Radu-Iuliana-Florentina-grupa-17.doc

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” BucureştiFacultatea de Farmacie

Disciplina de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie

STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI PENTRU AFECŢIUNI RESPIRATORII

Cuprins:

PROFESOR COODONATOR

Conf.Dr. Ligia Elena Duţu

STUDENT

Radu N. Iuliana Florentina

Grupa 17, Seria 3

An III

Cap. 1: DATE GENERALE PRIVIND PRODUSELE VEGETALE ALE FITOPREPARATULUI

1.1 Fişele produselor vegetale1.1.1 Salicis cortex (scoarţă de salcie)

Descriere Compoziţie chimică Acţiune Întrebuinţări

1.1.2 Sambuci flores (flori de soc) Descriere Compoziţie chimică Acţiune Întrebuinţări

1.1.3 Thymi herba (cimbru de cultură) Descriere Compoziţie chimică Acţiune Întrebuinţări

Cap. 2: ANALIZA FARMACOGNOSTICĂ A PRODUSULUI VEGETAL

2.1 Examen macroscopic2.2 Examen microscopic2.3 Analiza chimică calitativă a fiecărui produs 2.4 Dozarea APFC2.5 Dozarea flavonelor

Cap. 3: Stabilirea formulei fitopreparatului

3.1 Raportul între componente3.2 Analiza calitativă a amestecului3.3 Dozarea APFC3.4 Dozarea flavonelor

Cap. 4: Corelaţii între principiile active identificate şi potenţialele efecte terapeutice induse

Cap. 5: Concluzii

Bibliografie

Cap. 1: DATE GENERALE PRIVIND PRODUSELE VEGETALE ALE FITOPREPARATULUI

1

1.1 Fişele produselor vegetale

1.1.1 Salicis cortex (scoarţa de salcie)

DescriereSalicis cortex reprezintă scoarţa uscată după recoltare de pe ramurile în vârstă de 3-5 ani de la mai multe specii de Salix (Salix alba L., Salix purpurea L., Salix fregilis L., Salix caprea L., Salix petandra), salcie (Salicaceae).

Compoziţie chimicăDin punct de vedere chimic, produsul vegetal conţine următorii compuşi:

Salicozida şi derivaţi ai acesteia Derivaţi flavonici Tanin Proantociani

structura agliconilor

C H2 O H

O H

saligenol

O H

C O O C H 3

salicilat de m etil

O

C H 2 O HO

O H

OH

O H

C H2 O H

salicozida

O

C H 2 O HO

O H

OH

O H

C H 2 O-benzoil

populozida

O

O

O H

OH

O H

C H 2 O-benzoil

salicilpopulozida

heterozide ale saligenolului

O H

C H O

O M e

vanilal

O H

C H O

aldehida salicilica

salicil-O H 2C

structura agliconilor

C H2 O H

O H

saligenol

O H

C O O C H3

salicilat de m etil

O

C H2 O HO

O H

OH

O H

C H2 O H

salicozida

O

C H2 O HO

O H

OH

O H

C H2 O-benzoil

populozida

O

O

O H

OH

O H

C H2 O-benzoil

salicilpopulozida

heterozide ale saligenolului

O H

C H O

O M e

vanilal

O H

C H O

aldehida salicilica

salicil-O H2C

AcţiuneDatorită conţinutului în taninuri, ceaiul posedă proprietăţi tonice şi astringente. Prin conţinutul în salicozidă si derivaţi ai saligenolului, scoarţa de salcie prezinta proprietăţi antiinflamatoare, analgezice, antipiretice si antiagregant plachetare.

ÎntrebuinţăriDatorită tuturor acţiunilor enumerate anterior, scoarţa de salcie este folosită în tratamentul artrozelor şi alte afecţiuni reumatismale.Mod de administrare:Doza recomandată este de o cană (aproximativ 200 ml) de infuzie administrată oral de 2 – 3 ori pe zi.

1.1.2. Sambuci flores (flori de soc)

2

Descriere Sambuci flores reprezintă florile desprinse din inflorescenţe, uscate dupa recoltare de la specia Sambucus nigra L., soc (Caprifoliaceae).

Compoziţie chimicăDin punct de vedere chimic, produsul vegetal conţine următorii compuşi:

1,5-3% derivaţi flavonici (rutozida, hiperozida, izocvercitrozida, cvercitozida) 3% acid clorogenic cantităţi mici de sambunigrozidă (mai abundentă in frunze) acizi triterpenici (acid ursolic si oleanolic) 0,1-0.3% ulei volatil steroli 8-9% săruri minerale (săruri de potasiu) mucilagii saponozide

O-gentiobiozilH

CN

amigdalozida

O-glucozilH

CN

prunazozida

H

O-glucozil

CN

sambunigrozida

H3C

H3CO-glucozil

CN

linamarozida

Acţiune

Datorită flavonozidelor, acizilor polifenolcarboxilici, saponozidelor si nitratului de potasiu ceaiul posedă acţiune diuretică şi diaforetică (sudorifică); prin sambunigrozidă are acţiune expectorantă; expectorantă prin saponozide. Mucilagul îi conferă acţiune emolientă, laxativă (efect moderat);antiinflamatoare.

ÎntrebuinţăriSe recomandă ceaiul din flori de soc în tratamentul virozelor respiratorii, stări gripale.Mod de administrare:Infuzie obţinută din 3-5g produs vegetal la 200 ml apă; se poate administra o cană de infuzie proaspăt preparată de trei ori pe zi.

1.1.2 Thymi herba (cimbrul de cultură)

3

Descriere Thymi herba reprezintă partea aeriană înflorită, uscată dupa recoltare de la specia Thymus vulgaris L., cimbru de cultură (Lamiaceae); conţine cel puţin 1% ulei volatil; produsul Thymi herba poate provenii şi de la specia Thymi zyggis L.,sau amestecul acestora

Compoziţie chimică Din punct de vedere chimic, produsul vegetal conţine următorii compuşi:

1-2,5% ulei volatil dependent de chemovarietate acid cafeic, clorogenic, rozmarinic derivaţi flavonici (glucozidele apigenolului şi luteolului) tanin derivaţi triterpenici (acid ursolic si oleanolic) principii amare

AcţiuneAvând în vedere compoziţia chimică a produsul vegetal: prin timol si carvacrol prezintă acţiune antiinfecţioasă şi antihelmintică; prin principii amare si ulei volatil prezintă acţiune stomahică; prin triterpene si flavone prezintă acţiune diuretică şi prin ulei volatil si derivaţi polifenolici produsul prezintă acţiune carminativă, antispastică şi cicatrizantă.

ÎntrebuinţăriProdusul se recomanda în tratamentul afecţiunilor respiratorii (bronşite), digestive (colite fermentative,colici biliare, parazitoze intestinale) şi dermice (răni şi arsuri uşoare); materie prima pentru obţinerea tincturii şi a uleiului volatil; condiment alimentar.Mod de administrare:Infuzie obţinută din 1,5-2g produs vegetal la 150 ml apă; tinctură (în etanol de 45%), se adminstrează câte 2-6 ml de trei ori pe zi.

Cap. 2: ANALIZA FARMACOGNOSTICĂ A PRODUSULUI VEGETAL

4

2.1 Examen macroscopic

Salis cortex (scoaţa de salcie)

Produsul vegetal este reprezentat de fragmente dreptunghiulare, sub formă de jgheaburi sau rulate, cu suprafaţa externă striată longitudinal şi prevăzută cu lenticele, fractura este netedă la exterior şi galben-brună la interior, gust astringent.

Sambuci flores (flori de soc)

Produsul vegetal este reprezentat de flori cu caliciu gamosepal cu cinci dinţi, corolă gaopetală, de culoare albă sau albă galbuie, rotacee, cu cinci lobi rotunjiţi la vârf, cinci stamine cu antere galbene, gust dulceag, mucilaginos, miros slab aromat si caracteristic.

Thymi herba (cimbru de cultură)

5

Produsul vegetal este reprezentat de fragmente de tulpini cuadrangulare, ramificate spre vârf pe care sunt dispuse frunze mici, frunze eliptice şi flori mici, de culoare albă sau roz, miros puternic aromat.

2.2. Examen microscopic

Principiul metodei: are ca scop precizarea organului vegetal (elemente comune) si a produsului vegetal (stabilirea ţesuturilor).

Tehnica de lucru:

Etapele tehnicii de lucru:

1. Pulverizarea produsului2. Clarificarea pulberii3. Colorarea elemenetelor lignificate

Pe o lamă de microscop se aduc 2-3 picături din soluţia de cloralhidrat 800 g/l şi se presară câteva fragmente de pulbere vegetală. Preparatul rezultat se trece cu miscări succesive prin flacăra unui bec de gaz până se percepe un miros caracteristic de reactiv şi se observă degajarea unor vapori albiciosi. Preparatul se observă la microscop cu obiectivul 10x.

Salicis cortex (scoarţa de salcie)Elemente comune:

6

o Diferite fragmente de parenchimElemente specifice – caracteristice elementelor mecanice:

o Fibre însoţite sau nu de cristale prismatice de oxalat de calciuo Celule pietroaseo Ţesuturi secretoareo Lenticeleo Suber


Elemente comune:o Endoteciu

o Papile de pe corolă, stigmat, antere

o Grăuncioare de polen

Elemente specifice:o Peri tectori, gandulari de diferite tipuri

o Fibre

o Parenchim clorofilian


7

Elemente comune:o Parenchim clorofilian

o Vase de lemn de calibru mic

o Epiderma cu stomate

Elemente specifice:o Peri tectori, glandulari

o Stomate

o Fibre

o Grauncior de polen

2.3 Examen chimic calitativ

1.Reacţia de identificare a compuşilor reducători

Principiul metodei: are la bază proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxidul cupros.

Reactiv necesar: reactiv Fehling ( obţinut prin amestecarea extempore a reactivului Fehling I şi Fehling II în parţi egale).

Tehnica de lucru: peste un 1ml de solutie extractivă/infuzie adusă în prealabil într-o eprubetă se adaugă 1 ml de reactiv Fehling. Se încalzeşte eprubeta în flacăra becului de gaz; în timp apare un precipitat roşu cărămiziu (oxid de cupru).

8

Salicis cortex (scoarţa de salcie)

Pentru scoarţa de salcie această reacţie este pozitivă.


Pentru florile de soc această reacţie este negativă.


Pentru cimbrul de cultură această reacţie este pozitivă.

9

0,5g produs vegetal + 20 ml apăt◦, 10 min.; filtrare (vată)

Soluţie extractivă apoasă Produs vegetal epuizat

1 ml martor 1 ml sol. aq + 1 ml reactiv Fehling

Precipitat roşu cărămiziu (compuşi reducători)

2. Reacţia de identificare a mucilagiilor

Principiul metodei: reacţia se bazează pe formarea unui precipitat voluminos.Reactivi necesari: metanol absolut.Tehnica de lucru: într-o capsulă de porţelan se introduc 10 ml infuzie care se

concentrează pe sită până la înjumataţirea cantităţii. Capsula se raceşte şi se toarnă în fir subţire peste 5 ml metanol absolut.


Pentru scoarţa de salcie această reacţie este negativă.


Pentru florile de soc această reacţie este pozitivă.

10

2,5g produs vegetal + 15 ml apăAgitare 5 min., la rece

(macerare)


(macerare)

Soluţie extractivă apoasăSoluţie extractivă apoasă Produs vegetal epuizatProdus vegetal epuizat

10 ml soluţie apoase se pun în capsulă şi se concentreză pe sită


la 5 ml sol. care se aduc în fir subţire peste 5 ml metanol absolut


Precipitat voluminosPrecipitat voluminos



3. Reacţia de identificare a salicozidei şi a derivaţilor acesteia

Principiul metodei: se bazează pe capacitatea salicozidei de a forma coloraţii specifice cu clorura de fer (III).

Reactivi necesari: acetat de plumb 100 g/L, carbonat de sodiu şi clorură de fer (III) 10g/L.

Tehnica de lucru: 0,5g produs vegetal mărunţit se supune extracţiei prin refluxare cu apă. După extracţie, se filtrează. Filtratului i se adaugă 5 ml acetat de plumb 100 g/L. Proba se menţine pe baie de apă timp de 5-10 minute, apoi repaus şi decantare. Soluţia parţial purificată, rezultată în urma îndepărtării taninului se tratează cu 1g de carbonat de sodiu pentru îndepărtarea excesului de ioni de plumb. După filtrare, soluţia extractivă se tratează cu 1 ml clorură de fer (III) 10g/L, obţinându-se o coloraţie roşie portocalie în final.

11






Pentru cimbrul de cultură această reacţie este negativă.

12

0,5g produs vegetal + 10 ml apă

t◦,10 min.filtrare pe vată



Soluţie extractivă apoasă+ 5 ml acetat de plumb 100

g/Lt◦,5-10 min., baie de apă

repaus, decantare



repaus, decantare

Produs vegetal epuizatProdus vegetal epuizat

Soluţie extractivă apoasă parţial purificată

1g corbanat de sodiuFiltrare



Precipitat (principii active balast)


Soluţie extractivă apoasă purificată (salicozidă şi

derivaţi)+1 ml de clorură ferică 10g/L



Precipitat

(carbonat de plumb)

Precipitat

(carbonat de plumb)

Coloraţie roşie-portocalieColoraţie roşie-portocalie

4. Recţia de identificare a APFC-urilor

Principiul metodei: are la bază formarea nitrodevaţilor, în mediu acid şi tautomerizarea spontană a acestora la oximele corespunzătoare, care prezintă coloraţie roşie ţi se solubilizează în mediu alcalin.

Reactivi necesari: acid clorhidric 0.5 N sau 1 N, reactiv Arnow, hidroxid de sodiu 0,5 N sau 1 N.

Tehnica de lucru: 0.5g produs vegetal pulverizat se extrag prin refluxare cu apă. După răcire, soluţia se filtrează. 1 ml soluţie extractivă se tratează cu 1 ml acid clorhidric 0,5 N, 1 ml reactiv Arnow şi 1 ml hidroxid de sodiu 0,5 N. Apare o coloraţie roşie ca urmare a formării oximei acidului cafeic.



13

0,5 g produs vegetal + 10 ml apăt◦,5-10 min., răcire,filtrare



Probă1 ml sol.

+1ml HCl 0,5 N+1ml R. Arnow

+1ml NaOH 0,5 N

Probă1 ml sol.

+1ml HCl 0,5 N+1ml R. Arnow

+1ml NaOH 0,5 N

Martor1ml sol.+1ml HCl 0,5 N +1ml apă+1ml

NaOH 0,5 N


NaOH 0,5 N

Coloraţie roşie(oxima acidului cafeic)

Coloraţie roşie(oxima acidului cafeic) Coloraţie galben intensăColoraţie galben intensă





5. Reacţia de identificare a flavonelor

Principiul metodei: flavonozidele şi agliconii formează în mediu alcalin fenoxizi coloraţi în galben.

Reactiv necesar: hidroxid de sodiu 100 g/L,acetat de sodiu 100g/L, clorură de aluminiu (III) 25 g/L.

Tehnica de lucru: în două eprubete se ia câte 1 ml soluţie extractivă apoasă. În prima eprubetă se adaugă 0,5 ml soluţie de hidroxid de sodiu 100 g/L (pentru identificarea fenoxizilor), în cea de-a doua eprubetă se adaugă 0,5 ml acetat de sodiu 100 g/L şi 1 ml de clorură de aluminiu 25 g/L (pentru identificarea chelaţilor). Se observă intensificarea coloraţiei galbene în ambele cazuri.

14







15

0,5g produs vegetal + 20 ml apărefluxare 5 min., răcire, filtrare

(vată)


(vată)


1 ml sol. martor

(galben)

1 ml sol. martor

(galben)

1 ml sol. +0,5 ml NaOH (10%)(intensificareA culorii galbene)

FENOXIZI


FENOXIZI

1 ml sol. + clorură de aluminiu (III)(intensificarea culorii galbene)

CHELAŢI


CHELAŢI

6. Reacţia de identificare a taninurilor

Principiul metodei: în prezenţa clorurii ferice taninurile catehice formează precipitate şi/sau o coloraţie verde negricioasă, iar cele galice formează precipitate şi/sau o coloraţie albastră-negricioasă.

Reactiv necesar: clorura de fer (III).Tehnica de lucru: la 1 ml soluţie extractivă se adugă 0,5 ml soluţie de clorură de

fer (III) 10 g/L. Se obţine un precipitat şi/sau o coloraţieverde negricioasă/ albastră negricioasă.





16

0,5g produs vegetal + 15 ml apăt◦, 5-10 min., filtrare (vată)



1 ml martor1 ml martor1 ml sol + 0,5 ml clorură ferică

Coloraţie/precipitat verde / albastru- negricios

1 ml sol + 0,5 ml clorură fericăColoraţie/precipitat verde / albastru-

negricios



7. Reacţia de identificare a saponozidelor

a. Proba spumefierii

Principiul metodei: o solutie care conţine saponozide prin agitare energică timp de 15 secunde formează o spumă care durează cel puţin 15 minute.

Tehnica de lucru: 4 ml de soluţie extractivă apoasă se agită timp de 15 secunde, apoi se lasă în repaus. Existenţa unei spume persistenţe şi după 15 minute denotă prezenţa saponozidelor.



17

0,5g produs vegetal + 20 ml apăinfuzare 5-10 min.,

filtrare (vată)


filtrare (vată)


4 ml sol.+ agitare energică(15 sec)4 ml sol.+ agitare energică(15 sec) 1 ml sol. + acetat de plumb1 ml sol. + acetat de plumb

Spumă persistentă (cel puţin 15 min.)

Spumă persistentă (cel puţin 15 min.) Precipitat alb-gălbuiPrecipitat alb-gălbui





b. Reacţia de precipitare cu acetatul de plumb

Principul metodei: saponozidele formează cu acetatul de plumb precipitate albe, insolubile în exces de reactiv.

Reactiv necesar: acetat de plumbTehnica de lucru: peste 1 ml soluţie extractivă apoasă se adaugă 1 ml reactiv. Se

constată apariţia unui precipitat alb gălbui.







18

Salix cortex Sambuci flores Thymi herba

Compuşi reducători negativ pozitiv pozitiv

Mucilagii pozitiv negativ pozitiv

Salicozide negativ pozitiv negativ

APFC pozitiv pozitiv pozitiv

Flavone pozitiv pozitiv pozitiv

Tanin pozitiv pozitiv pozitiv

Saponozide negativ pozitiv negativ

2.4 Dozarea APFC

19

x g p.v. (cântărit)infuzare 15 min.

filtrare la balon cotat (50 ml)



Probă1 ml sol.

+1 ml HCl 0,5 N + 1 ml R. Arnow + 1 ml NaOH 10 % +apă la semn (balon

cotat de 10 ml)Citire la λ=510 nm

Probă1 ml sol.



Etalon1 ml sol .+1 ml HCl 0,5 N + 1 ml

NaOH 10 %+ apă la semn (balon cotat de 10 ml)

Citire la λ=51 0nm



Citire la λ=51 0nm

Curba etalon acid cafeic:

Concentraţie Ug/ml Absorbanţa

13,36 0,19326,72 0,38540,08 0,57843,44 0,76255,80 0,963

U%=

C%=

Cp=

V = 1 ml (APFC)

Produsvegetal

Masacântãritã(mg)

Umiditate(%)

Grame de apa (U%)

Absorbanţaprobei (Ap)

Absorbanţa etalon (Ae)

Conc. etalon (Ce ug/ml)

Conc.probei (Cp%)

C% (mg %)

Salicis cortex

2,1916 5,87 0,1286 0,205 0,193 13,36 0,004126 343,932

Sambuci flores

2,0875 6,98 0,1457 0,781 0,762 43,44 0,007756 574,047

Thymi herba

2,1637 7,29 0,1713 0,837 0,762 43,44 0,007969 598,765

20

2.5 Dozarea flavonelor

Curba etalon rutozidă:


1 0,1372 0,3543 0,5844 0,799

U%=

C%=

21





Probă2 ml sol.

+2 ml clorură de aluminiu 2,5%+ apă la semn (balon cotat de 10 ml)

Repaus 35-40 min.Citire la λ=427 nm

Probă2 ml sol.



Etalon2 ml sol.

+ apă la semn (balon cotat de 10 ml)Repaus la 35-40 min.Citire la λ=427 nm

Etalon2 ml sol.


Cp=

V = 2 ml (flavone)

Produsvegetal

Masacântãritã(mg)

Umiditate(%)

Grame de apa (U%)




Conc.probei (Cp%)

C% (mg %)

Salicis cortex

2,1916 5,87 0,1286 0,527 0,584 3 0,004126 32,810

Sambuci flores

2,0875 6,98 0,1457 0,781 0,799 4 0,007756 50,411

Thymi herba

2,1637 7,29 0,1713 0,714 0,799 4 0,007969 52,581

Produs vegetal Flavone (mg %) APFC (mg %)

Salix cortex 32,810 343,932

Sambuci flores 50,411 574,047

Thymi herba 52,581 598,765

22

Cap. 3: STABILIREA FORMULEI FITOPREPARATULUI

3.1 Raportul între componente:

Produs vegetal Flavone (mg %) APFC (mg %) Raportul între componente

Salicis cortex 32,810 343,932 3

Sambuci flores 50,411 574,047 3

Thymi herba 52,581 598,765 4

3.2 Analiza calitativă a amestecului

1.Reacţia de identificare a compuşilor reducători

Principiul metodei: are la bază proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxidul cupros.

Reactiv necesar: reactiv Fehling ( obţinut prin amestecarea extempore a reactivului Fehling I şi Fehling II în parţi egale).

Tehnica de lucru: peste un 1ml de solutie extractivă/infuzie adusă în prealabil într-o eprubetă se adaugă 1 ml de reactiv Fehling. Se încalzeşte eprubeta în flacăra becului de gaz; în timp apare un precipitat roşu-cărămiziu (oxid de cupru).

23

Pentru fitopreparat această reacţie este pozitivă.

2. Reacţia de identificare a mucilagiilor

Principiul metodei: reacţia se bazează pe formarea unui precipitat voluminos.Reactivi necesari: metanol absolut.Tehnica de lucru: într-o capsulă de porţelan se introduc 10 ml infuzie care se concentrează pe

sită până la înjumataţirea cantităţii. Capsula se raceşte şi se toarnă în fir subţire peste 5 ml metanol absolut.

24

0,5g produs vegetal + 20 ml apăt◦, 10 min.; filtrare (vată)

Soluţie extractivă apoasă Produs vegetal epuizat

1 ml martor 1 ml sol. aq + 1 ml reactiv Fehling

Precipitat roşu cărămiziu (compuşi reducători)


3. Reacţia de identificare a salicozidei şi a devaţilor acesteia

Principiul metodei: se bazează pe capacitatea salicozidei de a forma coloraţii specifice cu clorura de fer (III).

Reactivi necesari: acetat de plumb 100 g/L, carbonat de sodiu şi clorură de fer (III) 10g/L.

25


(macerare)


(macerare)






Precipitat voluminosPrecipitat voluminos

Tehnica de lucru: 0,5g produs vegetal mărunţit se supune extracţiei prin refluxare cu apă. După extracţie, se filtrează. Filtratului i se adaugă 5 ml acetat de plumb 100 g/L. Proba se menţine pe baie de apă timp de 5-10 minute, apoi repaus şi decantare. Soluţia parţial purificată, rezultată în urma îndepărtării taninului se tratează cu 1g de carbonat de sodiu pentru îndepărtarea excesului de ioni de plumb. După filtrare, soluţia extractivă se tratează cu 1 ml clorură de fer (III) 10g/L, obţinându-se o coloraţie roşie portocalie în final.


4. Recţia de identificare a APFC-urilor

26







repaus, decantare



repaus, decantare

Produs vegetal epuizatProdus vegetal epuizat











Precipitat

(carbonat de plumb)

Precipitat

(carbonat de plumb)

Coloraţie roşie-portocalieColoraţie roşie-portocalie

Principiul metodei: are la bază formarea nitrodevaţilor, în mediu acid şi tautomerizarea spontană a acestora la oximele corespunzătoare, care prezintă coloraţie roşie ţi se solubilizează în mediu alcalin.

Reactivi necesari: acid clorhidric 0.5 N sau 1 N, reactiv Arnow, hidroxid de sodiu 0,5 N sau 1 N.

Tehnica de lucru: 0.5g produs vegetal pulverizat se extrag prin refluxare cu apă. După răcire, soluţia se filtrează. 1 ml soluţie extractivă se tratează cu 1 ml acid clorhidric 0,5 N, 1 ml reactiv Arnow şi 1 ml hidroxid de sodiu 0,5 N. Apare o coloraţie roşie ca urmare a formării oximei acidului cafeic.


5. Reacţia de identificare a flavonelor

Principiul metodei: flavonozidele şi agliconii formează în mediu alcalin fenoxizi coloraţi în galben.

27




Probă1 ml sol.+1ml HCl 0,5 N+1ml R. Arnow

+1ml NaOH 0,5 N

Probă1 ml sol.+1ml HCl 0,5 N+1ml R. Arnow

+1ml NaOH 0,5 N


NaOH 0,5 N


NaOH 0,5 N

Coloraţie roşie(oxima acidului cafeic)

Coloraţie roşie(oxima acidului cafeic) Coloraţie galben intensăColoraţie galben intensă

Reactiv necesar: hidroxid de sodiu 100 g/L,acetat de sodiu 100g/L, clorură de aluminiu (III) 25 g/L.

Tehnica de lucru: în două eprubete se ia câte 1 ml soluţie extractivă apoasă. În prima eprubetă se adaugă 0,5 ml soluţie de hidroxid de sodiu 100 g/L (pentru identificarea fenoxizilor), în cea de-a doua eprubetă se adaugă 0,5 ml acetat de sodiu 100 g/L şi 1 ml de clorură de aluminiu 25 g/L (pentru identificarea chelaţilor). Se observă intensificarea coloraţiei galbene în ambele cazuri.


6. Reacţia de identificare a taninurilor

28


(vată)


(vată)


1 ml sol. martor

(galben)

1 ml sol. martor

(galben)


FENOXIZI


FENOXIZI


CHELAŢI


CHELAŢI

Principiul metodei: în prezenţa clorurii ferice taninurile catehice formează precipitate şi/sau o coloraţie verde negricioasă, iar cele galice formează precipitate şi/sau o coloraţie albastră-negricioasă.

Reactiv necesar: clorura de fer (III).Tehnica de lucru: la 1 ml soluţie extractivă se adugă 0,5 ml soluţie de clorură de

fer (III) 10 g/L. Se obţine un precipitat şi/sau o coloraţieverde negricioasă/ albastră negricioasă.


29




1 ml martor1 ml martor1 ml sol + 0,5 ml clorură ferică

Coloraţie/precipitat verde / albastru- negricios

1 ml sol + 0,5 ml clorură fericăColoraţie/precipitat verde / albastru-

negricios

7. Reacţia de identificare a saponozidelor

c. Proba spumefierii

Principiul metodei: o solutie care conţine saponozide prin agitare energică timp de 15 secunde formează o spumă care durează cel puţin 15 minute.

Tehnica de lucru: 4 ml de soluţie extractivă apoasă se agită timp de 15 secunde, apoi se lasă în repaus. Existenţa unei spume persistenţe şi după 15 minute denotă prezenţa saponozidelor.


b.Reacţia de precipitare cu acetatul de plumb

Principul metodei: saponozidele formează cu acetatul de plumb precipitate albe, insolubile în exces de reactiv.

Reactiv necesar: acetat de plumbTehnica de lucru: peste 1 ml soluţie extractivă apoasă se adaugă 1 ml reactiv. Se constat apariţia unei precipitat alb-gălbui.

30


filtrare (vată)


filtrare (vată)


4 ml sol.+ agitare energică(15 sec)4 ml sol.+ agitare energică(15 sec) 1 ml sol. + acetat de plumb1 ml sol. + acetat de plumb

Spumă persistentă (cel puţin 15 min.)

Spumă persistentă (cel puţin 15 min.) Precipitat alb-gălbuiPrecipitat alb-gălbui


3.3 Dozarea APFC

Curba etalon acid cafeic:


13,36 0,19326,72 0,38540,08 0,57843,44 0,76255,80 0,963

C%=

Cp=

31

1-2 linguriţe p.v. infuzare 15 min.




Probă1 ml sol.



Probă1 ml sol.





Citire la λ=51 0nm



Citire la λ=51 0nm

V = 1 ml (APFC)

Produsvegetal




Conc.probei (Cp%)

C% (mg %)

Fitopreparat 0,714 0,762 43,44 0,1 40,7036

3.4 Dozarea flavonelor

Curba etalon rutozidă:


1 0,1372 0,3543 0,5844 0,799

C%=

Cp=

32





Probă2 ml sol.



Probă2 ml sol.



Etalon2 ml sol.


Etalon2 ml sol.


V = 2 ml (flavone)

Produsvegetal




Conc.probei (Cp%)

C% (mg %)

Fitopreparat 0,591 0,584 3 0,2 1,5179

Cap. 4: Corelaţii între principiile active identificate şi potenţialele efecte terapeutice induse

Fitopreparatul prezintă acţiuni corelate cu compoziţia chimică a celor trei produse vegetale, astfel:

Flavonozide existente în toate cele trei produse vegetale (Salicis cortex, Sambuci flores, Thymi herba) îi conferă fitopreparatului o acţiune diuretică şi diaforetică;

Salicozida şi derivaţi ai acesteia existenţi în primul produs vegetal (Salicis cortex) îi conferă fitoprepartului o acţiune analgezică, antipiretică, antiinflamatoare şi antiagregant plachetară;

Sambunigrozida existentă în cel de-al doilea produs vegetal (Sambuci flores), deşi în procent foarte mic, îi conferă o acţiune expectorantă;

Timolul şi carvacrolul existent în cel de-al treilea produs vegetal (Thymi herba) o acţiune antiinfecţioasă şi antihelmintică.

33

Cap. 5: Concluzii

Tema de cercetare cuprinde o parte teoretică, în care s-a realizat sistematizarea datelor din literatura de specialitate, cu privire la componentele fitopreparatului: Salicis cortex (scoaţa de salcie), Sambuci flores (flori de soc), Thymi herba (cimbrul de cultură).

Partea experimentală a lucrării conţine analiza farmacognostică a produselor vegetale din fitopreparat:

Prin examenele microscopice şi macroscopice s-au identificat componentele produselor vegetale;

În soluţiile extractive apoase (obţinute prin infuzare) s-au identificat urmatoarele principii active :

Salicis cortex : oze şi derivaţi reducatori, salicozide, flavone,saponozide, tanin

Sambuci flores : mucilagii, flavone, tanin

Thymi herba : oze şi derivaţi reducãtori, mucilagii, flavone, tanin

Soluţiile apoase au un miros aromat datoritã dispersãrii unor constituenţi ai uleiului volatil (Thymi herba- cimbrul de cultură)

La dozarea flavonelor pe fitopreparat am obţinut o concentraţie 1,5179 mg% iar la dozarea APFC-urilor am obţinut o concentraţie 40,7036 mg%

Datorită proprietăţilor sale sudorifice,antiinflamatorii bronşice, de fluidificare a secreţiilor bronşice şi expectorante, fitopreparatul poate fi recomandat in tratarea afecţiunilor căilor respiratorii: raceală, bronşită, gripă, sinuzită, rinită. Având rol diuretic şi sudorific puternic, fitopreparatul poate fi utilizat cu succes pentru eliminarea apei din organism prin urina şi transpiratie, in caz de edeme, cistită, colică şi litiază urinară, nefrită. Prin acţiunea sa depurativă şi antiinflamatorie articulară, fitopreparatul poate fi utilizat in tratamentul şi profilaxia reumatismului şi a gutei.

34

Bibliografie

Gard C.; Popescu L.; Dutu L.; Iordache A.; Tudor I.;Costea T.-„Bazele teoretice si practice ale analizei farmacognostice” vol. I; ed. a-II-a; ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010; Gard C.; Popescu L.; Dutu L.; Iordache A.; Tudor I.;Costea T.-„Bazele teoretice si practice ale analizei farmacognostice” vol. II; ed. a-II-a; ed. Curtea Veche, Bucuresti 2010 G. Racz; Laza A; Coiciu E- „Plante medicinale si aromatice”; vol.I; editura „Ceres”; Bucuresti 1970; Gard C.E.-„ Curs de farmacognozie, fitochimie si fitoterapie”; vol. I; ed a-II-a; editura Printech; Bucuresti 2013; Ciulei I.; Grigorescu E.; Stanescu C.U.-„ Plante medicinale, fitochimie, fitoterapie”; vol. I; editura Medicala; Bucuresti 1993; Site-uri : http://www.farmacia-verde.ro/

http://www.medicalstudent.ro/

35

http://www.farmacia-verde.ro/

http://www.medicalstudent.ro/

Documents

Radu-Iuliana-Florentina-grupa-17.doc