Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Proiect:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări
cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de
planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post
2013”
Beneficiar:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Raport de expertiză
Domeniul 1. Dezvoltare economică
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 2/109
Introducere:
I. Definirea subiectului raportului și a temelor supuse analizei;
Prezentul raport prezintă o serie de analize, având la bază metode geostatistice,
metode şi modele econometrice şi statistice, pentru următoarele domenii şi problematici
relevante demersului de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României:
Domeniul 1. Dezvoltare economică
Domeniul 2. Demografie
Domeniul 3. Mediu
Domeniul 4. Transporturi
Domeniul 5. Dezvoltare rurală
Domeniul 6. Incluziune / excluziune socială
Domeniul 7. Tipuri funcţionale de localităţi urbane şi rurale
Domeniul 8. Zone de influenţă urbană
Domeniul 9. Accesul populaţiei la servicii de interes general
Domeniul 10. Resurse naturale
Domeniul 11. Potenţial energetic
Domeniul 12. Ocuparea şi utilizarea terenurilor
Domeniul 13. Execuţia bugetelor locale
Din punct de vedere analitic, temele vor fi abordate din următoarele perspective:
- O analiză longitudinală a principalilor indicatori pentru ficare domeniu
analizat. Această etapă va permite atât creionarea imaginii stadiului actual al domeniului
supus analizei cât și identificarea tendințelor de evoluție.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 3/109
- O analiză bazată pe corelarea indicatorilor. Această analiză se realizează fie
prin corelarea unor indicatori ce aparțin aceluiași domeniu fie prin corelarea indicatorilor
specifici unor domenii diferite. Necesitatea acestei analize este dată de numeroasele
interdependențe existente între domeniile supuse prezentei analize.
Domeniul 1. Dezvoltare economică
Tema 1. Analiza forței de muncă din România
Indicatori utilizați în cadrul analizelor aferente temei 1:
- Indicatorul 1 – Populația activă civilă pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare
și județe;
- Indicatorul 2 – Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii, pe sexe, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare și județe;
- Indicatorul 3 – Cheltuieli anuale cu protecția socială a șomerilor după categorii de
cheltuieli, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.
Tema 2. Distribuția venitului în România
Indicatori utilizați în cadrul analizelor aferente temei 2:
- Indicatorul 1 – PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe;
- Indicatorul 2 – Populația stabilă la 1 ianuarie reprezintă populația alcătuită din
persoanele care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau resedința în
localitate la momentul respectiv.
Tema 1. Analiza forței de muncă din România
I. Relevanța temei pentru demersul de elaborare a viitoarei Strategii de Dezvoltare Teritorială
a României.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 4/109
Ca membru al Uniunii Europene și pentru România, rezolvarea problemelor legate de
subocupare tinde să devină una foarte importantă în contextul actualei crize economice și a
cerințelor stipulate în strategia Europa 2020. Astfel, mai mult ca oricând, politicile adoptate la
nivel terotorial ce vizează forța de muncă, trebuie să permită inversarea trendului descendent
al gradului de ocupare sau cel puțin să îl frâneze. Pentru ca politicile adoptate să se
dovedească eficiente este nevoie de o analiză complexă atât a principalilor indicatori ce țin de
domeniul dezvoltării economice dar și de analize realizate pe baza corelării acestor indicatori
cu alți indicatori relevanți pentru domenii cum sunt: demografie, execuție bugetară sau
incluziune / excluziune socială.
II. Contextul European și național
Conform datelor existente, forţa de muncă (populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 și 64
de ani) în Uniunea Europeană (UE-27) a sporit de la aproape 222,1 milioane persoane în anul
2000 la peste 239,6 milioane în 2010. În acelaşi interval de timp, rata de activitate (sau rata de
participare) a sporit în UE de la 68,6% la 71,0%. În anul 2010, valori peste media europeană se
înregistrau doar în Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Anglia, Austria, Finlanda, Cipru,
Estonia, Spania, Letonia şi Slovenia. Se observă predominanţa ţărilor nordice.
La nivel european, rata de activitate pentru bărbaţi era în anul 2010 de 77,7%, iar la
femei de doar 64,5%. În cazul femeilor, media europeană pe total, de 71,0%, era depăşită
doar în patru dintre ţările nordice (Suedia, Danemarca, Olanda şi Finlanda).
Pe grupe mari de vârstă, la nivelul UE, în 2010, ponderea cea mai mare a ratei de
activitate se înregistra la persoanele cu vârsta între 25 și 54 de ani (84,9%). În restul grupelor
de vârstă, 15-24 ani şi respectiv 55-64 ani, rata de activitate era cu mult mai mică (43,1% şi
respectiv 49,7%).
În cadrul UE, în anul 2010, în structura ocupării după statutul profesional, predominau
salariaţii, atât pe total (84%), cât şi pe sexe (80,5% pentru bărbaţi şi 88,1% pentru femei),
comparativ cu patronii şi lucrătorii pe cont propriu.
În România, datorită îndeosebi ponderii mari a celor ocupaţi în agricultură, salariaţii
reprezentau doar 68,7% la nivel naţional (67,4% în cazul bărbaţilor şi 70,2% în cazul femeilor),
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 5/109
ceea ce o plasa pe penultimul loc în UE, devansând numai Grecia, cu 65,0% pe total (61,9% în
cazul bărbaţilor şi 69,4% în cazul femeilor).
Rata de ocupare a forţei de muncă la nivel naţional este în continuare scăzută, iar
şomajul este semnificativ, deşi rata acestuia este mai mică decât media europeană. Din
această perspectivă, în viitor programele naţionale de reformă şi politicile în domeniul forţei
de muncă în România trebuie să se axeaze pe atragerea şi menţinerea mai multor persoane în
muncă, prin preocuparea privind reducerea costurilor nesalariale, prin flexibilizarea
dispoziţiilor contractuale, prin dezvoltarea sistemului educaţional şi al formării profesionale şi
prin sporirea
capacităţii serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă.1
III. Descrierea indicatorilor analizați, a surselor de colectare şi a metodei de calcul
Indicatorul 1 – Populația activă civilă pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Definire indicator: Populația activă civilă caracterizează oferta potențială de forță de muncă și
gradul de ocupare a populației cuprinzând populația ocupată civilă și șomerii înregistrați.
Formula de calcul: Pac = Poc + S unde: Poc = populatia ocupata civila; S = someri
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Institutul Național de Statistică
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 2 –Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii, pe sexe, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe
Definire indicator: Rata somajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul șomerilor
(înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă) și populația activă civilă (șomeri +
populație ocupată civilă, definită conform metodologiei balanței forței de muncă).
Periodicitate indicator: Lunară
Sursă: Institutul Național de Statistică
1 Date preluate din studiul “Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020”
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 6/109
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 3 – Cheltuieli anuale cu protecția socială a șomerilor după categorii de cheltuieli,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Definire indicator: Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor cuprind:
- Ajutorul de șomaj și ajutorul de integrare profesională reprezintă sumele acordate, la
cererea persoanelor indreptățite, potrivit Legii nr.1/1991, republicată în anul 1994 și
completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.47/1997, pe o perioadă de cel
mult 270 de zile calendaristice.
- Indemnizatia de șomaj (conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru
șomaj și stimularea ocupării forței de muncă intrată în vigoare la data de 1 martie
2002) reprezintă o compensație partială a veniturilor care se acordă persoanelor aflate
în somaj, ca urmare a pierderii locului de muncă sau absolvenților instituțiilor de
învățământ și militarilor care au efectuat stagiul militar și care nu s-au putut încadra în
munca și venituri de completare (conform O.U.G. nr.170/2001 privind atenuarea
impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producției de
apărare, O.U.G. nr.175/2002 privind industria de apărare, O.U.G. nr.8/2003 privind
stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societati
naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat,
O.U.G. nr.113/2003 privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin
concedieri colective din sectorul sanitar, în cadrul procesului de restructurare și
reorganizare și O.U.G. nr. 115/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Roman -
S.A.Brasov și constituirea parcului industrial pe platforma Societatii Comerciale Roman
- S.A.Brasov).
- Alocația de sprijin reprezintă suma ce s-a acordat persoanelor care au beneficiat de
ajutorul de șomaj, sau ajutorul de integrare profesională și care nu au putut să se
încadreze în muncă. Alocația de sprijin se acordă pe o perioadă de cel mult 18 luni
(conform Legii nr.1/1991, republicată în anul 1994 si completată prin O.U.G.
nr.47/1997).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 7/109
- Cheltuieli pentru formarea profesională reprezintă cheltuielile efectuate pentru
calificarea, recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă; formarea profesională se realizează prin cursuri, stagii de practică
și specializare, organizate pe niveluri de pregătire, pe baza planului național de
formare profesională.
- Plata absolvenților reprezintă suma acordată angajatorilor care au încadrat în munca
pe durata nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ. Suma lunară se
stabilește conform Legii nr.76/2002 - art.80, alin.1 cu modificprile și completările
ulterioare.
- Plățile pentru stimularea șomerilor care se angajeazp înainte de expirarea perioadei de
șomaj reprezintă sumele plătite în completarea veniturilor salariale, șomerilor (cu
experiență în muncă și absolvenților instituțiilor de învățământ) conform Legii
nr.76/2002 - art.72 și art. 73 cu modificările și completările ulterioare.
- Plățile pentru stimularea mobilității forței de muncă reprezintă sumele acordate ca
prime de încadrare persoanelor (șomere) care se încadrează în muncă înainte de
expirarea perioadei in care beneficiază de indemnizație de șomaj, într-o localitate
situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au domiciliul stabil și
ca prime de instalare persoanelor (șomere) care se încadrează în muncă înainte de
expirarea perioadei în care beneficiază de indemnizatie de șomaj, într-o altă localitate
și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul. Primele de încadrare și de instalare
se stabilesc conform Legii nr. 76/2002 art. 74, 75, 76 cu modificările și completările
ulterioare.
- Plățile pentru stimularea angajatorilor care încadrează șomeri din categoria
defavorizați reprezintă sumele acordate angajatorilor care au încadrat în muncă pe
durată nederminată, absolvenți din rândul persoanelor cu handicap. Suma lunară se
stabilește conform Legii nr.76/2002 - art.80, alin.2 cu modificările și completările
ulterioare.
- Plățile compensatorii efectuate în cadrul programelor de restructurare, privatizare și
lichidare reprezintaă sumele acordate persoanelor cărora li s-au desfăcut contractele
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 8/109
individuale de muncă ca urmare a concedierilor colective (O.G. nr.7/1998 si O.U.G.
nr.98/1999 cu modificările și completările ulterioare).
- Alte cheltuieli cuprind sumele acordate sub formă de credite intreprinderilor mici și
mijlocii pentru înființarea de noi locuri de muncă, precum și cele necesare
administrării fondului pentru plata ajutorului de șomaj.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Institutul Național de Statistică
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 9/109
IV. Descrierea situației prezente şi a tendințelor evolutive
Indicatorul 1 – Populația activă civilă pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Perioada analizată: 2002 - 2011
Conform datelor oferite de către Institutul Național de Statistică la începutul anilor
'90, populaţia activă civilă a României a cunoscut o evoluţie uşor ascendentă, culminând cu
efectivul de 11.387 mii persoane active civile, înregistrat în anul 1992, cel mai mare nivel
atins până în prezent. După o stagnare de doi ani, populaţia activă a intrat într-un declin
accelerat şi, în numai doi ani (1995 şi 1996), s-a redus cu aproape 1,2 milioane persoane
active civile. Ritmul scăderii s-a diminuat începând cu anul 1997., astfel că, în anul 2009,
populaţia activă civilă a fost de 9.120 mii persoane așa cum se poate observa și în graficul de
mai jos.
Graficul 1. Evoluţia populaţiei active din România în perioada 2002 - 2011
După cum putem observa și în graficul de mai sus, după ce indicatorul a înregistrat o
evoluție ascendentă în perioada 2005 – 2008, avem de-a face cu o evoluție descendentă
accelerată. Momentul care a marcat începerea declinului este anul 2008, anul începerii crizei
economice mondiale. Odată cu declanșarea crizei, printre primele efecte, s-a înregistrat o
scădere a numărului de firme, fapt care a dus la o scădere a populației active din țara noastră,
9089,6
8964,4
8796,2
8913,4 8929,8
9093,7
9150,4 9120,1
8998,3
8826,5
8600
8700
8800
8900
9000
9100
9200
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 10/109
fapt confirmat și de graficul de mai sus. Un alt motiv pentru prelungirea perioadei de declin al
indicatorului analizat în perioada 2008 – 2011 îl constituie și lipsa unor politici solide și
eficiente de contracarare a efectelor crizei.
În anul 2011 populația activă înregistra valoarea de 8826,5 mii de persoane, această
valoare reprezentând 42% din total populație. Raportată la valoarea înregistrată în anul
anterior se observă o scădere a numărului de persoane active.
În ceea ce privește rata de activitate a resurselor de muncă se observă o scădere cu
1,6% comparativ cu anul anterior, valoarea înregistrată fiind de 64%.
Un factor foarte important care a dus la scăderea populației active o constituie
creșterea din ultimii ani a nivelului de îmbătrânirea a populației. Astfel, se înregistrează o
creșere semnificativă a numărului pensionarilor.
Raportându-ne la nivel de județ, ponderea pensionarilor raportată la totalul populației
ne prezintă județele Hunedoara, Vâlcea și Bihor ca fiind județele în care se înregistreaza cele
mai ridicate valori, Hunedoara – 27,1%, Vâlcea – 25,6% și Bihor 25,3% iar la polul opus,
județele în care sunt înregistrate cele mai scăzute valor gasim județele Botoșani – 17,4%,
Vrancea – 17,4% și Bistrița-Năsăud – 17,6%, așa cum reiese din tabelul de mai jos.
Nr. crt.
Județ Număr pensionari
Procent din totalul populației
1. Hunedoara 125.497 27,1
2. Vâlcea 104.302 25,3
3. Bihor 159.203 25,3
4. Caraș-Severin 79.976 24,8
5. Prahova 198.719 24,4
6. Teleorman 97.101 24,3
7. Mureș 140.706 24,2
8. Sălaj 58.286 24,1
9. Argeș 152.982 23,9
10. Cluj 162.232 23,5
11. Sibiu 99.786 23,5
12. Brașov 138.756 23,2
13. Dolj 162.738 23,1
14. Arad 104.096 22,9
15. Alba 85.027 22,8
16. Buzău 109.526 22,7
17. Harghita 73.808 22,7
18. Brăila 81.131 22,6
19. Maramureș 115.147 22,5
20. Dâmbovița 118.695 22,4
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 11/109
21. București 498.507 22
22. Giurgiu 61.626 22
23. Timiș 148.025 21,8
24. Satu Mare 79.340 21,7
25. Călarași 67.226 21,5
26. Neamț 117.778 21
27. Olt 97.459 21
28. Gorj 78.812 20,9
29. Suceava 145.518 20,6
30. Ialomița 59.359 20,6
31. Mehedinți 59.484 20,4
32. Bacău 145.395 20,3
33. Galați 123.803 20,3
34. Covasna 44.412 20
35. Constanța 136.175 18,8
36. Vaslui 81.201 18
37. Iași 146.720 17,8
38. Tulcea 43.904 17,8
39. Bistrița-Năsăud 55834 17,6
40. Vrancea 68.242 17,5
41. Botoșani 77.896 17,4
Tabelul 1. Ponderea pensionarilor raportată la total populație la nivel de județ an 2011
Indicatorul 2 –Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii, pe sexe, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe
Perioada analizată: 2002 - 2011
În ţara noastră, rata şomajului este calculată în două moduri diferite. În primul rând,
rata şomajului Biroului Internaţional al Muncii (BIM) este calculată de Institutul Naţional de
Statistică, potrivit BIM, după realizarea anchetei forţei de muncă din gospodării. În penultimul
trimestru din anul 2011, se înregistrează o rată de 7,2%, potrivit studiilor realizate de INS la
sfârsitul aceluiaşi an.
În al doilea rând, rata şomajului calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă (ANOFM) în funcţie de numărul şomerilor, la sfârşitul anului 2011 era de 5,1 %, cu
un număr de 461 mii şomeri.
Situația ratei șomajului pe regiuni situația se prezintă în felul următor: în Sud-Vest şi
Sud s-au înregistrat cele mai mari rate ale şomajului, de 7,64%, respectiv 6,27%. Regiunile
care înregistrează cele mai mari rate ale şomajului şi restructurare economică sunt cele în
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 12/109
care predomină activităţile agricole. La polul opus, cu nivel scăzut al ratei şomajului, putem
aminti: Bucureşti 1,97%, Vest 3,6% şi Nord-Vest 4,27%.
În prezent, în condiţiile crizei economice care încă persistă în Europa, economia
românească se confruntă cu probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o
serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de
muncă, în anumite ramuri economice sau zone geografice, dublată de o creștere a ratei
șomajului.
După structura şomajului, având în vedere nivelul de şcolarizare, şomerii cu studii
primare, gimnaziale şi profesionale deţin cea mai ridicată pondere în rândul persoanelor care
apelează la agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă în vederea găsirii unui loc de
muncă, ponderea fiind de 70%. Persoanele aflate în şomaj cu studii liceale şi post-liceale
reprezintă 22%, şi cele care au absolvit studii universitare numai 8%.
Şomajul, într-o accepţiune generală poate fi considerat una din disfuncţiile majore ale
pieţei muncii. Nu este întotdeauna aşa. Şomajul, într-o economie modernă, îşi are locul său.
Problemele principale sunt legate de dimensiunea sa, de distribuţia sa în grupele de
populaţie, de persistenţa sa în cazul unei persoane sau a unui grup de persoane, de cât de
mare ar trebui să fie indemnizaţia de şomaj în raport cu salariul şi pe ce perioadă ar trebui
acordată etc.
La nivelul întregii Uniuni Europene, în anul 2010 existau înregistraţi peste 23 milioane
de şomeri, reprezentând aproximativ 9,7% din forţa de muncă, comparativ cu 17 milioane
şomeri, respectiv 7,2% din forţa de muncă, în anul 2007, an premergător crizei.
Pentru 2010, se observă că ratele mici ale şomajului predomină în centru Europei,
unde există state cu rate sub media europeană, precum Austria (4,4%), Olanda şi Luxemburg
(4,5%), Germania, Cehia şi Danemarca (7,1%, 7,3% şi respectiv 7,4%), etc. În zonele sud-
vestice şi estice, predomină ratele mari, unde sunt ţări ce înregistrează rate peste media
europeană, precum ţările baltice (având rate de peste 16%), Slovacia (14,4%), Grecia (12,6%),
Ungaria (11,2%), Spania, care deţine recordul (20,1%), Portugalia (12%).
Pentru a avea imagine completă a evoluției indicatorului analizat la nivelul țării
noastre, dar și pentru a identifica care sunt punctele de inflexiune ale evoluției acestuia vom
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 13/109
prezenta centralizat, sub formă grafică, evoluția indicatorului la nivel de județ pentru perioada
2002 – 2011. Evoluția pentru fiecare an din perioada supusă analizei, raportată ca pondere
din total șomeri, este prezentată la Anexe.
Graficul 31. Rata șomajului pe județe 2002 – anul 2011
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
ALB
A
AR
AD
AR
GES
BA
CA
U
BIH
OR
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
BO
TOSA
NI
BR
AIL
A
BR
ASO
V
BU
ZAU
CA
LAR
ASI
CA
RA
S-SE
VER
IN
CLU
J
CO
NST
AN
TA
CO
VA
SNA
DA
MB
OV
ITA
DO
LJ
GA
LATI
GIU
RG
IU
GO
RJ
HA
RG
HIT
A
HU
NED
OA
RA
IALO
MIT
A
IASI
ILFO
V
MA
RA
MU
RES
MEH
EDIN
TI
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
MU
RES
NEA
MT
OLT
PR
AH
OV
A
SALA
J
SATU
MA
RE
SIB
IU
SUC
EAV
A
TELE
OR
MA
N
TIM
IS
TULC
EA
VA
LCEA
VA
SLU
I
VR
AN
CEA
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
Urmărind evoluția ratei șomajului pentru perioada supusă analizei se pot observa
două perioade distincte. O primă perioadă este cuprinsă între anii 2002 și 2007, perioadă în
care se înregistrează o evoluție constantă a indicatorului, cu o ușoară tendință ascendentă. În
această perioadă cele mai scăzute valori au fost înregistrate în Ilfov, Bihor, Arad și București
cu valori cuprinse între 0,80% - 1,40% din total șomeri iar la polul opus întâlnim județele
Ialomița, Vâlcea, Galați și Mehedinți, unde sunt înregistrate valori cuprinse între 3,10% - peste
4,50% din total șomeri. A doua perioadă este cuprinsă între anii 2008 și 2011, această
perioadă fiind marcată de începerea crizei economice. Așa cum spuneam și mai sus, unul
dintre primele efecte ale crizei a fost scăderea numărului de locuri de muncă fapt ce a dus la o
creștere a ratei șomajului. În perioada 2008-2009 se observă o creștere a valorii indicatorului,
iar începând cu anul 2010 se înregistrează o ușoară ameliorare situației ratei șomajului, astfel
că în anul 2011 se menține tendința descrescătoare a acestuia față de anul precedent.
În perioada 2009 – 2011, la nivel regional, numărul şomerilor s-a redus în 4 judeţe şi
anume Dolj (-1.011 persoane), Iaşi (-375 persoane), Maramureş (-348 persoane), Neamţ (-201
persoane) iar în Bucureşti numărul acestora s-a micşorat cu 32 de persoane. Măriri ale
numărului de şomeri sunt înregistrate în Galaţi (+822 persoane), Alba (+773 persoane),
Suceava (+666 persoane), Covasna (+491 persoane), Vâlcea (+466 persoane), Bistriţa – Năsăud
(+360 persoane) şi Cluj (+326 persoane). Judeţele care au ponderea cea mai mare a şomerilor
care nu au primit indemnizaţie sunt: Teleorman (cu 77,20%), Buzău (cu 74,72%), Dolj (cu
74,13%), Galaţi (cu 73,24), Brăila (cu 72,69%) şi Covasna (cu 72,24%).
O structurare a șomajului pe pe grupe de vârstă ne arată că, la sfârșitul anului 2011,
avem următoarea situație:
între15 și 24 de ani - 81.911 şomeri (3,3% din populația cu vârsta cu vârsta între 15 şi 24
de ani);
între 25 şi 29 de ani - 35.494 şomeri (10,8% din populația cu vârsta între 25 şi 29 de ani);
între 30 şi 39 de ani - 108.536 şomeri (3,54% din populația cu vârsta între 30 şi 39 de ani);
între 40 şi 49 de ani - 119.909 şomeri (4,25% din populația cu vârsta între 40 şi 49 de ani);
între 50 şi 55 de ani - 58.564 şomeri (4,39% din populația cu vârsta între 50 şi 55 de ani);
între 55 și 69 ani - 56.599 şomeri (1,57% din populația cu vârsta între 55 şi 69 de ani).
Structura şomerilor în funcţie de vârstă şi-a menţinut tendinţa în ultimii trei ani ai
perioadei analizate, perioada de criză neinfluenţând-o în mare măsură. Majoritatea şomerilor,
aproximativ 276.900 persoane (73% din total șomeri), aparţin mediului rural.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 16/109
Având ca reper domeniul de activitate, la sfârșitul perioadei analizate, repartizarea
șomerilor pe ocupaţii arăta astfel:
industria prelucrătoare - 71.157 persoane;
agricultură - 66.403 persoane;
întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, baraje - 32.184 persoane;
construcţia de locuinţe - 27.467 persoane;
transporturi şi manipulanţi mărfuri - 26.219 persoane;
constructori şi montatori de structuri metalice - 13.295 persoane;
vânzători în magazine şi pieţe - 12.500 persoane;
personal specializat pentru îngrijire şi supraveghere la domiciliu - 8.239 persoane;
mecanic, montator şi reparator de maşini agricole şi industriale - 6.468 persoane;
mecanic, montator şi reparator de autovehicule - 5.347 persoane.
Pentru contracararea creșterii ratei șomajului au fost luate o serie de măsuri active
care au vizat informarea şi consilierea profesională, medierea muncii și ocuparea prin cursuri
de formare profesională, așa cum s-a întâmplat și prin implementarea Programului Naţional
de Ocupare a Forţei de Muncă.
În anul 2011, numărul de persoane încadrate în câmpul muncii prin punerea în
aplicare a Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă era de 366.113 persoane aflate
în şomaj, comparativ cu 377.772 persoane cât se înregistrau în anul 2010, fapt datorat crizei
economice.
Având în vedere provenienţa, tot în 2011, cel mai mare număr de persoane încadrate
la locul de muncă a fost înregistrat de următoarele regiuni: Nord-Est cu 79.839 încadrări (2,44%
din populația activă) şi Sud-Muntenia cu 50.619 încadrări (1,64% din populația activă).
Dintre cele 366.113 persoane care au găsit loc de muncă prin PNOFM în 2011, 39,69%
au fost femei şi 60,31% bărbaţi, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010, când situaţia
era următoarea: persoane de sex feminin – 41,72% şi persoane de sex masculin - 58,28%.
În Municipiul Bucureşti au fost încadrate cele mai multe persoane de sex feminin -
10.742, urmat de judeţul Timiş – cu 9.007, judeţul Suceava – cu 7.892, şi judeţul Neamţ – cu
7.582. Structura persoanelor încadrate prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 17/109
din cadrul grupurilor ţintă a fost următoarea: 5.492 persoane de etnie rromă, 815 persoane cu
dizabilităţi, 94 persoane tinere care au ieşit din sistemul de protecţie socială, 19.901 şomeri
pe o perioadă lungă, 13 deţinuţi eliberaţi şi 36 persoane cu cetăţenie străină.
În funcţie de măsurile active ale Programului de Ocupare, la finele perioadei analizate,
structura este următoarea:
- Medierea muncii deţine cea mai mare pondere (83,64%) în numărul total al
persoanelor încadrate prin PNOFM în anul 2011, procentul cel mai mare în înregistrându-l
regiunile Nord-Est cu 21,90%, Sud, Muntenia, cu 14,16%, Vest cu 13,89%. În schimb, cea mai
mică pondere se înregistrează în Bucureşti-Ilfov cu 6,49%.
În acelaşi an, din numărul total al indivizilor încadraţi prin mediere, 66,58% au fost
angajaţi cu contract pe perioadă nedeterminată şi restul de 33,42% cu contract pe perioadă
determinată, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când din numărul total al
celor încadraţi prin mediere, 68,15% au fost angajaţi cu contract pe perioadă nedeterminată şi
31,85% cu contract pe perioadă determinată.
- Consilierea şi informarea profesională deţineau, în anul 2011, 16,73% din numărul
total al persoanelor încadrate, comparativ cu 17,15% cât erau în anul precedent. Zonele cu o
pondere mai mare sunt: Nord-Vest cu 19,28%, Nord-Est cu 19,23% şi Bucureşti-Ilfov care are
cea mai mică valoare, 2,53%.
- Angajarea ca urmare a parcurgerii unor cursuri de formare profesională, care este o
măsură activă şi în anul 2011, deţinea procentul de 4,04% din totalul realizărilor la nivel
naţional, comparativ cu 4,45% cât era în anul 2010.
În totalul măsurilor, ponderea cea mai mare referitor la numărul total al persoanelor
încadrate prin parcurgerea unor cursuri de formare profesională, este deţinută de regiunea
Sud-Vest, Oltenia, cu 18,07%, precedată de regiunea Nord-Est cu 17,48%, în timp ce regiunea
cu ponderea cea mai scăzută este Bucureşti-Ilfov, care deţine 2,83%.
Un alt fenomen care a avut efect negativ asupra evoluției pieței forței de muncă din
România îl reprezintă creșterea migrației a forței de muncă. Migraţia a fost şi este una din
vulnerabilităţile majore ale pieţei forţei de muncă româneşti din cauza lipsei de forţă de
muncă calificată. Potrivit Raportului Naţional al Dezvoltării Umane la ora actuală, aproximativ
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 18/109
2 milioane de români (10% din populaţia ţării) erau angajaţi în străinătate în activităţi
nesezoniere, principalele ţări de destinaţie ale emigranţilor pentru muncă au fost: Italia (40%
dintre emigranţii pentru muncă), Spania (18%), Germania (5%), Ungaria (5%), Israel (6%).
O consecinţă a tranziţiei economice din România a fost mutaţia unei părţi a forţei de
muncă rămasă fără locuri de muncă către forme informale de lucru. În pofida creşterii
economice susţinute în ultimii ani, munca informală în România continuă să existe şi chiar în
unele perioade să crească. Munca informală există în principal în agricultură (în formă de
agricultură de subzistenţă), dar şi în sectoarele: construcţii, comerţ, servicii la domiciliu,
transport, sănătate şi educaţie. Astfel, în anul 2010, ponderea muncii informale în populația
ocupată era de 30,8% din totalul populaţiei ocupate (faţă de 24,4% în anul 2008). Confrom
analizelor realizate de către Banca mondială, orașele în care s-a înregistrat cel mai mare
număr al persoanelor care lucrau în altă localitate decât cea de reședință la finele perioadei
analizate sunt: București, Ploiești, Brașov, Craiova, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța.
Acest aspect este relevant pentru politicile și strategiile de dezvoltare teritorială care trebuie
să cuprindă măsuri prin care să reducă fenomenul de migrație a forței de muncă. Toate cele
spuse mai sus scot în evidență necesitatea aplicării unor politici eficiente pentru inserția pe
piața muncii a șomerilor.
La nivel național sunt alocate resurse financiare importante pentru cheltuieli ce
vizează protecția socială a șomerilor. Tipurile de cheltuieli ce intră în această categorie sunt
următoarele:
- Indemnizație de șomaj (șomeri cu experiență în muncă);
- Indemnizație de șomaj (șomeri fară experiență în muncă);
- Alocație de sprijin;
- Cheltuieli pentru formarea profesională;
- Plata absolvenților;
- Plăți pentru stimularea absolvenților
- Plăți pentru stimularea șomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de
șomaj;
- Combaterea marginalizării sociale;
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 19/109
- Plăți pentru stimularea mobilității forței de muncă;
- Plăți pentru stimularea angajatorilor care angajează șomeri din categoria defavorizați;
- Plăți compensatorii efectuate în cadrul programelor de restructurare, privatizare și
lichidare.
Indicatorul 3 – Cheltuieli anuale cu protecția socială a șomerilor după categorii de
cheltuieli, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Pentru a avea o imagine clară a resurselor financiare utilizate pentru implementarea
măsurilor de protecție socială a șomerilor dar și asupra evoluției ratei șomajului, am realizat
următoarea analiză, care ne prezintă nivelul cheltuielile anuale cu protecția socială a
șomerilor raportat atât la rata șomajului, cât și la populația activă (dimensiunea bulei
reprezentând procentul populației active la nivel de județ din valoarea totală). Perioada
supusă analizei este 2002 -2011. În continuare vom prezenta, sub forma unor grafice
evoluțiile pentru perioadele relevante acestei analize (anul 2002, anul 2008 și anul 2011).
Pentru celelalte perioade reprezentările grafice sunt trecute la Anexe.
Graficul 12.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2002
(Tabel 11 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2002)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01% BOTOSANI 02% BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02% CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 02% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02% DOLJ 03%
GALATI 03%
GIURGIU 01% GORJ 02%
HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01% IASI 04%
ILFOV 01% MARAMURES 02% MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 09%
MURES 03% NEAMT 03%
OLT 02%
PRAHOVA 04%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02% SUCEAVA 03% TELEORMAN 02%
TIMIS 03% TULCEA 01%
VALCEA 02%
VASLUI 02%
VRANCEA 02% 0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Rata șomajului
șom
eri
lorC
he
ltu
ieli
anu
ale
cu
pro
tecț
ia s
oci
ală
a șo
me
rilo
rCh
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 21/109
Graficul 18.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2008
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03% BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01% BOTOSANI 02%
BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 02%
GIURGIU 01%
GORJ 02%
HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 03%
ILFOV 02%
MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 12%
MURES 03% NEAMT 02%
OLT 02%
PRAHOVA 03%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02%
SUCEAVA 03%
TELEORMAN 02% TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
20000000
40000000
60000000
80000000
100000000
120000000
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 22/109
(Tabel 17 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2008)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03% BACAU 03%
BIHOR 03%
BISTRITA-NASAUD 02% BOTOSANI 02% BRAILA 01%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01%
CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 02%
GIURGIU 01%
GORJ 02% HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 03%
ILFOV 02%
MARAMURES 02% MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 12%
MURES 03% NEAMT 02%
OLT 02%
PRAHOVA 03%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02%
SUCEAVA 03%
TELEORMAN 02%
TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
0 2 4 6 8 10 12
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 23/109
Graficul 21.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2011
(Tabel 20 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2011)
Anul 2002 (primul an din perioada analizată) prezintă o distribuție echilibrată la nivel
de județ a cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor (toate valorile s-au încadrat în
intervalul 65.000 mil lei – 600.000 mil lei, exceptând Municipiu București) raportându-ne atât
la nivelui ratei șomajului cât și la ponderea în totalul populației active. Astfel, exceptând
Municipiul București, în care regăsim 9,0% din populația activă a României și o pondere a
cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor de 16,61% din total cheltuieli, pentru celelalte
județe ponderea cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor, indiferent de rata șomajului și
de ponderea populației active, se încadrează în intervalul 0,6% din total cheltuieli (valoare
înregistrată în Satu Mare) și 5,2% din total cheltuieli (valoare înregistrată Prahova).
Începând cu anul 2003 observăm, pentru o serie de județe evoluții oscilante ale
valoarilor înregistrate pentru cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, pentru unele dintre
ele chiar contradictorii dacă ne raportăm la ceilalți doi indicatori analizați (rata șomajului și
ponderea la populația activă). Astfel, în județul Galați, în condițiile în care se înregistrează o
scădere a ratei șomajului cu 2,11% față de anul precedent și o scădere cu 0,1% a ponderii la
populația activă, ponderea în total cheltuieli cu protecția socială a șomerilor s-au dublat
ajungând la 7,40%. După ce în anul 2004 cheltuielile cu protecția socială a șomerilor
înregistrează o usoară scădere în anul 2005 acestea cresc cu 35,3% față de anul 2002.
Aceiași situație o întâlnim și pentru județul Brașov unde, in anul 2002 cheltuielile cu
protecția socială a șomerilor aveau o pondere de 5,05% din total cheluieli, doi ani mai târziu
ponderea acestora a crescul la 7,96% din total cheltuieli în condițiile în care rata șomajului a
înregistrat o scădere, iar în anul 2005 are o pondere de 8,42% din total cheltuieli, apropiindu-
se foarte mult de valoare înregistrată în Municipiul București (9,97%) în acel an. Evoluții
asemănătoare întâlnim și pentru județele Alba, Hunedoara și Prahova.
La polul opus întâlnim județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Vrancea și Sălaj unde în anul
2002 ponderea media cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor era de 0,7% ajungând în
anul 2005 la 0,9%.
Începând cu anul 2007 se înregistrează o creștere a cheltuielilor cu protecția socială a
șomerilor la nivelul întregii țări, creștere care se menține până în anul 2009, când se
înregistrează o creștere cu 239,98% față de anul 2002. Trebuie să menționăm faptul că, pe
lângă sumele alocate de la bugetul de stat pentru protecția șomerilor un aport important îl au
sumele provenite din implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, proiecte
care au vizat aplicarea unor măsuri prin care s-a urmărit ajutarea șomerilor.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 25/109
Anul 2010 marchează începutul unui trend descendent al valoriilor înregistrate pentru
cheltuielile cu protecția socială a șomerilor la nivelul întregii țări, trend care se menține până
în prezent.
Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2002
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 27/109
Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2008
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 28/109
Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2011
În anul 2011, din numărul total de 366.113 persoane, doar 5,25% (adică 19.223
persoane) au primit alocaţii, acestea fiind acordate numai acelora care găsesc un loc de
muncă înainte de a expira perioada indemnizaţiei de şomaj, comparativ cu 7,68% (adică
29.019 persoane) cât erau în aceeaşi perioadă din anul anterior.
Pentru combaterea șomajului au fost luate o serie de măsuri fiind create bazele
instituţionale şi legislative ale (re)calificării forţei de muncă, însă aceste instituţii sunt nou
create, insuficient dotate din punct de vedere tehnic cât şi cu personal calificat. Pe de altă
parte, firmele din sectorul privat nu au o forţă suficient de mare pentru a oferi locuri de
muncă, şi de aceea procesul de recalificare și inserție pe piața muncii este unul foarte lent.
Rata de cuprindere a celor aflaţi în şomaj încadrați prin programe ce vizează ocuparea
forței de muncă este, în continuare, redusă şi fluctuantă iar legătura dintre nevoile pieţei
muncii şi oferta de calificare a instituţiilor este slabă, fragilă, fapt susținut și de evoluția
numărul persoanelor încadrate prin PNOFM în perioada 2010-2011 (sursa INS).
Implementarea de măsuri de antrenare a angajatorilor în vederea încadrării pe piaţa
muncii a persoanelor defavorizate prin PNOFM, s-a manifestat în anul 2011, prin adoptarea
măsurilor următoare:
• acordarea de subvenţii pentru încadrarea şomerilor cu vârsta mai mare de 45 ani sau
a şomerilor care susţin familii monoparentale, ponderea acestei măsuri în anul 2011 este de
5,55% din beneficiarii PNOFM, comparativ cu 3,77% pentru 2010;
• acordarea de subvenţii pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor din instituţiile de
învăţământ: 1,80% în 2011, faţă de 1,47%, pentru anul 2010. Din numărul total al
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 30/109
absolvenţilor încadraţi, 7,20% erau absolvenţi ai SAM (şcoli de arte şi meserii), 40,56%
absolvenţi ai învăţământului postliceal şi 52,24% absolvenţi de învăţământ superior,
comparativ cu anul anterior când s-au înregistrat 5,42% absolvenţi ai SAM, 38,43% absolvenţi
ai învăţământului postliceal şi 56,14% absolvenţi ai învăţământului superior.
• acordarea de subvenţii pentru încadrarea persoanelor cu dizabilităţi: 0,06% din
program, menţinându-şi acelaşi nivel ca şi în anul 2010;
• o altă măsură o constituie încurajarea mobilităţii forţei de muncă. Din cele 3.179
persoane, 33,28% au găsit un loc de muncă într-o localitate care se află la mai mult de 50 km
distanţă faţă de localitatea în care locuiesc, în timp ce 66,72% persoane au decis să îşi
schimbe domiciliul ca urmare a angajării.
• punerea la dispoziţie a unor servicii de asistenţă şi consultanţă pentru demararea
unei activităţi independente sau în vederea iniţierii unei afaceri pe cont propriu. Această
măsură deţine un procent de 0,07% (adică 264 persoane) în anul 2011 comparativ cu 0,13%
(adică 507 persoane) pentru anul anterior.
V. Concluzii şi recomandări
O primă concluzie este aceea că populaţia tânără, cea din mediul rural, precum şi
femeile și rromii trebuie să constituie o prioritate pentru politicile de ocupare a forţei de
muncă.
Propunerile pentru deschiderea pieţei muncii formală pentru grupurile vulnerabile
sunt următoarele:
- implementarea unor programe care să vizeze inseția pe piața muncii a grupurilor
vulnerabile, programe finanțate din surse extrabugetare (prin accesarea de fonduri
europene nerambursabile);
- monitorizarea pe termen lung a indicatorilor utilizati în analiza acestei teme;
- o creștere a măsurilor active de ocupare temporară a populaţiei;
- implementarea unor programe care să vizeze integrarea pe piața muncii a categoriilor
defavorizate.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 31/109
Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză totalul populaţiei ocupate se va mări în anul
anului 2014 cu aproximativ 3,3% comparativ cu 2010, sporirea fiind progresivă de la un an la
altul până la sfârşitul perioadei ce s-a analizat. Numărul şomerilor preconizat pentru sfârşitul
lui 2014 va fi mai mic cu 18% în comparaţie cu cel din 2010, rata şomajului se va situa la 6,6%.
Producţia industrială va cunoaşte un ritm de accelerare mai accentuat pe ramuri precum:
extracţia de minereuri metalifere, fabricarea de produse farmaceutice, fabricarea produselor
nemetalice, industria de construcţii metalice, fabricarea de autovehicule ale transportui
rutier.
În acest context este indicată încurajarea populație active neocupate și a șomerilor să
urmeze cursuri de reconversie profesională pentru a-și crește sansele la angajare.
Piaţa muncii necesită tot mai mult calificări de înalt nivel, o capacitate crescută de
adaptare şi inovare, altfel spus locuri de muncă care necesită aşanumite competenţe digitale.
Toate acestea în condiţiile în care economia UE duce lipsă de personal cu înaltă calificare în
domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC). Astfel, conform Eurostat, la nivelul
anului 2008, doar 31,1% din populaţia ocupată avea studii superioare în UE, comparativ cu
40% în SUA şi peste 50% în Japonia. În acest context, stimularea participării tinerilor poate
contribui esenţial la creșterea dinamică viitoare a economiei.
Rata abandonului școlar înregistrează o valoare ridicată, în anul 2012 fiind de 17,5%
dacă ținem cont de faptul că obiectivul național pentru 2020 este de 11,3%. Cifrele nostre
sunt însă mult peste media de 12,8%, media din Uniunea Europeană. Această valoare ridicată
conduce implicit la creşterea riscului de a deveni şomeri sau persoane inactive, care vor trăi în
sărăcie şi care vor apela la protecţie socială.
Recomandările pentru prevenirea și combaterea abandonului dar și pentru creșterea
competitivității forței de muncă din România la nivel european vizează următoarele aspecte:
- o restructurare a programelor curriculare pentru toate nivelurile de învâțământ
orientată în sensul formării unui set de cunoșttințe și deprinderi care să permită pe de o parte
o inserție cât mai ușoară a tinerilor pe piața muncii, și pe de altă parte o creștere a
competitivității forței de muncă din România în Europa;
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 32/109
- armonizarea competențelor formate (în special la nivelul învățământului superior) cu
cele solicitate de către angajatori. Acest lucru se poate realiza prin încurajara parteneriatelor
între universități și mediul de afaceri;
- susținerea tinerilor pe tot parcursul procesului educativ prin asigurarea unor servicii
de consiliere și orientare în carieră;
- integrarea şi consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate
universităţilor şi cele destinate cercetătorilor (Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus şi Marie
Curie) şi corelarea acestora cu resursele şi programele naţionale.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 33/109
Tema 2. Distribuția venitului în România
I. Relevanța temei pentru demersul de elaborare a viitoarei Strategii de Dezvoltare Teritorială
a României.
Întotdeauna inegalitatea a fost percepută ca fiind foarte înaltă şi nedreaptă de
majoritatea populaţiei. Acest lucru se datorează decalajelor apărute între condiţiile de viaţă
ale celei mai mari părţi a populaţiei şi viaţa în condiţii de lux a celor bogaţi. Creșterea
veniturilor pentru o anumită categorie de populaţie, timp în care majoritatea nu au
posibilitatea de a obţine un loc de muncă, cu atât mai puţin a unuia care să permită realizarea
de venituri decente, este percepută, de asmenea, ca nedreaptă. În aceste condiții, pentru a
asigura premizele unei dezvoltări armonioase la nivel teritorial trebuie să avem în vedere
adoptarea unor măsuri care să ajute la echilibrarea accesul la venituri pentru întreaga
populație.
II. Contextul European și național
În cadrul procesului de convergenţă din Uniunea Europeană, analiza disparităţilor
regionale se poate realiza cu ajutorul următoarelor tehnici:
a) analiza dispersiei PIB pe locuitor (convergenţa sigma - σ) este construită pe baza ipotezelor
teoriei neoclasice: dezvoltarea regiunilor se va face către un anumit nivel de dezvoltare
comun;
b) economiile sărace tind să crească mai repede în comparaţie cu cele dezvoltate
(convergenţa beta - β). Această abordare este relevantă atunci când economiile regionale
deţin structuri diferite, iar bunăstarea (producţia) nu converge spre un nivel de dezvoltare
comun. Pe termen lung, la rate similare de creştere, diferenţele dintre regiuni staţionează.
Utilizând ca metode de analiză a discrepanțelor regionale în UE metoda dispersiei
aplicată indicatorului PIB la nivelul celor 271 de regiuni NUTS 2 pentru perioada 2002 -2010 la
care se adaugă curba Lorenz și indicele Gini observăm faptul că cea mai mare parte a statelor
membre UE prezintă la nivel regional un trend de scădere a valorii dispersiei PIB. Majoritatea
statelor membre prezintă, la nivel regional, o tendinţă de scădere a valorii dispersiei PIB
(valorile mici ale dispersiei PIB reprezintă un proces de convergenţă între regiunile supuse
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 34/109
analizei), excepţia fiind dată de grupul noilor state membre, care au prezentat anumite
creşteri ale valorii indicatorului, astfel:
pe ansamblul UE, la nivel regional, se constată o scădere a valorii dispersiei de la
32,4% la 27,5%, ceea ce se poate traduce printr-o tendinţă de creştere a convergenţei
regionale;
în ceea ce priveşte regiunile din noile state membre, se constată o tendinţă de
divergenţă dată de creşterea dispersiei: în Ungaria - de la 30,8% la 38,3%, Bulgaria - de
la 21,9% la 37,1%;
în România, se constată o creştere a dispersiei PIB la nivel regional, deci o accentuare
a discrepanţelor faţă de media UE, de la 20,8% la 31,3%;
de asemenea, au fost identificate creşteri în nivelul discrepanţelor regionale, atât în
noile state membre, cât şi în cele cu statut comunitar mai vechi: Cehia, Slovacia,
Portugalia, dar şi Marea Britanie (de la 20,4% la 24,2%);
în perioada analizată, Olanda a înregistrat cea mai mică valoare a dispersiei regionale a
PIB, de numai 11,6%, diferenţa faţă de anul de bază (2000) fiind relativ scăzută (de
numai 1%), dar în uşoară creştere.
Reducerea valorii dispersiei la nivelul UE-27, între anii 1999-2008, cu aproximativ 5%
arată o tendinţă clară spre convergenţă, susţinută puternic atât din Fondurile Structurale şi de
Coeziune, dar şi din eforturi financiare proprii fiecărui stat membru în parte, deoarece
dezvoltarea regională presupune un complex de măsuri şi resurse integrate şi corelate local,
regional, naţional şi comunitar.
Tendinţa relativă de convergenţă la nivelul celor 271 de regiuni din UE-27 este
susţinută şi de valorile curbei de concentrare Lorenz-Gini. Astfel, se poate observa că există o
tendinţă de apropiere a curbei Lorenz - Gini (anul 2008) faţă de prima bisectoare a ariei
pătratului, ceea ce înseamnă o tendinţă uşoară de convergenţă la nivel regional (cu cât curba
de concentrare se abate mai mult de la diagonala pătratului, cu atât este mai mare suprafaţa
de concentrare, adică disparităţile sunt mai mari, iar concentrarea este mai puternică.
Valoarea coeficientului Gini arată o tendinţă uşoară de concentrare a performanţelor
economice exprimate cu ajutorul PIB regional (scădere de la 60,30% la 58,91).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 35/109
Concluzionând cele spuse mai sus, putem remarca faptul că, la nivelul regiunilor NUTS
2 din UE-27, în ultimii 10 ani, se înregistrează o tendinţă de convergenţă, ritmul realizării
acesteia fiind diferit între cele două categorii de state membre (cele vechi şi cele noi).
III. Descrierea indicatorilor analizați, a surselor de colectare şi a metodei de calcul
Indicatorul 1 – PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Definire indicator: PIB regional este corespondentul regional al PIB. Produsul intern brut (PIB),
este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente
(consum final efectiv, formare brută de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri
și servicii.
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Institutul Național de Statistică
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Indicatorul 2 – Populația stabilă la 1 ianuarie reprezintă populația alcătuită din persoanele
care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau resedința în localitate la momentul
respectiv.
Formula de calcul: Se calculează pe baza datelor de la ultimul recensământ, corectate cu
sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea
domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene
înregistrate între recensământ și momentul dat.
Populația Stabilă PS: PS(t)=PL(t)+/-Soldul Anunțărilor de Reședință (Flotanți)
unde: t=momentul t
Periodicitate indicator: Anuală
Sursă: Institutul Național de Statistică
Metodă de calcul: analiză longitudinală și corelații între indicatori
Curba lui Lorenz este o formă grafică de a arăta distribuţia venitului unui popor. În cadrul ei,
se face legătura dintre procentele acumulate ale populaţiei şi cele ale venitului său. Pe axa
orizontală este reprezentată populaţia „ordonată” crescător de la stânga la dreapta (la stânga
se găsesc ratele cele mai scăzute ale venitului, iar la dreapta – cele mai înalte). Axa verticală
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 36/109
reprezintă veniturile ţării. Cu cât curba lui Lorenz este mai apropiată de diagonală, cu atât este
mai echitabilă distribuția venitului în acea țară.
Indicele Gini, este un indice de concentrare a bogăției și echivalează dublul ariei de
concentrare. Valoarea sa se poate exprima fie în procente sau poate lua valori între 0 și 1. Cu
cât indicele Gini este mai apropiat de 1 (sau 100%), cu atât distribuția venitului este mai
dezechilibrată; cu cât este mai apropiat de 0, cu atât distribuția venitului în țara respectivă
este mai echitabilă.
IV. Descrierea situației prezente şi a tendințelor evolutive
Trebuie precizat de la început faptul că pentru România, contextul analizei
disparităţilor şi convergenţei economice este dat de prezenţa celor opt regiuni de dezvoltare
(regiuni statistice), create după integrarea în Uniunea Europeană (anul 2007). Aceste regiuni
au fost înfiinţate ţinându-se seama de criteriul integrării funcţionale potenţiale, în jurul unor
centre polarizatoare (Iaşi, Timişoara, Craiova etc.), având corespondenţă în sistemul NUTS 2 al
Uniunii Europene. La înfiinţarea regiunilor s-au mai avut în vedere şi alte criterii, cum sunt:
criteriul complementarităţii resurselor, al activităţilor economice, sociale, al legăturilor
funcţionale etc.
În România, regiunile de dezvoltare reprezintă "zone ce corespund unor grupări de
judeţe, constituite prin asocierea voluntară a acestora pe bază de convenţie semnată de
reprezentanţii consiliilor judeţene şi, respectiv, ai Consiliului General al Municipiului
Bucureşti; regiunile constituie cadrul de concepere, implementare şi evaluare a politicilor de
dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu
reglementările europene emise de Eurostat pentru nivelul al doilea de clasificare teritorială,
NUTS II, existent în Uniunea Europeană" (conform Eurostat – Biroul Oficial de Statistică
Europeană ).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 37/109
Unul dintre principalele mecanisme pe care politica economică şi socială le poate
utiliza pentru a reduce inegalitatea este redistribuirea veniturilor prin impozite şi contribuţii
sociale şi prin transferuri (prestaţii) sociale. Amploarea redistribuirii şi arhitectura sistemului
fiscal şi de protecţie socială sunt factori importanţi ai inegalităţii şi polarizării veniturilor.
Redistribuirea presupune însă mobilizarea unui volum mare de de resurse şi poate avea un
impact negativ asupra eficienţei economice, poate afecta competitivitatea şi oferta de forţă
de muncă.
Analiza disparităţilor regionale în ceea ce privește distribuția veniturilor se va realiza în
continuare, la nivel de județ, pentru perioada 2002 - 2010, reprezentarea grafică fiind făcută
sub forma Curbei lui Lorenz. În continuare prezentăm grafic, situața privind distribuția
veniturilor pentru ultumul am supus analizei (reprezentările grafice pentru perioada 2002-
2009 găsindu-se la Anexe). Totodată se va analiza și evoluția indicelui Gini pentru România.
Graficul 31. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2010
(Tabel 29 – date distribuție venit pentru anul 2010)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
CO
VA
SNA
MEH
EDIN
TI
TULC
EA
SALA
J
VA
SLU
I
IALO
MIT
A
GIU
RG
IU
CA
LAR
ASI
BO
TOSA
NI
TELE
OR
MA
N
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
VR
AN
CEA
HA
RG
HIT
A
SATU
MA
RE
BR
AIL
A
CA
RA
S-SE
VER
IN
OLT
NEA
MT
VA
LCEA
BU
ZAU
MA
RA
MU
RES
ALB
A
HU
NED
OA
RA
GO
RJ
SUC
EAV
A
DA
MB
OV
ITA
MU
RES
GA
LATI
SIB
IU
AR
AD
BA
CA
U
ILFO
V
BIH
OR
DO
LJ
IASI
AR
GES
BR
ASO
V
PR
AH
OV
A
CLU
J
CO
NST
AN
TA
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 39/109
Graficul 32. Evoluția coeficientului Gini pentru perioada 2002 - 2011
30 30 31 31,57
33
37,8 36
34,9 33,3 33,2
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Gini coefficient
Pentu o interpretare cât mai ușoară a evoluției distribuției veniturilor utilizând curba lui
Lorenz și a indicelui Gini, precizăm următoarele:
- în cazul Curbei lui Lorenz, pe orizontală este reprezentată populația, grupată pe județele
(ordonate crescător în funcție de venit – la stânga se găsesc județele cu ratele cele mai
scăzute ale venitului iar la dreapta județele cu cele mai înalte rate ale venitului) iar pe
verticală se găsesc veniturile.
- pentru indicele Gini – în cazul unei evoluții descrescătoare (care tinde spre 0) avem de-a
face cu o echilibrare a distribuției veniturilor la nivelul țării iar în cazul în care valoare
acestuia crește vorbim de o creștere a dezechilibrului privind distribuția veniturilor.
Urmărind evoluția distribuției veniturilor pentru perioada analizată se pot evidenția
județele în care se înregistrează cele mai scăzute venituri. Astfel, în anul 2002 (primul an al
perioadei supuse analizei), populația din județele Giurgiu, Călărași, Sălaj, Tulcea, Mehedinți,
Ialomița, Vaslui, Covasna, Vrancea primea un venit sub 20% din totalul întregii țări. La polul
opus, se observă că veniturile cele mai mari sunt concentrate în zona principalelor centre
urbane București, Constanța, Cluj, Timiș, Prahova, Brașov, Bihor, Iași.
Inegalitatea veniturilor se menține, coform analizei realizate pe întraga perioada, astfel
că, în anul 2010 regăsim aceiași distribuție inegală a veniturilor. Astfel județele cu cele mai mici
venituri sunt, în ordine: Covasna, Mehedinți, Tulcea, Sălaj, Vaslui. De cealaltă parte găsim, în
ordine: Municipiul București,Timiș, Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Argeș, Iași.
Inegalitatea veniturilor în România s-a menținut în ciuda creşterii economice înregistrată
după anul 2000 așa cum arată studiile realizate de către Institutul Național de Statistică și Banca
mondială.
Această realitate este susținută și de evoluția indicelui Gini (evoluție exprimată sub
formă grafică mai sus). Valoarea înregistrată de acesta în anul 2007 (37,8%) reprezentând cea
mai mare valoare înregistrată la nivelul UE.
Chiar dacă după anul 2007 se înregistrează o ușoară scădere a inegalității veniturilor,
media este în continuare ridicată față de nivelul UE. Conform analizelor realizate atât de
Institutul Național de Statistică cât și Banca mondială, la finele anul 2010 România înregistra o
valoare a indicelui Gini de 33,3%, cu 3,3% mai mult decât valoarea medie înregistrată la nivelul
UE, ceea ce clasează țara noastră pe locul 5, în urma noastră situîndu-se doar Lituania (36,9%),
Letonia (36,1%), Spania (33,9%) și Portugalia (33,7%).
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 41/109
În ceea ce privește evoluția PIB-ului, în primul rând trebuie menționat faptul că până în anul
2000, România a înregistrat o tranziţie deosebit de neregulată, în special datorită
discontinuităţii reformelor politice, fapt care a influențat în mod direct evoluția PIB-ului. După
anul 2000, mai precis în perioada perioada 2002 - 2008, performanţa macroeconomică a
României s-a îmbunătăţit semnificativ, astfel Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un ritm de
creştere mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate în regiune – așa cum se poate
observa în graficul de mai jos.
Graficul 33. Evoluția ratei de creștere anuală a PIB față de anul de referință 2002
Eforturile privind performanțele economice s-au intensificat, începând cu anul 2004, când
Consiliul European a confirmat decizia de aderare a României în 2007. În anul 2007, Produsul
Intern Brut al României a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentând o creștere de două ori
și jumătate faţă de anul 2002. Pe baza progresului intern realizat în vederea aderării, economia
românească a suferit o liberalizare a preţurilor destul de lungă şi neregulată în perioada 1990-
1999, inflaţia anuală ajungând la niveluri foarte mari. România a fost implicată într-un proces de
dezinflaţie graduală, care a contribuit la reducerea ratei inflaţiei sub 10% în 2004. Creşterea
economică a României poate fi explicată în principal prin creşterea consumului intern de bunuri
30%
25%
17% 19%
21%
24%
-3%
4%
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
PIB (mil lei) Rata de crestere anuala
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 42/109
şi servicii, cât şi prin creşterea investiţiilor străine. Creşterea consumului în fapt nu conduce la
creştere economică decât pe termen scurt, dacă nu este însoţită de creşterea producţiei şi a
productivităţii. Creşterea economică a României a dat primele semne de fragilitate imediat
după aderarea în UE. Alinierea la standardele europene a degradat activitatea economică la
începutul anului 2007. Între 2006 şi 2007, rata de creştere a PIB-ului a scăzut de la 8% la 6%. Cu
toate acestea, creşterea economică a continuat în 2008, alimentată de creşterea cheltuielilor de
consum şi creşterea deficitului public de la 2,6% din PIB în 2007 la 5,7% din PIB în 2008.
Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, în anul 2007, veniturile totale
înregistrate într-o gospodărie au fost cu 21,7% mai mari faţă de 2006 (în valoare nominală fiind
de 1686,7 lei/lună) , iar veniturile înregistrate de o persoană cu 22,1% mai mari decât în 2006
(în valoare nominală fiind de 577,7 lei/lună). Din punct de vedere al structurii veniturilor se
remarcă o pondere importantă a veniturilor în natură (18,9%), a venitului din prestaţii sociale
(19,8%). Salariile şi celelalte venituri asociate lor constituie categoria cea mai importantă de
venituri 51,3% în creştere cu 2% faţă de anul 2006, dar scăzută comparativ cu caracteristicile
întâlnite în alte state ale Uniunii Europene. Un factor foarte importan în dezvoltarea economică
l-a avut și evoluția populației stabile din România. Astfel, evoluția ratei de creștere anuale a PIB-
ului raportată la populația activă este prezentată prin graficul de mai jos.
-0,28% -0,28%
-0,24% -0,22%
-0,21%
-0,17%
-0,14%
-0,17%
21.200.000
21.300.000
21.400.000
21.500.000
21.600.000
21.700.000
21.800.000
21.900.000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Populatia stabila Rata de crestere anuala
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 43/109
Graficul 33. Evoluția ratei de creștere anuală a PIB raportată la populația stabilă față de
anul de referință 2002
Se poate observa foarte ușor în graficul de mai sus faptul că, în ciuda unei scăderi a
populației stabile, în perioada 2002 – 2009, s-a înregistrat o creștere economică, trend
demonstrat de evoluția anuală a PIB-ului. Între 2008 şi 2009, cheltuielile pentru consumul final
al gospodăriilor populaţiei (un factor important al creşterii economice româneşti) au mers în jos
în mod semnificativ, conducând parţial la deteriorarea economiei în 2009, mai ales că ţara a fost
în imposibilitatea de a investi în muncă şi capital (pârghie de creştere potenţială). Între 2008 şi
2009, rata de creştere a PIB-ului a trecut de la plus 7,3% în 2008 la minus 7,1% în 2009. În 2008
şi 2009, deficitul bugetar a crescut rapid, ajungând la 8,6% în 2009. Datoria publică a crescut
brusc între 2008 şi 2009 (de la 13% la 24%), fiind încă scăzută în comparaţie cu alte ţări
europene (exemplu, pentru Franţa, datoria publică era de 78% din PIB în 2009). Criza a
continuat în 2010, astfel că între 2009 şi 2010, PIB-ul a scăzut cu 2,6%.
Privită la nivel de județ, evoluția PIB-ului pentru anul 2010 arată astfel:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 44/109
Graficul 34. Valoare PIB la nivel de județ – anul 2010
Pentru a observa mai bine distribuția PIB-ului pe județe iată cum arată aceasta ordonat
crescător:
Judet PIB pe judete (Milioane lei)
COVASNA 3839,1
MEHEDINTI 4287,4
TULCEA 4401,1
SALAJ 4468,9
VASLUI 4796,6
IALOMITA 4821,9
GIURGIU 5274,2
CALARASI 5382,2
BOTOSANI 5464,8
TELEORMAN 5585,6
BISTRITA-NASAUD 5644,4
VRANCEA 5747,6
HARGHITA 5855,3
SATU MARE 6186,3
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 45/109
BRAILA 6223,8
CARAS-SEVERIN 6658,6
OLT 7077,6
NEAMT 7190,3
VALCEA 7361,8
BUZAU 7820,9
MARAMURES 8483,1
ALBA 9275,4
HUNEDOARA 9396,8
GORJ 9731,6
SUCEAVA 9959,9
DAMBOVITA 10248,9
MURES 10861,7
GALATI 10962,7
SIBIU 11547,6
ARAD 11549,8
BACAU 12134,6
ILFOV 12862,4
BIHOR 13345,4
DOLJ 13482,8
IASI 16122,8
ARGES 16601,7
BRASOV 17741
PRAHOVA 18200,3
CLUJ 21164,4
CONSTANTA 21183,4
TIMIS 25378,1
MUNICIPIUL BUCURESTI 118716,8
Urmărind valorile PIB-ului pentru fiecare județ, este foarte important de menționat că
valoarea însumată a primelor 10 județe cu cea mai mare valoare a PIB-ului (București, Timiș,
Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Argeș, Iași, Dolj și Bihor) reprezintă peste 50% din valoarea
totală a PIB-ului României.
Evolutia PIB-ului in perioada 2002-2010 are o evolutie asemanatoare pentru majoritatea
judetelor. Se inregistreaza o crestere medie a PIB-ului de 31% in 2003, de 27% in 2004 si 12% in
2005. Dupa 2008 cresterea medie este foarte scazuta.
Evolutia medie a PIB-ului judetelor
31% 27% 12% 19% 20% 21% -1% 4%
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2003 comparativ cu 2002 au fost:
SALAJ 40%
ALBA 41%
BUZAU 41%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 46/109
VASLUI 43%
DOLJ 43%
VALCEA 45%
MEHEDINTI 49%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2004 au fost:
MARAMURES 31%
TELEORMAN 31%
OLT 33%
ARAD 33%
VRANCEA 35%
GALATI 36%
ILFOV 38%
IALOMITA 40%
CALARASI 50%
GIURGIU 68%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2005 au fost:
IASI 19%
CONSTANTA 19%
ARGES 23%
BISTRITA-NASAUD 26%
ILFOV 27%
BUCURESTI 29%
PRAHOVA 39%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2006 au fost:
MARAMURES 23%
VASLUI 23%
PRAHOVA 23%
HARGHITA 25%
SIBIU 25%
VRANCEA 27%
ALBA 28%
TIMIS 28%
ILFOV 33%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2007 au fost:
SALAJ 27%
GORJ 27%
HUNEDOARA 27%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 47/109
COVASNA 27%
DAMBOVITA 29%
CLUJ 33%
BOTOSANI 33%
ALBA 34%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2008 au fost:
DOLJ 26%
TULCEA 26%
BRAILA 28%
ILFOV 30%
VASLUI 33%
GIURGIU 38%
IALOMITA 39%
BUCURESTI 41%
CALARASI 47%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2009 au fost:
BRASOV 3%
SUCEAVA 3%
ARGES 5%
CARAS-SEVERIN 5%
GIURGIU 7%
GORJ 9%
Judetele cu cea mai mare crestere a valoarii PIB-ului in 2010 au fost:
ALBA 11%
GORJ 11%
TIMIS 12%
DAMBOVITA 12%
TULCEA 12%
GALATI 13%
OLT 16%
CALARASI 26%
GIURGIU 35%
Concluzionând, putem spune că distribuţia veniturilor populaţiei din România este marcată
de gradul relativ înalt de inegalitate şi polarizare. Distribuţia a devenit mai inegală şi polarizată
în cursul tranziţiei la economia de piaţă, în perioada de accentuat declin economic, dar şi în
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 48/109
perioada de creştere economică, cu unele întreruperi ale acestei tendinţe. La început
inegalitatea a crescut din cauză că cele mai multe gospodării au suferit pierderi de venituri
generate de inflaţia înaltă şi de recesiunea economică, de comprimarea sau încetarea activităţii
unor mari unităţi industriale, de pierderea masivă de locuri de muncă şi de scăderea dramatică
a efectivului de salariaţi. O parte a celor disponibilizaţi din industrie au intrat în şomaj, iar o altă
parte sau pensionat sau au devenit agricultori, în principal în agricultura de subzistenţă, cu toţii
având venituri mult mai mici decât
câştigurile salariale pierdute.
V. Concluzii şi recomandări
Din analizele prezentate în cadrul acestui raport, am constatat faptul că România
întâmpină o serie de dificultăți atunci când vine vorba de competitivitate economică,
productivitatea râmânând scăzută.
Recomandările pentru creșterea competitivității economice sunt următoarele:
- creșterea calității activităților instituțiilor și a administrației publice, printr-o optimizare
a planificării bugetare și strategice și printr-o creștere a profesionalismului la nivelul
funcționarilor publici;
- o mai mare susținere a mediului de afaceri, în sensul oferirii unor facilități de finanțare
pentru IMM-uri;
- încurajarea activităților din zona de cercetare și dezvoltare, activități ce constituie o
sursă importantă de atragere a investițiilor private; În acest context, consolidarea
protecției drepturilor de proprietate intelectuală pentru optimizarea comercializării
rezultatelor cercetării reprezintă o prioritate;
- o recomandare foarte importantă o constituie depunerea unor eforturi sporite în
vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor UE. Din această perspectivă măsurile
principale trebuie să vizeze reorganizarea organismelor intermediare care gestionează
fondurile europene și o reconsiderare a procedurilor ce vizează achizițiile publice;
- scăderea inegalității veniturilor prin adoptarea unor politici orientate spre creşterea
ocupării populaţiei active și reducerea ocupării în economia informală, în special a
ocupării „la negru”, prin stimularea participării la muncă și adoptarea unor măsuri
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 49/109
legislative aspre pentru cei care încurajează economia informală. Pe termen lung,
scăderea inegalității se poate realiza printr-o creștere a performanțelor și calității actului
educativ și formării profesionale.
- identificarea zonelor care prezintă un potențial de creștere economică și susținerea
dezvoltării acestora atât de la nivel local cât și de la nivel central prin dezvoltarea unor
parteneriate între mediul privat și cel public.
VI. Surse relevante in documentare
Strategia Lisabona;
Strategia Europa 2020;
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013;
Programul Naţional de Reformă (PNR) 2011 – 2013;
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă;
Strategia Guvernamentală privind dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;
Anuarul statistic.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 50/109
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 51/109
VII. Anexe
Anexa 1 - Tabel 1 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2002
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2002
ALBA 13,03 13,1 2,43 9,1 17,2 2,90%
ARAD 6,42 6,4 1,55 4,4 9,4 1,40%
ARGES 8,28 7,6 1,91 6,4 12,9 1,80%
BACAU 11,25 10 3,85 7,3 21,1 2,50%
BIHOR 4,23 4,05 1,39 2,5 7,2 0,90%
BISTRITA-NASAUD 12,10 11,35 2,98 8,8 17,9 2,70%
BOTOSANI 13,46 13,75 4,30 8,1 22,2 3,00%
BRAILA 12,34 11,65 4,40 7,3 22,7 2,80%
BRASOV 13,26 12,45 3,62 9,4 22,5 3,00%
BUZAU 13,44 12,2 4,91 7,2 24,6 3,00%
CALARASI 11,88 11,2 4,80 4,9 22,8 2,70%
CARAS-SEVERIN 12,20 11,05 4,16 8,7 24,3 2,70%
CLUJ 11,21 11,15 1,00 9,6 13,2 2,50%
CONSTANTA 10,98 9,65 3,23 7,9 18,4 2,50%
COVASNA 12,64 12,5 4,16 7,4 21,1 2,80%
DAMBOVITA 11,40 10,05 3,39 7,8 18,6 2,50%
DOLJ 8,49 7,95 2,34 4,9 13,1 1,90%
GALATI 14,68 14,2 2,14 11,7 19,7 3,30%
GIURGIU 8,40 8,1 2,79 4,7 13,9 1,90%
GORJ 10,98 10,3 1,42 9,3 14,1 2,50%
HARGHITA 9,11 8,7 2,23 6 13,7 2,00%
HUNEDOARA 14,02 13,85 2,66 9,2 18 3,10%
IALOMITA 15,93 14,2 5,98 10,1 30,1 3,60%
IASI 11,79 10,1 3,56 7,4 18,2 2,60%
ILFOV 6,30 5,95 1,25 4,7 9,1 1,40%
MARAMURES 7,16 7,85 1,52 4,1 9,2 1,60%
MEHEDINTI 12,05 10,95 4,29 7,6 20,5 2,70%
MUNICIPIUL BUCURESTI 3,88 3,85 0,84 2,4 5,3 0,90%
MURES 9,27 8,9 3,54 5 20,2 2,10%
NEAMT 15,51 15,85 4,01 8,9 21 3,50%
OLT 11,13 10,3 3,38 6,9 17,3 2,50%
PRAHOVA 13,22 13,4 2,10 9,7 16,2 3,00%
SALAJ 7,22 7,25 2,68 4,3 16,2 1,60%
SATU MARE 6,26 4,75 3,90 2,9 17,1 1,40%
SIBIU 9,22 9,05 2,24 6,8 14,4 2,10%
SUCEAVA 9,99 9,85 2,46 6,4 15,5 2,20%
TELEORMAN 10,13 10,3 1,96 7,5 15,1 2,30%
TIMIS 6,27 6,4 1,59 3,8 8,9 1,40%
TULCEA 12,95 11,35 4,46 8,1 22,6 2,90%
VALCEA 14,75 12,95 5,58 9,7 28,8 3,30%
VASLUI 14,18 13,45 3,68 9,2 21,9 3,20%
VRANCEA 6,79 6,55 2,08 4,1 10,1 1,50%
Total 10,66 10 4,42 2,4 30,1 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 52/109
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 53/109
Anexa 2 - Tabel 2 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2003
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2003
ALBA 9,73 10,15 2,26 6,3 13,5 2,90%
ARAD 4,56 4,4 0,87 3,3 6,6 1,40%
ARGES 6,32 6,25 0,98 4,9 8,5 1,90%
BACAU 6,99 6,3 1,80 5 10,9 2,10%
BIHOR 2,70 2,6 0,81 1,8 4,6 0,80%
BISTRITA-NASAUD 8,78 8,9 0,98 7,1 10,7 2,60%
BOTOSANI 10,42 10,05 3,46 6 16,2 3,10%
BRAILA 8,32 8,05 2,31 5,9 13,1 2,50%
BRASOV 10,38 10,25 1,14 8,3 13,1 3,10%
BUZAU 8,75 8 2,37 6 13,4 2,60%
CALARASI 9,03 8,3 3,44 5,1 16,1 2,70%
CARAS-SEVERIN 9,43 9,75 1,07 7,2 10,8 2,80%
CLUJ 8,76 8,75 0,77 7,4 10 2,60%
CONSTANTA 6,83 6,5 1,41 5,1 9,8 2,00%
COVASNA 8,33 7,9 1,95 5,8 11,9 2,50%
DAMBOVITA 6,81 6,5 1,57 4,7 9,9 2,00%
DOLJ 7,11 7,25 1,19 5,1 9,5 2,10%
GALATI 12,57 12,35 2,38 9,3 17,5 3,70%
GIURGIU 7,37 7,6 1,24 5,3 9,7 2,20%
GORJ 9,64 9,5 1,00 8 11,5 2,90%
HARGHITA 7,65 7,5 0,99 6,5 9,9 2,30%
HUNEDOARA 11,38 11,25 0,91 9,8 13,1 3,40%
IALOMITA 10,42 10,35 2,65 6,9 16,8 3,10%
IASI 8,50 8,45 1,58 6,2 11,7 2,50%
ILFOV 5,18 5,4 0,78 3,8 6,2 1,50%
MARAMURES 5,57 5,5 0,75 4,5 7,3 1,60%
MEHEDINTI 8,66 8,55 1,91 5,8 12,1 2,60%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,70 2,65 0,41 2,2 3,3 0,80%
MURES 6,59 6,2 1,34 4,8 9,2 2,00%
NEAMT 9,11 9,1 1,96 6,2 12,7 2,70%
OLT 10,30 9,6 2,75 7 14,9 3,10%
PRAHOVA 9,45 9,3 0,76 8,4 11,1 2,80%
SALAJ 8,05 7,8 1,80 6 11,1 2,40%
SATU MARE 3,60 3,35 1,15 2,2 6,4 1,10%
SIBIU 6,84 6,9 0,87 5,6 8,8 2,00%
SUCEAVA 8,84 8,4 1,34 7,2 11,5 2,60%
TELEORMAN 10,15 10,1 2,18 7,3 13,6 3,00%
TIMIS 3,62 3,65 0,29 3,2 4,2 1,10%
TULCEA 8,38 8,6 1,97 5,4 12 2,50%
VALCEA 10,14 9,65 1,41 8,1 12,9 3,00%
VASLUI 13,66 12,55 4,13 8 21,1 4,00%
VRANCEA 5,93 5,7 1,78 4,1 9 1,80%
Total 8,04 7,9 3,00 1,8 21,1 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 54/109
Anexa 3 - Tabel 3 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2004
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2004
ALBA 9,63 9,55 0,66 8,5 10,8 3,20%
ARAD 4,13 3,95 0,67 3,2 5,6 1,40%
ARGES 6,94 6,85 0,79 6 8,8 2,30%
BACAU 5,90 5,75 1,20 3,9 8,2 1,90%
BIHOR 2,02 1,9 0,57 1,4 3,4 0,70%
BISTRITA-NASAUD 7,02 7,15 0,83 5,6 8,5 2,30%
BOTOSANI 8,99 8,5 3,23 5,4 15,2 3,00%
BRAILA 8,80 8,5 2,47 6,1 12,1 2,90%
BRASOV 10,55 10,75 1,05 8,2 12,1 3,50%
BUZAU 7,25 6,85 1,15 5,8 9,1 2,40%
CALARASI 8,92 8,85 2,55 6 12,3 2,90%
CARAS-SEVERIN 9,66 9,7 1,61 7,6 13,3 3,20%
CLUJ 6,44 6,55 0,95 5 7,8 2,10%
CONSTANTA 5,65 5,1 1,28 4,2 8,4 1,90%
COVASNA 7,63 7,5 1,82 5,5 10,2 2,50%
DAMBOVITA 5,99 6,2 0,84 4,7 7,3 2,00%
DOLJ 6,15 5,95 1,44 4,5 9,9 2,00%
GALATI 11,01 10,75 1,75 8,4 14,1 3,60%
GIURGIU 7,00 6,55 1,41 5,2 10,3 2,30%
GORJ 8,41 8,5 1,25 6,5 10,9 2,80%
HARGHITA 6,82 6,4 1,15 5,5 9,3 2,20%
HUNEDOARA 12,20 11,9 1,51 9,9 15,2 4,00%
IALOMITA 10,41 10,55 2,24 6,6 14,6 3,40%
IASI 8,05 7,85 2,38 5,1 12,1 2,60%
ILFOV 4,33 4,15 0,85 3,4 6,5 1,40%
MARAMURES 4,83 5,05 1,08 3,4 6,9 1,60%
MEHEDINTI 9,42 9,15 1,60 7,4 12,2 3,10%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,71 2,7 0,43 2,1 3,3 0,90%
MURES 5,03 4,3 1,41 3,6 7,9 1,70%
NEAMT 8,41 7,95 1,94 5,7 11,5 2,80%
OLT 9,01 8,2 3,26 5 14,9 3,00%
PRAHOVA 7,94 7,55 1,66 6,1 11,6 2,60%
SALAJ 6,83 6,8 1,58 4,8 10 2,20%
SATU MARE 2,33 2,1 0,96 1,2 4,4 0,80%
SIBIU 6,62 6,5 0,83 5,2 8,3 2,20%
SUCEAVA 7,94 7,85 1,10 6,3 10 2,60%
TELEORMAN 8,99 8,3 2,55 5,7 13,9 3,00%
TIMIS 3,11 3,05 0,61 2,4 4,2 1,00%
TULCEA 7,00 6,55 2,05 4,4 10,6 2,30%
VALCEA 7,73 7,15 1,76 5,5 12,4 2,50%
VASLUI 11,49 11,05 3,11 8 16,4 3,80%
VRANCEA 4,73 4,4 1,60 2,8 7,6 1,60%
Total 7,24 6,85 2,92 1,2 16,4 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 55/109
Anexa 4 - Tabel 4 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2005
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2005
ALBA 7,75 7,4 1,18 6,5 11 2,90%
ARAD 3,31 3,25 0,36 2,9 4 1,20%
ARGES 5,51 5,3 0,52 5 6,7 2,10%
BACAU 5,77 5,7 1,49 3,6 8,8 2,20%
BIHOR 2,26 2,15 0,49 1,6 3,2 0,90%
BISTRITA-NASAUD 5,36 5,6 0,95 4 7,2 2,00%
BOTOSANI 7,26 6,35 2,77 4,3 11,6 2,70%
BRAILA 7,02 6,8 2,19 4,8 11,5 2,60%
BRASOV 8,89 8,55 0,99 7,8 11,1 3,30%
BUZAU 7,46 7,05 1,33 5,9 9,4 2,80%
CALARASI 8,43 8,1 2,09 5,7 12 3,20%
CARAS-SEVERIN 7,28 7,25 0,80 5,9 8,5 2,70%
CLUJ 4,25 4,15 0,37 3,8 5,2 1,60%
CONSTANTA 5,06 4,65 1,10 3,9 7,4 1,90%
COVASNA 8,48 8 1,78 6,4 11,4 3,20%
DAMBOVITA 6,45 6,55 0,91 4,7 8 2,40%
DOLJ 5,79 5,3 1,01 4,6 7,5 2,20%
GALATI 8,83 8,5 1,25 7 11,1 3,30%
GIURGIU 6,04 6,05 1,20 4,4 8,8 2,30%
GORJ 7,75 7,75 1,25 5,5 10 2,90%
HARGHITA 7,92 7,9 1,16 6,5 9,8 3,00%
HUNEDOARA 10,25 10,4 0,66 8,9 11,4 3,90%
IALOMITA 10,05 10,3 1,93 7,2 13,6 3,80%
IASI 6,88 6,75 2,11 4,5 10,1 2,60%
ILFOV 2,97 2,8 0,67 2 4,4 1,10%
MARAMURES 4,41 4,4 0,69 3,3 5,5 1,70%
MEHEDINTI 10,19 9,75 2,20 7,5 13,2 3,80%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,60 2,55 0,47 2 3,2 1,00%
MURES 4,23 4,2 0,53 3,6 5,6 1,60%
NEAMT 5,92 5,95 1,37 4,4 8,6 2,20%
OLT 7,27 7,1 1,79 5,2 11 2,70%
PRAHOVA 6,15 6,15 0,59 5,2 7,1 2,30%
SALAJ 6,04 6,15 0,80 4,9 7,1 2,30%
SATU MARE 3,00 2,95 0,64 1,7 4,3 1,10%
SIBIU 5,39 5,4 0,51 4,6 6,5 2,00%
SUCEAVA 6,52 6,7 1,13 5 9,2 2,50%
TELEORMAN 8,50 8,3 1,87 6,4 11,9 3,20%
TIMIS 2,30 2,3 0,15 2,1 2,6 0,90%
TULCEA 5,51 5,15 1,13 4,1 8 2,10%
VALCEA 7,04 6,9 0,79 6 9,2 2,60%
VASLUI 9,40 8,95 2,69 6,4 13,9 3,50%
VRANCEA 4,17 4,05 1,27 2,8 6,1 1,60%
Total 6,33 6,2 2,51 1,6 13,9 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 56/109
Anexa 5 - Tabel 5 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2006
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2006
ALBA 7,43 7 0,98 6,5 10 3,00%
ARAD 3,50 3,4 0,45 2,9 4,5 1,40%
ARGES 5,76 5,95 0,70 4,6 6,9 2,30%
BACAU 6,05 5,75 1,41 4,4 9 2,40%
BIHOR 2,78 2,6 0,72 1,9 4 1,10%
BISTRITA-NASAUD 3,49 3,15 0,76 2,6 5,5 1,40%
BOTOSANI 6,07 4,85 2,27 3,5 10,6 2,40%
BRAILA 5,83 5,7 2,10 3,5 10,1 2,30%
BRASOV 6,52 6,15 0,92 5,4 8,4 2,60%
BUZAU 7,46 7,35 1,24 6 9,5 3,00%
CALARASI 7,06 6,45 2,15 4,5 11,6 2,80%
CARAS-SEVERIN 7,31 6,95 1,17 5,8 9,6 2,90%
CLUJ 4,12 3,95 0,68 2,8 5,3 1,70%
CONSTANTA 4,36 3,9 1,32 2,6 7 1,80%
COVASNA 7,46 7,35 1,75 5,2 11,1 3,00%
DAMBOVITA 6,61 6,75 1,19 5,1 8,7 2,70%
DOLJ 6,51 6,55 1,22 4,7 8,3 2,60%
GALATI 7,73 7,6 1,00 6,4 9,7 3,10%
GIURGIU 5,59 5,65 1,09 4,3 7,2 2,30%
GORJ 9,46 9,4 1,41 7,8 12,1 3,80%
HARGHITA 8,47 7,9 1,82 5,6 11,9 3,40%
HUNEDOARA 8,09 7,6 1,53 6,3 11 3,30%
IALOMITA 9,27 9,35 2,44 6,6 15,1 3,70%
IASI 6,65 6,35 1,83 4,6 9,2 2,70%
ILFOV 2,04 2,05 0,22 1,7 2,4 0,80%
MARAMURES 4,37 4,35 1,02 3,2 6,1 1,80%
MEHEDINTI 9,31 8,85 2,00 7,2 12,2 3,70%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,47 2,35 0,47 2 3 1,00%
MURES 4,54 4,45 0,65 3,8 5,7 1,80%
NEAMT 5,25 4,9 0,97 4,2 6,9 2,10%
OLT 6,28 6,05 1,60 4,4 9,3 2,50%
PRAHOVA 5,46 5,25 0,68 4,6 7,1 2,20%
SALAJ 6,29 6 1,40 4,7 8,6 2,50%
SATU MARE 3,28 3,05 0,87 2,3 5,3 1,30%
SIBIU 5,54 5,4 0,79 4,5 7,3 2,20%
SUCEAVA 4,88 4,85 0,93 3,6 7 2,00%
TELEORMAN 8,25 8 2,28 5,4 12 3,30%
TIMIS 2,13 2,1 0,18 1,9 2,5 0,90%
TULCEA 5,12 4,9 1,30 3,6 7,8 2,10%
VALCEA 5,24 4,8 1,10 4,4 8 2,10%
VASLUI 10,46 9,55 3,44 6,6 16,3 4,20%
VRANCEA 3,88 3,65 1,26 2,4 5,9 1,60%
Total 5,91 5,6 2,48 1,7 16,3 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 57/109
Anexa 6 - Tabel 6 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2007
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2007
ALBA 5,83 5,45 0,97 4,8 8 2,90%
ARAD 2,76 2,6 0,49 2,1 4 1,40%
ARGES 5,50 5,2 0,82 4,6 7,3 2,80%
BACAU 4,87 4,6 0,75 3,9 6,9 2,40%
BIHOR 2,35 2,2 0,61 1,6 3,7 1,20%
BISTRITA-NASAUD 2,74 2,5 0,66 2,1 4,4 1,40%
BOTOSANI 4,52 4,15 1,62 2,8 8 2,30%
BRAILA 4,39 4,15 1,65 2,8 8,1 2,20%
BRASOV 5,47 5,35 0,39 5 6,5 2,80%
BUZAU 6,10 5,85 1,31 4,6 9,3 3,10%
CALARASI 5,24 4,95 1,51 3,9 9 2,60%
CARAS-SEVERIN 6,48 6,4 1,02 5 8,7 3,30%
CLUJ 3,03 3,05 0,42 2,3 3,8 1,50%
CONSTANTA 3,20 2,65 1,44 1,4 6,1 1,60%
COVASNA 6,14 5,9 1,27 4,4 8,5 3,10%
DAMBOVITA 5,20 5,2 0,69 4,3 6,7 2,60%
DOLJ 5,54 5,15 0,95 4,6 7,7 2,80%
GALATI 6,20 6 0,78 5,3 8 3,10%
GIURGIU 5,25 5,05 0,90 4 6,7 2,60%
GORJ 6,37 6,1 1,00 5,2 9,2 3,20%
HARGHITA 5,50 5,3 1,28 4,2 8,7 2,80%
HUNEDOARA 5,28 5,1 0,74 4,3 6,7 2,70%
IALOMITA 6,20 5,6 1,78 4,4 11,4 3,10%
IASI 5,55 5,6 1,30 3,9 8,1 2,80%
ILFOV 1,65 1,7 0,26 1,1 2 0,80%
MARAMURES 3,94 3,65 1,11 2,7 6,3 2,00%
MEHEDINTI 8,99 8,65 1,59 7,2 12,4 4,50%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,09 1,95 0,39 1,4 2,6 1,10%
MURES 4,19 4,1 0,75 3,3 6 2,10%
NEAMT 4,21 4,15 0,78 3,3 6,1 2,10%
OLT 5,04 5 1,11 3,8 7,9 2,50%
PRAHOVA 4,01 3,8 0,56 3 5,3 2,00%
SALAJ 4,64 4,2 0,94 3,8 7,3 2,30%
SATU MARE 3,05 2,95 0,85 2 5,1 1,50%
SIBIU 3,68 3,35 0,79 2,8 5,9 1,80%
SUCEAVA 3,95 3,8 0,61 3,1 5,5 2,00%
TELEORMAN 7,22 6,85 1,64 5,1 10,8 3,60%
TIMIS 1,67 1,6 0,21 1,4 2,1 0,80%
TULCEA 4,18 3,9 0,94 3,2 6,5 2,10%
VALCEA 3,86 3,8 0,65 3,1 5,5 1,90%
VASLUI 8,71 7,45 3,07 4,4 13,8 4,40%
VRANCEA 3,93 3,65 0,99 2,9 5,7 2,00%
Total 4,73 4,6 1,97 1,1 13,8 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 58/109
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 59/109
Anexa 7 - Tabel 7 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2008
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2008
ALBA 5,88 5,75 0,59 5 7,1 3,20%
ARAD 2,66 2,6 0,22 2,4 3,3 1,40%
ARGES 4,36 4,3 0,41 3,7 5,1 2,40%
BACAU 5,05 5,1 0,23 4,6 5,4 2,70%
BIHOR 2,43 2,45 0,33 1,9 3,1 1,30%
BISTRITA-NASAUD 2,43 2,5 0,40 1,8 3 1,30%
BOTOSANI 3,28 3,2 0,62 2,5 4,9 1,80%
BRAILA 3,86 3,85 0,89 2,8 5,2 2,10%
BRASOV 4,34 4,35 0,47 3,6 5,1 2,30%
BUZAU 5,47 5,45 0,34 5 6,2 3,00%
CALARASI 4,65 4,45 0,71 3,8 6,1 2,50%
CARAS-SEVERIN 5,82 5,65 0,46 5,3 6,7 3,10%
CLUJ 2,92 2,95 0,38 2,3 3,4 1,60%
CONSTANTA 2,60 2,3 1,28 1,2 5,1 1,40%
COVASNA 6,70 6,35 0,92 5,6 8,4 3,60%
DAMBOVITA 5,23 5,2 0,44 4,6 5,9 2,80%
DOLJ 6,24 6,2 1,15 4,5 8,4 3,40%
GALATI 5,76 5,7 0,39 5,1 6,8 3,10%
GIURGIU 4,45 4,4 0,42 3,6 5,1 2,40%
GORJ 6,07 5,95 0,83 4,8 7,9 3,30%
HARGHITA 5,00 4,75 0,65 4,2 6,7 2,70%
HUNEDOARA 5,58 5,65 0,97 4,5 7,8 3,00%
IALOMITA 5,52 4,95 1,31 4,4 8,9 3,00%
IASI 5,12 5,1 0,61 4,2 6,4 2,80%
ILFOV 1,31 1,3 0,33 0,8 1,8 0,70%
MARAMURES 3,59 3,65 0,65 2,6 4,6 1,90%
MEHEDINTI 8,62 8,75 0,93 7,3 10,2 4,60%
MUNICIPIUL BUCURESTI 1,69 1,65 0,31 1,3 2 0,90%
MURES 4,48 4,4 0,29 4,1 5 2,40%
NEAMT 3,89 3,9 0,27 3,4 4,5 2,10%
OLT 4,50 4,4 0,67 3,5 5,7 2,40%
PRAHOVA 3,52 3,45 0,57 2,8 4,7 1,90%
SALAJ 4,50 4,4 0,52 3,7 5,9 2,40%
SATU MARE 2,38 2,15 0,56 1,9 3,7 1,30%
SIBIU 2,79 2,8 0,30 2,3 3,2 1,50%
SUCEAVA 3,91 4 0,40 3,2 4,7 2,10%
TELEORMAN 7,33 7,45 1,19 5,6 9,2 4,00%
TIMIS 1,37 1,4 0,27 1 1,9 0,70%
TULCEA 3,75 3,6 0,55 3,2 5 2,00%
VALCEA 4,07 3,9 0,57 3,4 5,3 2,20%
VASLUI 8,56 8,3 2,35 6 12,6 4,60%
VRANCEA 3,72 3,75 0,75 2,8 5,1 2,00%
Total 4,41 4,4 1,84 0,8 12,6 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 60/109
Anexa 8 - Tabel 8 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2009
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2009
ALBA 10,16 10,25 1,64 7,4 13,8 3,50%
ARAD 5,38 5,55 1,07 3,5 7,1 1,80%
ARGES 7,62 7,65 1,30 5,2 10,1 2,60%
BACAU 7,88 7,75 1,11 5,6 10 2,70%
BIHOR 4,49 4,35 0,92 3,1 6,7 1,50%
BISTRITA-NASAUD 5,98 6,05 1,41 3,4 9,2 2,00%
BOTOSANI 5,79 5,35 1,64 3,3 9 2,00%
BRAILA 6,17 6,35 1,41 3,7 9,4 2,10%
BRASOV 6,95 6,9 1,27 4,4 9 2,40%
BUZAU 7,74 7,7 1,13 5,9 10,2 2,60%
CALARASI 6,88 6,7 1,82 4,6 11,8 2,30%
CARAS-SEVERIN 8,67 8,45 1,27 6,5 10,6 3,00%
CLUJ 4,96 5,05 0,97 2,9 6,5 1,70%
CONSTANTA 4,68 4,55 1,47 2,3 8,1 1,60%
COVASNA 9,20 9,25 1,69 6,6 13,1 3,10%
DAMBOVITA 6,71 6,35 1,14 5,3 9 2,30%
DOLJ 9,54 9,5 1,29 7,6 12,5 3,20%
GALATI 9,30 9,35 1,30 6,8 12,4 3,20%
GIURGIU 5,97 5,95 1,10 4,5 8,3 2,00%
GORJ 9,04 8,95 1,02 7,5 10,8 3,10%
HARGHITA 8,43 8,65 1,25 6,5 11,5 2,90%
HUNEDOARA 9,11 9 1,18 6,6 11 3,10%
IALOMITA 8,88 8,9 1,97 5,3 13,1 3,00%
IASI 6,63 6,4 0,93 5,2 8,3 2,30%
ILFOV 1,75 1,75 0,47 1 2,6 0,60%
MARAMURES 5,21 5,25 0,93 3,7 7,2 1,80%
MEHEDINTI 11,51 11,6 1,86 8,9 15,7 3,90%
MUNICIPIUL BUCURESTI 1,84 1,9 0,34 1,3 2,5 0,60%
MURES 6,25 6 1,07 4,7 8,4 2,10%
NEAMT 6,44 6,5 1,20 4,4 9 2,20%
OLT 7,20 6,8 1,59 5,2 10,7 2,50%
PRAHOVA 6,73 6,65 1,45 4,2 9,1 2,30%
SALAJ 8,27 8,55 1,57 5,3 11,3 2,80%
SATU MARE 4,97 5,1 1,00 2,9 7,3 1,70%
SIBIU 6,18 6,35 1,54 3,3 8,7 2,10%
SUCEAVA 6,04 6,1 1,38 3,9 8,8 2,10%
TELEORMAN 9,99 9,55 2,06 7,6 14,1 3,40%
TIMIS 3,36 3,4 0,95 1,6 5 1,10%
TULCEA 6,51 6,25 1,32 4,4 9,3 2,20%
VALCEA 7,03 6,9 0,61 5,7 8,3 2,40%
VASLUI 12,07 11,85 2,92 7,6 17 4,10%
VRANCEA 6,09 5,9 1,35 4 8,8 2,10%
Total 6,99 6,9 2,58 1 17 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 61/109
Anexa 9 - Tabel 9 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2010
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2010
ALBA 11,01 10,75 1,82 8,6 15,2 3,10%
ARAD 6,01 5,85 0,75 4,9 7,4 1,70%
ARGES 8,46 8,15 1,13 7 10,6 2,40%
BACAU 8,18 7,75 1,27 6,5 10,5 2,30%
BIHOR 6,06 6 1,11 4,9 7,7 1,70%
BISTRITA-NASAUD 7,49 7,25 1,31 5,8 10,2 2,10%
BOTOSANI 6,82 6,25 2,08 4,5 10,7 1,90%
BRAILA 8,33 8,1 1,62 6,4 10,8 2,40%
BRASOV 8,05 7,95 0,80 7 9,3 2,30%
BUZAU 9,63 9,65 1,32 8 11,6 2,70%
CALARASI 9,03 8,55 2,40 6,6 13 2,60%
CARAS-SEVERIN 9,70 9,35 1,02 8,4 11,8 2,80%
CLUJ 5,95 5,85 0,59 4,8 7 1,70%
CONSTANTA 6,22 6,05 1,48 4,4 9,5 1,80%
COVASNA 11,09 10,25 2,33 8 15,2 3,20%
DAMBOVITA 8,66 8,6 0,89 7,2 10 2,50%
DOLJ 11,14 10,75 1,97 8,2 14,8 3,20%
GALATI 10,89 10,65 1,53 8,9 14,2 3,10%
GIURGIU 8,37 8,25 1,43 6 10 2,40%
GORJ 10,62 10,6 0,65 9,6 12 3,00%
HARGHITA 9,52 9,2 1,51 7,7 12,9 2,70%
HUNEDOARA 10,05 10,4 1,06 8,1 11,2 2,90%
IALOMITA 10,63 10,3 2,33 7,5 14,8 3,00%
IASI 7,53 7,25 1,27 6 9,6 2,10%
ILFOV 2,77 2,8 0,10 2,6 2,9 0,80%
MARAMURES 6,42 6,1 0,94 5,1 8 1,80%
MEHEDINTI 12,31 12 2,46 8,1 16,7 3,50%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,66 2,65 0,21 2,3 3,1 0,80%
MURES 8,15 8,2 0,50 7,3 9,1 2,30%
NEAMT 8,90 8,3 1,43 6,9 11,3 2,50%
OLT 8,46 8,15 2,00 6,2 12 2,40%
PRAHOVA 9,31 9,35 0,56 8,5 10,1 2,60%
SALAJ 8,89 8,7 1,57 7 12,1 2,50%
SATU MARE 6,32 6,25 1,12 4,8 8,4 1,80%
SIBIU 6,82 6,35 1,26 5,1 9,5 1,90%
SUCEAVA 7,80 7,6 1,11 6,4 10 2,20%
TELEORMAN 11,68 11,2 2,98 8,1 16 3,30%
TIMIS 4,36 4,35 0,30 3,7 4,9 1,20%
TULCEA 7,98 7,95 0,99 6,7 10,2 2,30%
VALCEA 8,50 8,6 0,78 7,2 10,1 2,40%
VASLUI 12,89 12,45 3,44 8,5 19,1 3,70%
VRANCEA 7,68 7,5 1,49 6 9,7 2,20%
Total 8,36 8,35 2,70 2,3 19,1 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 62/109
Anexa 10 - Tabel 10 – date Rata șomajului raportată la total șomeri – anul 2011
An Judet Mean Median Std. Deviation Minimum Maximum % of Total Sum
2011
ALBA 7,93 7,4 1,38 6,6 11,5 3,20%
ARAD 3,75 3,4 0,62 3,2 5,4 1,50%
ARGES 5,80 5,6 0,85 4,8 7,9 2,30%
BACAU 6,78 6,3 1,27 5,3 9,9 2,70%
BIHOR 4,15 3,8 0,87 3 6,4 1,70%
BISTRITA-NASAUD 4,85 4,7 0,90 3,8 7 1,90%
BOTOSANI 4,38 4,05 1,39 2,8 8,2 1,70%
BRAILA 6,23 6 1,44 4,8 9,8 2,50%
BRASOV 5,08 4,8 0,84 4,2 6,9 2,00%
BUZAU 8,10 8,1 1,49 6,3 11,2 3,20%
CALARASI 6,23 5,8 1,54 4,6 10 2,50%
CARAS-SEVERIN 5,76 5,25 1,18 4,7 8,7 2,30%
CLUJ 3,75 3,6 0,47 3,2 5 1,50%
CONSTANTA 4,27 3,9 1,31 2,7 7,2 1,70%
COVASNA 8,52 8,4 1,31 7,1 11,6 3,40%
DAMBOVITA 6,58 6,3 0,84 5,6 8,6 2,60%
DOLJ 8,88 9 1,17 7,2 11,4 3,50%
GALATI 7,83 7,3 1,37 6,3 11,3 3,10%
GIURGIU 6,35 6,1 1,10 5,2 9,4 2,50%
GORJ 7,85 7,65 1,12 6,7 10 3,10%
HARGHITA 6,50 6,1 1,08 5,3 9 2,60%
HUNEDOARA 6,12 5,8 0,95 5 8,6 2,40%
IALOMITA 7,58 7,4 1,78 5,8 12,4 3,00%
IASI 5,90 5,7 0,90 4,8 7,8 2,40%
ILFOV 2,01 1,9 0,35 1,5 2,7 0,80%
MARAMURES 4,39 4,2 0,58 3,7 6 1,80%
MEHEDINTI 9,60 9,75 1,58 7,6 12,9 3,80%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2,05 2 0,12 1,9 2,3 0,80%
MURES 6,18 5,9 0,77 5,5 8,2 2,50%
NEAMT 5,68 5,3 0,89 4,8 8,2 2,30%
OLT 6,82 6,85 1,35 5,2 10,3 2,70%
PRAHOVA 5,93 5,8 0,87 4,9 8 2,40%
SALAJ 6,47 6,05 1,01 5,3 9,2 2,60%
SATU MARE 4,69 4,55 1,00 3,7 7,3 1,90%
SIBIU 4,38 4,15 0,67 3,8 6,2 1,70%
SUCEAVA 4,91 4,45 1,11 4 7,8 2,00%
TELEORMAN 9,28 9,35 2,15 6,9 13,8 3,70%
TIMIS 2,15 2,1 0,55 1,6 3,5 0,90%
TULCEA 5,96 5,4 1,06 5 8,6 2,40%
VALCEA 5,13 4,9 0,84 4,2 7,1 2,00%
VASLUI 10,20 10,05 3,11 6,9 16,5 4,10%
VRANCEA 5,90 5,8 1,19 4,7 8,7 2,40%
Total 5,97 5,8 2,24 1,5 16,5 100,00%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 63/109
Anexa 11 - Tabel 11 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2002
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 340846 13,03 198 2,2%
ARAD 139037 6,42 203,6 2,2%
ARGES 470623 8,28 281,9 3,1%
BACAU 329943 11,25 259,7 2,9%
BIHOR 140626 4,23 283,3 3,1%
BISTRITA-NASAUD 150510 12,1 127,2 1,4%
BOTOSANI 182446 13,46 180,7 2,0%
BRAILA 169535 12,34 141,8 1,6%
BRASOV 573672 13,26 271,9 3,0%
BUZAU 246907 13,44 199,2 2,2%
CALARASI 133524 11,88 113 1,2%
CARAS-SEVERIN 195218 12,2 137,9 1,5%
CLUJ 286169 11,21 331,9 3,7%
CONSTANTA 331548 10,98 300,3 3,3%
COVASNA 116002 12,64 96,3 1,1%
DAMBOVITA 293499 11,4 223 2,5%
DOLJ 391623 8,49 296,9 3,3%
GALATI 552893 14,68 242,4 2,7%
GIURGIU 81967 8,4 98,4 1,1%
GORJ 194213 10,98 162,8 1,8%
HARGHITA 136299 9,11 142 1,6%
HUNEDOARA 270231 14,02 217,1 2,4%
IALOMITA 144781 15,93 113,1 1,2%
IASI 255097 11,79 335,3 3,7%
ILFOV 85717 6,3 116,4 1,3%
MARAMURES 137763 7,16 213,1 2,3%
MEHEDINTI 126423 12,05 126,7 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 1885280 3,88 820,6 9,0%
MURES 182092 9,27 257,4 2,8%
NEAMT 293221 15,51 230,9 2,5%
OLT 234361 11,13 195,1 2,1%
PRAHOVA 590870 13,22 322,1 3,5%
SALAJ 103962 7,22 105,1 1,2%
SATU MARE 69164 6,26 155,7 1,7%
SIBIU 209289 9,22 179,7 2,0%
SUCEAVA 225153 9,99 284 3,1%
TELEORMAN 147293 10,13 193,7 2,1%
TIMIS 194302 6,27 314,1 3,5%
TULCEA 107045 12,95 95,5 1,1%
VALCEA 191041 14,75 188,7 2,1%
VASLUI 331202 14,18 177,1 1,9%
VRANCEA 102947 6,79 156 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 64/109
Anexa 12 - Tabel 12 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2003
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 317787 9,73 188,3 2,1%
ARAD 177000 4,56 206,9 2,3%
ARGES 657602 6,32 273,6 3,1%
BACAU 371552 6,99 252,3 2,8%
BIHOR 152317 2,7 281,9 3,1%
BISTRITA-NASAUD 187845 8,78 126,6 1,4%
BOTOSANI 194048 10,42 171,4 1,9%
BRAILA 192749 8,32 135,8 1,5%
BRASOV 779687 10,38 257,7 2,9%
BUZAU 326398 8,75 200 2,2%
CALARASI 156504 9,03 110 1,2%
CARAS-SEVERIN 292995 9,43 137,5 1,5%
CLUJ 372092 8,76 324,5 3,6%
CONSTANTA 394363 6,83 296,8 3,3%
COVASNA 163362 8,33 96,3 1,1%
DAMBOVITA 315093 6,81 213,2 2,4%
DOLJ 498022 7,11 294,2 3,3%
GALATI 1090094 12,57 229,1 2,6%
GIURGIU 132491 7,37 97,4 1,1%
GORJ 252759 9,64 159,5 1,8%
HARGHITA 191083 7,65 138,5 1,5%
HUNEDOARA 467990 11,38 213,6 2,4%
IALOMITA 177818 10,42 110,4 1,2%
IASI 361461 8,5 329,5 3,7%
ILFOV 115355 5,18 113,4 1,3%
MARAMURES 205744 5,57 208,2 2,3%
MEHEDINTI 149144 8,66 126,8 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 2296234 2,7 858,2 9,6%
MURES 237480 6,59 260,9 2,9%
NEAMT 264585 9,11 220,9 2,5%
OLT 327877 10,3 195,6 2,2%
PRAHOVA 677207 9,45 325,2 3,6%
SALAJ 141669 8,05 104,4 1,2%
SATU MARE 99066 3,6 150,2 1,7%
SIBIU 304512 6,84 175,7 2,0%
SUCEAVA 250499 8,84 273 3,0%
TELEORMAN 234659 10,15 187,3 2,1%
TIMIS 240678 3,62 313,6 3,5%
TULCEA 145336 8,38 97,7 1,1%
VALCEA 277662 10,14 184,7 2,1%
VASLUI 369266 13,66 171,1 1,9%
VRANCEA 130690 5,93 152,5 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 65/109
Anexa 13 - Tabel 13 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2004
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 545618 9,63 186,4 2,1%
ARAD 211677 4,13 206,4 2,3%
ARGES 778998 6,94 270,3 3,1%
BACAU 408676 5,9 242,4 2,8%
BIHOR 166271 2,02 275,2 3,1%
BISTRITA-NASAUD 198491 7,02 124,6 1,4%
BOTOSANI 202975 8,99 165,4 1,9%
BRAILA 250909 8,8 133,4 1,5%
BRASOV 1321070 10,55 256,4 2,9%
BUZAU 326464 7,25 195 2,2%
CALARASI 198394 8,92 110 1,3%
CARAS-SEVERIN 446566 9,66 130,3 1,5%
CLUJ 436856 6,44 320,5 3,6%
CONSTANTA 382299 5,65 302,7 3,4%
COVASNA 155771 7,63 94,4 1,1%
DAMBOVITA 314546 5,99 213,7 2,4%
DOLJ 484873 6,15 280 3,2%
GALATI 976042 11,01 226,4 2,6%
GIURGIU 122533 7 94 1,1%
GORJ 272974 8,41 154,8 1,8%
HARGHITA 236658 6,82 132,9 1,5%
HUNEDOARA 842983 12,2 214,9 2,4%
IALOMITA 189015 10,41 107,6 1,2%
IASI 416219 8,05 312,8 3,6%
ILFOV 122660 4,33 118 1,3%
MARAMURES 275548 4,83 208,1 2,4%
MEHEDINTI 158931 9,42 122,7 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 1880306 2,71 891 10,1%
MURES 288925 5,03 245,1 2,8%
NEAMT 329664 8,41 214,8 2,4%
OLT 278947 9,01 183,3 2,1%
PRAHOVA 908498 7,94 309,4 3,5%
SALAJ 210540 6,83 100,2 1,1%
SATU MARE 102511 2,33 145,4 1,7%
SIBIU 308384 6,62 177,3 2,0%
SUCEAVA 295453 7,94 263,4 3,0%
TELEORMAN 346880 8,99 172,7 2,0%
TIMIS 290975 3,11 317,3 3,6%
TULCEA 137743 7 91,9 1,0%
VALCEA 285389 7,73 176,5 2,0%
VASLUI 348297 11,49 160,7 1,8%
VRANCEA 122989 4,73 147,9 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 66/109
Anexa 14 - Tabel 14 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2005
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 72585950 7,75 183,9 2,1%
ARAD 20929596 3,31 210,2 2,4%
ARGES 58484582 5,51 266,5 3,0%
BACAU 38013836 5,77 239,9 2,7%
BIHOR 17330920 2,26 279,9 3,1%
BISTRITA-NASAUD 20963565 5,36 126,2 1,4%
BOTOSANI 23432505 7,26 163,4 1,8%
BRAILA 19090382 7,02 135,3 1,5%
BRASOV 126512774 8,89 248,7 2,8%
BUZAU 30625099 7,46 194,9 2,2%
CALARASI 14446364 8,43 111,6 1,3%
CARAS-SEVERIN 42933349 7,28 129,9 1,5%
CLUJ 39586104 4,25 323,8 3,6%
CONSTANTA 38839686 5,06 303,9 3,4%
COVASNA 19766564 8,48 93,6 1,1%
DAMBOVITA 31877827 6,45 214,9 2,4%
DOLJ 43784151 5,79 284,4 3,2%
GALATI 28024489 8,83 222,9 2,5%
GIURGIU 10285567 6,04 93,4 1,0%
GORJ 35190682 7,75 152,8 1,7%
HARGHITA 28154647 7,92 137,9 1,5%
HUNEDOARA 87913190 10,25 213,9 2,4%
IALOMITA 18201376 10,05 109,7 1,2%
IASI 43408958 6,88 319,5 3,6%
ILFOV 11182726 2,97 132,9 1,5%
MARAMURES 33599700 4,41 209,5 2,4%
MEHEDINTI 17009143 10,19 123,7 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 153072428 2,6 955 10,7%
MURES 27618453 4,23 247,5 2,8%
NEAMT 31794983 5,92 212,8 2,4%
OLT 22616600 7,27 186,4 2,1%
PRAHOVA 81888051 6,15 311 3,5%
SALAJ 27628003 6,04 103,1 1,2%
SATU MARE 13407363 3 151,1 1,7%
SIBIU 29200497 5,39 175,6 2,0%
SUCEAVA 34597853 6,52 259 2,9%
TELEORMAN 28934051 8,5 174,9 2,0%
TIMIS 24951136 2,3 326,2 3,7%
TULCEA 13473813 5,51 93,1 1,0%
VALCEA 28890445 7,04 178,7 2,0%
VASLUI 32017982 9,4 163,3 1,8%
VRANCEA 12841723 4,17 148,5 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 67/109
Anexa 15 - Tabel 15 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2006
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 72226619 7,43 183,9 2,1%
ARAD 22579453 3,5 211,6 2,4%
ARGES 47825015 5,76 265,2 3,0%
BACAU 42519069 6,05 238 2,7%
BIHOR 18271098 2,78 280,9 3,1%
BISTRITA-NASAUD 22897001 3,49 126,4 1,4%
BOTOSANI 23818245 6,07 159,8 1,8%
BRAILA 17175427 5,83 135,2 1,5%
BRASOV 105065614 6,52 246 2,8%
BUZAU 28549855 7,46 194,5 2,2%
CALARASI 13631115 7,06 108,8 1,2%
CARAS-SEVERIN 42039584 7,31 126,2 1,4%
CLUJ 41106112 4,12 326,3 3,7%
CONSTANTA 37107914 4,36 307,8 3,4%
COVASNA 17988852 7,46 91,8 1,0%
DAMBOVITA 36987416 6,61 211,4 2,4%
DOLJ 42635445 6,51 288,1 3,2%
GALATI 26262604 7,73 218,8 2,5%
GIURGIU 13860070 5,59 91,1 1,0%
GORJ 47109449 9,46 149,6 1,7%
HARGHITA 31921474 8,47 139,6 1,6%
HUNEDOARA 86455802 8,09 205,7 2,3%
IALOMITA 19860188 9,27 107,2 1,2%
IASI 46870710 6,65 311,9 3,5%
ILFOV 10091368 2,04 142,3 1,6%
MARAMURES 43116994 4,37 205,8 2,3%
MEHEDINTI 16377911 9,31 123 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 159036923 2,47 1013,2 11,3%
MURES 28378023 4,54 249,3 2,8%
NEAMT 32074954 5,25 206,1 2,3%
OLT 22900615 6,28 181,3 2,0%
PRAHOVA 71125889 5,46 310 3,5%
SALAJ 26976465 6,29 106 1,2%
SATU MARE 13808450 3,28 153 1,7%
SIBIU 27867390 5,54 181,4 2,0%
SUCEAVA 37661233 4,88 251 2,8%
TELEORMAN 30630274 8,25 172 1,9%
TIMIS 24937993 2,13 331,3 3,7%
TULCEA 16816243 5,12 92,2 1,0%
VALCEA 30203532 5,24 175,3 2,0%
VASLUI 33972629 10,46 162,3 1,8%
VRANCEA 12923609 3,88 148,5 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 68/109
Anexa 16 - Tabel 16 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2007
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 65134643 5,83 184 2,0%
ARAD 24313831 2,76 216,5 2,4%
ARGES 51642783 5,5 272,7 3,0%
BACAU 40100474 4,87 235,6 2,6%
BIHOR 20605256 2,35 284,8 3,1%
BISTRITA-NASAUD 24604113 2,74 130,2 1,4%
BOTOSANI 17380164 4,52 159,9 1,8%
BRAILA 14953158 4,39 137,5 1,5%
BRASOV 105627073 5,47 249,8 2,7%
BUZAU 29405392 6,1 192,5 2,1%
CALARASI 11317283 5,24 106,5 1,2%
CARAS-SEVERIN 43056469 6,48 131,6 1,4%
CLUJ 40176078 3,03 340,2 3,7%
CONSTANTA 36030067 3,2 313,7 3,4%
COVASNA 18729599 6,14 94,9 1,0%
DAMBOVITA 28542134 5,2 214,2 2,4%
DOLJ 38619797 5,54 290,6 3,2%
GALATI 24008112 6,2 219,1 2,4%
GIURGIU 13181488 5,25 91,7 1,0%
GORJ 48567296 6,37 147,8 1,6%
HARGHITA 32669587 5,5 140,3 1,5%
HUNEDOARA 69801116 5,28 209,6 2,3%
IALOMITA 19857261 6,2 108,1 1,2%
IASI 40851949 5,55 315,3 3,5%
ILFOV 10310211 1,65 151,5 1,7%
MARAMURES 59481078 3,94 205,7 2,3%
MEHEDINTI 18489791 8,99 123,2 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 118893857 2,09 1080,6 11,9%
MURES 27524763 4,19 248,8 2,7%
NEAMT 29860762 4,21 204,2 2,2%
OLT 20361082 5,04 182,4 2,0%
PRAHOVA 67952531 4,01 315,7 3,5%
SALAJ 20558939 4,64 106,8 1,2%
SATU MARE 15006702 3,05 154,7 1,7%
SIBIU 25212087 3,68 185,5 2,0%
SUCEAVA 37495753 3,95 253 2,8%
TELEORMAN 25732908 7,22 171,4 1,9%
TIMIS 21487859 1,67 341 3,7%
TULCEA 15907180 4,18 91,6 1,0%
VALCEA 27635990 3,86 178,3 2,0%
VASLUI 33378562 8,71 161,5 1,8%
VRANCEA 12975434 3,93 150,7 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 69/109
Anexa 17 - Tabel 17 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2008
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 65103529 5,88 181,4 2,0%
ARAD 25961100 2,66 214,7 2,3%
ARGES 45192734 4,36 269,1 2,9%
BACAU 47985618 5,05 236,1 2,6%
BIHOR 22476195 2,43 284,2 3,1%
BISTRITA-NASAUD 24179922 2,43 131,8 1,4%
BOTOSANI 22466489 3,28 154,8 1,7%
BRAILA 12885565 3,86 138,3 1,5%
BRASOV 92967483 4,34 250,3 2,7%
BUZAU 23542146 5,47 189,5 2,1%
CALARASI 10375241 4,65 106,8 1,2%
CARAS-SEVERIN 36952701 5,82 128,7 1,4%
CLUJ 37299482 2,92 344,6 3,8%
CONSTANTA 38116804 2,6 318,6 3,5%
COVASNA 19204921 6,7 93,8 1,0%
DAMBOVITA 25087265 5,23 210,2 2,3%
DOLJ 37473887 6,24 300,9 3,3%
GALATI 23166723 5,76 220,8 2,4%
GIURGIU 10869626 4,45 92,2 1,0%
GORJ 50838402 6,07 150,4 1,6%
HARGHITA 33024680 5 143,3 1,6%
HUNEDOARA 53453240 5,58 206,6 2,3%
IALOMITA 18441708 5,52 105,3 1,2%
IASI 39112274 5,12 312,7 3,4%
ILFOV 8696660 1,31 161,7 1,8%
MARAMURES 44462701 3,59 205,6 2,2%
MEHEDINTI 21792613 8,62 123,2 1,3%
MUNICIPIUL BUCURESTI 109431364 1,69 1140,4 12,5%
MURES 31257352 4,48 248,4 2,7%
NEAMT 31113628 3,89 202 2,2%
OLT 21258626 4,5 178,8 2,0%
PRAHOVA 60119699 3,52 314,4 3,4%
SALAJ 17927543 4,5 106,4 1,2%
SATU MARE 14101805 2,38 155,5 1,7%
SIBIU 27064443 2,79 186,3 2,0%
SUCEAVA 39091225 3,91 252,5 2,8%
TELEORMAN 25273797 7,33 168,5 1,8%
TIMIS 22586152 1,37 340 3,7%
TULCEA 14356746 3,75 90,8 1,0%
VALCEA 32562577 4,07 178,2 1,9%
VASLUI 36198708 8,56 161,3 1,8%
VRANCEA 12751313 3,72 151,3 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 70/109
Anexa 18 - Tabel 18 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2009
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 112272893 10,16 182,8 2,0%
ARAD 64807169 5,38 214,3 2,3%
ARGES 109530602 7,62 266,8 2,9%
BACAU 88015133 7,88 235 2,6%
BIHOR 57723421 4,49 285,8 3,1%
BISTRITA-NASAUD 55354351 5,98 135,6 1,5%
BOTOSANI 40772619 5,79 156,9 1,7%
BRAILA 29947374 6,17 138,2 1,5%
BRASOV 105443881 6,95 251,3 2,8%
BUZAU 49708032 7,74 191,5 2,1%
CALARASI 23474859 6,88 106,7 1,2%
CARAS-SEVERIN 51147016 8,67 130,7 1,4%
CLUJ 85128164 4,96 345,7 3,8%
CONSTANTA 75270708 4,68 315,9 3,5%
COVASNA 30403443 9,2 93,5 1,0%
DAMBOVITA 52383356 6,71 211,1 2,3%
DOLJ 84991905 9,54 297,7 3,3%
GALATI 67341640 9,3 216,4 2,4%
GIURGIU 22525899 5,97 93,2 1,0%
GORJ 77048355 9,04 154 1,7%
HARGHITA 67914484 8,43 144,7 1,6%
HUNEDOARA 103867054 9,11 204,2 2,2%
IALOMITA 32877639 8,88 109,7 1,2%
IASI 69066633 6,63 309,2 3,4%
ILFOV 17295419 1,75 159,9 1,8%
MARAMURES 54431324 5,21 208,6 2,3%
MEHEDINTI 42436672 11,51 124,5 1,4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 180103655 1,84 1090,5 12,0%
MURES 65359567 6,25 249,4 2,7%
NEAMT 58349303 6,44 204,4 2,2%
OLT 56722832 7,2 176,7 1,9%
PRAHOVA 133887364 6,73 319,7 3,5%
SALAJ 42892313 8,27 108,4 1,2%
SATU MARE 38238325 4,97 156,5 1,7%
SIBIU 68446996 6,18 185,5 2,0%
SUCEAVA 76633656 6,04 254,1 2,8%
TELEORMAN 48182387 9,99 173,1 1,9%
TIMIS 78085460 3,36 332,4 3,6%
TULCEA 30186761 6,51 90,6 1,0%
VALCEA 73266293 7,03 180,8 2,0%
VASLUI 71580838 12,07 162,6 1,8%
VRANCEA 29407312 6,09 151,5 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 71/109
Anexa 19 - Tabel 19 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2010
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 136300568 11,01 174,3 1,9%
ARAD 82670983 6,01 211,5 2,4%
ARGES 138437890 8,46 260,6 2,9%
BACAU 119619704 8,18 226,4 2,5%
BIHOR 90110604 6,06 282,7 3,1%
BISTRITA-NASAUD 75585216 7,49 133,7 1,5%
BOTOSANI 51899208 6,82 154,8 1,7%
BRAILA 51348319 8,33 134,8 1,5%
BRASOV 126551449 8,05 245,8 2,7%
BUZAU 76706236 9,63 192,8 2,1%
CALARASI 38394852 9,03 109,8 1,2%
CARAS-SEVERIN 66119243 9,7 125,3 1,4%
CLUJ 125049369 5,95 341,9 3,8%
CONSTANTA 129345722 6,22 309,5 3,4%
COVASNA 40087198 11,09 89,7 1,0%
DAMBOVITA 88609423 8,66 211,5 2,4%
DOLJ 125475546 11,14 296,9 3,3%
GALATI 97995437 10,89 204,9 2,3%
GIURGIU 37316456 8,37 93,1 1,0%
GORJ 101511512 10,62 147,3 1,6%
HARGHITA 86413979 9,52 145,2 1,6%
HUNEDOARA 148417158 10,05 194,8 2,2%
IALOMITA 51224760 10,63 106 1,2%
IASI 99395756 7,53 307,2 3,4%
ILFOV 32769841 2,77 161,6 1,8%
MARAMURES 71486294 6,42 207,6 2,3%
MEHEDINTI 66865937 12,31 116,8 1,3%
MUNICIPIUL BUCURESTI 293956285 2,66 1082,5 12,0%
MURES 95949202 8,15 247,9 2,8%
NEAMT 76509552 8,9 206,9 2,3%
OLT 72658980 8,46 176,1 2,0%
PRAHOVA 193352638 9,31 313,6 3,5%
SALAJ 54563146 8,89 106,2 1,2%
SATU MARE 49912084 6,32 154,6 1,7%
SIBIU 87696779 6,82 186,4 2,1%
SUCEAVA 99797889 7,8 257,3 2,9%
TELEORMAN 72296286 11,68 171,3 1,9%
TIMIS 113651838 4,36 331 3,7%
TULCEA 40641567 7,98 87,2 1,0%
VALCEA 82114598 8,5 180,3 2,0%
VASLUI 87658696 12,89 156,9 1,7%
VRANCEA 45588655 7,68 153,6 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 72/109
Anexa 20 - Tabel 20 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la
rata șomajului – anul 2011
Judet Cheltuieli anuale cu protectia sociala a
somerilor
Rata somajului
Populatia activa civila
Populatia activa civila % din total populație activă
ALBA 72106890 7,93 171,3 1,9%
ARAD 41492176 3,75 208,5 2,4%
ARGES 66795018 5,8 256,2 2,9%
BACAU 68754223 6,78 222,1 2,5%
BIHOR 51046188 4,15 274,6 3,1%
BISTRITA-NASAUD 37783489 4,85 133,5 1,5%
BOTOSANI 29093172 4,38 152,7 1,7%
BRAILA 27114423 6,23 130,6 1,5%
BRASOV 64716808 5,08 241,5 2,7%
BUZAU 41075293 8,1 188,4 2,1%
CALARASI 21379304 6,23 105,9 1,2%
CARAS-SEVERIN 36138919 5,76 119,3 1,4%
CLUJ 74868928 3,75 339 3,8%
CONSTANTA 76154001 4,27 300,4 3,4%
COVASNA 22507515 8,52 89,6 1,0%
DAMBOVITA 50760815 6,58 206,7 2,3%
DOLJ 74077732 8,88 286,5 3,2%
GALATI 47102472 7,83 197,6 2,2%
GIURGIU 23807182 6,35 92,8 1,1%
GORJ 60051900 7,85 144,6 1,6%
HARGHITA 49230489 6,5 141,2 1,6%
HUNEDOARA 81166539 6,12 187,3 2,1%
IALOMITA 27683890 7,58 103,9 1,2%
IASI 55354965 5,9 296 3,4%
ILFOV 22157496 2,01 165,2 1,9%
MARAMURES 41388175 4,39 205 2,3%
MEHEDINTI 38972964 9,6 116,8 1,3%
MUNICIPIUL BUCURESTI 225424758 2,05 1083,7 12,3%
MURES 55523750 6,18 243,6 2,8%
NEAMT 48754889 5,68 196,8 2,2%
OLT 43140297 6,82 174,6 2,0%
PRAHOVA 105443988 5,93 301,4 3,4%
SALAJ 31528600 6,47 105 1,2%
SATU MARE 25975149 4,69 152,6 1,7%
SIBIU 38320319 4,38 184,6 2,1%
SUCEAVA 57919010 4,91 244,6 2,8%
TELEORMAN 40353964 9,28 167,8 1,9%
TIMIS 51178829 2,15 331,4 3,8%
TULCEA 25774939 5,96 84,9 1,0%
VALCEA 44902543 5,13 175,7 2,0%
VASLUI 48103943 10,2 153,8 1,7%
VRANCEA 25660730 5,9 148,8 1,7%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 73/109
Anexa 21 - Tabel 21 – date distribuție venit pentru anul 2002
Judet Populatia stabila
la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 292577 1192,8
CALARASI 320887 1247
SALAJ 250517 1312,7
TULCEA 256646 1408,9
MEHEDINTI 310449 1483,9
IALOMITA 295011 1548,1
COVASNA 225914 1563,1
VASLUI 465519 1637,6
BISTRITA-NASAUD 318443 1695,9
BOTOSANI 462924 1821,7
VRANCEA 396449 1961,1
CARAS-SEVERIN 336499 2000,1
HARGHITA 330914 2062,9
OLT 496683 2072,1
TELEORMAN 440637 2080,5
BRAILA 376973 2093,3
SATU MARE 375090 2265,4
ALBA 386680 2308,3
BUZAU 500801 2385,1
VALCEA 421024 2388,4
MARAMURES 521468 2578,6
NEAMT 576170 2656,2
ILFOV 277058 2714,5
DAMBOVITA 542414 2835,2
GORJ 387661 3178,4
HUNEDOARA 496115 3303,5
SIBIU 423750 3357
ARAD 463432 3452,5
DOLJ 732520 3554,8
GALATI 627267 3609,8
SUCEAVA 707171 3647,4
MURES 588234 3975,3
BACAU 727354 4486,6
ARGES 653981 4570,6
IASI 804812 4681,4
BIHOR 603743 4685,8
BRASOV 595742 5405,3
PRAHOVA 838066 5470,3
CLUJ 693304 5900,7
TIMIS 661989 6157,3
CONSTANTA 713871 6577,6
MUNICIPIUL BUCURESTI 1936724 28559,9
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 74/109
Anexa 22 - Tabel 22 – date distribuție venit pentru anul 2003
Judet Populatia stabila la
1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 290936 1418,9
CALARASI 320226 1693,7
SALAJ 249717 1833
COVASNA 225305 1866,1
TULCEA 255097 1891,3
IALOMITA 294552 2075
MEHEDINTI 308340 2207,1
BISTRITA-NASAUD 318914 2241,9
VRANCEA 395851 2316,8
VASLUI 465018 2346
BOTOSANI 461232 2350,9
TELEORMAN 435698 2450,2
HARGHITA 329917 2531,9
BRAILA 375205 2598
CARAS-SEVERIN 334955 2715,4
OLT 493577 2785,4
SATU MARE 373833 2859,4
ALBA 386435 3265,3
MARAMURES 519981 3278,2
NEAMT 573158 3284,2
BUZAU 499201 3374,5
VALCEA 419117 3474,1
ILFOV 275995 3713,8
DAMBOVITA 540450 3730,1
GORJ 387226 4014,7
SIBIU 423711 4121,4
HUNEDOARA 492106 4134,3
GALATI 624131 4495,2
SUCEAVA 706012 4579,9
ARAD 462248 4591,1
DOLJ 727758 5098,8
MURES 587441 5438,6
BACAU 725932 5690,1
BIHOR 602206 5864,1
ARGES 652308 6096,4
IASI 814978 6164,4
BRASOV 595522 6767,1
PRAHOVA 834445 7035
CLUJ 685755 7638,7
CONSTANTA 713921 8247
TIMIS 662209 8381,5
MUNICIPIUL BUCURESTI 1932155 36613
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 75/109
Anexa 23 - Tabel 23 – date distribuție venit pentru anul 2004
Judet Populatia stabila
la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
SALAJ 248857 2150,8
GIURGIU 288497 2382,1
TULCEA 253932 2387,7
COVASNA 224270 2420,9
CALARASI 319168 2541,3
MEHEDINTI 307384 2620,2
BOTOSANI 459805 2642,5
VASLUI 460281 2643,8
BISTRITA-NASAUD 319099 2716,4
IALOMITA 293621 2900,3
HARGHITA 329190 3123,9
VRANCEA 394551 3125,2
TELEORMAN 430405 3212,1
CARAS-SEVERIN 333759 3354,8
BRAILA 373560 3373
SATU MARE 372665 3630,7
OLT 490067 3695,2
ALBA 384410 4184,5
VALCEA 417993 4187,3
NEAMT 571444 4233
MARAMURES 518093 4290,4
BUZAU 497172 4358,9
DAMBOVITA 538694 4545,9
GORJ 386753 4652,9
ILFOV 277919 5125,3
SIBIU 423810 5169,7
HUNEDOARA 488176 5205,1
SUCEAVA 705555 5470
GALATI 621956 6101,2
ARAD 461578 6106,3
MURES 585261 6213,5
DOLJ 722823 6554,1
BACAU 723892 7139,4
IASI 821891 7301,5
BIHOR 598381 7352,5
ARGES 648830 7828,9
BRASOV 596571 7983,3
PRAHOVA 831033 8028,5
CLUJ 686186 9711,7
CONSTANTA 713873 10497,3
TIMIS 659512 10587,9
MUNICIPIUL BUCURESTI 1930335 45447,8
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 76/109
Anexa 24 - Tabel 24 – date distribuție venit pentru anul 2005
Judet Populatia stabila
la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 287462 2132,9
CALARASI 318360 2261,6
TULCEA 253154 2516,4
COVASNA 223996 2541,8
SALAJ 246209 2547,2
MEHEDINTI 305426 2688,6
VASLUI 461104 2779,2
IALOMITA 293102 2931,9
BOTOSANI 460507 3109,8
VRANCEA 394408 3295,1
TELEORMAN 425209 3402,1
BISTRITA-NASAUD 317313 3423,6
HARGHITA 327297 3579,5
BRAILA 370941 3618,5
CARAS-SEVERIN 332889 3736,2
OLT 485936 3937,6
SATU MARE 369718 4006
BUZAU 495325 4482,3
ALBA 380091 4658,2
MARAMURES 515648 4833,8
VALCEA 416234 4907,3
NEAMT 571266 4952,4
GORJ 385450 5120,1
DAMBOVITA 537910 5343,1
HUNEDOARA 482415 5791,2
SIBIU 422980 6103,1
SUCEAVA 705343 6244,7
GALATI 621208 6459
ILFOV 282320 6515,5
MURES 583410 6888
ARAD 460457 7028,1
DOLJ 720857 7266,9
BACAU 723787 7510,4
BIHOR 596670 8007,4
IASI 813505 8669,3
BRASOV 595647 9372,6
ARGES 646899 9616,2
PRAHOVA 829253 11167,6
CLUJ 697118 11505,1
CONSTANTA 714923 12480,8
TIMIS 659333 12526,2
MUNICIPIUL BUCURESTI 1927448 58791,6
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 77/109
Anexa 25 - Tabel 25 – date distribuție venit pentru anul 2006
Judet Populatia stabila
la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 285347 2477,6
CALARASI 317172 2686,8
COVASNA 224100 2779,7
TULCEA 252156 3027,3
SALAJ 246413 3054
MEHEDINTI 303069 3246,6
IALOMITA 291738 3341,3
VASLUI 460533 3414,8
BOTOSANI 460044 3561,3
TELEORMAN 419903 3847
BISTRITA-NASAUD 318692 4086,3
BRAILA 369503 4156
VRANCEA 393961 4178,6
CARAS-SEVERIN 331388 4445,2
HARGHITA 326650 4464,5
OLT 482350 4560,4
SATU MARE 368622 4699,7
BUZAU 492787 5334,2
NEAMT 570600 5852,7
MARAMURES 516456 5932,2
VALCEA 415047 5958,7
ALBA 380539 5974,1
GORJ 384654 5984,1
DAMBOVITA 536248 6402,5
HUNEDOARA 479551 6867,1
SUCEAVA 706682 7054,5
GALATI 619090 7159,3
SIBIU 423148 7637,5
MURES 584205 8174,1
ARAD 458920 8406,7
BACAU 722889 8506
ILFOV 285311 8696,6
DOLJ 716713 8839,4
BIHOR 595448 9475,4
IASI 814198 10040,6
BRASOV 595736 11261,3
ARGES 645595 11770,9
CLUJ 683550 13558,6
PRAHOVA 825389 13775,3
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 78/109
CONSTANTA 716127 14653,3
TIMIS 659299 16069,9
MUNICIPIUL BUCURESTI 1930390 69013,9
Anexa 26 - Tabel 26 – date distribuție venit pentru anul 2007
Judet Populatia
stabila la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 283888 2647,1
CALARASI 315440 3174,2
TULCEA 251225 3250,1
IALOMITA 290638 3345,7
COVASNA 223634 3540,4
MEHEDINTI 299989 3755,6
VASLUI 458863 3809,9
SALAJ 243614 3883,6
VRANCEA 393138 4633,4
BOTOSANI 457693 4737,6
TELEORMAN 414528 4796,4
BISTRITA-NASAUD 316932 4976,4
BRAILA 366811 5238
HARGHITA 325997 5248,1
SATU MARE 366501 5341,6
CARAS-SEVERIN 328681 5353,2
OLT 477292 5566,3
BUZAU 489784 6252,9
NEAMT 568808 6659,7
VALCEA 412337 6808,8
MARAMURES 513903 7012,7
GORJ 382242 7613,9
ALBA 376747 8000,7
DAMBOVITA 534171 8257,4
GALATI 616054 8602
HUNEDOARA 474112 8740,1
SUCEAVA 706967 8864,8
SIBIU 423125 9026,3
MURES 582274 9440,8
BACAU 721848 9846,2
ARAD 457958 10064,4
ILFOV 291676 10091
DOLJ 713873 10675
BIHOR 594615 11488,9
IASI 813731 12071,9
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 79/109
ARGES 644094 13536,9
BRASOV 592399 14160,4
PRAHOVA 822081 16255,8
CONSTANTA 717323 16296,6
CLUJ 693691 18020,9
TIMIS 665956 18838
MUNICIPIUL BUCURESTI 1940486 85707,2
Anexa 27 - Tabel 27 – date distribuție venit pentru anul 2008
Judet Populatia stabila
la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 282638 3640,3
COVASNA 223208 4042,3
TULCEA 249779 4109
MEHEDINTI 296609 4394,4
SALAJ 242854 4418,7
CALARASI 314081 4653,2
IALOMITA 289501 4664,9
VASLUI 456020 5056,5
VRANCEA 392317 5539,6
BOTOSANI 453958 5556,7
TELEORMAN 410288 5791,2
BISTRITA-NASAUD 316869 5948,2
HARGHITA 325682 6001,7
CARAS-SEVERIN 326067 6113,7
SATU MARE 365975 6308,3
OLT 473128 6648,8
BRAILA 363979 6706,4
NEAMT 566740 7613,2
BUZAU 486445 7756,5
VALCEA 410309 7854,3
GORJ 380061 8033,1
MARAMURES 512560 8140,8
ALBA 374727 8700,5
DAMBOVITA 531441 9312,2
HUNEDOARA 470103 9683,1
SUCEAVA 707251 9765,4
GALATI 613509 10493,2
ARAD 457318 11082,2
SIBIU 423144 11271
MURES 581400 11279,6
BACAU 719655 11972,1
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 80/109
ILFOV 298021 13145,8
DOLJ 710669 13409,6
BIHOR 593897 13422,8
IASI 818929 15058
BRASOV 596467 16007,9
ARGES 644487 16759,1
CONSTANTA 719727 19246,4
PRAHOVA 819600 19714,5
CLUJ 692021 20400
TIMIS 673212 23514,4
MUNICIPIUL BUCURESTI 1943981 121016,8
Anexa 28 - Tabel 28 – date distribuție venit pentru anul 2009
Judet Populatia
stabila la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
GIURGIU 282322 3905,6
TULCEA 248367 3921,9
COVASNA 222846 4030,3
CALARASI 313460 4255,5
MEHEDINTI 294364 4359,8
SALAJ 242472 4393,2
IALOMITA 288472 4550,8
VASLUI 452816 4817,5
VRANCEA 391641 5377
BOTOSANI 451193 5530
TELEORMAN 405070 5668,4
HARGHITA 325345 5975,1
BISTRITA-NASAUD 317346 6028,1
OLT 468931 6087,7
SATU MARE 365508 6181,9
CARAS-SEVERIN 324236 6409,6
BRAILA 361414 6870,2
BUZAU 483988 7297
VALCEA 408518 7386,9
NEAMT 564471 7403,2
MARAMURES 511946 8219,6
ALBA 374535 8391,6
GORJ 378310 8764,2
DAMBOVITA 531011 9154,5
HUNEDOARA 466586 9301,7
GALATI 611040 9686,8
SUCEAVA 707588 10066,6
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 81/109
ARAD 457306 10774,5
MURES 581628 10854
SIBIU 424855 11406,9
BACAU 718165 11784,8
BIHOR 593606 12751,3
ILFOV 308726 12913,9
DOLJ 707629 13355,2
IASI 823388 14806,3
BRASOV 596853 16443
ARGES 642359 17545,5
CONSTANTA 721896 19553,1
PRAHOVA 817092 20061,5
CLUJ 690590 20326,1
TIMIS 676360 22714,4
MUNICIPIUL BUCURESTI 1944367 111374,9
Anexa 29 - Tabel 29 – date distribuție venit pentru anul 2010
Judet Populatia
stabila la 1 ian PIB pe judete (Milioane lei)
COVASNA 222481 3839,1
MEHEDINTI 292231 4287,4
TULCEA 246785 4401,1
SALAJ 241417 4468,9
VASLUI 451106 4796,6
IALOMITA 287678 4821,9
GIURGIU 280959 5274,2
CALARASI 312697 5382,2
BOTOSANI 448749 5464,8
TELEORMAN 400431 5585,6
BISTRITA-NASAUD 317316 5644,4
VRANCEA 390526 5747,6
HARGHITA 325127 5855,3
SATU MARE 364597 6186,3
BRAILA 359119 6223,8
CARAS-SEVERIN 322060 6658,6
OLT 465019 7077,6
NEAMT 563392 7190,3
VALCEA 407431 7361,8
BUZAU 481694 7820,9
MARAMURES 511093 8483,1
ALBA 373134 9275,4
HUNEDOARA 463102 9396,8
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 82/109
GORJ 376916 9731,6
SUCEAVA 708109 9959,9
DAMBOVITA 530332 10248,9
MURES 580672 10861,7
GALATI 609398 10962,7
SIBIU 424796 11547,6
ARAD 455477 11549,8
BACAU 716260 12134,6
ILFOV 317247 12862,4
BIHOR 592957 13345,4
DOLJ 704436 13482,8
IASI 824780 16122,8
ARGES 640484 16601,7
BRASOV 598208 17741
PRAHOVA 814689 18200,3
CLUJ 692339 21164,4
CONSTANTA 723696 21183,4
TIMIS 678795 25378,1
MUNICIPIUL BUCURESTI 1944451 118716,8
Anexa 30 - Tabel 30 – Evolutia PIB pe judete 2002 – 2010 (milioane lei)
judet 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ALBA 2,308 3,265 4,185 4,658 5,974 8,001 8,701 8,392 9,275
ARAD 3,453 4,591 6,106 7,028 8,407 10,064 11,082 10,775 11,550
ARGES 4,571 6,096 7,829 9,616 11,771 13,537 16,759 17,546 16,602
BACAU 4,487 5,690 7,139 7,510 8,506 9,846 11,972 11,785 12,135
BIHOR 4,686 5,864 7,353 8,007 9,475 11,489 13,423 12,751 13,345
BISTRITA-NASAUD 1,696 2,242 2,716 3,424 4,086 4,976 5,948 6,028 5,644
BOTOSANI 1,822 2,351 2,643 3,110 3,561 4,738 5,557 5,530 5,465
BRAILA 2,093 2,598 3,373 3,619 4,156 5,238 6,706 6,870 6,224
BRASOV 5,405 6,767 7,983 9,373 11,261 14,160 16,008 16,443 17,741
BUCURESTI 28,560 36,613 45,448 58,792 69,014 85,707 121,017 111,375 118,717
BUZAU 2,385 3,375 4,359 4,482 5,334 6,253 7,757 7,297 7,821
CALARASI 1,247 1,694 2,541 2,262 2,687 3,174 4,653 4,256 5,382
CARAS-SEVERIN 2,000 2,715 3,355 3,736 4,445 5,353 6,114 6,410 6,659
CLUJ 5,901 7,639 9,712 11,505 13,559 18,021 20,400 20,326 21,164
CONSTANTA 6,578 8,247 10,497 12,481 14,653 16,297 19,246 19,553 21,183
COVASNA 1,563 1,866 2,421 2,542 2,780 3,540 4,042 4,030 3,839
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 83/109
DAMBOVITA 2,835 3,730 4,546 5,343 6,403 8,257 9,312 9,155 10,249
DOLJ 3,555 5,099 6,554 7,267 8,839 10,675 13,410 13,355 13,483
GALATI 3,610 4,495 6,101 6,459 7,159 8,602 10,493 9,687 10,963
GIURGIU 1,193 1,419 2,382 2,133 2,478 2,647 3,640 3,906 5,274
GORJ 3,178 4,015 4,653 5,120 5,984 7,614 8,033 8,764 9,732
HARGHITA 2,063 2,532 3,124 3,580 4,465 5,248 6,002 5,975 5,855
HUNEDOARA 3,304 4,134 5,205 5,791 6,867 8,740 9,683 9,302 9,397
IALOMITA 1,548 2,075 2,900 2,932 3,341 3,346 4,665 4,551 4,822
IASI 4,681 6,164 7,302 8,669 10,041 12,072 15,058 14,806 16,123
ILFOV 2,715 3,714 5,125 6,516 8,697 10,091 13,146 12,914 12,862
MARAMURES 2,579 3,278 4,290 4,834 5,932 7,013 8,141 8,220 8,483
MEHEDINTI 1,484 2,207 2,620 2,689 3,247 3,756 4,394 4,360 4,287
MURES 3,975 5,439 6,214 6,888 8,174 9,441 11,280 10,854 10,862
NEAMT 2,656 3,284 4,233 4,952 5,853 6,660 7,613 7,403 7,190
OLT 2,072 2,785 3,695 3,938 4,560 5,566 6,649 6,088 7,078
PRAHOVA 5,470 7,035 8,029 11,168 13,775 16,256 19,715 20,062 18,200
SALAJ 1,313 1,833 2,151 2,547 3,054 3,884 4,419 4,393 4,469
SATU MARE 2,265 2,859 3,631 4,006 4,700 5,342 6,308 6,182 6,186
SIBIU 3,357 4,121 5,170 6,103 7,638 9,026 11,271 11,407 11,548
SUCEAVA 3,647 4,580 5,470 6,245 7,055 8,865 9,765 10,067 9,960
TELEORMAN 2,081 2,450 3,212 3,402 3,847 4,796 5,791 5,668 5,586
TIMIS 6,157 8,382 10,588 12,526 16,070 18,838 23,514 22,714 25,378
TULCEA 1,409 1,891 2,388 2,516 3,027 3,250 4,109 3,922 4,401
VALCEA 2,388 3,474 4,187 4,907 5,959 6,809 7,854 7,387 7,362
VASLUI 1,638 2,346 2,644 2,779 3,415 3,810 5,057 4,818 4,797
VRANCEA 1,961 2,317 3,125 3,295 4,179 4,633 5,540 5,377 5,748
Anexa 31 - Tabel 31 – Evolutia PIB pe judete 2002 – 2010 (rate de evolutie)
judet 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ALBA 41% 28% 11% 28% 34% 9% -4% 11%
ARAD 33% 33% 15% 20% 20% 10% -3% 7%
ARGES 33% 28% 23% 22% 15% 24% 5% -5%
BACAU 27% 25% 5% 13% 16% 22% -2% 3%
BIHOR 25% 25% 9% 18% 21% 17% -5% 5%
BISTRITA-NASAUD 32% 21% 26% 19% 22% 20% 1% -6%
BOTOSANI 29% 12% 18% 15% 33% 17% 0% -1%
BRAILA 24% 30% 7% 15% 26% 28% 2% -9%
BRASOV 25% 18% 17% 20% 26% 13% 3% 8%
BUCURESTI 28% 24% 29% 17% 24% 41% -8% 7%
BUZAU 41% 29% 3% 19% 17% 24% -6% 7%
CALARASI 36% 50% -11% 19% 18% 47% -9% 26%
CARAS-SEVERIN 36% 24% 11% 19% 20% 14% 5% 4%
CLUJ 29% 27% 18% 18% 33% 13% 0% 4%
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 84/109
CONSTANTA 25% 27% 19% 17% 11% 18% 2% 8%
COVASNA 19% 30% 5% 9% 27% 14% 0% -5%
DAMBOVITA 32% 22% 18% 20% 29% 13% -2% 12%
DOLJ 43% 29% 11% 22% 21% 26% 0% 1%
GALATI 25% 36% 6% 11% 20% 22% -8% 13%
GIURGIU 19% 68% -10% 16% 7% 38% 7% 35%
GORJ 26% 16% 10% 17% 27% 6% 9% 11%
HARGHITA 23% 23% 15% 25% 18% 14% 0% -2%
HUNEDOARA 25% 26% 11% 19% 27% 11% -4% 1%
IALOMITA 34% 40% 1% 14% 0% 39% -2% 6%
IASI 32% 18% 19% 16% 20% 25% -2% 9%
ILFOV 37% 38% 27% 33% 16% 30% -2% 0%
MARAMURES 27% 31% 13% 23% 18% 16% 1% 3%
MEHEDINTI 49% 19% 3% 21% 16% 17% -1% -2%
MURES 37% 14% 11% 19% 15% 19% -4% 0%
NEAMT 24% 29% 17% 18% 14% 14% -3% -3%
OLT 34% 33% 7% 16% 22% 19% -8% 16%
PRAHOVA 29% 14% 39% 23% 18% 21% 2% -9%
SALAJ 40% 17% 18% 20% 27% 14% -1% 2%
SATU MARE 26% 27% 10% 17% 14% 18% -2% 0%
SIBIU 23% 25% 18% 25% 18% 25% 1% 1%
SUCEAVA 26% 19% 14% 13% 26% 10% 3% -1%
TELEORMAN 18% 31% 6% 13% 25% 21% -2% -1%
TIMIS 36% 26% 18% 28% 17% 25% -3% 12%
TULCEA 34% 26% 5% 20% 7% 26% -5% 12%
VALCEA 45% 21% 17% 21% 14% 15% -6% 0%
VASLUI 43% 13% 5% 23% 12% 33% -5% 0%
VRANCEA 18% 35% 5% 27% 11% 20% -3% 7%
Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe– anul 2002 - 2010
Graficul 2. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe– anul 2002
(Tabel 1 – date Rata șomajului – anul 2002)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES
BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI BRAILA
BRASOV BUZAU
CALARASI CARAS-SEVERIN CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA
DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SALAJ SATU MARE
SIBIU SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA
VALCEA VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 86/109
Graficul 3. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2003
(Tabel 2 – date Rata șomajului – anul 2003)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI
BRAILA
BRASOV
BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN CLUJ
CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA
VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 87/109
Graficul 4. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2004
(Tabel 3 – date Rata șomajului – anul 2004)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES
BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI BRAILA
BRASOV
BUZAU
CALARASI
CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES
NEAMT OLT
PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 88/109
Graficul 5. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2005
(Tabel 4 – date Rata șomajului – anul 2005)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI BRAILA
BRASOV
BUZAU
CALARASI
CARAS-SEVERIN
CLUJ
CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ HARGHITA
HUNEDOARA IALOMITA
IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA SALAJ
SATU MARE
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA
VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 89/109
Graficul 6. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2006
(Tabel 5 – date Rata șomajului – anul 2006)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI BRAILA
BRASOV
BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE
SIBIU SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 90/109
Graficul 7. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2007
(Tabel 6 – date Rata șomajului – anul 2007)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES
BACAU
BIHOR BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI BRAILA
BRASOV BUZAU
CALARASI
CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA HUNEDOARA
IALOMITA IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES NEAMT
OLT
PRAHOVA SALAJ
SATU MARE SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
5,00%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 91/109
Graficul 8. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2008
(Tabel 7 – date Rata șomajului – anul 2008)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES
BACAU
BIHOR BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI
BRAILA BRASOV
BUZAU
CALARASI
CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA
DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA IALOMITA IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
5,00%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 92/109
Graficul 9. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2009
(Tabel 8 – date Rata șomajului – anul 2009)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRAILA
BRASOV BUZAU
CALARASI
CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA
DOLJ GALATI
GIURGIU
GORJ HARGHITA
HUNEDOARA IALOMITA
IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES NEAMT
OLT PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE
SIBIU SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 93/109
Graficul 10. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2010
(Tabel 9 – date Rata șomajului – anul 2010)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES BACAU
BIHOR
BISTRITA-NASAUD BOTOSANI
BRAILA BRASOV
BUZAU CALARASI CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA
DOLJ GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES NEAMT
OLT PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 94/109
Graficul 11. Rata șomajului raportată la total șomeri pe județe – anul 2011
(Tabel 10 – date Rata șomajului – anul 2011)
Click pe link-ul de mai sus pentru a vizualiza datele
ALBA
ARAD
ARGES
BACAU
BIHOR BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI
BRAILA
BRASOV
BUZAU
CALARASI CARAS-SEVERIN
CLUJ CONSTANTA
COVASNA
DAMBOVITA
DOLJ
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA HUNEDOARA
IALOMITA
IASI
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
MUNICIPIUL BUCURESTI
MURES NEAMT
OLT
PRAHOVA SALAJ
SATU MARE SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIS
TULCEA
VALCEA
VASLUI
VRANCEA
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 95/109
Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – 2003-2007 și 2009-2010
Graficul 13.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2003
(Tabel 12 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2003)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01% BOTOSANI 02% BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 02% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 03%
GIURGIU 01%
GORJ 02% HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 04%
ILFOV 01% MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 10%
MURES 03% NEAMT 02% OLT 02%
PRAHOVA 04%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02% SUCEAVA 03% TELEORMAN 02% TIMIS 03%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Rata șomajului
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 96/109
Graficul 14.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2004
(Tabel 13 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2004)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01% BOTOSANI 02% BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 03%
GIURGIU 01%
GORJ 02% HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 04%
ILFOV 01%
MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 10%
MURES 03% NEAMT 02% OLT 02%
PRAHOVA 04%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02% SUCEAVA 03% TELEORMAN 02% TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
0 2 4 6 8 10 12 14
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 97/109
Graficul 15.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2005
(Tabel 14 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2005)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01% BOTOSANI 02% BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 03%
GIURGIU 01%
GORJ 02% HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 04%
ILFOV 01%
MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 11%
MURES 03% NEAMT 02%
OLT 02%
PRAHOVA 03%
SALAJ 01%
SATU MARE 02%
SIBIU 02% SUCEAVA 03%
TELEORMAN 02% TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
20000000
40000000
60000000
80000000
100000000
120000000
140000000
160000000
180000000
0 2 4 6 8 10 12
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 98/109
Graficul 16.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2006
(Tabel 15 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2006)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03% BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01% BOTOSANI 02% BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02% DOLJ 03%
GALATI 02%
GIURGIU 01%
GORJ 02%
HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 03%
ILFOV 02%
MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 11%
MURES 03% NEAMT 02%
OLT 02%
PRAHOVA 03%
SALAJ 01%
SATU MARE 02%
SIBIU 02%
SUCEAVA 03% TELEORMAN 02%
TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
20000000
40000000
60000000
80000000
100000000
120000000
140000000
160000000
180000000
0 2 4 6 8 10 12
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 99/109
Graficul 17.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2007
(Tabel 16 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2007)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01%
BOTOSANI 02% BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01% CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 02%
GIURGIU 01%
GORJ 02%
HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 03%
ILFOV 02%
MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 12%
MURES 03% NEAMT 02%
OLT 02%
PRAHOVA 03%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02%
SUCEAVA 03%
TELEORMAN 02% TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
20000000
40000000
60000000
80000000
100000000
120000000
140000000
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 100/109
Graficul 19.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2009
(Tabel 18 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2009)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03% BISTRITA-NASAUD 01%
BOTOSANI 02%
BRAILA 02%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01%
CLUJ 04%
CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 02%
GIURGIU 01%
GORJ 02% HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 03%
ILFOV 02%
MARAMURES 02%
MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 12%
MURES 03% NEAMT 02% OLT 02%
PRAHOVA 04%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02% SUCEAVA 03%
TELEORMAN 02%
TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
20000000
40000000
60000000
80000000
100000000
120000000
140000000
160000000
180000000
200000000
0 2 4 6 8 10 12 14
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
șom
eri
lor
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 101/109
Graficul 20.Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului pe județe – anul 2010
(Tabel 19 – date Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor raportate la rata șomajului – anul 2010)
ALBA 02%
ARAD 02%
ARGES 03%
BACAU 03%
BIHOR 03%
BISTRITA-NASAUD 01%
BOTOSANI 02% BRAILA 01%
BRASOV 03%
BUZAU 02%
CALARASI 01%
CARAS-SEVERIN 01%
CLUJ 04% CONSTANTA 03%
COVASNA 01%
DAMBOVITA 02%
DOLJ 03%
GALATI 02%
GIURGIU 01%
GORJ 02% HARGHITA 02%
HUNEDOARA 02%
IALOMITA 01%
IASI 03%
ILFOV 02%
MARAMURES 02% MEHEDINTI 01%
MUNICIPIUL BUCURESTI 12%
MURES 03%
NEAMT 02% OLT 02%
PRAHOVA 03%
SALAJ 01% SATU MARE 02%
SIBIU 02% SUCEAVA 03%
TELEORMAN 02%
TIMIS 04%
TULCEA 01%
VALCEA 02% VASLUI 02%
VRANCEA 02%
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
300000000
350000000
0 2 4 6 8 10 12 14
Ch
elt
uie
li an
ual
e c
u p
rote
cția
so
cial
ă a
Rata șomajului
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 102/109
Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru perioada 2002 - 2009
Graficul 23. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2002
(Tabel 21 – date distribuție venit pentru anul 2002)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
GIU
RG
IU
CA
LAR
ASI
SALA
J
TULC
EA
MEH
EDIN
TI
IALO
MIT
A
CO
VA
SNA
VA
SLU
I
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
BO
TOSA
NI
VR
AN
CEA
CA
RA
S-SE
VER
IN
HA
RG
HIT
A
OLT
TELE
OR
MA
N
BR
AIL
A
SATU
MA
RE
ALB
A
BU
ZAU
VA
LCEA
MA
RA
MU
RES
NEA
MT
ILFO
V
DA
MB
OV
ITA
GO
RJ
HU
NED
OA
RA
SIB
IU
AR
AD
DO
LJ
GA
LATI
SUC
EAV
A
MU
RES
BA
CA
U
AR
GES
IASI
BIH
OR
BR
ASO
V
PR
AH
OV
A
CLU
J
TIM
IS
CO
NST
AN
TA
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 103/109
Graficul 24. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2003
(Tabel 22 – date distribuție venit pentru anul 2003)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
GIU
RG
IU
CA
LAR
ASI
SALA
J
CO
VA
SNA
TULC
EA
IALO
MIT
A
MEH
EDIN
TI
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
VR
AN
CEA
VA
SLU
I
BO
TOSA
NI
TELE
OR
MA
N
HA
RG
HIT
A
BR
AIL
A
CA
RA
S-SE
VER
IN
OLT
SATU
MA
RE
ALB
A
MA
RA
MU
RES
NEA
MT
BU
ZAU
VA
LCEA
ILFO
V
DA
MB
OV
ITA
GO
RJ
SIB
IU
HU
NED
OA
RA
GA
LATI
SUC
EAV
A
AR
AD
DO
LJ
MU
RES
BA
CA
U
BIH
OR
AR
GES
IASI
BR
ASO
V
PR
AH
OV
A
CLU
J
CO
NST
AN
TA
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 104/109
Graficul 25. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2004
(Tabel 23 – date distribuție venit pentru anul 2004)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
SALA
J
GIU
RG
IU
TULC
EA
CO
VA
SNA
CA
LAR
ASI
MEH
EDIN
TI
BO
TOSA
NI
VA
SLU
I
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
IALO
MIT
A
HA
RG
HIT
A
VR
AN
CEA
TELE
OR
MA
N
CA
RA
S-SE
VER
IN
BR
AIL
A
SATU
MA
RE
OLT
ALB
A
VA
LCEA
NEA
MT
MA
RA
MU
RES
BU
ZAU
DA
MB
OV
ITA
GO
RJ
ILFO
V
SIB
IU
HU
NED
OA
RA
SUC
EAV
A
GA
LATI
AR
AD
MU
RES
DO
LJ
BA
CA
U
IASI
BIH
OR
AR
GES
BR
ASO
V
PR
AH
OV
A
CLU
J
CO
NST
AN
TA
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 105/109
Graficul 26. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2005
(Tabel 24 – date distribuție venit pentru anul 2005)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
GIU
RG
IU
CA
LAR
ASI
TULC
EA
CO
VA
SNA
SALA
J
MEH
EDIN
TI
VA
SLU
I
IALO
MIT
A
BO
TOSA
NI
VR
AN
CEA
TELE
OR
MA
N
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
HA
RG
HIT
A
BR
AIL
A
CA
RA
S-SE
VER
IN
OLT
SATU
MA
RE
BU
ZAU
ALB
A
MA
RA
MU
RES
VA
LCEA
NEA
MT
GO
RJ
DA
MB
OV
ITA
HU
NED
OA
RA
SIB
IU
SUC
EAV
A
GA
LATI
ILFO
V
MU
RES
AR
AD
DO
LJ
BA
CA
U
BIH
OR
IASI
BR
ASO
V
AR
GES
PR
AH
OV
A
CLU
J
CO
NST
AN
TA
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 106/109
Graficul 27. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2006
(Tabel 25 – date distribuție venit pentru anul 2006)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
GIU
RG
IU
CA
LAR
ASI
CO
VA
SNA
TULC
EA
SALA
J
MEH
EDIN
TI
IALO
MIT
A
VA
SLU
I
BO
TOSA
NI
TELE
OR
MA
N
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
BR
AIL
A
VR
AN
CEA
CA
RA
S-SE
VER
IN
HA
RG
HIT
A
OLT
SATU
MA
RE
BU
ZAU
NEA
MT
MA
RA
MU
RES
VA
LCEA
ALB
A
GO
RJ
DA
MB
OV
ITA
HU
NED
OA
RA
SUC
EAV
A
GA
LATI
SIB
IU
MU
RES
AR
AD
BA
CA
U
ILFO
V
DO
LJ
BIH
OR
IASI
BR
ASO
V
AR
GES
CLU
J
PR
AH
OV
A
CO
NST
AN
TA
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 107/109
Graficul 28. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2007
(Tabel 26 – date distribuție venit pentru anul 2007)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
GIU
RG
IU
CA
LAR
ASI
TULC
EA
IALO
MIT
A
CO
VA
SNA
MEH
EDIN
TI
VA
SLU
I
SALA
J
VR
AN
CEA
BO
TOSA
NI
TELE
OR
MA
N
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
BR
AIL
A
HA
RG
HIT
A
SATU
MA
RE
CA
RA
S-SE
VER
IN
OLT
BU
ZAU
NEA
MT
VA
LCEA
MA
RA
MU
RES
GO
RJ
ALB
A
DA
MB
OV
ITA
GA
LATI
HU
NED
OA
RA
SUC
EAV
A
SIB
IU
MU
RES
BA
CA
U
AR
AD
ILFO
V
DO
LJ
BIH
OR
IASI
AR
GES
BR
ASO
V
PR
AH
OV
A
CO
NST
AN
TA
CLU
J
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 108/109
Graficul 29. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2008
(Tabel 27 – date distribuție venit pentru anul 2008)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
GIU
RG
IU
CO
VA
SNA
TULC
EA
MEH
EDIN
TI
SALA
J
CA
LAR
ASI
IALO
MIT
A
VA
SLU
I
VR
AN
CEA
BO
TOSA
NI
TELE
OR
MA
N
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
HA
RG
HIT
A
CA
RA
S-SE
VER
IN
SATU
MA
RE
OLT
BR
AIL
A
NEA
MT
BU
ZAU
VA
LCEA
GO
RJ
MA
RA
MU
RES
ALB
A
DA
MB
OV
ITA
HU
NED
OA
RA
SUC
EAV
A
GA
LATI
AR
AD
SIB
IU
MU
RES
BA
CA
U
ILFO
V
DO
LJ
BIH
OR
IASI
BR
ASO
V
AR
GES
CO
NST
AN
TA
PR
AH
OV
A
CLU
J
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de
programare post 2013”
Domeniul 1. Dezvoltare economică pg. 109/109
Graficul 30. Curba lui Lorenz - distribuție venit pentru anul 2009
(Tabel 28 – date distribuție venit pentru anul 2009)
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
GIU
RG
IU
TULC
EA
CO
VA
SNA
CA
LAR
ASI
MEH
EDIN
TI
SALA
J
IALO
MIT
A
VA
SLU
I
VR
AN
CEA
BO
TOSA
NI
TELE
OR
MA
N
HA
RG
HIT
A
BIS
TRIT
A-N
ASA
UD
OLT
SATU
MA
RE
CA
RA
S-SE
VER
IN
BR
AIL
A
BU
ZAU
VA
LCEA
NEA
MT
MA
RA
MU
RES
ALB
A
GO
RJ
DA
MB
OV
ITA
HU
NED
OA
RA
GA
LATI
SUC
EAV
A
AR
AD
MU
RES
SIB
IU
BA
CA
U
BIH
OR
ILFO
V
DO
LJ
IASI
BR
ASO
V
AR
GES
CO
NST
AN
TA
PR
AH
OV
A
CLU
J
TIM
IS
MU
NIC
IPIU
L B
UC
UR
ESTI