Upload
pisica-roxana
View
74
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Raport de Evaluare Stima de Sine
Citation preview
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
RAPORT DE EVALUARE
PRIVIND
STIMA DE SINE LA ADULTII TINERI
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA ADULTULUI SI A VARSTNICULUI
PISICA ELENA-ROXANA
AN II,GRUPA 4, ZI
Cuprins1. Operationalizarea conceptului...........................................................................................................3
2. Scopul evaluării.................................................................................................................................4
3. Descrierea instrumentelor.................................................................................................................4
3.1. Scala Rosenberg.........................................................................................................................4
3.2. Scala de auto-acceptare de Emanuel M...................................................................................4
4. Informații despre subiecți/participanți............................................................................................6
5. Procedura...........................................................................................................................................6
6. Rezultate.............................................................................................................................................6
7. Interpretări/concluzii........................................................................................................................7
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................8
2
STIMA DE SINE LA ADULTII TINERI
1. Operationalizarea conceptului
Definiție
Stima de sine reprezintă o nevoie umană profundă şi puternică, esenţială pentru o
adaptare sănătoasă a individului, adică pentru o funcţionare optimă şi împlinirea de sine.
Cu alte cuvinte, stima de sine reprezintă încrederea autentică în propria minte, în propriul
discernământ. Înseamnă încrederea în capacitatea de a lua decizii corecte şi de a face
alegeri adecvate.
După G. Albu (2002), stima de sine se referă la încrederea în capacitatea proprie de a
gândi, în capacitatea de a face faţă provocărilor fundamentale ale vieţii şi la încrederea în
dreptul şi posibilitatea noastră de a avea succes, de a fi fericiţi, la sentimentul că suntem
îndreptăţiţi să ne afirmăm trebuinţele şi dorinţele, să ne împlini valorile şi să ne bucurăm
de rezultatele eforturilor noastre.
Dimensiuni
Încredere,siguranță, raţionalitate, creativitate, rezistență,respect, positivism, auto-
acceptare
Indicatori
disponibilitatea de a recunoaşte şi de a corecta posibilele erori
capacitatea de a gestiona schimbarea
Stări sufleteşti temperate
Rezistența la stres
Acceptarea criticilor și reacționarea pozitivă la acestea
Atitudine pozitivă față de propria persoană
Respect faţă de propria persoană
3
2. Scopul evaluării
Obiectivul cercetării de faţă este acela de a studia nivelul stimei de sine în rândul adulților tineri.
3. Descrierea instrumentelor
Aparatura folosită reprezintă un aspect deosebit de important în realizarea proiectului şi în
obţinerea unor date valide asupra capacităţilor subiecţilor testaţi. Astfel sunt utlizate Scala
Rosenberg privind stima de sine și Scala de auto-acceptare de Emanuel M.
3.1. Scala Rosenberg
Scala Rosenberg indică nivelul stimei de sine . Proba conţine 10 itemi, fiecare item fiind
evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ). Scala este
alcătuită din 5 itemi cotaţi direct şi 5 itemi inversaţi ( 1,3,4,7,10).
Punctajul care se acordă pentru fiecare item variază între 1 şi 4 puncte. Scorul final se obţine prin
însumarea punctelor obţinute la cei 10 itemi. Punctajul minim obţinut este de 10, ceea ce
semnifică o stimă de sine foarte scăzută, iar punctajul maxim este de 40, ceea ce semnifică o
stimă de sine foarte ridicată.
3.2. Scala de auto-acceptare de Emanuel M.
Mulţi ani psihologii au fost interesaţi de rolul pe care îl are propria imagine în dezvoltarea personalităţii .
Cât de mult şi cât de bine acceptăm ceea ce vedem ca fiind „ sinele” este o parte importantă a sănătăţii
emoţionale .Una dintre primele scale de acceptare a sinelui a fost realizată de psihologul Emanuel
Berger .Prima lui sarcină, şi probabil cea mai dificilă a fost aceea de a defini „ auto-acceptarea „ .
Bazându-se pe activitatea dr. Elizabeth Scheerer şi Carl Rogers , autorul a enumerat 9 caracteristici ale
unei persoane care se auto-acceptă, cum ar fi „ Încrederea în capacităţile proprii de a reuşi în viaţă” .
Această formulare a dus în final la dezvoltarea şi selecţia unui grup final de 36 itemi pentru această
scală . Această scală este frecvent utilizată în activitatea de cercetare clinică şi psihologică privind stima
de sine şi auto-acceptarea .
4
Scala de auto-acceptare de Emanuel M. Berger indică nivelul de auto-acceptare al sinelui.Proba conține
36 itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 5 (1) = complet adevărat ;(2)=
adevărat în mare parte ;(3)= jumătate fals, jumătate adevărat ;(4)= în mare parte ;(5)= complet fals
Calcularea scorului :Se adună valoarea punctelor cu excepţia itemilor cu numărul 2, 7, 15, 19, 21, 25, 27, 32, a căror valoare va fi calculată conform următoarei scale :
(1)= 5pct.(2)= 4pct.(3)=3pct.(4)=2pct.(5)=1pct.
Interpretarea scorului
Scoruri mici 0-110 ---Cei care au un scor mic la această scală înseamnă că au un nivel scăzut de auto-
acceptare .Un astfel de scor ar putea fi interpretat ca reflectând o părere negativă despre sine şi că cred
că alţii au părere negativă despre ei . Dacă vă încadraţi în acest scor , uitaţi-vă exact unde se situează
scorul vostru. Dacă se apropie de ???? nu trebuie să vă îngrijoraţi .Dar scoruri mai mici decât atât ar
trebui să vă pună nişte întrebări .Un nivel scăzut de auto-acceptare vă influenţează mult, de la nivelul de
încredere la muncă până la relaţiile cu prietenii. Sânt câteva programe de terapie care v-ar putea ajuta ,
cum ar fi „ assertiveness training” şi grupuri de dezvoltare personală .În plus un ajutor profesional v-ar
putea ajuta să vă cunoaşteţi mai bine . Ar fi dificil să vă înţelegeţi cu alţii până nu vă puteţi accepta pe
voi înşivă .
Scoruri medii 111-150-----Nu este uşor de interpretat un scor normal de auto-acceptare, pentru
că această acceptare variază odată cu rolurile noastre în viaţă . Aceasta înseamnă că vă puteţi confrunta
cu o situaţie într-o zi şi să fiţi mulţumiţi de rezultat şi în altă zi acest rezultat să nu mai fie mulţumitor .
Acest nivel de auto-acceptare descrie felul în care suntem marea majoritate, odată lăudându-ne iar altă
dată condamnându-ne . Pentru majoritatea dintre noi aceasta este o reflexie destul de corectă a
abilităţilor noastre şi a dorinţei de perfecţionare . Importanţa acestui punct de vedere este aceea că oferă
o percepţie corectă a ceea ce facem bine şi a ceea ce putem să facem mai bine .Scopuri care sunt fixate
prea sus reduc sentimentele pozitive pe care le merită comportamentele noastre .
Scoruri ridicate 151 –180 ----Dacă vă încadraţi la acest nivel , această scală nu vă va spune
nimic nou . Vă consideraţi ca având încredere în forţele proprii şi valoros. Probabil alţii spun că este
uşor să discute cu voi pentru că aţi spus că acceptaţi atât lauda cât şi critica altora într-o manieră
obiectivă . În plus , este posibil să vă bazaţi comportamentul pe valori interne şi acceptaţi
responsabilitatea pentru consecinţele propriului comportament . Vă simţiţi bine în legătură cu
capacităţile proprii de a rezolva orice problemă sau provocare care poate apărea şi în general aveţi o
mare poftă de viaţă .
5
4. Informații despre subiecți/participanți
Pentru realizarea raportului am ales 6 subiecți cu vârstele cuprinse între 26 și 28 de ani toți de sex masculin. Toți subiecți au un loc de muncă stabil și o viață echilibrată.
5. Procedura
Testarea participanților are loc separat pentru fiecare într-o încăpere cu ambianță plăcută.
Experimentatorul va ţine un instructaj prin care se asigură că subiecţii ştiu ce să facă . Instructajul
primit de subiect fiind:
Pentru scala Rosenberg: Proba conţine 10 itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o
scală de la 1 la 4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu ).
Pentru Scala de auto-acceptare (Emanuel M.Berger) : Proba conține 36 itemi, fiecare item
fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 5 (1) = complet adevărat ;(2)= adevărat în mare
parte ;(3)= jumătate fals, jumătate adevărat ;(4)= în mare parte ;(5)= complet fals
După ce instructajul a avut loc se înmâneaza personal fiecărui participant testele.
6. Rezultate
Datele obţinute în urma efectuării testului Rosenberg și a testului de auto-acceptare a lui Emanuel M.Berger au fost restrânse sub forma unui tabel cuprinzând punctajul obtinut de fiecare participant în parte, urmărindu-se punerea în evidenţă a diferenţei de punctaj.
Tabelul punctajului testelor este prezentat astfel:
Nume Punctaj Scala Rosenberg Punctaj Scala de auto-acceptare (Emanuel M.Berger)
Marius 36 143
Cosmin 33 161
George 32 146
6
Valentin 31 110
Mirel Andrei 37 157
Mihai 33 150
Marius Cosmin George Valentin Mirel Mihai0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Punctaj Scala RosenbergPunctaj Scala de auto-acceptare
7. Interpretări/concluzii
Rezultatul obţinut în urma prelucrării datelor relevă faptul că subiecții au o stimă de sine
crescută și că sunt mulțumiți de propria persoană.
De asemenea, considerăm că o analiză de profunzime a stimei de sine oferă, evident,
numeroase alte deschideri care nu au fost dezbătute în acest demers, iar rezultatele acestui raport
poate oferi informaţii necesare pentru ale studii cu privire la alegerea diferită a participanților în
ceea ce priveşte vârsta subiecţilor precum și alegerea profesională.
7
BIBLIOGRAFIE
1. Margareta Dincă,Metode de cercetare în psihologie,Ed. Universității
Titu Maiorescu,București,2003;
2. Mitrofan, Laurenţiu (2004) “Elemente de psihologie sociala”,
Bucureşti, Ed.Sper;
3. Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Serge Moscovici,
POLIROM Editura Universităţii AL.I. CUZA, Iaşi, 1997;
4. Diane E. Papalia, Ruth Duskin Feldman, Sally Wendkos Olds,
Dezvoltarea umana,Ed. Trei,București,2010;
5. Scala Rosenberg;
8