Raport Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Timis - 2005
276
_____________________Raport privind starea factorilor de mediu în jude ţ ul Timi ş,în anul 2005 1 CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMIC Ă1.1 Poziţia geograficăa Judeţului TimişJudeţul Timişse situeazăîn partea de vest a României, la nord, se mărgineşte cu judeţul Arad, la est, cu judeţul Hunedoara, la sud, cu judeţul Caraş- Severin. Coordonatele geografice Puncte extreme : la vest, longitudine estică–20 0 16 ` (Beba Veche), la răsărit, longitudine estică-22 0 33 ` (Poieni), la sud, latitudine nordică45 0 11 ` (Lăţunaş), iar la miazănoapte, latitudine nordică- 46 0 11 ` (Cenad). Suprafaţa; 8696,7 km 2 1.2 Principalele cursur i de ap ăşi lacuri naturale Râurile care străbat teritoriul judeţului, fac parte din grupa râurilor de sud-vest (cu excepţia Mureşului şi Begheiului). Râul Mureş: străbate partea nordicăa judeţului, pe o lungime de 42 km. La sud de Mureş, curge Aranca, pe o lungime de 104 km (65 km pe cuprinsul judeţului Timiş).
Raport Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Timis - 2005
Raport Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Timis - 2005
Citation preview
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
1
1.1 Poziia geografic a Judeului Timi
Judeul Timi se situeaz în partea de vest a României, la
nord, se mrginete cu judeul Arad, la est, cu judeul Hunedoara, la
sud, cu judeul Cara- Severin.
Coordonatele geografice
Puncte extreme : la vest, longitudine estic –200
16` (Beba Veche), la r srit, longitudine
estic -22033` (Poieni), la sud, latitudine
nordic 45011` (Luna), iar la miaznoapte, latitudine
nordic - 46011` (Cenad).
Suprafaa ; 8696,7 km2
1.2 Principalele cursuri de ap i lacuri naturale
Râurile care str bat teritoriul judeului, fac parte din grupa
râurilor de sud-vest (cu excepia Mureului i Begheiului).
Râul Mure : str bate partea nordic a judeului, pe o
lungime de 42 km.
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
2
Bega-Veche, are o lungime de 88 km, izvor te din Dealurile
Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsului.
Printre aflueni enumer m : Bacin, Surduc, Niarad, Apa
Mare.
Bega, î i are izvoarele în Munii Poiana Rusci (1150 m
altitudine) ; dintre afluenii pe care-i primete pe cei 159 km, pe
care îi parcurge, pe teritoriul României, enumer m: Gladna,
Cladova, Mini, Cherteamo, Vdana, Saa, Niergis, Behela.
Exist dou canale de legtura cu râul Timi : între
Cotei i Chiztu (de alimentare) i între Topolovu Mare i Hitia
(de desecare), precum i canalul navigabil Bega, între Timioara i
confluena cu Tisa.
Timiul : dreneaz judeul Timi pe o lungime de 141,6 km i
are ca aflueni : Pogni, Lunca Birda, Ndrag, Spaia.
Bârzava i Moravia sunt cele mai sudice râuri.
Câmpia Timiului are câteva tipuri de lacuri variate ca
genez :
lacurile relicte (cele de la Satchinez i Becicherecu Mic) sunt
resturi din mlatinile care au acoperit o mare parte din câmpie
;
lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nichidorf, Cebza,
Obad) formate în braele pr site i par ial colmatate
ale râurilor Bârzava, Bega, Timi ;
lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg)
alimentate din apa freatic, din ploi.
Lacurile artificiale, sunt rezultatul unei aciuni directe sau
indirecte, în scopuri economice.
Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaiile
executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Crpini,
Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timioara. Lacurile antropice, pot
fi :
Acumulrile în urma construirii de baraje : Surduc, Giarmata,
Satchinez, Mntur, etc.
Eleteele piscicole : Dinia, Urseni, Ndrag, Bazou Vechi,
Parto.
1.3 Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a
principalelor localiti
Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme
morfologice : muni, dealuri, depresiuni de contact i câmpii,
succesionate altitudinal, de la est la vest.
Munii Poiana Rusc sunt cea mai veche i înalt form
de relief de pe teritoriul judeului, fiind situai în extremitatea
estic, cu înlimi de aproximativ 1300 m (Vârful Pade 1374 m,
Vârful Rusca 1355 m).
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
3
Între zona montan cristalin i cea a dealurilor
piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Român, Gladna
Montan, Fârdea-Huzeti.
Zona dealurilor piemontane, reprezint o alt
treapt a reliefului judeului, alctuit din dealuri cu
altitudini între 200-400 m :
dealurile Fr gulii (Bulzii)-situate în N-V Poiana Rusci,
depesc uneori 400 m altitudine (Vârful Fr gulii);
dealurile Lpugiului-situate între Valea Icuii i Valea Hompsdiei;
dealurile Fgetului-între Valea Begi i Valea Gladnei, cu înlimi
între
20-300 m ; dealurile Lugojului-situate la marginea vestic a
munilor Poiana
Rusci, despr ii fiind de acetia prin Valea Huzeti ; dealurile
Lipovei-situate între Vile Mureului (la N), Begi (la S),
Beregsului (la V) ; dealurile Silagiului-limitate de Vile Timiului
i Pogniului, cu înlimi
situate între 200-300 m ; dealurile Sacoului-continu spre
dealurile Silagiului (spre S-E), în
dreapta Vii Pogniului. Se remarc unele mguri ce domin
regiunea, Mgura Poieni 434 m, Bleaua 356 m.
La nivelul judeului Timi principalele localiti urbane sunt
situate preponderent în zone de câmpie-es cu urmtoarele
altitudini:
Timioara – 90 m Buzia – 128 m Lugoj – 125 m Jimbolia – 82 m
Deta – 89 m Fget 159 m
1.4 Temperatura ambiental (media anual, maxim i
cantitatea minim anual). Precipitaii atmosferice (cantitatea
anual).
Judeul Timi, e dominat de un climat continental moderat, cu
influene mediteraneene i oceanice.
Vânturile care bat în jude, sunt Vântul de Vest (bate de la nord
vest-vara) i iarna (de la sud-vest) Austrul.
Datele privind mediile lunare i anuale ale temperaturii aerului,
sunt redate în tabelul 1.1. ; temperaturile medii pe anotimpuri la
principalele staii meteorologice din judeul Timi, sunt redate
în tabelul 1.2. ; data medie i extrem a primului i a
ultimului înghe, sunt redate în tabelul 1.3. ; frecvena iernilor cu
diferite grade de asprime în funcie de ∑T<00C, sunt redate în
tabelul 1.4., iar tabelul 1.5., prezint frecvena (%) medie
anual a vânturilor pe direcii.
Mediile lunare i anuale ale temperaturii aerului (1896-1975)
(dup Clima României, 1966, V. Ghibedea, 1972, 1973)
Tabelul 1.1.
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
4
Staia
Timioara 91 - 1,9
0,3 5,5 11,0 16,1 19,6 21,6 20,7 16,8 11,3 5,5 0,7 10,6
Sânnicolau Mare
90 - 1,7
0,4 5,6 11,1 16,3 19,7 21,7 20,9 17,0 11,0 5,6 0,9 10,8
Jimbolia 82 - 1,5
0,2 5,9 11,9 16,0 19,4 21,4 20,7 16,7 11,2 5,5 1,4 10,7
Lugoj 124 - 1,4
0,9 5,7 11,0 16,0 19,3 21,2 20,4 16,8 11,3 5,7 1,1 10,6
Temperaturi medii anotimpuale (1896-1955) la principalele staii
meteorologice din judeul Timi (dup V. Ghibedea, 1972,
1973)
Tabelul 1.2.
90 0,2 11,0 20,8 11,5
Jimbolia 82 0,0 11,2 20,5 11,1 Lugoj 124 0,1 11,1 20,6 11,6
Data medie i extrem a primului i a ultimului înghe
(dup O. Berbecel-1979)
Tabelul 1.3. Data medie Date extremeStaia Primul
înghe
Primul înghe
Timioara 29 X 11 IV 202 zile 1 X 19 V Sânnicolau Mare
29 X 13 IV 201 zile 28 IX 13 V
Lugoj 21 X 16 IV 188 zile 19 IX 13 V
Frecvena iernilor cu diferite grade de asprime în funcie de
∑T<00C (XI-III-dup O. Berbecel-1979)
Tabelul 1.4.
1931-1978 63 26 11
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
5
Frecvena % medie anual a vânturilor pe direcii (dup Gh.
Iano, I. Puc, M. Goian, 1997)
NV Calm Timioara 16,9 8,7 15,0 7,4 8,4 8,6 7,0 9,1 20,9 Sânnicolau
Mare
6,3 12,0 2,0 18,4 9,4 10,6 6,8 15,0 19,5
Lugoj 4,7 4,2 2,9 15,9 2,9 4,7 6,3 7,8 51,6
1.5 Resurse naturale
Prin “resurse naturale” se înelege: totalitatea elementelor
naturale ale mediului înconjur tor ce pot fi folosite în
activitatea uman:
resurse neregenerabile – minerale i combustibili fosili; resurse
regenerabile – ap, aer, sol, flor , faun slbatic; resurse
permanente – energie solar , eolian, geotermal i a
valurilor. Astfel noiunea de “mediu înconjur tor”
cuprinde de fapt, toate activitile
umane în relaia om-natur , în cadrul planetei Terra. Conceptul
actual de “mediu înconjur tor” are un caracter dinamic, care
caut
s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea
sistemelor protejate în toat complexitatea lor. Problema
rezidurilor activitilor umane a luat propor ii
îngrijor toare, prin acumularea lor provocând alterarea
calitii factorilor de mediu. Aceste alter ri sunt cauza unor
dezechilibre în faun i flor i în sntatea i bunul
mers al colectivitii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazat pe
consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în
unele ri industrializate, la un grad de bunstare ridicat,
constatându-se practic c apare, cu iminen, ameninarea
consecinelor aciunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel
global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzat de: existena prea
multor automobile, avioane cu reacie i nave de mare tonaj, a prea
multor fabrici care funcioneaz dup tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, ap i energie,
fenomene care sunt determinante, în ultima instan, de necesiti
crescânde ale unei populaii aflate în stare de explozie
demografic i îndeosebi de existena marilor aglomer ri
urbane.
Protecia mediului este o problem major a
ultimului deceniu dezbtut la nivel mondial, fapt ce a dat
natere numeroaselor dispute între rile dezvoltate i cele în curs de
dezvoltare. Acest lucru a impus înfiin area unor organizaii
internaionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluii
de diminuare a polurii i creterea nivelului calitii mediului în
ansamblu.
Cercetrile amnunite legate de calitatea mediului, de diminuarea
surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu
de aciuni i msuri care prevd:
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
6
resursele naturale trebuiesc utilizate raional si cu maxim de
economicitate
prevenirea i combaterea degradrii mediului provocat de om, dar
i datorate unor cauze naturale
armonizarea intereselor imediate i de perspectiv ale societii
în ansamblu sau a agenilor economici privind utilizarea factorilor
de mediu
Pentru protejarea mediului, în primul rând trebuie identificate
zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare i stabilite cauzele
care au produs dezechilibrele respective.
În ceea ce privesc modalitile de protejare trebuie soluionate
trei categorii de probleme:
crearea unui sistem legislativ i instituional adecvat i eficient
care s garanteze respectarea legilor în vigoare.
evaluarea costurilor aciunilor de protejare a mediului i
identificarea surselor de suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan na ional i
internaional referitor la protejarea mediului.
În ceea ce privete evaluarea costurilor i stabilirea modului
în care acestea sunt suportate se poate susine c protejarea
mediului este costisitoare i nu pot fi întotdeauna
identificai factorii polurii. Datorit acestei situaii
costurile de protejare a mediului se împart între societile
comerciale poteniale poluatoare i stat. Fondurile alocate protejrii
mediului difer de la o ar la alta în funcie
de nivelul de dezvoltare al fiecreia.
1.5.1 Resurse naturale neregenerabile
Resursele naturale din subsol sunt reprezentate de petrol i
gaze naturale, crbuni, roci utile, substane nemetalifere (Luncani,
Tometi). Zcmintele de nisipuri cuar oase din zona Fgetului
reprezint o alt resurs important. Argilele comune,
utilizate ca materie prim, pentru fabricarea produselor ceramice,
sunt larg r spândite in zona de câmpie. Acestea, sunt
exploatate la Jimbolia, Crpini, Biled, Timioara, anovia-Lucare,
Lugoj.
În zonele montan i piemontan, sunt roci utile : bazalt
(anovia-Lucare), granodiorit (Jdioara), andezit (Drinova, Coteiul
de Sus), calcare i calcare dolomitice (Tometi, Luncani, Baloeti,
Jdioara, Ndrag), zcmânt de marmur (Valea Topla, la
Luncani).
Importante acumulari de pietriuri i nisipuri, sunt prezente în
albiile râurilor Timi, Bega, Mure (par ial).
Hidrocarburi lichide i gazoase, se afl la andra, Calacea,
Dudetii Vechi.
Impactul asupra sntii umane
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
7
respiratorii acute i cronice (bronite, emfizem pulmonar) asupra
locuitorilor din zon
include boli respiratorii datorate particulelor antrenate de vânt
de pe halde, boli hidrice i boli dermatologie datorit
infestrii pânzei freatice în cazul nerezolvrii situaiei apelor de
min care ies la suprafa. Impactul asupra sntii umane a fost
evaluat ca fiind considerabil.
Impactul asupra mediului
const în primul rând în schimbri ireversibile de peisaj i
condiii geologice cauzate de o exploatarea la zi a crbunelui, în
Cariera Doman, de depunerea pe vegetaie a pulberilor antrenate de
ctre vânt de pe haldele de steril sau în timpul transportului
crbunelui. Ca urmare a deversrii accidentale de ape tehnologice
încrcate cu suspensii pot apare efecte ca: scderea nivelului de
oxigen în ap, creterea turbiditii, afectarea ecosistemului acvatic.
Schimbarea morfologiei, hidrologiei i structurii solurilor sunt de
asemenea efecte semnificative ale funcionrii unitii.
const în poluarea apelor de suprafa cu suspensii
provenite din apele de iroire de pe halde i din apele de min, având
drept consecine scderea nivelului de oxigen în ap, creterea
turbiditii, afectarea florei i faunei acvatice. Poluarea atmosferei
cu pulberi în suspensie i sedimentabile are un impact redus asupra
ecosistemelor.
Impactul asupra calitii vieii
exploatarea minier i transportul crbunelui prin
ora cauzeaz locuitorilor din zon disconfort în
principal din cauza zgomotului, modificrii peisajului, afectrii
fondului construit i a strii de cur enie a cilor rutiere.
Suprafeele de teren scoase din circuitul agricol sau silvic impun
cheltuieli mari legate de reconstrucia ecologic. Impactul asupra
calitii vieii a fost evaluat ca fiind considerabil.
este considerabil, incluzând cheltuieli mari legate sntatea uman,
de epurarea apelor uzate, de reconstrucia ecologic i
reintegrarea în peisajul natural al zonei.
Sisteme individuale de producere a energiei (combustibili fosili,
lemn)
Cea mai mare parte a populaiei din mediul rural utilizeaz
înclzirea cu sobe individuale având drept combustibil lemnul.
Impactul asupra sntii umane
Sistemul respirator este serios afectat din cauza emisiilor de la
sistemele de înclzire din gospodriile individuale în care se
folosesc combustibili fosili sau lemnul. Emisiile tipice ale
acestor surse de înclzire conin SO2, NOx, CO2, CO. Din cauza
temperaturii reduse de ardere a combustibililor, sunt emise
particule cu hidrocarburi poliaromatice, cu toxicitate mare.
Efectul potenial este foarte dificil de estimat, din cauza lipsei
msur torilor, dar având în vedere numrul mare de locuitori
expui, riscul a fost evaluat ca fiind major.
Impactul asupra mediului
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
8
Este considerabil, fiind cauzat de emisiile de poluani
atmosferici cu influene
atât locale cât i globale deoarece favorizeaz formarea ploilor
acide i accentuarea efectului de ser .
Impactul asupra calitii vieii
Este redus, el fiind legat de afectarea fondului construit din zon,
din cauza fumului sobelor, necesitând costuri ridicate pentru
întreinerea faadelor.
1.5.2. Resurse naturale regenerabile
Sursele regenerabile de energie se înscriu din anul 2002 în aria
preocuprilor majore ale Uniunii Europene, datorit faptului c,
la ora actual, Uniunea depinde în proportie de 70% de import
localizat în doar doua regiuni: CIS i Orientul Mijlociu.
Motivaia promovrii unui program european dedicat surselor
regenerabile a fost amplu dezbatut în Cartea Verde a Energiei
pe tot parcursul anului 2001. Începând cu ianuarie 2002, o
dat cu publicarea Cr ii Albe a Energiei pentru Uniunea
largit la 30 de state, rilor membre i candidate le revin
obligaii precise pe linia promovrii acestor surse la o
scar far precedent în Europa.
Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2001/77/CE din 27
septembrie 2001 prevede c pân în 2004, toate rile
membre i candidate s întocmeasc strategii naionale
vizând utilizarea propriilor resurse regenerabile.
Directiva 2001/77/CE prevede i pentru ara noastr o
serie de obiective generale la care va trebui s ne aliniem i
pentru atingerea crora trebuie s ne stabilim rapid o
strategie pe care s o aplicm cu consecven.
Apele termominerale sunt exploatate pentru cura
balnear i agrement în staiunea Calacea, Timioara,
Sânnicolau Mare, Teremia Mare.
Apele minerale carbogazoase, sunt prezente la Buzia, Sacu
Mare, Pichia, Fibi. Râurile care str bat judeul Timi :
Bega Veche, Bega, Timiul, Bârzava, Moravia, par ial Mure,
Aranca.
Lacurile relicte, fluviale, de tasare. Lacuri cu ap
cald (peste 20 0C) i mineral, primul la Româneti iar al
doilea la vulcanul noroios Forocici Resursele forestiere (suprafaa
total de pdure de pe teritoriul judeului Timi
este de 94.425 ha) sunt deosebit de importante, pentru dezvoltarea,
meninerea resurselor de flor i faun din jude.
Apele Termale
Zona de V, a României dispune de un potenial geo-termal ridicat,
reliefat prin rezerve de ape mezotermale cantonate în depozite de
vârst mezozoic cu predilecie în carsturi
jurastice.
Apele de adâncime, pe aproape întreaga intindere a Câmpiei de
Vest )de la Timioara, Arad la Oradea i Satu Mare au un caracter
termal, unele având i sruri )apele bicarbonate de la 1 Mai, Felix i
Tinca.
Apele minerale termale sunt de mai multe tipuri :
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
9
Clorurosodice, bicarbonate, uor sulfuroase, cu o mineralizare între
0,5-2,6 g/l i o temperatur între 38,5 – 53,5°C
Clorurosodice, bicarbonate, calcice, cu o mineralizare între 0,6 -
3,5 g/l i o temperatur între 46 -56°C
Clorurosodice, bromurate, iodate i sulfuroase , cu o mineralizare
între 3,97 – 7,93 g/l i o temperatur ce atinge
62°C
Un astfel de complex de izvoare termale se afla in staiunea Buzia,
situat la 35 km de Timisoara în direcia SE i 25 km de Lugoj.
Apele ce izvor sc de la Buzia ajut la vindecarea
diferitelor boli: ateroscleroza, artroze, spondiloze, etc.
Bile Calacea, situate i ele în apropierea Timioarei (la 38 km N de
Timioara) au o deosebit importan în vindecarea
afeciunilor reumatice ale sistemului nervos periferic. Staiunea
dispune de o baza de tratament complex (electroterapie,
termoterapie, kineto-terapie, masoterapie, etc.) precum i de un lac
cu nuferi termali.
Comuna Lovrin situat între Timisoara i Sânnicolau Mare, în
apropierea DN9, devine cunoscut în anii ’80 datorit
apelor geotermale descoperite aici. Institutul de prospeciuni
geologice a depistat un strat de ap termala. Au urmat imediat
14 foraje, dintre care unul - cel care este folosit i in ziua de
azi - i-a dovedit uriaul potenial. Cu un debit de opt litri/secund,
la captare, apa are 84°C, ceea ce îl face utilizabil chiar i în
cele mai friguroase ierni. Pe lâng uriaul bazin al trandului,
unde apa este “suportat” la 32°C, s-a construit aici o
piscin acoperit pentru cei care intuiau calitile
tmduitoare ale apei geotermale. Cu o mineralizare total -
sulfuroasa, bicarbonatat, clorurat, bromurat, sodic si
hipoton - apa fierbinte a început sa fie
apreciat de cei ce sufereau de reumatism degenerativ si
articular sau aveau sechele posttraumatice periferice ale
membrelor. Cantitatea de ap termal forat este
îns mult peste necesarul pentru tratament. S-a instalat o reea
de evi prin care apa fierbinte ajunge la caloriferele instituiilor
i apartamentelor din comun. Pe lâng proprietile curative ale
apelor geotermale acestea, funcie de tipul de termalism pot fi
folosite i ca surse alternative de energie caloric, respectiv ca
ap menajer i/sau agent termic.
Energiile regenerabile constituie o surs aproape
nelimitat de energie, dac se iau în considerare
necesitile de energie ale omenirii, în comparaie cu energia
primit de la Soare.
Prin surse regenerabile se îneleg, de regul:
energia solar - utilizat la producerea de
cldur prin metode de conversie pasiv sau
activ sau la furnizarea de energie electric prin
sisteme fotovoltaice;
energia eolian - utilizat la producerea de energie
electric cu grupuri aerogeneratoare;
hidroenergia - centrale hidroelectrice cu o putere
instalat mai mic sau egal cu 10 MW (‘hidroenergia
mic’), respectiv centrale hidro cu o putere instalat mai mare
de 10 MW (‘hidroenergia mare’);
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
10
Sursele regenerabile pe piaa energiei din România
Guvernul României a aprobat “Strategia naional pe termen
mediu” (2001 – 2004) prin Hotrâre de Guvern i a adoptat msuri
pentru realizarea acesteia. Obiectivul principal al strategiei îl
constituie crearea unor piee eficiente de energie, a cror
dezvoltare s fie realizat in mod durabil, cu
respectarea standardelor UE privind utilizarea eficient a
energiei i proteciei mediului.
Având în vedere situaia real a sectorului energetic,
susinerea important a surselor regenerabile în vederea
ptrunderii lor pe piaa nu figureaz printre obiectivele
derivate în intervalul de timp luat în considerare (cu excepia
realizrii de centrale hidroelectrice de mare capacitate). Folosirea
surselor regenerabile apare îns explicit drept o decizie
privind dezvoltarea sistemului energetic pe termen lung. Mai multe
masuri au fost deja luate pentru implementarea acestei
decizii.
Documentul de poziie la capitolul 14 “Energie” prezentat de Guvern
la negocierile de aderare cu UE prevede c: “În ceea ce privee
utilizarea surselor regenerabile de energie respectiv biomasa,
microhidro, energia geotermal, solar i eolian
România î i propune s dezvolte o serie de proiecte de
implementare a acestor surse alternative de energie”.
Un rol important îl are (i îl va avea) recenta Hotarâre de Guvern
privind promovarea produciei de energie electric din surse
regenerabile de energie. (HG 443/2003).
La analiza obiectivelor economice i de piaa ale surselor
regenerabile în România trebuie sa se in seama de câiva
factori eseniali, printre care:
situaia resurselor de energie primar la nivel naional i
în perspectiv;
potenialul energetic al SRE; necesitatea alinierii la strategia i
politicile energetice ale UE; competitivitatea energiei
regenerabile pe pia. capacitatea de susinere a SRE de ctre
societatea
româneasc. Fr a prezenta date statistice detaliate
(disponibile i cunoscute de ctre
interesai) vom face doar unele comentarii asupra aspectelor
mentionate. Capacitatea Romaniei de a sprijini financiar
patrunderea surselor regenerabile
de energie (i în particular a energiei solare i eoliene) este
limitat. Partizanii acestui sprijin invoc frecvent cazul
Germaniei. Literatura arata îns c în Germania energiile
regenerabile i cogenerarea sunt sprijinite de guvern în mod direct
cu 2,5 miliarde euro pe an i alte 5 miliarde de euro sunt obinute
de la consumatori pe diferite ci. Preul mediu al electricitii
pentru sectorul casnic în Germania este de 15,2 USD/MWh ceea ce
transpus în lei ar însemna cca. 5.000 lei/KWh. Este greu de
conceput c cetenii României, în calitate de contribuabili sau
de consumatori de electricitate, s achite astfel de
sume.
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
11
Analizele efectuate au ar tat ca pierderile de
cldur ale cldirilor din România sunt de cca. 4 ori mai
mari decat cele ale cldirilor din UE. Programele de introducere a
surselor regenerabile ar trebui astfel i în România s fie
precedate de programe de cretere a eficienei energetice. Efectele
locale (asupra consumatorilor) i cele generale (asupra balanei
energetice naionale etc) ar fi extrem de importante i ar avea un
grad de certitudine mai ridicat. De asemenea, costurile implicate
ar fi mai reduse la acelai efect util.
În ultimele doua decenii s-au dezvoltat programe de
cercetare-dezvoltare, care au acoperit practic toat gama de
surse regenerabile.
Aceste programe au fost motivate, pe de o parte de resursele
naturale favorabile i, pe de alta parte de capabilitatea
ridicat a specialitilor care au dobândit o
experien valoroasa în acest domeniu.
România are un potenial bun al surselor regenerabile de energie. De
asemenea, s-a acumulat o experien deosebit în cadrul
activitilor de cercetare- dezvoltare în domeniu.
Prin proiecte demonstrative de succes se poate recâtiga încrederea
în tehnologia surselor regenerabile i se
verific economicitatea acestora.
Pentru acestea, obiectivele concrete ale activitilor de cercetare
-dezvoltare trebuie s raspund urmatoarelor obiective de
baz: depirea principalelor bariere în calea dezvoltarii surselor
regenerabile de
energie: costuri, eficiena sistemelor i institutional; alinierea la
reglementrile i procedurile specifice UE integrarea sistemelor
regenerabile în sistemele energetice naionale.
1.6. Elemente privind dezvoltarea economic actual a
Judeului Timi
Ponderea i locul judeului Timi în economia naional
Anul
2001 2002 2003 2004 Pondere % 3,6 3,6 3,6 3,6Suprafaa
total Loc 1 1 1 1 Pondere % 3,1 3,1 3 3Populaia
total la 1 VII Loc 9 9 9 9 Pondere % 3,4 3,4 3,6
3,6Populaia
ocupat Loc 5 6 3 2 Pondere % 2,4 2,4 1,6 1,7Numrul
omerilor Loc 8 8 13 13 Pondere % 4,7 7,7 4,7 4,8Suprafaa
agricol Loc 1 1 1 1 Pondere % 5,7 5,7 5,7 5,7Suprafaa
arabil Loc 1 1 1 1 Pondere % 2,2 2,1 2,1 2,1Efectivul
de
bovine Loc 23 24 23 22 Pondere % 6,6 6,0 5,9 6,4Efectivul de
porcine Loc 1 1 1 1 Pondere % 4,4 4,3 4,4 4,6Efectivul de
caprine i ovine
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
12
Pondere % 1,8 1,2 1,5 1,9Locuine terminate Loc 27 31 30 25
Pondere % 7,1 7,1 7,1 7,1Lungime liniilor de cale ferat
Loc 1 1 1 1
Pondere % 3,7 2,7 2,7 3,7Lungimea drumurilor publice
Loc 3 3 3 3
Pondere % 3,0 3,1 3,1 3,1elevi Loc 10 10 9 9 Pondere % 8,0 7,2 7,2
7,2studeni Loc 4 4 4 4
Agricultura
În judeul Timi, suprafaa agricol ocup 702.938 ha,
din care, arabil, reprezint 530.215 ha, punile ocup o
suprafa de 129.231 ha, fâneele se întind pe o suprafa de
29.313 ha, viile i pepinierele viticole 4.313 ha, livezile i
pepinierele pomicole 9.326 ha.
Un procent de 98.7% din terenurile agricole, apar in
sectorului privat, iar sectorului de stat, îi revine doar
1.3%.
Pdurile din judeul Timi ocup o suprafaa de 109.126
ha.
Industria
Industria judeului Timi este puternic i
diversificat fiind susinut de tradiie, localizarea
vestic a judeului, precum i for a de munc înalt
calificat, atuuri, care sunt confirmate de prezena
numeroas aici a investitorilor, autohtoni i str ini. Din
cele peste 23.000 de firme înregistrate la Registrul
Comer ului, în judeul Timis sunt prezente mai mult de 4.000 de
firme cu capital str in, din care cca. 600 au investit direct
în producie. Valoarea participrii str ine depete 325.000. 000
USD în perioada 1991-2000 iar tarile de proveniena sunt foarte
diferite (76 de tari).
Nr. crt.
str in investit
Capital str in investit
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
13
9 Frana 11.426.402 10 Austria 10.725.871
Industria reprezint aproape 50% din economia judeului, mai
exact un procent de 48.4%.
Principalele ramuri ale industriei din jude sunt : industria
chimic i a fibrelor sintetice i artificiale, industria
constructoare de maini, industria uoar , industria
electronic i electrotehnic, industria alimentar i a
buturilor, industria pielriei i înclmintei, industria de
prelucrare a lemnului, industria celulozei i hârtiei,
construciile.
Industria chimic este reprezentat de urmtoarele uniti :
SC Spumotim, SC Azur SA, SC Detergeni SA, SC Continental
Automotive Ag (anvelope).
Industria construciilor de maini : în Timioara i judeul
Timi reprezentative sunt urmtoarele firme : Lisa Draexelmaier
(cablaje electrice), Eybl Textile Deta (scaune), Delphi Packard (
cablaje), Nefer Prod Impex (piese i accesorii), Siemens
Automotive (cablaje).
Industria uoar :
Se remarc industria textil, reprezentat de firme ca :
Triumph (lenjerie de dam), Harrolds, Jaeger, Van Dries, Van Noten,
Eugen Klein (confecii, la Modatim) ; plriile produse la Timioara,
se poart în Austria, Germania i Elveia.
Industria electronic i electrotehnic : la Timioara se
produc subansamble, ansamble electrice i electronice, panouri
electrice, sisteme de alarm ; se asambleaz aparate TV i
telefoane mobile, se produc antene de emisie-recepie terestre,
aparate electrice de msur i control, corpuri de
iluminat, rezistene electrice, atât pentru piaa intern cât i
extern. Dintre firmele reprezentative enumer m :Alcatel,
Zoppas, Solectron, Abb Rometrics, Siemens, Elba, Kathrein,
Cores.
Industria alimentar : exist fabrici de pâine,
produse de panificaie (Bega Pam), fabrici de produse lactate ,
abatoare de prelucrare a crnii,.
Industria pielriei i înclmintei : reprezentativ este firma de
marc « Guban », ce export în prezent, pantofi de dam,
brbai i copii, în peste 20 de ri.
Industria celulozei i hârtiei : dintre fabricile ce realizeaz
mobilier din lemn masiv sau pal melaminat, enumer m : Arthema
Timioara, Green Forest Timioara, Plapaf Deta, Sas Berton Timioara,
Essiadimod Lugoj, Agache Lugoj.
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
14
Serviciile
Serviciile au cunoscut în special în primii ani dup revoluie
o cretere exploziv ca urmare a implementrii în România a
principiilor economiei de pia. Alturi de firmele locale, cu
oferte de servicii orientate spre nevoile clienilor, prezena
firmelor internaionale de prestigiu din domeniu face ca îmbuntirea
calitilor serviciilor de pe pia local s fie
principala prioritate a acestora.
Activitile productive înregistreaz de asemenea în
ultimii ani o tendin cresctoare, fiind susinute din ce în ce
mai mult de ctre organele de stat prin politici economice i fiscale
orientate.
Potenialul agricol pe care îl are judeul Timi este
remarcabil, datorit suprafeelor agricole întinse i solurilor
de foarte bun calitate. Dei în prezent acesta este
subvalorificat, se prognozeaz îns c în viitor
s devin una dintre cele mai atractive oferte de cooperare
economic a judeului Timi pentru investitorii
str ini.
Condiiile pedoclimatice favorabile ofera dezvoltrii agriculturii
multiple ;anse de viitor. În prezent, agricultura se
caracterizeaz prin apariia i dezvoltarea fermelor
individuale, ca structuri de baza ale agriculturii tradiionale i ca
suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al
regiunii.
Una din cele mai vechi i importante activiti agricole din jude,
dispunând de condiii climatice favorabile este cultivarea
cerealelor i a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din
zona de câmpie i de deal a judeului este practicat cu succes
viticultura. Localiti ca Reca, Teremia, Buzia i Giarmata sunt
nume sonore atât în ar , cât i în str intate în ceea ce
privete producia de vin. Producia de legume în micro-ferme
individuale este de asemenea o activitate economic de tradiie
în special în localitile rurale din vecintatea centrelor
urbane.
Creterea animalelor constituie, de asemenea, o ramur
important, de tradiie, a agriculturii timiene, în ultimii ani
înregistrându-se o cretere semnificativ a numrului de animale
în sectorul privat.
Dei Judeul Timi dispune de capaciti de prelucrare, a
produselor agricole de origine animal i vegetal, exist în
domeniu un deosebit potenial de cooperare economic, susinut de
existen, în regiune, a materiilor prime necesare i de o pia de
desfacere remarcabil.
În economia judeului serviciile reprezint 10%, ponderea
serviciilor fiind : 53% tranzaciile imobiliare i închirieri, 25%
transportul i depozitarea, 10% hoteluri i restaurante, 7% servicii
colective i sociale, 3% pota i telecomunicaii i 2% activitile
financiar bancare.
În centrul oraului Timioara exist un infopunct
turistic, ce ofer informaii despre oferta de cazare,
agenii de turism, care opereaz în zon.
Consultana în afaceri necesar înfiinrii sau dezvoltrii
activitii firmelor, este oferit de Camera de Comer ,
Industrie i Agricultur Timioara (www.cciat.ro ),
Agenia de Dezvoltare Economic Timi
(www.adetim.ro ), Price Waterhouse Coopers, TMF Consulting,
etc.
Infrastructura rutier
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
15
Drumurile naionale însumeaz un numr de 533.311 km (din care
221.847 km drumuri europene), drumurile judeene
totalizeaz 1.145 km, drumurile comunale 1.222 km.
În jude exist 7 autogri liceniate.
Calea ferat totalizeaz 1080 km în exploatare ; doar 185
km fiind electrificat.
Aeroportul Internaional Traian Vuia-Timioara, este al doilea
aeroport din România, asigurând atât zboruri interne cât i
externe.
2. SCHIMBRI CLIMATICE
2.1. Gaze cu efect de ser . Protocolul de la Kyoto
În 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferin a
Par ilor la Convenia-cadru, a fost semnat un protocol la
UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, in vederea stabilirii unor masuri,
inte si perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
ser . România a fost prima ar , cuprins in Anexa I
a Conveniei, care a ratificat prin Legea nr. 3/2001 Protocolul de
la Kyoto, obligându-se astfel la o reducere de 8% in perioada 2008
- 2012, fata de anul de baza (1989), in vederea armonizrii cu
masurile Uniunii Europene, de reducere cu acelai procent.
2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de ser
Pentru judeul Timi, emisiile gazelor cu efect de ser au
avut evoluia prezentat în tabelul 2.1.1
Cantitate t/an
Tab. 2.1.1 Emisii ale gazelor cu efect de ser
Din totalul emisiilor de CO2 inventariate pentru anul 2005,
48,9% sunt emisii rezultate din instalaiile mari de ardere care
produc energie electric i termic, 26,5% de la instalaiile de
ardere din industria de prelucrare – materiale ceramice, restul de
la alte instalaii de ardere (in principal centrale termice).
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
16
În ceea ce privete emisiile de N2O, 64,2% provin de la
instalaiile mari de ardere ce produc energie electric i
termic, restul, in principal, de la centrale termice.
Situaia evoluiei temperaturii medii anuale pentru judeul
Timi este urmtoarea:
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
media anual
11.4 10.9 10.4 10.4 11.3 11.3 12.4 11.3 12.3 11.0
Media multianual pentru perioada 1901 – 1990 este de 10.7
0C.
2.1.2. Politici i msuri privind reducerea de gaze cu efect de
ser
În 1997, la Kyoto, la cea de-a treia Conferina a Pr ilor
la Convenia-cadru, a fost semnat un protocol la UNFCCC, Protocolul
de la Kyoto, în vederea stabilirii unor masuri, inte si perioade
clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. România a
fost prima tara, cuprinsa in Anexa I a Conveniei, care a ratificat
prin Legea nr. 3/2001 Protocolul de la Kyoto, obligându-se astfel
la o reducere de 8% in perioada 2008 - 2012, fata de anul de baza
(1989), in vederea armonizrii cu masurile Uniunii Europene, de
reducere cu acelai procent.
Protocolul de la Kyoto stipuleaz în articolul 6 ca orice
parte inclus in Anexa I a Conveniei poate
transfer ctre, sau achiziiona de la, orice alta parte
uniti de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (ERU)
rezultate din proiecte cu Implementare in comun (JI) ce au ca scop
reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, de la
surse, in orice sector al economiei, sau creterea cantitilor de
gaze cu efect de sera sechestrate prin absorban i (rezervoare
naturale). Articolul 17 al aceluiai document prevede posibilitatea
participrii pr ilor incluse in Anexa B a Protocolului (aproape
identica cu Anexa I a Conveniei), la comercializarea emisiilor,
în scopul îndeplinirii obligaiilor din Protocol.
2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la
Montreal
2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substane care
depreciaz stratul de ozon, pe sectoare de activitate
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
17
ozonului cu 1 % duce la sporirea intensitii razelor ultraviolete
de-asupra solului cu 2 %. Mai multe studii experimentale asupra
florei i faunei, precum i diverse examinri clinice ale oamenilor au
relevat numeroase efecte negative rezultate din expunerea
excesiv la radiaia ultraviolet. Coninutul ozonului
cauzeaz dou probleme ecologice. Una ine de creterea
cantitii de ozon în troposfer (ozonul din
troposfer este un component-cheie în smogul fotochimic)
i constituie o problem comun a multor orae din lume. O
alt problem, care prezint un mare interes tiinific i
ecologic, ine de epuizarea ozonului din stratosfer .
Fenomenul epuizrii stratului de ozon duce la: scderea eficacitii
sistemului imunitar, cu apariia infeciilor, cancerului de piele,
cataractelor i orbirii, arsuri grave în zonele expuse la
soare, reducerea culturilor i, implicit, a cantitii de hran, ca
urmare a micor rii frunzelor la plante, distrugerea vieii
marine, a planctonului – plante i animale microscopice care
tr iesc în suspensie aproape de suprafaa apei, cu care se
hr nesc animalele marine i implicit afectarea hranei omului
prin reducerea cantitii de pete comestibil, degradarea unui numr
impuntor de materiale plastice utilizate în construcie, vopsele,
ambalare etc.
S-a demonstrat c substanele chimice - clorofluorocarburile
(CFC), produse de om i care sunt utilizate în calitate de ageni
frigorifici i aerosoluri, sunt transportate în
stratosfer prin circulaia maselor de aer i pot avea o
aciune distrugtoare asupra stratului de ozon. Mai mult de 60 de ani
CFC sunt utilizate ca ageni frigorifici în frigidere i
climatizoare, ca solveni, propeleni pentru amestecuri de aerosoli,
la producerea spumelor din substane organice expandate . a.
Consumul CFC în aceste scopuri constituie peste de 70% din producia
total. În anul 1986 în lume au fost fabricate aproape 1 mln. tone
de CFC. În afar de aceasta, pentru necesitile umane au
fost produse 700.000 tone de metilcloroform (acest solvent este
inclus în lista substanelor reglementate de Protocolul de la
Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon), 250 mii
de tone de HCFC-22 (HCFC de asemenea sînt incluse în Protocolul de
la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon).
În septembrie 1987 naiunile din toata lumea au contientizat
fenomenul epuizrii stratului de ozon prin semnarea "Protocolului de
la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon" - un
acord internaional care nominalizeaz majoritatea substanelor
care distrug stratul de ozon (SDO) si care stabilete orarul de
suprimare si eliminare eventuala a producerii si consumului
SDO.
În iulie 1999 a intrat in vigoare prima etapa de suprimare a
SDO obligatorie pentru tarile in curs de dezvoltare. Aceste state
trebuiau sa înghee consumul a cinci (5) CFC principale la nivelul
mediu de consum calculat pentru anii 1995-1997. Pe parcursul
urmtorilor ani se vor cere îndeplinite alte restricii privind
consumul si producerea CFC si a altor SDO reglementate urmând a fi
totalmente excluse ctre anul 2010.
rile în curs de dezvoltare întreprind actualmente eforturi
considerabile pentru respectarea angajamentelor si obligaiunilor
fata de Protocolul de la Montreal si a Amendamentelor lui.
Suprimarea cu succes a SDO este posibil numai prin crearea i
implementarea unor strategii naionale i a unui cadru legislativ
-normativ adecvat.
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
18
Protocolul privind substanele care epuizeaz stratul de ozon,
adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 i a acceptat Amendamentul
la Protocolul de la Montreal privind substanele care
epuizeaz stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a
pr ilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
Substanele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal
(ODS–uri) i principalele lor aplicaii sunt urmtoarele: -
CFC-uri (clorofluorocarburi) – utilizate ca ageni
frigorifici, solveni, aerosoli farmaceutici i cosmetici ageni de
expandare în tehnologia de producie a spumelor de izolaie ; -
Haloni -substane de lupt împotriva incendiilor ; -
HCFC (hidrocarburi par ial halogenate) –utilizate ca
ageni frigorifici, ageni de expandare a spumelor de izolaie,
solveni, aerosoli ; - Tetraclorura de carbon - folosita ca
solvent industrial ; - Metilcloroform (1,1,1 tricloretan)
–folosita ca solvent; - Bromura de metil -utilizat ca
pesticid si fumigant, in dezinfecia solului în sere, dezinfecia
spaiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecie
destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea
seminelor.
În sectorul frigorific, activitatea societilor din judeul
Timi si echipamentele folosite de acestea sunt atestate de
I.C.P.I.A.F. S.A. Cluj-Napoca. Agenii frigorifici cei mai utilizai
sunt: R12 (CFC12), R22 – folosit pentru service-ul
aparatelor frigorifice (HCFC 22), cantitile anuale ale acestora
fiind sub 1 tona. Alti ageni frigorifici utilizai sunt R134a
(HFC 134a), R404 (reprezint un amestec de R125, R143a si
R134a), R407c ( un amestec de R32, R125 si R 134a) si R507 (
amestec de R125 si R143a), substane care fac parte din categoria
HFC (hidrofluorocarburile ) care intra in categoria gazelor cu
efect de sera.
Dei in judeul Timi exist mai multe firme productoare
sau care comercializeaz solveni pentru industria de
lacuri i vopsele, substanele utilizate sau comercializate de acetia
nu intr în clasa CFC-urilor, HCFC-urilor i de asemenea
nu conin tetraclorura de carbon.
In judeul Timis, substanele folosite ca ageni de expandare în
stingtoarele de incendii sunt CO2 si gaze inerte ( nu se
folosesc haloni ), substan e care nu fac parte din cele care
distrug stratul de ozon.
Efectul nociv al bromurii de metil se manifesta prin
evacuarea in atmosfera a bromului dup utilizare care la rândul
sau este de 30-60 de ori mai distructiv decât clorul. In
agricultura din judeul Timi, nu se mai folosete aceasta substana in
ultimii ani.
2.2.2. Politici i msuri pentru eliminarea treptat a
substanelor care depreciaz stratul de ozon
Exista câteva opiuni pentru a gr bi recuperarea stratului de
ozon. Relativ curent elaborate, masurile de control (Montreal,
1997) ratificate de numai 37 de tari ale lumii vor contribui la
reducerea concentraiei de SDO dup cum urmeaz:
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
19
echipamente; - 7% prin limitarea emisiilor de halon-1301 in anul
2000, ce necesita stoparea
completa a producerii si distrugerii cantitii totale de halon-1301
care se conine in echipamente;
- 5% din stoparea produciei globale de HCFC ctre anul 2004; - 2,5%
prin stoparea produciei globale de CFC si tetraclorura de carbon
ctre anul
2004; Implementarea acestor masuri si restricii va accelera data la
care concentraia clorului activ din atmosfera va atinge pe cea din
anul 1980 in 1-3 ani.
Perioada 1 iulie 1999-1 iulie 2000 a reprezentat anul îngherii
consumului de clorofluorocarburi (CFC) la nivel naional si intrarea
intr-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor
substane, in concordanta cu obligaiile care revin tarii noastre ca
semnatara a tratatelor internaionale menionate. Cu un consum de 350
tone CFC, România s-a încadrat in limitele de producie si consum
stabilite in cadrul protocolului.
România a f cut progrese în implementarea regimului juridic al
ozonului, prin:
1. continuarea dezvoltrii cadrului legislativ si instituional
necesar aplicrii regimului ozonului;
2. implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care au
condus la eliminarea a 1069 de tone, consum anual la utilizatorii
industriali de substane care epuizeaz stratul de ozon;
3. instituirea controlului comer ului cu aceste substane (prin
obligativitatea obinerii acordului de mediu pentru
importul/exportul de substane care epuizeaz stratul de ozon,
conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr.
506/ 1996);
4. introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor
halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159 / 2000
pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 89/31 august 1999.
2.3. Concluzii:
Faptul c, dup 1989, în România producia industrial
energofag a înregistrat un recul semnificativ (o scdere
a produciei cu peste 30%) se constituie într-un avantaj pentru ara
noastr în contextul prevederilor Protocolului de al
Kyoto care atribuie fiecrui stat o cot fix de emisii (%
din emisiile produse la nivelul anului 1989). Astfel, România poate
„vinde” din cota care îi este atribuit altor state (acestea
având obligaia s investeasc în România doar utilizând
tehnologii „curate”).
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
20
3.1. Acidifierea
Calitatea aerul ambiental sub aspectul aciditii este dat de
concentraiile de dioxid de sulf (SO2) i de oxizi de azot (NOx)
parametri înregistrai zilnic pentru municipiul Timioara.
3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu
dioxid de sulf
Dioxidul de sulf este emis în aer in urma proceselor de combustie a
materialelor fosile carbonice. Sursele majore de dioxid de sulf
sunt marile centrale termice, marile instalaii industriale de
ardere precum i unitile de înclzire colective i individuale.
Contribuia major în cazul emisiei de SO2 de 93,8% o au
instalaiile mari de ardere din industria energetic, iar restul
emisiilor se datoreaz altor instalaii de ardere.
Tabelul nr. 3.1.1.1. Evoluia emisiilor anuale de
SO2
Anul
Cantitatea t/an
2002 9246
2003 4373
2004 3973
2005 3333
Evoluia concentraiilor medii anuale pentru SO2 în cazul
probelor prelevate pe b-dul. M. Viteazul nr.32 este
prezentat în tabelul 3.1.1.2.
Tabelul nr. 3.1.1.2. Evoluia concentraiilor medii anuale pentru
imisiile de SO2
Noxa SO2 SO2 Anul Conc.
med. anual mg/m3
% din CMA STAS
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
21
2004 0.0017 2.81 - -
2005 - - 3,88 19,4
CMA = concentraia maxim admisibil, medie de lung durat,
anual (0,06 mg/m3) pentru SO2 conform STAS 12574-87
VL = valoarea limit anual pentru protecia ecosistemelor,
conform Ordinului MAPM 592/2002.
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf,
probe medii de lung durat, s-a efectuat în anul 2005, prin
prelevarea de probe în 2 puncte fixe ale municipiului Timioara, în
zonele industriale Calea Sagului si Calea Stan Vidrighin.
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
22
Noxa SO2
0.002 3,33
0.001 1,67
CMA = concentraia maxim admisibil, medie de
lung durat, anual (0,06 mg/m3) pentru SO2 conform STAS
12574-87
In zona central a municipiului Timisoara (bul. Mihai
Viteazul), se efectueaz msur tori în conformitate cu
metodele de referin pentru evaluarea concentraiilor de poluani
din aerul înconjur tor, prevzute în Ordinul MAPM nr. 592-2002,
utilizându-se analizoare automate pentru monitorizarea SO2. În
decursul anului 2005, nu s-au înregistrat depiri ale concentraiilor
medii orare i zilnice.
În tabelul nr. 3.1.1.4. sunt prezentate valorile maxime
înregistrate pentru aceast poluant.
Tabelul 3.1.1.4. Valorii maxime inregistrate pentru SO2 în
zona central a oraului
Valoare maxim zilnic Valoare
maxim orar
Data Valoare μg/m3
03.03.05 12,40 9,92 05.02.05 146,20 41,77 34,40
V.L. = valoarea limit orar pentru protecia
sntii umane, 350μg/m3 M.T. = marja de toleran pentru
anul 2005, respectiv 75 μg/m3
3.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi
de azot
Emisiile de oxizi de azot sunt în propor ie de 80,2% cauzate
de activitatea de producere a energiei electrice i termice în
instalaii mari de ardere.
Tabelul nr. 3.1.2.1. Evoluia emisiilor anuale de NO2
Anul
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
23
2002 4149
2003 1291
2004 1380
2005 1320
Evoluia concentraiilor medii anuale pentru NO2 în cazul
probelor prelevate în zona central a oraului (b-dul. M.
Viteazul nr.32) este prezentat în tabelul 3.1.2.2.
Tabelul nr. 3.1.2.2. Evoluia concentraiilor medii anuale pentru
imisiile de NO2
Noxa NO2 NO2 Anul
CMA = concentraia maxim admisibil, medie de
lung durat ,anual (0,04 mg/m3) pentru NO2,
conform STAS 12574-87
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
24
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe NO2, probe
medii de lung durat, s-a efectuat în anul 2005, prin
prelevarea de probe în 2 puncte fixe ale municipiului Timioara
aflate în zonele industriale. Valorile medii ale concentraiilor
anuale obinute pentru NO2 sunt redate in tabelul
3.1.2.3.
Tabelul 3.1.2.3. Valorile concentratiile medii anuale pentru
NO2
0.037 92,5
0.020 50
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
25
În zona central a municipiului Timisoara (bul. Mihai
Viteazul), i pentru dioxidul de azot se efectueaz
msur tori în conformitate cu metodele de referin pentru
evaluarea concentraiilor de poluani din aerul înconjur tor,
prevzute în Ordinul MAPM nr. 592-2002, utilizându-se analizoare
automate pentru monitorizarea NO2.
Valoarea medie anuala înregistrat de 34,38 μg/m3, nu a depit
valoarea limit anual pentru protecia sntii umane,
conform Ordinului MAPM nr 592/2002.
Fig. 3.1.2.2. Evolutia conentratiilor de dioxid de azot
Fig. 3.1.2.1. Evolutia conentratiilor de dioxid de azot
NO2, Timisoara - Calea Stan Vidrighin
0,000
0,005
0,010
0,015
0,020
0,025
0,030
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
m g / m
CMA = 0.1 mg/mc
0,000
0,010
0,020
0,030
0,040
0,050
0,060
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
m g / m
CMA=0.1 mg/m3
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
26
Cea mai mare valoare medie orar a fost
înregistrat în data de 9 ianuarie 2005 în intervalul orar
18-19. Pe tot parcursul anului, s-au înregistrat 18 depri ale
valorii limite stabilite pentru anul 2005, valori înregistrate în
luna ianuarie.
În tabelul nr. 3.1.2.4. sunt prezentate valorile maxime
înregistrate pentru aceast poluant.
μg/m3 %V.L.
09.01.05 651,40 325,70 229,91 34,38 85,95
V.L.= valoarea limit orar (350 μg/m3), respectiv
anual (40 μg/m3), pentru protecia sntii umane M.T.= marja de
toleran pentru anul 2005, respectiv 75 μg/m3
3.1.3. Emisii de amoniac
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
27
Lugoj – Staia meteo Sânnicolau Mare – Staia meteo Jimbolia – Staia
meteo Banloc – Staia meteo
S-au determinat urmtorii indicatori: pH, aciditatea/alcalinitatea,
conductivitatea, SO4
2-, NO2 -, NO3
-, Cl-, NH4 +, Ca2+ si Mg2+. Intervalele de variaie ale
indicatorilor pe
parcursul întregului an sunt prezentate în tabelul 3.1.4.
Pe tot parcursul anului 2005 nu s-au înregistrat precipitaii cu un
pH < 5.6, valoare limit pentru definirea caracterului acid
al precipitaiilor.
În ceea ce privete coninutul ionic al precipitaiilor: •
78,68% din totalul probelor prelevate au avut o conductivitate mai
mic de
100 μS/cm; • 14,75% o conductivitate cuprins între 100 si 150
μS/cm; • 6,55% mai mare de 150 μS/cm.
Cele mai ridicate valori ale conductivitii s-au înregistrat :
în municipiul Timioara : • Calea Buziaului (
Electrotimi ) în luna decembrie Χ = 44 μS/cm ( pH
= 6,67 ) i în luna iulie Χ=43 μS/cm ( pH = 6,40 ) • Calea agului (
Pro Air Clean ), în luna octombrie Χ=360 μS/cm
(pH=7,30 ) i în luna mai si iunie Χ=183 μS/cm ( pH=6,75 respectiv
8,08 ). • Staia meteo, în luna martie Χ= 165 μS/cm ( pH=6,55 ) i în
luna
ianuarie Χ=120 μS/cm ( pH=6,59 ) • Staia APM, în luna noiembrie
X=210 μS/cm ( pH=6,68 ) i în luna
decembrie X=142 μS/cm ( pH=7,05 ) în municipiul Lugoj, în luna
ianuarie Χ=327 μS/cm ( pH=8,38 ) i în luna martie
Χ=111 μS/cm ( pH=6,54 )
în oraul Sânnicolau Mare, în luna noiembrie Χ= 377 μS/cm (
pH=6,77) i în luna decembrie Χ= 195 μS/cm ( pH=6,62 )
în oraul Jimbolia, în luna ianuarie Χ=255 μS/cm ( pH=6,35 ) i
în luna iunie Χ= 200 μS/cm ( pH=6,85 )
în localitatea Banloc, în luna ianuarie Χ=262 μS/cm ( pH=6,81
) i în luna februarie Χ= 257 μS/cm
( pH=6,79 )
_____________________ Raport privind starea
factorilor de mediu în jude ul Timi ,în anul
2005
28
3.2. Emisii de COV nemetanici
Compuii organici volatili nemetanici, COVnm, sunt compusii
organici, alii decât metanul, provenii din surse antropice i
biotice, ce pot produce oxidani fotochimici prin reacie cu oxizii
de azot, în prezena luminii solare, care intr în
componena carburanilor, a vopselelor, solvenilor, ajungând în aerul
înconjur tor prin procesele de evaporare în timpul fabricrii,
stocrii, utilizrii acestor produse.
Compuii organici volatili au efecte cancerigene si mutagene,
diminueaz capacitatea respiratorie i produc iritarea cilor
respiratorii.
3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon
0zonul este un compus foarte agresiv pentru organismele vii. El
penetreaz adânc în sistemul respirator provocând alter ri
pulmonare dar i iritaii oculare. Studiile efectuate au dovedit i
efectul negativ al ozonului asupra randamentului culturilor
agricole.
Monitorizarea continu a concentraiei ozonului în aerul
atmosferic se efectueaz zilnic în partea central a
oraului (bul. M. Viteazul), utilizându-se metoda de referin
pentru evaluarea concentraiilor - un analizor HORIBA
APOA-360.
În general, concentraia ozonului crete în timpul zilei sub
influena radiaiei solare, iar pe parcursul întregului an cele mai
mari concentraii se înregistreaz în cursul lunilor de
var .
Astfel, cea mai mare concentraie medie orar s-a
inregistrat în data de 3 mai 2005 – 155,90 μg/m3, în intervalul
orar 16.00 – 17.00. Aceast valoare reprezint 86,61% din
valoarea pragului de informare i 64,96% din valoarea pragului de
alert. S-au înregistrat 31 depiri ale valorii int pentru
2010, cât i ale obiectivului pe termen lung pentru protecia sntii
umane, parametrii calculati ca medii pe 8 ore,
în urmtoarele luni: martie – 11 depiri - valoare
maxim 139,11μg/m3
aprilie – 4 depiri - valoarea maxim 135,26 μg/m3 mai – 9
depiri – valoarea maxim 133,73 μg/m3 iunie –6 depiri –
valoarea maxim 128,14 μg/m3 august – 1 depire – valoarea
maxim 122,49 μg/m3
Maxim orar
data valoare μg/m3
06.03.05 139,11 115,93 03.05.05 155,90 86,61 64,69
Evoluia concentraiilor maxime i medii lunare pentru anii 2004 i
2005 este prezentat în fig. 3.3.1.
În fig. 3.3.2.i 3.3.3. este reprezentat evoluia
concentraiilor medii orare a ozonului i a dioxidului de azot în
ziua de 5 mai, respectiv 22 iunie a anului 2005.
Fig. 3.3.1. Evolutia concentratiilor de ozon pe parcursul anului
2005
O3, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
u g / m
3
31
3.4. Emisii de metale grele Metalele grele, respectiv plumbul,
mercurul, arsenul, cadmiul, nichelul, zincul, manganul ajung în aer
prin combustia crbunelui, produselor petroliere, a resturilor
menajere i din diverse procese industriale. Metalele grele se
acumuleaz în organisme provocând efecte toxice pe termen scurt
si lung. Ele pot afecta sistemul nervos si pot altera func iile
hepatice, respiratorii i renale. Evoluia anual a emisiilor de
metale grele (mercur, cadmiu, plumb) în judeul Timi pentru
perioada 2003-2005 este reprezentat în tabelul nr. 3.4.1. Tab
3.4.1. Emisii anuale pentru metale grele
Fig. 3.3.2. Evolutia concentratiilor de ozon si dioxid de
azot
Fig. 3.3.3. Evolutia concentratiilor de ozon si dioxid de
azot
Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 22 iunie 2005
0
20
40
60
80
100
120
140
Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32 5 mai 2005
0
50
100
150
200
Hg 12,8 12,5 10,2
Cd 10,3 31,8 13,2
Pb 86,7 223,8 97,2
Emisiile de mercur inventariate in anul 2005, provin în
propor ie majoritar – 68,4% din activitatea de
incinerare a deeurilor spitaliceti, iar 22% din incinerarea
deeurilor industriale.
Emisiile de cadmiu inventariate în anul 2005 provin în
propor ie de 71,4% din activitatea de producie a zincului
secundar i 16,2% din activitatea de incinerare a deeurilor
industriale.
In privina emisiilor de plumb contribuia major – 58,6%
provin din activitatea de producie a zincului secundar.
3.5. Emisii de poluani organici persisteni
Poluanii organici persisteni (POP) sunt substane toxice cu molecule
foarte puin biodegradabile. Deoarece în general sunt substane
liposolubile POP se acumuleaz
în esuturile vii provocând efecte pe termen lung i anume
degradarea sistemului imunitar, efecte asupra reproducerii i efecte
cancerigene.
Emisiile de poluani organici persisteni inventariate în anul 2005
au însumat o cantitate de 0,896 kg, dioxinele reprezentând
2,3% din aceast cantitate.
3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie
Prezena particulelor în aer este legat de activitatea
uman – majoritatea provenind din combustia materialelor
fosile, transportul rutier, inciner ri i alte activiti
industriale. Cu cât pulberile au dimensiuni mai mici, cu atât
efectul de alterarea a funciilor respiratorii este mai puternic. În
plus, con inutul de metale grele din pulberi adaug acestui
efect i pe cel cancerigen i mutagen.
3.6.1. Poluarea de fond
In zona central a municipiului Timioara se monitorizeaz
zilnic pulberile cu dimensiuni de pân la 10 micrometri,
respectiv PM10.
Indicatorul PM10, a avut valori care în propor ie de 57,69%
din probele prelevate zilnic în zona central, au fost mai mari
decât valoarea limit zilnic pentru protecia santaii
umane, în tip ce 26,96% depesc i valoarea
limit zilnic pentru protecia santii umane plus marja de
toleran stabilit pentru anul 2005. Valoarea
maxim
33
Valorile medii anuale pentru PM10 fa de valoarea
limit anual admis i respectiv fa de valoarea
limit anual admis plus marja de toleran, definite
conform Ordinului MAPM cu nr. 592 /2002, este redat în tabelul
nr. 3.6.1.
Tabelul 3.6.1. Valorii medii anuale a PM10
Pulberi în suspensie Locatia media anual
(μg/m3)
bul. M. Viteazul 56,71 141,78 106,34
V.L.= valoarea limit anual pentru protecia santii umane
40 μg/m3 M.T. = marja de toleran pentru anul
2005, respectiv 13,33 μg/m3
Evoluia valorilor maxime i medii pentru indicatorul PM10 în anul
2005 comparativ cu anul 2004 este redat în figura nr.
3.6.2.4.
Pulberile sedimentabile, constituite din particule cu dimensiuni
mai mari, au fost monitorizate în 8 puncte din zona
rezidenial a Timioarei i în 15 puncte situate în
judeul Timi. S-au înregistrat urmtoarele cantiti anuale
:
204,81 g/m2/ an – Timioara – b-dul. M. Viteazul nr.32 194,69
g/m2/10 luni – Timioara – str. S. Brnuiu nr. 75 181,51 g/m2/ 11
luni – Timioara – str. Cuteztorilor nr.8 126,81 g/m2/ an – Timioara
–str. Augustin Pacha nr.2 100,0 g/m2/ an – Timioara –str. Branite
nr.3
Fig. 3.6.1. Evolutia concentratiilor de pulberi in suspensie
PM10
PM 10, bul. Mihai Viteazul
0
50
100
150
200
250
300
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
u g / m
VL 2005 = 66,67 ug/mcVL 2004 = 75 ug/mc
34
83,76 g/m2/ an – Timioara –str. Soroca nr.15 69,56 g/m2/ an –
Timioara – str. Ghe. Adam nr. 1 50,22 g/m2/ an – Timioara – b-dul
Circumvalatiunii nr. 30
241,88 g/m2/an – Buzia, str.A.Iancu nr. 3 198,21 g/m2/11 luni –
Lugoj – str. I.C. Dr gan 184,34 g/m2/an – Pdureni - str.
Averescu – 473 113,01 g/m2/an – Sânnicolau Mare – str. Grii 92,80
g/m2/an – Birda , str. Reiei nr. 1 91,41 g/m2/an –Deta ,Calea
Banlocului nr. 56 86,91 g/m2/an – Moravia,
str,.Principal nr.29 77,41 g/m2/an – Fget – str. irul
Begheiului nr.91 62,90 g/m2/an- Ndrag , str. Nucilor nr. 3 60,0
g/m2/an – Jimbolia – str. E. Murgu nr. 1 58,33 g/m2/an- Banloc-
staia Meteo 50,85 g/m2/11 luni – Lugoj – str. Tapiei nr 64 35,00
g/m2/an –Margina, str. Principal 33,70 g/m2/an – Ndrag, str.
Principal 30,01 g/m2/an – Sânnicolau Mare – str.
V.Babe
Cea mai mare valoare înregistrat în anul 2005 a fost în luna
februarie, în Timioara, str. Cuteztorilor nr. 8 i a reprezentat
349,24% din C.M.A. in conformitate ci prevederile STAS
12574-87.
3.6.2. Poluarea de impact
Monitorizarea pulberilor în suspensie, determinate in conformitate
cu metoda prevazut în STAS 12574-87, s-a efectuat în zona
industrial din partea de Sud Est a municipiului (Calea Stan
Vidrighin).
Pe parcursul anului 2005, 16,28% din probele prelevate în
aceast zon au avut valori ce depeau concentraia
maxim admisibil conform STAS 12574-87.
Cea mai mare valoare înregistrat în data de 9 august 2005 a
fost de 0,425 mg/mc, reprezentând 283,33% din C.M.A . Valoarea
medie anual este reprezentat în tabelul nr. 3.6.2.
Tab.nr.3.6.2 Media anual înregistrat în anul 2005:
Pulberi în suspensie Locatia media anual (mg/m3) % din
CMA*
Calea Stan Vidrighin 0.087 116
*C.M.A., medie de lung durat, conform STAS 12574-87, este
0,075 mg/mc
Pulberile sedimentabile au fost monitorizate în 4 puncte aflate în
zonele industriale din Timioara i în 2 puncte din jude aflate
în imediata vecintate a depozitului de zgur i
cenu al centralei termice Colterm Sud . Valorile anuale totale
determinate sunt urmtoarele:
208,46 g/m2/ 10 luni – Timioara – Calea agului nr.100 173,07 g/m2/
an – Timioara – str.Sulina (Pro Air Clean) 108,60 g/m2/ 11 luni –
Timioara –Calea Aradului – U.T.T. 100,61 g/m2/ an – Timioara –
Calea Stan Vidrighin nr.18 103,19 g/m2/ an – Utvin 135,46 g/m2/ 11
luni – ag
Probele prelevate în decursul anului 2005 în vecintatea depozitului
termocentralei S.C. COLTERM SA - CT SUD Timioara în cele dou
locaii de prelevare ag i Utvin, au avut urmtoarele valori maxime:
ag – valoarea maxim 29,96 g/mp/lun (176,23% din
C.M.A.) i
36,36% din determinari au depit C.M.A. Utvin - valoarea
maxim 16,49 g/mp/lun (97% din C.M.A.) i nici o
valoare nu a depit C.M.A.
În figurile nr. 3.6.2.2. i 3.6.2.3. sunt reprezentate
valorile obinute pentru pulberile sedimentabile în localitile Utvin
i ag.
Fig. 3.6.2.1. Evolutia concentratiilor de pulberi in
suspensie
Pulberi in suspensie Timisoara, bul. Stan Vidrighin
0,000 0,050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,350 0,400 0,450
0,500
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
m g / m
3
0,000 0,050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,350 0,400 0,450
0,500
m g / m
CMA=0.15 mg/m3
36
Ca o concluzie în ceea ce privete pulberile sedimentabile,
15,20% din probele prelevate au avut valori peste CMA în anul 2005,
fa de 17,4% în anul 2004, cea mai mare valoare
înregistrat în anul 2005 reprezentând 349,24% din CMA, în
cazul probei prelevate în luna februarie, în Timioara,
str.Cuteztorilor nr. 8.
În anul 2004, valoarea maxim a reprezentat 230% din CMA
i a fost înregistrat în localitatea Sânnicolau Mare, str.
V.Babe 109, în luna septembrie 2004.
3.7. Sistemul de monitorizare a calitii aerului
Fig. 3.6.2.2. Evolutia concentratilor de pulberi
sedimentabile
Fig. 3.6.2.3. Evolutia concentratilor de pulberi
sedimentabile
Pulberi sedimentabile Utvin
0
5
10
15
20
25
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
g / m
2004 2005
0
5
10
15
20
25
30
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
g / m
2004 2005
In vederea monitorizrii calitii aerului în judeul Timi
se efectueaz urmtoarele analize sistematice: în zona
central a minicipiului Timioara (bul. Mihai Viteazul)
se
folosesc metodele de referin pentru evaluarea concentrailor de
poluani din aerul înconjur tor prevzute in Ordinul MAPM nr.
592-2002, respectiv analizoare automate Environnement pentru
dioxidul de sulf, oxizilor de azot, monoxidul de carbon i Horiba
pentru ozon. Pentru SO2 msur torile s-au f cut cu un
analizor AF 21M, în cazul NO2, msur torile s-au f cut
utilizînd un analizor AC 31M, iar msur torile de CO s-au
f cut cu analizorul CO 11M. Ozonul se determin cu un
analizor tip APOA 360. De asemenea, la aceast locaie se
determin prin analize gravimetrice zilnice, pulberile în
suspensie – PM10;
în dou zone industriale ale municipiului, calea Stan
Vidrighin i respectiv Calea agului, se determin zilnic prin
procedeele chimiei umede prevzute în STAS 12574-87, concentraiile
de dioxid de sulf i dioxid de azot.
În zona Stan Vidrighin se determin zilnic i pulberile
în suspensie în conformitate cu prevederile aceluiai
standard.
în 8 puncte din jude se prelev probe de
precipitaii, se determinându- se 10 parametrii cantitativ.
în 12 locaii din Timioara i 17 locaii din jude se
determin lunar pulberile sedimentabile.
Msur torile de CO s-au f cut cu un analizor Environnment
CO 11M. Maxima valorilor medii pe 8 ore a concentraiilor de CO în
aer a fost inregistrat în ziua de 1 ianuarie 2005 (interval
orar 000 –800) i 10 ianuarie 2005 (interval orar 1700 –
0100).
În tabelul nr. 3.7.4. sunt prezentate valorile acest poluant
în raport cu valorile limit prevzute în Ordinul MAPM
nr.592/2002:
Tabelul 3.7.4.
Data Valoare mg/m3
%V.L. %V.L.+M.T.
V.L. = valoarea limit pentru protecia sntii umane,10
mg/m3
M.T. = marja de toleran stabilit pentru anul 2005,
respectiv 4 mg/m3
3.8. Zone critice sub aspectul polurii atmosferei
38
Valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie PM10 msurate
în centru oraului reprezint 106,71% din valoare limit
plus marja de toleran corespunztoarea anului 2005 . Valoarea
mediei anuale pentru pulberile în suspensie msurate în zona
industrial Stan Vidrighin reprezint 116% din
concentraia maxim admisibil conform STAS 12574-87.
Pulberile sedimentabile msurate în zona central i de sud a
oraului au depit cantitatea maxim admisibil lunar ,
reprezentând 100,41% i respectiv 122,65% din valoarea
impus conform STAS12574-87. Valori mari pentru concentraiile
pulberilor sedimentabile au fost înregistrate în localitile Lugoj,
ag i Pdureni. In privina dioxidului de sulf i de azot nu au fost
depite concentraiile medii anuale conform Ordinului MAPM nr
592/2002, dar s-au înregistrat depiri ale valorilor limit
orare i lunare. Monitorizarea concentraiei în ozon în centrul
oraului Timioara a semnalat 31 de valori mai mari de 120
μg/m3 - ale valorii int cât i ale obiectivului pe termen
lung, (valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore), în
lunile de primvar – var .
3.9. Concluzii
Din analizele efectuate se constat ca poluarea aerului
ambiental cu ozon, pulberi în suspensie i pulberi sedimentabile se
menine, în general, sub valorile maxime admise, dar, se
constat creteri semnificative pe parcursul lunilor de
var
La emisiile de COV nemetanici, SOx i NOx se
constat creteri ale valorilor îndeosebi pentru lunile de
var , fiind strâns legate de utilizarea autovehiculelor.
CAPITOLUL 4. APA
4.1.1. Resurse de ap teoretice i tehnic utilizabile
Resurse de ap poteniale i tehnic utilizabile pentru judeul
Timi sunt:
Tabel 4.1.1.1.
Aranca
Total subteran 400.000 mii mc 100.000
39
Pe cursul mijlociu – superior al râului Timi, în zona Lugoj –
Cavaran, valoarea resursei totale este de 412 l/s, valoarea
resursei de bilan este de 206 l/s, iar disponibilul existent
în zon este de 100 %.
În intervalul Timi-Bega valoarea resursei totale este de 1950
l/s, valoarea resursei de bilan este 1710 l/s, iar
disponibilul existent este de 99%.
Pe cursul superior al râului Bega valoarea resursei totale i a
resursei de bilan este de 600 l/s, iar disponibilul existent
este de 92%.
4.1.2. Prelevri de ap
Pe parcursul anului 2005, s-au prelevat în judeul Timis, în total
84.633 mii mc ap, din care :
suprafaa 51.181 mii mc; subteran 33.452 mii mc.
În cursul anului 2005, sursele de alimentare cu ap – de
suprafa i subterane – de pe teritoriul Spaiului Hidrografic
Banat, împr ite pe bazine hidrografice, au asigurat cerinele
de ap ale beneficiarilor, pentru folosinele de tip ageni
economici, centre populate, zootehnice, irigaii i
piscicultur .
În ansamblu, volumele de ap prelevate în Jud.
Timi în 2005 se situeaz în limitele a 84,56 % din
volumele propuse, în scopul satisfacerii cerin elor de ap, funcie
de capacitatea resurselor utilizabile i a gradului de amenajare
existent la nivelul anului 2005, cu urmtoarea repartizare pe grupe
de utilizatori i categorii de surse de ap :
• pentru populaie s-au prelevat 46.930 mii mc ap,
reprezentând 55,45% din total, din care 21.973 mii mc din
surse de suprafa, 24.514 mii mc din surse subterane,
corespunztor unui numr de 135 folosine ;
• pentru activiti industriale, volumele prelevate sunt în cretere ;
din 23.292 mii mc captai, adic 27,52 % din total,
pentru un numr de 189 folosine ;
• agricultura a beneficiat de 14.411 mii mc, adic 17,02
% din totalul volumului de ap prelevat. Din acest volum au
fost utilizai în irigaii 4.886 mii mc, iar în,
piscicultur i pstr vrii 7.832 mii mc, corespunztor
unui numr total de 198 folosine.
Captri pe bazine hidrografice Tabel 4.1.2.1.
b.h. BTC b.h. AR.-GA. TOTAL Nr Destinaii programat realizat
programat realizat programat realizat
1 Industrie 29182 22894 393 398 29575 23292 2
Agricultur 24184 14262 180 149 24364 14411 3 Populaie
44408 45225 1738 1705 46146 46930 4 Total 97774 82381 2311 2252
100085 84633
Crt. DESTINAII
programat realizat programat realizat paogramat realizat
1 Uniti industriale 2115 2006 0 0 2115 2006 2 Unit. constr.
montaj 0 0 0 0 0 0
3 Unit. agro- zootehnice industriale
0 0 0 0 0 0
4 Unit. gospod.comunal ptr. industrii
17524 11948 0 0 17524 11948
5 Termcentrale 2665 2634 0 0 2665 2634 6 Irigaii 6160 4788 0 0 6160
4788 7 Piscicultur 10163 1732 0 0 10163 1732 8 Uniti
transport 0 0 0 0 0 0 9 Pstr vrii 6100 6100 6100 6100 10 Alte
activiti 0 0 0 0 0 0
11 Unit.gospodrire comunal pentru populaie
19213 21973 0 0 19213 21973
TOTAL SURSE DE SUPRAFA
63940 51181 0 0 63940 51181
1 Unit. industriale 4877 4473 126 139 5003 4612 2 Unit.
constr.-montaj 474 391 0 0 474 391 3 Unit. agrozootehnice
de tip industrial 1663 1544 180 149 1843 1693
4 Unit. gospodarie comunala pt. ind.
1293 1291 267 259 1506 1550
5 Termocentrale 70 73 0 0 70 73 6 Irigaii 98 98 0 0 98 98 7
Unit.transport 218 78 0 0 218 78 8 Alte activiti 361 419 20 24 381
443 9 Unit.de gospodrie
comunala pt. populaie
TOTAL SURSE DIN SUBTERAN
VOLUM TOTAL DIN SURSE DIRECTE
97774 82381 2311 2252 100085 84633
TOTAL BAZIN HIDROGRAFIC
41
Reducerea volumelor de ap realizate fa de cele
propuse a fost cauzat i de aplicarea contorizrii la un
numr din ce în ce mai mare de uniti, în special ageni economici.
Consecina imediat constatat în gospodrirea apelor este
reducerea pierderilor pe conductele de alimentare i revizuirea
tehnologiilor în vederea micor rii consumurilor specifice,
înlturarea risipei.
În anul 2005, în spaiul hidrografic Banat au fost luate în
eviden toate unitile autorizate în cursul anului; mici uniti
de alimentaie public, ferme agrozootehnice cu capaciti industriale,
staii de distribuie i comercializare carburani, spltorii
auto.
4.1.3 Mecanismul economic în domeniul apelor
Apa constituie o surs natural cu valoare
economic în toate formele sale de utilizare. Conservarea ,
refolosirea i economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de
stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifest o
preocupare constant în protejarea cantitii i calitii apei ,
precum i prin aplicarea de penaliti celor care risipesc sau
polueaz resursele de ap .
În vederea atingerii acestor obiective, se va aplica
principiul recuper rii costurilor, serviciilor de ap ,
inclusiv costuri implicate de mediu i de resurs , pe baza
analizei economice i cu respectarea principiului "poluatorul pltete
". Pân în anul 2010 se va promova o politic de
recuperare a costurilor în domeniul apei care s stimuleze
folosinele i s utilizeze în mod eficient resursele de ap
.
Aceast politic va stabili, pe baza analizei
economice o contribuie adecvat a diferitelor folosine majore,
în special industria, agricultura i alimentarea cu ap pentru
populaie la recuperarea costurilor serviciilor de ap. Contribuia
astfel stabilit va ine seama de efectele de mediu, economice
i sociale, precum i de condiiile geografice i climatice specifice
.
Mecanismul economic specific domeniului gospodririi
cantitative i calitative a resurselor de ap include sistemul
de contribuii , pli, bonificaii i penaliti ca parte a modului
de finanare a dezvoltrii domeniului i de asigurare a
funcionrii
Administraiei Naionale ® Apele Române .
Sistemul de contribuii, pli, bonificaii, tarife i penaliti
specifice activitii de gospodrire a resurselor de ap se
aplic tuturor utilizatorilor i este stabilit prin
modificarea OUG nr. 107/ 2002 privind înfiinarea Administraiei
Naionale ® Apele Române, aprobat cu modificri prin Legea nr.
404 / 2003 .
Administraia Naional ® Apele Române , în calitate de
operator unic atât al resurselor de ap de suprafa ,
naturale sau amenajate, indiferent de deintorul cu orice titlu al
amenajrii , cât i al resurselor de ap subterane , indiferent
de natura lor i a instalaiilor , î i constituie veniturile
proprii dintr-o contribuie specific de gospodrire a apelor
pltit lunar de ctre toi utilizatorii resurselor de ap pe
baz de abonament încheiat în acest sens , din plile pentru
serviciile comune de gospodrire a apelor, din tarife pentru avizele
, autorizaiile , notificrile pe care le poate emite sau este
împuternicit s le emit , precum i din penalitile
aplicate .
Contribuiile specifice de gospodrire a apelor sunt urmtoarele
:
42
1. contribuia pentru utilizarea resurselor de ap pe categorii
de resurse i utilizatori ;
2. contribuia pentru primirea apelor uzate în resursele de ap; 3.
contribuia pentru potenialul hidroenergetic asigurat prin barajele
lacurilor de
acumulare din administrarea Administraiei Naionale ® Apele Române;
4. contribuia pentru exploatarea nisipurilor i pietriurilor din
albiile i malurile
cursurilor de ap ce intr sub incidena legii.
Utilizatorii de ap , consumatori sau neconsumatori , au
obligaia s plteasc lunar cuantumul contribuiei specifice
de gospodrire a apelor , în caz contrar, li se vor aplica penaliti
de întârziere .
Pentru apa tratat i livrat sau pentru alte servicii de
ap , operatori, furnizori sau prestatori, sunt persoane
fizice sau juridice care , dup caz , au în administrare
lucr ri hidrotehnice sau care presteaz servicii de
ap.
Bonificaiile se acord utilizatorilor de ap care
demonstreaz, constant, o grij deosebit pentru folosirea
raional i pentru protecia calitii apelor , evacuând , o
dat cu apele uzate epurate, substane impurificatoare cu
concentraii i în cantiti mai mici decât cele înscrise în autorizaia
de gospodrire a apelor .
Penalitile se aplic acelor utilizatori de ap la care se
constat abateri de la prevederile reglementate atât pentru
depirea cantitilor de ap utilizate , cât i a concentraiilor i
cantitilor de substane impurificatoare evacuate în resursele de ap.
Finanarea investiiilor privind lucr rile , construciile sau
instalaiile de gospodrire a apelor se asigur , total sau
par ial , dup caz , din :
1. bugetul de stat sau bugetele local