ca la aceste gale atât organizatorii, cât si Mihaela Serban si politicienii care o sustin îsi retin partea – sume ex-orbitante. Copiii orfani, scosi în fata ca motivatie pentru Teledoane lacri-mogene si felurite gale, primesc fir-imituri din donatii, daca mai ajunge ceva la ei. La Cluj, Mihaela Serban este sustinuta de presedintele Con-

siliului Judetean, Alin Tise, finul lui Emil Boc; la Arad de primarul Falca, al carui nas de cununie este Basescu si lantul slabiciunilor poate continua la nesfârsit. Daca va întrebati unde sunt banii pe care i-a strâns Mi-haela Serban pentru orfelinatul din Arad, raspunsul este aici: „Desi s-au strâns sume de bani si materiale de constructii pentru orfelinatul mult-trâmbitat, „diva” de Vladuta, se pare ca nu are de gând sa-si duca la capat promisiunile – cum face de obicei! Materialele de constructii au ajuns la firma tatalui ei de la Vladuta, iar banii copiilor în propriile buzunare, dupa ce, pentru a-i primi în cont, a amenintat ca se sinucide! Asa încât multa lume s-a întrebat de ce „dom-nisorica” a facut Teledonul. Doar pentru a-l scoate în fata pe cel dupa care alearga sau si pentru propriile buzunare?” http://stiri.infopress.tv/martor-ocular/2402-simona-mihae-la-radu-zis-mihaela-erban-epara-din-show-bizz.html

Datorita afaceristului italian (care sustine si alte pseudovedete autohtne) si despre care se stie ca vizeaza un post de consul în Italia, numerosi oameni de cultura s-au lasat angrenati în galele rusinii orga-nizate de Mihaela Serban. Cristian Topescu, de pilda, a tolerat-o pe diva blonda pentru ca Mirco are proiecte în derulare împreuna cu fiica lui, Cristina. Totusi, de la bâlciurile din Occident Cristian Topescu a lipsit, asa ca merita felicitari!

Se mai vorbeste despre Simona Mihaela Radu (în buletin), alias Mihaela Serban, ca si-ar fi „facut” studiile cu proptele, dar nimeni nu scrie despre asta, având în vedere cine o sustine. Felul ostentativ în care îsi afiseaza titlurile universitare (profe-soara) si faptul ca nu vorbeste fluent nicio limba straina (fapt dovedit si la New York, unde n-a fost capabila sa dea nici buna ziua în engleza) si stilul execrabil în care redacteaza si timite comunicate de presa despre galele ei sunt dovezi de incultura crasa, im-pardonabile pentru o mare vedeta ca ea. Dealtfel, primele ei studii si locuri de munca sunt legate de biochimie – domeniu în care Mirco are toate usile deschise.

Dupa galele internationale ale prostiei realizate de Mihaela Serban în strainatate, jurnalisti neavizati în privinta „dedesubturilor” afacerii si aplaudaci din mass-media româneas-ca, pe care ea îi are la picioare, au umplut ziarele cu informatii despre noua preocupare a divei – diploma-tia. Se pregateste intens pentru o car-iera de diplomat, dar înca n-am aflat daca vizeaza o cariera în America sau în Europa. Deocamdata orice om in-teligent vede ca „se fac cartile”. Diva a fost invitata de consiliera lui Boc, Ana Vass, sa scrie împreuna cartea "Forta politica a femeilor din Româ-nia". Oare blonda semianalfabeta de la TVR a scris vreo fraza în acea carte sau doar si-a pus semnatura pe ea, pentru a putea justifica niste compe-tente atunci când va fi trimisa într-o misiune diplomatica din strainatate?

http://www.curier. ro/ index.php?option=com_content&task=view&id=16314&Itemid=377

Înca din 2006, la concursul Miss University al carei organizatoare a fost, Mihaela Serban a dat dovada de neam prost, „uitând” sa-i plateasca pe artistii invitati, iar acestia i-au facut scandal imediat, asa ca diva a început sa dea telefoane ca sa-si plateasca datoriile. Cu chiu, cu vai, a reusit sa faca rost de o suma si sa-i plateasca lui Gabriel Dorobantu on-orariul si jumatate din comisionul lui Nae Lazarescu si Vasile Muraru. Ne si miram ca articolul a scapat ochi-lor vigilenti ai prietenilor ei suspusi! http://stiri.acasa.ro/social-125/scan-dal-la-miss-university-88295.html

Sursele noastre spun ca diva a platit organizatorii ca sa apara la Ziua României pe Broadway, un eve-niment organizat pe strada si nu într-un teatru de pe Broadway, asa cum au lasat sa se înteleaga lacheii ei din presa. Dealtfel, evenimentul stradal organizat de Stefan Minovici cu bani publici, cu o saptamâna înainte de gala de la Las Vegas, s-a remarcat printr-o gafa enorma – s-a organizat într-o zi cu conotatii comuniste, 1 Mai 2011. La rândul ei, mai spun sursele, Mihaela Serban a cerut difer-ite sume de bani de la cei pe care i-a adus în SUA cu scopul de a-i premia la Las Vegas. Se vehiculeaza sume cuprinse între 1800 si 3000$ de persoana, fapt care nu ne mira, deo-arece România este renumita pentru coruptie. http://www.ziarulatac.ro/dezvaluiri/banii-publici-sunt-risipiti-cu-nerusinare-de-catre-o-angajata-a-televiziunii-nationale-pentru-prom-ovarea-imaginii-unei-celebritati-de-zgura

Gala s-a desfasurat în luna mai într-un bar de striptease din Las Vegas, capitala americana a sexului si jocurilor de noroc. La eveniment a fost invitata doamna Lia Roberts, Consul al României în statul Ne-vada. Cei care au acceptat invitatia s-au lasat furati de greutatea numelor vehiculate si n-au sesizat monstruoz-itatea: organizatorii au asociat gala caritabila „Suflet pentru România”, o strangere de fonduri pentru copiii defavorizati din Romania, cu capitala dezmatului. Culmea prostiei a fost alegerea unei locatii „exclusiviste”. Ne-am întrebat si atunci si ne între-bam si acum unde erau dansatoarele la bara în timp ce diva cersea bani de la românii din SUA? Faceau donatii, dansau dezbracate sau li s-a dat o seara libera?

În cele trei gale realizate de Mi-haela Serban în strainatate, a premiat peste 120 de „celebritati” reale ame-stecate cu impostori si diletanti. Im-provizatiile si mârlania s-au tinut lant cu ocazia galei din SUA, ca si la cele anterioare din Italia si Spania, iar de la eveniment au lipsit exact capetele de afis. Actorul Nicholas Cage, de pilda, fusese arestat la New Orleans pentru tulburarea linistii publice si violenta stradala, iar Mihaela Serban ne anunta ca intentioneaza sa-l pre-mieze la Las Vegas.

Surse din anturajul divei si din am-basada SUA la Bucuresti au dezvaluit felul în care organizatorii au solicitat viza de Statele Unite. S-au prezentat la ambasada cu aere de mari vedete si au spus ca vor sa organizeze o gala

caritabila în SUA. La întrebarea: „Cine, când si cum

va achita taxele catre statul Ameri-can pentru strangerea de fonduri?” diva era complet nepregatita, asa ca a primit initial un refuz de viza. Ulte-rior, si-a pus „pilele” în functiune, iar cu sprijin politic si diplomatic a adus circul la Las Vegas. Peste noapte, femeia de afaceri obscura Georgeta Bostean din Califonia a devenit „cel-ebra” ca vicepresedinte al juriului, iar diva s-a întors la ambasada SUA din Bucuresti cu raspunsul: „Georgeta Bostean si Asociatia Doina vor plati taxele în SUA!” http://www.rgn-press.ro/categorii/eveniment/1632-gala-internationala-a-celebritatilor-romano-americane-la-las-vegas.html#Scene_1

Dupa sapte luni de la gala, înca nu stim daca d-na Georgeta Bostean si asociatia (necunoscuta si lipsita de activitate) „Doina” au platit taxele la IRS, ce suma s-a strâns la Las Vegas si unde au ajuns banii? Mihaela Ser-ban si organizatorii n-au catadicsit sa faca publice aceste informatii, desi banii au fost colectati pe teritoriul SUA, o tara în care se respecta strict legile. Tacerea nefireasca a organiza-torilor ne determina sa credem ca au „uitat” sa plateasca taxele, iar banii s-au evaporat prin diferite inginerii financiare, dupa modelul exersat în tara timp de 8 ani. Organizatorii stiu ca sustragerea de la plata taxelor si impozitelor în SUA se pedepseste cu amenzi usturatoare si cu detentia infractorilor? Deci, cine si când plat-este taxele? Când aflam suma si desti-natia banilor de la Las Vegas?

Având în vedere antecedentele de la Madrid si Roma, multe ziare din SUA au ignorat gala de la Las Vegas, în speranta ca aceasta va ramâne un incident izolat. Directorul ziarului Miorita USA, Viorel Nicula, a re-fuzat premiul divei, care s-a întercut în gafe si bâlbâieli, cireasa de pe tort fiind un mesaj si o diploma pe care ea i le-a trimis prin e-mail, iar diploma era emisa pe numele altcuiva. Ziarele care au publicat ecouri referitoare la gala din SUA au fost cele sustinute financiar de DRP si redactorii-sefi înselati de aparente. Din pacate episodul Las Vegas nu este un inci-dent izolat, iar diva a fost premiata de Ministrul Culturii, Kelemen Hu -nor, pentru activitatea desfasurata în strainatate: http://www.time4news.ro/ultima-ora/gala-celebritatilor-anului-2011-in-romania-vezi-nomi-nalizarile.html

Cu ocazia galei de la Las Vegas, Daniel Ganea, actorul figurant din Los Angeles, cu aparitii episodice în cetatea filmului, a fost ridicat la rang de „celebritate” si se afla pentru a tre-ia oara în România pe bani publici, desi este un necunoscut si nu a fost remarcat niciodata de mass-media americana. Invitat de Simona Gh-erghe la o emisiune „Acces Direct”, din luna iulie, actorul a demonstrat în fata României ca este lipsit de educatie si cultura, debitând o serie de ineptii si dovedind live ca este un agramat. La invitatia Mihaelei Ser-ban, Daniel Ganea petrece Sarbato-rile de Iarna în România, desi Craci-unul este o sarbatoare de familie, iar

acasa îl asteapta sotia si cei doi co-pii. Sub diverse pretexte, el va sta 5 saptamâni în tara pe bani publici, în compania divei TVR, timp în care Serban si Ganea se straduiesc din rasputeri sa convinga publicul de-spre notorietatea „celebrului” actor la Hollywood, iar pentru a-si atinge scopurile meschine calca pe cadavre. Lipsa de scrupule a starletei de la TVR scapa sistematic din vederea jurnalistilor români, foarte probabil din cauza securistilor si politicienilor, care „le pun mâna la ochi” pentru a nu sesiza inadvertentele.

Presa din tara scrie ca diva mul-tilateral dezvoltata îsi perfectioneaza cariera profesionala în mai multe domenii de activitate si a absolvit In-stitutul Diplomatic Român cu note maxime. Stirea, demna de ziarul Scânteia, ne aminteste despre „ce-lebrii” absolventi de „Stefan Gheo-rghiu”. Propunem domnilor de la putere sa-i acorde Mihaelei Serban Ordinul Muncii Clasa I si distinctia Erou al Muncii Socialiste pentru ac-tivitatea ei diplomatica din diaspora.

Aplaudacii mai scriu ca Mihaela Serban studiaza diplomatia în trei tari deodata, Italia, Spania si Franta. Ne întrebam în ce limba i se preda acolo, ca sa înteleaga si ea ceva, în afara de limba materna si limbajul universal dintre cearsafuri. Ce veni-turi are Mihaela Serban si care este suma pe care o plateste la cele trei facultati în strainatate, având în ve-dere costurile exorbitante ale educa-tiei în Occident? Când are timp sa frecventeze cursurile, sa-si faca proi-ectele si sa dea examene (în trei tari deodata!), printre nenumaratele gale si teledoane cu care ne intoxica peri-odic? Starleta TVR pretinde ca este profesoara, titlu universitar pe care-l afiseaza ostentativ cu orice ocazie, în ciuda numeroaselor ei greseli de exprimare si ortografie, iar în curând va afisa si titlul de diplomat. Ca ur-mare, o declaram demna urmasa a „celebrei” Elena Ceausescu CODOI, academician doctor inginer, iar pen-tru realizarile deosebite ale divei îi multumim din inima partidului!

Oare când vor lua atitudine jur-nalistii din România pentru tragerea pe linie moarta a Mihaelei Serban si a galelor rusinii nationale? Din partea diasporei diva primeste premiul special pentru distrugerea imaginii României în occident.

În ceea ce priveste sustinatorii di-vei, senatorul Iulian Urban spune: „Legat de demnitarii alesi sau numiti care sunt membri PDL, eu sper ca sefii care conduc destinele partidului sa nu mai astepte pâna vine DNA, ANI, sau pâna se termina de jude-cat toate apelurile, recursurile sau alte asemenea etape judiciare, si sa-i suspende din partid de la primele informatii sau anchete prezentate de mass-media. Trebuie sa întelegem ca, atunci când este suspendat un mem-bru PDL banuit de coruptie, nu îl omorâm, nu îl stigmatizam, ci îi dam sansa sa îsi apere nevinovatia, însa din afara partidului.

Gala Nulitatilor: un bâlci exportat de Mihaela Serban, Guvernul României si Televiziunea Nationala

>CONtiNUaRe DiNpRiMa pagiNa

> CONtiNUaRe iN NUMaRUl URMatOR

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorofic)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara Circiu(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New YorkDan Boanta - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressD C News

N Y Magazin

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Cos-tul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anun-tate apartin autorilor,la fel si res-ponsabil-itatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 ŞTIRI 3

Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti au reluat, în perioada noiembrie – decembrie 2011, campania „Viză pentru SUA” în vederea informării cetăţenilor români cu privire la condiţiile de acordare a vizelor temporare pentru SUA.

Cetăţenii români care depun solicitări sunt uneori insuficient informaţi asupra prevederilor le-gale privind solicitarea vizelor, pre-cum şi asupra procedurii propriu-zise.

În acest sens, vă adresăm rugămintea să ne sprijniţi prin transmiterea către prietenii şi rudele dumneavoastră, care intenţionează să călătorească în SUA, a informaţiilor despre proce-durile actuale de solicitare a vizei SUA şi despre condiţiile care tre-buie îndeplinite pentru obţinerea vizei. Persoanele interesate pot consulta, înainte de depunerea dosarului, pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe al României, www.mae.ro, secţiunea

„Viză pentru SUA”, unde sunt prezentate informaţiile privind modul de solicitare a vizei pentru SUA.

Este necesară respectarea pro-cedurilor impuse de legislaţia americană şi dovedirea legăturilor puternice cu România, care pot convinge personalul consular american că persoana respectivă nu este un posibil viitor imigrant ilegal.

Motivarea obţinerii unei vize temporare trebuie să fie în concordanţă cu scopul vizitei în Statele Unite (Ex: o persoană care depune o solicitare de viză turistică şi care declară că scopul vizitei sale este acordarea de în-grijire unui membru al familiei vine în contradicţie cu legislaţia americană privind piaţa muncii).

Potrivit legislaţiei şi proceduri-lor consulare americane, un dosar respins va primi acelaşi răspuns negativ, dacă solicitantul vizei nu dovedeşte că ceva s-a schimbat în situaţia sa personală.

Pagina de Internet a Minis-

terului Afacerilor Externe, secţiunea „Viză pentru SUA”, oferă informaţii privind procedura solicitării vizei: documentele nece-sare, intrucţiuni pentru prezen-tarea la interviu, modalitatea de accesare a formularului online pentru viză, informaţii despre ce consideră personalul consular american a fi legături puternice cu ţara.

Înainte de a solicita o viza temporară americană, vă recomandăm să ţineţi cont de următoarele aspecte:

• Informaţi-vă cu atenţie asu-pra condiţiilor de acordare a vizei SUA! În acest fel, veţi putea cunoaşte condiţiile impuse de legislaţia americană în materie. Viza de intrare în Statele Unite nu este un drept automat pe care îl aveţi; puteţi să o obţineţi doar dacă îndepliniţi anumite condiţii.

• Înainte de a solicita viza, autoevaluaţi-vă! Analizaţi cu atenţie situaţia dumneavoastră personală în raport cu criteriile şicondiţiile de acordare a vizei.

Dacă apreciaţi că nu îndepliniţi criteriile conform cărora unui so-licitant de viză i se poate acorda statutul de non-imigrant, este mai bine să amânaţi solicitarea vizei SUA până când consideraţi că aţi reuşit să îndepliniţi acele criterii.

Rata de respingere a solicitărilor pentru viză reprezintă unul dintre criteriile necesar a fi îndeplinite în vederea includerii României în programul SUA Visa Waiver. Prin campania desfăşurată, Min-isterul Afacerilor Externe şi-a propus să informeze cetăţenii români în legătură cu procedurile şi condiţiile de obţinere a vizei. Respectarea acestor proceduri şi condiţii poate conduce la creşterea şanselor de obţinere a vizei solici-tate, precum şi la scăderea ratei de respingere, fapt ce va contribui la intrarea României în programul Visa Waiver.

Ministerul Afacerilor Externe al României – „Viză pentru SUA”

www.mae.ro/viza-pentru-sua

CAMPANIA „VIZĂ PENTRU SUA”Informare asupra procedurilor de solicitare a vizelor temporare pentru SUA

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

Vâlceanul Florentin Smaran-dache, profesor universitar la Fac-ultatea de Matematică şi Ştiinţe a Universităţii „New Mexico” din oraşul Gallup, statul federal New Mexico, SUA, a fost invitat săptămâna trecută în China de către Universitatea Jiatong, care i-a acordat titlul de „Profesor adjunct”, echivalent cu titlul de „Doctor honoris causa” acordat în universităţile europene şi ameri-cane.

„Doctor honoris causa” este un titlu onorific acordat de instituţiile de învăţământ superior unei personalităţi de mare prestigiu, din ţară sau din străinătate, pen-tru realizări deosebite în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei şi umanităţii.

„Noţiunile Smarandache” sunt foarte apreciate în China

Prof. univ. dr. Florentin Sma-randache, născut la 10 decembrie 1954, în Bălceşti, cu doctoratul în Teoria numerelor, are contribuţii deosebite în matematică, unde multe noţiuni (numere, funcţii, şiruri, mulţimi, paradoxuri, al-gebre, geometrii, grupuri, inele, câmpuri, spaţii etc.) îi poartă nu-mele, multe dintre acestea fiind „în mare vogă” în China, unde se organizează anual o conferinţă internaţională de teoria numere-lor şi noţiunilor Smarandache, iar Laboratorul de Management, Decizie şi Sisteme de Informaţie al Academiei Chineze de Ştiinţe editează o publicaţie trimestrială de matematică aplicată, numită „Revista Internaţională de Combinatorică Matematică”, care publică în mod programat şi ar-ticole referitoare la „multispaţii Smarandache” şi „geometrii Sma-randache”.

Festivitatea de acordare a titlu-lui onorific a avut la Universitatea Jiaotong din Beijing în data de 22 decembrie 2011.

Profitând de vacanţa universitară de iarnă, Florentin Smarandache va sta în China până pe 05 ianuarie 2012 şi va contacta

mediile universitare din oraşe Xian şi Shanghai, unde va ţine mai multe conferinţe de matematică (logica neutrosofică) şi de… fizică („fizica neutrosofică” şi „fizica supraluminală”).

„Neutrosofia” deschide uşi noi în matematică şi în fizică

Florentin Smarandache, şef de promoţie al Facultăţii de Matematică din Craiova, nu este doar matematician, ci şi scri-itor (poet, prozator, dramaturg), întemeietor al mişcării literare de avangardă numită de el „Paradox-ism” (pentru că utilizează în mod programatic paradoxuri, antiteze, oximoroane), editând şase antolo-gii internaţionale paradoxiste. Are contribuţii şi în alte ştiinţe (filo-zofie şi fizică), bazate pe aplicarea paradoxismului în ştiinţă.

Pornind de la faptul că pen-tru o entitate „A” există nu doar opusul ei, „antiA”, ci şi neutrul ei, „neutA” (care nu este nici „A”, nici „antiA”), Florentin Smarandache a generalizat „Dialectica” (un capi-tol al filozofiei, bazat pe existenţa „contrariilor” – „A” şi „antiA”) în „Neutrosofie” (bazată pe existenţa „contariilor” şi a „neutraliilor”).

Aplicarea neutrosofiei în matematică a dus la crearea

„logicii neutrosofice”, numită şi „Logica Smarandache”.

Aplicarea conceptului „neutral” în fizică, l-a condus pe Smaran-dache la ipoteza că există „o formă neutră de materie”, care nu este nici „materie”, nici „antimaterie”, pe care dânsul a numit-o „nemate-rie”, formată din particule şi anti-particule elementare. Cercetătorii din fizica particulelor elementare au constatat o asemenea „anoma-lie” prin anii ’70, dar au presupus că este o eroare şi au abandonat această direcţie de cercetare pentru că nu aveau un suport teoretic! În zilele noastre, fizicienii au dedus teoretic posibilitatea existenţei unei astfel de „particule stra-nii”. Rămâne ca experimentele să demonstreze indubitabil existenţa „nemateriei”.Dar, susţine Smaran-dache, „neutraliile” nu există doar la nivelul particulelor elementare, studiate de fizica cuantică, ci şi în fizica clasică, astfel că el propune conceptul de „Fizică neutrosofică” – un nou capitol al fizicii. În luna decembrie, el a organizat o teleconferinţă pe tema „fizicii neutrosofice”, prin care a colectat mai multe lucrări ştiinţifice pe care le va publica anul viitor într-un volum, care va putea fi citit şi în

variantă electronică pe site-ul său, de la universitatea americană la care lucrează.

Aplicarea „Paradoxismului” în fizică l-a condus pe Smaran-dache la „Ipoteza Smarandache” (nu există viteză limită în Univ-ers”) şi la propunerea concep-tului „Fizica supraluminală”, ca un alt nou capitol al fizicii, care să studieze fenomenele fizice la viteze mai mari decât viteza lu-minii, considerată în concepţiile ştiinţifice „ortodoxe” ca viteză limită în Univers (conform Teor-iei Relativităţii Restrânse, emisă de Albert Einstein în anul 1905).

Amintim că „Ipoteza Sma-randache” a avut o confirmare experimentală în acest an prin publicarea rezultatelor „Experi-mentului OPERA” de la CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) şi în urmă cu patru ani prin „Proi-ectul MINOS” din SUA, care au constatat că „neutrinii” (particule elementare fără sarcină electrică) se deplasează cu viteze ceva mai mari decât cea a luminii, dar fizicienii „ortodocşi” sunt foarte rezervaţi, consideră că sunt necesare şi alte experimente, în alte laboratoare, eventual bazate pe altă metodă.

Florentin Smarandache – doctor honoris causa la Beijing!

FlOReNtiN SMaRaNDaCHe Si DeCaNUl FaCUltatii De StiiNte a UNiVeRSitatii JiaOtONg

MIRCEA MONUCORESPONDENT

 

EVENIMENTE IANUARIE 2012 MIORIŢA USA 4

Ziua Natională a României la ChicagoAm așteptat-o cu înfrigurare, ne-

am tot întrebat: “Se organizează, ce face Consulul?” cu toate că știam precis că totul merge con-form așteptărilor, știam că dl. Con-sul General al României, prof. dr. Lucian Leuștean, a obţinut deja aprobările necesare, cu toate că tri-misesem contribuţia necesară pentru ridicarea acestei sărbătorii la nivelul obișnuit la Chicago: excelent, de fiecare dată! Dar…evenimentele plăcute sunt asteptate întotdeuna cu nerăbdare, timpul trece întotdeuna prea încet și apoi ce este mai plăcut decât să primești asigurarea “Nici-o grijă, desigur, vineri seara !”

Şi iată că acest “vineri seara” a sosit: ne-am îmbrăcat festiv, ne-am suit în mașină și am pornit la drum în orașul acesta imens, declarat de curând drept al doilea oraș din SUA și al șaselea din lume conform Global Cities Index . Trepidaţia caracteristică se făce simţită prin viteza mult prea mică cu care înaintăm dar noi îi in-tuim și personalitatea copleșitoare care te face să te simţi mândru și să duci mesajul “Eu sunt din Chicago!” în toată lumea! Da, Chicago…are o personalitate proprie, puternică, de necontestat și de neconfundat care-și pune amprenta asupra tuturor celor care vin să trăiască aici; Chi-cago joacă un rol preponederent în viaţa politică, economică și culturală americană, rol pe care îl percepi ime-diat după ce cobori din avion în cel mai mare aeroport din lume sau te dai jos din tren în cel mai mare cen-tru feroviar din SUA.

Noi? Suntem o mână de oameni veniţi din România și stabiliţi aici, unii de decenii, alţii de mai curând dar toţi mânaţi de o dorinţă: în amal-gamul multinaţional care este Chica-go, să desemnăm un loc bine precizat pentru comunitatea românească, una dintre cele nu mai puţin de 160 de comunităţi înregistrate! Nu suntem decât vre-o 100.000 de oameni într-o mare care cuprinde 6 milioane nu-mai în oraș, dar prezenţa noastră se face simţită. Cel ma tânăr membru a fost născut în urmă cu o oră, cel mai în vârstă – o bunicuţă de 100 de ani și trei luni - a trecut în nefiinţă în urmă cu 4 luni de zile și alţii se oferă deja să fie recunoscuţi drept decan de vârstă. Din această mână de oameni fac parte și cei veniţi de curând dar si acea membră a Academiei Naţionale de Inginerie – prof. dr. Rodica Bărănescu - care a marcat decisiv dez-voltarea SUA în domeniul ei de acti-vitate. Între aceste extreme, trăiesc în bună pace și într-o strânsă comuni-tate reprezentanţi ai tuturor profesii-lor existente și în România: structura socială a disaporei este o oglindă a structurii societăţii românești. Întâl-nirea de Ziua Naţională este un bun prilej de a ne bucura că suntem împreună, de a cunoaște pe cei veniţi de curând, de a afla de succesele ce-lor care au reușit “să pună piciorul” pe acest pământ și să sărbătorim pe cei care au venit mai de mult și și-au adus din plin contribuţia la dez-voltarea comunităţii române din Chicago. “Mâna de oameni”este… deschisă: unii vin, alţii pleacă, unii contribuie cumva la cementarea aces-tui sentiment de “noi”, alţii nu, unii vin la sărbătorirea în comun a zilei de 1 decembrie, alţii petrec această zi memorabilă în cadrul familiei…dar comunitatea există, se tranformă, evoluează și trăiește într-o schimbare permanentă, un semnal de neconte-stat al unei vitalităţi debordante. În cuvântarea festivă dl. Consul Gen-eral – între timp dânsul a fost inte-

grat complect în comunitate: el este de mult unul dintre “ai noștri”! – ne delectează cu o relatarea amănunţităa evenimentelor istorice care au prece-dat și care au urmat evenimentul de la 1 Decembrie 1918. Cu pasiunea unui istoric – dânsul este un istoric! – dar și cu dexteritatea unui chirurg ne aduce în amintire evenimentele ex-trem de dificile care au dus la extin-derea graniţelor României la situaţia de astăzi: cu toate că au trecut nu-mai 93 de ani de atunci, valurile istoriei Europa in secolului XX au șters din amintire multe pagini glo-rioase ale diplomaţiei și ale faptelor de arme românești. A fost o delec-tare să-i ascultăm vorba molcomă de moldovean înţelept, reprezentantul Patriei pe acest tărâm american.

Din partea comunităţii române îi răspunde Tavi: Octavian Cojan, liderul de necontestat și de nu mai puţin de 30 de ani ai celor de aici și președintele Illinois Romanian-American Association. În urmă cu câteva zile i-am sărbătorit cei 75 de ani pe care-i are, dar pe care…nu i-i dai! Acum, seara, a apărut de undeva din mijlocul celorlalţi, ca întotdeu-na modest, ca întotdeuna reţinut: aproape că nu-l observi în mulţimea de oameni din sală! Dar…când în-cepe să vorbească se poate recunoaște imediat un gigant printre semenii lui, unul a cărui vorbă are greutate, a cărui fiecare vorbă este susţinută de o realizare din trecut sau este o prom-isiune de viitor pe care o va realiza cu siguranţă. Pentru scurt timp mă încearcă un sentiment de dezamăgire fiindcă și de data aceasta a lăsat acasă Ordinul pentru Merit în clasa Co-mandor, decernat lui de președintele IIliescu pentru o formidabilă re-alizare politică din anul 2004: a mobilizat diaspora română, a co-organizat “România pentru NATO” și a contribuit decisiv la înlăturarea ultimelor obstacole în cale intrării României în aceasta organizaţie! “Tavi - i-am spus de nenumărate ori - fă fapte bune și vorbește despre ele!”…dar el a continuat neabătut drumul lui de timișorean cu foarte mult bun simţ, cu o tărie de caracter care nu s-a lăsat înfrântă de nici-una

dintre greutăţile prin care a trecut în viaţă. Mulţi dintre cei prezenţi în sală au primit ajutorul lui dezinteresat atunci când au făcut primii pași în Chicago. Dintre ceilalţi, nu este nici-unul care să nu fi asistat la vre-unul dintre spectacolele organizate de el, cu participarea artiștilor din Româ-nia, nu este nici unul care să nu fi venit la vreuna dintre nenumărate-le manifestări dedicate României, timp de mai bine de 30 de ani… Când ai nevoie de ceva: Tavi!Aplauzele calde la sfârșitul cuvântării îl răsplătesc pentru această viaţă dedicată comunităţii române. Îl caut din ochi și pe celălalt stâlp al comunităţii, un strâns colaborator al lui Tavi, pe dl. Vasile Bouleanu, și-l găsesc stând la o masă, la fel de modest dar la fel de constient de serviciile imense aduse acestei mâini de oameni, de români din Midwest: și dânsul este un purtător al Ordi-nului pentru Merit! I-am admirat adesea, când apar amândoi în vre-o situaţie delicată sau în cursul unui meeting important, în care părerile sunt divergente și spiritele se încing: în cel mai scurt timp ordinea este instaurată, se discută organizat și la subiect, se ajunge la o concluzie iar aceasta este transformată în fapte! Adevăraţi lideri, de necontestat!

“Balada“ lui Ciprian Porumbescu este piesa muzicală care zguduie sufletul oricărui român, oriunde ar fi el și oricât de amărât ar fi…De data aceasta însă eram cu toţii veseli și de aceea interpretarea Florentinei Râmniceanu (vioară), acompaniată la pian de Luciano Laurenţiu ne-a mers drept la inimă. Numai după ce ultimele sunete ale Baladei s-au stins în aplauzele furtunoase ale ce-lor prezenţi, am putut să reflectez puţin asupra contribuţiei diasporei române la extraordinara viaţă culturală din Chicago: Florentina este Prim Concert Maestru al Or-chestrei Filamonice din Evanston (o suburbie din Chicago) iar Lu-ciano este directorul corului bisericii catolice Sf.Anton, ambele formaţii de prima clasă. Vineri seara lor li s-a alăturat ing. (de mare succes!!) Aruna Şerbănescu, soprană de mare

talent, care a interpretat două piese de George Enescu. Delectându-mă ascultând-o, nu am putut să nu mă gândesc la formidabilul rezervor de talente românești, pe care l-am întâl-nit oriunde în lume, prin multele ţări în care am lucrat. Nu am putut să-mi reţin bucuria văzând de fiec-are dată că acesta este alimentat în permanenţă de noi generaţii de tin-eri…și …vrând-nevrând m-am în-tors către masa la care luaseră loc cei mai tinere participanţi la sărbătoarea Zilei României: am recunoscut o pe dna. Diana Dumitru, una dintre ace-lea care deja a preluat tradiţiacomunităţii românești din Chicago și o duc mai departe: dânsa activi-tatea Romanian Cultural Exchange. Vom auzi încă multe despre această organizaţie, să sperăm…cât mai curând!

La o sărbătoare românească nu pot să lipsească …sarmalele! Anul acesta sarmalele au fost oferite de biserica “Adormirea Maicii Domnului” si…trebuie să confirm că…colectivul din jurul bisericii urmează cu mult suc-ces tradiţia excelentă a manifestărilor românești din Chicago: sarmalele au fost extraordinare!. Şi pe urmă vi-nul…unul alb de Jidvei și unul roșu de Mehedinţi…procurate special din grija domnului Consul! Formidabile!Vin de Mehedinţi? Pun pariu că n-aţi știut că în Mehedinţi se face vin: înainte de război, acesta a fost rezervat regilor României, după aceia conducătorilor “iubiţi”…Acum…se găsește și …la sărbătoarea Zilei Naţionale a României în…Chicago!! Mulţumim, domnule Consul Ge-neral!

Orice petrecere continuă cu dans și aici Ion Vătășoiu este în elementul său: el este unul dintre interpreţii de muzică ușoară de foarte mare sensi-bilitate care ne-a delectat întotdeuna cu o vastă selecţie de melodii nemu-ritoare, începând cu cele ale Mariei Tănase și terminând cu cântăreţi contemporani…Muzica lui a fost

atât de antrenantă încât…până și unul dintre participanţi, despre care tocmai aflasem că fusese operat de stomac în urma cu trei săptămâni, n-a mai putut rezista tentaţiei și – împreună cu fermecătoarea lui soţie, Raluca - ne-a oferit o demonstraţie de dans modern uluitoare…În treacăt fie vorba: acesta este prof. dr. Dan Nicolae, unul dintre marii specialiști mondiali în tratamentul statistic al informaţiei genetice…Data viitoare când o să mergeţi la farmacie să cumpăraţi aspirină, unul dintre viitorii colaboratori ai dânsu-lui o să vă facă o analiză și o să vă ofere aspirina cu componentele a, b, c, și d…care…ptr. dvs. personal…are efectul cel mai favorabil! Dar…să nu i-o daţi și copilului dvs., fiindcă pentru acesta aspirina cu compo-nentele a1, b1, c1 și d1 va fi de re-comandat…Aceasta este medicina viitorului pe care o creează acum dr. Dan Nicolae, un membru al dia sporei române din Chicago!! Minţi creatoare…de asta nu este lipsă aici: operele pictorului Alexandru Darida împodobesc casele multor români și americani dar și foaierele marilor întreprinderi cu sediul în Chicago; gravurile si fotografiile artistice ale lui Costică Cobârzan sunt cunoscute și înfrumuseţează paginile ziarelor și căminele românilor; lecţiile de dans popular românesc oferite de dr. med. Ana Maria Soleanicov întrunesc în-todeuna un mare număr de interesaţi și renvie aici, pe malul râului Chi-cago, tradiţia jocului popular de la Codlea, de unde a venit dânsa…

Aș mai continua cu multă plăcere lista a celor care au ţinut neapărat și ne-au făcut bucuria să fie prezenţi și să sărbătorească Ziua România, dar… redactorul șef mi-a limitat spaţiul dedicat acestui eveniment și eu l-am epuizat deja! Îmi cer scuze de la toţi aceia pe care nu am putut să-i pomenesc aici, dar care au par-ticipat cu entuziasm și cu dedicaţie la această minunată sărbătoare.

Dar…nici-o grija! Deja ne pregătim pentru sărbătoarea de la anul viitor!

RADU MIHALCEACORESPONDENT-CHICAGO

 

 

 

Dl. OCtaViaN COJaN (ÎN StÂNga), pReSeDiNtele il-liNOiS ROMaNiaN-aMeRiCaN aSSOCiatiON, RaSpUN-De CUVÂNtaRii DlUi CONSUl geNeRal al ROMÂNiei la CHiCagO, pROF. DR. lUCiaN leUSteaN (ÎN DReapta).

D-Na aRUNa SeRBaNeSCU, SOpRaNa Si…iNgiNeR De SUCCeSS, iNteRpRetÂND MeODiii De geORge eNeSCU!

lUCiaN laUReNtiU (la piaN) Si FlOReNtiNa RÂM-NiCeaNU iNteRpRetÂND BalaDa De CipRiaN pO-RUMBeSCU.

D-Na DiaNa DUMitRU De la ROMaNiaN CUltURal eXCHaNge

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 EVENIMENTE5

”UN MARE EVENIMENT PENTRU SUFLAREA NOASTRĂ CINEMATOGRAFICĂ”: FESTIVALUL DE FILM ROMÂNESC ORGANIZAT DE ICR NEW YORK LA LINCOLN CENTER

New York, 14 decembrie 2011: Peste 2700 de spectatori au umplut sălile Film Society of Lincoln Center (FSLC) în săptămâna de proiecţii şi evenimente speciale ale celei de-a şasea ediţii a Festivalului de Film Românesc de la New York, organizat de Institutul Cultural Român din New York sub genericul Beyond şi dedicat criticului de film Alex. Leo Şerban. Găzduit pentru prima dată de prestigiosul Lincoln Center, inima culturală a New York-ului, cel mai amplu şi durabil eveniment dedicat cinematografiei româneşti peste ho-tare a confirmat creşterea constantă înregistrată de primele cinci ediţii în rândul publicului şi industriei de film din metropola americană.

Foarte bine primit, atât de presă (fiind recomandat de criticul Ste-phen Holden în rubrica The Week Ahead din The New York Times), cât şi de comunitatea cinematografică şi de publicul de peste Ocean, Fes-tivalul de Film Românesc a devenit un eveniment de tradiţie şi valoare certă, aşteptat în peisajul cultural newyorkez al finalului de an. “M-am convins pe viu, cum se spune, că Festivalul este nu numai un mare eveniment pentru suflarea noastră cinematografică, ci şi un reper în ceea ce priveşte susţinerea şi fixarea cinematografului românesc pe harta lumii. Atent cu mişcările prezentu-lui, dar având o privire deopotrivă retrospectivă şi prospectivă asupra valorilor, Festivalul, prin componen-tele sale (proiecţii, evocări, panel-uri, întâlniri cu regizori şi actori etc), impune idei, dar are şi viaţă, su-flu, incită interesul şi curiozitatea”, a declarat criticul de film Magda Mihăilescu, adăugând că „Am simţit, alături de neobosita echipă a festival-ului, că aparţin unui mic spaţiu care îşi cere dreptul la cuvânt şi chiar i se acordă cu încredere şi bucurie.”

Profesionişti americani, membri ai diasporei româneşti, dar şi simpli iubitori ai filmului independent au fost prezenţi la festival. Şaptesprezece actori, regizori, producători şi critici de film au participat la proiecţiile celor nouăsprezece lungmetraje şi şase scurtmetraje incluse în pro-gram. Evenimentele speciale au in-clus: Conversaţia cu Irina Petrescu moderată de Corina Şuteu, New Romanian Cinema: The Tipping Point – discuţie care i-a avut ca protagonişti pe Mihai Chirilov, di-rectorul artistic al Festivalului, criti-cii de film Magda Mihăilescu, Jay Weissberg şi Scott Foundas, Director Asociat de Programe al FSLC, şi A Starry Night with Romanian Cin-ema – seară organizată în colaborare cu MARA Society dedicată susţinerii participanţilor la programul-cadru al ICR New York, Academia Itinerantă Andrei Şerban. Referindu-se la struc-tura complexă de evenimente din cadrul festivalului, Jay Weissberg, critic de film american de la presti-gioasa revistă Variety, remarcă: “Ne-limitându-se doar la a prezenta filme, Festivalul încurajează activ publicul

să discute cu creatorii de film, ofer-ind o platformă de dialog care îşi propune să integreze peisajul cultural românesc în conversaţie, detaşându-se astfel de diversele serii de film sim-ilare din New York, mult mai puţin vizionare”.

Retrospectivele integrale, dedicate lui Liviu Ciulei şi Radu Muntean, dar şi proiecţii speciale precum cea care a aniversat 10 ani de la pre-miera filmului regizat de Cristi Puiu, Marfa şi banii, au constituit o arhitectura diversă a manifestării al cărui program s-a extins, pentru prima dată, pe durata a şapte zile. “Medalionul Liviu Ciulei s-a bucu-rat, spre încântarea noastră, de in-teres, admiraţie şi... nesfârşite păreri de rău împărtăşite. Pentru cei tin-eri, festivalul a însemnat o excelentă rampă de lansare şi contacte impor-tante găzduite de Lincoln Center – un elegant şi funcţional spaţiu nou îmbogăţit pentru evenimente de acest gen – la care promptitudinea şi farmecul echipei ICR New York au completat tabloul unei manifestări de elită”, consideră Irina Petrescu care a prezentat filmului ei de debut Valurile Dunării, dar a fost şi protag-onista unei extraordinare conversaţii dedicate publicului românesc din New York despre cariera sa şi colabo-rarea cu marele regizor român.

Bursa Alex. Leo Şerban, destinată sprijinirii tinerilor regizori şi critici de film români, oferită de producătorul Bobby Păunescu, Fes-tivalul Internaţional de Film Transil-vania Film Society of Lincoln Center şi, a fost anunţată oficial de către Mihai Chirilov, pe scena Galei de Deschidere a festivalului. Destinată, anual, începând din 2012, câte unui tânăr critic sau regizor de film, Bursa va consta într-o rezidenţă de un tri-mestru la Film Society of Lincoln Center, de la New York Film Festival şi până la finalul Festivalului de Film Românesc (septembrie – decembrie), două evenimente-cheie găzduite de FSLC. În acest interval, bursierii vor putea participa la cursuri de profil ale Columbia University, vor beneficia

de întâlniri cu profesionişti ameri cani, vor avea ocazia de a lua partela diverse evenimentele cinematogra-fice, oferindu-li-se, în plus, posibili-tatea de a-şi dezvolta viitoarele proi-ecte de scurt şi lung metraj.

Sala de 270 de locuri a Wal-ter Reade Theater a fost din nou arhiplină la Închiderea Oficială a Fes-tivalului, cu proiecţia lungmetrajului Hârtia va fi albastră, semnat de Radu Muntean, în prezenţa regizorului şi a actorului Andi Vasluianu. Publicul a rămas în sală după proiecţie, pentru a participa la discuţia dintre Scott Foundas şi Radu Muntean, invitat special al acestei ediţii (alături de cele patru lungmetraje de ficţiune ale sale, publicul american a putut urmări, în premieră mondială, doc-umentarul marca HBO România Vorbitor, regizat împreună cu Alex-andru Baciu). Preţ de 40 de minute, Scott Foundas şi Radu Muntean au vorbit despre filmele regizorului, de-spre felul în care au fost ele primite în ţară şi peste hotare, dar şi despre consacrarea Noului Cinema Româ-nesc. Regizorul care a avut prima retrospectivă personală în cadrul fe tivalului de la New York a spus că fes-tivalul i s-a părut “o reuşită pentru că a contat nu doar pentru noi, cineaştii şi diaspora romanească, dar şi pentru publicul american, care a fost majori-tar la fiecare proiecţie şi foarte activ după vizionările care au avut loc în probabil cel mai select spaţiu cultural al New York-ului.”

Alături de Hârtia va fi albastră (2006), filme precum Morgen (r. Marian Crişan, 2010), Principii de viaţă (r. Constantin Popescu, 2010), Bună, ce faci? (r. Alexandru Maftei, 2010), Visul lui Adalbert (r. Gabriel Achim, 2011), Mănuşi roşii (r. Radu Gabrea, 2010), Şcoala Noastră (r. Mona Nicoară şi Miruna Coca-Coz-ma, 2011), Loverboy (r. Cătălin Mi-tulescu, 2011), Periferic (r. Bogdan George Apetri, 2010), Furia (r. Radu Muntean, 2002), Valurile Dunării (1959) sau Pădurea Spânzuraţilor (1964) au umplut Walter Reade Theater, în vreme ce Marţi, după

Crăciun (r. Radu Muntean, 2010), documentarele Vorbitor (2011),Kap-italism: Reţeta noastră secretă (r. Al-exandru Solomon, 2010) şi Doina groparilor (r. Pavel Cuzuioc, 2011), scurtmetrajele româneşti, precum şi discuţiile cu Irina Petrescu şi cu criticii şi jurnaliştii de film români şi americani au fost extrem de bine pri-mite la Elinor Bunin Munrsoe Film Center (EBMFC). Ambasadorul României la ONU, Simona Micules-cu, a apreciat succesul celei de-a şasea ediţii a manifestării de la New York: “Sunt foarte recunoscătoare ICR New York pentru că, prin regalul de film oferit în prestigioasa locaţie din cadrul complexului Lincoln Center, colegii mei din vastul mediu onusian au avut o ocazie superbă să cunoască valoarea excepţională a cinemato-grafiei româneşti de azi şi de ieri”.

La festival au fost prezente nume importante ale filmului românesc: Bogdan George Apetri (Periferic), Monica Bîrlădeanu (Stopover), Victoria Cociaş (Mănuşi roşii), Marian Crişan (Morgen), Pavel Cuzuioc (Doina groparilor), Radu Gabrea (Mănuşi roşii), Tudor Gi-urgiu (Superman, Spiderman sau Batman; preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania), Vlad Ivanov (Principii de viaţă), Magda Mihăilescu (critic de film), Radu Muntean (Retrospectiva Radu Muntean), Mona Nicoară (Şcoala noastră), Bobby Păunescu (Bursa Alex. Leo Şerban), Irina Pe-trescu (Retrospectiva Liviu Ciulei), Ana Popescu (Bună, ce faci?), Ga-briel Spahiu (Visul lui Adalbert), Andi Vasluianu (Furia, Hârtia va fi albastră, Mănuşi roşii, Periferic, Apele tac). Acestora li s-a adăugat criticul de film de la Variety, Jay Weissberg.

“Festivalul a însemnat în primul rând întâlnirea cu o echipă entuziastă şi caldă, care ştie să promoveze cu profesionalism filmul românesc, întâlnirea cu oameni importanţi din industria filmului din SUA, şi nu în ultimul rând întâlnirea cu publicul atât de primitor de la New York”, a

precizat actorul Vlad Ivanov. Marian Crişan, regizorul filmului cu care s-a deschis prima seară (fiind şi propu-nerea României la premiile Oscar) consideră că “festivalul a fost o opor-tunitate reală de a prezenta Morgen în faţa unui public special, consider eu, publicul din New York.” Filmul lui Crişan este susţinut de ICR New York în cursa pentru premiul Acad-emiei Americane de Film pentru film străin.

Cea de-a şasea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la New York a avut loc în perioada 30 noiembrie – 6 decembrie 2011, fiind organizată de Institutul Cultural Român din New York şi Film Society of Lincoln Center, în colaborare cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

Iniţiat şi prezidat de Corina Şuteu, director al ICR New York, comitetul de selecţie al Festivalului de Film Românesc îi mai include pe Mihai Chirilov, Director Artistic, Scott Foundas, Director Asociat de Pro-grame al Film Society of Lincoln Center, şi Oana Radu, Director Ad-junct al ICR New York.

Imagini în ataşament:1. Irina Petrescu introducând fil-

mul Valurile Dunării (Credit foto: Julie Cunnah)

2. Boardul Festivalului de Film Românesc de la New York: (de la stânga la dreapta) Oana Radu, Di-rector Adjunct ICR New York, Cori-na Şuteu, Director ICR New York şi Preşedintele boardului; Scott Foun-das, Director Asociat de Programe, Film Society of Lincoln Centerl; Mi-hai Chiriliov, Director Artistic al fes-tivalului (Credit foto: David Godlis)

3. Vlad Ivanov în timpul sesiunii de Q&A de după proiecţia filmului Principii de viaţă (Credit foto: David Godlis)

4. Conversaţie cu Radu Muntean în noaptea de închidere a festivalu-lui: regizorul Radu Muntean şi Scott Foundas (Credit foto: David Godlis)Institutul Cultural Român din New YorkTel: +1-212-687-0180E-mail: info@icrny.org

Institutul Cultural Român din New York

pHOtO: DaViD gODliS

ZIG - ZAG IANUARIE 2012 MIORIŢA USA 6

SFATURI PENTRU ECONOMISIREA IMPOZITARII VENITURILOR

MIHAELLA SMITH

În fiecare an în S.U.A., în jur de 45 de milioane de contribuabili solicită deduceri şi credite detaliate în im-pozite în valoare de un trilion de dolari. Alţi 92 de milioane de con-tribuabili folosesc deducerile stan-dard cerând în jur de 700 de bilioane de dolari. Amândouă sistemele au beneficiile şi dezavantajele lor şi este important să cunoaşteţi sistemul care este cel mai potrivit pentru situaţia dumneavoastră financiară.

Astfel, deducerile de impozite micşorează venitul, adică baza la care se aplică taxa, iar creditul de impozite micşorează taxa în sine. Aceste două metode pot fi folosite în

cazuri cum ar fi susţinerea fami-liei, plata educaţiei copiilor la co-legiu, economisirea pentru pensie, îmbunătăţirea energiei eficiente a casei şi îngrijirea copiilor.

Din păcate, aceste credite şi de-duceri rămân adesea necunoscute publicului larg. De aceea sperăm ca prezentarea succintă de mai jos a câtorva deduceri şi credite mai puţin obişnuite să vă ajute să găsiţi câteva situaţii adiţionale potrivite dumneavoastră.

Credit pentru îmbunătăţiri în scopul obţinerii de energie curată – Dacă aţi instalat anumite echipa-mente de energie alternativă, cum ar fi un panou solar pentru încălzirea apei (solor hot water heaters), pompă de căldură geotermală, sau turbină de vânt geotermală, puteţi primi 30% din costul total, incusiv chel-tuielile de montaj. Alte înbunătăţiri mai mici cum ar fi izolarea termică a uşilor şi ferestrelor, vă pot aduce un credit pentru 10% din costul echipa-mentului, până la un maxim de 500 de dolari pentru anii 2006 – 2011.

Credit pentru impozitul asupra moştenirilor – Dacă aţi primit o moştenire ce a fost taxată deja, puteţi primi credit pentru această taxă

plătită. Credit pentru costul unei adopţii

– Dacă aţi adoptat un copil în 2011, puteţi primi un credit de aproxima-tiv 13,000 de dolari în funcţie de caz. Documentele necesare pentru califi-carea acestui credit diferă de la stat la stat şi de condiţiile adopţiei. În anu-mite cazuri puteţi cere deducţia pe mai mulţi ani, şi se poate şi exclude asistenţa financiară de la patron pen-tru adoptaţie.

Deducere pentru costul bagajelor – Dacă aţi calătorit pentru lucru în 2011, aţi plătit taxe pentru transpor-tul bagajelor şi lucraţi pe cont pro-priu, ar fi bine să nu uitaţi să deduceţi costul transportului bagajelor drept business expense.

Deducere pentru costul căutării unui loc de muncă – Dacă aţi căutat de lucru în 2011 şi aţi avut cheltuieli, le puteţi deduce dacă nu aţi căutat loc de muncă pentru prima oară. Puteţi cere deducere dacă costul to-tal asociat căutării trece de 2% din venitul brut ajustat (adjusted gross income). Astfel de cheltuieli includ mâncarea, cazarea şi trasportul pent ru excursii peste noapte, plata la taxi, taxe ale agenţiilor de angajare, costul tiparului pentru CV, cărţi de

vizită şi reclame. Deducere pentru costul de mutare

pentru primul servici – Dacă v-aţi mutat la mai mult de 50 de mile de casa veche ca să puteţi accepta prima slujbă, o să puteţi deduce atât costur-ile legate de schimbarea domiciliului cât şi transportul dumneavoastră la noua casă.

Deducere pentru costul de net-work – Pentru cei care au firmele lor, networking-ul este esenţial la suc-cesul companiei. Dacă aţi plătit în plus ca să fiţi “conectaţi” la tehnolo-gie, cum ar fi telefoanele sau faxurile la un hotel, sau plata pentru internet la o cafenea, puteţi să cereţi deduceri.

Deduceri pentru costurile de la curăţătorie chimica (dry cleaning) – Dacă cheltuiţi mai mult decât 2% din venitul brut ajustat (adjusted gross income) pentru aceste servicii, puteţi să cereţi deduceri pentru cos-turile legate de curăţarea hainelor.

Deduceri pentru Medicare Part B sau D –Cei care continuă să ges-tioneze compania lor după ce s-au calificat pentru Medicare Part B sau D, pot deduce prima de asigurare, cu condiţia să nu aibă, în acelaşi timp, alt servici unde să se califice pentru asigurare medicală oferită de patron.

Deducere pentru venitul de la jury duty, care a fost plătit pa-tronului – multe companii plătesc funcţionarilor salariul obişnuit, chiar dacă aceşti funcţionari sunt chemaţi de stat la jury duty, cerând în schimb venitul obţinut de aceştia de la stat. Această deducere trebuie scrisă pe linia 36 în formularul 1040.

STIATI CĂ: Până în 2012, con-tribuabili au putut alege dacă vor să deducă impozitele de stat şi im-pozitele de venit local (state and local income tax), sau impozitele de stat şi impozitele de vânzări lo-cale (state and local sales tax). În-cepând în 2012, deducerile pentru impozitele de vânzări locale (sales tax) se anulează dacă Congresul nu prelungeşte această lege. Asta înseamnă că statele care nu au deduc-eri de impozite de venit local, nu vor putea avea în 2012 nici o deducere de impozit de la stat.

MIHAELLA SMITH este avocată manageră a firmei de drept Mutual Law Group, şi se ocupă de legea de taxe, legea de imigrare, şi planificarea financiară a averii. Acest articol este opinia scriitoarei şi nu constituie sfat legal.

Cine trage în noi după 22 de ani ?SERGIU GĂBUREACCORESPONDENT -ROMANIA

Odată cu ratarea drumului rapid către democraţie, în celebra Duminică a Orbului, România a in-trat într-unlung proces de stagnare, chiar involutiv în multe privinţe, agrementat cu tot felul de crize. Reale şi, cele mai multe, inventate. Trăim vremuri tot mai agresive. O agresivitate promovată din toate direcţiile. Cu largul concurs al faza-nilor şi vulpoilor din mass-media, au loc tot felul de atacuri mediatice, care de care mai spectaculoase. Vânzătorii de fumigene şi tiribombe, din spatele uşilor închise, fac profituri uriaşe. Păpuşarii sunt în mediul lor. De cele mai multe ori, criticile lansate sunt fără niciun rost, câtă vreme nu sunt oferite soluţii concrete de rezolvare a diverselor crize care apar dimineaţa, la prânz şi seara. Ne aflăm în plin Kafka, în care toţi fac predicţii, promisiuni şi nimeni nu se ţine de cuvânt. Realizările ! Care realizări?

E timpul să plecăm în analizele noastre, din orice domeniu, de la adevăruri extrem de dureroase într-o ţară unde, se pare, mama şmecherilor de şmecheri a fost şi este permanent gravidă. Ne aflăm în faţa unei Româ-nii sleite de puteri regeneratoare şi extrem de confuză. Bietul cetăţean,

privitor de canale şi canalii, consuma torul de ştiri, prostit şi incapabil de a-şi reveni din acest marasm, creat de politicieni şi mass-media, se află într-o continuă spaimă faţă de ceea ce se întâmplă şi nu mai înţelege nimic. Informaţiile ajung la el distorsionat, în funcţie de oră şi de provenienţă.

Acum totul e simplu ! Au tre-cut de atunci 7.661 de zile din viaţa fiecăruia, precum şi a celor 30.000.000 de români de pe planetă. Acum ştim că în 1989 a expirat, de fapt, înţelegerea puternicilor zilei semnată la Ialta. Atenţie ! Acum 22 de ani NU ŞTIAM. Cei mai mulţi dintre noi. Atunci mai mulţi români ne-am implicat în valul uriaşelor schimbări din Europa de Est. Ne-am asumat, în acele zile, responsabilităţi şi gesturi care peste atâţia ani şi după atâtea evenimente par inutile. Mai mult bătaia de joc a celor „ajunşi”.

Să nu uităm că am fost ultimii est-europeni care am făcut gestul lepădării de un sistem politic fali-mentar. Cu toate acestea atitudinea acestor câtorva mii de indivizi la nivelul ţării, a generat furia organ-elor, surprinse de existenţa unor români, anonimi în cea mai mare parte, care vroiau cu adevărat Liber-tate ! Jos Ceauşescu ! Jos comunis-mul!

Implicarea acestor mii de români

în Revoluţia est-europeană, alături de milioanele de est-europeni, a fost negată şi este negată vehement de connaţionalii lor. Aşa cum se mai neagă şi ceea ce s-a strigat atunci. Trist e faptul că unii au nostalgia acelei vieţi de tip lagăr. De vină sun-tem cu toţii pentru aceste realităţi ale României postdecembriste. Şi, mai ales, noi revoluţionarii.

Personal am rămas, după 22 de ani, cu aceeaşi convingere a utilităţii şi justeţei implicării multor revoluţionari în asumarea preluării şi coordonării activităţii la nivel naţional, judeţean şi local începând cu 22 decembrie 1989 şi până în 31 iulie 1990. Puţini ştiu ce program diabolic de rezistenţă a regimului ceauşist se pusese la cale.Dacă nu ar fi existat aceste mii de oameni din câteva zeci de localităţi ale României, care să se manifeste deschis împotri-va regimului ceauşist în primele 72 de ore de la începerea dezagregării regimului de dictatură, motivaţia menţinerii acestui regim ar fi fost foarte puternică. Dacă elemente din securitate, precum şi elemente din armata română nu ar fi trecut de partea revoluţionarilor, urmările ar fi fost cumplite. Să nu uităm nici o clipă că noi am avut în anii ‘70-‘80 un comunism pur românesc dez-voltat aberant. Nu am avut situaţia

ţărilor în care au fost trupe sovietice de ocupaţie până în ultima clipă, Moscova impunându-şi permanent punctul de vedere.

Să nu uităm că avem, încă, spre ruşinea noastră, elemente de influenţă de tip dictatorial iar ci-uruirea noastră continuă.

Să nu uităm că România a în-ceput să fie jefuită după retragerea majorităţii revoluţionarilor din structurile de conducere, la 31 iulie 1990. Abia după această dată, a în-ceput haosul accelerat şi bine dirijat. De atunci a început elaborarea legilor care permit un asemenea jaf. Astfel am pierdut pasul economic şi social cu fostele ţări comuniste, fiind astăzi de râsul planetei şi pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Totul în doar 22 de ani, în ciuda faptului că sun-tem pe locul al şaptelea ca populaţie în Europa şi nu un popor de mâna a şaptea cum mai afirmă unii.

În tot acest timp, noi, revoluţionarii, am avut atitudini di-verse: ne-am dedulcit, unii, la funcţii şi tot felul de privilegii oferite de guvernanţi, ne-am căutat de activita-tea noastră profesională, iar alţii s-au retras în eternitate cu gustul amar al neputinţei. Acum cam ştim cine au fost colaboratorii securităţii. Aşa cum bine ştim cine a contribuit din plin la distrugerea postdecembristă a

ţării. Viaţa României s-a petrecut, din punctul nostru de vedere, al revoluţionarilor, pe fondul unei at-mosfere, bine întreţinută, de negare a participare a românilor la Revoluţia est-europeană. E simplu ! Cum să se recunoască că au existat câteva mii de semeni, care s-au exprimat în mod deschis pentru un alt sistem politic, alte drepturi, altă viaţă, decât cea de până atunci ? Cum să recunoască, milioane de români că au stat pe după perdele, în timp ce mureau 1.104 de români, alţi 3.352 fiind răniţi, că aceştia au fost revoluţionari? Sunt mulţi, sunt puţini ?!

Ce demonstrează acest lucru ? Că nu întâmplător poporul român are mari probleme după 22 de ani. Probleme de legimitate, probleme de conştiinţă, probleme economice, probleme sociale, grave probleme de ordin moral.

Sigur, revoluţionarii nu au făcut mare lucru în acele zile. Au scurtat doar agonia regimului ceaşist cu câteva luni, poate ani. Au reuşit să stopeze pentru câteva luni instalarea haosului. Au reuşit să păstreze integ-ritatea bunurilor materiale comune şi personale. Au făcut ca instituţiile şi autoritatea naţională şi locală să funcţioneze cât de cât: apă caldă, lumină, căldură, alimente, locuri de muncă, siguranţa cetăţeanului;...

> CONtiNUaRe iNNUMaRUl URMatOR

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 RECLAME 7

RECLAME IANUARIE 2012 MIORIŢA USA 8

Los Angeles . . . . . . . . . . . . . . . . . .San Francisco . . . . . . . . . . . . . . . . Phoenix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

$494$494$500$298

Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . . . . . . .

$425$485$435$580

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 - in engleza, romana, rusa si germanaMobil: +1 818 726 5151office@perfect-tour.com www.perfect-tour.com

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

SA TE GANDESTI LA 2012 NU ESTE PREA DEVREME!

Tarifele sunt valabile in perioadele Octombrie 25 - Decembrie 09 sauDecembrie 24 - Martie 31 si depind de disponibilitati.Tarifele sunt roundtrip si nu includ taxele de aeroport, de combustibilsi de bagaj.

Daca ne-ai ales in 2011 iti multumim iar daca nu ai facut-o, nu rata sansa de a descoperi de ce peste 100.000 de clienti ne cauta in fiecare an pentru:

Suna pentru tarifele specialecatre toate aeroporturile lumii!

LA MULTI ANI 2012

Te asteptam sa ne spui ideea ta si noi te ajutam sa o transformi in realitate!

• CROAZIERE • TURURI IN EUROPA SI NU NUMAI • PARCURI DE DISTRACTII • • VACANTE SPA • NUNTI SI LUNI DE MIERE IN DESTINATII EXOTICE •

Păşind în 2012 alături de Domnul!www.laudamielului.org samip@laudamielului.org

Va dorim tuturor un An Nou Binecuvintat!

"Iata, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru in veci de veci; El va fi calauza noastra pina la moarte" Ps.48:14

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 EVENIMENT SPECIAL 9

Câteva gânduri la început de An Nou…În murmur de colindă, la lumina globurilor și a luminiţelor decorative din bradul de Crăciun, am sărbatorit cu toţii încă odată frumuseţea magică a Crăciunului. Copiii noștri-frumoși,

talentaţi și entuziaști l-au așteptat nerăbdători pe Moș Crăciun, și de dragul lui, ne-au delectat rând pe rând cu frumoasele colinde, obiceiuri tradiţionale de Crăciun și nelipsitele dansurile popu-lare românești.

Deși majoritatea dintre membrii formaţiei “Ghiocelul” sunt copiii născuţi în America, ne-au suprins și totodată încantat prin naturaleţea de care au dat dovadă îmbrăcaţi în frumosul costum popular romanesc și de talentul lor de dansatori. Chiar dacă suntem departe de casă, tradiţiile noastre românesti nu se pierd, dovada cea mai vie fiind acești copilași minunaţi, care au adus cu ei vestea nașterii Domnului nostru Isus și totodată cele mai frumoase și bune urări pentru Noul An.Felicitări micuţilor dansatori ai formaţiei "Ghiocelul" pentru minunatele spectacole de colinde și obiceiuri tradiţionale românești de iarnă oferite cu generozitate și mult talent în preajma sărbatorilor de iarnă în cadrul bisericilor St. Mary of Egypt din Norcross și Sfânta Maria din Dacula. Felicitări domnului Marian State pentru dedicaţia și talentul său de instructor, sperăm ca anul 2012 să fie anul micuţilor “ghiocei”!!

La mulţi ani! Un An Nou plin de bucurii tuturor cititorilor ziarului Mioriţa USA, și fie ca în acest an să avem parte de multă sănătate, împliniri spirituale, credinţă si mai ales speranţa, că putem fi mai buni și mai înţelegatori, mai aproape de lumină și de Dumnezeu.

MaRa CÎRCiUCORESPONDENT - ATLANTA/ GEORGIA

SIMPLY THE BEST - "GHIOCELUL"

pHOtO: M. CiRCiU

pHOtO: M. CiRCiU

CALEIDOSCOP IANUARIE 2012 MIORIŢA USA 10

Câtă spaimă, cât cutremur n-ar trebui să ne cuprindă pe noi gândind că Cel Care a făcut toate din nimic, a venit până la firea noastră. Şi n-a voit să vină să se nască în palatele cezarilor Romei sau la faraonii Egip-tului, unde era numai aur, ci într-o iesle simplă, într-o peşteră. Era o peşteră cu iesle pentru vite, care avea cam 20-30 de picioare lăţime, unde se adăposteau viţele de căldura mare. Era peşteră unde David închidea oile când era păstor.

Dar de ce S-a născut într-o peşteră? Pentru că ea este simbolul întunericului. El a venit să aducă lumină şi în temniţa iadului şi în lumea care era în noapte, că zice marele Apostol Pavel: Întuneri-cul veacului acestuia. Şi S-a născut Hristos noaptea, la miezul nopţii şi în peşteră, ca să arate că El a venit să aducă lumină, să risipească în-tunericul. Unde? La peşterile de care a spus Isaia, căci zice: peşterile lor - vorbeşte de peşterile iadului - în veci cu întuneric sunt făcute. Şi a venit să risipească întunericul din peşterile iadului şi întunericul păcatului de pe faţa pământului.

Duminica S-a născut Hristos; Du-minica S-a botezat, cum arată Sfinţii Părinţi de la Soborul IV Ecumenic. Duminica a înviat din morţi (Matei 28, 1). Duminica a turnat Hristos din Duhul Sfânt peste Sfinţii Săi ucenici şi Apostoli. Duminica Sfinţii Apostoli făceau Sfânta Liturghie. Tot Duminica s-a descoperit şi Apocalip-sa, că Sfântul Evanghelist Ioan zice: „Am fost în duh în zi de Duminică” (1, 10). Iată dar, câte sunt legate de ziua Duminicii!

Magii, când au ajuns în Iudeea, s-au dus la stăpânitorul Irod şi au întrebat unde este Împăratul care S-a născut. Şi înţelegând Irod că în Iudeea şi anume în Betleem se va naşte Hristos, cu mare vicleşug le-a spus magilor: „Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, ven-ind şi eu, să mă închin Lui” (Matei 2, 8).

N-avea el de gând să-L cinstească, ci voia numai să afle unde este, ca

să-L piardă. S-au dus deci magii, după cum ştim, şi au aflat steaua deasupra peşterii din Betleem. Apoi s-au închinat cu mare bucurie şi cinste Domnului nostru Iisus Hris-tos, şi I-au adus daruri: aur, smirnă şi tămâie. Aur, ca unui împărat, tămâie, ca unui Dumnezeu şi smirnă ca unui mort (muritor). Şi luând înştiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, au pornit înapoi pe altă cale.

Irod, văzând că a fost batjocorit, s-a umplut de mare furie şi de mare tulburare. Şi aducându-şi aminte de cele spuse de magi, că steaua s-a arătat cu doi ani mai înainte, a trimis ostaşi în Betleemul Iudeii şi în jur, să taie toţi pruncii de doi ani şi mai jos, că numai aşa va fi sigur de uci-derea acelui Împărat, Care este Hris-tos. Dar înainte de aceasta, îngerul Domnului se arătă lui Iosif în vis şi-i spuse: „Scoală-te, ia pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai aco-lo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare” (Matei 2, 13). Iată ce s-a întâmplat. Sculându-se Iosif a luat Pruncul şi pe mama Lui şi au fugit în Egipt. Şi au stat acolo, după mărturia unor sfinţi şi a unor mari istorici, şapte ani, că Irod a domnit 13 ani, cum arată marele istoric evreu Iosif Flaviu.

Şi S-a dus Mântuitorul în Egipt pentru două pricini: prima că să împlinească proorocia lui Osea: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu” (Osea 11, 1; Matei 2, 15), precum trebuia să plinească la vreme şi proorocia despre răstignire, hrănirea cu oţet, trestia şi toate celelalte. Iar după ce au stat ei şapte ani în Egipt, Iosif, pri-mind poruncă în vis, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în părţile Galileii, în pământul lui Israel (Ma-tei 2, 21-22). Şi ducându-se în Gali-leea, s-au aşezat în cetatea Nazaret. Dar de ce au venit tocmai la Nazaret? Ca să se împlinească Scriptura, care zice: „. Nazarinean se va chema”. Dar de la Sfinţii Părinţi aflăm că cuvântul nazarinean nu există în toată Scrip-tura. Atunci de ce se zice: Şi a venit şi a locuit în oraşul Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean se va chema (Matei 2, 23). Dar câte Scripturi nu existau mai înainte, de care ştim prin tradiţie? Iudeii au fost strămutaţi din locul lor şi o mulţime de cărţi canon-ice de-ale lor s-au pierdut, cum a fostşi

Cartea Înţelepciunii lui Isus, fiullui Sirah, a lui Tobie şi altele care au intrat în canonul cărţilor Scripturii. Aşa se înţelege proorocia aceasta de "Nazarinean". Se bănuieşte că se află în cărţile lui Enoh, care a scris 19 cărţi, ce se aflau în corabia lui Noe când a venit potopul. Căci se ştia şi după potop de proorocia lui Enoh, de care aminteşte Sfântul Apostol Iuda în Epistola sa sobornicească şi în cea de a doua a Sfântului Apostol Petru.

Deci cuvântul "Nazarinean" nu-l

găseşti în toată Scriptura, dar s-a păstrat prin tradiţie, din proorociile lui Enoh. Aşa spun dumnezeieştii Părinţi. Aceasta este bine să ştim despre Naşterea Mântuitorului Ii-sus Hristos. Mai înainte de toate să dăm slavă milostivirii şi bunătăţii celei negrăite a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi Preacuratei şi Preas-fintei Fecioare Maria, care a slujit la Naşterea Lui, că ne-a învrednicit pe toţi să mai ajungem încă o dată Naşterea Domnului şi să prăznuim

înnoirea neamului omenesc prin tai-na venirii cea în trup a lui Dumnezeu Cuvântul.

Bunul Dumnezeu să ne dăruiască nouă tuturor sărbători binecu-vântate în jurul lui Hristos şi a ce-lor dragi nouă. Vă aşteptam să fiţi alături de noi în Sfânta Biserică, să ne rugăm împreună, să-L cinstim şi să primim binecuvântări şi sfinţiri prin împărtăşirea cu cinstitele daruri Sfântul lui Trup şi Sânge.

NAŞTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOSPR. OCTAVIAN MAHLER

> CONtiNUaRe DiN NUMaRUl tReCUt

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 INTERVIU11

„ÎN ROMÂNIA NU EXISTĂ ACTIVITĂŢI SUFICIENT DE DEZVOLTATE LEGATE DE MEMORIA COMUNISMULUI”

Pot afirma că o altă mare mulţumire este aceea că, parţial, am reuşit o apropiere şi împăcare între foştii deţinuţi politici torţionaţi şi torţionari şi de fiecare dată am în-cercat să aducem un pios omagiu tu-turor celor care s-au opus instaurării dictaturii comuniste în România, chiar cu preţul vieţii.

D.D.: Dictatura a ţinut poporul român unit. După 1989 poporul român este mai divizat ca niciodată. Care credeţi că este relaţia dintre tin-erii de azi şi comunism?

Ilie Popa: Da, pentru că în dicta-tura ceauşistă existau două tabere dis-tincte, foarte bine conturate: partidul comunist în frunte cu Ceauşescu împreună cu organele represive şi poporul supus privaţiunilor. Acum sunt mai multe tabere, demagogia vine din mai multe părţi. Condiţiile s-au diversificat şi nuanţat, au de-venit mai complexe. Calitatea profesională şi morală a clasei poli-tice este, cu puţine excepţii, la nivel scăzut. Democraţia oferă mari avan-taje, dar dacă nu este promovată cu profesionalism şi bună credinţă, poate avea şi efecte cu caracter nega-tiv care în România sunt evidente.

Tinerii de astăzi, după 22 ani de la căderea comunismului, nu cunosc direct dictatura comunistă, fie că nu erau născuţi, fie că erau prea mici pentru a înţelege. Ei se pot informa de la părinţi, bunici, cunoscuţi mai în vârstă sau se pot documenta studi-ind documente adecvate şi literatura de specialitate, ceea ce şi fac o parte dintre ei. Totuşi, una este să fi simţit pe propria piele privaţiunile dictatu-rii comuniste şi alta este informarea şi documentarea. Majoritatea tiner-ilor percep în primul rând greutăţile cu care se confruntă astăzi şi mai puţin sau deloc privaţiunile fostei dictaturi comuniste.

D.D.: Dictatura comunistă a acţionat pentru exterminar-ea programată a cetăţenilor şi a deţinuţilor politici, prin acţiunile Securităţii, precum şi alte forme de reprimare în perioada 1948-1989. Au fost represiuni împotriva intelec-tualilor protestatari, a mişcărilor studenţeşti din 1956, a ţăranilor care s-au opus colectivizării, represiuni et-nice prin „vânzarea” evreilor şi a ger-manilor, a partizanilor, a disidenţilor şi oponenţilor din anii ‘70 şi ‘80, a mişcărilor muncitoreşti din Valea Ji-ului (1977) şi Braşov (1987), a celor care se opuneau politicii comuniste în orice formă. Au mai fost politica demografică din perioada 1966-

1989, distrugerea valorilor de pat-rimoniu istoric şi cultural prin demolările din anii ’80 şi constrân-gerea unei părţi a populaţiei de a-şi părăsi locuinţele, condiţiile de trai de mizerie extremă din anii ‘80, masacrarea cetăţenilor în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Cam ce procent din ororile săvârşite consideraţi că s-au aflat şi sunt cu-noscute?

Ilie Popa: Este greu de stabilit cu exactitate un procent. Cred totuşi că marea majoritate a ororilor săvârşite în perioada dictaturii comuniste au fost scoase la iveală, dar pentru a fi cunoscute maselor largi, trebuie mai intens prezentate prin mass-media şi în programele de învăţământ de la toate nivelurile.

D.D.: Sistemul comunist a reuşit să schimonosească multe suflete prin măsurile coercitive, persecuţiile pe care le-a aplicat. Credeţi că există o soluţie pentru vindecarea sufletelor celor persecutaţi în trecut?

Ilie Popa: Cei care au rezistat tor-turilor şi nu au devenit torţionari, cu toate privaţiunile la care au fost supuşi după aceea, în cea mai mare parte, au sufletele vindecate pen-tru că au conştiinţa curată că nu au făcut rău. Unii dintre ei s-au împăcat cu torţionarii şi i-au iertat. Foştii torţionari care au şi crime pe conştiină, este mult mai greu să se vindece, mai ales că, unii dintre ei au continuat colaborarea cu organele de securitate. Alţii, majoritatea, prin tot ce au făcut după eliberarea din detenţie, au încercat să se vindece şi, mulţi cred că au reuşit.

Un obiectiv al manifestărilor no-astre este şi acela de a le aduce un omagiu care să contribuie la vindec-area lor. La toate manifestările au fost invitaţi în egală măsură şi torţionaţi şi torţionari, acestea fiind şi un prilej de împăcare. Este de remarcat faptul că, pentru a diminua resentimentele care, omeneşte pot exista între unii şi alţii, la primele ediţii ale sim-pozionului, i-am rugat pe cei care, fără voia lor au torturat, să-şi ceară scuze colegilor lor cărora le-au pric-inuit suferinţe şi, pot spune că am simţit o imensă bucurie când acest lucru s-a întâmplat. Este o dovadă în plus că diabolicul experiment nu şi-a atins scopul.

D.D.: Ce poveste de viaţă cunoscută în cadrul atâtor ediţii ale simpozionului v-a marcat cel mai mult?

Ilie Popa: Sunt multe mărturii care m-au impresionat. Este foarte

greu de ales. Fiecare deţinut politic care a trecut prin acest experiment criminal are întâmplări demne de reţinut. Totuşi aş putea remarca o poveste care reprezintă în modul cel mai abominabil acest experiment. A fost povestit de Dl. dr. Nicu Ioniţă din Paşcani, care a trecut mai întâi pe la Suceava şi apoi a venit la Piteşti. Domnia sa cu încă cu 2 colegi de la Facultatea de Medicină din Iaşi, colegi de cameră la cămin şi foarte buni prieteni, care împărtăşeau aceleaşi idei şi aceleaşi idealuri, au fost arestaţi împreună. Toţi au fost introduşi în malaxorul reeducării. După o perioadă de torturi fizice şi psihice, unul dintre ei a cedat ac-ceptând reeducarea şi devenind la rândul lui torţionar. Şi, cum era ceva obişnuit în acest experiment, pen-tru a demonstra că eşti cu adevărat reeducat, erai pus să-ţi ponegreşti şi torţionezi cei mai apropiaţi oameni, a fost pus să-şi torţioneze prietenii, iar celălalt coleg şi prieten, în urma torturilor, a decedat. Iată mărturia. „În anii ’70, intrând într-o librărie din Iaşi în care era multă lume, se ap-ropie cineva de mine şi, într-o clipă am recunoscut pe unul din foştii mei prieteni care la Piteşti devenise un torţionar de temut. Cu lacrimi în ochi, îmi cere să-l iert pentru tot răul pe care mi l-a făcut. Într-adevăr mă torturase cumplit. I-am răspuns că l-am iertat încă de atunci pentru că limitele de rezistenţă ale omului sunt limitate şi este normal să cedeze atun-ci când aceste limite sunt depăşite, dar cine îl poate ierta pentru că l-a omorât la Piteşti pe Eugen, prietenul nostru comun? A început să plângă în hohote atrăgând atenţia celor din jur. Am plecat imediat şi după câţiva paşi m-am oprit. Am vrut să mă întorc şi să-l invit la mine acasă, să-l ospătez aşa cum se cuvine şi, mai ales, să rememorăm dramaticile eve-nimente de la Piteşti. Nu m-am mai întors pentru că mi-a fost teamă că va transmite această întâlnire la Securi-tate. Îmi amintisem că fusesem odată anchetat în legătură cu o discuţie pe care o avusesem cu un alt coleg de reeducări, fost torţionar care rapor-tase totul la Securitate. Reacţia fostu-lui meu coleg şi prieten m-a urmărit multă vreme, chiar am crezut că re-gretele lui sunt datorate unui sincer proces de conştiinţă şi mi-a părut rău că nu m-am întors la el atunci la Iaşi. Abia la Piteşti, cu ocazia simpozion-ului, unul dintre participanţi trecut şi el prin reeducări, martor la tortu-rile în urma cărora a decedat Eugen,

mi-a întărit convingerea că mulţi dintre foştii torţionari continuă co-laborarea cu Securitatea şi aş fi putut fi anchetat sever pentru acea întâl-nire”.

D.D.: Credeţi că încă mai există români care se tem să povestească ororile istoriei trăite de ei?

Ilie Popa: Da, există foşti deţinuţi politici, mai ales cei trecuţi prin „reeducări” care nu şi-au revenit psi-hic total şi încă se tem, dar există şi oameni din această categorie care, chiar dacă nu se tem, nu doresc să vorbească despre acest subiect deo-arece le “răscolesc amintiri de coşmar care le fac rău”.

D.D. Fundaţia Culturală Memo-ria şi Fundaţia Academia Civică se concentrează în activităţile lor asu-pra victimelor represiunii comunis-mului, dar există în perioada actuală tendinţe care laudă sistemul ceauşist. Cum comentaţi?

Ilie Popa: Da, există nostalgici care au pierdut privilegii, dar şi omul de rând a uitat de constrângerile şi privaţiunile majore din ultima parte a perioadei ceauşiste, mai ales în condiţiile actuale tot mai grele de viaţă determinate în mare parte de incompetenţa crasă a clasei politice, dezinteresului, corupţiei şi căpătuielii peste noapte, a slăbiciunii structuri-lor statului, dezvoltării structurilor de tip mafiot. Dacă nu se iau măsuri care să amelioreze mediul economic şi politic, numărul nostalgicilor va creşte tot mai mult.

D.D.: Credeţi că în România ne ocupăm suficient de memoria co-munismului, memoria trecutului, prezervarea lor? Am putea să facem mult mai multe?

Ilie Popa: În România nu există activităţi suficient de dezvoltate leg-ate de memoria comunismului. În România postrevoluţionară, struc-turile de putere de la toate nivelu-rile, activitatea economică, culturală, mass-media, educaţia au fost şi sunt încă puternic împănate cu foşti nomenclaturişti, securişti, colabo-ratori sau descendenţi ai acestora. Aceştia, deşi adaptaţi la economia de piaţă, au interes direct în ascunderea adevăratei dimensiuni a atrocităţilor, la cosmetizarea perioadei dictatu-rii comuniste, funcţie de etapele acestei perioade, la cosmetizarea doctrinei comuniste în general. De altfel,această tendinţă are accente de manifestare chiar şi la nivel mon-dial. În România nu există o lege a lustraţiei care să protejeze ţara de ast-fel de personaje, aşa cu există de mult în ţări ca Germania, Cehia, Slovenia. Un exemplu concludent este cel legat de amenajarea unui memorial legat de aşa numitul „Experiment Piteşti” în clădirile fostei închisori de deţinuţi politici din Piteşti, locul unde a fost declanşat acest diabolic experiment. Clădirile sunt proprietate privată şi sediul mai multor firme. În urma demersurilor desfăşurate de fundaţia noastră pe durata mai multor ani, am reuşit să încadrăm aceste clădiri în categoria de „ansamblu memorial grupa A”. De 10 ani ne-am propus să amenajăm acolo un muzeu memorial despre “Experimentul Piteşti”, dar acesta nu se poate face fără acordul proprietarilor. Cu mai multă voinţă şi bună credinţă din partea autorităţilor locale şi centrale, excepţie făcând Primăria Piteşti cu care am colaborat de la început foarte bine, şi cu mai mare împlicare din partea societăţii civile, s-ar putea face mai mult. Tre-buie remarcat că în toate activităţile şi realizările concrete ale fundaţiei de la înfiinţare şi până acum, nu am fo-losit nici un leu din fondurile de stat

D.D.: Consideraţi că trecutul tre-buie repudiat sau trebuie asumat?

Ilie Popa: Trecutul trebuie cunos-cut, analizat critic obiectiv, asumat. Fără cunoaşterea şi analiza profundă a trecutului nu se poate construi solid viitorul. Rolul istoricilor ca profesie este studiul trecutului iar construirea viitorului trebuie să preo-cupe toate profesiile şi categoriile so-ciale atât la nivelul fiecărei ţări, cât şi la nivel internaţional. În construcţia viitorului, aspectele negative, dia-bolice, marile greşeli ale trecutului trebuie cunoscute pentru a putea fi evitate, iar aspectele pozitive trebuie dezvoltate creativ.

D.D.: Ideologia malefică a Par-tidului Comunist a fost clădită pe premiza că oamenii pot cuceri natura şi pot transforma lumea, luptând împotriva Creatorului divin şi odată cu el şi împotriva valorilor morale. Credeţi că omul poate să realizeze ceva fără Dumnezeu? Care este relaţia Dv, a celui care organizează an de an acest simpozion care demască, şi chiar acuză, fapte şi oameni, cu Dumnezeu?

Ilie Popa: Cred că am o relaţie strânsă. Provin dintr-o familie cu ve-chi tradiţii în acest sens, aceasta fiind şi geneza numelui meu de familie. În casa familiei, creştin ortodoxă, Biblia era permanent prezentă, tatăl meu, deşi de profesie laică, găsea totuşi timp să citească de căteva ori pe zi diferite pasaje din Biblie. Acelaşi spirit au cătat să-l transmită şi celor 8 copii. Credinţa în Dum-nezeu a dat tăria necesară deţinuţilor politici să suporte mai uşor chinurile şi privaţiunile la care au fost supuşi atât în perioada detenţiei cât şi după eliberare. Omul, ca de altfel întreg universul, este produs al divinităţii şi nu se poate realiza nimic în afara ei.

D.D.: Ce vă propuneţi pentru ediţia următoare a simpozionului?

Ilie Popa: Aşa după cum am prezentat şi în timpul desfăşurării ediţiei din acest an şi în mod deose-bit la masa rotundă, ediţia viitoare a simpozionului care va avea loc tot la sfârşitul lunii septembrie şi începu-tul lunii octombrie 2012, va avea două tematici: una, „Experimentul Piteşti”- mărturii, documente, anal-ize, eseuri, Piteşti după Piteşti (cum a decurs viaţa celor care au trecut prin experiment după încheierea experi-mentului şi eliberarea din detenţie atât în perioada comunistă cât şi după 1990), prezentarea şi a unor as-pecte similare care eventual, au avut loc în alte ţări cu regimuri dictato-riale comuniste; şi alta „Literatura de detenţie”- o dezvoltare în continuare a temei din anul acesta care, sper să aibă ca rezultat elaborarea unei an-tologii cât mai complete şi reprezen-tative a acestui subiect. Cred că ar merita o extindere de prezentare şi la nivelul altor ţări care au trecut prin perioada comunistă.

D.D.: Ce îşi doreşte omul Ilie Popa în viitorul imediat?

Ilie Popa: Să continui acest subi-ect şi concret: să reuşim editarea unei antologii cât mai complete despre lit-eratura şi în special lirica de detenţie; să realizăm o expoziţie itinerantă multilincvă despre „Experimentul Piteşti” pe care să o prezentăm în di-verse localităţi din ţară şi străinătate; să realizăm un memorial despre acest subiect în clădirile fostei închi-sori de deţinuţi politici din Piteşti; să antrenăm în aceste activităţi şi instituţii din alte ţări. Considerăm că toate acestea sunt posibil de realizat dacă vom reuşi să obţinem un minim de fonduri financiare necesare.

Vă mulţumesc!

DANA DEACCORESPONDENT - ROMANIA

Interviu cu Prof.univ.dr.ing. Ilie Popa> CONtiNUaRe DiN NUMaRUl tReCUt

CULTURA IANUARIE 2012 MIORIŢA USA 12

Două lacrimi gemene…Ca în fiecare an, nu putem lăsa să

treacă luna ianuarie fără să ne gândim măcar pentru o clipa cu veneraţie și neţărmurit respect la poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu. Aș dori ca de data aceasta să ni-l ream-intim preţ de câteva clipe pe Emines-cu-omul, Eminescu-îndragostitul, suferind asemeni oricărui muritor de rând dulcele chin al dragostei și povara celui mai frumos sentiment-iubirea.

Doua suflete sensibile, melanco-lice, romantice, inspirate de porniri înalte și idealuri mareţe, Veronica Micle, muza marelui nostru poet, și Mihai Eminescu, poetul venerat s-au intalnit întamplator în anul 1872 în Viena unde Eminescu frecventa cur-surile Facultaţii de Filosofie și Drept, iar Veronica urma un tratament medical.

Destinul i-a scos în cale pe cei doi, și toate elementele unei veritabile drame nu i-au ocolit înca de la în-ceputul relaţiei lor: Veronica, femeie măritată, prinsă în capcana unei cas-nicii de convenienţa cu un soţ care ar fi putut sa-i fie tata, Mihai, studentul sărac și visător, pornit în căutarea co-morilor cunoașterii, departe de casa părintească unde domnea o situaţie materială nesigură și unde neajunsu-rile suferite de numeroasa sa familie îl obligau să preia o parte din re-sponsabilitatea întreţinerii celor dragi. Dragostea însa nu ţine cont de astfel de bariere, și firi roman-tice, atât Veronica cat și Mihai s-au aruncat în această legatură nefastă fără să ţină cont de nici o piedică, fie de ordin moral sau social. Cei doi erau predestinati să se cunoască și să împartasească această dragoste, iar versurile Veronicăi anticipează întălnirea lor în poezia “M-am gan-dit cu drag la tine…”

“M-am gândit cu drag la tine până nu te-am cunoscut,

Te știam numai din nume, de nu te-aș mai fi știut!

Și-am dorit să pot odata să te vad pe tine eu,

Să-ţi inchin a mea viata, să te fac idolul meu.”

Eminescu și-a dat seama chiar de la început că Veronica întruchipează idealul feminin pe care l-a visat. El îi

scria: “Adormind aseară cu gandul la tine și deșteptându-mă dimineaţa tot cu el, aș putea să iţi scriu toată ziua fără să obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu știu de ce, orice lu-cru, chiar și acelea care nu au a face deloc cu tine, imi aduc aminte de tine. Ce ai tu de imparţit cu teii, cu florile și frunzele de tei? Poate unde esti așa de dulce, ca mirosul frunzelor acestora.”

Dragostea și admiratia pentru Ve-ronica le regăsim transpuse încă de la începutul relaţiei lor și în versuri:

“Și daca se intamplă pe tine sa te văz,/ Desigur că la noapte un tei am să visez./ Și dacă se intamplă să în-talnesc un tei,/ Desigur toata noaptea visez la ochii tăi.”

Frumoasă, spirituală, cultivată, Veronica a fost veritabilă muză și sursă de inspiraţie a marelui poet, portretul său dominând lirica de dragoste eminesciană a anilor 1874-1877. O regăsim astfel pe Veronica în “floarea albastră,” “floarea albă de cires,” “liana,” “copilul cu păr ba-lai,” “îngerul blond.” În manuscrise, găsim încercările stângace ale poetu-lui de a o desena precum și jocuri de cuvinte: Veronica, Acinorev, Verona, Aronev...iar Veronica la rândul ei îl alinta spunându-i “Eminul meu drag, Eminul meu iubit”.

Dornic să o revadă, Mihai Emi-nescu preia funcţia de director al Bib-liotecii Centrale din Iași, frecventând des casa soţilor Micle și salonul lit-erar al Veronicăi. La început, relaţia dintre cei doi era platonică, într-una din scrisorile lui Eminescu către Ve-ronica din 1876, poetul se dezvaluie: “Doi ani de zile, doamnă, n-am pu-tut lucra nimic, și am urmarit ca un idiot o speranţa, nu numai deșartă, nedemnă....d-ta erai o idee în capul meu și te iubeam cum iubește cineva un tablou.”

Lirica eminesciană suferă o schim-bare radicală insă după anul 1876, an în care probabil relaţia dintre cei doi se materializează, dacă poeziile de până atunci erau pline de revolta și nemulţumire, din acest moment ele incep să exprime fericirea unei iubiri împărtășite. Între poeziile scrise după august 1876 sunt câteva în care Emi-nescu afirmă explicit că schimbarea s-a produs la iniţiativa Veronicăi, și voi cita câteva strofe din creaţia poetului “O stradă prea îngustă”:

“Căci tu esti, tu iubită!Și am dorit, ah, cât!Să fim odată singuriȘi iata-ne-n sfârsit!

Mi-erai atât de dragă ¬Mi-era atât de dor ¬Incât credeam adeseaCă trebuie să mor!

O, in sfârsit!...Copilă,Și ai venit¬ chiar tu!Am asteptat norocul ¬Norocu-acesta nu.”

Urmează o perioada prolifică reflectată prin poezii care exprimă fericirea pe care i-a daruit-o Veronica, iubirea împartasită de cei doi, pre-cum versurile exprimate în poezia “Tertine”:

“Stăpâna ești pe gându-mi și su-flare-mi/ Și-acesta cânt, ce gat-acum vedemu-l,/ Tu poţi să-l ţii și numai tu să-l sfaremi./ De-ngădui tu ca eu să-nchin poemul,/ Precum viaţa mea ţi-am închinat-o.”

Menajul soţilor Micle nu este lip-sit de mici clevetiri și drame, Ștefan Micle, soţul Veronicăi primește adesea scrisori “binevoitoare” care îl instinţeaza de comportamen-tul soţiei... închide de buna-voie ochii? Sunt dovezile insuficiente să stârnească mai mult decât calomnii și bârfe mărunte? Adevărul rămane un secret al celor demult plecaţi din-tre noi. Moartea lui Ștefan Micle, în 1879, stinge pentru o clipa bârfele și acuzaţiile, dar nu o lipsește pe Veron-ica de o perioada dificilă din punct de vedere financiar. Urmează ani grei, deprimanţi, săracia punându-și amprenta asupra Veronicăi, aflată în ingrata postură de văduvă cu douafete de crescut și educat. Pen-sia de urmaș solicitată de Veronica nu este aprobată decât tarziu, după mulţi ani. Veneratul profesor Micle, cel care înfiinţase catedrele de fizica și chimie ale Universitatii iesene, dotându-le cu aparatură și colecţii stiinţifice, întemeietorul Obser-vatorul Meteorologic din Iasi, nu întrunea condiţiile admnistrative pentru acordarea pensiei de urmaș din cauza unei tehnicalitaţi -îi lip- seau caţiva ani de vechime. Pentru a-și capata drepturile, tânara văduvă călatorește la București, la începutul lunii septembrie, unde rămane, lângă Eminescu, o lună și jumatate.

Visul lor de a fi împreună devenea realitate!

Această perioadă e luna de miere a celor doi îndragostiţi. Pe stradă, el o prezintă amicilor drept logodnică, și împreună își fac planuri de căsătorie, de viitor. Dacă în faza incipientă a relatiei lor, Titu Maiorescu, unul din-tre fondatorii Societatii “Junimea” și confidentul lui Eminescu nu s-a opus, considerând că orice poet are nevoie de o muză, ulterior acesta și-a exprimat vehement opoziţia faţă de această posibila căsătorie motivând că Eminescu va înceta “să plângă așa frumos.” În mai 1880, destinul nemilos le mai aruncă celor doi incă o nefericire, copilul lui Emin și al Veronicăi se naște mort.

Sărăcia, nesiguranţa zilei de mâine, opoziţia făţișă a membrilor “Junimii”, în frunte cu Maiorescu, animozitatea familiei lui Eminescu în special a surorii acestuia, Henri-etta faţa de Veronica rodează relaţia celor doi, acestia sfârșind prin a se desparţi. Despărţirea lor e temporară și în decembrie 1881 cei doi reiau tumultoasa lor poveste de iubire, urmând o a două logodnă la fel de scurtă și nefastă ca prima în perioada decembrie 1881-august 1882. Nu putem decât intui tumultul din su-fletele lor, și drept dovadă vă prezint un mic fragment dintr-o scrisoare alui Eminescu către Veronica datată iunie, 1882: “Îngerul meu blond, te-as acoperi toata cu sarutări, cum argintarii îmbracă cu pietre scumpe icoana Maicii Domnului, daca ai fi de fată; as face-o în gând, dacaăn-as fi atât de gelos precum sunt. Tu îmi faci imputarea că nu-ţi vorbesc de loc de amor - dar tu nu știi că amorul meu e un pahar în adevar dulce, dar în fundul lui e plin de amăraciune.”

Începând cu anul 1883, sănătatea lui Mihai Eminescu dă semne de slăbiciune, suferintelor materiale li se adaugă cele trupesti. Deznoda-mantul se petrece pe data de 15 iunie 1889, zi de tristă amintire cand mare-

nostru poet Mihai Eminescu moare in sanatoriul doctorului Sutu din Bucuresti.

Instinctul iubirii și scanteierile in-teligentei au facut-o pe Veronica să prevadă finalul trist al poveștii lor de iubire. Cu mult înainte de tragicul deznodămant al poetului, pe o foto-grafie daruită lui Eminescu, Veronica nota urmatoarea dedicaţie: “Sufletul meu și dupa moarte va căuta um-bra poetului iubit”. In 1881 ii scria: “noi vom muri departe unul de altul, poate fără să ne plângem măcar unul pe altul…” apoi: “eu iţi voi aduce ca jertfă viaţa mea.”(1882)

Tragic, Veronica și-a ţinut jurământul de credinţă. Viaţa crudă și nemiloasă, a facut ca Eminescu sa fie smuls din braţele îngerului său pazitor. Murind, el a luat și viaţa Veronicai cu sine, dăruindu-i nem-urirea. La numai 50 de zile de la moartea lui Eminescu, la manăstirea Varatec, Veronica iși cheama prietenii și le citeste dintr-un jurnal pe care il alcatuise în ultimile zile: “ Dragoste și Poezie”. Acolo transcrie poeziile pe care i le dedicase lui Eminescu și unele din cele care i-au fost dedi-cate ei, însoţindu-le de comentarii. Si-a procurat o sticluţă de arsenic și in timpul nopţii, acesta i-a adus sfârșitul.

Poeziile lui Eminescu sunt impo-sibil de înţeles fără muza sa, Veronica Micle. Iubirea lui Mihai Eminescu pentru Veronica Micle s-a material-izat în poezii de dragoste minunate care citite și recitite și astăzi in sec-olul XXI încă fascinează. Tragica și trista lor poveste de iubire este poate cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura noastră, și nu pot să nu remarc în încheierea articolului meu versurile nemuritoare ale marelui nostru poet ce definesc parcă dra-gostea mare ce i-a unit:

“Și te-ai dus, dulce minune,Ș-a murit iubirea noastra -Floare-albastră! Floare-albastră!Totuși este trist in lume!”

DEFESES FINE ARTS AGENCY

MaRa CÎRCiUCORESPONDENT - ATLANTA/ GEORGIA

DECERNAREA PREMIILOR NIRAM ART 2011

Premiile Niram Art 2011, desfăşurate sâmbătă seara la Madrid, au adus în atenţia publicului spaniol mari personalităţi ale culturii române.

Evenimentului a fost organi-zat de Editura şi Revista Niram Art, în colaborare cu Universitatea Complutense şi Centrul Cultural al Armatei Madrid şi s-a desfăşurat la Cazinoul Militar din capitala Spaniei. Emil Constantinescu, fos-tul preşedinte al Romaniei a fost distins cu Marele Premiu Niram Art „Trofeul Ambroise Vollard”. In cadrul discursului său, Emil Con

stantinescu a facut referire la intelec-tualii români şi la aportul pecare l-au adus culturii universale.

Scriitorul francez Michel Houelle-becq a fost distins cu Marele Premiu Niram Art „Trofeul Mihail Sebas-tian”. „Primul premiu pe care l-am primit ca scriitor purta numele poet-ul român Tristan Tzara. Este o bucu-rie pentru mine să primesc acum un trofeu cu numele altui mare român. In seara aceasta, am cunoscut, la Ma-drid, o grupare de artişti şi scriitori români de amploarea celei din Parisul interbelic. Mă bucur că, după o lungă

dictatură, cultura română recapătă locul care îi corespunde în Europa”, a afirmat Michel Houellebecq în faţa publicului spaniol.

Fostul ministru al Culturii din Spania, poetul Cesar Antonio Mo-lina a primit Marele Premiu „Trofeul Tristan Tzara”. Premiul a fost ridicat de scriitoarea, jurnalista si criticul literar, Mercerdes Monmany, soţia lui Cesar Antonio Molina. „Mari personalităţi ale culturii universale sunt originare din România. Emil Cioran, Mihail Sebastian, Mircea Eli-ade şi Constantin Brâncuşi sunt doar câţiva dintre românii care au creat opere de o inestimabilă valoare şi faţă de care simt o profundă admiraţie”, a afirmat Mercedes Monmany.

Premiul Niram Art pentru

Literatură a fost acordat scriitorului român Ştefan Mitroi, Premiul Niram Art pentru Poezie autorului Eran Eisen din Israel, iar scriitorul spaniol Diego Vadillo Lopez a fost distins cu Premiul pentru Manuscris, pentru romanul „La cumparaturi în Tzara”, al cărui personaj principal este poetul român Tristan Tzara. În cadrul galei de decernare a Premiilor Niram Art 2011, au avut loc cinci lansări de carte.

Anul acesta, premiul pentru Arte Plastice a fost înlocuit cu un omagiu adus vieţii şi operei pictorului Ba-ruch Elron (1934 – 2006). In tim-pul galei, a fost lansată cartea Baruch Elron, a scriitorului spaniol Hector Martinez Sanz. Artistul, născut în România, a plecat în Israel în anul

1963. Multe dintre operele sale au rămas în România, sub semnătura Barbu Teodorescu. Baruch Elron este unul dintre cei mai cunoscuţi pictori din Israel. „Soţul meu a făcut studiile la Bucureşti şi perioada petrecută în România a fost importantă în

formarea sa. A colaborat cu multe publicaţii şi instituţii din Româ-nia şi, după revoluţie, s-a întors cu plăcere în ţara în care s-a născut”, a declarat Lydia Elron, soţia artistului.

Seara s-a încheiat cu un concert de pian. Moderatorul evenimentului a fost Fabianni Belemuski, directorul Revistei Niram Art. Trofeul Niram Art este o creaţie a artistului plastic Bogdan Ater.

„Cultura română recapătă locul care îi corespunde în Europa”Michel Houellebecq

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 PUBLICITATE13

- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani,sarac,caut doamna,rezident,pentru ajutor reciproc. Tel.(207)892-7150- Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles.Informatii la telefon : (310) 699-6917

M I C A P U B L I C I T A T E

RECLAME DIANUARIE 2012 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011

Sacramento County, CAComcast CableThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh 95 - Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch 97 - Anaheim, Villa Park Ch 98 - Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

Cine poate da relatii despre dr. Vinicius Popescu, licentiat al Institutului de Medicina si Farmacie ”Carol Davila” Bucu-resti în anul 1975, ortoped, ginecolog si psihiatru, este rugat să ma anunte la E-mail: danieladeac@yahoo.com. Este cautat de prietenul si colegul său de facultate, Leon Grossmann. Ultimele date pe care le avem despre el este următoarea adresă, la care nu mai răspunde: Obstetrics & Gynecology, 718-987-9175, Ridgewood, NY 11385. Vă multumesc!

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA IANUARIE 2012 ULTIMA ORĂ15

Grupaj de ştiri realizat de Dan Boanţă

Statele Unite au oferit asigurări Israelului, în secret, privind atacarea Iranului, în cazul în care programul nuclear al Teheranului va depăși anumite "linii roșii", potrivit Mediafax.Casa Albă dorește să blocheze o acţiune militară unilaterală a Israelului împotriva Iranului. Israelul a fost deranjat de declaraţiile lui Leon Panetta, secretarul american al Apărării, care a spus că atacarea Iranului ar atrage Orientul Mijlociu într-un conflict regretabil. Statele Unite ar putea ataca Iranul dacă regimul islamist va expulza inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, dacă ar începe să purifice uraniu la nivelul de 90 la sută sau dacă ar instala centrifuge performante la uzina nucleară de la Qom, susţin unii specialiști-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------După o pauză de 3 luni de zile, o nouă audiere în procesul fostului președinte egiptean Hosni Mubarak a avut loc ieri, la tribunalul de la Cairo, notează AFP. Mubarak a sosit la tribunal cu o ambulanta. Fostul șef de stat are în continuare probleme grave de sănătate. Procesul lui Hosni Mubarak a început pe 3 august. Mubarak se află în arest preventiv la un spital militar de la periferia capitalei. Fostul președinte a fost forţat să demisioneze la 11 februarie, în urma unei revolte populare fără precedent. Revoluţia din Egipt de la începutul anului s-a soldat cu moartea a 850 de oameni. Hosni Mubarak riscă pedepsa cu moartea, dacă va fi găsit vinovat.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Iisus a murit în Japonia şi este înmormântat alături de fratele său Isukiri. Aşa sună teoria halucinantă apărută într-un text publicat pe faimoasa pagină de internet Wikipedia. Pentru a dovedi că spun adevărul, locuitorii unui sătuc din Japonia le şi arată curioşilor o ureche a Mântuitorului şi o şuviţă de păr a Fecioarei Maria. Locuitorii satului Shino din nordul Japoniei susţin cu orice preţ că mormântul lui Iisus se află chiar în aşezarea lor. De altfel, ei au transformat locul în atracţia principală a regiunii şi speră să-l transforme pe viitor într-un loc de pelerinaj pentru toţi creştinii. Un savant britanic a mers la faţa locului pentru a verifica teoria, dar a descoperit surprins, două morminte în loc de unul. Primul ar aparţine fratelui mai mic al lui Iisus, Isukiri. Aici ar fi păstrate şi o ureche de-a Mântuitorului şi o şuviţă de-a Fecioarei Maria, ambele într-o stare aproape perfectă după atâtea veacuri. În al doilea mormânt, s-ar afla chiar rămăşiţele lui Iisus Christos. În credinţa populară locală, Iisus a fost, într-adevar, răstignit şi îngropat la Ierusalim, dar după înviere ar fi mers în Japonia, unde a mai trăit o sută de ani alături de soţia şi copii săi.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Compania chineză CSR Corp Ltd. a testat cel mai rapid tren din lume, acesta putând să ajungă la 500 de kilometri pe oră. Trenul constă din șase vagoane și are o locomotivă cu o putere de 22.800 de kilowaţi. În momentul de faţă cel mai rapid tren din China atinge viteza de 300 de kilometri pe oră și face legătură între orașele Beijing și Shanghai.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Statele Unite nu vor accepta ca Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz, drept măsura de contraatac faţă de restricţionarea exporturilor sale petroliere, potrivit AFP.Statele Unite și mai multe ţări occidentale au adoptat o serie de sancţiuni împotriva Iranului, ţară care se presupune că urmărește obţinerea unei bombe atomice prin programul nuclear pe care-l dezvoltă. Prim-vicepreşedintele iranian Mohammad Reza Rahimi a declarat, marţi, că în aceste condiţii "nici un strop de petrol nu va trece prin Strâmtoarea Ormuz".-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Deputatul Victor Socaciu nu vrea ca instituţiile istorice sau colindele româneşti să nu mai apară în reclamele de la televizor sau de la radio. Artistul vrea ca bunurile din patrimoniul nostru cul-tural să nu mai aibă de-a face cu intenţiile comerciale ale celor din publicitate. Victor Socaciu este de părere că publicitarii români se folosesc abuziv de bunurile cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică din patrimoniul nostru cultural. Pesedistul a enumerat şi câteva exemple: clădirea Ateneului Român, statuia lui Mihai Eminescu, dar şi un vechi colind românesc. Socaciu crede că dacă legea ar trece, toate acestea ar fi protejate mai bine şi nu ar fi afectate de goana după profit a comercianţilor din Romania.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Uniunea Social Liberală scade în sondaje pentru a cincea lună consecutiv. Potrivit unui studiu realizat de IMAS, Opoziţia are acum sub 50% din opţiunile alegătorilor. Partidul Democrat Liberal se află într-o uşoară creştere, dar diferenţa faţă de USL este foarte mare, de peste 25 de puncte. Sondajul a fost realizat în perioada 9-17 decembrie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane, şi are o marjă de eroare de plus/minus trei la sută. USL se situeazã acum sub obiectivul anunţat la înfiinţare, și anume jumãtate plus unu din opţiunile alegãtorilor. Asta în timp ce PDL crește în sondaje și este cotat cu puţin peste 20% din voturi.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ce se întâmplă cu proiectele secrete abandonate de armata americană? Pentru doritorii de informaţii răspunsul se poate afla uneori în cele mai neasteptate locuri, în cazul de faţă pe e-Bay.Programul Pentagonului din anii ’80 privind construirea avionului invizibil A-12 Avenger II, abandonat în 1991, este povestea a unui eșec pe care armata SUA ar dori să o uite cât mai repede. Producţia aeronavei de atac care urma să fie construită de General Dynamics și McDonnell Douglas fiind oprită înainte ca primul avion de acest tip să fie ansamblat. Dar 20 de ani mai târziu povestea ia o întorsătură cu adevărat inedită când ceea ce pare afi o bucată a fuselajului avionului a apărut la vânzare pe eBay. Potrivit propriilor declaraţii actualul proprietar, Seth Kettleman, care se ocupă cu achiziţionarea și comercializarea pieselor de avion nefolosibile puse la vânzare pe internet.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Statele Unite a cerut Ucrainei să o elibereze pe Iulia Timoșenko, condamnată la șapte ani de închisoare pentru abuz de putere, potrivit AFP. Departamentul de Stat american şi-a exprimat „dezo-larea" în legătură cu decizia Curţii de Apel din Kiev, care a respins apelul Iuliei Timoşenko. Potrivit oficialilor americani, Iulia Timoşenko şi alţi politicieni aflaţi în detenţie trebuie să aibă dreptul să participe „deplin" la viaţa politică din Ucraina. Curtea de la Kiev a respins, vineri, apelul Iuliei Timoşenko la sentinţa de condamnare la şapte ani de închisoare.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Tatăl prim-ministrului Emil Boc, Ioan Boc, aseară într-un spital din Cluj, unde era internat după un accident vascular cerebral pe care-l suferise în urmă cu aproape două săptămâni. Deși medicii spuneau cu o zi înainte de tragedie că starea de sănătate a lui Ioan Boc este una stabilă și părea că se însănătoșește, aseară a suferit un nou atac cerebral, care i-a fost fatal. Deși medicii au încercat să-l resusciteze pe tatăl premierului timp de 40 de minute, inima lui Ioan Boc a încetat definitiv să bată. A murit în jurul orei 18:20. Însoţit de soţie și cele două fiice, Emil Boc a ajuns la spital unde a declarat “nu vă pierdeţi vremea, mergeţi și aveţi grijă de părinţii voștri, că e cel mai frumos pe care ni l-a dat Dumnezeu pe lumea asta, aveţi grijă de părinţii dumneavoastră”.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Mai multe amănunte picante din viaţa personală a lui Richard Nixon au ieşit la iveală. Potrivit unei cărţi biografice, se pare că preşedintele american avea probleme cu alcoolul şi îşi bătea soţia. De departe cea mai şocantă informaţie din cartea ce urmează să fie publicată la începutul anului 2012 este faptul că Nixon ar fi fost de fapt homosexual şi că ar fi avut o relaţie amoroasă cu unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, cunoscut sub numele de Charles „Bebe” Rebozo. Rebozo a fost un afacerist de origine cubaneză despre care se spunea că ar fi avut legături cu Mafia din Miami.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ducele de Edinburgh, în vârstă de 90 de ani, operat de urgenţă vineri din cauza unei artere blocate, a fost externat, marţi, după ce chirurgii i-au implantat un stent, informează AFP. Soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii se afla în continuare în spital, luni seara, a anunţat Palatul Buckingham în aceeaşi zi, conform AFP. Prinţul Philip a ratat tradiţionala partidă de vânătoare de fazani organizată în fiecare an în a doua zi de Crăciun. Palatul Buckingham anunţa luni seară că prinţul Philip "continuă să facă progrese", însă nu s-a precizat când va fi externat acesta.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Argentina este în suspans. Preşedinta statului Cristina Kirchner suferă de un cancer la tiroidă, fără metastaze, şi urmează să fie operată, informează AFP. Boala este localizată, iar, în urma analizelor specifice, s-a constatat că ganglionii limfatici nu au fost atinşi. Kirchner, în vârstă de 58 de ani, va fi înlocuită la şefia statului, temporar, de vicepreşedintele Amadou Boudou, care a fost instalat în această funcţie recent.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Aproximativ 2.000 de persoane au fost eliberate din închisori în urma anunţului de vineri al lui Raul Castro privind amnistierea a 3.000 de deţinuţi din motive umanitare, dar unii dintre deţinuţii excluşi de la acest proces au protestat, a anunţat un membru al opoziţiei cubaneze. Comisia, tolerată de către Guvern, a apreciat că numărul deţinuţilor cubanezi este de 70.000-80.000 de persoane, dintr-un total de 11,5 milioane de locuitori, de amnistie beneficiind aproximativ patru la sută dintre aceştia. Raul Castro a anunţat vineri o amnistie fără precedent, a aproape 3.000 de deţinuţi, dintre care 86 străini, reafirmându-şi voinţa de a promova "lent" o reformă a legii imigraţiei, relaxând restricţiile de călătorie impuse cubanezilor de o jumătate de secol.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Vestea naşterii Domnului a ajuns în toate colţurile lumii. De la cei bogaţi, până la cei care de sărbători nu au avut adăpost şi mâncare, de la cei aflaţi departe de familie şi prieteni, pe frontul de război, până la cei zdobiţi de problemele crizei economice. De Crăciun, au uitat de toate şi au intrat în atmosfera sărbătorilor. Sute de voluntari din capitala Italieis-au gândit anul acesta sã aline suferinţa celor loviţi de soartã și au împãrţit farfurii cu mâncare, pentru cei mai sãraci decât ei. Ei au dus mai multor persoane fãrã adãpost de la periferiile Romei paste, fripturã de pui și bãuturi calde. Cei care s-au aflat în centrul atenţiei au fost, anul acesta, emigranţii din Sudan, Libia, Rusia și Ucraina. La câteva mii de kilometri distanţã, soldaţii americani aflaţi în misiune în Afganistan au sãrbãtorit departe de familie și prieteni Crãciunul. Înainte de a se așeza la masã, ei au trecut mai întâi pe la bisericã, în Kabul, pentru a afla încã o datã vestea nașterii Mântuitorului. Arhiepiscopul Atenei s-a adresat celor prezenţi în catedrala unde a avut loc slujba de Crãciun, îndemnându-i sã aibã încredere cã Dumnezeu îi va ajuta sã depãșeascã momentele grele prin care trece Grecia de doi ani și vor învinge cu credinţã criza datoriilor. Crãciunul a adus vreme rea în nordul Australiei. Ploile torenţiale și vântul puternic au dat peste cap transporturile. Imaginile prezentate de televiziuni aratã cã a cãzut și grindinã de mãrimea oului de raţã. Vântul puternic și ploaia i-au alungat și pe cei veniţi să-șii petreacã sãrbãtorile pe plajã.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Premierul din Kosovo a făcut o gafă de proporţii. Într-un mesaj adresat credincioşilor, Hashim Thaci a felicitat Vaticanul şi întreaga lume creştină cu ocazia Paştelui, în loc de Crăciun, aşa cum ar fi fost normal. "Paştele este una dintre cele mai importante sărbători ale lumii catolice. Îi felicit cu ocazia acestei sărbători pe toţi creştinii, mai ales pe membrii comunităţii internaţionale, care se află în Kosovo", a scris premierul din regiunea cu populaţie majoritar albaneză. În numele guvernului de la Priştina, Thaci le-a urat concetăţenilor săi ca "sărbătorile de Paşti să le aducă mai multă căldură, fericire, speranţe şi succes, armonie şi pace". Presa a încercat să-l scuze pe premierul din Kosovo spunând că majoritatea albanezilor sunt musulmani.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, a ridiculizat luni România pentru că a permis instalarea unor elemente ale sistemului american antirachetă pe teritoriul său, afirmând că Bucureştiul nu va avea acces la acestea. "Noi am analizat acordul pe care americanii l-au semnat cu românii" pentru instalarea de interceptori de rachetă aparţinând Statelor Unite în România, în cadrul sistemului euro-pean antirachetă, a declarat luni Rogozin în faţa unor ofiţeri din cadrul forţelor aerospaţiale ruse, potrivit Russia Today. Noul vicepremier le-a mai spus ofiţerilor ruşi că, în opinia sa, Washingtonul i-a convins pe europeni că au nevoie de "implicarea constantă a Statelor Unite în afacerile lor interne", rezultatele unei asemenea relaţii fiind mai mult decât defavorabile pentru europeni. Aceştia au devenit "ostaticii şi ţintele unui (eventual) atac de răzbunare", fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane, a mai apreciat fostul ambasador rus la NATO.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Crăciun tragic pentru o familie din Texas. Un necunoscut le-a intrat în casă şi a deschis, focul la întâmplare ucigându-i pe toţi cei aflaţi in apartament. Autorităţile spun că nu este clar dacă ataca-torul se află printre victime şi nici dacă motivul crimelor a fost răzbunarea.Patru bărbaţi şi trei femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani au fost găsite într-o baltă de sânge în bucătăria şi sufrageria apartamentului lor din Texas. În apropierea uneia dintre victime au fost găsite şi două arme de foc a căror provenienţă este cercetată de poliţie. Autoritatiile fac ancheta.

DAN BOANTACORESPONDENT - AMRONEWS AMERICAN – ROMANIAN NEWS, CHICAGO