5
Alexande r r'on Sclrorrburg 5AL iN,{LT,\ ARI\ \\,\ J ,\\ Lr l t A IF IRE(-ERJI,OR RIL]5II I: \l! \1,\t l)ut lN ROYAL PARTY o colectie de petreceri din toate operele lui Alerander von Schdnburg traducere din Iirnba german; de Nf IHAT MOROlII Contele Alexander von Schirnburg, jumalist monden gi scriibr, s-a niscut la 15 august 1969 fi este fiul contesei Beatrix Szdchenyi de SJLrvdr Fels6vid6l< li al contelui Joachim von Schainburg-Glaudlau. Din 1999 este cisitorit cu printesa Trina Verena de Hessa, nepoata prinluhd Chistoph de Hessa gi strinepoata regirei Elisabeta a II-a. impreuri au trei copii: Maria-Leiiiia, Maximus Carolrrs Joachim Maria 9i Valentin Polykarp Joseph Maria. Sunt descenden!i direcli ai reginei Victoria ii stri-stri strinepoti ai prinlesei Margareta de Prr,rsia, mezina imp;ratultli Frecleric. Din pricina confesiunij lor catolice, copiii au fost erclugi cle la succesiunea la tronul bj-itanic.

r r'on Sclrorrburg Party...SJLrvdr Fels6vid6l< li al contelui Joachim von Schainburg-Glaudlau. Din 1999 este cisitorit cu printesa Trina Verena de Hessa, nepoata prinluhd Chistoph

  • Upload
    others

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • Alexande r r'on Sclrorrburg

    5AL iN,{LT,\ ARI\\\,\ J ,\\ Lr l t

    A IF IRE(-ERJI,OR RIL]5II I:

    \l! \1,\t l)ut lN

    ROYAL PARTY

    o colectie de petreceri din toate operele luiAlerander von Schdnburg

    traducere din Iirnba german; de

    Nf IHAT MOROlIIContele Alexander von Schirnburg, jumalist monden gi scriibr, s-a

    niscut la 15 august 1969 fi este fiul contesei Beatrix Szdchenyi deSJLrvdr Fels6vid6l< li al contelui Joachim von Schainburg-Glaudlau.Din 1999 este cisitorit cu printesa Trina Verena de Hessa, nepoataprinluhd Chistoph de Hessa gi strinepoata regirei Elisabeta a II-a.

    impreuri au trei copii: Maria-Leiiiia, Maximus Carolrrs JoachimMaria 9i Valentin Polykarp Joseph Maria. Sunt descenden!i direcli

    ai reginei Victoria ii stri-stri strinepoti ai prinlesei Margareta dePrr,rsia, mezina imp;ratultli Frecleric. Din pricina confesiunij lor

    catolice, copiii au fost erclugi cle la succesiunea la tronul bj-itanic.

    https://www.libris.ro/royal-party-alexander-von-schonburg-BAR978-606-8977-68-3--p13325372.html

  • NOTA

    Capitolele 1 9i 5, la fel ii incheierea acestui volum provin dinAlexander von Schcinbwg, Arta colluersaliei sau elegallta ignonntei.

    Capitolul 2 se regiseQte in A/fa de n renunfa cu stil sau mai plttitl

    inscamnd nai nult. Capitolele 3, 7 qi 10 pot fi citite Fi in Tof ceed ccati dotit si gtiti despre regi \.i ilLt ati infuiztlit sd ?ntrebali lticiodati.Dir i alla societale vi^ capitolele 4, 6, 8 9i 9. Textele au fost rev;zuteEi ad;ugite in vederea public5rii in volumul de fat;.

    C UPRI NS

    Cuvant inainte: \'A plac party-urile?..................................5

    f. intelepciunea lui Pais Hilton - o introdricere inarta conversatiei...... ..-......... ........... 10

    2- Mencarca te saturi cum sd ieFi,,frumos" la masi9ialteproasteobiceiud............-..........-.....................--............19

    3. Secretul reginei - despre amuzamentul monarhic,partea I .................. ......................... 24

    4- Crn1 sd te pLri in posturd ncplicuti in viziti cuun caine gi copiii ..................--.............28

    5. Cum si savurezi en passant - cc putem inv;fade la francczi............ ... .................-.31

    6. Societatea inciisi Fi argumentele in favoarca ei............-..377. Cum sd te adresezi ctlpetelor incoronate - desPre

    amuzamentul monarhic, Partea a Il-a.................-............ ....40

    8- Eleganla ignoranfei ce putem in\';ta de la bdtanici...........499. intle cocktail gi curr)'lvurst - desPre codul vestimeiiar

    al Capitalei ...........................................5310. Royal expenses - o viziti la sultanul din Brunei......... . .... 56

    in incheiere: un ultim sfat referitor la Prezenla pe ringulsocial .......-..........--...........No14.................................

    .........................................6569

  • ;*

    -,!

    1

    INTELEPCIUNEA LUI PARIS HILTON _O INTRODUCERE iN ARTA CONVERSATIEI

    SmaLI tslk, chit-chat, la petite cnnrersqtion de Ia table, adicEL

    taifasul fdrd niciun scop nu are un nume bun in Germania.Dar asta doar din cauzi ci lumea refuzi si vadd diferenladintre o discufie publicd qi o quetd in societate. Unde fie neasfixiem reciproc cu banalitdd ferd numir, fie suntem obse-dali sd limurim totul pAnd la ultimul detaliu. in schimb,intr-un context social cu o conversalie reugitd - cind,cocktail party, receplie - avem toat; libertatea sd lansimidei indrdznele, generatoare de controverse. Dar existe giimprejuriri in care se impune si vorbim despre nimic - 9iasta cu toate emfaz4 dupd cum sugereazd lordul Goringdin Sofnl ideal al lui Oscar Wilde: ,,imi place la nebuniesd vorbesc despre nimic. Este singurul lucru la care mdpricep, oarecum." Vorbitul despre nimic este pe nedreptdesconsiderat, fiind de fapt o abilitate vitali. Oricumsuntem inclinafi sd supraevaludn importanla cuvAntului

    ROYAL PARTY II

    rostitin comunicarea umana. Asta am inv6!at de la o fiinldsclipitoare pomeniti mai devreme, Paris Hilton.

    A fost ziua in care am trecut probabil prin cel mai gravclezastru de conversafie. Md aflamprima oard la Hollywood,ca jurnalist specializat in cronici monden6. Vanity Fn[r,versiunea german{ mA trimisese si relatez decernareapremiilor Oscar. Nu cunoqteam pe nimeni din orag, dar.rm aterizat un noroc formidabil, aga cum am socotit eula inceput la legendarul garden party organizat inainteafestivitdlilor de Diane von Furstenberg, regina modei.l'urtam cel mai frumos costum de vard al meu, cravatapreferati, pantofi impecabili - gi nu cunoEteam pe nimeni.

    Cu cat me striduiam mai mult sd intru in vorbd cucinev4 cu atAt ldsam si se vadi mai bine exact asta: ci mistriduiam. L-am remarcat pe Rupert Murdoch. M-am insi-nuat mai aproape, am agteptat un moment potrivit gi ambolborosit ceva despre Los Angeles Tlmes, de vAnzare in acelmoment, intrebAndul obraznic daci nu este interesat. Mi-ailruncat o privire scurtd gi mi-a rispuns la fel de scurt:,,Numai idiolii mai cumpird ziare in zilele noastre!" Apoimi-a intors spatele, iar eu l-am zdrit pe Peter O'Toole. Iata

    salvare4 mi-am zis, este sigur amabi:/l. I loued Lawrence ofArabi4 l-am abordat eu. And?, mi-a replicat s-a uitat prinmine ca prin sticld gi s-a intors, plictisit. Apoi am incercat cu

    persoane ale chror fele nu le cunogteam de la TV sau de pe

    ccran (dificil, in acea dupi-amiazd). N-a servit la nimic. Tofirn,r ocoleau sau md obligau si abandonez. in cele d ir.r u rmi,rm ajuns si pun intrebdri de-a dreptul prostegti ca ,,Undeafi mers in vacantA?". Probabil aritam ca Peter Sellers in

  • '!

    I2 Alexander von Schdnburg

    The Pnrty un biet pierdut cu diferenta ci nu provocam, cain film, agitafie 9i haos, ci md strecuram prin peisaj teribil denesigur pe mine. Din nefericire, cele esenliale ale vielii suntbine comuricate nonverbal. Iar nesiguranla are un efect toxicin societate. Nimeni nu vrea si aibd de-a face cu oarneniinesiguri - din teamd probabil si nu se molipseasci.

    Salvarea mea, in acea dupd-amiazi, a fost nimeni alt-cineva decAt marea filozoafd Paris Hilton. Stetea pe o banci,impreuni cu cAteva prietene volubile, si era atat de lipsitide orice grijd cAnd m-am apropiat, incat nu a deraniat-onici mdcar nesiguranta mea.

    intre timp, pentru mine nu mai conta nimig aga cdm-am apropiat de cea mai faimoasi blondd din lume gi anzis: ,,Nu uit niciodati o figurd, dar dumneavoastrd suntelio excephe." My name is Pnris HiLton, a zis ea, usor amuzatdgi cu preficutd indignare. ,,Aha, Hilton? SdptdmAna vii-toare voi fi la New York gi am fdcut rezervare intr-un hotelHilton, la Waldorf Astoria. Exist6 camere pe care ar fi binesd le evii?" Ea: ,,La Waldorf Astoria? Acolo am crescut. Eule-ag ocoli pe toate." Pe neagteptate, pornisem un micschimb de replici. Din care a ieiit o conversatie. Cei carenu dau doi bani pe small ialk subestimeazi ci reprezintdadesea doar un preludiu. Odatd ce gheata a fost spartiinterlocutodi sunt liberi si treaci la conversatie. Ocazie cucare mi-am vdrsat tot oful lui Paris - cum spuneam, pentrumine nu mai conta nimic. I-am povestit despre nesigu-ranla mea. Si ce a fdcut aceaste fiinle fermecitoare? Mi-adez v;i lu it caler a d in tre tertipu rile ei.

    Pe cel dintAi il folosisem 9i eu (total intAmpldtor qi dinpuri disperare); Be cheeky. And don't try too hard! Sd fii

    I]OYAL PA RTY 1l

    olrraznic, firi si-!i dai silinla sd-!i iasd totul perfect. ,,Daciesti la un party gi te simli nesigur, nelalocul tiu, nu-tirimAne decAt se inlelegi ce fi se intAmpl5. Ia lucrurile agar.:um suntl $i atunci te eliberezi qi poli studia foarte bine cese petrece in jur, ba s; te mai gi distrezi dupd ceva timp,gAndindu-te cd oricine se simte nesigur uneori, chiar giMichelle Obama. Nimeni nu face exceptie. Solutia estesimpld, trebuie se te transformi in observator, lisAndrrrediul si lucreze asupra ta."

    Cu un sfat ca al ei ar fi putut sd se mindreascd EiDiogene. El stitea in mijlocul agorei ateniene gi contemplaspectacolul strazii cu infelegere sau cu sarcasm, insi inorice caz cu interes, gtiind ce locul sdu nu era acolo. Exactaga procedez gi eu la petrecerile unde nu md simt bine.

    Joc rolul observatorului. Dar nu ezitant qi in ciutare delcgdturi, ci ca un Diogene-Hilton. Ceea ce se dovedeqte cAtse poate de util.

    in afard de asta, a continuat Paris, este important sanu arborezi zAmbetul acela tamp care ii trddeazd de ladistanfi pe oamenii nesiguri pe ei. Eu, spre exemplu, iizAmbisem cu mult inainte si-i adresez un cuvAnt. ,,O gre-qeald!", a zis ea. Useyour smile cleaellv, Un zambet grdbitpare stupid gi nesincer, cel mdsurat, in schimb, evocdinfelepciune. Dar cel mai eficient este se ezili un momentgi abia dupd sd surdzi.

    Cea de-a doua tehnicd importantd: Be cnlm!Pesfteazd-ticalmul. Nu te grdbi niciodati. (,,Doar chelnerilor le estepermisl") Trebuie si emani serenitate din toatd fiinla ta.Asta include gama completd, de la pozilia corecti a coloa-nei gi gesticulalia liniEtit6 pAnd la privirile potolite: ,yei

  • I1 A exander von SchonbLrrg

    pdrea incredibil de serios, de inteligent qi de sexy, pe dea-supra, dacd nu intorci privirea nici micar c6nd persoana cucare discufi face o pauzd in conversafie. Te poli uita pulinin alti parte, dar foaaaarte lent."

    CAnd eram tAndr si inc6 primeam educalie nu de laParis Hilton, ci de la pirinlii mei, ei mi invd{au desigurcu totul altceva. in familii ca a mea se cultiva, spre exem-plu, capacitatea de a urmdri monologuri plicticoase,adormitoare, cu prefdcut extaz. De generalii intregine-am ocupat aproape exclusiv cu mersul la vAndtoaregi cu socializarea de salon. Arta de a incuviinfa din capcAnd Ei cAnd, de a zAmbi supus gi de a fi capabil sd ilicompui o expresie interesatd s-a intiperit in moqtenireanoastre genetice, la fel qi aptitudinea de a ldsa conversa-

    lia sd curgd la nesfArgit ceea ce presupune totugi gi oanumite disponibilitate spre saltul neagteptat, cici, laurma urmei, trebuie sd fii capabil si treci rapid la un nousubiect, cAnd nu-li mai vine in minte nicio replicE.Nenumiratele ore petrecute in salon ne-au mai invSlat gisd tratdm absolut pe oricine cu aceeagi cordialitate, chiargi pe cei mai mari gi mai enervanfi plicticogi, da, absolutplicticogi, sd ne purtdm cAt mai amabil cu putinli, ca si lecompensim lipsa de garm. Secolele indelungate au maiprodus qi strategii valoroase de combatere a plictiselii.De unde 9i gustul pentru umorul fin gi provocarea sub-til6, din fericire foarte rdspAndite in aceste cercuri.Pirinlii mei m-au mai inv61at, desigur, si nu acord aten-lie micilor gafe ale celor din jur qi sd nu-mi cer niciodatiscuze pentru ale mele proprii, deoarece abia aqa atrag

    t5

    .rtcntia asupra lor (qui s'exu.Lse, s'acclrser aFa se spunearolotdeauna la noi). $i mi s-a mai intipdrit in minte ceirnumite subiecte sunt interzise in conversalie. Tot ce linerlc retigie, politici qi, bineinleles, de sex. Ceea ce astizinrr mai este deloc valabil, consider eu. Prin urmare, inrrrmdtoarele capitole voi ataca ti teme considerate tabu,lc c6nd lumea. Dar singurele tabuuri autentice suntr'hiar tabuurile.

    Situalii diferite impun intotdeauna registre diferite.LJneori suntem puqi si ludm fulgeritor hotdreri: trebuie siirni bat mintea sd fac conversalie sau si stau deoparte, ca:,ii cum n-ag avea habar de nimic? Se cuvine sd fac impre-sic? Alteori, cel mai inteligent e doar si lii pulini compa-nic, indrugAnd ceva, fird sd ieEi cu nimic in evidenli.lixiste trei mari domenii. Mai intAi, temele all inclusive,r'le generale, la care trebuie si poli lua parte. Urmeazitt'rlele joker sau agii din mAnecd" agi care funcfioneazi canilte fumigene: distrag atenlia gi asiguri un rdgaz. Chiar,laci ne afldm pe un teren nesigur, cAnd nu avem nici cearnai vagi idee despre subiectul in discutie, cu un aseme-nca as reugim aproape intotdeauna si rimAnem o vreme

    l)c linia de plutire sau sd ne asigurim o retragere demni,t lil de cAt. Qi, in sfargif temele anestezice, cu care reugimsii ne imbrobodim de minune interlocutorul.

    Nu pretind cA ag fi delinitor al cunoagterii absolute.l)impotriv;, consider cd persoanele care gtiu totul suntcxtrem de obositoare. De aceea uneori renunf cu bunistiinli la desivArgita acurate{e, in schimbul simplificdrii