INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN DOMENIUL GEOLOGIEI, GEOFIZICII, GEOCHIMIEI

SI TELEDETECTIEI

INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI

RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ 2009

Director General Dr. Ing. Stefan Marincea

CUPRINS PARTEA I-a Raport anual de activitate ……………………………………..………..1 PARTEA a II-a Contribuţii ştiinţifice ………………………………….………..……….13 II-1 Program Nucleu …………………………………………..……….13 II-2 Proiecte de cercetare din PNCDI 2 ……………………...………24 Activitatea Muzeului Naţional de Geologie pe anul 2009 ….………61 Observatorul Geomagnetic Naţional Surlari – 2009 ……………….77 ANEXE 1-12 …………………………………………………………………….79

RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE AL INCD

PARTEA I-a 1. Datele de identificare ale INCD 1.1. Denumirea: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei, Institutul Geologic al României, Bucureşti. 1.2. Actul de înfiinţare, cu modificarile ulterioare: HG 1302/1996 completată cu HG 1070/2000 şi HG 1399/2005. 1.3. Numărul de înregistrare în Registrul potenţialilor contractori: RPC-1349 1.4. Director general: Dr. Ing. Stefan Marincea 1.5. Adresa: Bucureşti, str. Caransebeş nr. 1, sector 1; cod poştal 012271 1.6. Telefon - 021 306 04 00, fax - 021 318 13 26, pagina web - www.igr.ro, e-mail: geol@igr.ro 2. Scurta prezentare a INCD

2.1 Istoric Institutul Geologic al Romaniei a fost înfiinţat prin Decret Regal în anul 1906, continuând

activitatea Biroului Geologic care exista din 1882. Scopul principal al institutului a fost şi a rămas în bună parte cartarea din punct de vedere geologic a teritoriului naţional, la care s-au adăugat succesiv activităţile de agrogeologie, geofizică, geochimie, geologie inginerească, conservare a patrimoniului geologic, ş.a. Rezultatele cercetărilor au fost publicate de-a lungul timpului în câteva jurnale editate şi publicate de IGR: Dări de Seama/Comptes Rendus, Anuarul IGR, Memorii, etc. Atât publicaţiile cât şi hărţile elaborate, au suferit un proces de diversificare în paralel cu introducerea unor noi metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele pământului ca teledetecţia, monitorizarea mediului, geotermia. În cei peste 100 de ani de activitate, IGR a servit ca un centru pentru cercetarea geologică în România prin diseminarea informaţiei geologice şi prin dezvoltarea raţională a diverselor subdiscipline ale geologiei. IGR are cea mai completă dotare analitică în comparaţie cu alte instituţii geologice, inclusiv universitare.

În prezent, prin colectivele de specialişti de înaltă calificare, IGR poate aborda practic orice tematică din domeniul ştiinţelor geologice, deţinând informaţii asupra întregului teritoriu al României. Pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce-i revin ca Serviciu Geologic Naţional şi a-şi armoniza activitatea cu tendinţele europene sugerate de EuroGeoSurveys (Asociaţia Serviciilor Geologice Naţionale din Comunitatea Europeană) a cărui membru cu drepturi depline este începând din februarie 2006, IGR a trebuit să-şi modeleze activitatea prin extinderea atribuţiilor de expertizare, de consiliere în domeniul geologiei factorilor de decizie politică şi administrativă, prin computerizarea băncii naţionale de date geologice, digitizarea hărţilor geologice şi abordarea mai intensă a problematicii protecţiei mediului (geologie şi geofizica ambientală).

2.2 Organigrama INCD (vezi Anexa 1) 2.2 Domeniul de specialitate al INCD

a. conform clasificării UNESCO: 2503, 2506, 2507, 2599 b. conform clasificării CAEN: 7219

2.3 Directii de cercetare-dezvoltare Direcţiile principale de cercetare-dezvoltare ale IGR după cum sunt ele definite de HG

1399/2005 le constituie efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative, dezvoltare tehnologică, elaborarea de studii şi prognoze de interes public şi naţional referitoare la :

• descifrarea alcătuirii şi evoluţiei geologice a teritoriului ţării;

1

• întocmirea, editarea şi tipărirea de hărţi geologice, hidrogeologice, geofizice şi geochimice la diverse scări, pentru întreg teritoriul ţării;

• evidenţierea şi delimitarea zonelor cu substanţe minerale utile; • elaborarea de metode, procedee şi tehnologii geologice şi geofizice, teledetecţie şi

cartare geochimică pentru identificarea zonelor cu substanţe minerale utile, ape geotermale, precum şi a zonelor cu risc la hazard geologic sau poluate datorită activităţilor industriale, în special miniere şi petroliere.

Acestea sunt completate cu: • desfăşurarea de activităţi de cooperare internaţională în domeniile geologiei,

geochimiei şi teledetectiei; • exercitarea de atribuţii de Serviciu Geologic Naţional care asigură organizarea,

gestionarea şi valorificarea publică a fondului naţional de date geologice, conservarea şi valorificarea carotelor din foraje, a colecţiilor de minerale, roci şi flori de mină, precum şi monitorizarea mediului din zonele miniere (conform prevederilor HG 1070/2000).

Activităţile de cercetare-dezvoltare sunt concentrate pe următoarele direcţii :

1. Elaborarea şi reactualizarea hărţilor geotematice naţionale şi efectuarea de studii geonomice complexe aferente, constând în:

1.1. Elaborarea, reactualizarea şi editarea de hărţi geotematice: geologice, geofizice, tectonice, metalogenetice, hidrogeologice, geoecologice, pentru substanţe minerale utile şi sisteme petrolifere; 1.2. Stabilirea bazelor de proiectare pentru lucrări de prospecţiune, explorare şi amenajarea teritoriului; 1.3. Evaluarea, monitorizarea şi managementul resurselor minerale; 1.4. Evaluarea riscului şi stabilirea normelor de atenuare a efectelor hazardelor naturale; 1.5. Elaborarea, reactualizarea şi editarea de hărţi la diferite scări în mediile de probare diferite, evaluarea şi monitorizarea gradului de poluare; 1.6. Elaborarea de atlase geotematice : paleontologice, petrografice, petrofizice, mineralogice, pentru ape subterane mineralizate, gitologice; 1.7. Clasificarea obiectelor geologice şi stabilirea unor elemente de comparaţie regională şi globală; 1.8. Stabilirea scării biostratigrafice integrate, chemostratigrafice, ş.a; 1.9. Investigarea structurii şi evoluţiei litosferei pe teritoriul României; 2. Constituirea şi completarea Fondului Geologic Naţional; 2.1. Organizarea şi informatizarea băncii de date geologice. 2.2. Elaborarea de monografii pe unităţi structurale majore şi pe tematici geologice de interes. 2.3. Stabilirea criteriilor de creare a bazei de date geologice şi trecerea la stadiul operaţional. 2.4. Informatizarea procesului de elaborare a hărţilor, modelelor, monografiilor, atlaselor şi studiilor. 2.5. Procesarea digitală integrată a informaţiei geonomice, corelarea cu modele ale terenului, editarea şi interogarea bazei de date geonomice. 2.6. Crearea unui sistem informaţional geografic (GIS) şi compatibilizarea bazelor de date referitoare la potenţialul naţional de resurse minerale şi baza naţională de date geologice. 2.6. Colectarea, inventarierea şi sistematizarea colecţiilor prin colectivele Muzeului Naţional de Geologie şi ale Litotecii Naţionale.

3. Stuctura de Conducere a INCD

3.1 Consiliul de administratie Consiliul de administraţie este alcătuit din şapte membri numiţi prin Ordinul Ministrului

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4602/26.06.2008, completat cu Ordinele Ministrului

2

Educaţiei, Cercetării şi Inovării nr. 5346/28/09/2009 şi 6075/08.12.2009. Componenţa CA este următoarea:

- Stefan Marincea – director general, - Gemănoiu Florentina – reprezentant al Ministerului Fnanţelor, - Oprea Marian – reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarităţii Social şi Familiei, - Elena Dinu – reprezentant ANCS, - Stefan Grigorescu – Universitatea Bucureşti, - Paul Cristea – preşedintele Consiliului Stiinţific, - Marcel Mărunţiu – specialist IGR 3.2 Consiliul stiintific Consiliul ştiinţific este alcătuit din 11 membri aleşi pentru perioada 2006-2010. Membrii acestuia sunt: - Dr. Paul Cristea – preşedinte; - Dr. Stefan Marincea – director general; - Dr. Marcel Mărunţiu – director ştiinţific; - Dr. Ion Stelea; - Dr. Gavril Sabău; - Dr. Mircea Ticleanu; - Ion Gheuca; - Dr. Nicolae Robu; - Dr. Călin Ricman; - Dr. Gabriel Bindea; - Raluca Maftei. 3.3 Comitetul director Comitetul director este alcătuit din director general, director economic, sef birou juridic, sef

serviciu marketing, relaţii publice şi mass-media. 4. Situaţia economico-financiară a INCD. Activităţile de cercetare-dezvoltare din cadrul IGR desfăşurate în anul 2009 prezintă următoarea structură :

a. activităţi din cadrul Programului Nucleu, axate pe prezervarea şi dezvoltarea unor activităţi de cercetare fundamentală specifice domeniului ştiinţelor geonomice (mineralogie, petrologie, paleontologice, stratigrafie, geofizică, cartografie geologică, etc.) desfăşurate tradiţional în cadrul IGR.

b. cercetare ştiinţifică prin proiecte în cadrul programelor naţionale de cercetare-dezvoltare (PNCDI 2 – modulele Capacităţi, Parteneriate, Idei) ;

c. cercetare în cadrul Planului Naţional de Cercetare Geologică al MEcC ; d. cercetare pe bază de contracte cu unităţi economice sau administrative ; e. activităţi de cooperare internaţională în domeniul ştiinţelor geonomice prin acorduri

bilaterale instituţionale, acorduri bilaterale guvernametale şi prin proiecte în cadrul Programului Cadru 7 şi Programului South East Europe de Cooperare Transnaţională. Veniturile totale realizate de IGR în anul 2009 sunt prezentate în Anexa 2. Principalele rezultate ştiinţifice obţinute în cursul anului 2009 sunt prezentate în Partea a II-a a prezentului raport. 5. Structura resursei umane de cercetare-dezvoltare Structura resursei umane a IGR la data de 31 decembrie 2009 este prezentată în Anexa 3. Totalul de personal a fost de 150, din care personal CD atestat – 72 şi personal auxiliar – 78. Vârsta media a personalului de CD a fost de 46,2 ani.

3

Perfecţionarea resursei umane este o preocupare continuă a IGR, mai ales în condiţiile în care se constată un aflux semnificativ de tineri cercetători. Continuarea pregătirii superioare prin cursuri de masterat (ex. Luminiţa Iancu – Universitatea Bucureşti, Ramona Balint – Universitatea Politehnică) sau doctorat sunt stimulate şi susţinute, inclusiv prin sprijin financiar, de către institut. Remarcăm acceptarea unora dintre doctoranzii noştri la Universitatea Bucureşti (Călin Nicolae, Angela Anason) în acţiunea „Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 1 - ,,Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, domeniul major de intervenție 1.5 – “Programe doctorale și postdoctorale în sprijinul cercetării” Pentru domeniile de interes, care necesită încadrarea cu personal înalt calificat, IGR a susţinut din fonduri proprii stagii de pregătire pentru tineri, cum ar fi cele destinate: - metodei imaginilor de rezistivitate (Electrical Imaging Seminar, AGE, Madrid, Spain, March 24-27, 2009 - Ovidiu Avram); - utilizării datelor magnetice satelitare si a modelelor globale, la Helmholtz Centre Potsdam - GFZ German Research Centre for Geosciences (GFZ), Physics of the Earth, Section Earth Magnetic Field (februarie şi iunie 2009)(Drd. Anca Isac); - corelării datelor satelitare utilizate în modelarea globală a câmpului magnetic al pământului, cu datele de observator, la Université Paris Diderot, Paris 7 - Institut de Physique du Globe de Paris, Géophysique spatiale et planétaire, Franta (noiembrie 2009)(Drd. Anca Isac). Legătura cu mediul universitar este susţinută sub forme cum sunt: - cadru didactic asociat (Veronica Alexe – Universitatea Tehnică de Construcţii, Octavian Colţoi – Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică); - cercetător în cadrul unor colective de cercetare ale Universităţii Bucureşti (V. Paraschiv, M. Raşcov). 6. Infrastructura de cercetare-dezvoltare

Laboratoare de cercetare-dezvoltare 1. Laborator de analiza suprafeţelor Laboratorul are ca specific dotarea pentru procedee analitice prin microscopie

electronică. Metodele de lucru permit aplicaţii pentru studii preliminare opto–electronice, evidenţiind :

- detalii de textură de suprafaţă şii de structură; - degradări mecanice (microfisuri, zgârieturi, amprente, etc), chimice (dizolvări, depuneri,

stabilire de pH); - atacuri microbiologice (bacterii, mucegaiuri,etc); - particularităţi de micropaleontologie; - constituţii mineralogice (cu implicaţii în evaluări de cristalografie, mineralogie,

petrografie, preparare şi îmbogăţirea minereurilor); - componente chimice pe element sau pe oxizi (analize calitative sau cantitative) Investigaţiile de microscopie electronică se pot efectua şi pe eşantioane de materiale

compozite, metale şi aliaje, precum şi pentru materiale de construcţie 2. Laborator de mineralogie Laboratorul utilizează următoarele metode de lucru : a. Difractometria de raze X în pulberi prin care se determină natura fazelor cristaline,

având o baza de date ICDD PDF 2/2007, cu licenţă, ce cuprinde 23961 difractograme de minerale, 889 difractograme ale unor faze din cimenturi, 6197 difractograme ale unor faze ceramice, 66842 difractograme ale unor faze din produşi corozivi, 3453 difractograme ale unor faze cristaline din produse farmaceutice şi 2783 difractograme ale unor zeoliţi, cu un număr de 172360 faze inorganice, 30728 faze organice şi 3514 faze duale. Softul cuprinde două programe de interpretare: Diffrac + Basic (Eva 13) pentru identificarea fazelor cristaline, şi Topaz 3 pentru determinarea cantitativă a fazelor cristaline şi a dimensiunilor cristalititelor. De asemenea, programul permite şi vizualizarea structurilor fazelor minerale analizate. Programele

4

de mineralogie şi cristalografie aflate în dotarea laboratorului permit calcularea parametrilor reţelelor cristaline prin indexare şi comparare cu fişele ICDD.

b. Spectrometria in infrarosu determină vibraţiile grupărilor moleculare ale compuşilor, permiţând determinarea prezenţei şi formei de agregare cristalină a apei (moleculară sau grupări OH), prezenţa unor radicali de tipul amoniului, a grupărilor moleculare fosfat, sulfat, carbonat, etc. şi dă indicaţii asupra simetriei punctuale a acestor grupări. Aparatul poate caracteriza atât substanţe solide, cît şi lichide, inclusiv produşii volatili care se degajă în urma analizei termice datorită cuplării cu analizorul termic simultan. Domeniul spectral este cuprins între 210 şi 7500 cm-1, iar rezoluţia spectrală este de minim 1cm-1. Softul cuprinde programul de interpretare Opus 6.5, care permite achiziţia şi prelucrarea tridimensională a spectrelor TG-FTIR, dar şi identificarea cantitativă a grupărilor moleculare. De asemenea, softul mai permite şi accesarea bibliotecii cu 5000 de spectre şi crearea unei biblioteci personalizate. Aparatul prezintă un accesoriu ATR (reflexie totală atenuată) cu sistem complet pentru citirea probelor solide, pulberi, lichide, paste, geluri, lichide corozive, etc.

c. Analiza termică prin care se analizează eşantioanele în pulberi, în intervalul de temperatură cuprins între 25O – 1200O, în scopul determinării exacte a punctelor de topire şi de descompunere termică a mineralelor, a unor informaţii legate de schimbările fizice şi chimice care afectează masa, energia şi dimensiunile unei substanţe încălzite, precum şi informaţii legate de fenomenele de schimbare a structurii unei substanţe chimice sub influenţa factorilor termodinamici. Softul permite analiza măsurătorilor DSC şi DTA.

3. Laborator de spectrometrie Spectrometria atomică de emisie (ICP-AES şi dc-AES) vizează analiza cantitativă si

calitativă, elementală, pe probe lichide şi solide in scopul determinării elementelor minore şi urmă, numărul de elemente chimice, ca şi limitele de detecţie a acestora (variind cu tipul probei şi sursa spectrală aleasă).

Spectrometrul ICP BAIRD 2070 permite analizarea majorităţii elementelor chimice cu limite de detecţie de ordinul 10 ppm. In cazul analizarii apelor de rau sau sarate, atunci cand scopul analitic impune atingerea unor limite de detectie de ordinul ppm sau 0,1ppm se utilizeaza nebulizorul ultrasonic CETAC 5000AT, care permite aerosolarea mai fină, tradusă in imbunătăţirea limitelor de detecţie cu un ordin de mărime.

In cazul probelor geologice solide, pentru analizele spectrometrice se impune dezintegrarea eşantioanelor în soluţie cu ajutorul cuptorului cu microunde MLS MEGA2000. Procesul este asistat de computer, cu programe configurate ce conţin ca parametri de lucru puterea, timpul, numarul de rotaţii.

Sistemul PGS2 permite, cu ajutorul unui generator special, folosirea mai multor regimuri de lucru (arc de cc sau ca scanteie electrica), ceea ce lărgeşte aria analitică şi contribuie la precizia determinărilor.

4. Laborator de radiometrie Laboratorul este organizat şi dotat pentru utilizarea următoarelor metode analitice: a. Analiză prin activare cu neutroni care permite determinarea concentraţiilor de

elemente minore în materiale geologice (minerale, roci, minereuri si concentrate minerale, soluri, etc.). Metoda instrumentală se bazează pe o tehnologie de comparare, în care atat probele (cu masa de 30 – 50mg), cat si etaloanele (roci-standard internationale si/sau etaloane complexe preparate sintetic) sunt iradiate simultan în reactor. Etaloanele de concentratie sunt constituite din roci-standard internationale de diferite tipuri petrografice (riolite, andezite, granodiorite, granite, diorite, bazalte) si din minereuri-standard internationale.

b. Analiza radioactivităţii naturale prin spectrometrie gamma de fond scazut se bazează pe detectarea si măsurarea radiaţiei gamma emisă de radionuclidul natural K-40 şi a celor din seriile radioactive ale U-238 si Th – 232. Prelucrarea automată a spectrelor energetice permite determinarea calitativă (Soft Maestro-32) şi cantitativă (Soft Scintivision–32 si Gammavision-32) (Bq, Bq/Kg) a radionuclizilor naturali, prin comparare cu materialele de referinţă RGU-1, RGTh -1, RG K-1 (certificate IAEA).

Aplicaţiile metodelor constau în: a. Măsurarea radioactivitaţii naturale şi artificiale în probe de mediu (rocă,sol, sediment)

prin spectrometrie gamma de fond scazut;

5

b. Identificarea şi deteminarea cantitativă şi calitativă a unor elemente minore şi in urmă (Sm, Eu, La, Ce, Pr, Nb, Gd, Tb, Dy, Ho, Er, Tm, Yb, Lu, Co,Sr, Au, Ag) in materialele geologice prin analiza activarii cu neutroni.

c. Măsurarea si monitorizarea radonului, thoronului şi descendenţiilor în diferite medii (aer, apă, sol) şi materiale (roci, materiale de construcţie).

5. Laborator GEOECOLAB Laboratorul, în curs de acreditare, utilizează mai multe metode analitice: a. Fluorescenta de raze X (XRF) dispersiva de energie, efectuată cu ajutorul unui

spectrometru MiniPAL-4, generatie 2007, produs de Philips (Olanda), cu urmatoarele caracteristici:

- metoda nedistructiva - detector extrem de eficient, racit termo-electric, care elimina costurile si

inconvenientele racirii cu azot; - sistem cu heliu cuplat la spectrometru, care permite analiza elementelor usoare. - spectrometru cu 12 pozitii de incarcare a probelor, in totalitate automat, care nu are

nevoie de supravegherea operatorului - minimizarea erorilor in cazul probelor neomogene, prin rotirea probelor in timpul

masurarii. - sistem de operare a spectrometrului prin soft-ware foarte prietenos si foarte flexibil,

care include recalibrare, comparare de spectre, editarea spectrelor in 3D, posibilitati de crearea a unor banci de date.

Activitatea analitica prin fluorescenta de raze X (XRF) include analizarea probelor (medii solide sau lichide, organice sau anorganice) pentru identificarea elementelor majore, minore si urma in domeniul % - ppm.

Oferta analitică se rezumă astfel: • analiza cu MRC (cantitativa) – medii lichide si solide • analiza fara MRC (semicantitativa) – medii lichide si solide • analiza fara MRC (semicantitativa) manuala – medii lichide si solide b. Spectrometrie prin absorbtie atomica (AAS) efectuată cu ajutorul unui spectrometru

ZEEnit - 700, produs de AnalytikJena (Germania), cu urmatoarele caracteristici: - structurat modulat, astfel incat sistemele analitice pot lucra individual, in paralel. - cuptor de grafit cu incalzire transversala, care asigura o incalzire uniforma in timpul

masurarii, care diminueaza multe dintre interferente si efecte de matrice. - utilizarea efectului Zeeman pentru corectia background-ului. - sisteme analitice prevazute cu sisteme automate de investigare a probelor si dilutie

inteligenta, care asigura dilutia automata a solutiei stock, dozarea automata a modificatorilor de matrice si a baffer-ului de ionizare.

- soft-ware foarte prietenos si foarte flexibil, care ofera posibilitatea dezvoltarii si optimizarea metodelor.

- posibilitatea analizarii probelor solide fara digentie prealabila. - transport si cantarire automata a probelor solide Metodele analitice sunt următoarele: - Atomizare in flacara cu dilutie inteligenta - medii lichide (AASF) - Atomizare in cuptor de grafit - medii lichide (AASG-L) - Atomizare in cuptor de grafit - medii solide(AASG-S) - HydrEA, metoda rezultata din combinarea tehnicii cu hidruri cu cea a cuptorului de

grafit (AAS-H).

Instalatii si obiective speciale de interes national IGR are în componenţă două obiective de interes naţional: Muzeul Naţional de Geologie

şi Observatorul Geomagnetic Surlari. Prezentarea detaliată a activităţilor desfăşurate de aceste două obiective sunt

prezentate în detaliu în Partea a II-a a prezentului raport.

Lista echipamentelor performante si facilitatile de cercetare specifice

6

O enumerare a principalelor echipamente de cercetare deţinute şi utilizate de către IGR este prezentată în (Anexa 4) 7. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare

NR. 7.1 Lucrări ştiinţifice/tehnice in reviste de specialitate cotate ISI (Anexa 5) 4 7.2 Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI. 5,05 7.3 Citări in reviste de specialitate cotate ISI. 151 7.4 Brevete de invenţie. (solicitate / acordate) ./. 7.5 Citari in sitemul ISI ale cercetarilor brevetate.

7.6 Produse / servicii / tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovatii proprii.(Anexa 6) 30/3./.

7.7 Lucrări ştiinţifice/tehnice in reviste de specialitate fără cotaţie ISI .(Anexa 7) 21 7.8 Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale.(Anexa 8) 39

7.9 Studii prospective şi tehnologice, normative, proceduri, metodologii şi planuri tehnice, noi sau perfecţionate, comandate sau utilizate de beneficiar.(Anexa 9)

9

7.10 Drepturi de autor protejate ORDA sau in sisteme similare legale.

7.11 Membri in colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute ISI (sau incluse în baze internaţionale de date) şi în colective editoriale internaţionale.(Anexa 10)

4

7.12 Membri in colectivele de redactie ale revistelor recunoscute national (categoria B in clasificarea CNCSIS).(Anexa 11) 1

7.13 Premii internaţionale obţinute prin proces de selecţie. 7.14 Premii naţionale (ale Academiei Române, CNCSIS, altele).(Anexa 12) 2 7.15 Număr conducători de doctorat, membri ai unităţii de cercetare. 7.16 Număr de doctori, membri ai unităţii de Cercetare 29

NOTA: Comunicările prezentate în conferinţe naţionale sunt listate în Anexa 8a. 8. Masuri de crestere a prestigiului si vizibilitatii INCD

8.1. Prezentarea activitatii de colaborare prin parteneriate. In cursul anului 2009, IGR a făcut parte din consorţii de cercetare-dezvoltare alături de instituţii din ţară, dintre care enumerăm :

- Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) ;

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămîntului, - Institutul de Geodinamică al Academiei Române - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie electrică – Cercetări

Avansate - ICPE –CA, Bucureşti - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei

(INFLPR), Bucureşti; - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), Bucureşti; - Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării - INCCR - Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară - IFIN - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinţe Biologice - INCDSB - Institutul de Cercetări pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI) – Rm. Vâlcea - CIMEC – Institutul de Memorie Culturală - Institutul de Cercetări pentru Ingineria Mediului (ICIM), Bucureşti; - Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Sucursala Cercetări Nucleare, Piteşti - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) - Agenţia Naţională pentru Meteorologie (ANM) - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Facultatea de Geodezie, - Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică - Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Fizică - Universitatea Politehnică Bucuresti - Universitatea “A. I. Cuza” - Iasi, (Facultatea de Geologie)

7

- Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (MNINGA) - Muzeul Naţional de Istorie a României

Parteneriatele la nivel internaţional pe care IGR le-a iniţiat sau continuat în cursul anului 2009 sunt de tipul relaţiilor instituţionale şi al acţiunilor directe de cooperare prin proiecte.

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională instituţională, obiectivele IGR sunt menţinerea şi extinderea acordurilor de cooperare cu instituţii/organizaţii din străinătate pe bază bilaterală şi multilaterală, anume:

• EuroGeoSurveys (Asociaţia Institutelor Geologice Naţionale din Comunitatea Europeană), asociaţie în care IGR este membru din anul 2006 ;

• CEI (Iniţiativa Central Europeană); • IGCP (Programe Internaţionale de Corelare Geologică sub egida UNESCO); • IUGS (Uniunea Internaţională a Stiinţelor Geologice); • IUGG (Uniunea Internaţională pentru Geodezie şi Geofizică); Activităţile internaţionale ale IGR sunt orientate atât pe tematici de corelare geologică

(de maxim interes regional, în vederea aprofundării unor probleme a căror rezolvare nu este posibilă numai pe baza datelor referitoare la România, având în vedere că structurile geologice nu ţin seama de graniţele politice), cât şi pe tematici din programele europene de cercetare ştiinţifică (PC 7, Programul South East Europe).

Printre partenerii IGR din proiecte europene menţionăm: - Geological Survey of Slovenia - University of Leoben - Prefectural Authority of Pella - Institute of Geology and Mineral Exploration, IGME, Greece - Technical University of Crete, Greece - Hungarian Office for Mining and Geology - Emilia-Romagna Region - Environment, Soil and Coast Defense Department, Italy - Parma Province – Territorial Planning Service, Italy - Ministry of Economy Herzegbosnian canton, Bosnia and Herzegovina - University of Belgrade, Faculty of Mining and Geology, Serbia - International Centre for Geohazards / Norwegian Geotechnical Institute ICGNorway - Universitat Politecnica de CatalunyaUPCSpain - Bureau de recherches geologiques et minières BRGM, France - Universita degli Studi di Firenze UNIFI Italy - International Institute for Applied Systems Analysis IIASA, Austria - Joint Research Centre JRC, Italy - Fundacion Agustin de Betancourt FUNAB, Spain - Aristotle University of Thessaloniki AUth, Greece - Universita' degli Studi di Milano - Bicocca UNIMIB, Italy - Max-Planck-Gesellschaft zur Forderung der Wissenschaften e.V. MPG, Germany - Centro Euro-Mediterraneo per i Cambiamenti Climatici s.c.a.r.l. CMCC, Italy - Studio Geotecnico Italiano S.r.l. SGI-Mi, Italy - University of Salerno UNISA, Italy - International Institute for Geo-information Science and Earth Observation - United - Nations University ITCNetherlands - Eidgenossische Technische Hochschule Zurich ETHZ, Switzerland - Université de Lausanne UNIL, Switzerland - Centro Servizi di Geoingegneria CSG, Italy - Centre National de la Recherche Scientifique CNRS, France - King's College London KCL, United Kingdom - Geologische Bundesanstalt (Geological Survey of Austria) GSA, Austria - Ecole Polytechnique Federale de Lausanne EPFL, Switzerland - Universite catholique de Louvain, BE - Forschungszentrum Juelich GmbH, DE - FZJ Joint Research Centre of Ispra DG-EU - University of Padonia, HU - University of Firenze, IT

8

- Geological Survey of Holland – TNO - Ministry of Environment and Water, Bulgaria - Polish Geological Institute (PGI) Polonia - Geological Survey of Estonia - Geological Institute of Hungary - Institut Royal des Sciences Naturelles de Belgique - Laboratorio National de Energia e Geologia IP, Portugal - Universidad de Zaragoza, Spania - Geodan Software Development & Technology B.V, Holland - Geological Survey of Denmark and Greenland

Specialişti din IGR au fost solicitaţi ca evaluatori de către diferite instituţii internaţionale sau sunt membri ai unor organisme internaţionale, după cum urmează :

- S. Marincea - Evaluator INTAS (din anul 2004), - S. Marincea - ERA-NET (din anul 2008), - S. Marincea - International Union for Conservation of Nature; - S. Marincea - International Union of Geological Sciences (din anul 2009). - S. Marincea - Membru al Committee on Sustainable Energy (United Nation Economic

Commission for Europe) din 2007 - L. Asimopolos - Evaluator invitat pentru propunerile de proiecte din competitia initiata

de Ministerul Educatiei, Tineretului si Stiintei din Bulgaria. - L. Asimopolos - Evaluator invitat la Comisia Europeana, Directoratul Cercetare,

domeniul Hazarde naturale, Bruxelles. In cadrul cooperărilor internaţionale pe care IGR le derulează, o seamă de personalităţi

stiinţifice au efectuat vizite de lucru în institut. Printre acestea enumerăm: - Dr. Patrice Christman – secretar general al EuroGeoSurveys; - Dr. Bernard Guy – profesor la Scoala Superioară de Mine, Saint Etienne, Franţa; - Dr. Essaid Bilal - profesor la Scoala Superioară de Mine, Saint Etienne, Franţa; - Dr. Hervé Diot – profesor la Universitatea La Rochelle, Franţa; - Dr. Christophe Meunier – profesor la Universitatea Nantes, Franţa; - Dr. Mathieu Fransolet – profesor la Universitatea Liege, Belgia; - Dr. Jan Reda – Laboratorul Geomagnetic din Belsk, Polonia; - Dr. Hans-Joachim Linthe – Helmholtz-Zentrum (Section 2.3 Eart’s Magnetic Field),

Postdam, Germania.

8.2. Precizarea targurilor si expozitiilor nationale si internationale la care INCD a participat si a rezultatelor cu care acesta a participat

- Salonul Cercetării 2009 – Diplomă de excelenţă - Inventika 2009 – salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Stiinţifică şi Tehnologii noi – Diplomă de excelenţă

8.3.Prezentarea activitatii de mediatizare Promovarea activităţilor desfăşurate în cadrul IGR-MNG s-a realizat pe diverse căi,

beneficiind în parte şi de parteneriatele media cu diverse instituţii de presă. Redăm mai jos o parte a prezenţelor IGR în reţeaua media, ocazionată de evenimentele organizate (ateliere, expoziţii, târguri, etc.)

1. „Poveştile Pământului de Florii” 10 – 12 aprilie 2009

- TVR Cultural-10.04.2009 stiri - Radio Zu

2. NOAPTEA MUZEELOR 2009 Noapte dobrogeana 16 mai - PRO TV – stiri 17 .05.2009 - PRO TV – stiri 17 .05.2009 - Realitatea Tv - stiri 16.05.2009

9

- TVR 2 Intâlnirea DP2 cu Alina Sorescu - http://cimec.wordpress.com/2009/05/14/bucuresti-noaptea-muzeelor-la-muzeul-national-geologic/ - http://www.evz.ro/detalii/stiri/noaptea-muzeelor-2009-fara-antipa-si-mtr-846778.html - http://www.ziare.com/weekend/teatre/11-muzee-bucurestene-isi-deschid-portile-gratuit-in-noaptea-muzeelor-2009-750245 - TVR1 stiri - Radio ZU 3. „Copilărie fără vârstă” 30 mai 2009 - http://www.stirievenimente.ro/evenimente/Muzeul-National-de-Geologie-va- invita-s%C4%81mbata--30-mai--sa-sarbatorim- %C4%ABmpreuna-Ziua-copilului-/2046 - http://www.ghiduloraselor.ro/2008-01-01/special-ziua_copilului_la_muzeul_de_geologie_-bucuresti/-“Bâlciul de Sânziene” - Radio Zu 4. “Bâlciul de Sânziene” 19 – 21 iunie - http://stiri.rol.ro/Talismane-si-fuste-la-quot-Balciul-de-Sanziene-quot--331636.html - http://www.realitatea.net/balci-de-sanziene--intre-19-si-21-iunie--la-muzeul-national-de-geologie_540722.html - http://www.ghiduloraselor.ro/2008-01-01/special-ziua_copilului_la_muzeul_de_geologie_-bucuresti/ - http://stiri.rol.ro/Talismane-si-fuste-la-quot-Balciul-de-Sanziene-quot--331636.html - http://www.realitatea.net/balci-de-sanziene--intre-19-si-21-iunie--la-muzeul-national-de-geologie_540722.html 5. “Vara Cristalelor ” 2009 31 iulie - 2 august - TVR Cultural stiri - Prima tv Stiri - Realitatea Tv - Publicatia Atitudinea - http://www.atitudinea.ro/articole/evenimente/vara+cristalelor+-009+eveniment+cu+participare+internationala+la+muzeul+national+de+geologie - http://www.prwave.ro/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=15423 - Revista TABU -http://www.tabu.ro/articol_1038/muzeul_de_geologie_din_capitala_prezinta_expozitia_internationala__vara_cristalelor.html - http://www.aluzii.ro/2008/08/01/expozitie-internationala-de-cristale-in-bucuresti/ - http://www.ziare.com/articole/vara+cristalelor+2009 - JURNALUL NATIONAL http://www.jurnalul.ro/stire-arte/expozitie-vara-cristalelor-2009-516228.html - Radio Zu – Stiri - Radio Bucuresti interventie in direct - http://www.lumebuna.ro/2009/08/01/targul-vara-cristalelor-si-a-deschis-portile/ 6. „ Zilele Bucurestiului - 550 ani de atestare documentara”17 - 20 septembrie – Prima tv reportaj - Realitatea TV reportaj http://www.realitatea.net/zilele-bucurestiului-vor-fi-sarbatorite-intre-12-si-20-septembrie_611797.html 7. “Săptămâna Geologiei” 12 – 18 octombrie 2009 - Radio Romania Cultural Interventie in direct Miezul zilei - TVR2 Intâlnirea DP2 Alina Sorescu - TVRM reportaj - Radio ZU

- Radio Bucuresti - http://www.atitudinea.ro/articole/evenimente/12+-+18+octombrie,+saptamana+geologiei,+la+muzeul+national+de+geologie - http://www.ziareaz.ro/agentii-de-presa/articole/promt-media/bucuresti-saptamana-geologiei-la-muzeul-national-de-geologie.html 8. “ Targul Sf. Mihail si Gavril- 2009” 5-8 noiembrie - http://mures.einformatii.ro/stire/Magazin/8/17901/targ-de-sfintii-mihail-si-gavril-la-muzeul-national-de-geologie/0/

10

- http://www.stiriazi.ro/ziare/cuvinte/stiri-despre/cristal-targ/pp/50/interval/e/ - http://www.pietresemipretioase.info/tag/expozitie-cu-vanzare-pietre-semipretioase/ - http://www.newstoday.ro/cauta-sarbatorim-mihail-si-gavril - http://www.mesajepentrumare.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=34&Itemid=42 - http://www.newstoday.ro/cauta-geologie

- 9. „De la Nisip la Sticlă ” 20 noiembrie –15 decembrie - http://blog.gerasoftech.ro/2009/11/17/de-la-nisip-la-sticla/ - TVR 2 Intâlnirea DP 2 (TVR2) - Adevarul de seara http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Gavril_Osan-mesterul_care_transforma_nisipul_in_sticla_0_179382244.html - http://www.calificativ.ro/MUZEUL_NATIONAL_DE_GEOLOGIE_GAZDUIESTE_EXPOZITIA_DE_LA_NISIPLA_STI-a24164.html

- 10. „Liber în stepă” în cadrul proiectului „Expediţionari români pe Mapamond” , 24 octombrie 2009 - http://www.tusiromania.ro/pages/posts/muzeul-national-de-geologie-conferinta-liber-in-stepa-sustinuta-de-alin-totorean3838.php - http://www.terramagazin.ro/articole.php?id=47 - http://www.onlinegallery.ro/stire/evenimente-la-muzeul-national-de-geologie-saptamana-19-%E2%80%93-25-octombrie-2009 - http://bucuresti.24fun.ro/search_2009-10-24.html 11. Expediţie în Peninsula Kola 28 noiembrie - http://www.sapteseri.ro/ro/stiri-si-evenimente/expeditie-in-peninsula-kola/ - http://www.1801.ro/event/bucuresti/expeditie-in-peninsula-kola.html?id=3030021&current_town=3 12. “Crăciunul alături de voi”, 17 decembrie 2009 - http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/-craciunul-alaturi-de-voi-in-viziunea-detinutilor-88253.html - http://www.penitenciarulgherla.ro/noutati/comunicate_de_presa/calendar_de_sarbatori 13. „Fabrica lui Mos Craciun” 6 decembrie 13 decembrie 19 decembrie 20 decembrie - http://vrancea.einformatii.ro/stire/magazin/8/18101/siquot-fabrica-lui-mos-craciunsiquot--la-muzeul-national-de-geologie-/6/ - http://www.gradinite.com/site/Evenimente/detalii/92-muzeul-national-de-geologie----fabrica-de-povesti---atelier-pentru-copii.html 14. „Sacul lui Mos Craciun” intre 1 si 20 decembrie - Matinal Radio Romania Cultural reportaj + interventie in direct - http://www.feminis.ro/stil-de-viata/relatii/sacul-lui-mos-craciun-e-la-muzeul-national-de-geologie-5787 - http://www.lumebuna.ro/2008/11/29/sacul-lui-mos-craciun-la-muzeul-national-de-geologie/ - http://www.roportal.ro/stiri/campanie-de-strangere-de-jucarii-pentru-copiii-din-centrele-de-plasament-2536487.htm - http://www.lolipop.ro/articol/1288_1/Muzeul-National-de-Geologie-organizeaza-si-in-acest-an-colecta-de-jucarii-Sacul-lui-Mos-Craciun-pentru%20copiii-din-centrele-de-plasament%20.html 15. Targ de Mos Nicolae 3- 6 decembrie 2009 - http://www.evenimente-bucuresti.ro/2009/11/targul-de-sfantul-nicolae-la-muzeul-de-geologie/ - http://www.ziare.com/weekend/teatre/capitala-isi-ia-hainele-de-sarbatoare-si-va-invita-la-targurile-de-daruri-967497 16. “Targul de Craciun” 18 – 20 decembrie 2009 - http://www.pietresemipretioase.info/expozitie-cu-vanzare-pietre-semipretioase-targul-de-craciun-bucuresti/ - http://www.estiri.ro/stire/magazin/8/18201/expozitie-cu-vanzare-la-targul-de-cristale-de-la-muzeul-national-de-geologie/0/

11

- http://www.port.ro/pls/fe/festival.festival_page?i_festival_id=2463&i_city_id=15&i_county_id=35&i_cntry_id=56 - http://www.vreau.info/comunicate-presa.php 9. Surse de informare si documentare din patrimoniul stiintific si tehnic al INCD IGR deţine ca surse de informare/documentare mai multe următoarele facilităţi: - Biblioteca geologică având un fond de publicaţii (cărţi, periodice) de circa 250000 volume, fiind cea mai mare bibliotecă de specialitate din Europa de Sud Est. In cursul anului 2009 a continuat reorganizarea sa pe baze moderne, inclusiv informatizarea fondului de carte. - Fondul Geologic, cu un volum de peste 40000 unităţi, cuprinde rapoarte de cercetare rezultate din activitatea geologică pe parcursul existenţei acestei instituţii. Practic, el reprezintă un sumum al tuturor informaţiilor geologice referitoare la teritoriul ţării, având astfel un pronunţat caracter strategic. - Litoteca Naţională gazduieşte probele din forajele structurale de importanţă ştiinţifică şi practică deosebită, care s-au execuat în toate unităţile structurale ale României. Volumul conservat în litotecă documentează ştiinţific circa 6000 km liniari de foraje de explorare geologică. 10. Concluzii Activitatea ştiinţifică a IGR s-a derulat normal în ceea ce priveşte efortul depus de cercetători, atât pentru realizarea proiectelor interne, cât şi pentru demararea şi execuţia unor proiecte internaţionale, în ciuda diminuării considerabile a fondurilor alocate proiectelor interne. 11. Perspective/Prioritati pentru anul in curs Pentru anul în curs, perspectivele derulării unor proiecte interne nu sunt mult deosebite de cale ale anului trecut în ceea ce priveşte finanţarea lucrărilor. Pe de altă parte, participarea în alte consorţii internaţionale au adus perspectiva certă a încă trei proiecte finanţate din fonduri europene, aflate deja în faza de semnare a documentelor de finanţare, precum şi a trei proiecte de cooperare bilaterală. Pe lângă insistenţa pentru participarea la cercetarea internaţională, atenţia IGR se concentrează şi pentru dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor de interes naţional, incluzând aici Muzeul Geologic (cu toate anexele sale) şi Observatorul Geomagnetic.

12

PARTEA a II-a CONTRIBUTII STIINTIFICE

II-1 Program Nucleu Contribuţii la cunoşterea geologică a teritoriului României - GEOROM – PN09 21

In cursul anului 2009, programul PN09 21 GEOROM a presupus activităţi de cercetare în

20 de proiecte cuprinse în cele cinci obiective definite prin structura cadru.

Proiectul 09 21 01 01 – Actualizarea şi transpunerea în format digital a hărţii geologice a României scara 1:500 000 şi 1:50 000.

Obiectivul proiectului: Aducerea la zi a imaginii geologice a teritoriului României şi transpunerea ei în format electronic.Transpunerea în format electronic vectorial a foilor hărtii la scara 1:50 000.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: integrarea tuturor datelor noi obţinute după editarea ultimei harţi unitare a României (1978); editare în format electronic.

Obiectivul fazelor 1 şi 2. Realizarea bazei topografice a României - hidrografia şi reţelele rutieră şi feroviară. Digitizarea a 6 machete ale hărţii geologice a României la scara 1:50000.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazelor. Desenarea prin vectorizare, în coordonate rectangulare Gauss a reţelelor hidrografice, feroviare şi rutiere a României, avînd ca model hărţile topografice de la Directia Topografică Militară la scara 1: 50 000. Actualizarea acesteia prin folosirea imaginilor satelitare. Vectorizarea a şase foi de hartă la scara 1: 50 000 89c : BÂSCA CHIOJDULUI L-35-89-C, 21c COŞNA L-35-15-C, 34c HĂRLĂGIA L-35-28-c, 40a TĂŞAD L-34-45-A, 48c BRATEŞ L-35-41-C, şi 95b SFÂNTU GHEORGHE L-35-76-B.

Rezumatul fazelor. Baza topografică a fost realizată folosind foi de hartă la scara 1:50000 de la Direcţia Topografică Militară. În cadrul general al hărţii s-au stabilit colţurile acestor foi, şi au fost vectorizate din acestea reţeua hidrografică (faza 1) şi reţelele rutieră şi feroviară (faza 2). Detaliile topografice ulterioare editării acestor foi (anii 70) au fost completate folosind imagini satelitare. Georeferenţierea hărţilor. Aplicaţia folosită de noi (OCAD) permite trecerea hărţilor în coordonate rectangulare Gauss sau Stereo ’70.

Rezultate, stadiul realizării obiectivului, concluzii şi propuneri pentru continuarea proiectului. Realizarea pentru prima dată la IGR a unei baze topografice (hidrografice, feroviare şi rutiere) riguroase, în format digital. Georeferenţierea acestei hărţi în format digital în coordonatele proiecţiei Gauss şi/sau în coordonatele proiecţiei Stereo’70, necesară pentru utilizarea ei în aplicaţiile GIS. Transpunerea în format digital a şase noi machete ale foilor hărţii geologice la scara 1:50 000. Rezultatele se încadrează în graficul prevăzut pentru realizarea acestui proiect. În faza următoare se impune completarea topografiei cu aşezările umane precum şi cu denumiri de ape, munţi sau vîrfuri. Pe termen mai lung trebuie avut în vedere că sunt necesare lucrări de teren, fie pentru reambularea unor porţiuni din foile geologice la scara 1: 50 000, fie pentru corelarea acestora la limita dintre ele, atunci când discrepanţele dintre acestea sunt prea mari. Proiectul 09 21 01 02 – Cartografierea geologică a teritoriului Romaniei – completarea hărţii geologice la scara 1: 50.000.

Faza 1. – Foile 1: 50.000 Băicoi sud, Satchinez şi Gheorgheni (pregătire). Pentru sudul foii Băicoi s-a realizat separarea morfologică a depozitelor cuaternare de formaţiuni mai vechi (ponţiene şi daciene, care apar sporadic, precum şi romaniene), dar a fost schiţat şi contextul structural în care se află plasată formaţiunea saliferă din zona localităţilor Băicoi şi Floreşti, asociată diapirelor de sare, dispuse de-a lungul unor aliniamente structurale importante cu orientare ENE-WSW.

Pentru foaia Satchinez s-a avut în vedere separarea formaţiunilor cuaternare, pleistocene şi holocene, cu ajutorul limitelor morfologice care fot fi urmărite prin analiza nivelmentului. A fost posibilă astfel şi conturarea unei linii vechi de ţărm a Lacului Pannonic relict, plasate în jurul cotei de +100 m, dar şi a ultimei linii de ţărm a acestui lac, situată în jurul valorii de +85 m, uşor de conturat în partea de sud-vest a acestei foi, pe baza ariilor mlştinoase foarte extinse din acel areal.

13

Pentru foaia Gheorgheni, aflată în pregătire, s-a avut în vedere reconsiderarea tuturor materialelor cartografice preexistente, publicate sau nepublicate, ce privesc teritoriul acestei foi, precum şi analiza datelor noi, mai ales de natură mineralogică, legate de formaţiunile de naturi şi vîrste foarte diferite ce sunt incluse în cuprinsul acesteia.

Faza 2. – Foile 1: 50.000 Băicoi Nord, Vinga şi Gheorgheni (pregătire). Privitor la foaia Băicoi s-a obţinut o primă schiţă coerentă şi actualizată a jumătăţii nordice a foii, corectată mai ales din punct de vedere structural, dar şi actualizată din punct de vedere stratigrafic. Corelarea cu jumătatea sudică a foii a fost facilă deoarece depozitele cuaternare acoperă în întregime partea centrală a acestei foi. Au fost separate cartografic depozite paleogene (eocene şi oligocene), depozite miocene (aquitaniene, burdigaliene, badeniene, sarmaţiene, meoţiene şi ponţiene), dar şi pliocene şi cuaternare.

Foaia geologică Vinga este schiţată în varianta în care nu se are încă în vedere o reinterpretare paleogeografică în aria luncii Mureşului care ocupă partea nordică a acesteia. Restul foii este acoperit cu depozite pleistocen superioare, reprezentate aproape exclusiv prin depozite loessoide sau prin depozite asociate acestora în această parte a ramei Depresiunii Pannonice. Depozitele pleistocene au grosimi de cîteva zeci de metri şi au căderi foarte slabe către ariile vestice ale depresiunii. Pentru cunoaşterea dispoziţiei reale a acestor depozite a fost reinterpretată secţiunea hidrogeologică Sînpetru German-Mîndruloc.

In ceea ce priveşte foaia Gheorgheni s-a trecut deja, încă de la această fază, la digitizarea datelor geologice ale unor sectoare distincte ale acesteia, urmînd ca analiza de detaliu a ariilor pentru care nu s-a realizat acest pas să permită în fazele următoare integrarea selectivă a unor date geologice noi, cu implicaţii stratigrafice, petrografice şi implicit structurale.

Proiectul 09 21 01 03: Atlasul Geochimic al Romaniei, scara 1:1 000 000 Prin derularea activitatilor propuse pentru anul 2009 in cadrul acestui proiect s-a urmarit intregirea Atlasului Geochimic al Romaniei ( scara 1:1.000.000) pentru perimetrul cuprins intre vaile Prahova si Dimbovita, delimitat la nord de zona cristalino –mezozoica si la sud de linia confluentei dintre Ialomita si Prahova. Obiectivele proiectului au fost atinse in decursul celor doua faze distincte: - faza - 1 - Realizarea planului de probare geochimica si prelevarea de probe pentru zona cuprinsa intre Valea Prahovei si Valea Dimbovitei, faza - 2 - Prepararea si analizarea probelor prelevate. Prelucrarea datelor obtinute si realizarea hartilor geochimice pentru zona cuprinsa intre Valea Prahovei si Valea Dimbovitei.

In prima faza s-a urmarit prelucrarea materialelor geolgice si topografice (harti topografice si geologice) pentru perimetrul cuprins intre valea Prahovei si valea Dimbovitei in vederea elaborarii planului de probare geochimica. Pe baza hartilor digitizate s-a construit o retea de probare care sa asigure o densitate de probare , astfel incit o proba sa fie reprezentativa pentru o suprafata de aproximativ 100 Km2. Tot in aceasta faza au fost prelevate probe de apa, aluviuni şi sol (65 probe), reprezentative pentru zona amintita. In punctele de recoltare s-au facut masuratori pentru ape in scopul stabilirii valorilor parametrilor fizico-chimici (pH, conductivitate, cantitatea de oxigen dizolvat, cantitatea totala de solide dizolvate). Au fost stabilite coordonatele geografice pentru punctul de prelevare al probei. De asemenea, in punctul de recoltare s-au facut masuratori de doza gamma, masuratori ce reflecta valoarea « fondului natural de radiatii ».

In a doua faza de executie a proiectului au fost, partial, preparate si analizate probele de sol, sediment si apa, in vederea obtinerii unor noi date de continut, necesare in construirea hartilor geochimice. In laborator, probele de sol au fost uscate la temperatura camerei, sfarimate si apoi sitate petru obtinerea fractiilor de 0,063 mm si respectiv, 2 mm. Tot in aceasta faza s-au facut masuratori de pH , pentru probele de sol recoltate, prin dizolvarea a 20 grame de proba de sol din fractia de 2mm in 50 ml de apa distilata, iar citirea pH - lui s-a facut cu ajutorul unui pH- metru de tip 340 - A WTW, etalonat in prealabil. Pe baza valorilor parametrilor fizico-chimici masurati in prima faza au fost realizate harti geochimice scara 1 : 1.000.000 pentru pH, conductivitate, cantitatea de oxigen dizolvat, cantitatea totala de solide dizolvate.

Proiectul PN 09 21 01 04 - Baza de date GIS aplicată la informaţiile geologice privitoare la teritoriul României

În anul 2009 au fost realizate primele 2 faze ale proiectului: Faza 1, Analiza obiectivelor şi proiectarea bazei de date

14

A fost realizată analiza datelor existente (hărţile geologice digitizate), a cerinţelor specifice hărţilor geologice şi modelarea bazei de date pentru a conferi un framework datelor spaţiale care compun hărţile geologice în cadrul unui sistem GIS. Acestea au constat în urmatoarele elemente importante:

• analiza tipurilor de date (mai ales a celor deja digitizate); • analiza componentei hărţilor geologice la scările 1:1.000.000 şi 1:50.000; • realizarea unor modele pentru baza de date: conceptual, logic şi fizic, pentru hărţile

geologice la scara 1:1.000.000 şi 1:50.000; • stabilirea seturilor de date si a stratelor componente; • realizarea dicţionarelor de date minimale pentru reprezentările grafice conform legendei; • realizarea unui model pentru extinderea cu date ce cuprind clasificări şi descrieri.

Faza: 2, Aplicarea pentru harta geologică 1:1.000.000 A fost implementată baza de date GIS proiectată în prima fază, pentru datele aferente

hărţii geologice a României la scara 1:1.000.000, realizându-se : • Stratele care compun harta geologică; • Simbolizarea obiectelor spaţiale; • Un format de afişare al hărţii geologice; • Au fost testate diferite modalităţi de afişare (hartă printată, harta cu shaded relief, model 3D al litologiei, afişare în internet - webgis cu Mapserver).

Au fost folosite soluţii software open source, datele fiind stocate in baza de date PostgreSQL/PostGIS, iar ca aplicaţie GIS desktop utilizat Quantum GIS. Proiectul 09 21 0105 – Informatizarea bazei de date geofizice

Faza 1”Inventarierea materialelor documentare si structurarea conceptuala a bazei de date generale de geofizica”.

Faza 2 ”Definitivarea parametrilor specifici bazelor de date disciplinare si proiectarea acestora”.

Din cele aproximativ 1500 rapoarte de geofizica existente la Fondul Geologic al IGR s-a realizat o selectie în vederea stabilirii tipurilor de date geofizice prezente si a formei în care acestea sunt materializate pe anexele grafice aferente. Au fost stabilite doua niveluri de reprezentare a informatiei: scara nationala sau regionala (mai mica de 1:100.000: date gravimetrice, date magnetice, profile magnetotelurice, profile seismice regionale, date geotermice, profile geologice scara 1:200.000, sectiuni ale hartilor geologice foile la scara 1:200.000, imagini satelitare Landsat MSS, TM, SPOT si prelucrarile aferente) si scara locala (date electrometrice, profile seismice de refractie, date gravimetrice si magnetice la scari mai mari sau egale cu 1:50.000, date radiometrice, foraje cu seismocarotaj, foraje structurale cu coloane stratigrafice, înregistrari multispectrale aeriene cu camera MSK-4 si prelucrarile aferente).

S-a avut in vedere examinarea si introducerea în forma digitala a unor date la scara regionala si/sau locala din fiecare metoda geofizica, reprezentate pe anexe grafice aferente rapoartelor aflate in evidenta Fondului Geologic sau al Biroului de Documente Clasificate (BDC). Acest lucru a implicat:

-inventarierea tipurilor de date pentru fiecare metoda prin înscrierea în fisiere Excel (ce urmeza a fi utilizate pentru alcatuirea unei baze de date complexe interactive) a principalilor parametri ce caracterizeaza anexa grafica din raport, permitând realizarea legaturii între originalul pe hârtie sau alt suport si fisierul-imagine primar obtinut prin scanare (regasirea datelor);

-stabilirea unor formate si proceduri pentru scanarea si stocarea datelor; -stabilirea parametrilor pentru asigurarea calitatii georeferentierii; -stabilirea tipurilor de date care necesita vectorizarea si a parametrilor utilizati (proiectie,

geometrie, atribute); -introducerea metadatelor pentru datele integrate GIS. Pentru datele la scara regionala (harti gravimetrice, magnetice si geotermice la scara

1:1.000.000 – 1:200.000), în special cele care au fost imprimate de institut, s-a decis integrarea în sistemul GIS si a fost deja completata o serie de harti pentru fiecare din metodele geofizice mentionate, precum si 60% din foile la scara 1:200.000 cu elemente liniare si circulare descifrate de pe imaginile de teledetectie. Pentru datele la scara locala s-a decis introducerea

15

în GIS doar a perimetrului de lucru si/sau a profilelor de masura, cu mentionarea anului, metodei folosite si a raportului aferent (sub forma de metadate). Proiectul 09 21 02 01 – Conservarea şi valorificarea patrimoniului muzeal prin reamenajarea şi documentarea colecţiilor de autor. Nu a beneficiat de finanţare în anul 2009. Proiectul 09 21 02 02 – Lexiconul litostratigrafic al României

Faza 1 Proiectul urmăreşte sistematizarea informaţiei geologice prin inventarierea formaţiunilor geologice şi standardizarea descrierii lor. Fiecare fişă răspunde în mod concis unui număr de 11 criterii care privesc: 1. Statutul numelui unităţii litostratigrafice; 2. Unitatea litostratigrafică superioară, în cazul membrilor, şi subdiviziuni în cazul formaţiunilor ori a altor unităţi de rang superior; Unitatea structurală ; 3.Vârsta; 4.Sinonimie ; 5.Localitatea tip şi răspândirea geografică; 6. Secţiunea tip si variaţiile de facies; 7. Referinţa tip şi alte referinţe; 8. Limite; 9. Conţinut fosil şi consideraţii biostratigrafice; 10. Interpretarea mediului depoziţional; 11. Corelări. In faza 1 de realizare a proiectului Lexiconul Litostratigrafic al României a fost făcută o amplă documentare, dovedită de lista bibliografică anexată, pe baza căreia a fost posibilă redactarea unui număr de 45 de fişe litostratigrafice precum şi o extinsă listă bibliografică. Cu datele conţinute în aceste fişe, au fost întocmite tabele cu 1. Numele unităţilor litostratigrafice, ordonate alfabetic; 2. Numele unităţilor litostratigrafice ordonate după vârsta geologică; 3. Lista unităţilor litostratigrafice din cuprinsul marilor unităţi structurale (Dacide Externe şi Moldavide); 4. Lista unităţilor litostratigrafice din cuprinsul pânzelor tectonice ale Carpaţilor Orientali (Pânza de Ceahlău, Pânza de Bobu, Pânza Flişului Curbicortical; Pânza de Macla; Pânza de Audia; Pânza de Tarcău; Pânza de Teleajen; Pânza Cutelor Marginale). Faza 2 In faza 2 de realizare a proiectului Lexiconul Litostratigrafic al României a fost făcută o amplă documentare, dovedită de lista bibliografică anexată în textul raportului in extenso, pe baza căreia a fost posibilă redactarea unui număr de 81 de fişe litostratigrafice ale formaţiunilor terţiare din flişul Carpaţilor Orientali. Unităţile litostratigrafice au fost apoi ordonate în tabele, pe următoarele criterii: 1. Ordonare alfabetică; 2. Ordonare pe vârste geologice (formaţiuni eocene, oligocene, miocen inferioare-medii-superioare, sarmatiene); 3. Ordonare pe unităţi tectonice (Pânza de Tarcău, Pânza Cutelor Marginale, Pânza Subcarpatică). Proiectul 09 21 02 03 – Bibliografia geologică a României – actualizare, completare şi transpunere în format electronic.

Faza 1. Transformarea volumelor apărute în cadrul seriei de lucrări referitoare la bibliografia geologică, prin transpunere prin mijloace electronice a volumelor tipărite în fişiere de date: obţinerea de imagini raster ale volumelor prin scanare şi culegerea textului pentru transpunere completă în format electronic în vederea prelucrării ulterioare (sub formă de text formatat, bază de date cu structură tabelară şi documente portabile de diverse structuri).

Faza 2 avut în vedere următoarele activităţi: - Extragerea indicilor geografici şi tematici din volumele apărute care au fost indexate,

respectiv sistematizarea indicilor extraşi în vederea realizării unui sistem unitar în cadrul unei liste unice de indici;

- Recunoşterea optică a caracterelor din imaginile scanate ale indexurilor volumelor, convertirea în text formatat;

- Compararea setului de indici din diferitele volume, combinarea acestora în format tabelar într-un document magistral unic;

- Stabilirea şi aplicarea unor criterii de sistematizare.

Proiectul 09 21 03 01 – Studiul geologic de sinteză al proceselor metamorfice şi metalogenetice asociate zonelor de forfecare din fundamentul cristalin al Carpaţilor Meridionali Centrali şi de Est

Faza 1 - Teoria deformării în zonele de forfecare şi terminologia rocilor deformate. Pe anumite aliniamente sau nivele din fundamentul cristalin al Carpaţilor Meridionali (i.e.cristalinul getic), metamorfismul regional s-a manifestat în varianta sa dinamică, în care deformarea şi fluidele au rol determinant în controlul proceselor minerale. Aceste spaţii planare puternic deformate, cu lungimi mult mai mari decât grosimea, corespund zonelor de forfecare necoaxială,

16

aşa cum au fost definite în literatura de specialitate (ex. Ramsay şi Huber, 1987; Mitra şi Marshak, 1988). Transversal pe ele, deformarea poate fi geometric continuă, în cazul zonelor de forfecare ductilă (ductile shear zones), sau discontinuă, întreruptă de unul sau mai multe plane de falie, în cazul zonelor de forfecare cataclastică (brittle shear zones). Situaţiile intermediare, când rocile sunt deformate atât plastic cât şi cataclastic, definesc zonele de forfecare ductil-casantă (ductile-brittle shear zones) sau semicasantă (semibrittle shear zones). Zonele de forfecare ductilă sunt puse în evidenţă de aliniamente de milonite iar zonele de forfecare casantă sunt marcate de falii şi aliniamente de cataclazite.

Faza 2 - Zonele de forfecare din Carpaţii Meridionali Centrali şi de Est - prezentare generală. În aria Carpaţilor Meridionali Centrali limitele dintre formaţiunile metamorfice ale cristalinului getic sunt suprafeţe suborzontale, relativ plane, paralele cu foliaţia metamorfică S2. Aceste suprafeţe de contrast litologic/rheologic sunt marcate de nivele de milonite concordante cu foliaţia S2, fapt ce demonstrează că ambele au funcţionat ca zone de forfecare suborizontale (falii de detaşare) în timpul metamorfismului regional M2 (hercinic), acomodând up-liftul post-colizional al stivei de metamorfite. Cea mai bine exprimată este zona de forfecare Păltiniş (Stelea, 1994a, 2000), coincidentă cu limita litostructurală micaşisturi/gnaise cuarţo-feldspatice. Pe lângă zonele de forfecare suborizontale, up-liftul post-colizional al crustei getice a fost acomodat şi de zone de forfecare verticale, separând zonele marginale ale orogenului, exhumate cu rate mici de up-lift, de cele axiale, exhumate cu rate mari. În Carpaţii Meridionali Centrali este bine conservată zona de forfecare Răşinari (Stelea, 1994b, 2000), care taie rama nordică a acestora pe cca. 100 km, între V.Streiului şi V. Sadului. Existenţa unor zone de forfecare pre-alpine pe limitele de contrast litologic din fundamentul cristalin al Carpaţilor Meridionali de Est nu mai poate fi probată din cauza tectonicii alpine şi a retromorfismului asociat care a afectat acest sector al cristalinului getic. Dintre zonele de forfecare alpine, sin-metamorfice (sin-M3), singura cu dezvoltare regională este planul pânzei de Suru iar dintre cele post-alpine (post-M3) cea mai importantă, prin conseciţe geodinamice,este falia intramoesică, activă seismic.

Proiectul 09 21 03 02 – Reevaluarea potenţialului de minerale grele şi abrazive

(magnetit, ilmenit, granaţi) din aluviunile din România în vederea stabilirii posibilităţilor de utilizare ale acestora

În acord cu obiectivele proiectului, respectiv studiul chimico – mineralogic şi tehnologic în vederea estimării posibilităţilor de valorificare a unor minerale grele aluvionare (magnetit şi ilmenit), precum şi a granaţilor ca posibilă sursă utilizabilă în confecţionarea materialelor abrazive, activitatea de cercetare în anul 2009 s-a desfăşurat în două faze. Elaborarea proiectului are la bază studiul materialului aluvionar prelevat din 11 balastiere situate pe văile a patru bazine hidrografice şi anume cele ale râurilor Topolniţa, Timiş, Mureş şi Arieş. Prima fază realizată a fost consacrată determinării caracteristicilor chimice şi mineralogice ale materialului aluvionar luat în studiu. Astfel, probele de aluviuni au fost studiate din punct de vedere chimic şi mineralogic, în etapele de lucru urmărindu-se : - determinarea conţinuturilor chimice de titan şi fier; - stabilirea compoziţiilor mineralogice de ansamblu ale probelor din perspectiva mineralelor grele utile; - modul de repartiţie a celor două elemente (fierul şi, mai ales, titanul) în cadrul diferitelor grupe de minerale; - modul şi gradul de asociere, precum şi raportul care se stabileşte în relaţia util – steril în cadrul granulelor minerale.

În cea de-a doua fază realizată s-a urmărit, prin studiile efectuate, să se stabilească o metodologie de cercetare tehnologică optimă în vederea obţinerii unor concentrate specifice de magnetit, ilmenit şi granaţi cu parametri calitativi şi cantitativi cât mai ridicaţi. Pentru atingerea obiectivului fazei, probele de aluviuni au fost supuse unor încercări tehnologice estimative în vederea testării modului în care materialul aluvionar răspunde operaţiilor de preparare mecanică. În urma acestor teste au fost stabilite schemele de lucru după care se vor efectua operaţiile de clasare, preconcentrare şi concentrare (cea pe mese şi cea magnetică) ale probelor de aluviuni. Aceste fluxuri tehnologice vor putea fi, eventual, modificate în sensul adaptării lor pozitive în funcţie de particularităţile chimico-mineralogice concrete ale fiecărei probe analizate.

17

În concluzie se poate afirma că obiectivele celor două faze de cercetare au fost atinse. Observaţiile şi determinările rezultate din studiul caracteristicilor chimico – mineralogice ale materialului aluvionar au constituit punctul de plecare în orientarea direcţiilor de cercetare tehnologică. La rândul lor, încercările estimative de preparare au condus la conturarea unei scheme de flux tehnologic care, aplicat celor 11 probe de aluviuni studiate, să ofere posibilitatea reevaluării lor din punct de vedere al posibilităţilor de valorificare pentru minerale grele şi abrazive. Proiectul 09 21 03 03 – Tehnologii eficiente şi nepoluante pentru recuperarea resurselor secundare din halde şi iazuri de steril

Prin corelare cu obiectivele strategice generale stipulate de Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor elaborată de Ministerul Mediului, obiectivele proiectului sunt:

- Colectarea de date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor produse de industria extractvă minieră;

- Identificarea potenţialului util din deşeurile produse de industria extractivă minieră şi valorificarea sa în cazul existenţei fizice a acestuia.

In acest sens, proba analizată a fost din perimetrul minier cuprifer Roşia Poieni. Proba tehnologicăa fost studiată sub aspectul compoziţiei mineralogice (macroscopic, microscopic), chimice (analiză chimică generală, raţională) şi granulometrice (distribuţie simplă, cumulată). În urma acestor analize a rezultat că mineralele utile, în principal calcopirita, se regaseşte sub formă de granule libere de mici dimensiuni, fin concrescute cu ganga şi o dezasociere insuficientă în procesul de măcinare. Gradul de oxidare în zăcământ al minereului se accentuează prin reacţiile superficiale pe care le suportă mineralele în condiţiile de stagnare în iaz. Pentru valorificarea principalelor minerale utile s-au efectuat o serie de experimentări tehnologice pe proba de steril. Dat fiind modul de prezentare al sulfurilor de cupru şi a piritei, singura metodă de concentrare care a putut fi utilizată a fost flotaţia. Cercetările de flotaţie primară pentru obţinerea concentratului de cupru s-a făcut atât în mediu alcalin cât şi acid. O atenţie deosebită a fost acordată stabilirii fineţei de măcinare optime a sterilului înainte de flotaţie, si a dozării reactivilor de flotaţie. Deasemenea timpul de flotaţie şi de condiţionare sunt factori importanţi pentru obţinerea de produse finale cu extracţii mari în greutate şi randamente ridicate in metale utile. Ca etape principale pentru un flux tehnologic optim s-au utilizat următoarele operaţiuni:

- remăcinarea sterilului din iaz la o fineţe de cca.84% - 0,074 mm în prezenţa varului, silicatului de sodiu şi xantatului amilic;

- flotaţia unui concentrat cuprifer timp de 3 minute după adaos de spumant, urmată de flotaţia de curăţire făra reactivi;

- flotaţia unui concentrat colectiv în mediu acid timp de 5 minute, după condiţionarea sterilului cu sulfat de cupru şi acid sulfuric.

Proiectul 09 21 03 04 – Apele de suprafaţă şi de adâncime din vestul Câmpiei

Române (Olt-Jiu-Dunăre). Implicaţii economice şi sociale. Prima fază a proiectului a constat în sinteza elementelor de geologie regională care

definesc condiţiile hidrogeologice din zona cuprinsă între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, reprezentată geologic prin formaţiuni ale Depresiunii Getice (la nord) şi ale sectorului central al Platformei Valahe (la sud).

Faza a doua a presupus identificarea sistemelor acvifere din regiunea cuprinsă între Olt-Jiu-Dunăre, pe baza investigaţiilor cu foraje hidrogeologice realizate pană în prezent, acviferele cu proprietăţi de potabilitate fiind grupate în două categorii: acvifere freatice şi acvifere de adâncime. In cuprinsul Olteniei, cea mai extinsă formaţiune cu proprietăţi acvifere din bazinul Dacic este reprezentată de succesiunea de depozite pliocene (Dacian şi Romanian). Intrucât în aceste depozite se intercalează un număr variabil de strate de cărbuni, corelarea orizonturilor acvifere pe ansamblul regiunii s-a făcut ţinând seama de poziţia acestora faţă de principalele strate de cărbuni. Atât depozitele daciene cât şi cele romaniene conţin 3-6 complexe acvifere, cele mai dezvoltate fiind în jumatatea nordică a regiunii Jiu-Dunăre. Deoarece în partea sudică întreaga secvenţă pliocenă se reduce ca grosime, ca şi numărul stratelor de cărbuni, aceeaşi tendinţă se constată şi în cazul complexelor acvifere. Cunoscând că stratul de nisip din baza Dacianului are o dezvoltare aproape continuă pe întreaga suprafaţă a Olteniei, s-a considerat

18

că sistemul acvifer generat în el reprezintă structura hidrogeologică principală care se poate corela hidrostratigrafic pe arealul părţii vestice a bazinului Dacic. Proiectul 09 21 03 05 – Potenţialul de hidrocarburi al principalelor bazine de sedimentare din Romania.

Derularea proiectului s-a desfasurat de-a lungul a doua faze si a avut ca scop evaluarea potentialului de hidrocarburi al Flisului Carpatilor Orientali si al Depresiunii Panonice. Proiectul si-a propus realizarea unui studiu privind potentialul de hidrocarburi al celor doua bazine de sedimentare din Romania. Obiectivele stiintifice au constat in evaluarea rocilor sursa si a rocilor colector, migrarea hidrocarburilor generate, interpretarea geologica si geofizica a datelor de cunoastere actuala si interpretarea diagrafiilor geofizice. Printre realizarile proiectului se pot enumera stabilirea si analiza cadrului geologic, stratigrafia si evolutia structurala, determinarea rocilor sursa , a gradului de maturizare a acestora, posibilitati de explorare, evaluarea riscului geologic, analiza de date seismice, modelarea proceselor geologice care au conditionat generarea si acumularea hidrocarburilor, determinarea cantitatilor de hidrocarburi generate si stabilirea zonelor favorabile acumularii hidrocarburilor.

Din analiza si calculele efectuate, rezulta continutul petroligen diferit si zonarea ariei studiate functie de localizare. Fata de obiectivele studiului realizat pentru Flisului Carpatilor Orientali, se impune o etapizare a fazei de explorare a zonei studiate. Analiza prezentata in acest studiu cuprinde incadrarea geologică regionala, imaginea structurala a formatiunilor oligocene, precum si stratigrafia si analiza sedimentologica. Toate aceste date sunt suficiente pentru a intocmi proiectarea profilelor seismice. Primul pas in continuarea lucrarilor este realizarea studiului necesar proiectarii si efectuarii prospectiunii seismice. Al doilea pas il reprezinta prelucrarea si interpretarea datelor seismice achizitionate. Rezultatele prelucrarii si interpretarii datelor seismice, vor permite amplasarea unei sonde de cercetare.

Deducţiile geologice se referă în primul rând la concluziile asupra prezenţei, în Depresiunea Panonica a formelor structurale favorabile acumulărilor de hidrocarburi: prezenţa rocilor sursă şi rezultatul analizelor geochimice indică faptul că au fost generate cantităţi importante de hidrocarburi; prezenţa rocilor colectoare - capacitatea de acumulare dată de o porozitate cuprinsă între 10-15%; capacitatea de curgere dată de valori variabile ale permeabilităţii funcţie de zonă şi adâncimea de îngropare. În concluzie se poate considera că sunt îndeplinite condiţiile de acumulare a hidrocarburilor în arealul studiat. Proiectul 09 21 03 06 – Interpretarea datelor izotopice pentru stabilirea originii şi dinamicii subterane a apelor minerale (zona Harghita-Covasna) Conform planului de realizare a proiectului, în prima fază, activităţile de cercetare efectuate au urmărit evaluarea cunoştinţelor geologice, geotectonice şi hidrogeologice asupra zonei Harghita – Covasna, cu privire specială asupra sistemului hidrogeologic al apelor subterane, apelor minerale şi al manifestărilor mofetice din această zona. S-au sistematizat datele existente privind compoziţia izotopică (hidrogen, oxigen, heliu) şi caracteristicile geochimice ale apelor subterane şi de suprafaţă pentru zacamintele hidrominerale Tuşnad-sat, Tuşnad Băi, Balvanyos, Malna, Poian, Târgu Secuiesc şi Covasna. Obiectivul celei de a doua faze a fost interpretarea datelor izotopice şi de salinitate pentru apele minerale şi de suprafaţă din zona Tuşnad. Activităţile de cercetare efectuate au constat în analiza statistică şi interpretarea geologică a datelor izotopice, de salinitate si de continut in principalii cationi (Li, Na, K, Mg, Ca, Sr şi Mn ) pentru apele minerale şi mezotermale din zona cuprinsă între localitatea Tuşnad Băi şi masivul Ciomad, în interconexiune cu apele de suprafaţă. Au fost luate în studiu izvoarele de ape minerale nr. 3 Mikes, nr. 4 Apor, izvoarele de la Baile Calde, ape de sondă, ape colectate din râul Olt, ape din lacul Sf. Ana şi tinovul Mohoş. S-au efectuat prelucrări statistice detaliate: statistică descriptivă, distribuşii, histograme, variaţii sezoniere, corelaţii, regresii multiple, modele lineare/nonlineare, etc. Pentru fiecare sursa au fost intocmite grafice de distributie, grafice de variatie in timp si grafice de corelatie pentru concentratia in deuteriu, salinitate si continutul in principalii cationi. Au fost calculate matrice de corelatie intre acesti parametri. Datele izotopice sistematizate, coroborate cu informaţiile geochimice şi tectono-structurale, au permis stabilirea originii, a relatiilor genetice si a dinamicii subterane a apelor minerale.

19

Proiectul PN 09 21 03 07 – Studiul caracteristicilor mediului magneto-înregistrator din areale cu zăcăminte de cărbuni, pe baza proprietăţilor paleo-/rock-magnetice ale depozitelor pliocene din vestul Bazinului Dacic

• Fundamentare în plan teoretic şi conceptual-interpretativ (I), respectiv metodologic-instrumental (II) privind mediul magneto-înregistrator (m.m-î.) din areale cu zăcăminte de cărbuni: I) tabel cu 30 de parametri de anizotropie a susceptibilităţii magnetice/AMS [denumire, formula de definiţie, autor(i)]; tabel cu 15 tipuri de magnetizări remanente naturale şi 5 induse în laborator (denumire în 4 limbi, acronime, caracteristici/definiţii); II) prezentarea colecţiilor de eşantioane orientate (din m.m-î.), care au furnizat baza de date (paleo)rock-magnetice, respectiv a metodologiilor şi tehnologiei utilizate.

• Analiza unor caracteristici ale m.m-î. reprezentat de formaţiuni cu cărbuni din vestul Bazinului Dacic (arealul Lupoaia – Jilţ – Pinoasa – Rovinari – Peşteana), în context geomagnetic actual (1), respectiv paleogeomagnetic (2): (1) diagrame de sinteză pentru parametrii petromagnetici fundamentali [intensitatea magnetizării remanente naturale/NRM (In) şi direcţia acesteia (D°, I°); susceptibilitatea magnetică iniţială (kin); raportul Koenigsberger (Q)]; modele de fabric magnetic bazate pe distribuţia verticală a parametrilor de AMS (L, F, P, E, q, V°), seturi de diagrame de anizotropie (L/F, L/P, F/P, T/P’) şi histograme L, F, P, T asociate subsecţiunilor componente ale m.m-î. investigat; (2) diagrame paleogeomagnetice şi modele magneto- biostratigrafice pentru datarea şi corelarea a diferite fragmente („Lupoaia”, „Jilţ Sud”, „Pinoasa”, „Rovinari”, „Peşteana”) ale m.m-î. reprezentat de secvenţele ciclice de lignit-argilă pliocene, pe baza calibrării coloanelor cu zonele de polaritate magnetică la „standardul global” (GPTS-CK95, ATNTS-2004).

• Prezentarea unor date din literatura de specialitate asupra stadiului actual de cunoaştere a caracteristicilor m.m-î. afectat, local, de temperatura arderii (spontane) in situ a cãrbunelui (precizãri de ordin terminologic privind noile produse/roci formate, de tip „pirometamorfic”: „porţelanite” şi „clinkere”).

• Analiza bazei de date integrate rock-/paleomagnetice, termo-mineralogice şi geochimice pentru m.m-î perturbat de (paleo)combustia spontanã (in situ) a unor strate de lignit (arealul Lupoaia-Motru – Jilţ-Mătăsari.

• Prezentarea unor profile magnetice (∆T, ∆Z) şi hărţi (aero)magnetice (∆T, ∆Z), ilustrând înregistrări/cartări geomagnetice în areale cu zăcăminte de cărbuni, în care m.m-î. a fost afectat termic: exemple din România (zonele Jilţ –Mătăsari şi Lupoaia-Motru) şi din străinătate.

• Analiza aplicaţiilor şi implicaţiilor studiului caracteristicilor rock-(paleo)magnetice ale unor fragmente pliocene din m.m-î. extins ĩntre r. Motru şi r. Jiu, inclusiv a unor sectoare din m.m-î. perturbate termic din cauza combustiei spontane a cãrbunelui, în petro(paleo)magnetologie, termo-mineralogie, magnetometrie, activitatea de explorare şi exploatare a cãrbunelui. Proiectul 09 21 03 08– Studiul comparativ al continuturilor elementale in probe geologice cu ajutorul tehnicilor spectrometrice

Perfectionarea si rafinarea metodelor analitice spectrometrice utilizate in analizarea elementelor chimice in probe geologice pentru furnizarea de date in studii de geologie ambientală, geohazard şi măsuri de atenuarea efectului activităţii antropice prin :

-dotarea cu standarde si realizarea de etaloane specifice (in acest an pentru soluri si argile), verificarea acestor etaloane prin analizarea spectrometrica cu doua surse de excitare (arcul electric si plasma ICP)si apoi compararea rezultatelor cu valori certificate casi probarea etaloanelor preparate pentru soluri si argile in cazul a 17 elemente chimice (Co,Cr , Cu,Ga ,Mn, Mo, Ni,Pb,Sc,Sn,Ti,V,Y,Zn,Zr,Ag,B) in scopul cresterii capabilitatii metodologice existente

-realizarea de instalatii auxiliare (realizarea unui sistem de detectie bazat pe senzori CCD atasat spectrometrului PGS2 ca si a unei instalatii de purjare de gaz inert atasata sistemului de excitare a spectrografului PGS2), in scopul cresterii capabilitatii aparaturii existente

-realizarea de studii comparative privind 1- alegerea optima a sursei spectrale (arcul electric de curent alternativ, arcul electric de

curent continuu si scanteia electrica)in cazul spectrelor a 3 elemente (Cu,Fe,Zn,Al),

20

2- diminuarea si utilizarea fenomenului de volatilizarea fractionata elementala la utilizarea arcului electric in cazul analizei Cu

3-diminuarea si utilizarea fenomenului de influenta a atmosferei de lucru in utilizarea arcului electric in cazul a două gaze inerte chimic(heliu si argon)

4-realizarea unui ghid metodologic de analiza spectrochimica a solurilor prin utilizarea optima a surselor spectrale

Proiectul 09 21 04 01 – O noua abordare a metodologiei de investigatie

geoelectrica a alunecarilor de teren Prezentarea comparativa a metodei clasice a rezistivitatii si a metodei imaginilor de

rezistivitate - principii; directii de activitate actuale; mod de achizitie a datelor in teren; de prelucrare a datelor si de prezentare a rezultatelor masuratorilor.

Cunoasterea si descrierea aparaturii de inregistrare a rezistivitatii - sistemul american automat SuperSting R8/IP+64 - alcatuire; caracteristici tehnice; posibilitati si limitari in utilizare comparativ cu un rezistivimetru clasic; teste in poligon si pe teren prin diferite tehnici de lucru si dispozitive.

Cunoasterea si descrierea softurilor de inversie EarthImager - functiile principale, cu accent pe modurile de corectare si eliminare a datelor parazite, pe principiul inversiei datelor de rezistivitate si al simulatorului de prospectiune; posibilitati si limitari constatate si transmise fabricantului, la solicitarea acestuia, in vederea afectuarii de upgradari, modificari si corectii.

Aplicatii practice in teren pentru diverse obiective: - conturarea in sectiune verticala a suprafetelor de alunecare si a reliefului rocii de baza in zona adiacenta drumului judetean 155F Durau-Izvoru Muntelui, in scopul intocmirii unui proiect de reabilitare a acestuia. - evidentierea si conturarea orizonturilor de agregat mineral de balastiera din zona Poenarii Burchii - Prahova, precum si calculul rezervelor, in vederea exploatarii in regim de balastiera. - determinarea prezentei si parametrilor geometrici si calitativi ai stratelor de lignit din perimetrul minier Rapa - Motru si calculul de rezerve, pentru obtinerea licentei de exploatare. - descoperirea si localizarea unor structuri arheologice ingropate in aria portului antic greco-roman Halmyris (Murighiol, Tulcea). Rezultatele au fost comunicate la Sesiunea stiintifica internationala Pontica 2009 si vor sta la baza unui proiect de investigare geofizica sistematica de mare detaliu a intregii suprafete ocupate de asezarea civila.

Proiectul 09 21 04 02 –Structuri petro-gazeifere din Romania, posibile rezervoare naturale pentru stocarea CO2

In cadrul primei faze aferente proiectului au fost prezentate notiunile fundamentale si conceptele privind schimbarile climatice datorate efectului gazelor de sera, implementarea terminologiei legislatiei de mediu privind reducerea emisiilor poluante antropice. De asemenea, s-a dezvoltat conceptul de selectie a mediilor geologice naturale de stocare pe baza situatiei centralizatoare asupra cantitatilor emisiilor de gaze cu efect de sera pe sectoare de activitate in intervalele de timp 1989-2002 si 2002-2006 (distributia tipurilor de agenti poluanti). Conform concluziilor prezentate in in cea de-a III-a comunicare Nationala a Romaniei la Secretariatul UNFCCC din 2005 privind scenariile si predictiile emisiilor de GHG se poate afirma ca Romania se situeaza pe o pozitie buna. In viitor se ia in calcul si dezvoltarea economica cu o rata specifica tranzitiei, dezvoltare care poate echilibra cantitatea acceptata de emisie sau poate fi depasita. Depinde de Romania cum va gestiona potentialul existent, organismele abilitate in urmarirea si evaluarea poluantilor avand un rol definitoriu.

Tematica fazei a doua s-a axat pe analizarea caracteristicilor şi proprietaţilor anumitor roci sedimentare deoarece mediul sedimentar este mediul cel mai favorabil de stocare a CO2 luându-se ca exemplu şi model înmagazinarea subterană a gazelor hidrocarburice în zăcămintele petro-gazeifere. Se pleaca de la premiza că în structurile geologice hidrocarburile lichide şi gazoase s-au acumulat şi au rezistat foarte mult timp până au fost exploatate si acum se încearcă inversarea proceselor, adică se trece la captarea gazelor, înmagazinarea subterană sau stocarea lor. Din punct de vedere geologic, pentru a putea considera o structură geologică favorabilă acumulării de substanţe hidrocarburice, trebuie să se evaluaze roca colectoare, roca protectoare, capcana, ecranul (falii, discordanţe, efilări). Dacă nu sunt

21

îndeplinite aceste condiţii în cadrul unei structuri geologice, nu se poate vorbi de o acumulare, şi, mai puţin, de un posibil rezervor pentru stocare. S-au prezentat succint criteriile de evaluare a acestor elemente ale evaluarii petroliere.

Proiectul: PN 09 21 04 03 Efectele activitaţilor antropice asupra compoziţiei sedimentelor albiei minore a râurilor din România. Bazinul râului Olt

Obiectivul proiectului : Evaluarea compoziţiei sedimentelor albiilor minore a râurilor din România, pentru a clasa elementele antropice la modificarea mediului şi stabilirea raportului elemente naturale/elemente antropice din sedimentele de fund ale râurilor.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului : Stabilirea posibilităţilor de implementare a sistemelor de monitorizare a calităţii ecosistemelor fluviatile

Faza I: Râul Olt de la izvoare până în dreptul localităţii Turnu Roşu. (partea I): Elaborarea bazei cartografice. Documentare. Deplasare teren, observaţii directe, colectare probe. Acumulări de date noi. Pregătire probe pentru analize.

Faza II: Râul Olt de la izvoare până în dreptul localităţii Turnu Roşu. (partea II): Documentare, acumulări de date noi, analize - modelul compoziţiei sedimentelor bazinului râului Olt în sectorul de la izvoare până în dreptul localităţii Turnu Roşu.

Concluzii. Lucrările de regularizare a albiei râului Olt aduc urmatoarele modificari ale sedimentelor:

-granulometria sedimentelor este total modificată, după amenajarea hidrografică ponderea fracţiei < 0,05 mm este în general mai mare de 40% în probele recoltate din zona barajelor;

- la coada lacurilor, situaţia este apropiată de datele vechi, în special din cauza aportului de material adus de afluenţii versantului stâng,

- fracţia 0,05-2,00 mm are variaţii foarte mari în toate probele, - fracţiile grosiere prezente mai ales în coada lacurilor formează uneori grinduri (Dridif ),

care nu erau caracteristice văii Oltului, - mineralogia fracţiilor foarte fine care predomină, este formată în principal de minerale

argiloase, mice extrem de fine, uneori cuarţ cu grad avansat de rulare, - petrografia fragmentelor grosiere > 20,00 mm, este formată din roci cristaline în

proporţie de 90%, subordonat sedimentare (gresii, calcare) şi accidental eruptiv (bazalte), - fracţia grosieră şi-a păstrat caracteristicile compoziţionale, însă distribuţia în lungul

sectorului de Olt analizat este haotică. Considerăm că obiectivul etapei 2009 este atins, având în vedere faptul că în ultimii ani

situaţia acumulării efectelor activităţilor umane, a început să fie tot mai atent urmărită şi propunem continuarea cercetărilor, pentru completarea tabloului general.

Proiectul PN 09 21 04 04– Experimentarea metodelor de încercare dezvoltate şi practicate în cadrul Laboratorului de Geochimie (secţiunea GEOECOLAB), în vederea confirmării îndeplinirii cerinţelor de conformitate.

Faza 1 - Determinarea continutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu si plumb in medii lichide, metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica in flacara, conform standardului SE ISO 8288.

In urma derularii acestei faze a fost experimentata metoda de atomizare in flacara, pentru elementele cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu si plumb in medii lichide, in vederea confirmării îndeplinirii cerinţelor de conformitate de catre RENAR.

Exprimarea rezultatelor se face in baza parametrilor optimi de lucru obtinuti in baza curbelor de calibrare, care atesta realizarea obiectivului propus si anume obtinerea parametrilor optimi pentru determinarea continutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu si plumb in medii lichide, prin tehnica atomizarii in flacara, conform standardului SE ISO 8288

Faza 2 - Determinarea Si, Al, Fe, Mg, Ca, Na, K, Ti, Mn, P, S in medii solide (roci). Metoda fluorescenta de raze X – medii solide (XRFS) cu spectrometrul MINIPAL 4.

In urma derularii acestei faze a fost experimentata metoda pentru determinarea elementelor majore din roci pe pulberi presate, prin fluorescenta de raze X, cu spectrometrul MINIPAL 4, in vederea confirmării îndeplinirii cerinţelor de conformitate de catre RENAR.

Exprimarea rezultatelor se face in baza parametrilor optimi de lucru obtinuti in baza curbelor de calibrare, care atesta realizarea obiectivului propus si anume obtinerea parametrilor

22

optimi pentru determinarea continutului de Si, Al, Fe, Mg, Ca, Na, K, in medii solide (roci), prin fluorescenta de raze X.

Faza 3 - Determinarea elementelor urma prin spectrometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit, medii lichide, conform standardului SR EN ISO 15586.

In urma derularii acestei faze a fost experimentata metoda de masurare prin atomizare in cuptor de grafit, pentru elementele: cadmiu, cobalt, mangan, nichel, zinc, in medii lichide, in vederea confirmării îndeplinirii cerinţelor de conformitate de catre RENAR. Proiectul 09 21 05 01 – Studii şi cercetări multidisciplinare privind formaţiunile geologice din România, în vederea reactualizării şi completării informaţiei specifice. Nu a beneficiat de finanţare în anul 2009.

Proiectul : PN 09 21 05 02 “Studii statistico-spectrale a datelor geomagnetice monitorizate la Observatorul Geomagnetic National Surlari (OGNS) si in statiile de etalonare; Studii de caz comparative cu alte observatoare geomagnetice planetare“

Faza 1 - “Dezvoltarea retelei de achizitie in cadrul OGNS, in concordanta cu standardele INTERMAGNET.”

Faza 2 “Integrarea tuturor datelor achizitionate intr-un file-server (vizibil pe internet prin conturi de acces) prin care vor fi transmise on-line datele in pagina WEB a observatorului si catre GIN-urile internationate (Geomagnetic Intermational Nodes)” Principale activitati: - Cunoaşterea permanentă a structurii şi evoluţiei câmpului geomagnetic tranzitoriu; - Furnizarea cu un înalt grad de precizie a valorilor absolute ale direcţiei şi intensităţii câmpului magnetic terestru; -Caracterizarea „stării magnetice“ la nivel planetar şi local prin elaborarea periodică a indicilor de caracterizare geomagnetică; - Compararea periodică a nivelelor de bază ale înregistrărilor (standarde magnetice naţionale) cu cele ale altor observatoare planetare; - Studiul diferitelor variaţii temporale geomagnetice care au perioade cuprinse într-un domeniu foarte larg în timp; - Determinarea distribuţiei spaţiale a câmpului geomagnetic, în principal la scară naţională şi integrarea acestor imagini în hărţile la scară continentală sau planetară; - Contribuţii la stabilirea periodică a coeficienţilor IGRF (Câmpul Geomagnetic Internaţional de Referinţă) în cadrul IAGA (Asociaţia Internaţională de Geomagnetism şi Aeronomie) cu conturarea particularităţilor locale raportate la teritoriul ţării noastre; - Continuarea achizitiei in cadrul OGNS a componentelor campului geomagnetic in paralel cu extinderea monitorizarii altor parametri : campul gravific, campul teluric, presiune, temperatura, nivel hidrostatic, etc.; - Elaborarea unei metodologii complexe de monitorizare corelativă a parametrilor geomagnetici, magnetotelurici, geoelectrici, geodinamici precum si a factorilor perturbatori.; - Determinarea influentei structurii geologice si a conditiilor de mediu asupra inregistrarilor multiparametrice, stabilirea legaturilor stohastice multiparametrice, eliminarea influentei factorilor perturbatori, deconvolutia semnalelor armonice si identificarea tipologiei cauzale; - Analize statistice si spectrale a datelor geomagnetice in contextul altor date multiparametrice.; - Studii corelative spatio-temporale intre diferite observatoare planetare; Respectarea standardelor INTERMAGNET si expedierea lor la Geomagnetic International Nodes (GINs), unde sunt incluse pe paginile de internet (http://www.intermagnet.org).

23

II-2 Proiecte de cercetare din PNCDI 2 PN II 31-020 Cercetări avansate pentru determinarea parametrilor termici, spectrali şi chimici ai mineralelor, rocilor şi reziduurilor industriale pentru realizarea unor baze de date şi meta-date georeferenţiale destinate monitorizării problemelor de mediu Parteneri : INFLPR (Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor), INOE (Institutul Naţional de Optoelectronică), UPB (Universitatea Politehnica Bucuresti, Centrul de Microscopie, Microanaliză si Procesarea Informatiei.) Autori: G. Bindea, G. Tudor, Anca Vîjdea, A. Neguţ, Cristina Dumitrică, D. Ion, O. Colţoi, N. Floria, Marioara Vaida, Dorina Diaconiţă, C. Rusu, Adriana Ion Etapa a III a:Experimentări ale metodologiilor de măsură a caracteristicilor termice, spectrale şi fizico chimice, de prelucrare şi interpretare a imaginilor satelitare şi de georeferenţiere şi definitivarea lor. Achiziţionarea, prelucrarea, analiza interpretarea şi intercorelarea datelor obţinute pentru iniţializarea bazei de meta-date. Manipularea şi depozitarea unor mari cantităţii de material “rezidual” este una din importantele problemele cu care se confruntă guvernele lumii actuale. Pentru inventarierea si monitorizarea de la distanţă a acestui reziduu, s-a cautat raspunsul prin utilizarea teledetectiei satelitare. Utilizarea teledetecţiei satelitare depinde însă de rezultatele concrete ale studiului punctual pe aceste reziduri, de detereminarea caracteristicilor lor în eşantion, pentru ca pe baza rezultatelor obţinute să se încerce aprecieri generalizate la nivel de depozit. Abia după ce acest deziderat va fi fost îndeplinit vor putea fi efectuate previziuni pe un anumit areal la nivelul depozitului, în jurul depozitului, la un anumit moment, precum şi monitorizarea evoluţiilor caracteristicilor acestor depozite, în timp. Metodologia de monitorizare prin teledetecţie a efectelor industriei miniere asupra mediului se bazează pe carcateristicile optice (spectrale) ale mineralelor şi rocilor întâlnite în aria exploatarilor miniere, sau/şi a uzinelor de preparare a minereurilor. La rândul lor, aceste caracteristici spectrale, depind de caracteristicile chimico-fizice ale materialului depozitat în aceste halde de acurateţea cu care sunt determinate compoziţiile chimice ale componenţilor, de tipul de minerale şi de tipul asociaţiilor minerale care carcterizează depozitul respectiv.

Experimentările efectuate la nivelul metodologiei de măsură a caracteristicilor fizico-chimice, au condus la ideea că rezultate îmbucurătoare se pot obţine prin analiza microscopică pe secţiuni subţiri de preparate rezultate prin înglobare, corelată cu rezultate obţinute prin metoda difracţiei razelor x. A fost completată baza de date privind componeţa generală din punct de vedere mineralogic şi chimic a depozitelor haldelor. Strâns legat de această activitate au fost efectuate determinari de caracteristici spectrale în laborator cu un spectroradiometru GER IRIS 2600 aflat în dotarea institutului INOE. Parametrul masurat este reflectanţa suprafetei probelor recoltate din depozitele de steril. Pentru probele masurate s-au realizatat câte doua sau trei măsuratori, pentru a putea calcula o medie, de fiecare dată aranjând suprafaţa friabilă a probelor pentru a fi cât mai omogenă şi a avea o reflexie difuză În vederea atingerii dezideratului de monitorizare a haldelor prin imagini satelitare şi de georeferenţiere s-a experimentat o metodologie elaborată la Joint Research Centre, Institute of Environment and Sustainability al Comisiei Europene în cadrul proiectului PECOMINES “Inventory, regulations and environmental impact of toxic mining wastes in pre-accession countries” (Vîjdea et al., 2004). Metoda a fost dezvoltată în scopul utilizarii imaginilor multi-temporale Landsat – Thematic, care reprezintă prin rezoluţia lor spatială medie (30 m) un mijloc detaliat şi în acelasi timp rentabil ca pret pentru obtinerea distribuţiei deşeurilor miniere la scară regională, cu extindere pană la scara naţională şi chiar continentală. Datorită marimii intervalului de acoperire în timp cu scene Landsat (din 1983, anul lansarii primului satelit), datele de la senzorii Thematic Mapper si Enhanced Thematic

24

Mapper ai acestui satelit oferă avantajul posibilitaţii detectarii schimbarilor survenite în zonele miniere şi monitorizarea materialului depus în halde, iazuri de decantare etc.

Experimentările metodologiei de măsură a caracteristicilor spectrale a condus la obţinerea curbelor de reflectanţă spectrală pentru probele provenite din haldele şi iazurile de decantare de la Rovinari (exploatare de lignit), Petroşani-Vulcan (huilă), Deva, Brad, Rosia Montana, Rosia Poieni si Zlatna (zăcăminte de minereuri neferoase). Curbele de reflectanţă spectrală pentru probele provenite din haldele şi iazurile de decantare de la Rovinari (exploatare de lignit) şi Petroşani-Vulcan (huilă) se constată că se grupează în acelaşi sector de grafic. Astfel la proba PR1(Rovinari) se pot remarca urmatoarele trasaturi spectrale: un minim larg centrat în jur de 0.55 �m, cuplat cu un alt minim, abia perceptibil, în jur de 1.0 �m, ambele datorate ionilor Fe2+ Aceleaşi trasaturi apar şi la spectrul probei PR2 de la Vulcan, a carui reflectanţă este mai ridicată decât a tuturor celorlalte probe legate de exploatarile de carbuni. In schimb, celelalte trei probe sunt de culoare mai închisă şi apar cu mai mult zgomot în domeniul de lungimi de undă pană la 1.0 �m, unde operează detectorii de siliciu ai spectroradiometrului GER. S-a observat ca în domeniul ultraviolet şi pană pe la 0.425 �m zgomotul este foarte mare, astfel încât curbele de reflectanţă spectrală au fost redate doar în domeniul vizibil şi infrarosu pe graficele prezentate. (Fig 1)

Fig. 1 Spectrele extrase de pe imaginea satelitara Landsat-TM pentru toate probele, convertite in procente de reflectanta

În paralel au fost realizate experimentări ale metodologiei de măsură a caracteristicilor termice.

Etapa a IV a: Analiza structurală a bazelor de metadate şi stabilirea cerinţelor de conţinut şi funcţionare ale bazei de metadate

Monitorizarea haldelor de steril rezultate în urma proceselor tehnologice din domeniul minier utilizând procesarea imaginilor satelitare necesită folosirea unor date specifice, unele dintre ele preluate şi prelucrate în mod periodic. Din inventarierea caracteristicilor structurale şi compoziţionale ale unor depozite cu material steril au rezultat o serie de date obţinute prin metode de analiză specifice. Informaţiile au provenit din două mari surse, una din probele recoltate şi analizate, iar alta din procesarea imaginilor satelitare.

Datele şi informaţiile descriu obiecte cu referinţă geografică, motiv pentru care apare imperios necesară folosirea unor sisteme de administrare şi analiză specifice, intens folosite,

25

sistemele GIS (Geographic Information System). În cadul unui astfel de sistem sunt stocate date geospaţiale, asociate cu atributele care descriu aceste date, inclusiv datele provenite în urma procesării cu alte aplicaţii (aplicaţii pentru procesarea imaginilor provenite de la sateliţi).

Eficienţa şi fluiditatea procesului de monitorizare depind de tipul şi corectitudinea informaţiilor preluate, dar şi de modul în care aceste date sunt administrate, analizate şi vizualizate. Prima fază în elaborarea unui astfel de sistem este proiectarea bazei de date, care începe cu o etapă de analiză a cerinţelor de realizare a sistemului.

Baza de date va fi proiectată pe regulile generale ale unei baze de date clasice, la care se vor adăuga aspectele specifice date de sistemele GIS. Practic, datele vor fi separate în entităţi GIS (de tip vector şi raster), la care vor fi asociate date de tip atribut (rezultate din procesele de analiză ale probelor recoltate). Datele de tip atribut vor putea fi administrate (adăugate şi modificate) în cadrul sistemului GIS, dar în acelasi timp poate fi folosit un RDBMS (Relational Database Management System) extern (Access, MySQL, etc).

Analiza cerinţelor sistemului cuprinde atât o abordare statică a sistemului (datele componente, structura lor şi relaţiile dintre ele), cât şi o abordare dinamică, care ţine seamă de evoluţia in timp a sistemului şi de evenimentele care induc diferite modificări. Rezultă astfel diferite scheme care descriu sistemul din mai multe puncte de vedere, care vor fi folosite ulterior în realizarea proiectării efective.

Procesul de monitorizare va avea ca rezultat periodic hărţile cu anomalii OH-FeOx şi hărţile cu modificările haldelor de steril.

Pentru monitorizarea haldelor de reziduuri miniere prin intermediul imaginilor satelitare este necesară o inventariere a caracteristicilor lor. Caracteristicile pot fi structurale, compoziţionale, mineralogice, petrofizice, geotermometrice, imagini satelitare cu interpretări de utilizare a terenului. Sunt necesare apoi imagini satelitare multitemporale, la care sunt aplicate corecţii radiometrice (pentru compensarea efectelor produse de atmosferă) şi geometrice.

Pentru proiectarea bazei de date este necesar să se înţeleagă care a fost fluxul datelor utilizate în procesul de studiere şi monitorizare a haldelor de steril. Pe baza acestui flux se va stabili şi modelul datelor care vor forma baza de date. Practic există două componente ale fluxului:

1-O componentă de analiză şi calibrare a datelor – în această fază se stabilesc obiectivele monitorizate (haldele de steril), se recoltează probe pentru a fi analizate (mineralogic, fizico-chimic, prin difracţie în raze X, reflectanţa, etc). In acelaşi timp se analizează imaginile satelitare, obţinându-se hărţile cu anomaliile OH-FeOx.

2-O componentă de monitorizare care poate fi realizată la intervale dese de timp – în această fază se analizează în mod periodic imaginile satelitare, obţinându-se hărţi cu anomalii OH-FeOx, urmărindu-se modificările structurale şi de compoziţie a obiectivelor (haldele de steril).

Realizarea unei baze de date presupune parcurgerea următoarelor etape (fig. 1 şi fig.2):

1. Analiza sistemului şi a cerinţelor asociate; 2. Proiectarea structurii bazei de date (schemele conceptuale, logice şi fizice); 3. Implementarea (realizarea fizică a bazei de date, introducerea datelor, etc); 4. Exploatarea şi administrarea.

26

Fig.1 Etapele realizării unei baze de date

Fig. 2 Schema conceptuală a realizării unei baze de date. PN II 31-024 Modelarea surselor seismice din estul Romaniei pentru estimarea hazardului seismic, SURIZO Parteneri: INFP, UB Autori: Baltres A, Costea C., Aioanei V., Cristea P., Manj V., Nitica C., Dumitrica C.

Faza III: Analiza de paleostress efectuată în partea sudică a Carpaţilor Orientali, a indicat 6 faze tectonice, 3 compresiuni şi 3 extensiuni. Compresiunea NNE-SSW, de vârstă pliocenă, este încadrată în tectogeneza valahă, care a produs cutări şi unele şariaje de amploare

27

redusă în partea cea mai externă a curburii, precum şi o translaţie senestră pe Falia Caşin - Bisoca. Extensiunea W-E, de vârstă pliocenă, ar putea fi legată de iniţierea deschiderii Bazinului Braşov. Compresiunea NW-SE, de vârstă pleistocenă, sugerează o mişcare de translaţie dextră pe Falia Bistriţei şi Falia Trotuşului, cu rol important în stabilirea comportării tectonice a sectoarelor din Carpaţii Orientali pe care le delimitează. Tot o mişcare dextră pare să fi avut şi Falia Dealu Mare (reactivată), care a funcţionat ca falie normală în diferite perioade geologice. Extensiunea NW-SE, de vârstă pleistocenă, pare a fi legată de deschiderea bazinelor post-tectonice din spatele frontului de şariaj al Carpaţilor Orientali, care a început în Neogen. Compresiunea W-E, de vârstă holocenă, ar putea fi responsabilă de reactivarea Faliei Capidava - Ovidiu, care ar avea o mişcare de translaţie senestră. Extensiunea NNE-SSW, de vârstă holocenă, poate fi atribuită funcţionării în regim gravitaţional a Faliei Dealu Mare, cu implicaţii în evoluţia bazinelor post-tectonice din sistemul Braşov – Gheorgheni.

Problematica de etapă a fost reprezentată de actualizarea fragmentelor de hărţi cu izobate- aria Carpaţilor Orientali şi a Forlandului aferent- pentru principalele niveluri structurale ale crustei terestre: fundamentul cristalin şi discontinuităţile geoelastice Conrad şi Mohorovičić. Au fost utilizate profilele seismice regionale de refracţie, realizate de specialişti ai INCD Fizica Pământului in colaborare cu instituţii universitare din Europa, şi secţiuni de timp de acoperire multiplă de reflexie, existente in arhiva IGR, ambele seturi de date privind crusta terestră superioară şi cea inferioară.

S-a urmărit dezvoltarea unui program-soft în metoda seismografiei pentru determinarea limitei seismice dintre două medii, unul dintre acestea fiind caracterizat prin legea de variaţie liniară a vitezei cu adâncimea. Softul a fost utilizat pentru obţinerea a noi informaţii privind nivelul suprafeţei fundamentului cristalin în zona de curbură a Carpaţilor Orientali, folosind date seismologice (parametri cinematici, coordonatele geografice şi timpi de propagare pentru unde longitudinale P aferente unor hipocentre şi parametri complementari ai staţiilor seismologice la care au fost înregistrate seismele analizate).

Faza IV : Analiza de paleostress în sectorul dobrogean al Platformei Moesice şi în

Blocul Dobrogei de Nord, a indicat 3 direcţii de compresiune în regim predominant strike-slip şi 3 direcţii de extensiune. Compresiunea orientată NE-SW, de vârstă post-pleistocenă, ar putea să sugereze o componentă dextră pentru Falia Galaţi - Vadu Oii şi Falia Constanţa, precum şi pentru celelalte fracturi orientate aprox. N-S, care decroşează liniile tectonice principale. Compresiunea orientată WNW-ESE, de vârstă post-pleistocenă, imprimă o componentă de mişcare senestră celor patru accidente tectonice majore din zonă, respectiv faliile Sf. Gheorghe, Peceneaga–Camena, Capidava–Ovidiu şi Intramoesică, precum şi celor paralele cu acestea. Compresiunea orientată NNW-SSE, de vârstă post-pleistocenă, induce o componentă dextră structurilor majore longitudinale orientate NW-SE, acţionând antagonic faţă de precedenta. Extensiunea orientată NW-SE, de vârstă post-kimmeridgiană, poate fi raportată la un sistem de falii care taie perpendicular structurile majore, determinând afundarea în trepte a Platformei Moesice, la vest de Falia Galaţi - Vadu Oii şi, respectiv, la est de Flexura Voiteşti. Extensiunea orientată NNE-SSW, de vârstă post-pleistocenă, prin orientarea faţă de fracturile crustale longitudinale, sugerează funcţionarea acestora ca falii normale, având ca efect o afundare a Blocului Dobrogei de Nord spre Platforma Scitică, la nord-est de Falia Peceneaga-Camena, şi o ridicare în trepte a compartimentul sudic al sectorului dobrogean al Platformei Moesice în raport cu sectorul valah al acesteia, la nord-est de Falia Intramoesică. Extensiunea orientată W-E, de vârstă post-kimmeridgiană, este compatibilă cu fracturile importante orientate N-S, Flexura Voiteşti şi Falia Galaţi - Vadu Oii, care s-au comportat ca falii normale.

Analiza datelor seismometrice a vizat două subiecte: a. realizarea unei secţiuni geologice regionale, cu informaţii şi din crusta terestră superioară, b. stabilirea unui algoritm de calcul a limitei seismice dintr-un mediu bistratificat, caracterizat prin gradienţi verticali de viteză diferiţi. A fost construită, pornind de la un model gravimetric anterior, o secţiune geologică crustală dispusă V-E, la sud de Bacău, între localităţile Asău şi Faraoani, cu lungime de cca

28

50 km. Pe baza datelor seismicii de reflexie pentru structura profundă a crustei terestre au fost precizate, comparativ cu date geologice şi gravimetrice, limitele reprezentând suprafaţa fundamentului cristalin şi discontinuitatea Conrad. Poziţia aliniamentului secţiunii completează spaţiul lacunar al profilului geologic A13, din suita profilelor geologice scara 1: 200 000 (Ştefănescu şi colaboratorii, 1970-1980). Secţiunea recent construită va fi completată cu date asupra discontinuităţii Mohorovićić şi poziţii ale hipocentrelor seismelor din partea de nord a ariei seismogene Vrancea. A doua problematică abordată priveşte elaborarea şi testarea, cu instrucţiuni ale programului profesional Excel, a unui algoritm de calcul a poziţiei limitei seismice dintre două medii, caracterizate de parametri diferiţi ai legii de variaţie a vitezei undelor elastice cu adâncimea. Problema nu este analizată în documentaţii de specialitate. Softul, va fi dezvoltat ulterior prin aplicaţii cu mediul de programare vizuală Borland Delphi, va fi utilizat pe seturi de date seismologice (timpii primelor de sosire ai undei elastice la staţii seismologice pentru hipocentre ale unor seisme normale) în Forlandul Carpaţilor Orientali pentru completarea adâncimilor suprafeţei fundamentului cristalin. PN II 31-030 Arii protejate: evaluarea calităţii mediului în scopul valorificării resurselor naturale şi al dezvoltării durabile locale – PROMED Parteneri: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar, Universitatea din Bucureşti – UB, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – INHGA. Director de proiect: Dr. Delia-Georgeta Dumitraş

În decursul Etapei III din anul 2009, „Studiul diversităţii geologice în Parcul Natural Porţile de Fier”, au fost efectuate cercetări mineralogice asupra peşterilor cu depozite de guano în scopul stabilirii rolului lor în eutroficarea naturală a apelor, cercetări sedimentologice şi biologice pe probe de apă şi sediment asupra sectorului Dunării de la barajul Parcul Natural Porţile de Fier (aferent României şi Serbiei) care se încadrează în Parcul Natural Porţile de Fier, cercetări hidrogeologice precum şi cercetări pentru identificare principalelor situri paleontologice de pe teritoriul parcului şi pentru stabilirea principalelor probleme legate de geoturismul din parcul studiat. Toate aceste investigaţii de detaliu au urmărit evidenţierera gradului de poluare a Dunării, principalul colector al apelor din Parcul Natural Porţile de Fier, al pânzelor freatice dar şi al principalelor râuri care străbat relieful carstic bogat al zonei.

Aşa cum s-a constatat, eutroficarea, datorată conţinuturilor mari de fosfor, amoniu şi alţi nutrienţi din apele de suprafaţă, este cauza unor schimbări dramatice în sânul ecosistemelor naturale. Cauzând o dezvoltre extensivă a activităţii microalgale, acest fenomen are drept consecinţă majoră consumarea oxigenului şi moartea prin asfixiere a faunei apelor stătătoare. Din acest motiv, prevenirea eutroficării este considerată a fi un prim pas către atingerea obiectivelor de calitate a apei formulate, la nivel european, prin Directiva Privind Calitatea Apei (2000/60/EC). Eutrofierea naturală este singura care poate să afecteze o arie protejată precum un Parc Natural, procesul de eutroficare naturală fiind datorat îndeosebi prezenţei locale a unor colonii masive de păsări sau lilieci, a căror activitate duce la sedimentarea unor mari cantităţi de guano. Studiile mineralogice asupra depozitelor de guano din principalele peşteri din Parcul Natural Porţile de Fier au arătat că fosfaţii din depozitele de guano sunt în cantităţi limitate şi nu duc în timp la eutrofieri ale apelor resurgente; de asemenea, şi coloniile de lilieci sunt prezente în peşteri doar în perioada hibernării şi nu au un aport atât de mare la creşterea depozitelor fosfatice.

În ceea ce priveşte gradul de poluare al Dunării din sectorul parcului studiat, s-a observat că poluanţii au afinitate pentru sedimentele fine, care sunt depuse în faţa Barajului Porţile de Fier. De asemenea complexitatea specifică şi numărul de specimene faunistice care pot fi recoltate dau indicaţii importante asupra gradului de poluare al Dunării.

29

Din punct de vedere hidrogeologic, se evidenţiază prezenţa unui acvifer freatic, acumulat în depozitele de vârstă cuaternară, investigat prin foraje hidrogeologice. Capacitatea de debitarea a acviferelor evidenţiate în zona Parcului Natural Porţile de Fier este dependentă de natura rocilor în care sunt cantonate şi de tectonica formaţiunilor. Astfel, în cazul acviferului freatic acumulat în depozitele poros-permeabile, debitele obţinute au fost cuprinse între 1,6-6,4 l/s. Totodată se constată prezenţa unor cantităti importante de ape subterane acumulate în roci fisurale (calcarele jurasic-cretacic inferioare) puse în evidenţă prin izvoare cu debite mari.

Din punct de vedere calitativ, atât apa provenită din foraje, cât şi din izvoarele utilizate pentru monitorizarea corpurilor de apă subterană cu dezvoltare în zona montană, datele provenite de la analizele fizico-chimice efectuate în anul 2008, se încadrează în concentraţiile maxim admise prevăzute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei subterane, completată şi modificată cu Legea 311/2004.

Principalele probleme cu care se confruntă parcul din punct de vedere geoturistic, ca şi alte arii protejate similare din România, sunt nerespectarea legislaţiei, presiunea antropică crescândă şi lipsa de educaţie de mediu şi a conştientizării în rândul comunităţilor locale (Popa, 2003).

Infrastructura turistică este în plină dezvoltare, uneori în detrimentul peisajului, construcţiile nu respectă un plan bine stabilit, pensiunile fiind în unele locuri foarte apropiate, creând senzaţia de sufocare, iar ghidajul nu este bine organizat, fiecare localnic putând juca un rol de ghid.

În decursul Etapei IV din anul 2009, „Studii privind identificarea ameninţărilor la adresa mediului şi propunere de soluţii în Parcul Natural Porţile de Fier”, au fost efectuate cercetări mineralogice asupra mineralizaţiilor de skarn din zona Mraconia, studii asupra alunecărilor de teren din unele zone ale parcului, dar şi cercetări geoecologice şi geochimice pe probe de apă şi sediment. Toate aceste investigaţii de detaliu au urmărit evidenţierera gradului de poluare a Dunării, principalul colector al apelor din Parcul Natural Porţile de Fier, al pânzelor freatice dar şi al principalelor râuri care străbat relieful carstic bogat al zonei.

Figura 1. Amplasarea Parcului Natural Porţile de Fier.

30

Figura 2. Parcul Natural Porţile de Fier.

Aşa cum s-a constatat, skarnele de pe Valea Mraconia au o compozi�ie mineralogică

complexă, mineralele principale fiind cuar�ul, calcitul, muscovitul, scheelitul, grana�ii, molibdenitul, pirita; minerale secundare sunt hematit, magnetit, calcopirită, blendă, galenă, plagioclaz, feldspat potasic, biotit. Mineralul principal de wolfram este scheelitul – CaWO4, iar cel de molibden, molibdenitul MoS2 la care se adaugă diverse faze secundare (e.g. powellit – CaMO4). Alte minerale utile sunt reprezentate de galenă, blendă �i calcopirită, dar acestea nu au decât poten�ialul unor produse secundare de valorificare. Analizele mineralogice efectuate pe haldele vechii exploatări de la Mraconia au arătat că nu există minerale cu conţinuturi chimice de elemente rare sau radioactive care să polueze apa sau solurile din zonă.

În ceea ce priveşte determinarea gradului de poluare al Dunării din sectorul parcului studiat, au fost efectuate analize fizico-chimice pe probe de apă, precum şi analize biologice pe probe de apă şi sedimente. În această etapă a proiectului sunt prezentate rezultatele parametrilor fizico-chimici ai apei, precum şi analize biologice pe probe de apă (fitoplancton). Indicatorii biologici pe probe de sedimente (macrozoobentos) au fost prezentaţi în faza anterioară a proiectului. Aceste analize pe probe de apă, precum şi analizele biologice prezentate în raportul prezent (fitoplancton) oferă informaţii despre calitatea apelor Dunării în sectorul Lacul de acumulare Porţile de Fier I.

Parametrii fizico-chimici ai apei se încadrează în limite normale, corespunzător perioadei în care au fost determinaţi. Datele indică o calitate bună a apelor Dunării în sectorul Lacul de acumulare Porţile de Fier I.

Datele referitoare la fitoplancton obţinute în 2009 arată că starea ecosistemului dunărean, cel puţin la nivelul producătorilor primari poate fi socotită satisfăcătoare. PN II 31-038 Evaluarea multidisciplinară a mărimii efectelor seismice locale în microzonarea Bucureştiului Parteneri: INFP, Universitatea de Construcţii, Bucureşti Responsabil de proiect: Dr. P. Cristea Cercetările au ca obiectiv elaborarea unei metodologii bazate pe măsurători seismice pe profile la suprafaţă pentru construirea secţiunii seismice de mică adâncime şi evaluarea principalilor parametri geoelastici in situ (coeficientul Poisson şi modulul de elasticitate de forfecare şi cel longitudinal) in planul secţiunii. Tehnologia observaţiilor la suprafaţă are două avantaje faţă de cea a seismocarotajului: este “neinvazivă” şi oferă informaţii continuue de-a lungul profilului. Insă, este limitativă din

31

punct de vedere al adâncimii de investigare, condiţiile restrictive datorându-se utilizării surselor seismice de tip impact. Abordarea temei de cercetare implică decident decelarea pe inregistrări a undelor seismice transversale, unde S, viteza acestora fiind factorul principal in relaţiile de calcul a parametrilor geodinamici menţionaţi. Este cunoscut că in aplicaţiile seismice se utilizează diversitatea undelor longitudinale – P (directe, reflectate, refractate), generarea şi inregistrarea lor bazându-se pe tehnologii rutiniere. In schimb, imperativul utilizării undelor transversale S incumbă tehnologii exclusiviste de achiziţie şi procesare a datelor. Ca atare, se experimentează sisteme de inregistrări seismice azimutale (seismoreceptori cu axe de sensibilitate orizontale şi directivităţi selective ale sursei seismice, de tip impact, pe cele trei componente carteziene), eficienţa acestora fiind determinată strict de condiţiile fizico-geologice locale, iar prelucrarea exige adaptări şi dezvoltări de procedee particulare. Printre procedeele particulare de prelucrare se inscrie şi metoda de determinare a vitezei undelor S din inregistrări ale undelor de suprafaţă Rayleigh, R, acestea obţinându-se frecvent pe seismograme pentru tehnologii curente de măsură. Procedeul se bazează pe analize spectrale ale inscrierilor undei R, in speţă fructificarea spectrului 2D- in număr de undă, urmărindu-se decelarea regimului de viteze de propagare in funcţie de frecvenţa (F) a oscilaţiilor componente. Ulterior, aceste viteze de fază sunt convertite prin relaţii teoretice cunoscute in viteze ale undelor S, valori raportate la diferite adâncimi.in funcţie de mărimea parametrului F. Aplicaţiile acestei metodologii seismice relativ complexe au fost in două perimetre din municipiul Bucureşti, localizate pe aria Poligonului de tir Băneasa şi a Parcului Tineretului, şi in zona comunei Măgurele. Sunt exemplificate inregistrări elocvente obţinute preponderent cu tehnologia sistemelor de observaţie polare, cu scopul evidenţierii undelor elastice transversale S şi a celor de suprafaţă, de tip Rayleigh (fig.1 şi 2). Filele de teren au fost inregistrate cu echipamentul seismic digital DEL 10, cu 24 canale de măsură, rate de eşantionare opţionale (0,5ms, 1 şi 2 ms) şi cu un sistem perfecţionat de redare şi procesare preliminară a seismogramelor. Din inregistrările cu sisteme polare (fig. 1b şi 1c, respectiv 2b. şi 2c.) se remarcă persistenţa semanlelor P, dar atenuate, şi mai ales separarea mai bună a inscrierilor undelor S şi R, acest din urmă aspect fiind obiectivul principal urmărit.

t S

to

t 1

unda Runda R

t S

a. b. c.

Fig.1 Seismograme din perimetrul Parcul Tineretului obţinute cu sistemul de observaţie caracterizat de impact pe componenta Z şi geofoni cu axa de sensibilitate: a. verticala;

orizontală, orientată pe azimutul: b, X, in lungul profilului, c. Y, transversal pe axa acestuia.

32

SP01 R

Po

P1

S

P 01 P o1

S

P

t (msec)

a. b. c.

Fig.2 Seismograme din zona comunei Măgurele (SV Bucureşti)

a. inregistrări seismice cu dispozitiv caracterizat de sursă verticală şi geofoni cu axa de sensibilitate Z; inscrieri rezolutive pentru undele S şi R, folosind dispozitive cu geofoni cu axa

de sensibilitate verticală şi surse orientate pe componentele: b. X; c. Y In continuare, exemplificările se referă la rezultatele obţinute pentru cea de a treia zonă cercetată, situată in Parcul Tineretului- Bucureşti, rezultate ale etapelor aferente anului de raportare. Adoptând algoritmi din teoria undelor continu refractate, pentru a fi posibile alocări de valori de viteze la diferite adâncimi, in secţiunea investigată, s-au construit hărţi cu izolinii privind distribuţia vitezelor undelor longitudinale , P, şi transversale, S (fig.3). Recurent, a fost posibilă construirea imaginilor cu distribuţia valorilor parametrilor geodinamici (fig.4 şi fig.5), dintre care importanţa deosebită o are mărimea modului de elasticitate transversală-G din (Fig. 5a). Valorile mai reduse ale acestuia semnalează spaţii cu rezistenţă la forfecare diminuată, formaţiuni cu grad mai mare de alterare, eventual cu porozitate şi umiditate crescute. Corolarul celor de mai sus este sintetizat prin următoarele aprecieri. Distribuţia mărimilor geodinamice principale, bazată pe determinări ale vitezelor undelor S prin profilare seismică la suprafaţă, se reconstituie continuu in secţiunea de mică adâncime de–a lungul profilului seismic, beneficiind totodată de tehnologie „neinvazivă” pentru mediul geologic comparativ cu metodologia carotajului seismic Insă, trebuie avut in vedere că evidenţierea undelor transversale S prin inregistrări cu dispozitive seismometrice la suprafaţă imprimă tehnologiei de achiziţie un caracter experimental, factorii fizico- geologici locali fiind decisivi in eficienţa acesteia. Aspecte particulare sunt şi in etapa de procesare a datelor, individualizindu-se două grupe de procedee focusate, unul, pe fructificarea inregistrărilor undei de suprafaţă Rayleigh, celălalt, pe aplicarea unor versiuni de procedee din teoria undelor continuu refractate. a.

b. Fig. 3 Secţiuni cu izoviteze ale undelor S pe Fig. 4. Distribuţia coeficientului Poisson. – profilul din Parcul Tineretului, pentru : Profilul Parcul Tineretului a. formaţiuni de la partea superioară; b. bedrock a. b.

Fig. 5 Profilul Parcul Tineretului. Distribuţia valorilor modulilor de elasticitate: a. transversală (Gdin ); b. longitudinală (E din )

33

In prima grupă, elementul principal îl constituie spectrul in număr de undă, pe baza căruia se evaluează variaţii ale vitezei in raport cu frecvenţa oscilaţiei, conducând in final la atribuirea de valori ale vitezei undelor transversale (VS ) la diferite adâncimi. In setul al doilea, se disting valorizarea expresiilor vitezei de interval in ipoteza legii liniare de variaţie in adâncime privind viteza undei longitudinale P la nivelul bedrock-ului şi in ipoteza legii parabolice de variaţie a parametrului VS pentru unda refractată transversală ce se propagă in acelaşi mediu. Privind procesarea datelor se subliniază că adaptările şi diversificările procedurale au caracter de noutate la nivelul cercetărilor din ţară, iar algoritmul de determinare a gradientului β din hodograful undei continuu refractate in mediul caracterizat prin lege liniară de creşetere a vitezei cu adâncimea este original. PN II 31-046 „Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, fundamentată pe intensitati macroseismice reevaluate, coroborate cu date geologice si geofizice complexe” Parteneri: INCDFP, Universitatea Bucureşti Responsabil proiect: Dr. M. Ticleanu Rezumatul etapei a III -a „Achiziţionarea, prelucrarea şi coroborarea datelor seismologice, geologice şi geofizice pentru zonele seismogene extracarpatice, exclusiv zona Vrancea”. În cursul acestei etape a proiectului s-a urmărit, în principal, reconsiderarea datelor de orice natură (geofizice, geologice, de teledetecţie) privitoare la edificiul structural al arealului extracarpatic, dar din perspectiva seismicităţii naturale a unor importante sectoare ale acestui spaţiu. Nu a lipsit nici perspectiva utilităţii rezultatelor obţinute în raport cu acţiunea viitoare de îmbunătăţire a hărţii de macrozonare seismică a ţării. În afara analizelor făcute pe materiale deja existente au fost vizate şi realităţi geologice din teren în arii din partea sudică a Moldovei, zona de curbură a Carpaţilor cu depozite pliocene subverticale, traseul Dunării între Corabia şi Turnu Severin (cu privire specială asupra zonei în care fluviul traversează Avantfosa), dar şi sistemul de falii NE-SW din partea de est a foii Tîrgovişte. Acestea au fost completate cu o deplasare în Bulgaria la un congres ştiinţific internaţional (SGEM 2009) unde a fost susţinută (şi publicată) o lucrare privitoare la un eveniment geodinamic de excepţie (petrecut acum cca 40 000 ani) care ne-ar permite să vorbim de o fază pasadenică (pasadenă) tîrzie cu o cauză distinctă cu totul de evoluţia dinamică firească a scoarţei terestre. Cu acest prilej a fost urmărit ţărmul bulgar de la nord de zona epicentrului de la Şabla şi pînă în apropiere de capul Emine, la nord de Burgas. Cercetările noastre au urmat, încă, două căi destul de diferite. Una dintre ele, bazată în primul rînd pe reconsiderarea tuturor datelor de natură geofizică, a avut în vedere modele geologice clasice între care se înscriu şi ideile ultramobiliste care admit ample şariaje în domeniul orogenic. Au fost avute în vedere zonele cu mobilitate crustală mare, cu posibil rol seismogen, ariile de concentrare a focarelor/epicentrelor cutremurelor de pămînt, în ideea punerii în evidenţă a reţelei majore de sensibilitate seismică a arealului extracarpatic. Au fost de asemenea supuse unei analize detaliate elementele rupturale care au fost evidenţiate cu ajutorul datelor geofizice curente, inclusiv seismologice, analiză completată cu consideraţii de natură geotermală, dar şi privitoare la particularităţile locale ale geoidului terestru. O atenţie aparte a fost acordată sectorului vestic al Platformei Moesice, dar şi sectoarelor dobrogene ale acesteia, completată cu date privitoare la Platforma Moldovenească. Cu totul aparte a fost tratată o importantă dislocaţie a Platformei dezvoltată la sud de Carpaţi, respectiv falia (fractura) intramoesică. Au fost de asemenea avute în vedere în mod deosebit aspectele privitoare la unele cîmpuri de fracturi crustale active, dar şi la zone cu mobilitate crescută. Privitor la toate acestea au fost redactate concluzii de sine stătătoare.

34

O a dounatură geologclasice. AcesOrogenului caaceastă parteorientări foarconduce la exa determinat Atanasiu, cargrupate în ariastfel încît lindislocaţii grupsegmente alesegmente rereconsideratădiferenţierea cărora s-a urmcelor mai imMoldova), ENstructurale caschiţă simplifpoziţia epicenîn vedere exchimmerice şimportante alaspecte de nprivitoare la

a cale distinctă de cercetare, bazată mai ales pe reconsiderarea datelor de ică şi morfologică, a fost urmată dintr-o perspectivă diferită de cea a modelelor ta admite o amplitudine mult mai redusă a fenomenelor de şariaj din cuprinsul rpatic şi nu se bazează pe admiterea unor posibile fenomene de subducţie în a Europei. Au fost însă urmărite în mod deosebit sistemele de dislocaţii, cu

te diferite, dar de natură sistematică, ale căror aliniamente active ar putea plicarea ariilor seismogene conturate la exteriorul arcului carpatic. Aceasta ne-să urmăm în primul rînd direcţia de cercetare, dezvoltată în special de Ion e s-a bazat pe existenţa unor linii de sensibilitate seismică şi a unor focare i seismogene cu trăsături proprii. A fost însă generalizat acest punct de vedere iile de sesibilitate seismică au fost privite ca segmente mai active ale unor ate în sisteme de faliere cu orientări foarte diverse. Pe baza poziţiei unor liniilor clasice de sensibilitate seismică, a poziţiei focarelor, dar şi a unor

ctilinii ale reţelei hidrografice actuale, toate corelate cu dispoziţia, uneori , a unor falii puse în evidenţă prin cartografiere geologică, s-a ajuns la unor subsisteme de falii care au fost trasate în mod distinct şi în cuprinsul ărit separarea celor mai clare şi mai active aliniamente. Direcţiile principale ale

portante subsisteme astfel separate au orientări NNW-SSE (în special în E-WSW, NNE-SSW, N-S, WSW-ESE, dar şi NE-SW. Au fost întocmite schiţe re ilustreză unele din aceste subsisteme de faliere, dar a fost realizată şi o icată de ansamblu care cuprinde toate aceste linii distincte de faliere, dar şi trelor de care sunt legate liniile de sensibilitate seismică. În continuare s-a avut plicarea ariilor seismogene clasice (cu seisme moldave, pontice, getice, i prebalcanice) plecînd de la posibilul rol seismogen al intersecţiilor unor

iniamente active ale fiecărui subsistem în parte. Apoi au fost avute în vedere şi atură morfologică (fizică) ale arealului extracarpatic şi în primul rînd a celor reţeaua hidrografică, în ideea că aliniamentele cele mai active pot controla

35

numeroase segmente rectilinii ale acestei reţele. De asemenea s-a urmărit şi reinterpretarea unor hărţi tectonice (structurale) cu caracter mai general în scopul confirmării existenţei direcţiilor sistematice de faliere care pot fi evidenţiate pe căi atît de diverse. Pe această cale s-a obţinut o altă perspectivă asupra liniei intramoesice şi a fost destul de bine conturat traseul fasciculului de dislocaţii grupate în aşa-numita linie a Dîmboviţei. În final au fost avute în vedere concluzii distincte ale acestei căi de cercetare. S-a ţinut seama însă de clarificările pe care le va aduce cu sine etapa următoare a studiului în care toate aceste ultime date vor fi confruntate cu date geofizice de naturi diferite, mai ales prin suprapunerea lor pe baze geofizice care vor înlătura multe neconcordanţe şi ambiguităţi. Rezumatul etapei a IV-a. Etapa a 4-a a proiectului care a vizat macrozonarea seismică a teritoriului României s-a concentrat asupra întregului areal extracarpatic, din care a fost exclusă zona epicentrală din Vrancea, cu finalitate pînă la nivelul mersului concret al unor izoseiste reevaluate. Din perspectiva abordată distingem pe de o parte o sumă de analize care pot fi privite mai ales din punct de vedere geologic, completate cu un punct de vedere bazat mai ales pe materiale de natură geofizică şi intitulat din acest motiv "analize şi studii geofizice complexe pentru fundamentarea hărţilor cu izoseiste în zone extracarpatice". Prima parte a studiului a următit să scoată în evidenţă elementele pe care este necesar să le conţină o nouă imagine a hărţii cu izoseiste, elemente de naturi diferite care să îi confere acestei imagini un grad cît mai ridicat de utilitate. Au fost însă avute în vedere şi reevaluări, făcute dintr-o perspectivă originală, a unor imagini anterioare ce conţin date de natură seismică, împletite cu scurte analize a unor imagini geofizice care ar putea oferi o bază pentru reconsiderarea întregii tematici abordate. Studiul a debutat astfel cu o reconsiderare a hărţii sensibilităţii seismice a României elaborată de I. Atanasiu la nivelul anului 1949. Pe baza acesteia sunt puse în evidenţă şi posibile aliniamente structurale active seismic, dar şi arii cu seismicitate ridicată plasate la intersecţia unor astfel de aliniamente. Această reconsiderare a fost completată cu o apreciere sumară a hărţii cu izoseiste a cutremurului din noiembrie 1940, aflată în publicaţiile acluiaşi autor, hartă redesenată, transpusă în culori şi corectată în cîteva zone restrînse pentru a se elimina unele erori ce par a fi de natură cartografică. Mai departe a fost făcută o analiză a hărţii privitoare la distribuţia zonelor epicentrale din România, elaborată de Lăzărescu V. la nivelul anului 1980. Pe baza acesteia s-a încercat şi punerea în evidenţă a unor aliniamente structurale active din punct de vedere seismic, plecîndu-se mai ales de la orientarea unor linii de sensibiitate seismică figurate pe această schiţă.

36

O atenţie aparte a fost acordată ariilor cu roci carstificabile de pe teritoriul României, prilej cu care s-a impus ideea proiectării unor date de natură seismică peste imagini geografice de detaliu care să cuprindă reprezentarea relativ fidelă a tuturor ariilor cu roci carstificabile, fără nici o încercare de generalizare a datelor de această natură. O asemenea bază ar putea include şi arii distincte susceptibile de a suferi modificări ale nivelului hidrostatic în cazul unor sarcini seismice. De mare interes în acest context este şi figurarea ariei în care au fost semnalate la cutremurul din martie 1977 fenomene de lichefiere a nisipurilor, cu precădere în zona aluvionară dezvoltată de-a lungul rîurilor ce străbat zone de podiş şi de cîmpie în partea de est a ţării. Alte informaţii privitoare la comportarea diferenţială a unor zone în cazul unor cutremure de naturi diferite mai pot fi obţinute prin încercarea de a da o semnificaţie structurală distribuţiei epicentrelor cutremurelor intermediare şi crustale manifestate în perioada 4.03-30.04 1977, dar şi prin interpretarea hărţii macroseismice a cutremurului din 4 martie 1977. În fine, cu prilejul acestei faze au fost redesenate şi transpuse pe baze topografice mai bune hărţile structurale care redau poziţia suprafeţelor de referinţă Moho şi Conrad, analizate şi ele sumar cu scopul de a se obţine informaţii ce ar putea conduce la imaginarea unor cauze cît mai apropiate de realitate a seismelor majore ce zdruncină partea aceasta a arealului carpatic, analiză completată şi cu o sumară privire aruncată asupra schiţei ce redă variaţiile de flux termic la nivelul întregii ţări. Studiile geofizice complexe, redactate într-o secţiune aparte a raportului de etapă, au vizat într-un mod special elementele structurale tectonic active şi ariile de instabilitate ale arealului extracarpatic, privite în context seismologic. A fost tratat aparte sectorul de vest al Platformei Moesice, apoi sectorul de est al acesteia alături de sectorul nord-dobrogean al acestei platforme, cărora li s-a adăugat o analiză aparte a zonei de curbură a Carpaţilor Orientali. În fine este necesar de precizat că fiecare din cele două părţi ale raportului a avut propriile concluzii. Parcurgerea acestei etape a proiectului ne-a permis conturarea următoarelor idei mai importante legate de obiectivele principale ale proiectului privitor la macrozonarea seismică a teritoriului ţării. Se prefigurează necesitatea realizării unui atlas cu tematică de macrozonare seismică a României care să cuprindă mai multe planşe cu conţinut foarte diferit. Faţă de actuala raionare seismică a ţării, care reflectă o tendinţă de simplificare extrem de severă, se impune realizarea unei hărţi cu izoseiste care să fie foarte apropiată de imaginea pe care o redă harta cu izoseiste a cutremurului din noiembrie 1940. Harta cu izoseiste reconsiderate trebuie să cuprindă toate culminaţiile locale la nivelul celei mai mari intensităţi atinse de acestea, indiferent de cauza care a determinat aceste valori maximale (seisme vrîncene sau datorate altor arii seismogene). În acelaşi timp este necesară întocmirea unor hărţi noi de sinteză care să cuprindă toate ariile seismogene (sau zone epicentrale) cunoscute pe teritoriul ţării sau legate de arii învecinate, asemănătoare schiţei întocnite de V. Lăzărescu la nivelul anului 1980. Plecînd de la o astfel de reprezentare este necesară şi imaginarea unei planşe distincte care să conţină principalele aliniamente active din punct de vedere seismic, aliniamente care să includă toate liniile de sensibilitate seismică mai importante, cu poziţia tuturor epicentrelor. Se impune de asemenea întocmirea unei noi schiţe care să cuprindă toate liniile de sensibilitate seismică sesizate de-a lungul timpului, cu direcţii corectate în funcţie de sistemele diferite de faliere în care sunt incluse, completată şi cu poziţia tutror epicentrelor mai importante cunoscute pînă în prezent. Se întrevede de asemenea necesitatea ca toate hărţile cu izoseiste reconsiderate să fie proiectate pe de o parte pe baze topografice mai complete (ca hidrografie şi toponimie mai ales), iar pe de altă parte pe baze geologice distincte care să cuprindă aria de dezvoltare a depozitelor neconsolidate (mai ales a celor cuaternare), dar, separat, şi aria de dezvoltare a tuturor rocilor carstificabile (calcare, dolomite, sare, loess). Proiectarea rezultatelor de natură seismică ce vor fi obţinute se poate face şi pe un fond care să reprezinte, pentru partea de sud a ţării mai ales, ariile cu modificări ale nivelului hidrostatic la sarcini seismice. Toate aceste reprezentări grafice complexe ar trebui să conţină, în combinaţiile cele mai compatibile, şi fîşia conturată în partea de est a ţării în care au fost observate fenomene de lichefiere a nisipurilor. Se impune

37

de asemenea continuarea analizelor care să poată determina cauzele reale ale cutremurelor sesizabile la nivelul întregului teritoriu naţional cu accent pe ariile seismogene care se pot individualiza, dar mai ales pe aria epicentrală vrînceană, corespunzătoare cutremurelor intermediare. Aceasta implică inevitabil o nouă revizuire a datelor de natură geofizică, deja avute în vedere în mod special în etapele anterioare ale proiectului. PN II 31-059 Geo-biodiversitatea Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas. Studii integrate geologice, geografice, biologice pentru imbogatirea patrimoniului natural al parcului si extinderea limitelor acestuia – GEOBIOHAS Parteneri: Univ. Al. I. Cuza, Iaşi; Univ. Bucureşti, Geoecomar. Director de proiect: Dr. D. Grigore

În etapa a III-a majoritatea obiectivelor propuse au fost atinse, atât cele generale cât şi cele specifice. S-au realizat cartări (unele de detaliu), studii şi analize în teren sau laborator, care au fost în parte diseminate în mediul ştiinţific intern sau internaţional, în cadrul unor simpozioane. Parte din materialele analizate au fost transformate în lucrării ştiinţifice care au fost acceptate la tipar. Tot în această etapă, colecţiile IGR, UAIC, UB şi PNCB-H, cuprinzând eşantioane din Parc, s-au îmbogăţit cu materiale noi; aceste materiale au intrat deja în preparare, determinare şi inventariere. În Colecţia PNCB-H (care conţine cca 400 eşantioane la această dată) s-au preparat, analizat, inventariat şi etichetat 10 esantioane de roci (litotipi din Parc) şi 28 de amoniţi din situl F2 (Ghilcoş), acestea fiind expuse în vitrinele realizate în etapa anterioară (sediu Izvorul Mureşului).

În cadrul cartărilor şi studiilor de teren s-a reuşit detalierea câtorva situri mai importante (cele din Muntele Ghilcoş – F1, F2, F3, F27, F28 şi cele de pe Pârâul Fagu Oltului – F13, F14, F15) pentru care se vor alcătui documentaţii în scopul instituirii unor rezervaţii ştiinţifice. Tot în cadrul cartărilor din această etapă s-au descoperit două situri noi, dintre care Situl F28 este de importanţă excepţională (atât ştiinţifică cât şi pentru modul de conservare al fosilelor). Cartările efectuate de echipele IGR şi GEOECOMAR au vizat în continuare şi parametrii geotehnici sau hidrogeologici, în acest an focalizandu-se în aria bazinului Lacu Roşu, cu scopul stabilirii fie al parametrilor fizico-chimici ai apelor fie al dinamicii/stabilităţii versanţilor din zonă; cu această ocazie au fost punctate câteva din ameninţările la adresa mediului din regiune.

Studiile de laborator, petrografice, sedimentologice, mineralogice sau paleontologice s-au concretizat în parte prin lucrări ştiinţifice de interes local cât şi internaţional. Atât studiile sedimentologice cât şi cele paleontologice au adus noutăţi ştiinţifice (ex. specii noi fosile), care au fost dezbătute la simpozioanele de profil, unde, s-a reuşit trezirea interesului internaţional pentru această regiune. S-au stabilit cu această ocazie câteva contacte şi viitoare colaborări în parteneriate internaţionale, atât pe probleme strict ştiinţifice cât şi pe probleme de valorificare durabilă în regiune.

În acest sens ar fi util de cunoscut profilul economic al proiectului pentru anul ce urmează, pentru a putea susţine organizarea unui workshop international în aria Parcului, cu perspectiva demarării unor noi proiecte (care sa privească şi valorificarea efortului actual).

38

P

P

Aspecte din Muzeul - unctului de Informare –

din sediul administrativ din Izvorul Mureşului al arcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş

39

40

În etapa a IV-a majoritatea obiectivelor propuse au fost atinse, atât cele generale cât şi cele specifice. O parte din obiectivele specifice, cum ar fi spre exemplu inregistrarea unor colecţii, sunt încă în stadiu de pregătire având în vedere faptul că pentru colecţii trebuiesc asigurate spaţiile adecvate şi documentaţii suplimentare (numărul obiectelor fiind mare), în compensare realizându-se studii de mare rezoluţie sau finalizâdu-se studii începute în etapa anterioară.

În scopul elaborării hărţii patrimoniului natural prezent în PNCB-H şi limitrof acestuia, s-

au analizat documentaţiile (şi hărţile) existente la această dată. S-au realizat două machete care conţin toate Ariile Protejate (rezervaţii, parc, SCI şi SPA) şi parte din siturile analizate până în prezent în acest proiect. S-a început realizarea unei machete de hartă cu distribuţia zonelor de instabilitate (alunecări de teren,..), urmare a mai multor etape de studiu în teren şi a analizării materialelor grafice sau fotografice (ortofotoplan – prin colaborare cu Primăria Gheorgheni).

41

Alunecări de teren superficiale (a) şi

eroziune torenţială (b) în bazinul râului

Hăghimaşul Negru şi al râului Suhard – sectorul

superior

Studiile realizate vizează în special siturile importante, care vor fi propuse ca arii cu

protecţie specială (ştiinţifică) şi pentru care se vor realiza documentaţii pentru fundamentarea ca rezervaţii, proces pe care urmărim să îl demarăm în cadrul acestui proiect. Pentru siturile F1 şi F2, considerate de importanţă ştiinţifică internaţională s-au mai realizat două studii ce vizează documentarea patrimoniului acestora (biostratigrafic şi paleontologic), primul dintre ele fiind comunicat la un simpozion naţional şi acceptat spre publicare. Un studiu bazat şi pe metode complexe de investigare (neconvenţionale – catodoluminiscenţă sau XRF, st. izotopic), asupra faunelor de brahiopode jurasice din Pârâul Fagul Oltului, a vizat tafonomia zăcământului, practic reconstituirea modului în care au trăit şi murit aceste organisme acum mai bine de 120 de milioane de ani ; acest studiu sta atât la baza unor noi studii paleoecologice şi paleogeografice cât şi pentru documentarea unor interesante materiale de promovare. Analizarea datelor privind apele de suprafaţă din bazinul Oltului şi Bicazului (inclusiv Lacu Roşu), în cadrul studiului efectuat de partenerul 3 a putut duce la concluzii referitoare la calitatea acestora, depistându-se zone poluate atât pe râul Olt (contaminare cu metale grele - Balan) cât şi în Lacu Roşu (poluare antropică).

În această perioadă s-au susţinut cinci lucrări ştiinţifice, trei fiind publicate şi două acceptate spre publicare. S-a participat la patru simpozioane naţionale sau internaţionale (în România) cu comunicarea rezultatelor. S-a realizat o prezentare PPS ’Geodiversitatea şi biodiversitatea Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş’, care a rulat în perioada octombrie în cadrul Muzeului Naţional de Geologie şi la Salonul Cercetarii 2009, pe infochioşcul standului IGR.

42

PN II 31-067 Cercetari fundamentale de seismologie istorică si paleoseismologie, necesare pentru evaluarea seismicităţii pe termen lung si a hazardului seismic Parteneri: INCD-FP, CIMERC Responsabil proiect: Dr. M. Ticleanu Rezumatul etapei a II-a – Investigaţii aprofundate asupra cutremurelor istorice semnificative, pentru a obţine o imagine cât mai reală a evoluţiei seismicităţii teritoriului Romaniei şi a zonelor transfrontaliere. În cursul acestei etape a proiectului s-a urmărit în principal aprofundarea, în toate direcţiile posibile, a studiului trovanţilor prezenţi în depozitele din aria carpatică (inclusă în actualul teritoriu al Romaniei). În acest scop au fost cercetate în teren toate deschiderile neabordate de noi pînă în prezent în care a fost semnalată prezenţa trovanţilor sau a fost presupusă prezenţa acestora. În acelaşi timp au fost reanalizate toate referinţele privitoare la trovanţi cunoscute de noi din literature de specialitate. În mod curent s-a urmărit în teren descrierea cît mai completă a trovanţilor aflaţi în loc, în masa nisipurilor sau a gresiilor în care s-au format, cu scopul de a ne apropia, prin observaţii de natură sedimentologică, de cauzele reale care au condus la apariţia acestor trovanţi (în opinia noastră texturi paleodinamice, mai exact paleoseismice). În acest sens este important de menţionat aflorimentul de trovanţi sarmaţieni de la Caşolţ, în apropiere de Sibiu, unde pot fi cercetaţi cei mai numeroşi trovanţi aflaţi la locul lor în deschideri foarte bune (în acest caz microcarieră în nisipuri). Acestui afloriment i se adaugă trovanţii sarmaţieni în loc de la Domneşti (jud. Bistriţa Năsăud), dar şi aflorimentul clasic de la Costeşti (Vîlcea). De remarcat aici, deocamdată, că toate observaţiile de detaliu făcute în aflorimente, sprijină, cel puţin la prima vedere, punctual nostru de vedere privind originea dinamică a acestor texturi (trovanţi).

Trovantii sarmatieni de la Casolt (est Sibiu)

În aceste deschideri au fost însă observate şi alte detalii care ar putea sprijini originea dinamică (paleoseismică) a trovanţilor, între care cele mai importante ar fi tulburările care apar la nivelul stratificaţiei iniţiale sau a laminaţiei. Dar aprofundarea acestui subiect a condus şi la observarea altor tipuri de trovanţi, de cu totul altă natură decît a celor clasici (reprezentînd “concreţiuni” sferoidale sau elipsoidale în gresii). Astfel au fost întîlnite în teren (Vadu Izei, Maramureş) separaţii (“concreţiuni”) elipsoidale în tufuri, care au mai fost citate de autori vechi şi în alte zone ale Transilvaniei, la nivelul tufului de Dej. Au fost însă selectate şi “concreţiuni” calcaroase în loessuri, “concreţiuni” feruginoase (mai ales în nisipuri) care demonstrează că fenomenul care a condus la formarea trovanţilor propriu-zişi este doar un

43

caz particular, care priveşte doar comportamentul unor mase de sedimente nisipoase care conţin izolat soluţii de carbonaţi, afectate de condiţii dinamice intense şi de foarte scurtă durată (paleoseisme deosebite) care conduc cel puţin la fenomene de tasare specifică urmate de apariţia trovanţilor. Acest punct de vedere va fi foarte util în continuarea studiului deoarece experimentele de laborator care vor fi promovate în continuare vor putea fi mult diversificate. Cu prilejul acestei etape a studiului a devenit foarte evident faptul că fenomenele care au condus în trecutul geologic la apariţia acestor tipuri de texturi paleodinamice sunt cu mult mai frecvente decît ne-am putea imagina. Oricum numărul nivelelor stratigrafice la care apar trovanţi s-a dovedit cu mult mai mare decît cel aşteptat, iar vîrsta celor mai vechi trovanţi a coborît pînă la nivelul Cenomanianului (faţă de Eocen pînă nu demult). Cele mai numeroase orizonturi stratigrafice cu trovanţi apar totuşi la noi în ţară la nivelul depozitelor neozoice şi în special în intervalul Eocen-Pleistocen. În mod evident toate aceste noi observaţii ne permit să abordăm cu mult mai documentat comportamentul foarte diferit al depozitelor nisipoase în cazul unor şocuri seismice foarte puternice, fapt care poate fi transpus mult mai coerent şi în viitoare experimente de laborator. În final s-a făcut şi o prezentare privitoare la materialul publicat în această direcţie extrem de interesantă de studiu. PN II 71-009 Cercetari pentru dezvoltarea unui program de monitorizare a amplasamentelor de depozitare a deseurilor radioactive. Studiu de caz: DFDSMA Saligny. Parteneri: Regia Autonoma de Activitati Nucleare, Sucursala Cercetari Nucleare, Pitesti, Universitatea din Bucuresti – Facultatea de Geologie si Geofizica, Administratia Nationala de Meteorologie, INCD Tehnologii Criogenice si Izotopice – ICSI Rm. Valcea Responsabil proiect: Ing. C. Rusu Etapa III. Implementarea programului experimental, suport pentru monitorizarea amplasamentului de depozitare. III.1. Evaluarea parametrilor hidrogeologici ai zonei nesaturate. 1.Introducere

ANDRAD are responsabilitatea depozitarii definitive in siguranta a deseurilor radioactive generate de CNE Cernavoda si constructia depozitului DFDSMA Saligny ar trebui sa inceapa in 2010 si ar trebui sa fie operativ in jurul anului 2014.

2. Evaluarea parametrilor hidrogeologici ai zonei nesaturate 2.1. Monitorizarea nivelul hidrostatic

S-au monitorizat urmatoarele puncte:

44

Punctele monitorizate: • Stavilarul aval (Canalul Dunare-Marea Neagra), • Stavilarul amonte (Dunare),

Stavilarul – amonte, aval

• Forajele: FS 08, FS 09, FS 27, FS 21, GP-N, GP-S, GP-C, GP-V, FS 24, APT 2, FS 20, FS 10, FS 13, FC 22, FS 26, Fantana (valea Cismelei)

• In luna iulie la toate forajele FS 08, FS 27, FS 21, GP-N, GP-S, GP-C, GP-V nivelul hidrostatic creste (adancimea pana la apa scade), fiind probabil influentate de nivelul hidrostatic al Dunarii care are acelasi curs crescator.

• In lunile urmatoare august respectiv septembrie, nivelul hidrostatic al forajelor mai sus mentionate si al forajului FS 09 scade urmand si de aceasta data trendul scazator al Dunarii.

• Se constata si se reconfirma faptul ca exista o corelatie intre nivelul Dunarii si foraje FS 08, FS 09, FS 27, FS 21, GP-N, GP-S, GP-C, GP-V si anume: cand creste sau scade nivelul hidrostatic al Dunarii creste si scade si nivelul hidrostatic al forajelor respective.

45

• Forajele din deal FS 24, APT 2, FS 20, FS 10, FS 13 influenta variatiei nivelului hidrostatic al Dunarii este aproape inexistenta, nivelul hidrostatic al forajelor mentinandu-se aproape constant indiferent de variatia nivelului hidrostatic al Dunarii.

2.2. Monitorizarea umiditatii solului si a potentialului matric Monitorizarea zonei nesaturate si in special a acestor parametri este importanta

deoarece furnizeaza informatii despre modul in care mediul inconjurator poate influenta defasurarea proceselor naturale specifice acestei zone, respectiv circulatia apei in sol, capacitatea acestuia de a retine apa, precum si variatia parametrilor hidrodinamici.

Monitorizarea este facuta stiintific cu o instalatie performanta Campbell Scientific care monitorizeaza parametrii umiditatea solului si potentialului matric auttmat din ora in ora.

Din datele monitorizate se constata ca influenta precipitatiilor si deci implicit variatia parametrului umiditate si potential matric se face simtita doar pana la adancimea de 0,5 m – max 1m.

Desi monitorizarea parametrului s-a facut din ora in ora din motive de spatiu in tabelele de mai jos sunt prezentate spre exemplificare decat valorile de la ora 00:00:00 din doua zile.

Tabelul.nr.1. Variatia umiditatii.

Parametru Data Ora C1 0,5m

C2 1m

C3 2m

C4 3m

C5 3m

VW_Avg 00:00:00 0.103 0.084 0.077 0.041 0.043 PA_uS_Avg

2009-08-01 00:00:00 20.71 19.82 19.51 17.7 17.8

.

Parametru Data Ora C1 0,5m

C2 1m

C3 2m

C4 3m

C5 3m

VW_Avg 00:00:00 0.084 0.082 0.077 0.041 0.042 PA_uS_Avg

2009-09-08 00:00:00 19.81 19.73 19.49 17.69 17.74

46

Tabelul.nr.2. Variatia potentialului matric.

Parametru Data Ora C1

C2

C3

C4

C5

Start Temp 00:00:00 23.95 21.80 17.58 14.91 14.90 Delta T 00:00:00 2.694 2.534 2.294 2.196 2.206

dT corr

2009-08-01

00:00:00 2.742 2.558 2.258 2.12 2.129

.

Parametru Data Ora C1

C2

C3

C4

C5

Start Temp 00:00:00 21.28 20.97 18.51 16.34 16.28 Delta T 00:00:00 2.97 2.522 2.569 2.24 2.373

dT corr

2009-09-08

00:00:00 2.982 2.536 2.549 2.185 2.319

3. Concluzii:

Compararea datelor obtinute in urma monitorizarii nivelului hidrostatic, precum si a celor monitorizate permanent umiditatea si potential matric, prelucrarea si interpretarea lor vor duce la o mai buna intelegere a circulatiei apei in mediile carstice, la identificarea originii apelor subterane si la stabilirea conexiunii dintre acviferele amplasamentului si vor putea clarifica unele aspecte privind curgerea apei in zona nesaturata (rata de infiltrare, bilantul hidric, curgerea laterala). PN II 91-017 „Dezvoltarea reţelei taxonomice româneşti în perspectiva integrării în reţeaua europeană SYNTHESYS” Parteneri: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (MNINGA); Universitatea din Bucureşti (UB) Director de proiect: Dr. Viorica Milu

În cadrul fazei nr. 3 de execuţie a proiectului au fost derulate atât cele trei activităţi prevăzute în planul de realizare a proiectului cât şi alte activitaţi care sprijină atingerea obiectivelor proiectului. În paralel cu activitatea de înscriere a pieselor din colecţii în bazele de date au fost realizate fotografii ale pieselor de patrimoniu, o parte din acestea fiind introduse şi în fişele analitice de evidenţă ale pieselor.

Tot în cadrul acestei faze au fost efectuate activităţi de cercetare de teren şi laborator. Pe parcursul deplasărilor în teren au fost realizate observaţii şi studii, au fost prelevate eşantioane şi specimene pentru a fi studiate prin metode de laborator, pentru a îmbogăţi şi completa colecţiile (mineralogice, petrologice, zoologice) şi pentru a fi folosite în scopuri didactice. Au fost colectate peste 500 de specimene (în special bivalve) şi peste 100 de probe de roci, minerale, fosile.

De asemenea au fost realizate şi activităţi de documentare şi promovare a colecţiilor. Au fost efectuate vizite la mai multe muzee de profil, vizite care au avut drept scop: a) documentarea; b) acumularea de informaţii referitoare la componenţa colecţiilor, modalităţile de expunere şi punere în valoare a acestora, tehnici de conservare şi păstrare a specimenelor; c) schimbul de cunoştiinţe şi transferul de informaţii.

47

În cadrul fazei nr. 4 de execuţie a proiectului au fost prevăzute două activităţi prin intermediul cărora să fie îndeplinite obiectivele fazei: a) realizarea de studii de birou şi de laborator asupra unor probe şi eşantioane colectate în fazele anterioare ale proiectului; b) efectuarea de deplasări în teren pentru verificări şi/sau recoltări de probe.

În vederea pregătirii activităţii de teren s-a realizat o documentare detaliată asupra geologiei Munţilor Cibin pentru a se înţelege contextul tectono-structural şi litostructural al Cristalinului Getic din Munţii Cibin.

În istoria metamorfică a Cristalinului Getic pot fi documentate, pe criterii mineralogice şi structurale, două evenimente metamorfice regionale de grad mediu-înalt: unul de vârstă cadomian-caledoniană (M1), asociat unei tectonici sin-colizionale, şi unul hercinic (M2), asociat up-liftului post-colizional. Paragenezele sin-M1 sunt omogene compoziţional (biotit I + plagioclaz I ± granat I, în roci gnaisice, şi biotit I + plagioclaz I + granat I ± staurolit ± disten, în roci micacee), iar distribuţia lor spaţială la scară regională nu evidenţiază nici o zonalitate metamorfică sin-M1, cel puţin la nivelul actual de eroziune al Carpaţilor Meridionali. Compoziţia paragenezelor secundare variază de la o zonă la alta, iar distribuţia lor regională descrie o zonalitate sin-M2, conformă cu gradienţii termo-barici determinaţi de up-liftul diferenţiat al crustei getice, cu rate mari în zona axială a catenei şi rate mai mici în zonele sale marginale. În aria Munţilor Cibin, paragenezele M2 sunt constituite, în principal, din muscovit + plagioclaz II + feldspat potasic ± zoizit, în roci gnaisice, şi din muscovit + plagioclaz II ± granat II ± sillimanit, în roci micacee (Stelea, 1996; Stelea, 2000).

Metamorfismul alpin (M3), intens în extremităţile estică şi vestică ale Carpaţilor Meridionli, este strict localizat pe aliniamente tectonice în Masivul Sebeş-Cibin. În nord-estul Munţilor Cibin acesta tinde să capete un caracter regional, manifestându-se doar structural, prin cutarea relativ strânsă a structurii tabulare hercinice şi modificarea în consecinţă a geometriei corpurilor geologice.

În cadrul studiilor de laborator s-au identificat şi caracterizat prin analiză sinecologică comunităţile de ortoptere din Muntenia, din două ecosisteme naturale de pajişti xerofile (Comana, jud. Giurgiu şi Cernica, jud. Ilfov) şi un ecosistem de pajiste xerofilă din cadrul unui teren antropizat (Bragadiru, jud. Ilfov). Au fost determinaţi (identificare taxonomică, stabilirea indicilor ecologici – abundenţă relativă, dominanţă, indice de semnificaţie ecologică, nr. de specii, etc.) în total, 6379 de indivizi.

În ecosistemele de pajişti xerofile din zona de câmpie studiate nu au fost identificate specii eudominante şi numai specii dominante, printre care: Chorthippus parallelus, Chorthippus brunneus, Poecilimon fussi, Chorthippus dichrous, Chorthippus oschei, etc. Speciile Chorthippus parallelus, Odontopodisma decipiens sunt specii eudominante, iar Poecilimon fussi este dominantă în ecosistemul de tufăriş silvostepic analizat. În ecosistemul de pajişte antropizată speciile eudominante identificate sunt Chorthippus brunneus şi Chorthippus loratus.

Tot în cadrul acestei faze s-a realizat studiul mineralogic şi petrografic al unor roci recoltate în faza anterioară. Au fost efectuate determinări microscopice şi s-au identificat asociaţii şi parageneze de minerale care au condus la separarea mai multor tipuri de alteraţii specifice sistemelor porphyry şi hidrotermale.

Pe parcursul activităţii de teren au fost efectuate lucrări de cercetare de teren (observaţii macroscopice, cartări geologice, fotografii de aflorimente (Fig. 1) şi roci (Fig. 2), urmărindu-se în principal cercetarea în context geologic regional al unor roci metamorfice şi magmatice din Cristalinul Getic, roci particulare atât în ceea ce priveşte geneza lor cât şi asociaţiile mineralogice componente. S-au efectuat probări ale unor roci şi minerale în vedera continuării cercetărilor de laborator şi obţinerii de

48

Fig. 2. Milonite cuart-biotitice rubanate (Dealul Zimbru).

Fig. 1. Afloriment in corp de granite (Valea Tilisca).

eşantioane de interes muzeal. Au fost recoltate eşantioane care să prezinte atât complexitatea mineralogică şi petrografică cât şi eşantioane deosebite, pentru a fi expuse în muzeu.

Pe lângă activităţile menţionate mai sus, pe parcursul anului 2009 au fost elaborate rezumate şi articole ştiinţifice. Specialiştii implicaţi în proiect au lucrat şi colaborat la realizarea şi redactarea mai multor lucrări ce au fost prezentate în cadrul unor manifestări ştiinţifice cu participare internaţională. PN-IDEI 336/2007 „Modelarea evoluţiei paleoclimatului în aria carpatică pe baza studiului florelor cenofitice din România” Director proiect: Dr. Eugenia Iamandei

În faza a III-a/2009 a proiectului s-au continuat studiile complexe asupra materialului paleobotanic aflat în colecţiile Muzeului Geologic şi ale altor muzee din ţară. S-a continuat analiza paleoclimatică a florelor Oligocenului, Miocenului şi Pliocenului utilizând metoda CLAMP (Climate-Leaf Analysis Multivariate Program) pentru estimarea valorii parametrilor ecologici şi climatici şi s-a pregatit materialul documentar pentru o analiza CA (Coexistence Approach) pentru verificarea rezultatelor şi prin altă metodă mai performantă. S-a făcut de asemenea sinteza datelor pentru intervalul Miocen-Pliocen. Noi eşantioane fosile din formaţiuni Cretacic superioare şi Terţiare (Miocene şi Pliocene) au fost recoltate din teren şi studiate, unele fiind selectate pentru îmbogatirea patrimoniului muzeal al Muzeului Geologic. Rezultate ale ultimelor cercetări paleobotanice ale membrilor echipei au fost de asemenea integrate studiului.

În cadrul obiectivelor fazei s-a urmărit efectuarea de studii noi de flora fosilă din colecţii, analiza florelor Cenofitice ale Paleogenului, Miocenului şi Pliocenului, prin metoda CLAMP pentru calculul valorii parametrilor ecologici şi climatici şi sinteza datelor pentru Miocen şi Pliocen. Pentru realizarea acestor obiective s-a avut în vedere şi s-au executat, conform planificării, următoarele activităţi: Prelucrarea materialului colectat şi studiul lui pentru noi identificari de plante fosile; Analiza CLAMP a florelor Oligocene, Miocene şi Pliocene din Romania şi calculul valorii parametrilor ecologici şi climatici, în aria carpatică; Sinteza datelor paleoclimatice şi paleoecologice pentru Miocen şi Pliocen; Extragerea de concluzii paleogeografice legate de extinderea paleozonelor de clima în Miocen superior şi Pliocen; Redactare comunicări ştiinţifice pentru comunicare la sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi pentru publicare; Raport de etapa. Completare pagină web.

Pentru aceasta s-au făcut deplasări pe teren pentru cercetări şi observaţii geologice, recoltare de probe şi eşantioane de plante fosile în Dobrogea de sud – zonele Ostrov,

49

Medgidia, Cernavoda şi în Apusenii de sud, zonele Alba Iulia-Oarda-Sebeş-Săsciori, Sârbi-Bacea-Gurasada şi Brad, Prăvăleni, Techereu, si in zona Varna (Bulgaria) pentru pădurea pietrificată din zona Beloslav de asemenea pentru observaţii geologice şi recoltare probe pentru studiu. De asemenea am continuat cercetările de laborator şi studiile microscopice asupra materialului colectat şi am redactat lucrări ştiinţifice atât pentru comunicare în cadrul unor manifestări de specialitate naţionale şi internaţionale cât şi pentru publicare. Nu s-au realizat stagiile de specializare şi documentare în paleobotanica şi palinologie cu deplasare externă prevăzute în Actul Adiţional nr. 1/2009 la Contractul de finanţare nr. 1074/2009, întrucât instituţia coontractantă (IGR) nu a aprobat deplasările externe din motive administrative.

S-a efectuat analiza CLAMP a florelor pliocene dar s-au considerat şi rezultatele furnizate de florele Miocenului terminal şi cele ale Pleistocenului bazal pentru a avea un reper în interpretarea evoluţiei paleoclimatului de la sfârşitul Neogenului. S-au luat în seamă şi ultimele modificări ale scării stratigrafice acceptate de ISC (International Stratigraphic Congres), care, foarte recent (Mai 2009) a stabilit limita corectă dintre Pliocen şi Pleistocen la 2,588 MA (faţă de 1,82 MA). De asemenea s-au pus în acord şi modificarile similare pentru Paratethysul Central în corelare cu regiunea mediterraneană (fostul ocean Tethys) în care sunt stabilite etajele clasice ale Neogenului, în concordanţă cu scară stratigrafică globală admisă de comunitatea ştiinţifică gelogică şi corelată cu subdiviziunile valabile în aria Paratethysului Central din Europa centrală şi de est (Harzhauser & Piller 2007; Walker & Geissman, 2009). Rezultatele acestei evaluări complexe folosind indicaţiile lui Wolfe (1971), Dilcher (1973), Mai (1981, 1995) şi Givulescu (1997) sunt tabelate în continuare:

Vârsta Flora de...

Nr. taxoni descrişi

Tip de

pădure

Temp. med.

anualăMAT

In luna c.m. caldă WMT

In luna c.m. rece CMT

Limite ale precipitaţii

lor mm/an

MAP mm/an

Tip climat

(Koepen)

Zona de climat

Ro-Pleist. Bodoş 44 mixta mezofitică

zonală 11,80C 150C 20C 500-2500 630 Cfa rece

Temperat (rece)

Ro Doboşeni 13 mixta mezofitică

zonală 12,10C 160C 30C 600-2200 700 Cfa rece Temperat

Ro Baraolt 29 mixta mezofitică zonală 13,10C 170C 40C 700-2000 1100 Cfa

cald Cald temperat

Ro Bâcleş 12 mixta mezofitică zonală 13,10C 170C 40C 700-2000 1100 Cfa

cald Cald temperat

Da-Ro Temişani 23 mixta mezofitică

zonală 13,60C 180C 60C 1000-1300 1200 Cfa

cald Cald temperat

Da-Ro Motru 24 mixta mezofitică zonală 13,60C 180C 60C 1000-

1300 1200 Cfa cald

Cald temperat

Da-Ro Husnicioara 20 mixta mezofitică

zonală 13,60C 180C 60C 1000-1300 1200 Cfa

cald Cald temperat

Da Dedoviţa 20 mixta mezofitică zonală 14,60C 200C 80C 1000-

1500 1350 Cfa cald

Cald temperat

Po-Da Borsec 67 mixta mezofitică zonală 15,60C 200C 80C 1000-

1500 1361 Cfa cald

Cald temperat

Po-Da? Chiuzbaia 235 mixta mezofitică

zonală 15,60C 230C 130C 1000-1800 1632 Cfa

cald Cald temperat

Legenda: Pleist. = Pleistocen; Ro = Romanian; Da = Dacian; Po = Pontian; MAT = temperatura medie anuală; WMT= temperatura medie în luna

cea mai caldă; CMT = temperatura medie în luna cea mai rece; MAP = cantitatea medie anuală de precipitaţii.

Climatul Pliocenului evoluează de la Cald temperat şi umed in Miocenul terminal,

bine exprimata de flora de Chiuzbaia, urmată de florele Dacianului (Borsec, Dedoviţa, Husnicioara Motru, Temişani) şi cele Romaniene (Husnicioara, Motru, Temişani, Bâcleş, Baraolt, Doboşeni) treptat la temperat rece, chiar cu un sezon arid - indicat de flora de Bodoş. Tipul de pădure exprimă bine aceste schimbări în care esenţială este umiditatea care

50

prezintă valori crescute atât ca medii multianuale cât şi ca limite minim-maxim de precipitaţii. Romanianul (Ro) este marcat de limitele mai largi care indica instalarea şi a unor perioade de secetă dar urmate de scurte perioade intens pluviale. În cadrul acestei discuţii trebuie introdus şi aspectul foarte important al corelării acestor elemente vegetaţionale exprimate taxonomic, cu acumulare unor importante cantităţi de cărbuni bruni de tip lignitic, în mod special în bazinul Dacic, în Oltenia dar şi în zona subcarpatică a Munteniei şi în cantităţi mai reduse în zona Subcarpaţilor de curbură, pentru că umiditatea crescută permis dezvoltarea unei vegetaţii abundente cu o rată mare de acumulare şi înlocuire a cantităţii de fitomasă, mult superioară celei actuale (în prezent aceasta e de 366 – 189to/ha în zonele temperate boreale (Walter, 1973).

Acelaşi lucru se poate spune şi despre florele din Transilvania de asemenea asociate unor zăcăminte de cărbuni depuşi în mici bazine intramontane (Borsec, Bilbor, Baraolt, etc.). În fapt, flora prezentată în listele de identificari taxonomice pentru diferite flore luate în consideraţie provin din depozite sedimentare mai mult sau mai puţin argiloase de obicei asociate cu zăcăminte de cărbuni şi reprezintă în mare parte flora carbogeneratoare a zăcămintelor respective.

Punând cap la cap rezultatele obţinute în etapele anterioare se poate contura o curbă a evoluţiei paleoclimatului în aria carpatică exprimând atât evoluţia temperaturilor medii multianuale ca şi a precipitaţiilor in corelare cu evoluţia paleogeografică a întregului areal marcat de evoluţia lacului Dacic. Analiza CLAMP a florelor studiate ca şi analiza multipla NRL a florelor din Transilvania făcută de Givulescu (1997) pentru întreg Neogenul au permis estimarea curbei de evoluţie a temperaturilor medii multianuale (MAT) care este concordantă cu o curbă prezentată în imaginea de mai jos pentru comparaţie, similară determinată pentru evoluţia aceluiaşi parametru în mediu marin pentru aceeaşi de timp (Zachos et al., 2001).

Marine temperature signal (Zachos et al. 2001)

Curba de evoluţie MAT, după Givulescu (1997)

comparativ cu evolutia aceluiaşi parametru în mediu marin (Zachos et al., 2001).

În cursul Terţiarului regiune carpatică a fost subiectul unor mari modificări paleogeografice datorate apariţiei la nord de regiunea Tethysiană – actual mediteraneană a

51

unui larg bazin marin începând din zona Aralo-Caspică până în bazinul Vienei ca rezultat al subîmpingerea plăcii tectonice africane şi fragmentarea plăcii eurasiatice, cu ridicarea unor catene muntoase componente ale lanţului alpin şi scufundarea unor zone întinse în care s-a instalat Marea Paratethys. Evoluţia acestei mări începe la sfârşitul Eocenului, acum 35 milioane ani, şi s-a încheiat la sfârşitul Pliocenului, acum cca. 2,5 milioane ani. Această mare a marcat evoluţia paleoclimatului şi paleomediului pentru o lungă perioadă de timp, permiţând dezvoltarea unei vegetaţii deosebit de bogate, beneficiind şi de o umiditate mai ridicată dar şi de paleotemperaturi cu variaţii atenuate caracterizând un paleoclimat ce a evoluat de la subtropical la cald temperat post-Eocen, până prin Badenian, după care paleoclimatul a evoluat către un aspect aproape asemănător celui actual, cu deosebire în Pliocenul superior. Evoluţia paleovegetaţiei corespunzătoare furnizează aproape singurele dovezi ale acestei evoluţii a paleoclimatului şi analiza resturilor vegetale fosilizate în formaţiunile geologice corespunzătoare diviziunilor timpului geologic în cursul Terţiarului.

Evoluţia bazinului Dacic în cursul Pliocenului este marcată de acumularea în formaţiunile sale sedimentare a unor mari cantităţi de resturi vegetale ce au dat numeroase strate de cărbuni lignitici atât în regiunea sa vestică (Oltenia) cât şi în zona subcarpatică a Munteniei şi în zona de curbură şi sudul Moldovei. Fenomenul de acumulare de strate de cărbuni este prezent şi în câteva mici bazine intramontane – Borsec, Bilbor, Baraolt. PN-IDEI 337/2007 “Fluctuaţii climatice majore în Miocenul României: dovezi paleobotanice” Director de proiect: Dr. V. Paraschiv

Reconstituirile climatice se bazeză pe interpretarea informaţiilor provenind din mai multe surse: fizico-chimice, mineralogo-petrologice şi paleoecologice, acestea din urmă au în vedere mai ales studiul fizionomic referitor la aspectul marginii frunzelor (întregi sau dinţate), dar şi studiul sin- şi autecologic al organismelor fosile, în special al plantelor.

Prin natura lor, plantele şi asociaţiile acestora sunt dependente în mod direct de factorii climatici (temperatura, cantitatea şi regimul precipitaţiilor). Diferitele specii de plante şi asociaţiile vegetale edificate de acestea se dezvoltă numai în anumite condiţii climatice şi prezintă diferite valenţe ecologice pentru diverşi factori.

În sensul celor de mai sus, în conformitate cu principiul actualismului, speciile fosile de plante şi asociaţiile vegetale fosile, ai căror corespondenţi actuali prezintă valenţe ecologice restrânse pentru temperatură şi umiditate pot fi utilizate, cu prudenţă, în reconstituitea condiţiilor climatice în care au trăit. Mai mult, s-a constatat că între fizionomia plantelor şi condiţille climatice există relaţii directe. In mod special se remarcă relaţia directă între numărul speciilor a căror frunza are marginea întreagă (FMI) dintr-o floră şi temperatura medie anuală (TMA) în care aceasta s-a dezvoltat. O astfel de relaţie a descoperit Bailey şi Sinnott (1915, 1916). Ulterior numeroşi cercetători au testat posibilităţile de utilizare a acestei relaţii ( Wolffe, 1971; Dolph,1978; Dolph et Dichler (1979); Hoculi (1984) şi, mai recent, Greenwood (1994) şi Ţicleanu (1995).

Cercetările efectuate de Wolfe (1981) asupra florei actuale a Chinei au confirmat dependenţa dintre numărul de specii cu FMI şi tempertatura medie anuală a biotopurilor în care acestea trăiesc. Pornind de la considerentul că funcţia respectivă nu a suferit modificări notabile în decursul Neogenului am aplicat-o şi noi pentru florele neogene din România (Ţicleanu,1995). Din păcate, florele neogene din România sunt distribuite inegal în 3D, mai ales există un foarte lung hiatus pentru intervalul Burdigalian inferior şi cele ale Badenianului superior. De asemenea, unele unităţi cronostratigrafice nu dispun de flore suficiente pentru o caracterizare cantitativă, motiv pentru care am optat, în unele situaţii, pentru utilizarea metodei autecologice folosind taxonii index, inclusiv cei proveniţi din lumea animală.

52

În acest context, pentru o cât mai corectă evaluare a TMA din Badenian, am apelat şi la indicatori faunistici, în special la faunele de corali, echinoderme şi moluşte din timpul Langhianului, când, în partea de vest a Bazinului Dacic a existat fauna de la Bahna, sincronă celei de la Lăpugiu, faună cu un număr mare de corali coloniali, între care Heliastrea a deţinut un rol important şi care arată pentru apele mării TMA de peste 20 oC, uscatul din jur având şi el temperaturi ridicate.

În ceea ce priveşte rolul asociaţiilor de spor-polen, dacă, de exemplu, după Gregor (1986) şi Krutzch (1988), pe baza acestora nu pot fi reconstituite paleoclimatele cu aceeaşi acurateţe ca aceea rezultată din studiul macroflorelor, în schimb pot fi făcute aprecieri calitative şi uneori chiar cantitative, cu şanse bune de reuşită, aşa cum au demonstrat, de exemplu, lucrările mai multor autori printre care şi cele elaborate de J-P. Suc et al. (2000, 2001).

O primă încercare de reconstituire a evoluţiei TMA în ultimii 23,5 M.a. pentru teritoriul României a fost făcută de Ţicleanu (1992 b) şi s-a bazat pe studiul fizionomic al plantelor (raportul dintre FMI şi TMA).

În prezentul studiu, au fost reluate cercetările paleoclimatice, rezultatele anterioare fiind îmbunătăţite prin interpretarea datelor publicate în lucrări de palinologie efectuate atât în interiorul Bazinului Dacic, cât şi în afara acestuia. De asemenea, aici au fost introduse şi date noi privind cercetarea florelor fosile din Bazinul Dacic, cum sunt paleoflorele: badeniene de la Bahna şi Ciocadia; sarmaţiene de la Comăneşti (din imediata apropiere a bazinului) şi Corni; ponţiene de la Batoţi şi pliocene de la Steic şi Bâcleş, toate descoperite sau reluate in ultimii ani. În interpretarea evoluţiei climatice am avut în vedere şi date sin- şi autpaleocologice, dar şi informaţii privind distribuţia în timp şi spaţiu a acumulărilor de roci evaporitice, în special a gipsurilor şi sării.

Deşi această reconstituire are la bază numeroase date furnizate de studiul paleoflorelor situate în afara Bazinului Dacic, totuşi, ţinând seama, pe de o parte, de faptul că parametrii climatici au acţiune regională şi că, pe de altă parte, acest bazin ocupa la vremea Badenianului, în timpul maximei sale intinderi, o suprafaţă considerabilă din actualul teritoriu al României, considerăm ca justificată această metodă de lucru, datele paleoclimatice astfel obţinute fiind valabile pe întreaga extindere a bazinului

Florele neogene din România indică următoarea aşezare în ordinea crescătoare: Chiuzbaia (Ponţian mediu), Aştileu, Deva, Corniţel, Delureni, Valea Crişului, Luncşoara, Valea Crişului (reevaluare), Daia şi Săcădat, şi Coruş.

Prima concluzie care se desprinde din analiza acestei distribuţii este că prin mărirea inventarului floristic, florele fosile pot arăta, uneori, schimbări ce pot depăşi 1 oC. Astfel, interpretările pe flora de la Valea Crişului au indicat valori cu 1,5 oC mai mari pe inventarul publicat de (Givulescu,1991) compartativ cu cel prezentat de acelaşi autor anterior (Givulescu, 1986), fapt ce se constituie în argument pentru evitarea concluziilor pe baza studiului unor florule şi, totodată, identificarea unor flore cu un număr cât mai mare de specii.

În acest context, remarcăm faptul că flora de la Chiuzbaia, din Ponţianul mediu, cu cele peste 200 specii fosile, este una dintre cele mai temeinic cunoscute flore fosile din România şi beneficiază de cea mai bună monografie în acest sens (Givulescu, 1990). Acelaşi autor a descris o floră de peste 90 de taxoni din depozitele acvitaniene de la Coruş. În acest fel între Acvitanian şi Ponţianul superior diferenţa de TMA este de 10 oC. O analiză atentă arată, însă, că cele două flore nu sunt situate la distanţă mare din punct de vedere a poziţiei latitudinale, dar în mod sigur altitudinal era o diferenţă substanţială. Flora de la Coruş, care este intercalată în secvenţe marine tipice, creştea la altitudinea de 10 m – 20 m; în schimb altitudinea florei de la Chiuzbaia este apreciată de Givulescu la 800 m., fiind vorba de o floră sedimentată într-un lac vulcanic.

Ţinând seama de cele de mai sus se impun corecţii de altitudine astfel încât la un gradient normal de temperatură, pentru 800 m altitudine faţă de nivelul 0 m temperatura scade cu puţin peste 5 oC. Aşadar TMA la nivelul mării în Ponţianul superior trebuie să fi fost de 16,5oC. Pe această bază apreciem că în partea sudică a Bazinului Dacic TMA era de peste 16,5oC, valoare comparabilă celei apreciate de Petrescu et al. (1989 c) pentru Ponţianul din Bazinul Lugojului, care considerau că TMA era de 16 – 17 oC. În acelaşi timp,

53

în partea nordică a bazinului, plasată la o diferenţă de 4o latitudine, pe baza corecţiei latitudinale, TMA trebuie să fi ajuns la 13,5 – 14 oC.

În conformitate cu curba TMA realizată de noi rezultă că, în timpul Neogenului s-a manifestat constant o tendinţă generală de scădere a TMA de la 20oC în Acvitanian, la sub 11 - 12oC pentru sfârşitul Pliocenului. Pe acest fond s-au înregistrat mai multe oscilaţii marcate de răciri s-au încălziri, iar după scăderea TMA sub 10 oC la nivelul mării, oscilaţiile au atins valori sub 5 oC, determinând în zonele montane înalte glaciaţiunea cuaternară. Remarcăm faptul că o tendinţă de scădere generală a TMA pentru emisfera nordică, în general, a mai fost semnalată şi de Jung (1968) şi Axelrod şi Bailey (1969).

Ulterior momentului de maximă TMA din Acvitanian, o primă scădere a TMA pare să se fi înregistrat în partea suprioară a Burdigalianului, pentru ca la nivelul Langhianului inferior să fi existat o creştere substanţială, oricum mai mare decât cea marcată pe baza datelor palinologice şi stabilită la Lăpugiu de Petrescu şi Fazecaş (1989) ca fiind plasată între 16,5 şi 18,5oC.

În urmă cu aproximativ 14 M.a. s-a înregistrat o scădere a TMA, ajunsă la 14 oC care corespunde cu “criza Serravalianului” , poate cea mai spectaculoasă scădere reflectată de flora de la Deva –Tâmpa, dar şi de analizele polinice din estul Bazinului Transilvaniei (Petrescu et al. 1990). Concomitent a avut loc şi o scădere a umidităţii, după Ţicleanu şi Paraschiv (in press), fiind astfel posibil ca la nivelul Sarmaţianului bazal să fi existat un climat subtropical uscat, de tip mediteraneean.

Florele de la Auşeu, dar mai ales cea de la Daia-Săcădat (Givulescu,1992) sunt indicatoare ale unei TMA de aproape 200C, similară celor din Badenianul inferior şi Acvitanianului de al Coruş (Givulescu, 1971). Oricum, la nivelul florei de la Daia şi Săcădat apar ultimii palmieri în flora fosilă a României, ceea ce confirmă valorile ridicate indicate de raportul FMI/TMA.

Pentru Ponţianul inferior din extremitatea vestică a Bazinului Dacic, Ţicleanu et al. (2002) apreciau o TMA cuprinsă între 14 şi 15oC. Intradevăr, flora de la Batoţi, din vestul Bazinului Dacic, prin asociaţia pe care o cuprinde indică o TMA mult mai mică decât asociaţia de la Delureni, pentru care procentul FMI arată o TMA de 17oC.

Dacă avem în vedere că posterior florei de la Batoţi următoarele date privind asociaţiile sporo-polinice provin din depozitele Ponţianului mediu de la Chiuzbaia, unde TMA corectată altitudinal indică 15-16o C la nivelul mării, trebuie să acceptăm că la nivelul Ponţianului inferior am surprins o scurtă perioadă de scădere a temperaturii cu cel mult 2oC şi că incă de la acest nivel au inceput oscilaţii climatice la intervale de timp şi amplitudine reduse comparativ cu oscilaţiile anterioare.

Identificarea în depozitele pliocene din vestul Bazinului Dacic, la Husnicioara, a unor RVF aparţinând genului Pandanus (Diaconu, 2005 şi Diaconu, Ţicleanu –in press), un relict terţiar ai căror corespondenţi actuali trăiesc la TMA peste 15oC, ne îndreptăţeşte să considerăm că, la nivelul Dacianului inferior, în partea sud-vestică a Bazinului Dacic erau TMA similare. Anterior nouă, la aceleaşi rezultate au ajuns şi Drivaliari et al. (1999) pe baza analizelor sporo-polinice efectuate pe forajul de referinţă pentru cărbuni de la Ţicleni. Cu acelaşi prilej autorii au făcut o comparaţie cu ansamblurile sporo-polinice pliocene din nord-vestul Europei (Zagwijin, 1960) şi nord-vestul Mediteranei (Suc,1982 şi 1984) care au identificat aceleaşi oscilaţii climatice (faze calde şi reci) în Pliocenul pre-glaciar (Suc et Zagwijn,1983 şi Zagwijn et Suc, 1984).

Fazele de încălzire B şi D identificate (Drivaliari et al., 1999) în forajul de la Ţicleni, din vestul Bazinului Dacic, corespund cu complexe paleofloristice în care dezvoltarea spectaculoasă a RVF de Byttneriophyllum tiliaefolium, un higrofit termofil, se constituie într-o valoroasă confirmare a cercetărilor paleoclimatice pe baza asociaţiilor palinologice. Succesiunea litostratigrafică de la Ţicleni ajunge până în Romanianul mediu (superior ?), adică aproximativ la 2,8 M.a. cu o fază (H) de incălzire, ultima înainte de începutul glaciaţiunii.

Aproximativ la acelaşi nivel se află flora de la Bâcleş (Ţicleanu et al.,2002) în care încă mai persistă Taxodium dubium, un termofil carbogenerator. Probabil aceasta este şi

54

ultima sa apariţie în partea sud-vestică a Bazinului Dacic şi totodată sfârşitul carbogenezei pliocene în bazin.

Ţinând seama, pe de o parte, de observaţiile făcute de Collani în legătură cu dezvoltarea speciei Glyptostrobus pensilis în Grădina Botanică din Paris, unde la o TMA de 11,5oC acesta vegeta, neavând posibilitatea să se înmulţească pe cale naturală, adică se afla într-un pessim ecologic şi că, pe de altă parte, în depozitele Dacianului superior şi Romanianului mediu nu se mai găsesc frunze de Pandanus, rezultă că în acest interval de timp TMA se plasa între 13 şi 14oC. Ulterior, la nivelul limitei cu Pleistocenul TMA a putut să scadă sub 10oC, iar oscilaţiile ulterioare să facă posibilă apariţia gheţurilor în zona montană, la peste 2000 m altitudine.

Oscilaţiile pozitive au marcat încălziri plasate în următoarele intervale stratigrafice: - Acvitanian, la nivelul florei de Coruş, corespunzând în exteriorul Carpaţilor cu mari acumulări de sare şi săruri de potasiu; - Langhian – Kossovian, reflectată prin fauna de hexacoralieri din Bazinul Bahna-Orşova, iar într-un interval marcat prin ariditate, a dus la importante acumulări de sare (Formaţiunea superioară cu sare) şi gipsuri; - Volhynian superior- Bessarabian inferior, identificată mai ales în aria extrabazinală, de o amploare comparabilă cu cele anterioare, dar fără evaporite datorită salmastrizării apelor bazinului; - Meotian superior – Ponţian mediu cu încălzirea pusă in evidenţă în aria extrabazinală, dar şi în cea bazinală, pe acest fond înregistrndu-se o mică oscilaţie negativă de 2oC; - Parscovian – Romanian mediu, ultima oscilaţie pozitivă, dar cu amplitudine redusă faţă de tendinţa generală (3oC) a fost idetificată în partea de vest a Bazinului Dacic.

Oscilaţiile negative, adică intervalele de răcire, sunt cuprinse, în mod firesc, între cele pozitive şi plasate in următoarele intervale: - Burdigalianul superior, marcată numai in aria extrabazinală; - Volhynianul inferior, cea mai puternică, evidenţiată în aria extrabazinală şi vestul Bazinului Dacic şi însoţită de o aridizare ce a conferit climei din acest interval caracter mediteraneean, marcat mai ales în estul bazinului şi probabil in sudul acestuia; - Meotianul inferior, cu informaţii numai in aria extrabazinală; - In apropierea limitei între Geţian şi Parscovian, o oscilaţie minoră şi - La sfârşitul Pliocenului o oscilaţie negativă a determinat scăderea TMA la nivelul bazinului sub 8oC, ceea ce a dus la apariţia glaciaţiunii pe vârfurile înalte. Un alt aspect al condiţiilor climatice ce s-au perindat în decursul evoluţiei Bazinului Dacic se referă la existenţa de oscilaţii ale umidităţii, deocamdată fiind evidenţiate cele corespunzătoare formaţiunilor evaporitice din Acvitanian şi Badenian, precum şi cea din baza Sarmaţianului (Volhynian inferior). PN-IDEI 1074/2009 „Păduri pietrificate din România descrise prin studii paleoxylologice, interpretarea lor paleoclimatică şi conturarea lor ca arii protejate” Director de proiect: Dr. S. Iamandei

În etapa I / 2009 a proiectului s-a realizat documentarea exhaustivă pentru inventarierea Pădurilor Pietrificate descrise pe teritoriul României şi în lume şi am continuat studiile paleoxylotomice asupra lemnelor fosile din colecţia IGR dar şi din alte colecţii provenind din formaţiuni terţiare pentru noi identificări taxonomice ca şi noi prospecţiuni şi colectări de noi lemne fosile din situri noi, şi studiul lor.

Cunoaşterea trecutului geologic al planetei implica, pe lângă înţelegerea evoluţiei scoarţei terestre cu toate aspectele ei care ţin de mineralogie, petrologie, tectonica, şi aspecte privind evoluţia vieţii - care se manifestă esenţial prin plante şi animale. Rămăşiţele fosile ale acestora au fost studiate de paleobotanică şi, respectiv, de paleozoologie (ambele

55

formând paleontologia) şi, pe baza lor s-a putut reconstitui trendul de evoluţie al mediului în decursul timpului geologic, în mod special în ultimele 500 – 600 milioane ani.

Astfel, în numeroase locuri de pe glob au fost găsite, pe lângă fosile de animale, impresiuni de plante sau chiar trunchiurile pietrificate ale arborilor fabuloşi de altadată, fără a vorbi de zăcămintele de cărbuni care reprezintă în mare măsura imense depozite de trunchiuri carbonificate provenind din pădurile virgine ce acopereau Pământul şi a caror existenţă nu era afectată în acele vremuri decât de incendii naturale sau curgeri noroioase de produse vulcanice extracrateriale ca laharuri sau de inundaţii catastrofale ce puteau duce uneori la acumularea resturilor vegetale în bazine acvatice învecinate.

Paradoxal însa, în acumularile carbogeneratoare, care adesea au format importante zăcăminte de cărbuni, multe epuizate astazi prin exploatare, nu se cunoaşte prea bine compoziţia taxonomică a pădurilor generatoare, aceasta şi datorită faptului că procesele de fosilizare prin carbonificare au implicat adesea distrugerea cel puţin parţiala a structurii iniţiale a lemnului, astfel că identificarea sa taxonomică devine foarte dificilă, dar şi a lipsei unor studii paleoxylotomice sistematice.

Condiţii speciale de fosilizare legate de produsele unor activităţi vulcanice, au permis fosilizarea prin “pietrificare” a fragmentelor lemnoase (=mineralizarea ţesuturilor vegetale) reprezentând pădurile originale.

Obiectul proiectului nostru este tocmai studiul paleoxylotomic şi paleoxylologic sistematic al acestor fragmente vegetale pentru conturarea de păduri pietrificate de diverse vârste geologice în România prin identificări taxonomice, pentru a cunoaşte măcar parţial compoziţia lor floristică şi, evident, pentru a extrage semnificaţia lor ştiinţifica (paleoclimatică) şi practică (conturarea de arii fosilifere destinate a fi protejate).

Pe lângă aspectele sistematice de identificare taxonomică a lemnelor pietrificate ca morfospecii echivalente unor taxoni actuali, noi avem în vedere şi studii mineralogice privind modul de mineralizare a materialului vegetal cu dioxid de siliciu, carbonat de calciu sau fosfat de calciu, ca şi studii de paleoecologie şi paleoclimatologie, întrucât conturarea unor paleo-asociaţii vegetaţionale din trecutul geologic poate sugera interesante reconstituiri ale paleomediului şi paleoclimatului corespunzător.

Obiectivele generale intenţionate în cadrul acestui proiect sunt următoarele: • identificarea de noi puncte fosilifere pe teritoriul României, conturarea mai exactă a celor

cunoscute şi colectarea de noi eşantioane de lemn pietrificat pentru studiu; • cercetări geologice de detaliu pentru pecizarea poziţiei stratigrafice exacte a lemnelor

fosile colectate pentru fiecare punct fosilifer în parte care, grosso modo, se atribuie florei cenofitice (Cretacic superioare, Oligocene, Miocene sau Pliocene) dar şi celei mezofitice (Triasice, Jurasice, Cretacic inferioare) sau chiar paleofitice (Carbonifer-Permiene);

• studiul paleoxylotomic al eşantioanelor colectate şi identificarea taxonomică a fiecărui specimen pentru conturarea asociaţiilor floristice arboreale pentru fiecare “pădure pietrificată” pusă în evidenţă;

• stabilirea echivalenţilor actuali ai taxonilor fosili descrişi şi identificaţi, pentru evaluarea taxonilor cu semnificaţie paleoecologică corespunzătoare;

• evaluarea parametrilor climatici corespunzători pentru fiecare asociaţie floristică identificată;

• stabilirea argumentaţiei ştiinţifice pentru definirea unor zone protejate reprezentând Păduri Pietrificate din România;

• publicarea unui manual de paleoxylotomie, publicarea de comunicari stiintifice in reviste cotate ISI, publicarea unui volum ştiintific de tip monografic, cuprinzând revizuirea cercetărilor paleoxylotomice româneşti.

Stadiul cunoaşterii evoluţiei plantelor pe Pământ poate fi considerat destul de avansat, deşi niciodată suficient. Identificarea taxonilor vegetali fosili se realizează prin studiul diverselor părţi de plante care se fosilizează în moduri diferite, reclamând metode diferite de preparare a materialului pentru studiu şi, evident, metodologii diferite de studiu. Studiul impresiunilor de frunze, fructe, flori, presupune identificarea unor detalii morfologice cu valoare taxonomică prin observare directă sau cu lupa, observaţii ce pot fi completate cu

56

studii microscopice de epiderme care, de asemenea, au valoare taxonomică. Paleopalinologia - studiul microscopic sau ultramicroscopic al polenului şi sporilor fosili reprezintă un domeniu care a dezvoltat metodologii proprii de preparare şi studiu.

Identificarea taxonomică a originii lemnelor pietrificate (sau carbonificate) presupune studiul microscopic al unor preparate orientate realizate ca secţiuni subtiri de tip petrografic (= paleoxylotomie), descrierea si comparatia cu structuri cunoscute având ca rezultat identificarea unor form-taxoni echivalenţi unor taxoni actuali. În acest sens, se poate spune că identificarea unui lemn necunoscut, actual sau fosil, este posibilă, întrucât studiile teoretice în acest domeniu sunt destul de avansate, literatura de specialitate este relativ bogată şi totul depinde foarte mult de experienţa cercetatorului implicat.

În paleoxylologia românească exista până în prezent o serie de identificări de lemn fosil de vârstă Cretacic superioară, Oligocenă sau Miocenă, şi chiar şi mai vechi, care certifică prezenţa unor taxoni în compoziţia vegetatională a pădurilor pietrificate cunoscute, având o deosebita semnificaţie paleoecologică şi paleoclimatică. Acum se urmăreşte identificarea unor elemente ştiinţifice originale importante, vizând conturarea mai exactă a ariilor fosilifere pentru păduri pietrificate din România cu impact deosebit atât din punct de vedere ştiinţific cât şi geoturistic, descrierea de taxoni arboreali fosili, dintre care unii noi pentru ştiinţă, pentru a contura compoziţia floristică a pădurilor pietrificate studiate, sunt elemente de originalitate cu mare valoare ştiinţifică, importante pentru ştiinţa româneasca şi mondială, şi argumente pentru justificarea propuneriilor de arii destinate a fi protejate. De asemenea avem în vedere publicarea unor lucrări ştiinţifice în reviste cotate ISI ca şi a unor manuale sau cărţi (monografii) cuprinzând rezultate ale paleoxylotomiei româneşti vor reprezenta noutăţi valoroase pentru vizibilitatea ştiinţei româneşti pe mapamond.

În cadrul obiectivelor etapei I/2009 s-a urmărit: documentarea Pădurilor Pietrificate cunoscute până în prezent pe teritoriul României şi integrarea lor pe plan internaţional, identificarea de noi puncte fosilifere pe teritoriul ţării, plotarea lor pe hartă şi stabilirea unei strategii de prospectare şi eşantionare a tuturor siturilor identificate în ţară ca şi revizuirea unor colecţii muzeale de lemne fosile din ţară, studiul paleoxylotomic al eşantioanelor de lemn fosil provenind din formaţiuni Neogene (Miocene, Pliocene) din România aflate în colecţia IGR sau în alte colecţii din ţară şi identificarea taxonomică a fiecărui specimen pentru conturarea asociaţiilor floristice arboreale, astfel constituind Păduri Pietrificate, şi prospecţiuni geologice conform strategiei de cercetare şi esantionare stabilite în noile situri identificate în Apusenii de sud, în Transilvania şi în Subcarpaţi, în formaţiuni Terţiare şi Cretacic superioare, şi studiul lor paleoxylotomic pentru identificarea taxonomică a fiecărui specimen.

Pentru realizarea acestor obiective s-a avut în vedere şi s-au executat conform planificarii, activităţi de documentare exhaustivă pentru inventarierea stării de cunoaştere a siturilor susceptibile a reprezenta Păduri Pietrificate pe teritoriul României, cu stabilirea coordonatelor lor geografice exacte şi integrarea lor pe plan internaţional ca şi a nivelului de cunoaştere a Pădurilor pietrificate pe plan naţional şi internaţional. S-a urmărit de asemenea completarea bibliografiei ştiinţifice de specialitate privind studiul lemnului fosil, stabilirea tipurilor xylotomice esenţiale şi a metodologiei de identificare taxonomică ca şi stabilirea caracterului Pădurilor pietrificate ca obiective turistice sau ştiinţifice.

S-a avut în vedere şi inventarierea informaţiilor privind identificarea de noi situri fosilifere paleobotanice Neogene din România şi stabilirea unei strategii de prospectare şi eşantionare a tuturor siturilor identificate în ţară, dar şi revizuirea unor colecţii muzeale de lemne pietrificate susceptibile de a creşte gradul de cunoaştere a siturilor din care provin. Pentru continuarea studiilor paleoxylotomice s-a urmarit sistematic realizarea de preparate pentru studiu – ca secţiuni subţiri orientate şi suprafeţe şlefuite, peel-uri şi preparate orientate metalizate pentru studiu la microsonda electronică, din eşantioane din colecţii recoltate din formaţiuni Neogene (Miocene, Pliocene) din România şi s-a făcut studiul microscopic şi ultramicroscopic al structurilor fosile, comparativ cu cele actuale în vederea identificării lor taxonomice, şi redactarea ştiinţifică a descrierilor, a justificării şi discuţiilor ştiinţifice privind identificarea lor sau semnificaţia lor paleoecologică.

57

Transversala

Tangentiala

Radiala

Secţiuni tip printr-un trunchi de Sequoia fosil (Sequoioxylon gypsaceum, Miocen mediu).

De asemenea s-au avut în vedere efectuarea de prospecţiuni de teren în Apusenii de sud, în Transilvania şi în Subcarpaţi pentru colectarea de noi eşantioane de lemn pietrificat şi de observaţii stratigrafice şi tafonomice asupra formaţiunilor geologice gazdă, de vârstă Terţiară sau Cretacic superioară. S-a pregătit materialul colectat pentru preparare şi s-au realizat preparate din materialul colectat (secţiuni subţiri orientate şi suprafeţe şlefuite, peel-uri şi preparate orientate metalizate pentru studiu cu microsonda electronică) şi s-a continuat studiul paleoxylotomic pentru identificarea taxonomica a eşantioanelor colectate din Apusenii de sud, din Transilvania şi din Subcarpaţi.

S-au redactat comunicări şi lucrări ştiinţifice pentru participarea la manifestare ştiinţifice, s-a realizat pagina web a proiectului şi s-a lucrat la redactarea raportului de etapă. Pe lângă acestea s-au efectuat deplasarile externe (cu participarea la Simpozionul NECLIME Izmir, Turcia), ca şi câteva deplasări pe teren în ţară pentru cercetări şi observaţii geologice, recoltare probe şi eşantioane de plante fosile. PN-Capacităţi, Modul III – 58/2008 Faze C-S-H-A în skarnele de foarte înaltă temperatură din România. Director de proiect : Dr. Ştefan Marincea. Proiect de cooperare internaţională între România şi Regiunea Wallonă din Belgia, proiectul 2.11/2007 Partener străin: Laboratoire de Minéralogie, Université de Liège. Faza II: Studiul fazelor C-S carbonatate din skarnele de foarte înaltă temperatură din România: spurritul şi tilleyitul. Ocurenţa de skarn de la Dealul Cornet este singura care păstrează o secvenţă completă de carbonat-silicaţi carbonataţi de primă cristalizare, precum spurritul şi tilleyitul, alături de monticellit, gehlenit, perovskit, granaţi calcici (grossular şi andradit titanifer), wollastonit, hidroxilellestadit şi vezuvian. Dacă ţinem seama de faptul că pe plan mondial sunt cunoscute doar 14 ocurenţe de tilleyit şi 25 de ocurenţe de spurrit, avem o imagine mai clară a interesului major cu care sunt întâmpinate noi date despre aceste specii minerale. Cele două specii apar la exocontactul unui corp intrusiv banatitic cu natură monzonitic - cuarţ-dioritică cu calcare recifale de vârstă prezumată Tithonică, fiind componenţii majori ai

58

exoskarnului, descris dealtfel ca sumum al „zonei cu spurrit” (la limita cu endoskarnul) şi respectiv „zonei cu tilleyit” (spre exterior).

Spurritul a fost întâlnit sub forma unor mase practic monominerale, foarte puţin alterate, de culoare gri-albăstrui până la gri pal. Indivizii cristalini pot ajunge la lungimi de până la 5 mm şi includ uneori granule submilimetrice de perovskit. Constantele optice ale unui eşantion reprezentativ sunt: α = 1,637(2), β (calc.) = 1,675(2), γ = 1,680(3) şi 2V = 39°. Densitatea măsurată în cazul aceluiaşi eşantion [D = 3,02(2) g/cm3] este foarte apropiată de valoarea calculată, Dx = 3,022 g/cm3. Parametrii celulelor elementare ale unor eşantioane reprezentative de spurrit, calculaţi prin rafinament prin metoda celor mai mici pătrate a datelor de difracţie de raze X în pulberi, acceptându-se simetria monoclinică, grup spaţial P21/a, a mineralului sunt daţi în tabelul 1.

Tabelul 1. Parametrii reticulari ai unor eşantioane de spurrit şi tilleyit de la Dealul Cornet

Mineral Proba a (Å) b (Å) c (Å) β(°) V (Å3) n(1) N(2) 2θ (°) (3)

spurrit P 49 10,515(5) 6,728(3) 14,203(6) 101,40(2) 985,0(1) 5 40 10 - 60 spurrit 2160 10,504(8) 6,716(4) 14,183(7) 101,39(4) 980,8(2) 5 38 10 - 60 spurrit 2176 10,475(12) 6,725(7) 14,154(13) 101,32(5) 977,8(8) 4 38 10 - 60 spurrit 2300 10,490(7) 6,708(5) 14,186(12) 101,41(5) 978,6(9) 7 38 10 - 60 spurrit N 2 10,492(6) 6,705(3) 14,171(7) 101,30(3) 977,6(6) 5 97 10 - 80 spurrit N 4 10,481(4) 6,713(2) 14,174(6) 101,34(2) 977,8(5) 6 79 10 - 80 tilleyit P 11 15,036(16) 10,263(8) 7,550(9) 104,49(8) 1128,0(7) 6 43 10 - 60 tilleyit P 49 15,142(5) 10,281(2) 7,570(9) 105,20(1) 1137,2(3) 8 41 10 - 60 tilleyit 2162 15,123(6) 10,252(3) 7,583(3) 105,20(2) 1134,5(4) 6 45 10 - 60 tilleyit 2223 15,099(9) 10,247(5) 7,576(4) 105,11(3) 1131,6(4) 4 41 10 - 60 tilleyit 2300 15,074(5) 10,238(3) 7,573(3) 105,09(2) 1128,4(5) 6 53 10 - 60 tilleyit 2301 15,096(8) 10,241(5) 7,576(4) 105,17(3) 1130,4(7) 5 87 10 - 60 tilleyit 2315 15,121(8) 10,258(6) 7,579(4) 105,23(3) 1134,3(8) 4 85 10 - 60 tilleyit N 10 15,089(9) 10,247(8) 7,604(6) 105,26(4) 1134,3(9) 8 61 10 - 60 (1) numărul de cicluri de rafinament; (2) numărul de reflexe folosite în calcul; (3) intervalul 2θ de colectare a reflexelor.

Analiza la microsonda electronică a câtorva eşantioane de spurrit probează o remarcabilă omogenitate, cu diferenţe minime între diferitele puncte de analiză de la periferia şi din centrul unui acelaşi cristal, ca şi între diferitele cristale analizate. Conţinuturile de CO2 au fost deduse presupunându-se un raport molar SiO2/CO2 = 2/1, în acord cu rafinamentele structurale. Compoziţia chimică determinată ca medie a 23 puncte de analiză la microsonda electronică este (în procente de oxizi): SiO2 = 26,84; TiO2 = 0,03; Al2O3 = 0,01; FeO = 0,03; MgO = 0,02; MnO = 0,05; CaO = 63,11; Na2O = 0,07; K2O = 0,01; CO2 = 9,83. Formula chimico-structurală calculată prin raportare la baza 11 de atomi de oxigen (pfu) este:

(Ca5,012Mg0,002Mn0,003Fe0,002Na0,010K0,001Ti0,002)(Si1,990Al0,001O4)(C0,995O3). O analiză chimică realizată prin metode clasice a condus la o compoziţie

asemănătoare, care, exprimată în procente de oxizi, este: SiO2 = 26,99; Al2O3 = 0,28; FeO = 0,08; MgO = 0,07; MnO = 0,02; CaO = 62,26; Na2O = 0,13; K2O = 0,07; CO2 = 9,90. Formula chimico-structurală calculată prin raportare la baza 11 de atomi de oxigen este în acest caz:

(Ca4,939Mg0,008Mn0,001Fe0,005Na0,019K0,007)(Si1,998Al0,024O4)(C1,001O3). În ambele cazuri, formulele rezultate sunt foarte apropiate de cea stoechiometrică

[Ca5(SiO4)2(CO3)], conţinuturile cationice din poziţiile octaedrice nedepăşind în mod semnificativ valoarea ideală de 5 apfu. În cazul analizelor la microsonda electronică, conţinuturile de Mn (< 0,005 apfu), Fe (< 0,008 apfu) şi Mg (< 0,005 apfu) sunt foarte scăzute.

Tilleyitul este unul dintre mineralele cele mai abundente din cadrul skarnului de la Dealul Cornet. După cum am menţionat anterior, acest mineral reprezintă componentul principal al zonei externe de skarn, care trece gradual, înspre contactul cu roca intrusivă,

59

către zona cu spurrit. Tilleyitul apare sub forma unor "oceli" practic monominerali având suprafeţe de până la 5 cm2. În cadrul acestor agregate cu aspect masiv mineralul pare proaspăt, dar o investigaţie microscopică mai atentă relevă faptul că cea mai mare parte a cristalelor sunt anvelopate de borduri de scawtit. La scară macroscopică ocelii de tilleyit, a căror culoare variază de la gri albăstrui la gri închis, apar delimitaţi de o reţea de fisuri cu grosimi de până la 2 mm, colmatate cu un material alb cu aspect criptocristalin, constând dintr-o masă de calcit, scawtit, plombièrit şi tobermorit sau riversideit. Densitatea unui eşantion reprezentativ de tilleyit (2300) măsurată în suspensie utilizând iodura de metilen diluată cu toluen, este D = 2,87(1) g/cm3; această valoare este foarte apropiată de cea calculată (Dx = 2,867 g/cm3). Indicii de refracţie măsuraţi pentru acelaşi eşantion sunt α = 1,609(2), β = 1,631(2) şi γ = 1,652(3). Mineralul este optic pozitiv, cu un unghi al axelor optice 2V = 87,5°, apropiat de valoarea calculată (2Vcalc. = 87,53°).

Parametrii celulelor elementare ale unui număr de 8 eşantioane reprezentative de tilleyit de la Dealul Cornet sunt date în tabelul 1. Ei au fost calculaţi prin rafinament prin metoda celor mai mici pătrate pornind de la datele de difracţie de raze X în pulberi şi acceptându-se simetria monoclinică, grup spaţial P21/a, a mineralului.

Analiza la microsonda electronică a unor eşantioane reprezentative de tilleyit probează, ca şi în cazul spurritului o remarcabilă omogenitate, cu diferenţe minime între diferitele puncte de analiză din cadrul aceluiaşi cristal, ca şi între diferitele cristale analizate. Conţinuturile de CO2 au fost deduse presupunându-se un raport molar SiO2/CO2 = 1/1, în acord cu rafinamentele structurale. Compoziţia chimică determinată ca medie a 115 puncte de analiză la microsonda electronică, efectuate pe un număr de 14 eşantioane este (în procente de oxizi): SiO2 = 24,46; TiO2 = 0,03; FeO = 0,05; MgO = 0,04; MnO = 0,03; CaO = 57,12; Na2O = 0,01; K2O = 0,01; CO2 = 17,92. Formula chimico-structurală, calculată prin raportare la baza 13 de atomi de oxigen per formula unit (pfu) este: (Ca4,996Mg0,004Mn0,002Fe0,004Na0,002K0,001)(Si1,997O7)(C1,997O6), foarte apropiată de cea ideală [Ca5(Si2O7)(CO3)2].

60

Activitatea Muzeului Naţional de Geologie pe anul 2009

Argument

Pe parcursul anului 2009, Muzeul Naţional de Geologie şi-a intensificat şi diversificat activităţile educative şi de timp liber, încercând să-şi consolideze o imagine de pol educaţional şi de reper – la nivel de capitală - în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber în mod constructiv şi creativ.

Muzeul Naţional de Geologie a început să capete o anumită prestanţă în peisajul muzeografic bucureştean, plasându-se într-un clasament realizat de cotidianul „Adevărul” şi publicat pe 04.05.2009 pe locul şase în „Top 10 muzee bucureştene”, în ceea ce priveşte cele mai relevante şi mai dinamice muzee din capitală, poziţie foarte bună, având în vedere că în urmă cu aproximativ trei ani MNG-ul nici măcar nu figura în clasamente şi lipsea cu desăvârşire din peisajul muzeistic bucureştean.

Descriere Muzeul Naţional de Geologie este unic prin concepţia sa. Cuprinde într-o succesiune

logică toate ramurile ştiinţelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanţe minerale utile, la tectonica globală, la evoluţia vieţii pe Pământ şi apariţia omului şi a interacţiunii sale cu Terra. In splendidele săli ale acestui Palat al Ştiinţelor Geologice, pentru publicul avid de cunoaştere sunt prezentate, ca într-un tratat de geologie, rezultatele cercetărilor generaţiilor de geologi români ce au condus la cunoaşterea evoluţiei geologice, în mod special a teritoriului ţării.

Clădirea adăposteşte în cele 22 de săli special amenajate pentru vizitare, un impresionant patrimoniu cultural-ştiinţific reprezentat prin remarcabile colecţii mineralogice, petrografice şi paleontologice, recunoscute pe plan internaţional, accesibile specialiştilor interesaţi.

Muzeul Naţional de Geologie este structurat astfel încat, pe o suprafaţă de expunere de cca 2.300mp, să cuprindă în cadrul celor 14 expoziţii de bază, toate ramurile ştiinţelor geologice, iar exponatele sale să poată exemplifica domeniile respective: mineralogie, petrografie şi zăcămintele minerale, reprezentate în colecţiile ştiinţifice prin cca. 45.000 de eşantioane, dintre care 6.000 au fost selectate pentru sălile de expunere deschise publicului, paleozoologie şi paleobotanică, cu cca 25.000 de eşantioane în colecţiile ştiinţifice, dintre care 1.730 expuse în muzeu, atât în sălile de sistematică, cât şi în cele de geologie istorică, geologie stratigrafică şi Geologia României.

Dintre exponatele de o inestimabilă valoare, care au fost deja clasate sau se află în curs de clasare (conform "Legii patrimoniului naţional mobil", nr. 182/2000) în categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului Naţional Mobil, menţionăm mineralele descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României, o parte din eşantioane reprezentând "flori de mină", altele, minerale rare din România şi din lume, ca şi cele câteva sute de specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României.

Colecţiile Muzeului Naţional de Geologie deţin atât exemplare ale celor mai vechi roci (1,9 miliarde de ani) sau purtând cele mai vechi urme de viaţă (600 milioane de ani) din subsolul ţării, cât şi cea mai completă colecţie de roci şi fosile din România.

Popularizarea colecţiilor ştiinţifice deţinute de Muzeul Naţional de Geologie şi a activităţii de cercetare desfăşurate de personalul ştiinţific s-a realizat prin organizarea şi derularea de programe destinate publicului larg, prin participarea la evenimente europene şi prin desfăşurarea de activităţi educaţionale.

Conform organigramei, MNG are în structura sa mai multe colective, laboratoare şi entităţi, o parte dintre ele cu sediul în Şoseaua Kiseleff, nr. 2, unele în Strada Caransebeş nr. 1, iar altele în Şoseaua Chitilei. La nivelul anului 2008, structura de personal se prezenta astfel:

61

Şoseaua Kiseleff, nr. 2 Strada Caransebeş nr. 1 Şoseaua Chitilei Colectivul de cercetare

– 5 persoane Laboratorul de analize

geochimice – Geoecolab – 3 persoane

Litoteca – 1 persoană

Colectivul de educaţie şi muzeistică – 11 persoane

Laboratorul de analiză a suprafeţelor – 1 persoane

Laboratorul de Mineralogie – 5 persoane

Laboratorul de preparare şi conservare – 3 persoane

Biblioteca – 4 persoane Fondul Geologic – 3

persoane

Din cauza mişcărilor de personal (pensionări în decursul anului 2009, transferări la alte

secţii din cadrul Institutului Geologic al României, demisii), numărul celor care sunt prinşi în schema de personal a muzeului a scăzut, situaţia actuală fiind următoarea:

Şoseaua Kiseleff, nr. 2 Strada Caransebeş nr. 1 Şoseaua Chitilei Colectivul de cercetare

– 1 persoană Laboratorul de analize

geochimice – Geoecolab – 3 persoane

Litoteca – 1 persoană

Colectivul de educaţie şi muzeistică

- 7 persoane

Laboratorul de analiză a suprafeţelor – 3 persoane

Laboratorul de Mineralogie – 5 persoane

Laboratorul de preparare şi conservare – 3 persoane

Biblioteca – 1 persoană Fondul Geologic – 3

persoane

În prezent, în clădirea din Şoseaua Kiseleff lucrează în total 30 de persoane, din care:

14 cercetători şi asistenţi de cercetare (1 CS I, 2 CS II, 1 CS III, 2 CS, 8 AC), 1 muzeograf, 1 administrator al clădirii, 2 tehnicieni, 3 reprezentanţi ai compartimentului marketing, 3 muncitori, 2 îngrijitoare, 2 vânzătoare şi 2 cadre didactice care lucrează în programele cu copiii.

Personalul de cercetare are următoarele specializări: - 1 petrograf – petrografie magmatică şi metamorfică; - 5 mineralogi – mineralogia skarnelor 2, mineralogie sedimentară 1, mineralogia

argilelor 1, mineralogia pegmatitelor 1; - 7 paleontologi – 1 foraminifere, 1 ostracode, 2 paleontologi (amoniţi şi moluşte), 1

xilolog, 2 palinologi.

I. ACTIVITATEA DE CERCETARE Personalul MNG, indiferent de colectivul din care face parte, desfăşoară activităţi de

cercetare geologică în cadrul unor proiecte licitate de tip PNCDI II Parteneriate în domenii prioritare, Idei, sau proiecte tip PN. În prezent, sunt în desfăşurare următoarele proiecte coordonate de cercetători din cadrul MNG:

1. PROMED, Director de proiect Dr. Delia Dumitraş 2. GEOBIOHAS, Director de proiect Dr. Dan Grigore 3. FLUCLIMRO, Director de proiect Dr. Valentin Paraschiv 4. PETRIFOREST, Director de proiect Dr. Stănilă Iamandei 5. ROMANIT, Responsabil de proiect Dr. Călin Ricman 6. ALPIMP, Responsabil de proiect Dr. Călin Ricman La acestea se adaugă proiectul RO-TAF, Director de proiect Dr. Viorica Milu (Secţia

Geoştiinţe, mediu şi hazard geologic – IGR), care urmăreşte informatizarea bazei de date a

62

colecţiilor şi realizarea reţelei naţionale de acces la facilităţile taxonomice ale muzeelor, în vederea includerii lor în reţeaua europeană SYNTHESIS, cu finanţare ESF. Acest proiect are pe lista de personal cercetători şi asistenţi de cercetare din cadrul muzeului. De asemenea, cercetători şi asistenţi de cercetare din cadrul muzeului sunt prinşi şi în alte proiecte precum:

1. Proiect CNCSIS, acronim ECOTER, Coordonator de proiect Universitatea din Bucureşti

2. Proiect PNII – Parteneriate, acronim PALEOCLIM, Coordonator de proiect Universitatea din Bucureşti.

3. Proiect PNII – Capacitati, acronim ROMVARISC Întreaga activitate de cercetare se desfăşoară în laboratoare dotate cu aparatură

modernă, achiziţionată în decursul anilor 2007 şi 2008, prin intermediul unor proiecte sau din investiţii.

MNG a reprezentat IGR la evenimentul „Inventika 2009 - Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii noi”, unde a obţinut Diploma de excelenţă.

II. ACTIVITATEA MUZEISTICĂ

Activitatea muzeistică pe parcursul anului 2009 a constat în primul rând în organizarea

unor expoziţii temporare, dar şi a unor evenimente cu caracter intern sau care au fost organizate de Reţeaua Naţională a Muzeelor, organizaţie la care MNG a aderat în urma cu doi ani. La începutul anului 2009 în incinta muzeului existau 20 de săli cu expoziţii permanente, din care doar 17 sunt incluse în circuitul de vizitare, 3 fiind dezafectate la iniţiativa vechii conduceri a MNG (Dr. Antoneta Seghedi).

Ca activităţi specifice, amintim: 1. Redarea circuitului de vizitare, în luna octombrie 2009, a Sălii Geologia României,

prin contribuţia angajaţilor din cadrul MNG (curăţire eşantioane, spălare vitrine şi geamuri, completare cu etichete unde era cazul, schimbare perdele, montare termostate la calorifere, eliberarea sălii de exponatele provenite de la vechea sală de zăcăminte, dezafectată).

2. Conferinţa organizată în data de 14 martie, cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani a Prof. Dr. Marcian Bleahu, întemeitorul MNG.

3. Noaptea muzeelor – Noapte dobrogeană, 16 – 17 mai 2009. În cadrul acestui eveniment au fost prezentate principalele comunităţi din spaţiul dobrogean. În acest scop, IGR a colaborat cu Societatea Culturală Aromână, Uniunea Democratică a Turcilor din România, Uniunea Democratică Turco-Tătarilor Musulmani – filiala Constanţa şi Comuniunea Ruşilor Lipoveni din România. Invitaţi: interpreta de muzică populară Aneta Stan, ansamblul vocal bărbătesc „Boaţea Pindului”. Ansamblul de dansuri tradiţionale lipovene „Sinicika”, ansamblul Uniunii turco-tătarilor musulmani „Caradeniz” – Constanţa, interpreta de muzică tradiţională aromână Ianula Gheorghe, ansamblul folcloric de dansuri tradiţionale aromâne „Pilisterlu”. Invitaţi speciali: Ivan Patzaichin şi Alina Sorescu. Activităţi care au avut loc în cadrul acestui eveniment: atelierele de creativitate şi de explorare „Culoare, formă şi tradiţie în Dobrogea”, respectiv „Explorator în Dobrogea”, destinate copiilor, prelegerea „Învingător în lupta cu deşertul australian” – explorator Alin Totorean, conferinţa „Cetatea Halmyris”, susţinută de Prof. Dr. Mihail Zahariade. Expoziţii desfăşurate în cadrul evenimentului: expoziţia de fotografie veche, expoziţia de costume, ţesături şi obiecte tradiţionale aromâne şi expoziţia culinară cu degustare şi vânzare de preparate tradiţionale organizate de Societatea Culturală Aromână, expoziţia cu degustare şi vânzare de vinuri Domeniile Ostrov, expoziţia de costume şi obiecte tradiţionale turceşti şi expoziţia culinară cu degustare şi vânzare de produse tradiţionale turceşti, organizate de Uniunea Democratică a Turcilor din România, expoziţia de costume şi obiecte tradiţionale şi expoziţia culinară cu degustare şi vânzare de produse tradiţionale lipovene organizate de Comunitatea Ruşilor Lipoveni, expoziţia cu degustare şi vânzare de vinuri Sarica Niculiţel.

63

Parteneri: ANCS, Primăria sectorului 1 Bucureşti, Societatea Culturală Aromână, Uniunea Democratică a Turcilor din România, Uniunea Democratică Turco-Tătarilor Musulmani – filiala Constanţa şi Comuniunea Ruşilor Lipoveni din România. Parteneri media: Revista Terra Magazin, Jurnalul Naţional, Comunicate de presă.ro, Radio România Cultural, Elixir press, Romantic fm, Radio ZU.

4. Copilărie fără vârstă – 30 mai 2009 – program de evenimente dedicat zilei internaţionale a copilului. MNG a desfăşurat în cadrul acestui program următoarele proiecte: Cum se naşte ciocolata!, Şotronul Geologic, Teatrul Valah Giurgiu – Clovniţele, Recital de vioară, violoncel şi nai – elevii claselor I-IV de la Liceul de Muzică „George Enescu”, Fundaţia Parada – jonglerii, acrobaţii , dans şi cântec, Picturi pe faţă – Jollz Club, Concurs de teatru impovizat, Concurs de desene pe asfalt „Copilăria dinozaurilor”, Teatru Q-Feel „De prin lume adunate şi înapoi la lume date”, expoziţiile „Monstropia” şi „Natura – simfonia culorilor”. Invitat special:Wilmark Rizzo Hernandez. Sponsori: Elixir press, Torent Internaţional (importator al ciocolatei „Anthon Berg”), Editura RAO, Îngheţată „Amicii”, Editura CD Press, Comunicate de presă.ro Parteneri: ANCS, Primăria sectorului 1, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Liceul de Muzică „George Enescu”, Fundaţia „Parada”, Şcoala de Teatru Q-Feel, Jolly Club. Parteneri media: Jurnalul Naţional, Radio România Cultural, Romantic fm, Radio ZU, Comunicate de presă.ro

5. Bâlciul de sânziene, 19-21 iunie 2009 – evenimente dedicate sărbătorii de Sânziene. În cadrul bâlciului au fost expuse spre vizitare şi vânzare obiecte confecţionate de argintari, rudari şi căldărari, meşteşugari recunoscuţi ca păstrători ai meseriilor autentice ale etniei rrome din România. Tot în cadrul bâlciului au avut loc spectacole de teatru: spectacolul „Păcală”, minispectacole de animaţie şi numere de magie ale Fundaţiei „Parada” şi spectacolul „Într-un cuvânt...Cehov” al teatrului Q-Feel. Sponsori: Elixir press, Torent Internaţional (importator al ciocolatei „Anthon Berg”), Editura RAO, Îngheţată „Amicii”, Editura CD Press, Comunicate de presă.ro Parteneri: ANCS, Primăria sectorului 1, Fundaţia „Parada”, Şcoala de Teatru Q-Feel, Jolly Club. Parteneri media: Jurnalul Naţional, Radio România Cultural, Romantic fm, Radio ZU, Comunicate de presă.ro

6. Incepe şcoala cu Genesis 13 septembrie 2009. În cadrul non-formal al muzeului, copii, bunici, părinţi şi prietenii lor sunt invitaţi să decopere împreună programele educative Genesis pentru anul şcolar 2009-2010, să socializeze cu întrega echipă Genesis şi să se familiarizeze cu colecţiile Muzeului Naţional de Geologie. Invitată de onoare: Alina Sorescu.

7. Săptămâna Geologiei, 12 – 18 octombrie 2009, a III-a ediţie, eveniment inclus în cadrul Anului Internaţional al Pământului. Evenimentul a avut la bază tematici ca: pământul, resursele naturale, solurile, oceanele, schimbările climatice, pericolele naturale şi sănătatea; toate aceste tematici au fost atinse şi dezvoltate în ghidaje interactive susţinute de cercetători din cadrul muzeului. Sponsori: Elixir press Parteneri: ANCS, Primăria sectorului 1. Parteneri media: Jurnalul Naţional, Radio România Cultural, Romantic fm, Radio ZU, Comunicate de presă.ro, Port.ro, Realitatea TV, Şapte Seri, Itsy Bitsy.

8. Zilele Bucureştiului – 550 ani de atestare documentară - Noaptea albă a muzeelor bucureştene: evenimente desfăşurate în perioada 17 – 20.09.2009, dedicate împlinirii a 550 de ani de atestare documentară a capitalei României. MNG a organizat expoziţia temporară Expo-Geo-Prichindel, cu obiecte realizate de copii pe parcursul derulării programelor educaţionale de vară.

9. Expoziţia temporară „Clipe împietrite ale vieţii” – sculpturi în piatră executate de Mircea Tocaci, membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi de Ştefan Nicu, debutant. Expoziţia a avut un real succes, MNG, împreună cu cei doi artişti intenţionând să reediteze evenimentul pe parcursul anului 2010.

64

Sponsori: Elixir press Parteneri: ANCS, Primăria sectorului 1. Parteneri media: Jurnalul Naţional, Radio România Cultural, Romantic fm, Radio ZU, Comunicate de presă.ro, Port.ro, Realitatea TV, Şapte Seri, Itsy Bitsy.

10. Epoziţia temporară „De la nisip .... la sticlă” – expoziţie de obiecte decorative unicat realizate de meşterul sticlar Oşan Gavril, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici. Sponsori: Elixir press Parteneri: ANCS, Primăria sectorului 1. Parteneri media: Jurnalul Naţional, Radio România Cultural, Romantic fm, Radio ZU, Comunicate de presă.ro, Port.ro, Realitatea TV, Şapte Seri, Itsy Bitsy.

11. Expoziţia temporară „Crăciunul alături de voi„ ediţia a II-a – pictură şi obiecte de artizanat realizate de persoane private de libertate, 17 decembrie 2009. Evenimentul a fost organizat de Administaţia Naţională a Penitenciarelor. La eveniment au participat 39 de penitenciare şi centre de reeducare din toată ţara. Sponsor: Fundaţia Stânca Veacurilor Invitată de onoare: solista de muzică folk Maria Gheorghiu

12. Participarea la expoziţia internaţională „Magia chihlimbarului”, desfăşurată în cadrul Muzeului Maţional de Istorie a României în perioada 26 mai – 24 iunie 2009, cu 6 eşantioane reprezentative de chihlimbar de Colţi, din colecţia muzeului.

13. Amenajarea sălii S6 pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi a programelor publice.

MNG a participat ca partener în proiectul „Marketing cultural – o nouă abordare a valorificării patrimoniului muzeal”, desfăşurat în perioada 15 iunie – 30 septembrie 2009. În cadrul acestui proiect au fost realizate suveniruri şi prototipuri pentru cele trei muzee de la şosea, care nu au fos puse la vânzare dar au fost folosite pentru promovarea muzeelor în cadrul Reţelei Naţionale a Muzeelor.

III. ACTIVITATEA EDUCAŢIONALĂ Activitatea educaţională a MNG este reprezentată de programele educative, programele

de timp liber şi divertisment şi alte programe. III.1. Programe educative Acest tip de programe au fost elaborate pentru şcoli şi adaptate cerinţelor programei

şcolare. Ele se derulează pe parcursul anului şcolar 2009 – 2010 (octombrie – iunie) şi se adresează elevilor din ciclul primar de învăţământ. Există 3 astfel de programe, şi anume:

III.1.1. „O poveste despre ...apă” Programul educaţional „O poveste despre.....apă” propune o nouă abordare asupra

cunoştinţelor şi informaţiilor referitoare la APĂ, accentuând importanţa acesteia în existenţa şi evoluţia vieţii pe Pământ. Programul îşi propune, de asemenea, să dezvolte ideea de conservare şi protejare a mediului aşa cum este ea percepută de elevi.

Pe parcursul celor opt întâlniri lunare, elevii vor învăţa că apa reprezintă o resursă preţioasă şi indispensabilă vieţii terestre, că ea poate da viaţă rocilor, le poate modela şi transforma. De asemenea, vor „face cunoştinţă” cu tipurile de ”relief” create de apă şi cu procesele ce însoţesc apa în călătoria ei prin şi pe Pământ. Programul este alcătuit dintr-o parte teoretică şi una aplicativă. Partea teoretică îşi propune definirea şi explicarea unor noţiuni ştiinţifice într-un limbaj familiar, dar şi îndrumarea elevilor spre sursele directe de informare: dicţionare, enciclopedii. La sfârşitul fiecărei lecţii atenţia copiilor va fi probată prin intermediul unor teste de tip grilă sau întrebări cu răspuns deschis. Partea aplicativă constă în realizarea “Enciclopediei curiozităţilor” care va cuprinde un număr de 10 lucruri neobişnuite, legende, ghicitori sau fabule despre subiectul prezentat în cadrul fiecărei lecţii.

Temele vor constitui o “provocare” adresată imaginaţiei copiilor de a realiza desene, compuneri şi prezentări pe baza informaţiilor primite la lecţie. Finalizarea proiectului constă în realizarea unei diorame/prezentări cu tema: ”Influenţa activităţilor umane asupra apei”.

Obiective:

65

- dezvoltarea capacităţii de înţelegere a fenomenelor înconjurătoare pornind de la exemple relevante/studii de caz;

- folosirea cunoştinţelor acumulate în cadrul altor activităţi pentru a dezvolta şi susţine propriile ipoteze de lucru;

- cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a noi termeni ştiinţifici; Programul se desfăşoară în perioada octombrie 2009 – aprilie 2010, urmând ca în luna

mai să aibă loc prezentarea proiectului final susţinut de fiecare clasă. Proiectul se adresează claselor primare care au în programă lecţii de ştiinţe ale naturii şi

ştiinţe ale pământului. Tabelul cu clasele participante la acest proiect anexat mai jos.

NR

CRT SCOALA CLASA

1 Sc. 7 Cl. 4B 2 Sc. 7 Cl. 4A 3 Sc. 7 Cl. 2A 4 Sc. 23 Cl. 3A 5 Sc. 24 Cl. a 3a 6 Sc. 24 Cl. a 4a 7 Sc. 24 Cl. 3D 8 Sc. 31 Cl. a 3a 9 Sc. 31 Cl. a 1a

10 Sc. 98 Cl. 3D 11 Sc. 98 Cl. 4D 12 Sc. 98 Cl. 4A 13 Sc. 113 Cl. 3A 14 Sc. 113 Cl. 4C 15 Sc. 143 Cl. 2A 16 Sc. 143 Cl. 4B 17 Sc. 143 Cl. 3A 18 Sc. 143 Cl. 3B 19 Sc. 179 Cl. 4B 20 Sc. 179 Cl. 4D 21 Sc. 198 Cl. 3C 22 Sc. 198 Cl. a 3a 23 Liceul de muzica G.

Enescu Cl. a 4a

24 Liceul catolic Cl. a 3a

25 Liceul catolic Cl. a 2a

III.1.2. „Planeta la control” Programul Planeta la control face parte din ciclul de programe educaţionale dedicate

Stiinţelor Pământului şi îşi propune să stimuleze curiozitatea ştiinţifică a elevilor asupra fenomenelor naturale, parte dintre ele observabile numai prin efectele produse. Modul de abordare a subiectelor oferă elevilor posibilitatea de a descoperi relaţiile dintre cauze şi efecte şi motorul fenomenelor.

66

Programul cuprinde opt întâlniri lunare în cadrul cărora elevii vor lua cunoştiinţă de structura din care face parte Pământul, de mişcările şi fenomenele la care este supusă planeta din afara sferei sale. De asemenea vor cunoaşte structura scoarţei terestre şi dinamica acesteia, ce înseamnă vulcanism sau cutremure şi unde se pot produce aceste fenomene, cine guvernează ridicarea munţilor, ce influenţă are atmosfera sau hidrosfera şi nu în ultimul rând, ce influenţă are viaţa şi în special omul asupra planetei. Lecţiile au o structură complexă şi interactivă, astfel încât prin proiecţii, discuţii şi experimente să fie demonstrate practic anumite aspecte teoretice, să poată fi testate diverse fenomene iar elevii să îşi fixeze cât mai eficient o serie de cunoştinţe şi noţiuni.

Obiective: - stimularea şi formarea unei gândiri logice, intuitive, bazată pe date concrete, sporind, totodată capacitatea de discernământ; - cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător, - îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe cu informaţii mai puţin cunoscute asupra mediului înconjurător; - formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. Programul se desfăşoară pe întreaga perioadă a anului şcolar. Proiectul se adresează claselor gimnaziale care au în programă lecţii de ştiinţe ale naturii şi ştiinţe ale pământului.

Lista cu şcolile participante se regăseşte în tabelul de mai jos.

Şcoala Clase Şcoala Europeană IA, IB, IC, IIA, IIB, IIC, IIIA, IIIB,

IIIC, IVA, IVB, IVC, IVD Şcoala Metropolitană II

Şcoala nr. 113 II Şcoala nr. 198 IVB, IVC Şcoala nr. 31 I

Liceul Lovinescu III Şcoala nr. 3 I

Şcoala nr. 1 Pantelimon VI Şcoala MEA V Şcoala nr. 141 VI

Liceul George Enescu V Colegiul Naţional Emil Racoviţă V

Şcoala nr. 193 V Şcoala nr. 24 VI

III.1.3. „Pământul – planeta vie”

Proiectul Pământul – planeta vie reprezintă o fascinantă incursiune în istoria şi alcătuirea planetei noastre. De la admiraţia pe care ne-o stârneşte Universul până la misterele pe care le ascunde scoarţa terestră, programul îşi propune să provoace curiozitatea copiilor prin problematizarea şi explicarea unor fenomene din vastul domeniu al Ştiinţelor Pământului. Structura proiectului reprezintă o cale de cunoaştere activă a lumii înconjurătoare, valorificând experienţa de viaţă a elevilor şi dezvoltându-le totodată abilitatea de a folosi cunoştinţele însuşite astfel încât să poată formula solide ipoteze de lucru. Proiectul îşi propune o nouă modalitate de abordare şi popularizare a Ştiinţelor Pământului. Elevii vor fi provocaţi să găsească explicaţii unor fapte şi fenomene geologice, explicaţii corespunzătoare vârstei şi nivelului lor de cunoştinţe. Partea aplicativă a proiectului constă în experimente simple care vizează să le fixeze noţiunile elementare şi să le explice fenomenele care se petrec frecvent chiar în spaţiul apropiat lor fără ca ei să fie conştienţi de acest lucru. Proiectul se desfăşoară pe întreaga perioadă a anului şcolar şi se adresează claselor primare care au în programă lecţii de ştiinţe ale naturii şi ştiinţe ale pământului.

67

Obiective - dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi înţelegere a realităţii din mediul

înconjurător; - folosirea cunoştinţelor acumulate în cadrul altor activităţi; - cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a noi termeni ştiinţifici;

Lista cu şcolile participante se regăseşte în tabelul de mai jos.

Şcoala Clase

Şcoala Europeană IA, IB, IC, IIA, IIB, IIC, IIIA, IIIB, IIIC, IVA, IVB, IVC, IVD

Şcoala Metropolitană II Şcoala nr. 113 II Şcoala nr. 198 IVB, IVC Şcoala nr. 31 I

Liceul Lovinescu III Şcoala nr. 3 I

Şcoala nr. 1 Pantelimon VI Şcoala MEA V Şcoala nr. 141 VI

Liceul George Enescu V Colegiul Naţional Emil Racoviţă V

Şcoala nr. 193 V Şcoala nr. 24 VI

III.2. Programe de timp liber şi divertisment

III.2.1. „Masina Timpului Geologic” Program este dedicat copiilor intre 3 si 6 ani şi reprezentă o frumoasă incursiune prin

erele geologice, cei mici fiind invitaţi să descopere tainele vieţii preistorice şi ale vieţuitoarelor terestre şi subacvatice .La fiecare oprire a maşinii timpului se vor reconstitui elemente ale mediului natural cu ajutorul culorilor, plastilinei, hârtiei. Dezvoltat din imbinarea metodelor educaţionale occidentale şi a celor româneşti cu experienţa didactică oferită de alte programe desfaşurate şi derivat din nevoia de a organiza educaţia copiilor şi prin cultura muzeală programul Maşina timpului geologic, doreşte dezvoltarea solidarităţii între copii. Scopul programului este de a crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea creativităţii, a imaginaţiei şi relaţionării armonioase a copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, inclusiv. Programul va integra o mare diversitate de activităţi: Face- paiting, pictura, modelaj, colaj, pentru a stimula dezvoltarea plenară a personalităţii, vocaţiilor şi a aptitudinilor mentale şi fizice ale copilului. Programul cuprinde 36 de cursuri săptămânale, iar perioada de desfăşurare este cuprinsă între lunile octombrie 2009 şi iunie 2010.

III.2.2. „ A, B, C, Dino La Muzeu” Programul propune copiilor şcolari, clasele I – IV, o modalitate distractivă de a-şi

consolida noile noţiuni învăţate ăn mediul şcolar (litere, cifre, cunoştinţe despre natură, abilităţi practice) prin intermediul lecţiilor interactive şi moderne – prezentare video- şi a activităţilor practice – puzzle, fişa didactică, fişa memorie, modelaj, colaj. Programul are ca scop obţinerea unor cunoştinţe noi şi posedarea unor tehnici noi de lucru, relaţionarea dintre participanţi prin crearea unui proces socio-educaţional care se bazează pe încredere, colaborare/cooperare, consecvenţă, acceptare şi respect. Programul este structurat pe 36 de cursuri, iar perioada de desfăşurare este cuprinsă între lunile octombrie 2009 şi iunie 2010.

68

III.2.3. Pliază & Visează Programul este adresat copiilor între 10 şi 14 ani şi cuprinde 3 forme de bază, cu

dezvoltare în cascadă. Se vor pune în practică tehnici japoneze: - origami - arta îndoirii hârtiei pentru a se realiza forme abstracte, animale, flori, modele

geometrice complicate. Fascinant la origami este că dincolo de tehnicile şi trucurile de bazăa, limita creativă este impusă doar de imaginatie.

- tangram este un joc foarte vechi. Jocul provine din China, unde, încă de la începutul secolului al XIX-lea au fost publicate cărţi care conţineau ilustraţii cu piese Tangram. Jocul însă este cu siguranţă mult mai vechi. Tangram, numit de către chinezi şi „placheta înţelepciunii”, a cucerit şi Europa şi America, stârnind un adevărat cult. Primele manuale au apărut în anul 1818. Acestea au devenit cunoscute sub numele de „Puzzle chinezesc” şi erau copii ale ediţiilor originale din Orient. În curând au apărut noi forme ale jocului şi la noi. Tangram are reguli foarte simple: toate imaginile sunt create din toate piesele, niciuna nu poate fi omisă. Piesele trebuie aşezate una lângă cealaltă, aşa încât să nu se suprapună. Desigur imaginea creată trebuie să coincidă cu ilustraţia, altfel soluţia nu este corectă. În curând vă veţi da seama cât de mari diferenţe pot rezulta din cele mai mici modificări în poziţia pieselor, ceea ce dă farmecul acestui joc.

- papier - mâché. Primele forme de papier mâché au apărut în China. În Europa, în 1772, britanicul Henry Clay a obţinut un brevet pentru papier mâché. În secolul al XIX-lea, acest material a fost folosit pentru a fabrica păpuşi ieftine, cele scumpe având capul din porţelan. Apariţia maselor plastice a dus la abandonarea papier mâché în producţia de serie. În prezent se foloseşte doar pentru lucrări artizanale, precum măşti decorative sau obiecte de mici dimensiuni. Papier mâché (Hârtie mestecată) este un material de construcţie constând din mai multe straturi de hârtie poroasă, preferabil de ziar, la care se adaugă uneori şi fâşii de material textil, pentru a le mări rezistenţa, asamblate prin lipire cu un adeziv umed, de tipul celui folosit la tapet. După uscarea adezivului, obiectul astfel construit se întăreşte şi îşi păstrează forma.

Programul are ca scop ajutarea copilului să se bucure de experienţe reuşite încurajând nu doar învăţarea ci şi dragostea pentru lucrul creat. Programul are la bază 36 de cursuri săptămânale, iar perioada de desfăşurare este cuprinsă între lunile octombrie 2009 şi iunie 2010.

III.2.4. Atelierul de vară „Castelul fermecat” Programul interactiv şi distractiv s-a desfăşurat pe perioada verii lui 2009, săptămânal,

cu începere din 20 iunnie şi s-a adresat copiilor mici şi măricei. În cadrul programului copii au învăţat să confecţioneze prinţese, spiriduţi, dragoni şi prinţi din materiale diverse, folosind diferite tehnici.

III.2.5. „Lili şi Rara în căutarea unei lumi dispărute” Copii, alături de Lili şi Rara, două cercetătoare simpatice şi puse pe joacă, au fost într-o

călătorie imaginară, plină de aventuri, în căutarea lumii dispărute. Au avut cu ei caiete, creioane, pensule, hârtii, forfecuţe şi multă fantezie pentru a putea reda lumea de mult timp dispărută.

III.2.6. „Începe şcoala cu Genesis” Evenimentul gazduit de MNG şi organizat de Fundaţia Genesis a avut loc pe 13

septembrie 2009. În cadrul acestui evenimet au fost prezentate programeme educaţionale ale gradiniţelor şi şcolilor patronate de fundaţia amintită şi a avut loc un spectacol pentru copii susţinut de Alina Sorescu. Deasemenea, au existat ghidaje la nivel şcolar şi preşcolar, susţinute de cercetătorii din cadrul IGR.

III.2.7. Teatrul „D’AYA” Compania de teatru D’AYA a susţinut în incinta MNG trei piese de teatru în perioada 15 – 20 decembrie: „Dragostea durează trei ani”, „Hell” şi „Te iubesc!Te iubesc?” III.2.8. „Expediţionari români pe mapamond” Programul este reprezentat printr-un ciclu de conferinţe care care s-au desfăşurat lunar, începând cu luna noiembrie 2009 şi vor continua până în luna mai, 2010. Fiecare conferinţă a

69

fost şi va fi susţinută de personlităţi româneşti în domeniul ştiinţei, culturii, artelor, etc. Conferinţele din lunile noiembrie şi decembrie au fost susţinute de Alin Totorean (24 oct. 2009) – Liber în stepă, o poveste despre Mongolia, respectiv de cercetătorul Adrian Grigore INFP (28 nov. 2009) – Expediţie în Peninsula Kola.

Parteneri media: Radio România Cultural, Smart FM, Terra Magazin, Comunicate de presă.ro, Port.ro, Şapte Seri, onlinegallery.ro

III.2.9. Atelierul „Fabrica lui Moş Crăciun” Programul a fost structurat pe 4 ateliere care s-a desfăşurat în zilele de 6, 13, 19 şi 20

decembrie 2009 şi care s-a adresat copiilor cu vârste între 3 şi 10 ani. În cele 4 întâlniri, copii au învăţat să meşterească ornamente, podoabe, felicitări şi decoraţiuni pentru bradul de crăciun. III.2.10. „Holly şi Molly în căutarea lui Moş Crăciun” Evenimentul a fost organizat de HDH Brand Management şi găzduit de MNG. În urma acestui eveniment MNG a fost sponsorizat cu un brad de Crăciun, 2 saci pentru Moş Crăciun şi ornamentele şi instalaţia pentru brad.

III.2.11. Eveniment caritabil „Sacul lui Moş Crăciun” Evenimetul, organizat la iniţiativa cercetătorilor din cadrul IGR şi găzduit de MNG, s-a

desfăşurat în perioada 1 – 20 decembrie 2009. În urma promovării acestui eveniment au fost adunate foarte multe jucării, cărţi, atlase, etc. care au fost donate centrelor de copii instituţionalizaţi Sf. Ana, Sf. Nicolae şi Cireşarii, sector 5.

Sponsori: SC Accountess Profile SRL, SC Corint Junior SRL, SC Nemira&Co SRL, Media Service Zawada SRL, HDH Brand Management SRL, Elixir Press.

Parteneri: HDH Brand Management, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5.

Parteneri media: Jurnalul Naţional, Radio România Cultural, Romantic fm, Radio ZU, Comunicate de presă.ro, Port.ro, TVR 2, Şapte Seri.

În incinta muzeului au mai avut loc filmări pentru emisiunea-concurs „Mobilul” (S.

Zucchero Media SRL – Prima TV) şi un spot publicitar pentru prezentarea muzeului ca punct de atracţie turistică în emisiunea de prifil a postului Pratech TV. De asemenea, începând cu anul 2009 MNG a fost inclus în „Ghidul turistic al Bucureştiului” cu un text de o pagină (română şi engleză) şi o fotografie a muzeului; date despre MNG se pot găsi pe site-ul www.GhidulOraşelor.ro.

IV. ALTE ACTIVITĂŢI

Muzeul Naţional de Geologie face parte din Reţeaua Naţională a Muzeelor din România,

prilej cu care a participat la proiectul Muzeele la şosea, proiect desfăţurat împreună cu Muzeul Ţăranului Român şi cu Muzeul Grigore Antipa. De asemenea, există solicitări de colaborare şi cu alte muzee din ţară: Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia, Muzeul Brukental din Sibiu, Muzeul Petrolului din Ploieşti, Muzeul Facultaţii de Isorie din Cluj Napoca, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Dorohoi, Muzeul George Enescu din Bucureşti, Muzeul Satului din Bucureşti, etc.

Pe lângă aceste solicitări, muzeul are acorduri ferme de colaborare încheiate cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul de Paleontologie al Catedrei de Geologie, Facultatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti şi Muzeul Naţional de Istorie a României, ca urmare a participării în parteneriat la proiectele RO-TAF, Director de proiect Dr. Viorica Milu, respectiv ROMANIT, Director de proiect Dr. Călin Ricman.

De asemenea, muzeul a stabilit relaţii de colaborare şi schimb de eşantioane cu Institutul de Mineralogie al Facultăţii de Geologie, Universitatea din Liège, Belgia (colecţia de mineralogie, Director de Institut Dr. André-Mathieu Fransolet), Colecţia de Mineralogie a Facultăţii de Geologie din Bochum, Germania, Custode Dr. Hans Peter şi cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Luxemburg.

70

V. ACTIVITĂŢI ECONOMICE – TÂRGURI DE MINERALE, FOSILE ŞI ROCI

Pe parcursul anului 2009 au avut loc următoarele târguri: 1. Târgul de iarnă 23-25.01.2009 2. Târgul de Sf. Valentin 12-15.02.2009 3. Târgul de mărţişor 27.02-08.03.2009 4. Târgul de Florii 10.04-12.04.2009 5. Târgul de noaptea muzeelor 15-17.05.2009 6. Târgul de Sânziene 19-21.06.2009 7. Târgul Vara cristalelor 30.07-02.08.2009 8. Târgul Toamna cristalelor 18-20.09.2009 9. Târgul de săptămâna geologiei 16-18.10.2009 10. Târgul de SF. Mihail şi Gavril 06-08.11.2009 11. Tărgul de Moş Nicolae 03-06.2009 12. Târgul de Crăciun 18-20.12.2009

Încasările pe fiecare târg sunt trecute în tabelul de mai jos.

Nr. Crt.

Expoziţie cu vânzare Perioada Podoabe (lei)

Bilete (lei)

Chirii (lei)

1 Târgul de iarnă 23-25.01.2009 579 8606 02 Târgul de Sf. Valentin 12-15.02.2009 489 9153 03 Târgul de mărţişor 27.02-08.03.2009 2457,5 25865 04 Târgul de Florii 10.04-12.04.2009 3338,5 3583 05 Târgul de noaptea muzeelor 15-17.05.2009 2674,5 3587 107126 Târgul de Sânziene 19-21.06.2009 514 9808 55407 Târgul Vara cristalelor 30.07-02.08.2009 3338,5 22876 58008 Târgul Toamna cristalelor 30.07-02.08.2009 513,5 13600 100989 Târgul de săptămâna

geologiei 16-18.10.2009 744,5 6607 8108

10 Târgul de Sf. Mihail şi Gavril 06-08.11.2009 1338,5 10119 779211 Tărgul de Moş Nicolae 03-06.2009 985,5 15930 2265412 Târgul de Crăciun 18-20.12.2009 395 5415 13910

TOTAL 17368 135149 84614TOTAL GENERAL 237131 LEI

71

Figura 1. Situaţia chiriilor încasate pe mese la târguri în anul 2009, comparativ cu anul 2008. (pe abcisă lunile anului, pe ordonată valoare lei, conform datelor existente în

contabilitatea IGR).

Figura 2. Situaţia încasărilor pe bilete la târguri în anul 2009, comparativ cu anul 2008. (pe abcisă lunile anului, pe ordonată valoarea în lei, conform datelor din contabilitatea IGR).

72

Figura 3. Situaţia încasărilor pe podoabe în anul 2009, comparativ cu anul 2008. (pe abcisă lunile anului, pe ordonată valoarea în lei, conform datelor din contabilitatea IGR).

Figura 4. Situaţia vizitatorilor, inclusiv târgurile, în anul 2009, comparativ cu anul 2008. (pe abcisă lunile anului, pe ordonată valoarea în lei, conform datelor din contabilitatea IGR).

73

Figura 5. Situaţia încasărilor pe bilete, în afara târgurilor, în anul 2009, comparativ cu anul 2008.

(pe abcisă lunile anului, pe ordonată valoarea în lei, conform datelor din contabilitatea IGR).

Figura 6. Situaţia persoanelor înscrise la programele educaţionale şi publice în anul 2009, comparativ cu anul 2008.

74

Figura 7. Situaţia încasărilor la programele educaţionale şi publice în anul 2009, comparativ cu anul 2008.

Activităţi propuse pentru anul 2010

Pentru anul 2010 Muzeul Naţional de Geologie, cu sprijinul total al Institutului Geologic al României, îşi propune să desfăşoare o serie de activităţi, ştiinţifice, educaţionale, economice şi de timp liber prin care să-şi menţină şi să-şi îmbogăţească imaginea de pol ştiinţific şi educaţional consolidată pe parcursul anilor 2006 – 2008, dar mai ales prin activităţile desfăşurate în decursul anului 2009. MNG îşi propune deasemenea menţinerea cel puţin pe locul şase în „Top 10 muzee bucureştene”, diversificându-şi tipurile de activităţi care să atragă un public cât mai larg. Ca şi activităţi propuse pentru anul 2010, amintim:

I. Târguri de minerale şi fosile: 1. Târgul de iarnă 22-24.01.2010 (Iarne cristalelor) 2. Târgul de Sf. Valentin 12-14.02.2010 3. Târgul de mărţişor 26.02-08.03.2010 4. Târgul de Florii 26-28.03.2010 (Poveştile Pământului de Florii) 5. Târgul de Sf. Gheorghe 22-25.04.2010 6. Târgul de noaptea muzeelor 14-16.05.2010 7. Târgul de Sânziene 24-27.06.2010 8. Târgul Vara cristalelor 29.07-01.08.2010 9. Târgul Toamna cristalelor 16-19.09.2010 10. Târgul de săptămâna geologiei 14-17.10.2010 11. Târgul de SF. Mihail şi Gavril 04-07.11.2010 12. Tărgul de Moş Nicolae 03-05.2010 13. Târgul de Crăciun 16-19.12.2010 II. Primăvara la muzeu – ateliere creative cu cei mici dedicate zilelor de 1 şi 8

martie. În cadrul acestor ateliere, copii vor învăţa care sunt vestitorii primăverii, îi vor recunoaşte şi îi vor desena dar vor învăţa şi să creeze propriile mărţişoare pe care le vor dărui mamelor de

75

8 martie. Ateliere se vor desfăşura în zilele de 20, 21, 27 şi 28 februarie 2010, precum şi în zilele de 6 şi 7 martie 2010, cu începere de la orele 10, 12 şi 14.

III. Expoziţii temporare cu diferite teme: se vor reedita expoziţiile „De la nisip...la sticlă” şi „Clipe împietrite ale vieţii”, expoziţii care s-au bucurat de un mare succes în anul 2009. Ca şi perioadă de timp, se estimează lunile aprilie, respectiv mai, 2010. Deasemenea, se va organiza expoziţia „Povestea chihlimbarului”, în care publicul larg va afla cum ia naştere această minunată piatră, cum a fost ea prelucrată, de ce strămoşii noştri în ea, care sunt cele mai frumoase bijuterii cu chihlimbar, ce e camera de chihlimbar, cum rol are această piatră asupra noastră.

IV. Cum ne însoţesc mineralele în cele mai frumoase momente ale vieţii: publicul va asista la o prezentare de modă în care vedete vor fi colierele, brăţările, cerceii şi inelele cu pietre preţioase şi semipreţioase ce vor fi accesorii la rochiile de mireasă. Prezentarea va avea loc pe 26 iunie 2010 în holul principal al muzeului.

V. Noaptea europeană a muzeelor: evenimentul se va desfăşura în noaptea de 16 – 17 mai 2010 şi va avea ca temă „Noapte tradiţională românească”.

VI. La mulţi ani copilărie: este un eveniment ce va fi dedicat copiilor mai mici şi mai mari; se va desfăşura în ziua de 30 mai, întreaga zi fiind pregătită pentru cei mici şi părinţii lor.

VII. Vinul şi geologia: este un evenimet la care publicul, pe lângă faptul că va avea ocazia să cunoască cele mai recunoscute podgorii din România şi să deguste vinurile reprezentative pentru aceste podgorii, va afla şi cum poate solul şi substratul geologic să „influenţeze gustul vinului”. În acest scop, specialişti din cadrul IGR vor face prezentări ale zonelor geologice unde se află aceste podgorii, dar şi a particularităţilor lor. Evenimentul va avea loc la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, 2010.

VIII. Săptămâna geologiei: va fi o săptămână în care cei mari, dar mai ales cei mici vor fi introduşi în minunata lume a geologiei: călătorii în timp, formarea pământului, apariţia şi evoluţia vieţii pe pământ, lumea interesantă a dinozaurilor, manifestarea vulcanilor, cum apar şi dacă putem prevesti cutremurele, ce sunt şi cum s-au format mineralele, care sunt cele mai cunoscute diamante, safire, rubine şi în coroanele căror regi se află, etc. Toate informaţiile vor fi oferite publicului de specialiştii din cadrul IGR.

IX. Crăciunul alături de voi: evenimentul, deja cu tradiţie, va consta în expunerea în holul principal al muzeului a lucrărilor de artă efectuate de persoanele private de libertate. În colaborare cu Direcţia penitenciarelor din România, evenimentul se va desfăşura la mijlocul lunii decembrie, 2010.

X. Fabrica lui Moş Crăciun: se va redeschide în decembrie pentru copii care vor sa-şi împodobească singuri, cu propriile creaţii, bradul de Crăciun. Fabrica va fi împărţită pe ateliere tematice, care vor începe cu două săptămâni înainte de Crăciun.

XI. Sacul lui Moş Crăciun: este un eveniment caritabil care s-a bucurat în anii din urmă de mare succes şi care se va desfăşura pe tot parcursul lunii decembrie, 2010. Toate donaţiile strânse de la copii se vor îndrepta spre casele de copii din diferite sectoare ale capitalei.

76

OBSERVATORUL GEOMAGNETIC NATIONAL SURLARI

2009

Dezvoltarea retelei de achizitie in cadrul OGNS, in concordanta cu standardele INTERMAGNET.

Procesul de modernizare a retelei de achizitii ale OGS a realizat in cursul anului 2009 prin instalarea, intr-o prima etapa, a sistemului de achizitie format din:

Magnetometru fluxgate triaxial FGE; Magnetometru protonic scalar Overhauser GEM Systems GSM90; Data logger MAGDALOG. Magnetometrul vectorial FGE este construit de Danish Meteorological Institute folosindu-

se trei senzori fluxgate comerciali, montati intr-un cub de marmura de 12x12x12cm3 prin intermediul unor tuburi de cuart in care se afla bobine de compensare ce asigura o stabilitate sau un drift maxim pana in 3 nT/an. Coeficientul de variatie cu temperatura al senzorului este sub 0.2 nT/°C iar a partii electronice, sub 0.1 nT/°C.

Pentru o buna stabilitate a liniei de baza, versiunea suspendata a cubului de marmura prin intermediul unei suspensii de tip cardanic este adoptata de cele mai multe observatoare geomagnetice. In acest fel driftul liniei de baza este sub 2-3 nT/an, rezultat obtinut chiar acolo unde un fluxgate clasic ar avea un drift de peste 100 nT/an. Eroarea de aliniere a celor trei componente vectoriale este de maxim 2mrad ( 7 min. de arc ) iar cea a suspensiei cardanice de +/- 0.5°. Sensibilitate: 400 nT/V.

Magnetometrul protonic Overhauser GSM90 este un magnetometru scalar proiectat pentru observatoare magnetice sau alte aplicatii (vulcanologie), unde stabilitatea si acuratetea sunt strict necesare. Cu o rezolutie de 0.01 nT, acuratete absoluta de 0.2 nT si un drift de 0.05 nT/an poate fi folosit cu succes in calculul valorilor de baza pentru un observator magnetic.

Data loggerul MAGDALOG a fost creat special pentru achizitia de date geomagnetice, de observator, avand urmatorii parametrii :

20 bit CMOS ADC: crystal CS5506 cu 4 canale –Hx, Hy, Hz la care se adauga un canal pentru temperatura ambianta T a camerei variometrului; rata de esantionare: 2 Hz vectorial FGE, 0.2 Hz scalar GSM si poate fi setata si pentru 4 Hz; mini computer incorporat 386, GPS.

Operatiile efectuate de acest logger au la baza doua programe dedicate. Primul opereaza in computerul principal si controleaza sincronizarea convertorului analog digital si a magnetometrului protonic cu ceasul din BIOS, ce este sincronizat la timpul universal prin intermediul receptorului GPS.

Al doilea program calculeaza valorile momentane mediate la minut si stocheaza aceste fisiere zilnice doar pe Linux PC. In acelasi mod sunt calculate valorile absolute mediate la minut si indexul triorar k, cu ajutorul componentelor vectoriale, insa in aceasta situatie sunt necesare valori de scala si linii de baza ce sunt verificate si updatate manual de catre operator. Aceste fisiere, conform standardelor, sunt trimise in timp real pe site-ul INTERMAGNET, pentru vizualizarea in timp real a magnetogramelor si la fiecare 10 minute, catre Gin Paris. A doua etapa de modernizare a demarat la sfarsitul lunii aprilie 2009 si este reprezentata de repunerea in folosinta a magnetometrului PSM de fabricatie poloneza, la standarde de calitate INTERMAGNET. Acest magnetometru este alcatuit dintr-un set de 3 variometre de torsiune cu fir de cuart Bobrov. Aceste variometre sunt conectate la un sistem electronic bazat pe principiul compensarii (feed back). Curentul de compensare este proportional cu intensitatea campului geomagnetic ce trebuie compensat prin injectia de curent in bobinele amplasate pe variometre. Rezolutia acestor variometre este de 0.1 nT iar variatia cu temperatura este sub 0.01nT/grad Celsius.

Magnetometrul trebuie conectat la un data logger adecvat si actual (NDL) in concordanta cu progresul tehnologic in domeniul metrologiei campului geomagnetic.

77

Loggerul NDL are patru functii deosebit de importante pe care le indeplineste in acelasi timp :

- Realizeaza conversia analog-digitala pe 24 biti, 6 canale, cu pas de esantionare variabil; - Asigura precizia in timp printr-un GPS propriu; - Stocheaza informatia pe carduri Compact Flash Card.

Asigura conexiunea directa la internet cu o viteza de 10 Mb/s, printr-un procesor specializat.

Toate aceste functii ale NET DATA LOGGER-ului il recomanda ca fiind absolut necesar pentru punerea in functiune a magnetometrului PSM ce are doua mari avantaje fata de magnetometrele de tip fluxgate:

- stabilitatea in timp a variometrelor ; - stabilitatea termica a variometrelor.

“Integrarea tuturor datelor achizitionate intr-un file-server (vizibil pe internet prin conturi de acces) prin care vor fi transmise on-line datele in pagina WEB a observatorului si

catre GIN-urile internationate (Geomagnetic Intermational Nodes). ” Obiectiv: “Crearea infrastructurii de retea cu scopul de a facilita accesul la datele achizitionate in format unic, preprocesare automata, baza unica de timp (prin GPS) pentru toate datele precum si identificarea disfunctionalitatilor in timp real”. Rezultat: ”Realizarea unui server ce stocheaza toate datele geomagnetice achizitionate cu echipamente diferite in cadrul Observatorului Surlari si accesarea acestora prin INTERNET.” Scopul crearii infrastructurii de retea este acela de a facilita accesul la datele achizitionate in format unic, preprocesare automata, baza unica de timp (prin GPS) pentru toate datele precum si identificarea disfunctionalitatilor in timp real. Acest tip de infrastructura este la nivelul Observatoarelor Geomagnetice de frunte din INTERMAGNET. Realizarea infrastructurii de retea este in curs de implementare la Observatorul Geomagnetic Surlari. Aceasta a fost proiectata astfel incat sa poata furniza toate serviciile necesare exploatarii, atat pentru utilizatorii care o vor accesa, cat si pentru calculatoarele instalate in locatia respectiva. Sistemul de operare ales ca suport pentru serviciile furnizate este distributia de Linux OpenSUSE 11.1, pentru serviciile care ruleaza pe masini x86, iar serviciile gazduite pe router-ul Cisco, ruleaza sub Cisco IOS 12.4T

78

Anexa 1

79

Anexa 2

Venituri totale realizate de INCD-GGGT (IGR-Bucureşti) 2.1 Venituri realizate prin contracte de cercetare-dezvoltare naţionale finanţate de la bugetul de stat. Nr ctr Denumire proiect Valoare

(anul 2009) 1 PNII 31-030

Arii protejate: evaluarea calităţii mediului în scopul valorificării resurselor naturale şi al dezvoltării durabile locale

253.603,00

2 PNII 91-017 Dezvoltarea reţelei taxonomice româneşti în perspectiva integrării în reţeaua europeană SYNTHESYS

97.639,00

3 PNII 31-059 Geo-biodiversitatea Parcului Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş. Studii integrate geologice, geografice, biologice pentru îmbogăţirea patrimoniului natural al parcului şi extinderea limitelor acestuia

217.374,00

4 CAPACITATI 59/2008 Repere structurale şi petrologice (ofiolite şi eclogite) ale orogenezei varisce în Carpaţii Meridionali (România)

48.125,00

5 CAPACITATI 58/2008 Faze C-S-H-A în skarnele de foarte înaltă temperatură din România

98.210,00

6 CTR.1091/03.09.2009 (MEC) Sinteza datelor de cercetare geologică privind cuarţul de înaltă puritate şi nisipuri cuarţifere din România, cu date noi privind geochimia şi mineralogia

79.998,37

7 CTR.1092/03.09.2009 (MEC) Studiul geologic privind prelucrarea datelor din arhivă, obţinute din activitatea de cercetare geologică, Etapa a –IV-a

99.999.69

8 IDEI 337 Fluctuaţii climatice majore în Miocenul României: dovezi paleobotanice

137.504,22

9 IDEI 336 Modelarea evoluţiei paleoclimatului în aria Carpatică pe baza studiului florelor cenofitice din România.

173.897,68

10 IDEI 95/2009 Studiul geologic al depozitelor cretacice şi postcretacice din centrul şi vestul Munţilor Pădurea Craiului

87.079,98

11 IDEI 1074/2009 Păduri pietrificate din România; studii paleoxylologice - interpretări paleoclimatice

87.536,92

12 PNII 31-092 Hazarde naturale şi tehnologice care pot produce dezastre în Romania. Evaluarea riscului şi măsuri de preîntâmpinare şi limitare a impactului asupra societăţii şi mediului înconjurător

78.037,00

13 PNII 31-024 Modelarea surselor seismice din estul României pentru estimarea hazardului seismic

128.269,00

14 PNII 31-063 Diversitatea geologică a Paleozoicului superior din România şi relaţia cu schimbările climatice globale

123.700,45

15 PNII 31-046 83.830,45

79

Macrozonarea seismică a teritoriului României, fundamentată pe intensităţi macroseismice reevaluate, coroborate cu date geologice şi geofizice complexe

16 PNII 31-067 Cercetări fundamentale de seismologie istorică şi paleoseismologie, necesare pentru evaluarea seismicităţii pe termen lung şi a hazardului seismic

16.020,00

17 PNII 31-020 Cercetări avansate pentru determinarea parametrilor termici, spectrali şi chimici ai mineralelor, rocilor şi reziduurilor industriale pentru realizarea unor baze de date şi meta-date georeferenţiate destinate monitorizării problemelor de mediu

135.704,00

18 PNII 31-038 Evaluarea multidisciplinară a mărimii efectelor seismice locale în microzonarea Bucureştiului

144.062,00

19 PNII 31-013 Studiu interdisciplinar al ecosistemelor semiînchise (lacuri alpine şi vulcanice) în vederea stabilirii nivelului de referinţă pentru aprecierea impactului factorului antropic: lacuri alpine din Masivul Făgăraş şi lacul Sf Ana

60.865,00

20 PNII 91-019 Prestigiu si Putere. Obiecte de podoabă nemetalice din muzeele românesti, cu un studiu arheometric pentru determinarea originii mărgelelor de chihlimbar. (Romanit)

82.810,74

20 PNII 71-009 Cercetări pentru dezvoltarea unui program de monitorizare a amplasamentului de depozitare a deşeurilor radioactive. Studiu de caz: DFDSMA Saligny

97.639,00

21 PROGRAM NUCLEU 09 21 Contribuţii la cunoaşterea geologică a teritoriului României - GEOROM

2.036.700,00

22 UE 52/2009 Sistem integrat de tehnologii de colectare a datelor în scopul estimării gradului de degradare a solului datorită fenomenelor de instabilitate a terenului

57.553,00

TOTAL 4.426.158,5 2.2 Venituri realizate prin contracte de cercetare-dezvoltare internaţionale finanţate din fonduri publice Nr ctr Denumire proiect Valoare

(anul 2009) 1 FP7 - DIGISOIL 211523

Integrated system of data collection technologies for mapping soil properties

165.914,26

2 FP7 - SAFELAND 226479 Living with landslide risk in Europe: Assessment, effects of global change, and risk management strategies

311.335,20

3 SEE/A/151/2.4/X – SARMa Sustainable Aggregates Resource Management

28.464,37

TOTAL 505.713,83

80

2.3 Venituri realizate prin contracte de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri private (operatori economici)

Nr ctr Beneficiar Valoare (anul 2009) 1 SC. SOLAREX SRL 42.380,42 2 SC. SABA PRODUCTS SRL 14.000,00 3 SC HIDROCONSTUCTIA SA BUCURESTI 12.605,04 4 SC ORIZONT HIDRO CONS SRL 5.000,00 5 UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.277,31 6 SC ALSYS DATA SRL 1.000,00 7 SC CORPORATE BUSINESS CONSULTING 12.500,00 8 SOCIETATEA NATIONALA A APELOR

MINERALE SRL 2.000,00

9 SC E.P.M SRL 335,12 TOTAL 91.097,89

2.4 Venituri realizate din activităţi economice (servicii, microproducţie, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală)

Nr ctr Activitatea Valoare (anul 2009) 1 Vânzarea produselor finite 7.810,71 2 Vânzarea produselor reziduale 8.091,41 3 Redevenţe şi chirii 344.827,70 4 Vânzarea de mărfuri 106.082,89 5 Venituri din activităţi anexe 261.713,34 6 Venituri din producţia stocată 1.720,32 7 Venituri din subvenţii 4.180.061,53 8 Venituri din despăgubiri şi penalităţi 5.577,54 9 Venituri din calculul amortizării 504.809,00

10 Alte venituri din expoatare 13.419,44 11 Venituri financiare 60.227,62

TOTAL 5.494.341,5

Anexa 3

Structura resursei umane de cercetare-dezvoltare la 31 decembrie 2009.

Total personal, din care :

150

- personal de CD atestat, cu studii superioare, din care :

72

CSI 15 CSII 17 CSIII 13 CS 5

ACS 14 IDTI 2 IDTII 3 IDTIII - IDT 3

- personal auxiliar 78

81

82

Anexa 4

Lista principalelor echipamente de cercetare specifice

Localizare Echipament Microsondă electronică este compusă din microscop electronic cu baleaj, dotat cu sistem multidetector de imagine, şi doi detectori de RX EDAX (OXFORD), analizor de energii dispersive a radiaţiei X, măsoară temperatura radiaţiei X emisă de probă prin excitare electronică WDX – spectrometru de măsurare a lungimii de undă a radiaţiei X, urmărindu-se evidenţirea elementelor urmă şi obţinerea imaginii de distribuţie a elementului detectat, cât şi a variaţiei concentraţiei pe profilul investigat

Laborator Analiza suprafeţelor

Microscop electronic cu transmisie (TEM) destinat obţinerii imaginilor de structură cu ajutorul electronilor transmişi (ordin de mărire între x 40 şi x 800.000), cât şi analize de microdifracţie Spectrometrul ICP BAIRD 2070, secvential, este compus din sursă spectrală de tip plasmă, sistem dispersiv constituit dintr-o retea plană de difractie cu 1800 trasaturi/mm şi sistem de detectie cu doi fotomultiplicatori. Sistemul de introducere a probei este dotat cu nebulizor concentric sau V-Groove, în cazul probelor dezintegrate cu acizi

Laborator sectrometrie

Spectrometrul PGSII este destinat analizei de emisie atomică cu sursa spectrală de tip arc de curent continuu sau alternativ, sau sursa scânteie electrică. Echipamentul se caracterizează prin reţeaua de difracţie plană (în variantele: 635 trăsături/mm şi 1302 trăsături / mm), cu intervalul spectral 200-1000nm Spectrometru gamma de fond scazut cu detector–HPGe compus din analizor multicanal digital DSPEC jr.2.0 (16 684 canale), detector HPGe model GEM-25 poptop (eficientă relativă de detectie 26%, rezolutie 1.80 keV la Co-60, 1332 KeV si 0.800 la linia de 122keV a Co-60), ecran Pb pentru detectori HPGe – ORTEC Spectrometru gamma de fond scazut cu detector–NaI (Tl) compus din analizor multicanal digital DigiBase (1024 canale), detector NaI (Tl), rezolutie spectrala detector – 8%, ecran Pb ORTEC

Laborator radiometrie

Sistem de masurare a radonului PYLON AB – 5 compus din monitor radon PYLON AB-5 (domeniul de masură radon: 0.01 – 1.000.000 pCi/l, 0.37 – 4.107 Bq/l), celule LUCAS, contor pasiv model CPRD Difractometru de raze X, tip Bruker D8 Advance cu goniometru vertical, configuraţie θ - 2θ, focalizare Bragg - Brentano, cu posibilitatea deplasării independente a tubului şi detectorului, tub de radiaţii X cu anod de Cu, 2 kw şi filtru de Ni Spectrometrul de absorbţie în infraroşu cu transformantă Fourier, tip Bruker Tensor 27

Laborator Mineralogie

Analizorul termic simultan tip STA 449 C Jupiter Colectiv seismică

Staţia seismică ABEM TRIO SX 24, cu dispozitiv periferic de stocare digitală a semnalului seismic. Cabluri vector cu 24 prize la 5m echidistanţă. Spectrometru ZEEnit - 700, produs de AnalytikJena (Germania) Spectrometru MiniPAL-4, generatie 2007, produs de Philips (Olanda) pH-metru T-O-210A Oxigenometru T-O-810

Laborator GEOECOLAB

Conductivimetru T-O-130A

83

Anexa 5. Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI. Nr crt Titlul lucrării Revistă Autori1 Apatite-(CaOH) in the fossil bat guano deposit

from the “dry” Cioclovina Cave, Şureanu Mountains, Romania: Reply.

Canadian Mineralogist, 47, 1, 208-

210.

MARINCEA, Ş. & DUMITRAS, D.G.

2 Analyses of geomagnetic field for a long period from Geomagnetic Observatories

Chinese Journal of Geophysics (16p, in press)

Asimopolos, L., Asimopolos, N.S., Pestina A. M.

3 Chloritoid-bearing mineral assemblages in high-pressure metapelites from the Bughea Complex, Leaota Massif (South Carpathians)

Journal of Petrology, 50/1, 103-125 Negulescu, E., Săbău, G., Massonne, H.-J

4 Mineralogy and geothermometry of gabbro-derived listvenites in the Tisovita-Iuti Ophiolite, Southwestern Romania

Canadian Mineralogist 47, 1, 81-105 G. Plissart, O. Féménias, M. Mărunţiu, H. Diot, D. Demaiffe

Anexa 6 Produse/servicii/tehnologii rezultate din activităţi de cercetare. Nr. crt

Produs/tehnologie Date tehnice Domeniu de utilizare

1 Modelul tectonic pentru structura adâncă a crustei

Cuprinde formaţiunile sedimentare, suprafaţa fundamentului cristalin şi discontinuităţile Conrad şi Mohorovičić din aria Carpaţiilor Orientali şi Forlandul lor

Industria extractiva, industria petroliera

2 Bază de date geologice pentru nomenclatura litostratigrafică a României

Cuprinde 134 fişe litostratigrafice ale formaţiunilor mezozoice şi terţiare din Carpaţii Orientali

Prospectiune si explorare geologica, industria extractiva

3 Harta geologică digitală Scara 1:50.000, foaia 181-c, Deleni

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

4 Monitorizare prin observatii satelitare

Metodologie de evaluare a caracteristicilor spectrale în vederea monitorizării haldelor de steril din industria miniera

Industria extractiva, protectia mediului

5 Baza de date spectrale Modelul bazei de date pentru monitorizarea haldelor de steril

Industria extractiva, protectia mediului

6 Modelare tectonica in sprijinul lucrarilor de infrastructura

Modelul tectonic al formaţiunilor geologice ce aflorează în zona Defileului Jiului ADUCŢIUNEA DUMITRA –BUMBEŞTI

Hidroconstrucţia SA

7 Colectie petrografica si paleontologica

Expozitie permanenta la sediul Punctului de informare din sediul administrativ al Parcului National Cheile Bicazului-Hasmas din Izvorul Muresului

Documentarea stiintifica si promovarea siturilor de interes din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas

8 Studiu paleontologic/taxonomic Amoniti (Phylloceratina, Lytoceratina,

Aulacostephanidae) din siturile din vestul mt. Ghilcos (3 specii noi)

Documentarea stiintifica si promovarea siturilor de interes din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas

9 Delimitare situri geologice Conturarea locatiilor de interes geologic-patrimonial din ariile Piatra Siguratica, Suhard si Ghilcos (nord) – descoperit un sit nou

Documentarea stiintifica si promovarea siturilor de interes din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas

10 Harta de hazard Hazard geologic local (alunecari teren, eroziune, prabusiri) in bazinul Lacu Rosu. Harta distributiei fenomenelor de instabilitate a terenului din regiunea PNCB-H

Documentarea stiintifica si protectia siturilor de interes din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas

11 Baza de date GIS Proiectul bazei de date GIS pentru hărţile geologice Ghid pentru fluxul operaţiilor conversiei datelor spaţiale din aplicaţia CAD OCAD în baza de date GIS Baza de date GIS pentru harta geologică la scara 1:1.000.000 Aplicaţie software pentru gestiunea metadatelor Aplicaţie software pentru gestiunea

Cercetare geologica, evaluarea si valorificarea resurselor minerale ; lucrari de infrastructura

84

dicţionarelor de date Aplicaţie software prezentare hărţi pe internet, harta geologica a României la scara 1:1.000.000

12 Harta digitala georeferentiata Harta hidrografică a României

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

13 Harta geologica digitala Foaia 1:50000, 89c BÂSCA CHIOJDULUI L-35-89-C. Machetă vectorizată

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

14 Harta geologica digitala Foaia 1:50000, 21c COŞNA L-35-15-C. Machetă vectorizată

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

15 Harta geologica digitala Foaia 1:50000, 34c HĂRLĂGIA L-35-28-c. Machetă vectorizată

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

16 Harta geologica digitala Foaia 1:50000, 40a TĂŞAD L-34-45-A. Machetă vectorizată

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

17 Harta geologica digitala Foaia 1:50000, 48c BRATEŞ L-35-41-C. Machetă vectorizată

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

18 Harta geologica digitala Foaia 1:50000, 95b SFÂNTU GHEORGHE L-35-76-B. Machetă vectorizată

Fundamentare lucrari geologice, de infrastructura, etc.

19 Model paleoclimatic Modelarea paleoclimatului din Neogen pe baza paleoflorelor

Studiul modificarilor climatice

20 Raport de monitorizare Monitorizarea parametrilor hidrogeologici ai zonei nesaturate din vecinatatea CNE Cernavoda si DFDSMA Saligny

Protectia mediului

21 Raport evaluare Evaluarea parametrilor hidrogeologici ai zonei nesaturate din vecinatatea CNE Cernavoda si DFDSMA Saligny

Protectia mediului

22 Algoritm şi program de calcul

Algoritm şi program de calcul al spectrului 2D (spectrul in număr de unda) pentru o seismogramă, cu implicaţii in calcularea vitezelor undelor elastice transversale (S) in partea superficială a secţiunii geologice.

Protectie antiseismica

23 Algoritm de calcul Algoritm pentru determinarea gradientului legii de variaţie liniară a vitezei seismice cu adâncimea pentru evaluarea regimului vitezelor undelor longitudinale la nivelul bedrock-ului.

Protectie antiseismica

24 Profil de microzonare seismica

Distribuţia vitezelor undelor seismice şi a principalilor parametri geodinamici (coeficientul Poisson şi modulii de elasticitate longitudinală şi transversală) in secţiunea de mică adâncime de pe profilul de microzonare seismică din Parcul Tineretului ( Bucureşti).

Protectie antiseismica

25 Baza de date GIS Baza de date preliminare, harti geofizice la scara regionala si locala integrate GIS

Cercetare geologica si geofizica, evaluarea si valorificarea resurselor minerale ;

85

86

lucrari de infrastructura 26 Ghid metodologic Ghid metodologic de selectie a sursei

spectrale in analiza spectrochimica a solurilor

27 Ghid metodologic Ghid metodologic de utilizare optima a spectrelor de arc si scanteie electrica in domeniul 240nm-350nm,la analiza Cu,Fe,Zn,Al in roci

28 Ghid metodologic Ghid de preparare prin digestie in camp de microunde si analizare spectrochimica (emisie atomica) a sedimentelor de lac

29 Bibliografia geologica a Romaniei

- reproducere în format electronic (pdf după raster cu caractere ataşate) a unui număr de 5 volume epuizate ale seriei Bibliografia Geologică a României (Bibliografia Geologică a României, Codarcea & Roman, 1926 şi suplimentele 1-4). - două volume în reproducere fidelă, calitate de tipar, format electronic îmbunătăţit (pdf cu text formatat şi legături dinamice), între care şi primul volum al seriei, din care mai există doar un exemplar complet. - recuperarea şi stocarea textului formatat pentru 6 volume - stocarea în formă electronică a bazelor de date cu indicii tematici şi geologo-structurali

- consultarea lucrărilor de către specialişti, în vederea documentării şi a întocmirii bibliografiei

- informare-documentare, reproducere de înaltă calitate în format electronic sau în formă tipărită

- reproducere

- procedeu standard pentru actualizarea şi extinderea indexării bibliografiei geologice a României

30 Modelare magnetica Modele rock-magnetice, paleogeomagnetice şi magnetice ale mediului magneto-înregistrator reprezentat de formaţiuni purtătoare de cărbuni probate în cariere de lignit şi foraje din bazinul Dacic

Valorifiacre resurse de lignit

31 Tehnologie de preparare Tehnologie de preparare a cuarţului de inalta puritate de la Cuca – Bucegi, Voineşiţa şi Ilova.

Valorificarea resurselor minerale

32 Flux tehnologic Fluxul tehnologic de prelucrare a probelor pentru valorificarea potenţialului de minerale grele şi abrazive (magnetit, ilmenit, granaţi) din aluviunile din România si stabilirea posibilităţilor de utilizare ale acestora

Valorificarea resurselor minerale

33 Flux tehnologic Stabilirea fluxului tehnologic pentru recuperarea secundara a elementelor utile din iazul de decantare Roşia Poieni

Valorificarea resurselor minerale

Anexa 7 Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI

Nr crt Titlul Revistă Autori

1 Skan and mineralization in the upper basin of Mraconia Valley, Almăj Mountains, Romania.

Romanian Journal of Mineralogy, 84, 35-37. Anason, A. & Marincea, Ş.

2 Mineralogical and geochemical data on the Romanian phosphogypsum.

Romanian Journal of Mineralogy, 84, 10-11 Caraveţeanu, A.M., Marincea, Ş. & Dumitraş, D.G.

3 Li-bearing and associated minerals in pegmatites from Conţu, Cindrel Mountains.

Romanian Journal of Mineralogy, 84, 7-9. Călin, N., Dumitraş, D.G., Costea, C. & Marincea, Ş

4 Temporal, spectral and wavelet analysis applied for geomagnetic data

Proceedings of the 9th SEGJ International Symposium- Imaging and Interpretation- Sapporo, Japan. (extended abstract )

Asimopolos, L., Pestina A. M

5 Environmental activity in Geological Institute of Romania

Proceedings of the 9th SEGJ International Symposium- Imaging and Interpretation- Sapporo, Japan. (extended abstract )

Asimopolos, L., Cristea, P., Vijdea, A.M., Pestina A. M

6 Paleontological sites from Cheile Bicazului – Hăşmaş National Park.

Revista ”Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele Naturii”, vol. XXV, Craiova 2009, p.355-365 - “index B – CNCSIS (cod 703)” ISSN 1454-6914

Grigore D., Lazăr I., Grasu C., Gheuca I., Ciobănete D., Constantinescu A., Marcu I

7 Aulacostefanids species(Aulacostephanus, Ringstedia, Simocosmoceras and Gravesia genera) from “Acanthicum Beds” of Ghilcoş (Eastern Carpathians – Romania).

Revista ”Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele Naturii”, vol. XXV, Craiova 2009, p.351-354 - “index B – CNCSIS (cod 703)”ISSN 1454-6914

Grigore D., Marcu I

8 Aulacostephanids species (Sutneria Genus) from “Acanthicum Beds” of Ghilcoş Massif (Eastern Carpathians – Romania).

Revista ”Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele Naturii”, vol. XXV, Craiova 2009, p.366-374 - “index B – CNCSIS (cod 703)” ISSN 1454-6914

Grigore D

9 Kimmeridgian – Lower Tithonian ammonite assemblages from Ghilcoş -

Acceptata in Acta Palaeontologica Romaniae, vol. VII/2009 ; “indexata in GeoRef”

Grigore D

87

Hăghimaş Massif (Eastern Carpathians – Romania)

10 GIS database model for geological maps

Romanian Journal of Mineralogy, 84, p. 86-88 George Tudor, Ion Gheuca

11 Databases for geological maps with the use of GIS open source solutions.

Analele ştiinţifice ale Universităţii „AL. I. Cuza” Iaşi, Geologie. Tomul LV, nr. 2, 2009, p. 113-124

George Tudor

12 How impacts have shaped the magnetic field of Earth, Mars and Moon

Proceedings of ESA’s Second Swarm International Science meeting, http://www.esa.int/esapub/pi/proceedingsPI.htm (in press) sau www.congrex.nl/09c24/S2_Posters/S2_P04_Isac_paper.pdf

Isac A., Mandea M., Purucker M.

13 Mineral diversity in the Leaota Massif: trivial to unique compositions in metamorphic assemblages

Romanian Journal of Mineralogy, 84, p. 75-77 Negulescu, E., Săbău, G

14 The Sarmatian macro- and microflora from Stan’s hill – Bozieni (Moldavian Platform)

Analele �tiin�ifice ale Universită�ii „Alexandru I. Cuza“ din Ia�i, Iasi

�abără D., Chirilă, G. & Paraschiv V.

15 Palaeoclimatic estimation from Miocene of Romania, based on palynological investigations

Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Geologia, Cluj-Napoca

Ţabără D., Chirilă G. & Paraschiv V.

16 Late Cretaceous Fagaceae in the South Apuseni Mts., Romania.

« Revue Roumaine de Geologie », Acad. Roum. tome 51. Revista nivel BDI

Eugenia Iamandei, Stănilă Iamandei

17 The cature of the Moon by the Earth araund 40.000 years before present from the geological perspective.

9thInternational Multidisciplinary Scientific Geoconference SEGEM 2009, Conference Proceedings, vol. 1, p. 137 – 146, Albena, Bulgaria

Ticleanu M., N. Ticleanu, R. Nicolescu, Ion Adriana, Borcan Gh

18 CHIME U-Th-Pb - geochronology: an explicit age formulation as a function of element concentrations

Rom. Journ. Mineralogy 84, 68-71 Săbău G

19 Seismic tomography – developments and applications in mining and engineering geology

9 th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2009, Albena (Bulgaria), Conference Proceedings, vol.1, 701-708

Cristea P., Manj V., Nitica C.

20 Characterisation of mining waste dumps in the west and south-west part of Romania by remote sensing anomalies and laboratory assays

Romanian Journal of Mineralogy, ISSN 1220-5621, vol. 84, p .80-83.

Vîjdea A.-M., Bindea G., Zoran M.

21 Integrated magnetic susceptibility and GEO-ECO-MARINA, 15, p. 139-159 Rădan, S.C., Rădan S.

88

lithological studies on lacustrine recent sediments from the Danube Delta, in “Sedimentary processes and deposits within River – Sea systems

22 Application of stable isotope models to the evaluation of groundwater and geothermalwater resources: case of the Padurea Craiului limestone aquifers system.

Proc. of 24-th Int. Apl. Geochem. Symp. Vol.II, p. 633-636 Fredericton, Canada

Papp, Delia & Cociuba I.

Anexa 8 Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale. Nr crt Titlu Conferinţă Autori1 Skan and mineralization in the upper basin of Mraconia

Valley, Almăj Mountains, Romania International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Anason, A. & Marincea, Ş.

2 Mineralogical and geochemical data on the Romanian phosphogypsum.

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Caraveţeanu, A.M., Marincea, Ş. & Dumitraş, D.G.

3 Li-bearing and associated minerals in pegmatites from Conţu, Cindrel Mountains.

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Călin, N., Dumitraş, D.G., Costea, C. & Marincea, Ş.

4 Hydroxylapatite in the fossil bat guano deposit from the “dry” Cioclovina Cave, Şureanu Mountains, Romania.

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Dumitraş, D.G., Marincea, Ş. & Bilal, E.

5 Spurrite and associated minerals in the inner exoskarn zone from Cornet Hill (Metaliferi Mountains, Romania)

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Marincea, Ş., Dumitraş, D.G. & Fransolet, A.M.

6 Morphological analysis of geomagnetic field through wavelet processing (abstract)

IAGA 11th Scientific Assembly Sopron, Hungary., 20-27 August

Asimopolos, L., Pestina A. M

89

2009 7 Temporal, spectral and wavelet analysis applied for

geomagnetic data (extended abstract and oral presentation)

9th SEGJ International Symposium- Imaging and Interpretation- Sapporo, Japan.12-14 October 2009

Asimopolos, L., Pestina A. M

8 Environmental activity in Geological Institute of Romania (extended abstract and poster)

9th SEGJ International Symposium- Imaging and Interpretation- Sapporo, Japan. 12-14 October 2009

Asimopolos, L., Cristea, P., Vijdea, A.M., Pestina A. M

9 Complex analysis of geomagnetic field International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Asimopolos, L., Pestina A. M

10 Characterisation of Mining Waste Dumps in the W and SW Part of Romania by Remote Sensing Anomalies and Laboratory Assays.

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Anca-Marina Vijdea, Gabriel Bindea, Maria Zoran

11 SARMa-Sustainable Aggregates Resource Management International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Mărunţiu Marcel, Bindea Gabriel, Colţoi Octavian, Vîjdea Anca-Marina, Floria Nelu

12 Prezenţa aurului nativ în Munţii Făgăraş de Est, bazinul văii Holbav

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Aneta Balaban, C. Costea

13 Li-Bearing and associated minerals in pegmatites from Conţu, Cindrel Mountains

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Nicolae Călin, Delia- Georgeta Dumitraş, Constantin Costea

14 Upper Jurassic Brachiopod Assemblages from the Hăghimaş Mountains (Eastern Carpathians, Romania) – Taxonomy, Paleoecology and Paleobiogeographical Significance

1. Sympozionul “9th North American Paleontological Convention” (NAPC) Cincinnati 21-26 iunie 2009.

2. “The 8th Symposium of IGCP 506 on Marine and non-marine Jurassic: global correlation and major geological events”, Universitatea din Bucureşti 27aug-3sep2009, Bucureşti.

Lazăr Iuliana, Grigore D, Sandy M.

15 Late Jurassic fossil assemblages from Ghilcoş Mts. – Eastern Carpathians - an exquisite paleontological site

“The 8th Symposium of IGCP 506 on Marine and non-marine Jurassic: global correlation and major

Grigore D., Stoica M., Sandy M., Lazar Iuliana Gheuca I

90

geological events”, Universitatea din Bucureşti 27aug-3sep2009, Bucureşti.

16 Paleontological sites from Cheile Bicazului – Hăşmaş National Park

Sesiunea Stiintifica Internationala “Muzeul si Cercetarea Stiintifica” – Craiova 24-26 sept 2009

Grigore D., Lazăr I., Grasu C., Gheuca I., Ciobănete D., Constantinescu A., Marcu I.

17 Aulacostefanids species (Aulacostephanus, Ringstedia, Simocosmoceras and Gravesia genera) from “Acanthicum Beds” of Ghilcoş (Eastern Carpathians – Romania)

Sesiunea Stiintifica Internationala “Muzeul si Cercetarea Stiintifica” – Craiova 24-26 sept 2009

Grigore D., Marcu I

18 Aulacostephanids species (Sutneria Genus) from “Acanthicum Beds” of Ghilcoş Massif (Eastern Carpathians – Romania)

Sesiunea Stiintifica Internationala “Muzeul si Cercetarea Stiintifica” – Craiova 24-26 sept 2009

Grigore D.

19 Still problematic facts on the fate of brines in the alpine porphyry copper systems from Romania

ECROFI XX European Conference on Fluid Inclusion Research, XX Edition, Sept 21-27, 2009, Granada Spain

Pintea Ioan

20 Hydrocarbon entrapment in the east of the Moesian Platform

71st EAGE Conference & Exhibition incorporating SPE EUROPEC (June, 8 – 11, 2009) - Amsterdam, Netherlands

Pene Constantin, Niculescu Bogdan, Colţoi Octavian

21 GIS database model for geological maps

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

George Tudor, Ion Gheuca

22 How impacts have shaped the magnetic field of Earth, Mars and Moon

ESA’s Second Swarm International Science meeting, Potsdam, Germania, 24-26 June 2009

A. Isac, M. Mandea si M. Purucker

23 Surlari Observatory: where we have been and where we are.

IAGA 11th Scientific Assembly, Sopron, Ungaria, 23-30 August 2009

A. Isac, M. Mandea si H.-J. Linthe

24 Mineral diversity in the Leaota Massif: trivial to unique compositions in metamorphic assemblages

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Negulescu, E., Săbău, G

25 Pliocene Coal Deposits in Carpathian Area

NECLIME Symposium – Neogene Climate Evolution in Eurasia, 2009, Izmir, Turcia 28 septembrie - 1 octombrie 2009.

Eugenia Iamandei, Stănilă Iamandei, Florina Diaconu & N. Ticleanu

91

26 The capture of the Moon by the Earth around 40.000 years before present from the geological perspective.

9thInternational Multidisciplinary Scientific Geoconference SEGEM 2009, Conference Proceedings, vol. 1, p. 137 – 146, Albena, Bulgaria

Ticleanu M., N. Ticleanu, R. Nicolescu, Ion Adriana, Borcan Gh.

27 Analyses methods of mineralogical laboratory in the Geological Institute of Romania

The Scientific International Conference, ″Museum and Scientific Research", september 24-26, Craiova

Anason A., Carave�eanu A.M., Călin N.

28 The Iron Gates Natural Park: proposals for geo-tourism related to mining activities

Geology for Society : Education and Cultural Heritage ; 16th Meeting of the Association of European Geological Societies ; Cluj-Napoca ; 9-13 iulie 2009

A. Seghedi, V. Iancu, M. Popa, M. M. Raşcov, M. Ghenciu.

29 Dobrogea beneath your feet – a museum of geology by the Măcin Mountains National Park

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Seghedi A, Oaie G., Melinte M., Ghenciu M., Raşcov M. M., Anitai N., Anitai L.

30 CHIME U-Th-Pb - geochronology: an explicit age formulation as a function of element concentrations

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

G. Săbău

31 Ti-Nb-REE assemblages in the monazite veins at Jolotca, Ditrău alkaline massif.

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

G. Săbău

32 Seismic tomography – developments and applications in mining and engineering geology

9 th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2009, Albena (Bulgaria), Conference Proceedings, vol.1, 701-708

Cristea P., Manj V., Nitica C.

33 Climatic and environmental significance of Pliocene Flora within Carpathian Area, Romania.

NECLIME Symposium – Neogene Climate Evolution in Eurasia, Izmir, Turcia 28 septembrie - 1 octombrie 2009.

Stanila Iamandei, Eugenia Iamandei & Angela Bruch.

34 Characterisation of mining waste dumps in the west and south-west part of Romania by remote sensing anomalies and laboratory analyses (poster)

International symposium “Mineralogy and geodiversity”. Bucharest, October 30 – 31, 2009

Vîjdea A.-M, Bindea G., Zoran M.

35 Destabilization of spinel from podiform chromitites: symplectitic rim of (Cr-Fe) spinel / Cr-rich Mg chlorite and

International workshop ”Alpine ophiolites and Modern Analogues”,

Plissart, G., Maruntiu, M., Monnier, C., Diot, H.

92

development of a chlorite aureole. 30 sept-02 oct 2009, Parma, Italy 36 A petro-structural study of metagabbros and gabbro-

derived listvenitic schists : obduction related-deformations in an intra-oceanic setting.

International workshop ”Alpine ophiolites and Modern Analogues”, 30 sept-02 oct 2009, Parma, Italy

Plissart, G., Maruntiu, M., Monnier, C., Demaiffe, D., Diot, H.

37 Characteristic fingerprints of the lacustrine sedimentary environments retrieved from the magnetic susceptibility records in the wetlands of southeastern Romania; geoecological inferences

IAGA 11th Scientific Assembly, 23-30 aug. 2009, Sopron, Hungary.

Rădan, S.C., Rădan, S.

38 Magneto-lithological models for recent sediments : examples from deltaic, lagoonal and littoral lakes

IAGA 11th Scientific Assembly, 23-30 aug. 2009, Sopron, Hungary.

Rădan, S.C., Rădan, S., Cazacu, C., Milu, C.

39 Red sedimentary and combustion metamorphic rocks as magnetic anomaly sources; Rock magnetic and palaeomagnetic signatures recovered from bauxites and porcelanites

IAGA 11th Scientific Assembly, 23-30 aug. 2009, Sopron, Hungary.

Rădan, S.C., Rădan, S.

Anexa 8a Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe naţionale. Nr crt Titlu Conferinţă Autori1 A Comparative Study of Atomic Emission Spectra as

Obtained by d.c/a.c and Spark Excitation Sources Annual Scientific Conference Faculty of Physics, University of Bucharest 5 iunie 2009, pag 53-54

V.E. Alexe, C. Costea, D. Covaci, O.G. Duliu

2 Studiul complex interdisciplinar al ecosistemelor semiinchise; Lacul alpin Balea(Masivul Fagaras) si lacul vulcanic Sfanta Ana(Muntii Harghita)

Sesiunea anuala de comunicari stiintifice GEOECOMAR( mai 2009) pag 69-84

O. Duliu, T. Brustur, S. Sobotka, I. Stanescu, Gh. Oaie, C. Ricman, V. Alexe, C. Costea, M. Iovea, G. Sbarcea

3 Studiul influentei volatilizarii elementale si a matricei probei asupra sensibilitatii analitice la utilizarea arcului electric ca sursa spectrala.

Simpozion de Geochimie „Mircea Savul” ,Universitatea Iasi, 24-25 oct, 2009

AlexeVeronica, C. Costea,Covaci Dorina, O. Duliu

4 Wavelet Analysis Of Geomagnetic Data GEO 2009 – The scientific meeting of Asimopolos, L., Pestina A. M.,

93

the Faculty of Geology and Geophysics, University of Bucharest., 20-21 May 2009

Dumitras C.

5 Comparative Analysis of Geomagnetic Data Aquired with Different Equipment in the Surlari Observatory.

GEO 2009 – The scientific meeting of the Faculty of Geology and Geophysics, University of Bucharest., 20-21 May 2009

Pestina A. M, Asimopolos, L., Niculici, E., Iancu, L.

6 Geomagnetic non-periodic phenomena produced during 2007 on the Earth.

GEO 2009 – The scientific meeting of the Faculty of Geology and Geophysics, University of Bucharest., 20-21 May 2009

Niculici, E., Pestina A. M, Asimopolos, L., Iancu, L.

7 Kimmeridgian – Lower Tithonian ammonite assemblages from Ghilcoş - Hăghimaş Massif (Eastern Carpathians – Romania)

Al 7-lea Simpozion National de Paleontologie – SPR – Univ. Babes Bolyai Cluj Napoca 22-24 oct 2009. Seventh Romanian Symposium on Palaeontology. Abstract book

Grigore D.

8 Databases for geological maps wiht the use of GIS open source solutions.

Simpozionul stiintific national cu participare internationala, Mircea Savul, Universitatea Al. I. Cuza Iasi, 24 Oct. 2009

G. Tudor

9 Consideratii asupra Breciei de Gugu si a Formatiunii de Ecleja pe baza unor observatii in arealul tip de aflorare a celor doua unitati litologice

Sesiunea de comunicari “I.P.Voitesti” a Depatamentului de Geologie din univ Babes-Bolyai, Cluj Napoca

Ioan COCIUBA, Ioan I. BUCUR, Emanoil SASARAN & Martin NOWAK

10 Paleofloristic diversity of the Sarmatian deposits (Middle Miocene) from Oltenia province, southern Romania

Al 7-lea Simpozion Naţional de Paleontologie, 22 – 24 octombrie 2009, Cluj-Napoca

Paraschiv V.

11 Liasic Petrified Wood in Carpathians.

Simpozionul National de Paleontologie, 22-24 octombrie 2009 Cluj Napoca

Eugenia Iamandei, Stănilă Iamandei & Eugen Grădinaru.

12 Fossil woods in Drobeta-Tr. Severin Museum’s Collection. Simpozionul National de Paleontologie, 22-24 octombrie 2009 Cluj Napoca

Eugenia Iamandei, Stanila Iamandei & Florina Diaconu

13 Early Badenian mollusk fauna from Bahna Basin (Southern Carpathians)

Simpozionul National de Paleontologie, 22-24 octombrie 2009 Cluj Napoca

Tiţă R.

94

95

14 Vârsta reala a formatiunilor salifere din arealul carpatic. Simpozionul international interdisciplinar “Natura si omul” Editia a XX-a, Slanic Prahova (2009)

Ticleanu M., Nicolescu R. Ion Adriana

15 Realitatile paleogeografice ale Depresiunii Dunarii Mijlocii in cuaternarul Tirziu (Pleistocen terminal – Holocen inferior) si rolul acestora in pozitionarea asezarilor preistorice ale arealului panonic

Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a Institutului de Geografie al Academiei Romane (sub tipar) “Cercetarea geografica si modificarile mediului”(2009)

Ticleanu M., Nicolescu R., Grigoriu St., Ion Adrian, Ciurean Roxana, Ticleanu Radu

16 Cercetari geoelectrice la portul de la Halmyris Sesiunea Stiintifica Internationala a Muzeului de Istorie Nationala si arheologie Constanta Pontica 2009, sectia greco-romana, 7-9 octombrie

Emil Rusu, Ovidiu Avram, Ioan Scutelnicu

17 Petrified wood from Căprioara Valley, Feleac, Cluj. Simpozionul National de Paleontologie, 22-24 octombrie 2009 Cluj Napoca

Stănilă Iamandei, Eugenia Iamandei & Mirela Sabău Dumitrescu

18 A carbonized fossil wood in Ocna-Dej Salt.

Simpozionul National de Paleontologie, 22-24 octombrie 2009 Cluj Napoca

Stănilă Iamandei, Eugenia Iamandei & Vlad Codrea.

19 Is “Pobitite kamani” a Petrified Forest of Varna?

Simpozionul National de Paleontologie, 22-24 octombrie 2009 Cluj Napoca

Stănilă Iamandei Eugenia Iamandei & Vladimir Bozukov

20 A remote sensing based methodology for rapid screening of mining wastes over large areas – an overview of PECOMINES inventory methodology

Simpozionul national de geologie si geofizica GEO-2009, Bucuresti, 22 mai 2009

Vîjdea A.-M

Anexa 9 Studii prospective comandate şi/sau utilizate de beneficiar (deoarece studiile comandate sunt confidenţiale, redăm numai numele beneficiarilor)

Nr ctr Beneficiar 1 SC. SOLAREX SRL 2 SC. SABA PRODUCTS SRL 3 SC HIDROCONSTUCTIA SA BUCURESTI 4 SC ORIZONT HIDRO CONS SRL 5 UNIVERSITATEA SPIRU HARET 6 SC ALSYS DATA SRL 7 SC CORPORATE BUSINESS CONSULTING 8 SOCIETATEA NATIONALA A APELOR

MINERALE SRL 9 SC E.P.M SRL

Anexa 10 Membri în colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute ISI şi în colective editoriale internaţionale Nr. crt Revista Reprezentare

1 Referent la “Canadian Mineralogist”, revistă internaţională de mineralogie şi petrologie, cotată ISI

Stefan Marincea

2 Referent la „Spectrochimica Acta”, revistă internaţională de spectrografie, cotată ISI (din anul 2008)

Stefan Marincea

3 Referent la “American Mineralogist”, revistă internaţională de mineralogie şi petrologie, cotată ISI

Stefan Marincea

4 Referent invitat la evaluarea unor lucrari stiintifice in vederea publicarii in revista de geofizica „Chinese Journal of Geophysics”, cotata ISI

Laurentiu Asimopolos

Anexa 11

Membri în colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute naţional (categoria B din clasificarea CNCSIS). Nr. crt Revista Reprezentare

1 Geoecomarina Sorin Radan

Anexa 12 Premii naţionale Nr. crt

Premiul Autoritatea Autori

1 Premiul CNCSIS-2009 CNCSIS G. Sabău 2 Premiul CNCSIS-2009 CNCSIS E. Negulescu

96