RANDUIALA

SFINTEI SPOVEDANII:.

CANOANE DE POCATNTA

Carte tipdritd cu binecuv6ntareainaltpreasf inlitului TEOFAN

Mitropolitul Moldovei 9i Bucovinei

nAxourare srrNTEI SPoVEDANII

RUGACIUNI iNAINITE DE

cANoN DE POCAINTA CATREDOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS ... 36

cANoN on nucunln cAtnnpnnlsr,Arra NAScAToARE DE

cANoN nr nucAcIuNn ci,tnniucrnur pizrron at

cANoN DE RUGACIUNE CATRESFINTII ARHANGHELIMIHAIL 9I GAVRIIL 9I CATRETOATE PUTERTLE CEREgTI ................ 107

cANoN DE RUGActuun et srlNrrtgr oEvralArunrAToAREI cRUcI... 124

CANON DE RUGACIUNE CATREPUTERTLE cEREsrr SI CATRE RANDUIALA

SFINTEI SPOVEDANII

POV.A.TUIRE*

Spovedania este Sfenta Taind princare credinciosul primegte de la in-sugi Dumnezeu iertarea pdcatelormdrfurisite duhovnicului , cu zdro-bire de inimd.

Mantuitorul a fdgdduit aceastdTaind Sfinlilor Apostoli cAnd le-aspus: ,,Adevdr grdiesc voud: oricAteve! lega pe pdmAnt vor fi legate incer gi oricAte vef dezlega pe pdmAnt

"invdldtura de credinld ortodoxd, Edit:ulaDoxologia, lagi,2009, pp. 175-176 qi32L-323.

vor fi dezlegate in cer" (Matei 18, 18;

cf.16,19). El a instituit-o dupd sf6nta

Sa inviere prin cuvintel e: ,,Lua,tiDuh Sfdnt; cdrora le veli ierta Pd-catele, le vor fi iertate, qi cdrora le

vefl lne vor fi fnute" (oan20, D)3).Puterea de a lega qi a dezlega Pdca-tele o are numai MAnfuitorul nostru

Iisus Hristos, cum a dovedit-o cu

prilejul minunilor Sale (Ltca 5, 20),

dar EI a dat aceastd Putere gi APos-

tolilor (Ioan 20, 21-?3) gi, pinaceptia,episcopilor gi preoflor. Pocdinld pre-

dicatd deSf6ntul IoanBotezdtorul qi

mdrturisirea pdcatelor care aveau

loc atunci $4arcu 1,4-5) au prevestit

spovedania 9i pocdinfa cregtind.

Condiliile iertdrii pdcatelor prinTaina Pocdinfei sunt: addncd, pdrere

de rdu pentru Pdcatele sdvArgite,

mdrturisirea lor duhovnicului, cuhotdrArea de anu mai gregi, uedinlaputernicd in Hristos gi nddejdeainlndurarea Lui.

Dezlegarea este iertarea desd-vargitd a pdcatelor qi reagezareacelui ce se pocdiegte sub putereaharului. Numai episcopul gi preotulau puterea gi dreptul de a dezlegapdcatele, cdci numai Apostolilor gi

urmagilor 1or, episcopii 9i preolii,le-a dat Hristos puterea gi poruncade a lega gi a dezlega pdcatele oame-nilor (cl Matei 18, 18;1oan20,21.-23).

Canonul 102 Trulan prevede obli-gafia preolilor de a cerceta felulgregelilor mdrturisite, pentru a pre-scrie leacuri potrivite.

Iatd ce zice Sf6ntul Ioan Gurd deAur despre puterea de a dezlega,

lncredinlatd preofilor:,,Locuitori aipdm6ntului 9i ducAndu-gi viala Peef preogii au fost cinstiti cu trcrede-rea de a administra cele cereqti; ei

au primit puterea Pe care Dumne-zeu nici ingerilor 9i nici Arhanghe-lilor n-a dat-o. Acestora nu li s-a

spus: ..CAte vefi lega Pe Pdm6nt vorfi legate gi ln ceruri gi c dte veli dez-lega pe pdm6nt vor fi dezlegate gi

in ceruri>. StdpAnitorii pdmAntuluiau puterea de a lega, dar numai tru-purile. insd lanful pe care Dumne-zeu l-a dat preofilor atinge sufletul

9i e lung pAnd la ceruri. Cele ce fac

preolii aici jos, Dumnezeu le int6-regte sus 9i StipAnul aProbd hotd-rArea servilor Sdi. Ce altceva le-a

dat decAt puterea cereascd? ..Cdrora

vefi ierta pdcatele, Ie vor fi iertate,

gi cdrora le veli !ine, vor fi tinute>(1oan20,23). Ce autoritate ar Puteafi mai mare decAt aceasta: Tatdl a datFiului toatd ju der,xa (cf. Ioan 5, 22).

Iar eu vdd cd toatd aceastd Putere a

fost datd preofilor de cdtre Fiul'l.

Preoful detine aceastd Ptterc tnairtutea harului hirotoniei in treapta

de preot, iar drephrl de a pune ln lu-crare aceastd putere tl are prinhi-rotesia in duhovnic. Este bine sd nuschimbdm duhovnicul decAt la caz

de mare nevoie, de pildd, cAnd se

schirnbd preotul sau c6nd ne mutXmin altd parohie.

Tofi trebuie sd ne spovedim, chiargi aceia cdrora ni se pare cd nu gre-gim 9i nu pdcdtuim cu nimic. Aga neinvald SfAntul Ioan Evanghelistul,ucenicul cel iubit al Domrrului ,,Dacd

,-.

zicem cd pacat nu avem, ne am5-gim pe noi ingine gi adev6rul nu este

intru noi. Dacd mdrturisim pdcatele

noastre, El credincios este 9i dreptca sd ne ierte noud Pdcatele 9i sd ne

curdleascd pe noi de toatd nedreP-tatea" (I Ioan 1, 8-9).

Mdrturisirea Pdcatelor inainteaduhovnicului trebuie sd fie:

a) Completd, adicd sd cuPrinddtoate pdcatele sdvArgite dupd botez

sau de la ultima spovedanie, 9i sd

nu ascundd nimic din cele fdPtuite;

b) Sincerd 9i fdcatd de bundaoie;

c) Secretd (fdcutd ln taind);

d) Cu umilinld gi cu zdrobire de

inimd, ctt pdrere de rdu Pentru Pd-catele sdv6rgite gi cu dorinfa sincerd

de a nu Ie mai face. SimPla mdrturi-sire sau ingirare a Pdcatelor fdrdpocdinld adevdratd gi fdrd hotdr6rede indreptare nu aduce iertareapdcatelor, cdci zice Domnul: ,,Denu vd veli pocdi, toli veli Pieri lafel" (Luca 13,5). Totul este ca, de la

o mdrfurisire pdnd la alta, cregtinulsd se osteneascd a-gi indrepta cAt maimult viaja, desdv6rgindu-se mereuin virtute.

Spovedania nu este legatd de anu-

mite termene sau soroace din cursulanului. Putem alerga la duhorrnicoi dz c6te ori gi oricdttd simflm neuoia

de a ne ugura sufletul de Povarapdcatelor sau de a Primi mAngdie-

rea harului 9i nddejdea iertdrii. CucAt ne spovedim mai des, cu atAt este

mai bine pentru curd,Lrea suflefului

de pdcate 9i pentru dobAndirea Pu-terii de a sdvdrgii virtutea.

Este recomandat sd ne cercetdmcugetul cAt mai des posibil, ln fie-care lund sau la 40 de zile, iar dacd

acest lucru nu se intAmPld, sd nespovedim mdcar itr cele Patru Pos-turi: al Pagtilor, al Nagterii Domnu-lui, al Maicii Domnului 9i al SfiniilorApostoli. Dar sd nu amAnim lmPli-nirea acestei datorii cregtinegti abiain sdptdm6na cea din urmd a Posfu-

lui, cum se intdmpld de multe ori,cdci atunci gi preotul este ocupat cusdvdrgirea sfintelor slujbe 9i nicivreme de ajuns nu ne mai rdm6nepentri lmplinirea canonului ce ni se

va da. intrucAt tot Postul Pentruaceea s-a gi or6nduit, fiind el vremede pocdinld qi de indrePtare.

Locul cel mai potrivit unde se

cuvine sd se facd Mdrturisirea este

biserica, gi anume lnaintea icoaneiMAntuitorului Hristos. Numai cei

bolnavi sau cei care nu pot veni labisericd pot fi spovedifi acasd la ei.

La sfArqit, dacd este caztl, preo-tul duhovnic li rdnduiegte credin-ciosului un c6rnn sc:1t o eprtimie, dupEt

felul pdcatelor sdv6rgite. Acestea suntmijloace de pocdintd randuite de du-hovnic pdcdtosului c;ue se sPove-

degte, ca, de pilde, rughciuni, me-tanii, sh meargd la bisericd, fapte de

milostenie, posturi, lnfrAndri de la

anumite mAncdruri sau fapte, gi al-tele. Cea mai asprd epitimie este o-

prirea de Ia impdrtdgire pentru unanumit timp.