Embed Size (px)
Citation preview
ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale Construirea în comun a Centurii și Drumului Mătăsii în scopul atingerii ODD-urilor
Raport de proiect Consolidarea capacităților de politică naționale
pentru construirea în comun a Centurii și Drumului
Mătăsii în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare
durabilă
Mai 2021
2
Acest raport a fost pregătit prin activitățile de dezvoltare a capacităților din cadrul Direcția pentru Politica
de Dezvoltare, Secția pentru Politici și Analiză Economică, Departamentul pentru Afaceri Economice și
Sociale al Organizației Națiunilor Unite. Le suntem recunoscători lui Giorgi Abashishvili, Mya Lwin Lwin
Aung, Thuta Aung, Enkh-Amgalan Byambajav, Santi Chaisrisawatsuk, Marko Danon, Eugenia Gusilov,
Dawn Holland, Jaromir Hurnik, Elnur Ibrahimov, Mahfuz Kabir, Aibek Kadyraliev, Kassymkhan Kapparov,
Alma Kudebayeva, Dominique Lam, Yin Yin Nwe, Runsinarith Phim, Vanxay Sayavong, Ganga Tilakaratna,
Mahtab Uddin și David Vavra pentru contribuțiile substanțiale la acest proiect. Le mulțumim și le suntem
recunoscători lui Terri Lore, Nayeon Park și Xiao Dong pentru sprijinul acordat la distribuire. Namsuk Kim,
Lin Yang, Wen Shi, Felipe Morgado, Sancha Foreman, Vito Intini, Roland Mollerus și Pingfan Hong ne-au
oferit sprijinul în administrarea proiectului. Sancha Foreman și Matthew MacGeoch s-au ocupat de tipar.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să luați legătura cu Namsuk Kim, coordonator de proiect,
EAPD/DESA ([email protected]). Cuprinsul, constatările, interpretările și concluziile prezentului raport
de proiect nu reprezintă în mod necesar opinia Organizației Națiunilor Unite.
3
Cuprins
Abrevieri ....................................................................................................................................................... vi
Rezumat ........................................................................................................................................................ 1
1 Istoricul și motivația .............................................................................................................................. 6
1.1 Agenda 2030 și Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii ........................................................ 6
1.1.1 Agenda 2030 ......................................................................................................................... 6
1.1.2 Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii ............................................................................. 7
Caseta 1. Drumul Mătăsii .......................................................................................................................... 9
1.2 Proiectul BRI-ODD ....................................................................................................................... 14
2 Contexte naționale .............................................................................................................................. 16
2.1 Prezentarea celor 14 țări participante la proiect ........................................................................ 16
2.1.1 Economii .............................................................................................................................. 16
2.1.2 Oameni ................................................................................................................................ 18
2.1.3 Mediu .................................................................................................................................. 22
2.1.4 Progres în direcția ODD-urilor ............................................................................................. 23
2.2 Contexte de dezvoltare ............................................................................................................... 26
3 Analiza progresului BRI în țările participante la proiect ..................................................................... 31
3.1 Prezentare ................................................................................................................................... 31
3.1.1 Cadrul de cooperare și coordonarea politicilor .................................................................. 31
3.1.2 Conectivitate la facilități: infrastructură și investiții ........................................................... 32
3.1.3 Schimburi comerciale libere ............................................................................................... 38
3.1.4 Integrare financiară ............................................................................................................. 40
3.1.5 Apropierea între oameni ..................................................................................................... 40
3.2 Dificultăți și oportunități ............................................................................................................. 44
3.2.1 Provocări privind relațiile comerciale și investițiile ............................................................ 44
3.2.2 Oportunități privind comerțul și investițiile ........................................................................ 45
3.2.3 Riscuri legate de proiectele de infrastructură mari ............................................................ 45
3.2.4 Guvernanța proiectelor BRI ................................................................................................ 46
3.2.5 Sentimentul public și comunitățile locale ........................................................................... 48
iv
4 Constatări pe baza modelului extins pentru proiecția economică mondială ..................................... 50
4.1 Modelul pentru proiecția economică mondială ......................................................................... 50
4.2 Simulări pentru țările participante la proiect ............................................................................. 51
4.3 Problemele evidențiate de procesul WEFM-e ............................................................................ 65
5 Calea spre viitor: folosirea oportunităților și managementul riscurilor ............................................. 66
5.1 Răspunderea, capacitățile naționale și politicile ......................................................................... 66
5.2 Domeniul de aplicare BRI, proiecte și activități .......................................................................... 69
5.3 Coordonare, planificare, managementul riscurilor, monitorizare și evaluare ............................ 71
5.4 Transparență, comunicare și percepțiile publice ........................................................................ 75
5.5 Concluzii ...................................................................................................................................... 76
Referințe bibliografice ................................................................................................................................ 77
Lista figurilor
Figura 1. Drumul Mătăsii: o perspectivă istorică .......................................................................................... 9
Figura 2. Harta Inițiativei privind Centura și Drumul Mătăsii ..................................................................... 11
Figura 3. VNB pe cap de locuitor în dolari americani (metoda Atlas), 2019 ............................................... 16
Figura 4. Cota sectorială a valorii adăugate, 2019 (% din PIB) .................................................................... 17
Figura 5. Procentul din totalul forței de muncă ocupate pe sector, 2020 .................................................. 17
Figura 6. Indicele dezvoltării umane, 2019 ................................................................................................. 18
Figura 7. Speranța de viață la naștere, 2019 .............................................................................................. 18
Figura 8. Ani de școală preconizați și media anilor de școală, 2019 ........................................................... 19
Figura 9. Locul ocupat potrivit venitului pe cap de locuitor minus locul ocupat în privința dezvoltării umane,
2019 ............................................................................................................................................................ 19
Figura 10. Indicele activelor umane, țări selectate, 2000-2020 ................................................................. 20
Figura 11. Indicele capitalului uman, țări selectate, 2020 .......................................................................... 20
Figura 12. Tineri care nu urmează niciun program școlar, nu sunt încadrați în muncă sau nu urmează
programe de formare, 2017–2019 (%) ....................................................................................................... 21
Figura 13. Procentul din populație care folosește internetul, 2019 ........................................................... 21
Figura 14. Totalul veniturilor din resurse naturale, 2018 (% din PIB) ......................................................... 23
Figura 15. Procentul populației care utilizează servicii de apă potabilă gestionate sigur și servicii de apă
v
potabilă de bază, 2017 ................................................................................................................................ 23
Figura 16. Tabloul ODD 2020 pentru cele 14 țări din proiectul BRI-ODD ................................................... 24
Figura 17. Punctajele potrivit indicelui ODD 2020 pentru cele 14 țări din proiectul BRI-ODD ................... 25
Figura 18. Clasificările potrivit indicelui ODD 2020 pentru cele 14 țări din proiectul BRI-ODD ................. 25
Figura 19. Punctajul potrivit indicelui ODD 9 pentru cele 14 țări din proiectul BRI-ODD ........................... 25
Figura 20. Indicele de performanță logistică: calitatea infrastructurii comerciale și de transport ............ 25
Figura 21. Simulări WEFM-e selectate: Azerbaidjan .................................................................................. 51
Figura 22. Simulări WEFM-e selectate: Bangladesh................................................................................... 52
Figura 23. Simulări WEFM-e selectate: Cambodgia .................................................................................... 53
Figura 24. Simulări WEFM-e selectate: Cehia ............................................................................................. 54
Figura 25. Simulări WEFM-e selectate: Georgia ........................................................................................ 55
Figura 26. Simulări WEFM-e selectate: Kazahstan ..................................................................................... 56
Figura 27. Simulări WEFM-e selectate: Republica Kârgâzstan .................................................................... 57
Figura 28. Simulări WEFM-e selectate: Republica Democrată Populară Laos ............................................ 58
Figura 29. Simulări WEFM-e selectate: Mongolia ....................................................................................... 59
Figura 30. Simulări WEFM-e selectate: Myanmar ...................................................................................... 60
Figura 31. Simulări WEFM-e selectate: România ........................................................................................ 61
Figura 32. Simulări WEFM-e selectate: Serbia ........................................................................................... 62
Figura 33. Simulări WEFM-e selectate: Sri Lanka ....................................................................................... 63
Figura 34. Simulări WEFM-e selectate: Thailanda ...................................................................................... 64
vi
Abrevieri
ASEAN Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est
IDU Indicele dezvoltării umane
ÎEC înaintea erei comune TIC Tehnologia informației și comunicațiilor
BRF Forumul Centurii și Drumului Mătăsii pentru Cooperare Internațională
OIM Organizația Internațională a Muncii
BRI Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii
FMI Fondul Monetar Internațional
CHEC China Harbour Engineering Company Ltd.
LDC țări cel mai puțin dezvoltate
CMREC Coridorul economic China-Mongolia-Rusia
MoU memorandum de înțelegere
CNEEC China National Electric Engineering Co., Ltd.
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
CNY Yuan chinezesc (renminbi) PET polietilentereftalat
CO2 dioxid de carbon ODD Obiectiv de dezvoltare durabilă
COVID-19 boala provocată de coronavirus 2019 UBTZ Calea ferată Ulaanbataar
DESA Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale (Organizația Națiunilor Unite)
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
EAPD Secția pentru Politici și Analiză Economică (DESA)
UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
UE Uniunea Europeană UNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
ISD investiție străină directă WEFM Modelul pentru proiecția economică mondială
ALS acord de liber schimb WEFM-e Modelul extins pentru proiecția economică mondială (DESA)
PIB produs intern brut OMS Organizația Mondială a Sănătății
VNB venit național brut USD dolar american
IAU Indicele activelor umane € euro
ICU Indicele capitalului uman
1
Rezumat Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii și Agenda 2030
În anul 2013, Guvernul Chinei a lansat Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii (BRI) în vederea creării
unei legături între țările și mările din Asia, Europa și din alte părți, pentru o cooperare extinsă și profundă,
prosperitate mai mare și o economie mondială deschisă. Cei cinci piloni pe care a fost așezată BRI includ
coordonarea politicilor, conectivitatea la facilități, schimburile comerciale libere, integrarea financiară și
apropierea între oameni. Prin participarea a 140 de țări, care însumează peste jumătate din populația
mondială, și prin amploarea și domeniul său, BRI este de natură să aibă impact mondial.
Deși BRI și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă sunt diferite în privința naturii și domeniului lor, acestea
au în comun o viziune și anumite principii fundamentale similare din multe puncte de vedere. BRI are
potențialul de a transforma viețile și economiile din țările participante. La mai puțin de zece ani până în
2030, progresul înregistrat în atingerea obiective de dezvoltare durabilă (ODD-uri) nu înaintează la viteza
sau la amploarea necesare, mai ales pentru că pandemia provocată de COVID-19 continuă să submineze
perspectivele unei de creșteri durabile la nivel mondial. Alinierea implementării BRI cu Agenda 2030 poate
să genereze un impuls nou și să conducă la rezultate tangibile și oportunități pentru toate țările.
Realizarea beneficiilor potențiale ale BRI nu este automată. Pentru a fi posibilă folosirea oportunităților
create de BRI în ceea ce privește accelerarea atingerii ODD-urilor, țările au nevoie de o capacitate adecvată.
În acest context, proiectul intitulat „Consolidarea capacităților privind politicile naționale pentru
construirea în comun a Centurii și Drumului Mătăsii în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă”
(denumit de asemenea și proiectul BRI-ODD) are drept obiectiv creșterea capacităților naționale în ceea ce
privește formularea politicilor economice și de dezvoltare durabilă, sprijinind țările în eforturile acestora de
a înțelege mai bine implicațiile BRI și ODD și de a formula răspunsuri politice pentru maximizarea
beneficiilor și atenuarea posibilelor riscuri. Cele paisprezece țări BRI care participă la proiect sunt
Azerbaidjan, Bangladesh, Cambodgia, Cehia, Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Republica
Democrată Populară Laos, Mongolia, Myanmar, România, Serbia, Sri Lanka și Thailanda. Aceste țări
reprezintă economii cu venituri medii până la mari, precum și contexte de dezvoltare diferite, grupul
incluzând patru dintre cele mai puțin dezvoltate țări (LDC).
Proiectul este implementat de Secția pentru Politici și Analiză Economică din cadrul Departamentului
pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (EAPD/DESA) și beneficiază de finanțare
din partea Fondului Națiunilor Unite pentru Pace și Dezvoltare.
2
Cooperarea și investițiile BRI
Prezentul raport analizează domeniul și amploarea progresului BRI din țările care participă la proiect, în
lumina celor cinci piloni ai inițiativei.
Mecanismele BRI de coordonare a politicilor constau, în principal, în acorduri bilaterale între China și țările
participante. În plus, Forumul Centurii și Drumului Mătăsii pentru Cooperare Internațională pune la
dispoziție o platformă de nivel înalt destinată dialogului între țările participante. Diferențele existente la
nivel național între diferitele definiții ale noțiunii de proiect BRI ridică probleme pentru analiza comparativă
între țări sau pentru analiza agregată. Pe parcursul proiectului BRI-ODD, au existat inițiative pentru
stabilirea unor categorii și delimitări mai clare în ceea ce privește investițiile BRI.
Pe durata proiectului BRI-ODD, BRI a impulsionat investiții majore în ceea ce privește conectivitatea la
facilități, în primul rând prin dezvoltarea infrastructurii din mai multe sectoare de activitate. Infrastructura
de transport și logistică este predominantă în cadrul investițiilor BRI. BRI a fost de asemenea imboldul
pentru diferite investiții în infrastructura comercială, în industria minieră, în industria chimică și
producătoare, în agricultură și industriile agrare, în transferul tehnologic, în generarea și conectarea la
sursele de energie (inclusiv energie regenerabilă) și în dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor
(TIC).
Printre țările participante la proiect predomină două chestiuni relevante în privința pilonului BRI pentru
schimburi comerciale libere. În primul rând, implementarea BRI a avut drept efect ameliorări în privința
trecerii frontierelor în scopuri comerciale și creșterea veniturilor din schimburile comerciale cu China. În al
doilea rând, aproape toate țările au raportat balanțe negative în schimburile comerciale cu China; fac
excepție țările bogate în resurse – în special Republica Democrată Populară Laos și Kazahstan.
BRI a avut impact și asupra integrării financiare între China și țările participante. Anumite exemple
identificate în rapoartele naționale includ investiții în sectorul financiar al țărilor BRI, inclusiv în bănci și
burse.
Inițiativele BRI care au ca scop consolidarea apropierii între oameni au constat în principal în turism,
formare profesională, sport și schimburi educaționale, sprijin prin granturi (în loc de împrumuturi) și
asistență umanitară. În general, BRI a stimulat creșterea numărul de turiști din China până la momentul
apariției COVID-19 și a izbucnirii ulterioare a pandemiei. Țările BRI recunosc faptul că numărul crescut de
turiști fac necesară îmbunătățirea infrastructurii și capacităților turistice. Intervențiile care au avut un
impact pozitiv vizibil asupra vieții cotidiene a comunităților – inclusiv lucrările la poduri, la instalațiile de
tratare a apelor uzate menajere și de alimentarea urbană cu apă – nu au făcut o impresie favorabilă asupra
vizitatorilor.
3
Dificultăți și oportunități
Prezentul raport identifică provocările, oportunitățile și riscurile asociate cu proiectele BRI în cele 14 țări
care fac parte din program, inclusiv în ceea ce privește guvernanța și relațiile comunitare.
Unele dintre dificultățile principale legate de cooperarea BRI privește dezechilibrele comerciale și datoriile.
Balanțele comerciale negative cu China sunt o problemă prevalentă, deși acestea au fost reduse într-o
anumită măsură prin ample investiții străine directe (ISD) aduse de BRI. Trebuie abordată problema
discrepanțelor între politicile din țările BRI, pentru ca relațiile comerciale să ajungă la potențialul lor maxim.
În anumite țări, investițiile chineze au devenit o sursă majoră de ISD, creând uneori riscul unor datorii
nesustenabile.
Pentru atingerea rezultatelor optime prin oportunitățile deschise de BRI sunt necesare o planificare și o
coordonare strategice. Investițiile BRI în transporturi au redus durata călătoriilor; acest lucru a determinat
deja în mod semnificativ extinderea comerțului, creșterea investițiilor și a numărului de locuri de muncă,
ceea ce va contribui foarte mult reducerea sărăciei. Sunt necesare reforme complementare de politici,
pentru a optimiza efectele pozitive ale proiectelor de transport BRI și pentru a asigura că beneficiile sunt
partajate pe scară largă. Prin urmare, planurile de dezvoltare națională coerente pe termen mediu și lung
sunt o condiție sine qua non pentru a maximiza beneficiile rezultate din colaborarea BRI.
BRI a atras atenția asupra riscurilor asociate cu proiectele de infrastructură mari. Investițiile în proiectele
de infrastructură mari, care implică finanțarea datoriilor, ascund riscuri privind sustenabilitatea datoriei. În
unele dintre rapoartele BRI-ODD au fost menționate riscuri de guvernanță, inclusiv corupția și deficiențele
din sectorul achizițiilor publice. Este cunoscut faptul că proiectele de infrastructură mari expun țările și
comunitățile riscurilor de mediu, proiectele BRI nefăcând excepție. Se știe de asemenea că proiectele de
infrastructură mari cresc riscurile și vulnerabilitățile sociale. Sunt necesare evaluări de mediu și sociale
riguroase înainte de aprobarea proiectelor, fiind necesar un mecanism de supraveghere care să asigure că
astfel de evaluări nu influențează favorabil în mod inechitabil entitatea care implementează proiectul.
Buna guvernanță și administrarea eficientă sunt determinante pentru succesul proiectelor BRI. Anumite
rapoarte naționale indică întârzieri ale demarării proiectelor BRI și ale eliberării de fonduri – și chiar
anularea proiectelor. Dimensiunea și semnificația proiectelor BRI necesită transparență și coordonare pe
măsură în privința managementului și raportării financiare. Datele privind investițiile și alte obligații
financiare sunt adesea indisponibile, existând limitări ale clasificării și cuantificării investițiilor BRI în
interiorul țărilor și între acestea.
O evaluare atentă a relațiilor dintre investitori, guverne și comunitățile locale este necesară pentru a
asigura că percepția și reacțiile publicului în legătură cu investițiile BRI rămân pozitive. Riscurile privind
reputația sunt susceptibile să apară atunci când elitele politice sau întreprinderi mari câștigă mai mult de
pe urma proiectelor BRI decât economiile locale. Rapoartele BRI-ODD recomandă extinderea incluziunii
întreprinderilor locale în proiectele de investiții publice finanțate prin BRI și utilizarea într-o mai mare
4
măsură a forței de muncă calificate locale. Abordarea riscurilor privind reputația, asociate cu BRI, necesită
implicarea efectivă a tuturor actorilor relevanți, în conformitate cu bunele practici internaționale. În cele
din urmă, țările gazdă ar trebui să își întemeieze deciziile pe strategii de dezvoltare națională coerente.
Simulări cu modelul extins pentru proiecția economică mondială
În ansamblu, constatările făcute în urma simulărilor realizate pe baza versiunii extinse a modelului pentru
proiecția economică mondială (WEFM-e) al Organizației Națiunilor Unite, arată că investițiile BRI pot avea
un impact pozitiv, cel puțin în primii ani. După perioada de început, aspectul dacă investițiile BRI conduc la
creșterea gradului de îndatorare sau la costuri de mediu majore va depinde de eficiența contramăsurilor
adoptate de fiecare țară; acestea pot fi, după caz, acțiuni menite să reducă datoria la niveluri sustenabile,
să consolideze legislația de mediu existentă sau pentru adoptarea de noi legi. Transparența, robustețea și
disponibilitatea datelor privind investițiile BRI sunt un aspect care îngrijorează; datele disponibile nu sunt
coerente și transparente în privința definițiilor și a valorii investițiilor BRI pentru o țară dată.
Analiza progresului BRI în țările participante la proiect subliniază importanța definirii cu claritate a limitelor
stabilite în cadrul de cooperare BRI, pentru ca date de o calitate mai bună să permită o modelare
macroeconomică adecvată, adoptarea de politici și luarea de decizii în cunoștință de cauză.
Calea spre viitor: folosirea oportunităților și managementul riscurilor
Experiențele celor 14 țări participante la proiect oferă idei și sugestii pentru folosirea oportunităților legate
de BRI, concomitent cu gestionarea riscurilor care pot avea un impact asupra progresului în direcția atingerii
ODD-urilor.
Este evidentă importanța pe care o au asumarea responsabilității, capacitatea și politicile la nivel național.
Acestea sunt necesare în vederea maximizării sinergiilor dintre investițiile BRI și progresul înregistrat de o
anumită țară în atingerea ODD-urilor, axate pe priorități precum locuri de muncă decente, egalitatea de
gen, protecția mediului și reducerea sărăciei. Beneficiile cooperării BRI nu pot fi optimizate dacă nu se
abordează problema discrepanțelor existente la nivelul instituțiilor și între politicile din țara gazdă. Drept
exemplu, simulările WEFM-e pentru o țară arată o creștere a datoriei publice, deficit bugetar și probleme
de mediu după încetarea fluxurilor de investiții BRI, însă crearea și implementarea de politici economice și
de mediu vaste ajută la atenuarea efectelor adverse, fiind necesare asumarea răspunderii la nivel național
și crearea unor cadre de politică.
Evaluarea domeniului proiectelor și activităților BRI este esențială. Prin utilizarea instrumentului de
simulare WEFM-e, factorii de decizie politică și experții locali vor putea să evalueze critic impactul
investițiilor asociate BRI – inclusiv al activităților BRI cu privire la ODD-urile selectate, folosind o abordare
organizată, cantitativă. Țările ar putea examina activitățile BRI atât din perspectiva creșterii economice, cât
și din perspectiva dezvoltării durabile, ținând seama de efectele secundare posibile. Capacitatea locală
5
poate fi creată prin formarea experților locali și a unei platforme online prin intermediul căreia acești
experți să poată utiliza independent WEFM-e.
Planificarea eficientă, coordonarea, managementul riscurilor, monitorizarea și evaluarea ar putea rezolva
multe dintre problemele identificate în cadrul cooperării BRI. Planificarea pentru activitățile BRI, inclusiv
planificarea intersectorială, trebuie să aibă loc încă din faza inițială a proiectului. Țările trebuie să identifice
nișe pentru investiții, în care BRI ar putea contribui cel mai bine la creșterea și dezvoltarea durabile.
Reformele privind politicile care cresc impactul pozitiv al acestor investiții sau atenuează impactul negativ
ar trebui să fie identificate în faza de planificare, iar identificarea riscurilor și managementul lor ar trebui
de asemenea începute în această fază. Monitorizarea și evaluarea – inclusiv evaluările sociale, de mediu și
alte evaluări esențiale – trebuie planificate ca parte integrantă a proiectelor. Simulările WEFM-e evidențiază
riscuri privind datoriile, subliniind nevoia unei monitorizări atente a datoriilor generate de proiectele BRI și
aplicarea de mecanisme de ajustare pentru sustenabilitatea datoriilor.
Trebuie să se abordeze și problema transparenței, comunicării și percepției publice. Adoptarea bunelor
practici în privința transparenței ar consolida cooperarea BRI. În anumite rapoarte naționale BRI-ODD se
menționează faptul că guvernul nu dispune de mecanisme pentru diseminarea datelor privind proiectele
BRI, ceea ce a generat adesea nemulțumiri ale publicului față de BRI. Practici de bună guvernanță, precum
proceduri de achiziții publice deschise și transparente, ar putea atenua acest risc, la fel și aderarea la
normele internaționale de transparență, guvernanță corporativă și cooperare pentru dezvoltare
internațională.
Constatările din proiectul BRI-ODD adeveresc și subliniază importanța determinantă a capacității
instituționale, în special în materie de politici și de planificare. Acesta este factorul-cheie pentru succesul
proiectelor BRI. Pentru a-și optimiza câștigurile, țările trebuie să dispună de capacitatea instituțională
pentru a adopta decizii politice adecvate și pentru a planifica, coordona și gestiona cooperarea BRI în
contextul unor planuri de dezvoltare națională coerente și armonizate. În lipsa unei astfel de capacități
instituționale nu va exista complementaritate și, cu atât mai puțin, sinergii între BRI și planurile și politicile
naționale de dezvoltare socioeconomică.
Întâlnirile și procesele legate de proiectul BRI-ODD au contribuit la consolidarea și aprofundarea
angajamentului dintre factorii de decizie politică și experții din țările participante. Schimburile între țări,
încurajate prin proiect, și transmiterea ideilor și a lecțiilor date de experiență sunt un început, oferind
părților implicate informații valoroase care le pot fi utile în contextul național propriu. Consolidarea
capacității instituționale va necesita însă investiții pe termen lung și eforturi țintite pentru dezvoltarea
capacității. Recomandările date prin prezentul raport de proiect pot crește rolul BRI în reconstrucție,
asigurând o redresare durabilă și ecologică din criza provocată de COVID-19, precum și atingerea ODD-
urilor.
6
1 Istoricul și motivația
1.1 Agenda 2030 și Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii 1.1.1 Agenda 2030
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de toate statele membre ale Organizației Națiunilor
Unite în luna septembrie 2015, stabilește un plan de acțiune pentru oameni, planetă, prosperitate, pace și
parteneriat (Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, 2015). Există 17 obiective de dezvoltare
durabilă (ODD-uri) care formează nucleul Agendei 2030, care invită toate țările să se unească într-un
parteneriat mondial în scopul eradicării sărăciei și a altor lipsuri, al ameliorării sănătății și educației, al
reducerii inegalităților și al impulsionării creșterii economice, abordând totodată problema schimbării
climatice și prezervării oceanelor și pădurilor lumii.
Agenda 2030 se clădește pe munca de decenii a țărilor și a Organizației Națiunilor Unite. Limbajul atent
negociat al viziunilor, principiilor, obiectivelor, scopurilor și indicatorilor săi a fost influențat de
angajamentele internaționale anterioare și de progresele înregistrate până în prezent.1 În tot acest proces,
Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale (DESA) al Organizației Națiunilor Unite, a jucat un rol
secundar cheie în înfăptuirea unor realizări de dezvoltare importante. În prezent, DESA este secretariatul
Forumului politic anual la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă, care reprezintă platforma centrală a
Organizației Națiunilor Unite pentru urmărirea și revizuirea ODD-urilor.
Agenda 2030 are un domeniu vast și include componentele economice, sociale și de mediu ale dezvoltării
durabile. Domeniul său larg și amploarea sa reclamă o acțiune colectivă în cadrul unor parteneriate pe
măsură. Înfăptuirea obiectivelor precizate în Agenda 2030 va necesita sinergia și integrarea eforturilor
depuse de oameni, societăți, țări și regiuni într-o viziune ambițioasă, dar pragmatică, care ține seama de
experiențele din deceniile care au trecut.
La mai puțin de zece ani până în 2030, progresul înregistrat pentru atingerea ODD-urilor nu este suficient
de rapid și de amplu. La Summitul ODD din septembrie 2019, liderii lumii au „cerut un deceniu de acțiune
și au reclamat rezultate pentru dezvoltarea durabilă, s-au angajat să mobilizeze fonduri, să sporească
implementarea la nivel național și să consolideze capacitatea instituțiilor de a atinge obiectivele până la
data-țintă din anul 2030, fără a lăsa pe nimeni în urmă” (Organizația Națiunilor Unite, nedatat(c)).
Amploarea și ambiția Agendei 2030 impun implicarea mondială intensivă care aduce împreună guverne
1 Acestea includ Agenda 21 (Rio de Janeiro, 1992); Declarația Mileniului și Obiectivele de dezvoltare ale
mileniului (New York, 2000); Acordul de la Paris privind schimbările climatice din 2015; Cadrul de la Sendai pentru
reducerea riscurilor de dezastre din 2015; Agenda de acțiune de la Addis Ababa din 2015 referitoare la cea de a treia
conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare; Declarația de la Stockholm din 1972 și Planul de
acțiune privind mediul uman; Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare: Viitorul nostru comun
(Raportul Brundtland), adoptat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția 42/187
(decembrie 1987); Declarația de la Johannesburg din 2002 pentru dezvoltare durabilă și Planul de implementare a
Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă; și „Viitorul pe care îl dorim” (Rio+20, 2012).
7
naționale, sectorul privat, societatea civilă, sistemul Organizației Națiunilor Unite și alți actori, și care
mobilizează toate resursele disponibile. Pentru implementarea Agendei 2030 și atingerea ODD-urilor va fi
nevoie de acțiunile concrete, inclusiv de cooperarea internațională consolidată, la nivel mondial, regional,
național și subnațional a tuturor părților interesate.
În 2020, progresul spre atingerea ODD-urilor a suferit un recul major din cauza impactului pe care l-a avut
boala provocată de coronavirus 2019 (COVID-19). La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății
(OMS) a declarat că COVID-19 este o pandemie, care, răspândindu-se în întreaga lume, a afectat în mod
serios viețile oamenilor și economiile țărilor. Amploarea pandemiei și rata de răspândire sunt
înspăimântătoare; în 2020 au fost raportate aproximativ 83 de milioane de cazuri și peste 1,8 milioane de
decese, iar la finalul lunii ianuarie 2021 aceste cifre au crescut la peste 102 milioane de cazuri și 2,2 milioane
de decese (OMS, 2021). În ansamblu, creșterea a încetinit sau s-a restrâns, pentru că guvernele au impus o
serie de măsuri de control al maladiei, care au limitat mobilitatea și activitatea economică. Comerțul a
scăzut vertiginos sau chiar a ajuns la cel mai jos nivel, fiind reluat într-o anumită măsură pentru materialele
sanitare și echipamentele medicale.
Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat
rezoluția 74/270 din 2 aprilie 2020, prin care se făcea apel la solidaritatea mondială pentru rezolvarea crizei
sub toate aspectele sale. În rezoluția sa, Adunarea Generală arată faptul că „pandemia reclamă un răspuns
mondial, bazat pe unitate, solidaritate și cooperare multilaterală reînnoită” și subliniază necesitatea unui
„răspuns mondial coordonat la pandemie și la impactul său social, economic și financiar negativ asupra
tuturor societăților” și a unei „redresări durabile și inclusive”. Secretarul General al Organizației Națiunilor
Unite a emis un apel pentru o „reconstrucție mai bună” – pentru sprijinirea și facilitarea tranziției către o
economie durabilă, astfel cum a fost gândită în Agenda 2030 și în Acordul de la Paris (Organizația Națiunilor
Unite, web TV 2020).
1.1.2 Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii
În ultimele decenii, China s-a remarcat ca fiind un jucător esențial în dezvoltarea mondială durabilă. China
nu este doar cea mai populată țară din lume, ci și a doua cea mai mare economie, precum și unul dintre
motoarele cheie ale creșterii economice și ale comerțului. Direcția spre care se îndreaptă dezvoltarea sa
viitoare și nivelul la care se angajează să furnizeze bunuri publice universale pot avea un impact semnificativ
asupra întregii lumi.
În 2013, China a lansat Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii, care leagă între ele țări din Asia, Europa
și din alte părți. În acel an, Președintele Chinei, Xi Jinpin, a vizitat Asia Centrală și regiunile din sud-estul
Asiei, unde a făcut propunerea de a construi împreună Centura economică a Drumului Mătăsii și Drumul
Maritim al Mătăsii, care au devenit cunoscute împreună sub denumirea de Inițiativa privind Centura și
Drumul Mătăsii sau BRI (Comisia națională pentru dezvoltare și reformă, Ministerul Afacerilor Externe și
Ministerul Comerțului ale Republicii Populare Chineze, 2015). La Expoziția din 2013 a Asociației Națiunilor
din Asia de Sud-Est (ASEAN), prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a arătat că dezvoltarea din China nu va
profita doar poporului chinez, ci va determina și o mai mare dezvoltare și mai multe oportunități pe piață
pentru țările din ASEAN, precum și pentru alte țări de pe glob. Premierul a subliniat de asemenea că acesta
8
nu a fost decât un nou capitol din lunga istorie a Drumului Maritim al Mătăsii, pe care China și Asia de Sud-
Est l-au inaugurat acum mai bine de 2 000 de ani (Li, 2013). Drumul terestru al Mătăsii datează de asemenea
din timpuri străvechi (a se vedea caseta 1).
9
Caseta 1. Drumul Mătăsii Drumul Mătăsii nu a fost un singur drum, ci o rețea străveche de rute comerciale stabilită în mod oficial în
timpul Dinastiei Han. Rețeaua Drumului Mătăsii făcea legătura comercială între regiunile din vechea lume
cu 130 de ani înaintea erei comune (ÎEC), când Dinastia Han a deschis oficial relațiile comerciale cu
Occidentul, și până în anul 1453, când Imperiul Otoman a boicotat comerțul cu Apusul și a închis rutele
(Mark, 2018). Se spune adesea că generalul chinez Zhang Qian a fost cel care a deschis, în secolul al II-lea
ÎEC, prima rută care lega China de Occident (UNESCO, 2021). Aceste rute s-au dezvoltat în timp în funcție
de schimbările geopolitice care au avut loc.
Rutele maritime au avut întotdeauna un loc important în istoria Chinei. Înainte de secolul al III-lea ÎEC, a
început să se dezvolte o cultură maritimă chineză, care gravita în jurul orașelor-port precum Quanzhou
(regiunea Fujian) de pe coasta de sud-est a Chinei. Așezat la gura de vărsare a fluviului Jin, Quanzhou a
devenit centrul mai multor rute maritime. Începând din timpul Dinastiei Qin (221-206 ÎEC), navigația a
început să joace un rol esențial în politică, diplomație, cultură și economie. Cu ajutorul navigației
astronomice și al curentului din perioada musonului, navigatorii chinezi au început să călătorească în alte
regiuni ale Asiei. Quanzhou a devenit un centru comercial important între China și regiuni îndepărtate, în
special în timpul Dinastiei Tang (618-907). (ibid.)
Figura 1. Drumul Mătăsii: o perspectivă istorică
Sursa: UNESCO (2021).
Vastele rețele ale Drumului Mătăsii au fost folosite în mai multe scopuri decât transportul de mărfuri și
produse de consum. Mișcările populațiilor de-a lungul acestor rute au determinat transmiterea la scară
largă și dezvoltarea cunoștințelor, ideilor, religiilor, culturilor și credințelor, influențând istoria și civilizațiile
popoarelor euro-asiatice. Multe dintre orașele așezate de-a lungul Drumului Mătăsii s-au dezvoltat în
centre de cultură și erudiție. (ibid.)
10
BRI intenționează să creeze o arhitectură deschisă, incluzivă și echilibrată a cooperării economice regionale.
Principalele obiectivele ale inițiativei sunt creșterea prosperității economice a țărilor de pe Centura și
Drumul Mătăsii, promovarea cooperării și schimburilor între diferite țări și consolidarea climatului de pace,
dezvoltare și înțelegere culturală. Pentru ca BRI să satisfacă interesele tuturor părților implicate, este
necesar ca țările situate de-a lungul Centurii și Drumului Mătăsii să își integreze și să își coordoneze mai
bine strategiile de dezvoltare și politicile economice și să lărgească și să aprofundeze cooperarea regională.
BRI împărtășește tendința actuală spre globalizare economică (inclusiv regimul mondial de schimburi
comerciale libere și o economie mondială deschisă), precum și o diversitate culturală și o digitalizare tot
mai avansate. (Comisia națională pentru dezvoltare și reformă, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul
Comerțului ale Republicii Populare Chineze, 2015)
BRI promovează legătura între Asia, Europa și Africa și mările situate lângă aceste continente – și rețeaua
continuă să se extindă. BRI face legătura între Asia de Est și Europa, cuprinzând țări cu un imens potențial
de dezvoltare economică. Centura Economică a Drumului Mătăsii se axează pe apropierea dintre China,
Asia Centrală, Federația Rusă și regiunea baltică a Europei, prin legătura realizată între China, Golful Persic
și Marea Mediterană prin Asia Centrală și Asia de Vest și prin conectarea Chinei cu Asia de Sud-Est, Asia de
Sud și Oceanul Indian. Drumul Maritim al Mătăsii din secolul al XXI-lea se întinde de pe coasta Chinei până
în Europa, străbătând Marea Chinei de Sud și Oceanul Indian, pe prima rută, și de pe coasta Chinei, prin
Marea Chinei de Sud, până la Oceanul Indian, pe cea de a doua rută. Pe uscat, inițiativa profită de rutele de
transport internaționale, bazându-se pe orașe-centru situate de-a lungul Centurii și Drumului Mătăsii și
folosind parcuri economice industriale cheie drept platforme de cooperare. Pe mare, inițiativa se
concentrează pe construirea în comun a unor rute de transport fără impedimente, sigure și eficiente,
conectând porturi maritime importante situate de-a lungul Centurii și Drumului Mătăsii (idid.). Întinderea
inițiativei continuă să crească; „axată inițial pe continentul eurasiatic mai larg, BRI a început să se extindă
din anul 2017 și include continentul african, părți din America de Sud, Oceania și Oceanul Arctic” (Rolland,
2019).
11
FIGURA 2. HARTA INIȚIATIVEI PRIVIND CENTURA ȘI DRUMUL MĂTĂSII
Sursa: Consiliul din Hong Kong pentru Dezvoltarea Relațiilor Comerciale (2016).
China-Mongolia-Russia Economic Corridor
Coridorul economic China-Mongolia-Rusia
New Eurasia Land Bridge Economic Corridor
Coridorul economic Noul pod terestru eurasiatic
China-Central Asia-West Asia Economic Corridor
Coridorul economic China-Asia Centrală-Asia de Vest
China-Pakistan Economic Corridor Coridorul economic China-Pakistan
Bangladesh-China-India-Myanmar Economic Corridor
Coridorul economic Bangladesh-China-India-Myanmar
China-Indochina Peninsula Economic Corridor
Coridorul economic China-Peninsula Indochina
BRI începe să prindă contur prin diferite eforturi de a spori conectivitatea la infrastructură și prin finanțarea
conectivității în regiune. Acestea includ Parteneriatul trilateral dintre Australia, Japonia, Statele Unite
pentru Investiții în Infrastructură; Conectarea Europei și Asiei; Strategia UE; numeroase mecanisme de
finanțare bilaterale și multilaterale oferite de instituții internaționale de împrumut pentru dezvoltare
precum Banca Mondială și Banca Asiatică pentru Dezvoltare.
Investiția în infrastructura de pe Centura și Drumul Mătăsii este concentrată pe șase coridoare economice
(OCDE, 2018):
(a) Coridorul economic Noul pod terestru eurasiatic include legături de transport feroviar care leagă China de Europa prin Kazahstan, Federația Rusă, Belarus și Polonia, ajungând în mai multe porturi de coastă din Europa. Rutele feroviare oferă posibilitatea de transport de marfă pe calea ferată, precum și facilitatea creată pentru orice încărcătură de transport constând într-o „singură declarație, inspecție și eliberare a mărfii”.
(b) Coridorul economic China-Mongolia-Rusia include legături feroviare și dezvoltarea Drumului Stepei din Mongolia, care va face legătura cu podul terestru.
12
(c) Coridorul economic China-Asia Centrală-Asia de Vest face legătura între Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Republica Islamică Iran și Turcia. Coridorul se întinde din Xinjiang, China, până la rețeaua de cale ferată din Asia Centrală și Asia de Vest și continuă până la coasta Mării Mediterane și Peninsula Arabă.
(d) Coridorul economic China-Peninsula Indochina face legătura între Vietnam, Thailanda, Republica Democrată Populară Laos, Cambodgia, Myanmar și Malaysia. Coridorul leagă țări situate pe fluviul Mekong prin nouă autostrăzi naționale de la est la vest și de la nord la sud. Acesta include și o cale ferată internațională care se întinde de la Nanning la Hanoi și introduce rute aeriene către câteva orașe importante din Asia de Sud-Est.
(e) Coridorul economic China-Pakistan face legătură între orașul Kashgar din interiorul țării și portul de apă adâncă din Gwadar situat în Pakistan.
(f) Coridorul economic Bangladesh-China-India-Myanmar leagă India de China, traversând Myanmarul și Bangladeshul pe rute terestre, feroviare, maritime și aeriene.
BRI are cinci obiective sau priorități declarate (Comisia națională pentru dezvoltare și reformă, Ministerul
Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului ale Republicii Populare Chineze, 2015):
(a) Coordonarea politicilor înseamnă sprijinul pentru implementarea unor proiecte de cooperare de mare anvergură și ajungerea la soluții negociate avantajoase pentru toate părțile.
(b) Conectivitatea la facilități înseamnă conectivitatea transfrontalieră și calitatea infrastructurii de transport terestre, maritime și aeriene, tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și energie.
(c) Schimburi comerciale libere înseamnă facilitarea investițiilor și cooperare comercială și, în acest scop, eliminarea barierelor, promovarea comerțului electronic transfrontalier, sisteme pentru sprijinirea comerțului. BRI a identificat un număr mare de domenii pentru investiții reciproce și recunoaște că întreprinderile chineze ar trebui să contribuie la înflorirea economiilor locale, la îmbunătățirea nivelului de trai local și că ar trebui să își asume responsabilitatea socială pentru protecția biodiversității și a mediului natural.
(d) Integrare financiară înseamnă aprofundarea cooperării în domenii precum stabilitatea pe piața valutară, sisteme de investiții și finanțare, sisteme de informații pentru credite, regulamente financiare, managementul avertizărilor timpurii de risc și al crizelor financiare.
(e) Apropierea între oameni înseamnă consolidarea susținerii inițiativei de către public. În acest scop, BRI se dedică promovării unor activități de cooperare și programe de schimb în domeniul culturii, sportului, educației,2 mass-mediei, voluntariatului, turismului, sănătății, cercetării, în domeniul științific și tehnologic și al administrației publice. O mai bună relație de cooperare, de comunicare și de schimb poate contribui de asemenea la consolidarea instituțională a organismelor publice, legislative și politice și la eforturile de reducere a sărăciei.
BRI are potențialul de a exercita presiuni asupra economiei mondiale și astfel de a o influența considerabil.
În luna iunie 2019, s-a estimat că cele 71 de țări situate din punct de vedere geografic de-a lungul celor șase
coridoare economice terestre BRI ar reprezenta împreună 30 % din produsul intern brut (PIB) mondial și
2 Guvernul Chinei oferă în fiecare an 10 000 de burse de studiu pentru studenți din țările situate de-a lungul
Centurii și Drumului Mătăsii.
13
60 % din populația globului (Banca Mondială, 2019). Până în ianuarie 2021, 140 de țări s-au alăturat
inițiativei BRI și au semnat un memorandum de înțelegere (MoU) cu China (Nedopil Wang, 2021). Între anii
2013-2020, China a investit în jur de 755 de miliarde USD în țări participante la BRI (ibid.), inclusiv în crearea
a mii de locuri de muncă (Park, 2018).
14
1.2 Proiectul BRI-ODD Pot fi transformate în realitate oportunități palpabile prin alinierea implementării ODD-urilor și a BRI.
Anvergura și domeniul Agendei 2030 și ale BRI sunt ambițioase. BRI poate și ar trebui poziționată ca un
accelerator pentru ODD-uri și pentru extinderea bunurilor publice universale. Planificarea, monitorizarea și
evaluarea implementării BRI vor trebui abordate dintr-o perspectivă aliniată la arhitectura obiectivelor,
scopurilor și indicatorilor care alcătuiesc Agenda 2030.
Există suprapuneri substanțiale între cele cinci BRI și cadrul ODD. Agenda 2030 completează BRI, oferind
un cadru unificat pentru evoluția dezvoltării durabile. Alinierea BRI cu Agenda 2030 creează o fundație
solidă pentru consolidarea cooperării pentru dezvoltare mondială, pentru abordarea riscurilor de mediu și
sociale, pentru formarea coerenței politicilor și a coeziunii sociale, pentru facilitarea unui dialog eficient
între părțile interesate și pentru creșterea capacităților naționale. Eforturile de consolidare a
complementarității dintre BRI și ODD-uri înseamnă rezultate pozitive și avantajoase. Un veritabil
angajament pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pe termen lung ancorat în Agenda 2030
este de natură să permită BRI să depășească interesele comerciale și politice pe termen scurt și să
determine sprijinul pozitiv al cetățenilor din țările participante (Horváth, 2017).
Realizarea viziunii și potențialului de transformare al BRI impune reducerea riscurilor asociate. Guvernele
participante trebuie să opteze pentru politici strategice care să le permită să gestioneze riscurile de mediu,
sociale, reputaționale, de sustenabilitate și alte riscuri legate de activitățile BRI. În funcție de sector și de
țară, pot fi necesare reforme de politică încă din faza pre-investițiilor, pentru a maximiza veniturile. De
exemplu, construirea și menținerea unui coridor de transport cu țările învecinate ar însemna o risipă, în
cazul în care politicile comerciale ale acestora nu sunt de natură să conducă la încheierea de raporturi
comerciale. Veniturile din coridoarele de aglomerare și transport vor încuraja investițiile în zonele de
concentrare, însă aceste investiții trebuie să fie structurate, astfel încât să susțină creșterea incluzivă și să
nu exacerbeze inegalitățile.
Atenuarea riscurilor și reformele complementare impun consolidarea capacităților instituționale.
Capacitatea instituțională este necesară pentru evaluarea riscurilor, pentru crearea de scenarii de risc
pentru factorii de decizie și pentru prognoza tendințelor din mai multe sectoare. Beneficiile potențiale care
rezultă din BRI nu sunt automate și necesită un cadru adecvat al capacităților și politicilor, pentru a garanta
că investițiile sunt orientate spre realizarea ODD-urilor. În anul 2018, EAPD/DESA a lansat un proiect
multianual, la care participă mai multe țări,3 pentru sporirea capacităților naționale de concepere a unor
politici macroeconomice, sociale și de mediu coerente și integrate, care au ca scop accelerarea progresului
către atingerea ODD-urilor; cele 14 țări BRI care participă la proiect sunt Azerbaidjan, Bangladesh,
Cambodgia, Cehia, Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Republica Democrată Populară Laos,
Mongolia, Myanmar, România, Serbia, Sri Lanka și Thailanda. Intitulat „Consolidarea capacităților privind
politicile naționale pentru construirea în comun a Centurii și Drumului Mătăsii în scopul atingerii
3 Proiectul este finanțat prin Subfondul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care face parte din Fondul
fiduciar pentru pace și dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite.
15
obiectivelor de dezvoltare durabilă” (denumit în continuare proiectul BRI-ODD), proiectul are următoarele
două obiective (Organizația Națiunilor Unite, nedatat(a)):
- capacități consolidate ale factorilor de decizie politică și oficialităților naționale de a analiza și formula politici mai integrate, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de modelare precum WEFM-e;
- angajamentul consolidat și aprofundat pentru analiza politicilor și pentru dialogul pe probleme de politici între factorii de decizie politică și experții din țările participante, situate pe Centura și Drumul Mătăsii, inclusiv implicarea în organizații internaționale.
Prezentul raport de proiect cuprinde progresele înregistrate până la finalul fazei-pilot. Au fost realizate
paisprezece rapoarte naționale pe baza activităților proiectului BRI-ODD și a experiențelor țărilor
participante, pornind de la schița oferită de DESA. În rapoarte se analizează strategiile de dezvoltare
naționale și strategiile ODD, activitățile BRI din țările respective și rezultatele obținute în urma simulărilor
WEFM-e; pe baza acestei analize, au fost propuse opțiuni de politică și strategii care contribuie la
maximizarea beneficiilor și evitarea riscurilor.
16
2 Contexte naționale
Secțiunea 2.1 oferă o prezentare generală a țărilor participante la proiect, realizată pe baza datelor din
bazele de date internaționale pentru a permite comparații ample.4 Secțiunea 2.2 cuprinde un sumar al
dezvoltării și al contextului ODD din fiecare țară, realizat pe baza rapoartelor naționale BRI-ODD, precum și
pe anumite surse internaționale. Înțelegerea contextului mai larg din fiecare dintre cele 14 țări participante
la proiect este fundamentală pentru evaluarea rolului pe care îl joacă BRI în ceea ce privește furnizarea de
modalități pentru atingerea ODD-urilor.
2.1 Prezentarea celor 14 țări participante la proiect 2.1.1 Economii
Țările participante la proiect sunt țări în care veniturile sunt cuprinse între medii și mari (Figura 3), iar patru
dintre ele – Bangladesh, Cambodgia, Republica Democrată Populară Laos și Myanmar – sunt clasificate
drept cel mai puțin dezvoltate țări (LDC) (Organizația Națiunilor Unite, nedatat(b)). Industria și serviciile
sunt sectoarele care contribuie cel mai mult la PIB-ul unora dintre aceste țări; altele dețin forță de muncă
angajată în special în sectorul agricol (inclusiv în silvicultură și pescuit), însă contribuția sectorului agricol la
PIB este relativ mică, ceea ce indică o productivitate scăzută (a se vedea fFigura 4 și Figura 5).
FIGURA 3. VNB PE CAP DE LOCUITOR ÎN DOLARI AMERICANI (METODA ATLAS), 2019
Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării mondiale.
Observație: În urma stabilirii categoriilor de venit pe baza datelor din 2019 pentru exercițiul financiar 2021, Sri Lanka a fost reclasificată de către Banca Mondială dintr-o economie cu venituri medii superioare într-o economie
4 Deoarece datele furnizate prin rapoartele naționale BRI-ODD nu sunt întotdeauna comparabile sau
standardizate, s-a luat decizia de a ne sprijini pe datele internaționale provenite din surse consacrate care au trecut
testul calității. Printre bazele de date internaționale utilizate se numără și cele ale Departamentului pentru Afaceri
Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite, Organizației Internaționale a Muncii, Fondului Națiunilor Unite
pentru Copii, Organizației Mondiale a Sănătății și Băncii Mondiale.
1,240
1,390
1,530
1,940
2,570
3,790
4,020
4,480
4,780
7,030
7,260
8,820
12,630
21,940
Kyrgyz R.
Myanmar
Cambodia
Bangladesh
Lao PDR
Mongolia
Sri Lanka
Azerbaijan
Georgia
Serbia
Thailand
Kazakhstan
Romania
Czech R.
Venituri medii inferioare
Venituri mari
Venituri medii superioare
Clasificarea Băncii Mondiale pentru anul 2019(EF 2021)
17
cu venituri medii.
FIGURA 4. COTA SECTORIALĂ A VALORII ADĂUGATE, 2019 (%
DIN PIB)
Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării mondiale. Observații: Procentele nu însumează 100 în unele țări;
pentru acestea, diferența a fost calculată și denumită „altele”. Aceasta este probabil urmarea diferențelor de clasificare potrivit sistemelor contabile naționale. Nu au existat încercări de normalizare la 100 %. Datele pentru Myanmar sunt aferente anului 2018.
FIGURA 5. PROCENTUL DIN TOTALUL FORȚEI DE MUNCĂ
OCUPATE PE SECTOR, 2020
Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării mondiale din
estimarea modelată a Organizației Internaționale a Muncii.
6
21
11
21
15
12
6
13
4
2
4
7
8
7
37
39
40
41
43
50
51
53
56
57
58
58
59
61
Azerbaijan
Cambodia
Mongolia
Myanmar
Lao PDR
Kyrgyz R.
Serbia
Bangladesh
Kazakhstan
Czech R.
Romania
Sri Lanka
Thailand
Georgia
Others Agriculture Industry Services D
62
48
31
38
41
24
31
21
36
27
20
15
3
15
12
16
30
22
14
30
23
30
15
19
25
27
37
20
26
36
39
41
44
46
46
49
50
54
55
58
60
64
Lao PDR
Myanmar
Cambodia
Bangladesh
Georgia
Sri Lanka
Thailand
Romania
Azerbaijan
Mongolia
Kyrgyz R.
Serbia
Czech R.
Kazakhstan
Agriculture Industry Services
18
2.1.2 Oameni Dezvoltarea umană este un factor important pentru creșterea economică durabilă și este legată de
bunăstare. Pe baza valorilor indicelui de dezvoltare umană ale fiecărei dintre ele (IDU), cele 14 țări
participante la proiect sunt clasificate ca având niveluri de dezvoltare umană între medii și foarte mari (a
se vedea Figura 6). Acest indice compozit comportă trei dimensiuni: o viață lungă și sănătoasă, reprezentată
de speranța de viață la naștere (a se vedea fFigura 7Figura 7Error! Reference source not found.);
cunoștințele, reprezentate de anii de școală preconizați și de media anilor de școală (a se vedea fFigura
8Figura 8); și un standard de viață decent, reprezentat de venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor (a
se vedeaFigura 3) (PNUD, 2020).
FIGURA 6. INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE, 2019
Sursa: PNUD (2020).
FIGURA 7. SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE, 2019
Sursa: PNUD (2020).
Nivelurile înalte de dezvoltare umană nu au întotdeauna legătură cu veniturile mari; acestea pot rezulta și din
implementarea unor politici adecvate. Anumite țări participante la proiect, precum Sri Lanka, Republica Kârgâzstan și
Georgia ocupă în clasament un loc superior în ceea ce privește dezvoltarea umană în comparație cu alte țări cu venituri
comparabile (reflectat într-o valoare relativă mare atunci când locul ocupat potrivit IDU este scăzut din locul ocupat
potrivit VNB pe cap de locuitor); invers, există țări cu un nivel al dezvoltării umane mai scăzut decât al altor țări cu
venituri comparabile (a se vedea Figura 9).
0.900
0.828
0.825
0.812
0.806
0.782
0.777
0.756
0.737
0.697
0.632
0.613
0.594
0.583
Czech R.
Romania
Kazakhstan
Georgia
Serbia
Sri Lanka
Thailand
Azerbaijan
Mongolia
Kyrgyz R.
Bangladesh
Lao PDR
Cambodia
Myanmar
Very
Hig
h H
DH
igh H
DM
ediu
m H
D
67.1
67.9
69.8
69.9
71.5
72.6
73.0
73.6
73.8
76.0
76.1
77.0
77.2
79.4
Myanmar
Lao PDR
Cambodia
Mongolia
Kyrgyz R.
Bangladesh
Azerbaijan
Kazakhstan
Georgia
Serbia
Romania
Sri Lanka
Thailand
Czech R.
19
FIGURA 8. ANI DE ȘCOALĂ PRECONIZAȚI ȘI MEDIA ANILOR
DE ȘCOALĂ, 2019
Sursa: PNUD (2020).
FIGURA 9. LOCUL OCUPAT POTRIVIT VENITULUI PE CAP DE
LOCUITOR MINUS LOCUL OCUPAT ÎN PRIVINȚA
DEZVOLTĂRII UMANE, 2019
Sursa: PNUD (2020).
Cele 14 țări participante la proiect pot fi analizate și din perspectiva indicelui activelor umane (IAU) (a se
vedea fError! Reference source not found.). Acesta este un indice compozit creat de DESA pe baza a șase
indicatori cheie care contribuie la formarea activelor umane dintr-o țară: rata mortalității sub cinci, rata
mortalității materne, prevalența opririi dezvoltării, rata brută a înscrierii în învățământul secundar, rata
analfabetismului în rândul adulților și indicele parității de gen pentru înscrierea în învățământul secundar.
IAU este unul din cele trei componente utilizate de Organizația Națiunilor Unite pentru a determina stadiul
de dezvoltare al unei țări (Secretariatul Comitetului Națiunilor Unite pentru Politica de Dezvoltare, 2020).
Activele umane sunt vitale pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și a unei creșteri economice de lungă
durată. Copiii sănătoși și bine hrăniți, educația, egalitatea de gen și alfabetizarea funcțională sunt esențiale
pentru consolidarea activelor umane.
Capitalul uman este strâns legat de productivitate și PIB. Indicele capitalului uman (ICU), dezvoltat de
Grupul Băncii Mondiale, oferă o măsură relativă a capitalului uman pe care îl va reprezenta un copil născut
astăzi la atingerea vârstei de 18 ani, pe baza situației sănătății și educației dintr-o anumită țară.5 În țările în
care ICU se situează sub valoarea de 0,5 (cum este cazul în Myanmar, Bangladesh și Republica Democrată
Populară Laos), se preconizează că un copil născut în ziua de azi va fi mai puțin productiv la 18 ani decât un
altul de 18 ani care a beneficiat de o stare de sănătate complet bună și de o educație completă. ICU depinde
de cât de mult venit poate genera o țară; un punctaj ICU de 0,5 înseamnă că PIB-ul pe lucrător ar putea fi
de două ori mai mare dacă țara ar fi atins standardele de sănătate și educație relevante (a se vedea fFigura
11) (Banca Mondială, 2020b).
5 ICU reflectă următoarele componente ale capitalului uman: probabilitatea de a ajunge la vârsta de cinci ani,
anii de școală preconizați ai unui copil, punctaje de testare armonizate ca indicator al calității învățării (combinat cu
anii de școală pentru a obține anii de școală adaptați învățării), rata de supraviețuire a unui adult (numărul
persoanelor de 15 ani care vor ajunge la vârsta de 60 de ani) și proporția copiilor a căror dezvoltare nu este oprită.
10.7
11.0
11.5
11.6
12.9
13.0
14.1
14.2
14.3
14.7
15.0
15.3
15.6
16.8
5.0
5.3
5.0
6.2
10.6
11.1
10.6
10.3
11.1
11.2
7.9
13.1
11.9
12.7
Myanmar
Lao PDR
Cambodia
Bangladesh
Azerbaijan
Kyrgyz R.
Sri Lanka
Mongolia
Romania
Serbia
Thailand
Georgia
Kazakhstan
Czech R.
Mean years of schooling Expected Years of schooling
-16
-10
-6
-1
3 3
7 7 8 9 9
22 23 23
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
Lao
PD
R
Th
aila
nd
Myan
mar
Ro
ma
nia
Aze
rba
ijan
Ca
mb
od
ia
Mo
ng
olia
Ba
ng
lad
esh
Se
rbia
Cze
ch
R.
Ka
za
kh
sta
n
Ge
org
ia
Sri L
an
ka
Kyrg
yz R
.
Clasament VNB pe cap de locuitor
fără clasament
IDU
20
FIGURA 10. INDICELE ACTIVELOR UMANE, ȚĂRI SELECTATE, 2000-2020
Sursa: Secretariatul Comitetului Națiunilor Unite
pentru Politica de Dezvoltare (2020), Estimări ale seriilor temporale pentru criteriile LDC, 12 aprilie 2020.
Observație: Nu au fost disponibile date pentru Cehia, România și Serbia.
FIGURA 11. INDICELE CAPITALULUI UMAN, ȚĂRI
SELECTATE, 2020
Sursa: World Bank (2020b), Proiectul privind
capitalul uman. Observație: Nu au fost disponibile date pentru
Cambodgia și Sri Lanka.
Persoanele tinere sunt cheia eforturilor de formare a capitalului uman. Există anumiți indicatori care revelă
starea tinerilor într-un context național particular. Procentul tinerilor care nu urmează niciun program
școlar, nu sunt încadrați în muncă sau nu urmează programe de formare reflectă calitatea educației dintr-
o țară, capacitatea acesteia de a răspunde cererilor de pe piața muncii, puterea economiei sale și accesul
tinerilor la educație și la dezvoltarea abilităților (a se vedea fFigura 12). Persoanele tinere par a adopta de
timpuriu tehnologiile digitale și sunt printre cele mai afectate de eforturile unei țări de a ameliora
conexiunea la internet și abilitățile TIC. Procentul populației care a avut acces la internet în ultimele trei
luni este un indicator pentru progresul înregistrat de o țară în această privință (a se vedea fFigura 13).6
6 Internetul poate fi accesat prin aparate precum calculatoarele, telefoanele mobile, asistenții personali digitali,
consolele pentru jocuri video și televizoarele digitale (inteligente).
30 55 37 44 79 88 83 80 75 88 89
6872 72 75
92 92 94 94 95 97 98
Cam
bodia
Myanm
ar
Lao
PD
R
Bang
lade
sh
Azerb
aija
n
Sri
Lan
ka
Th
aila
nd
Kyrg
yzsta
n
Mong
olia
Georg
ia
Kazakhsta
n
Year 2000 Year 2020
0.45
0.45
0.46
0.57
0.53
0.58
0.59
0.59
0.61
0.66
0.73
0.47
0.48
0.49
0.59
0.61
0.62
0.63
0.64
0.65
0.70
0.77
Lao PDR
Bangladesh
Myanmar
Azerbaijan
Georgia
Kyrgyz R.
Thailand
Mongolia
Kazakhstan
Serbia
Czech R.
Female HCI Male HCI
21
FIGURA 12. TINERI CARE NU URMEAZĂ NICIUN PROGRAM
ȘCOLAR, NU SUNT ÎNCADRAȚI ÎN MUNCĂ SAU NU URMEAZĂ
PROGRAME DE FORMARE, 2017–2019 (%)
Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării
mondiale din estimările modelate ale Organizației Internaționale a Muncii.
Observație: Nu au fost disponibile date pentru Azerbaidjan.
FIGURA 13. PROCENTUL DIN POPULAȚIE CARE FOLOSEȘTE
INTERNETUL, 2019
Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării
mondiale.
6
6
9
15
15
15
17
19
21
24
26
27
42
0
Czech R.
Cambodia
Kazakhstan
Romania
Thailand
Myanmar
Serbia
Mongolia
Kyrgyz R.
Sri Lanka
Georgia
Bangladesh
Lao PDR
Azerbaijan
13
26
31
34
38
40
51
67
69
74
77
80
81
82
Bangladesh
Lao PDR
Myanmar
Sri Lanka
Kyrgyz R.
Cambodia
Mongolia
Thailand
Georgia
Romania
Serbia
Azerbaijan
Czech R.
Kazakhstan
22
2.1.3 Mediu Bunăstarea continuă a oamenilor este strâns legată de starea mediului. Riscul degradării mediului este mai
mare în orice țară atunci când economia se bazează extrem de mult pe profiturile din resursele naturale.7
Guvernele sunt tot mai conștiente de acest lucru și depun eforturi pentru a reduce dependența de resursele
naturale cum ar fi pădurile, apa potabilă și resursele marine, precum și de resursele minerale și de
hidrocarburi. Dintre cele 14 țări participante la proiect, Mongolia, Azerbaidjan, Kazahstan și Republica
Kârgâzstan au cel mai mare procent din PIB reprezentat de veniturile din resurse naturale, urmate de
Republica Democrată Populară Laos și Myanmar (a se vedea f
Figura 14).
Trecerea de la indicatorul care include accesul la serviciile de bază de apă potabilă (indicatorul ODD 1.4.1)
la indicatorul nou privind proporția populației care folosește serviciile de apă potabilă gestionată sigur
(indicatorul ODD 6.1.1) prezintă dificultăți de măsurare. Trei dintre țările participante la proiect – Myanmar,
Thailanda și Sri Lanka – nu dispun de date naționale comparabile pentru noul indicator.8 Cu toate acestea,
țările se străduiesc să măsoare acest indicator, care ține seama de natura sursei de apă, de starea de
sănătate a mediului și de capacitatea instituțională de a gestiona și furniza apă potabilă sigură. Din
perspectiva acestui indicator, Cehia se află pe primul loc între țările participante, urmată de Kazahstan și
România. Astfel cum se indică în fFigura 15 toate țările dețin date care revelă servicii de apă potabilă de
bază care deservesc un număr ridicat de persoane (incluse în indicatorul 1.4.1),9 ceea ce nu este însă o
garanție pentru calitatea apei, care reprezintă o veritabilă îngrijorare, pentru că contaminarea cu
Escherichia coli (E. coli) este un risc comun (Bain și alții, 2014).
7 Veniturile totale din resurse naturale reprezintă suma veniturilor din petrol, gaze naturale și cărbuni (superior
și inferior), venituri din resurse minerale și venituri din silvicultură (Banca Mondială, nedatat(b), Indicatorii dezvoltării
mondiale).
8 Programul comun de monitorizare al OMS/UNICEF din domeniul aprovizionării cu apă, salubrității și igienei
reprezintă sursa primară pentru indicatorul ODD 6.1.1., care reflectă procentul din populație care folosește surse de
apă gestionate sigur (surse îmbunătățite care nu conțin materii fecale și nu sunt contaminate chimic, accesibile în
clădiri și disponibile la nevoie).
9Pentru țările mai puțin dezvoltate se folosește indicatorul ODD 1.4.1. (accesul la serviciile de apă potabilă de
bază); acesta se referă la folosirea apei potabile provenite din surse îmbunătățite, fără a fi fost testată calitatea sa,
descoperindu-se că în țările în care acoperirea pentru acest indicator este de 95 % ratele de contaminare cu E. Coli
sunt mai mari. Ratele de atingere a acestui indicator sunt de peste 80 % pentru toate țările BRI, multe dintre ele
atingând acoperire aproape universală. (Sursele de apă îmbunătățite includ apa de la robinet, puțuri sau fântâni,
fântâni forate protejate, izvoare protejate și apă ambalată sau livrată.) (Programul comun de monitorizare al
OMS/UNICEF din domeniul aprovizionării cu apă, salubrității și igienei, nedatat.)
23
FIGURA 14. TOTALUL VENITURILOR DIN RESURSE
NATURALE, 2018 (% DIN PIB)
Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării
mondiale.
FIGURA 15. PROCENTUL POPULAȚIEI CARE UTILIZEAZĂ
SERVICII DE APĂ POTABILĂ GESTIONATE SIGUR ȘI SERVICII
DE APĂ POTABILĂ DE BAZĂ, 2017
Surse: OMS și UNICEF, Programul comun de
monitorizare al OMS/UNICEF din domeniul aprovizionării cu apă, salubrității și igienei; UNICEF, depozitul de date UNICEF.
2.1.4 Progres în direcția ODD-urilor Compararea progresului în direcția atingerii ODD-urilor de către diferitele țări este dificilă. Diferențele în
modul de interpretare a ODD-urilor, complexitățile care însoțesc ODD-urile (inclusiv utilizarea unui set
diferit de indicatori), lipsa unor date comparabile și diferențele între contextele naționale și punctele de
pornire prezintă provocări speciale.
Indicele ODD reprezintă un efort în evaluarea și clasificarea performanței țărilor și în prezentarea sumară
a trendurilor în raport cu fiecare dintre ODD-uri în parte, precum și în contextul comun al celor 17 ODD-uri.
Acesta este un indice compozit calculat pe baza datelor publice din sistemul Organizației Națiunilor Unite
și din alte surse. Indicele ODD 2020 acoperă 166 de țări și constă în 115 indicatori – 85 de indicatori
universali și 30 de indicatori adăugați în mod special pentru țările membre ale Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Procedura pentru calcularea indicelui ODD include cenzurarea
valorilor extreme din distribuția fiecărui indicator, reclasificarea datelor pentru asigurarea comparabilității
între indicatori și agregarea acestor indicatori inter și intra ODD-uri (a se vedea fFigura 16) (Sachs și alții,
2020).
0.1
0.2
0.7
0.8
0.8
1.0
1.3
2.0
6.6
6.7
11.5
22.4
29.6
40.1
Sri Lanka
Czech R.
Bangladesh
Georgia
Cambodia
Romania
Serbia
Thailand
Myanmar
Lao PDR
Kyrgyz R.
Kazakhstan
Azerbaijan
Mongolia
16
24
26
55
68
74
75
80
82
90
98
0 20 40 60 80 100
Myanmar
Sri Lanka
Thailand
Lao PDR
Mongolia
Cambodia
Bangladesh
Kyrgyz R.
Azerbaijan
Serbia
Georgia
Romania
Kazakhstan
Czech R.
Safely managed drinking water
Basic drinking water (no quality testing)
24
FIGURA 16. TABLOUL ODD 2020 PENTRU CELE 14 ȚĂRI DIN PROIECTUL BRI-ODD
Țara
Obiectiv
ul 1
Obiectiv
ul 2
Obiectiv
ul 3
Obiectiv
ul 4
Obiectiv
ul 5
Obiectiv
ul 6
Obiectiv
ul 7
Obiectiv
ul 8
Obiectiv
ul 9
Obiectiv
ul 10
Obiectiv
ul 11
Obiectiv
ul 12
Obiectiv
ul 13
Obiectiv
ul 14
Obiectiv
ul 15
Obiectiv
ul 16
Obiectivu
l 17
Cehia verde
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu verde
portocal
iu verde
portocal
iu galben galben
portocal
iu roșu gri galben galben roșu
Serbia verde
portocal
iu
portocal
iu galben
portocal
iu
portocal
iu galben
portocal
iu
portocal
iu galben
portocal
iu
portocal
iu galben gri
portocal
iu
portocal
iu galben
România verde
portocal
iu
portocal
iu galben
portocal
iu
portocal
iu galben galben
portocal
iu roșu galben
portocal
iu galben roșu verde
portocal
iu galben
Thailanda verde
portocal
iu roșu galben
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu galben
portocal
iu roșu
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu
portocali
u
R.
Kârgâzsta
n
galben portocal
iu
portocal
iu galben
portocal
iu
portocal
iu galben roșu roșu galben
portocal
iu galben galben gri galben roșu galben
Azerbaidj
an verde
portocal
iu
portocal
iu galben roșu
portocal
iu galben roșu
portocal
iu
portocal
iu galben galben
portocal
iu gri
portocal
iu roșu galben
Georgia
portocal
iu
portocal
iu roșu galben roșu galben galben
portocal
iu
portocal
iu roșu
portocal
iu galben galben
portocal
iu galben galben
portocali
u
Kazahstan verde roșu roșu galben galben galben galben
portocal
iu
portocal
iu roșu galben
portocal
iu
portocal
iu gri
portocal
iu roșu
portocali
u
Sri Lanka galben roșu
portocal
iu verde roșu roșu roșu galben roșu roșu
portocal
iu galben verde
portocal
iu
portocal
iu roșu
portocali
u
Myanmar
portocal
iu
portocal
iu roșu roșu
portocal
iu roșu roșu roșu roșu
portocal
iu roșu verde galben
portocal
iu
portocal
iu
portocal
iu roșu
Cambodgi
a galben roșu roșu
portocal
iu roșu roșu roșu roșu roșu
portocal
iu
portocal
iu verde verde roșu
portocal
iu roșu
portocali
u
Mongolia galben roșu roșu verde
portocal
iu roșu roșu
portocal
iu roșu roșu roșu roșu roșu gri galben roșu galben
Banglade
sh
portocal
iu roșu roșu galben
portocal
iu roșu
portocal
iu galben roșu
portocal
iu roșu verde verde
portocal
iu
portocal
iu roșu roșu
RDP Laos
portocal
iu roșu roșu
portocal
iu
portocal
iu roșu
portocal
iu
portocal
iu roșu roșu
portocal
iu verde verde gri
portocal
iu roșu roșu
verde Atingerea obiectivului portocaliu Dificultăți semnificative
galben Dificultăți rămase roșu Dificultăți majore
gri N/A
Sursa: Sachs și alții (2020).
Comparația dintre valorile indicelui ODD și pozițiile ocupate revelă faptul că țările cu venituri mai mari
performează mai bine în general, dar nu întotdeauna (a se vedea fFigura 17). De exemplu, Republica
Kârgâzstan, Serbia și Thailanda performează mai bine în ceea ce privește progresul ODD decât ar fi de
așteptat, ținând seama de nivelurile lor de venit. Republica Kârgâzstan, care are cel mai mic venit pe cap de
locuitor dintre cele 14 țări, se clasează înaintea primelor trei economii cu venituri medii superioare în ceea
ce privește progresul ODD. În cadrul grupului de proiect, opt țări (Cehia, Serbia, România, Thailanda,
Republica Kârgâzstan, Azerbaidjan, Georgia și Kazahstan) au un punctaj mai mare decât mediana indicelui;
de fapt, punctajul Republicii Cehe se situează în cea de a nouăzecea centilă. Restul țărilor participante la
proiect (Sri Lanka, Myanmar, Cambodgia, Mongolia, Bangladesh și Republica Democrată Populară Laos) au
25
un punctaj care se situează sub valoarea de 68,7 (a se vedea fFigura 18); cu toate acestea, niciuna nu se
situează în quintila V.
Țările cu un indice ODD mai scăzut întâmpină de regulă dificultăți în raport cu multiple ODD-uri. Aceste
dificultăți tind să aibă legătură cu subdezvoltarea și inechitatea – în special ODD 2 și 3 și ODD 5-10,
referitoare la alimentație, sănătate, gen, apă și sanitație, energie, încadrarea în muncă, infrastructură și
inegalități. Dintre acestea, ODD 9 are legătură directă cu investițiile în infrastructură pentru BRI – în special
componenta referitoare la relațiile comerciale și transport (a se vedea fFigura 19 șiFigura 20).
FIGURA 17. PUNCTAJELE POTRIVIT INDICELUI ODD 2020
PENTRU CELE 14 ȚĂRI DIN PROIECTUL BRI-ODD
Sursa: Sachs și alții (2020).
FIGURA 18. CLASIFICĂRILE POTRIVIT INDICELUI ODD
2020 PENTRU CELE 14 ȚĂRI DIN PROIECTUL BRI-ODD
Sursa: Sachs și alții (2020).
FIGURA 19. PUNCTAJUL POTRIVIT INDICELUI ODD 9
PENTRU CELE 14 ȚĂRI DIN PROIECTUL BRI-ODD
Sursa: Sachs și alții (2020).
FIGURA 20. INDICELE DE PERFORMANȚĂ LOGISTICĂ:
CALITATEA INFRASTRUCTURII COMERCIALE ȘI DE
TRANSPORT
Sursa: Sachs și alții (2020).
84
.7
80
.6
75
.2
74
.8
74
.5
73
.0
72
.6
71
.9
71
.1
66
.9
64
.6
64
.4
64
.0
63
.5
62
.1 38
.5
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
Hig
he
st
Cze
ch
R.
Se
rbia
Ro
ma
nia
Th
aila
nd
Kyrg
yz R
.
Aze
rba
ijan
Ge
org
ia
Ka
za
kh
sta
n
Sri L
an
ka
Myan
mar
Ca
mb
od
ia
Mo
ng
olia
Ba
ng
lad
esh
La
o P
DR
Lo
we
st
Venituri medii inferioare
Venituri mari
Venituri medii superioare
Clasificarea Băncii Mondiale pentru anul (EF 2021)
1. H
igh
est
8. C
ze
ch
R.
33. S
erb
ia
38. R
om
an
ia
41. T
ha
ilan
d
52. K
yrg
yz R
.
54. A
ze
rbaija
n
58. G
eo
rgia
65. K
aza
khsta
n
94. S
ri La
nka
104
. Myan
ma
r
106
. Cam
bo
dia
107
. Mon
go
lia
109
. Ba
ng
lade
sh
116
. Lao
PD
R
166
. Low
est
Locul 1
Locul 166
17
.54
23
.47
24
.75
24
.99
26
.55
28
.43
33
.79
34.6
4
37
.15
40
.97
49.4
4
53
.25
53
.5
78.4
4
Lao
PD
R
Myanm
ar
Bang
lade
sh
Cam
bodia
Mong
olia
Kyrg
yz R
.
Sri L
an
ka
Azerb
aija
n
Georg
ia
Kazakhsta
n
Serb
ia
Rom
ania
Th
aila
nd
Czech R
.
17
.96
22
.55
24.7
7
35
.23
35
.55
35
.86
38
.23
40
.41
43
.00
45
.46
50
.64
59
.41
69
.91
84
.77
Myan
mar
Mo
ng
olia
Ca
mb
od
ia
Kyrg
yz R
.
Ge
org
ia
Ban
gla
desh
La
o P
DR
Sri L
an
ka
Ka
za
kh
sta
n
Se
rbia
Aze
rba
ijan
Ro
ma
nia
Th
aila
nd
Cze
ch
R.
26
2.2 Contexte de dezvoltare Azerbaidjan. Pentru a obține o creștere inclusivă și durabilă, Azerbaidjan a făcut o prioritate din
diversificarea economică, excluzând sectorul hidrocarburilor. Datorită așezării sale strategice la intersecțiile
transcontinentale, Azerbaidjan aspiră să devină un nod de transport și economic în Asia Centrală și o
platformă pentru proiectele de transport de-a lungul coridoarelor de cooperare economică regională din
Asia Centrală. Prețurile mici ale țițeiului, limitarea libertății de mișcare din cauza COVID-19 și scăderea
sumelor de bani transferate de muncitori în țară din cauza reducerilor în activitățile din Federația Rusă și
Turcia au însemnat o scădere cu 2,7 % a PIB în prima jumătate a anului 2020, în pofida unei stimulări fiscale
egale cu 4,3 % din PIB, care a limitat scăderea (Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020). Strategia națională
a țării – Azerbaidjan 2020: Privește spre viitor – are drept scop transformarea Azerbaidjanului într-o
economie bazată pe cunoștințe, sporirea competitivității țării și diversificarea structurii economice
(Azerbaidjan, 2020). Revizuirea progresului ODD în Azerbaidjan revelă dificultăți majore în legătură cu ODD-
urile 5, 8 și 16, cu toate că Azerbaidjanul este bine situat în privința reducerii sărăciei (ODD 1) și are un
punctaj relativ mare în indicele de performanță logistică (o parte din ODD 9), ceea ce indică calitatea
infrastructurii comerciale și de transport (Sachs și alții, 2020).
Bangladesh. În Bangladesh, progresul rapid în ceea ce privește reducerea sărăciei și susținerea creșterii
economice a fost însoțit de anumite dificultăți (Organizația Națiunilor Unite, nedatat(d)). Construirea
infrastructurii și furnizarea de servicii nu au ținut pasul cu urbanizarea rapidă a țării și cu cererea tot mai
mare pentru infrastructura energetică și de transport. Răspândirea COVID-19 a redus creșterea PIB-ului la
aproximativ 5,2 % în exercițiul financiar 2020, de la 8,2 % în anul 2019 (Banca Asiatică pentru Dezvoltare,
2020). Obiectivele de dezvoltare se reflectă în strategiile naționale, Vision 2021 și Vision 2041. Bangladesh
are un index ODD relativ scăzut ca urmare a unor dificultăți majore în raport cu ODD-urile 2, 3, 6, 9, 11, 16
și 17 (Sachs și alții, 2020). O altă dificultate este vulnerabilitatea mare a țării la schimbările climatice (ODD
13).
Cambodgia. Creșterea economică din Cambodgia a fost determinată în principal de exporturile de obiecte
de vestimentație și de turism. Diversificarea economică „va necesita încurajarea și susținerea
antreprenorialului, extinderea folosirii tehnologiei și crearea de noi competențe pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor de pe piața muncii” (Banca Mondială, 2020d). În continuare, Cambodgia are un
decalaj serios în ceea ce privește infrastructura și ar putea fi benefice o conectivitate mai mare și investițiile
în infrastructura rurală și urbană. Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei,
reducând activitatea turistică, a sectorului de servicii și exporturile de haine, textile și încălțăminte.
Creșterea PIB pentru 2020 se preconizează a fi negativă (-4 %) (Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020).
Planificarea națională și cadrul elaborării politicilor cuprind Vision 2030, Vision 2050, Cadrul Cambodgian
pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (2016-2030), Strategia Cincinală Rectangulară a Guvernului și
Planurile Naționale de Dezvoltare Strategică aferente (2019-2023 și 2024-2028). Indicele ODD pentru
Cambodgia pune în lumină câteva dificultăți majore, în special în raport cu ODD-urile 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 14
și 16 (Sachs și alții, 2020).
Cehia. Cehia este foarte industrializată și deține o infrastructură rutieră, feroviară, energetică și de
telecomunicații relativ bine dezvoltată. Economia se bazează în principal pe industria prelucrătoare (mașini
27
și aparate electronice), pe industria grea și pe sectoarele agricole avansate tehnologic. O economie în care
o cotă excepțional de mare din PIB provine din industria prelucrătoare creează riscuri (Organizația
Națiunilor Unite, 2020, Cehia). Acest lucru a devenit evident în perioada pandemiei de COVID-19; sectorul
de producție, în special producția de mașini, a fost afectat considerabil din cauza scăderii cererii la nivel
mondial. În 2020, cererea internă, veniturile din impozite și exporturi au scăzut și PIB-ul s-a diminuat cu
estimativ cu 6,5 % (FMI, 2020). Pe termen lung, creșterea economică va necesita industrii cu o valoare
adăugată mai mare, bazată pe tehnologii noi și, astfel, investiții semnificative în capitalul uman și schimbări
corespunzătoare în politicile fiscale și structurale. Rețelele de autostrăzi, căile ferate de mare viteză,
porturile cu căi ferate și energia regenerabilă sunt posibile sectoare pentru investițiile BRI, însă până în
prezent nu s-au luat măsuri în acest sens (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Cehia). Planul național, un
cadru strategic denumit Cehia 2030 și bazat pe Agenda 2030, stabilește obiective și identifică sectoarele în
care sunt necesare îmbunătățiri. Cehia este pe primul loc între cele 14 țări participante la proiect și pe locul
opt mondial în indicele ODD 2020, făcând progrese semnificative în direcția atingerii majorității ODD-urilor.
Dificultăți majore există în privința emisiilor în contextul ODD 13 și a parteneriatelor (în special, în ceea ce
privește asistența oficială pentru dezvoltare în calitate de țară OCDE Comitetul de asistență pentru
Dezvoltare) în cadrul ODD 17 (Sachs și alții, 2020).
Georgia. Reformele economice din Georgia au determinat în ultimul deceniu reducerea sărăciei și
ameliorarea standardului de viață. Cu toate acestea, se consideră că pandemia de COVID-19 a determinat
o regresie pentru unele dintre aceste progrese, estimările pentru 2020 indicând o reducere de 5 % a
creșterii PIB-ului pentru acest an (Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020). Strategia națională de
dezvoltare, Georgia 2020, este instrumentul principal de planificare al acestei țări. Georgia a identificat
patru ODD-uri care ar putea fi aliniate cu BRI: ODD 7 (energie), ODD 8 (muncă), ODD 9 (infrastructură) și
ODD 10 (inegalitate) (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Georgia). Indicele ODD pentru Georgia este peste
medie, existând însă în continuare dificultăți majore în raport cu ODD-urile 3, 5 și 10 (Sachs și alții, 2020).
Kazahstan. Kazahstan are o poziție strategică și resurse minerale vaste, precum și rezerve substanțiale de
țiței și gaze naturale (Global Business Reports, 2015). Sectorul petrolier generează aproape 25 % din PIB
(Absametov și alții, 2019) și reformele din ultimii ani au făcut sectorul minier mai atractiv pentru investitori
(Yerkebulanov și alții, 2020). Alături de resursele de minerale și de hidrocarburi, principalele exporturi din
Kazahstan includ grâu, textile și animale. Productivitatea înceată și dependența crescută de bunuri de
consum curent au condus la o creștere redusă chiar și anterior pandemiei de COVID-19 începută în 2020.
Impactul pandemiei de COVID-19 nu a făcut decât să exacerbeze tendința descendentă, ceea ce a însemnat
o reducere a creșterii PIB de la 4,5 % în 2019 la -3,2 % în 2020 (Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020).
Pentru susținerea unei redresări economice rezistente și durabile și pentru atragerea investițiilor private
de care este foarte mare nevoie sunt necesare mai multe reforme și diversificare (Banca Mondială,
nedatat(a)). Planurile pe termen lung și pe termen mediu ale țării includ Kazahstan 2050, Planul de
dezvoltare strategică până în 2020, Planul națiunii: 100 de pași concreți pentru implementarea a cinci
reforme instituționale, precum și câteva planuri regionale și sectoriale (Organizația Națiunilor Unite, 2020,
Kazahstan). Pentru indicele ODD 2020, Kazahstan a obținut un punctaj puțin peste valoarea medie; această
țară ocupă locul 65 dintre cele 166 de țări participante. Au fost identificate dificultăți majore pentru ODD-
urile 2, 3 10 și 16 (Sachs și alții, 2020).
28
Republica Kârgâzstan. Republica Kârgâzstan este o țară fără ieșire la mare, economia sa bazându-se într-o
mare măsură pe agricultură, resurse minerale și transferuri de bani câștigați de muncitori în străinătate.
Statisticile naționale revelă că sectorul agricol reprezintă 25 % din PIB și generează aproximativ 30 % din
locurile de muncă, în timp ce banii transferați de muncitori din străinătate contribuie cu 30 % la PIB. Aurul
reprezintă 25 % din producția industrială și 48 % din exporturi.10 Această țară are un potențial semnificativ
de expansiune a sectorului agricol, a producției de energie hidroelectrică și a dezvoltării industriei turistice,
însă trebuie să își consolideze capitalul său uman dacă se dorește realizarea acestui potențial. Pandemia de
COVID-19 și, ca urmare, limitarea libertății de mișcare, precum și afectarea comerțului transfrontalier sunt
responsabile pentru reducerea creșterii PIB-ului de la 4,5 % în 2019 la valoarea estimată de -10 % în 2020
(Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020). Planul țării, Vision 2040, relevă priorități cheie în dezvoltarea
politică, economică și socială și cuprinde obiective pe termen scurt, mediu și lung. În ceea ce privește nivelul
veniturilor, Republica Kârgâzstan ocupă un loc relativ bun în indicele ODD 2020 – mai bun decât unele
economii cu venituri medii superioare – plasându-se pe locul 52 între cele 166 de țări participante. Cu toate
aceste, rămân încă dificultăți majore în legătură cu ODD-urile 8, 9 și 16 (Sachs și alții, 2020).
Republica Democrată Populară Laos. Creșterea economică mare și stabilă pe care a cunoscut-o această țară
în ultimele două decenii a fost determinată în mare parte de resurse și a beneficiat de un capital intens,
bazându-se foarte mult pe minerit și energie hidroelectrică. Creșterea puternică a productivității muncii11
a avut un impact pozitiv limitat asupra muncitorilor din agricultură și se va transforma în beneficii numai
dacă creșterea economică va putea genera un număr suficient de oportunități de muncă decente în
schimbul unei remunerații echitabile (Republica Democrată Populară Laos, 2018). Vision 2030 al acestei
țări și Strategia pe zece ani pentru dezvoltare socioeconomică (2016-2025) oferă orientări complete pentru
cel de al nouălea Plan cincinal de dezvoltare socioeconomică națională (2021-2025) și pentru perioada care
va urma. Republica Democrată Populară Laos și-a adaptat ODD-urile la realitățile proprii și le-a integrat în
cadrul său național de planificare încă din 2016, adăugând și ODD 18 – vieți ferite de bombe neexplodate –
ca ODD național propriu (PNUD în RDP Laos, 2016). Punctajul său de 62 în cadrul indicelui ODD înseamnă
plasarea pe locul 116 din 166 de țări – ultimul loc printre cele 14 participante la proiectul BRI-ODD. Au fost
identificate ca dificultăți majore ODD-urile 2, 3 6, 9, 10, 16 și 17 (Sachs și alții, 2020).
Mongolia. Economia Mongoliei este bazată într-o foarte mare măsură pe sectorul miner, care reprezintă
aproximativ o pătrime din PIB, 83 % din totalul exporturilor și circa 30 % din veniturile la bugetul de stat
(Organizația Națiunilor Unite, 2020, Mongolia). Creșterea PIB a fost în medie de 7,9 % între 2010-2018,
scăzând ușor la 5,2 % în 2019 (Banca Mondială, nedatat (b)). Cererea externă redusă pentru bunuri de
consum curent – legată de pandemia de COVID-19 – a determinat scăderea creșterii PIB la -2,6 % în 2020
(Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020). Mongolia este țara cu una dintre cele mai reduse densități a
10 Astfel cum s-a arătat în raportul de proiect BRI-ODD al Republicii Kârgâzstan, bazat pe Buletinul Băncii
Naționale a Republicii Kârgâzstan din 2017. Se remarcă faptul că statisticile naționale diferă de statisticile
internaționale. Diferențele PIB se datorează probabil metodelor diferite utilizate pentru sistemele naționale de
conturi.
11 Productivitatea muncii este o reflexie a volumului total al producție (măsurată în raport cu PIB) realizate
pentru fiecare unitate de forță de muncă (măsurată în raport cu persoanele încadrate în muncă sau cu orele lucrate)
într-o perioadă de referință dată – sau în termeni mai simpli, PIB pe persoană încadrată în muncă (Organizația
Internațională a Muncii, nedatat).
29
populației din lume, cu două persoane pe kilometru pătrat, iar faptul că populația este risipită și nomadă
face dificilă furnizarea unei infrastructuri de transport eficiente și la îndemână, precum și furnizarea de
servicii. Mongolia va necesita investiții masive în dezvoltarea infrastructurii de transport nu doar pentru a
sprijini creșterea economică, dar și pentru atingerea ODD-urilor. Cadrul național de dezvoltare al acestei
țări cuprinde Vision 2050 în trei faze (2020-2030, 2031-2040 și 2041-2050), Politica verde de dezvoltare
(2014-2030) și Vision 2030 pentru dezvoltarea durabilă a Mongoliei. Mongolia se numără printre cele cinci
țări participante la proiect care înregistrează o performanță relativ slabă în indicele ODD 2020. Tabloul ODD
indică că este în grafic în privința ODD 4 (educație), rămânând însă dificultăți majore în raport cu ODD-urile
2, 3, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 13 și 16 (Sachs și alții, 2020).
Myanmar. Amplasarea Myanmarului este semnificativă pentru BRI, deoarece oferă provinciilor din vestul
Chinei, care nu au ieșire la mare, acces direct la Oceanul Indian. Această țară se bazează într-o foarte mare
măsură pe agricultură, jumătate din mâna de lucru fiind angajată în acest sector. Creșterea economică a
Myanmarului a încetinit și rămâne în urma vecinilor săi din ASEAN. Creșterea economică a fost în medie de
7,7 % în perioada 2010-2015 (Banca Mondială, nedatat(b)), dar a încetinit în medie la 6,4 % între 2016 și
2019, dacă se are în vedere cifra (6,8 %) de la finalul anului 2019 (Banca Mondială, 2020c). Pandemia de
COVID-19 și-a lăsat amprenta pe această țară, creșterea PIB-ului scăzând la estimativ 1,8 % în 2020 (Banca
Asiatică pentru Dezvoltare, 2020). Planul de dezvoltare durabilă a Myanmarului, lansat în luna august 2018,
este cadrul pentru orientarea țării în direcția progresului în vederea atingerii ODD-urilor până în anul 2030.
Indicele ODD 2020 plasează această țară în quintila IV (Sachs și alții, 2020); Myanmar se confruntă în
continuare cu dificultăți majore în raport cu ODD-urile 3, 4, 6, 7, 8, 9, 11 și 17. Conflictul civil și evenimentele
climatice severe sunt de natură să creeze riscuri pentru creșterea și dezvoltarea pe termen lung a țării.
România. România este o țară membră a Uniunii Europene cu venituri mari, rămânând însă sub media
europeană în ceea ce privește indicatorii socioeconomici. PIB-ul pe cap de locuitor al acestei țări
(12 092 USD în 2019) este de aproximativ o treime din media (37 106 USD) corespunzătoare Uniunii
Europene în ansamblu.12 România are o rată totală fertilității (1,76) mai mare decât media din Uniunea
Europeană (1,54 în 2019), precum și o rată mai mare a nașterilor în rândul adolescentelor (Banca Mondială,
nedatat(b)); cu toate acestea, aproximativ o cincime din populația totală a României locuiește în
străinătate,13 această țară confruntându-se cu un puternic declin demografic cauzat de emigrație. Ipoteza
de creștere pentru 2020 a indicat o reducere de 5,7 % a economiei din cauza impactului pandemiei de
COVID-19 (Banca Mondială, 2020a). Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030 oferă
un cadru integrat cu ODD-urile. Pentru proiectele BRI din România, următoarele ODD-uri au fost identificate
ca fiind cele mai relevante: ODD 1 (sărăcia), ODD 8 (ocuparea forței de muncă și creșterea), ODD 9
(infrastructura și inovația), ODD 10 (inegalitățile), ODD 11 (orașele) și ODD 17 (parteneriatele) (Organizația
Națiunilor Unite, 2020, România). România are al treilea cel mai mare indice ODD 2020 dintre cele 14 țări
participante la proiect. Rămân dificultăți majore în privința ODD 10 (inegalitățile), astfel cum indică indicele
Gini de 45,8 %, precum și a ODD 14 (practici piscicole și apă curată) (Sachs și alții, 2020).
12 În dolari americani la valoarea constantă din 2010 (Banca Mondială, nedatat(b)).
13 Organizația Națiunilor Unite (2020), România; a se vedea, de asemenea, Ștefănescu (2019).
30
Serbia. Serbia depinde în mare parte de combustibili fosili pentru producția de energie. Producția de
energie electrică din Serbia se bazează în principal pe cărbuni (69 %), dar se obține și prin hidrocentrale
(27 %) (Agenția Internațională pentru Energie, 2018). Rata de creștere a PIB-ului a fost în Serbia de 4,2 % în
2019 (Manca Mondială, nedatat(b)), dar economia a fost afectată anul următor de pandemia de COVID-19.
Impactul negativ imediat asupra populației și economiei a fost atenuat de un pachet de măsuri fiscale cu o
valoare aproximativă de 13 % din PIB, care a oprit o creștere masivă a șomajului. Reducerea de la un an la
altul de 6,4 a PIB-ului în al doilea trimestru al anului 2020 a fost mai puțin pronunțată decât reducerea
corespunzătoare din țările învecinate (Banca Mondială, 2020a). Serbia are un punctaj ridicat în indicele
ODD 2020, întrecută numai de Cehia, plasându-se pe locul 33 din 166 de țări. Tabloul ODD 2020 nu indică
dificultăți majore, dar revelă anumite provocări moderate în raport cu ODD 13 (emisii de CO2 legate de
producția de energie) și ODD 17 (cheltuielile publice pentru sănătate și educație ca procent din PIB) (Sachs
și alții, 2020). Tabloul evidențiază dificultăți majore pentru ODD 8 (ocuparea completă și productivă a forței
de muncă și locuri de muncă decente pentru toată lumea). Va fi necesar ca Serbia să își îndrepte atenția în
special asupra abordării problemei șomajului structural și a șomajului în rândul tinerilor; cel din urmă a fost
de 30 % în 2018 (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Serbia).
Sri Lanka. Nivelul de dezvoltare umană este mult mai ridicat în Sri Lanka decât în alte țări cu venituri
comparabile. Creșterea economică solidă a țării, cu o medie de 5,6 % în perioada 2008-2017 (Banca
Mondială, nedatat(b)), a fost însoțită de politici care au condus la reducerea semnificativă a sărăciei, rata
națională a sărăciei pe cap de locuitor scăzând de la 15,3 % în 2006-2007 la 4,1 % în 2016 (Sri Lanka,
Ministerul Național pentru Afaceri Politice și Economie, 2017). În comparație cu vecini săi, Sri Lanka a avut
succes în minimalizarea răspândirii COVID-19; totuși, pandemia a avut un impact negativ asupra economiei.
Atât sectorul turistic (care era pe cale de redresare după bombardamente), cât și cel al exporturilor au fost
grav afectate. Desemnată în 2019 ca fiind o economie cu venituri medii superioare, Sri Lanka a fost
reclasificată în 2020 ca având venituri medii.14 Creșterea PIB a acestei țări pentru 2020 a fost estimată la -
5,5 % (Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 2020). Cadrul național pentru politici – exprimat în Panorame ale
Prosperității și Splendorii, bugete anuale și planuri de dezvoltare sectorială – este aliniat cu ODD-urile.
Indicele ODD 2020 pentru Sri Lanka este situat imediat sub valoarea mediană de 68,7 %. Deși este în grafic
în privința educației (ODD 4) și a acțiunii privind schimbările climatice (ODD 13), această țară se confruntă
cu dificultăți majore legate de ODD-urile 2, 5, 6, 7, 9, 10 și 16 (Sachs și alții, 2020). De asemenea, această
țară se confruntă cu dezastre naturale tot mai frecvente și cu creșterea datoriei (Organizația Națiunilor
Unite, 2020, Sri Lanka).
Thailanda. În ultima decadă, creșterea economică anuală din Thailanda a fost în medie de 3,6 % (Banca
Mondială, nedatat(b)). China a jucat un rol tot mai proeminent în economia țării în ceea ce privește
schimburile comerciale și investițiile. Planul național pentru dezvoltare strategică pentru o perioadă de 20
de ani (2017-2036) este planul principal pentru transformarea Thailandei într-o economie dezvoltată și
pentru alinierea corespunzătoare a tuturor celor 17 ODD-uri; acest plan este susținut în prezent de Cel de
al doisprezecelea plan național pentru dezvoltare economică și socială (2017-2021). Țara a făcut tranziția
de la o societate tradițională agrară la etapele a doua și a treia de dezvoltare economică – implicând o mai
14 În 2019, venitul național brut pe cap de locuitor a fost în Sri Lanka de 4 020 USD (Banca Mondială, nedatat(b);
Banca Mondială, 2021).
31
mare industrializare – fiind acum în etapa a patra, care se concentrează pe inovație și industria bazată pe
tehnologie. Thailanda 4.0 este o strategie economică națională care are drept scop ghidarea tranziției de la
industriile tradiționale spre industriile moderne inovatoare și spre digitalizare, fiind de așteptat ca acestea
să sporească competitivitatea acestei țări. Acest proces va implica modernizări industriale și crearea de noi
industrii cu o valoare adăugată mai mare (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Thailanda). Pandemia de
COVID-19 a cauzat o scădere economică în Thailanda, creșterea PIB-ului reducându-se de la 2,4 % în 2019
la valoarea estimată de -8 % în 2020. Au scăzut exporturile de bunuri și servicii și s-a înregistrat o scădere
masivă a numărului de turiști internaționali, antrenând serviciile și întreprinderile aferente (Banca Asiatică
pentru Dezvoltare, 2020). Punctajul Thailandei este relativ mare în indicele ODD 2020, fiind pe locul 41 din
166 de țări, dificultăți majore fiind identificate numai în raport cu ODD 3 (sănătate, în special tuberculoză
și decese rutiere) și ODD 10 (inegalități, reflectate în indicele Gini de 40,9 %) (Sachs și alții, 2020).
3 Analiza progresului BRI în țările participante la proiect
3.1 Prezentare Rapoartele naționale BRI-ODD furnizează cele mai multe informații cu privire la cooperarea BRI din acest
capitol, fiind indicate corespunzător și alte surse. În subsecțiunile de mai jos se analizează domeniul și
amploarea progresului BRI din țările care participă la proiect în lumina celor cinci piloni ai inițiativei –
coordonarea politicilor, conectivitatea la facilități, schimburile comerciale libere, integrarea financiară și
apropierea între oameni.
3.1.1 Cadrul de cooperare și coordonarea politicilor Mecanismele BRI de coordonare a politicilor constau, în principal, în acorduri bilaterale între China și țările
participante. Rapoartele naționale pentru proiectul BRI-ODD cuprind date relevante și informații pentru
respectivele țări. Se face referire la acordurile diplomatice bilaterale, inclusiv la memorandumurile de
înțelegere care confirmă statutul fiecărei țări de participant la BRI.
Evaluarea progresului BRI impune definirea clară a limitelor stabilite pentru cooperarea BRI. Cele mai multe
dintre țările din proiect s-au angajat în activități de cooperare cu China anterior lansării BRI, unele dintre
ele în urmă cu mai multe decenii. Pentru a evalua impactele pozitive și negative și progresul BRI în țările
care participă la proiect, cooperarea BRI ar trebui evaluată separat de orice cooperare anterioară cu China.
Această abordare este pusă în lumină în raportul BRI-ODD pentru Sri Lanka. China este implicată de mulți
ani în dezvoltarea infrastructurii din Sri Lanka, unele proiecte fiind începute înainte de lansarea BRI, în
toamna lui 2013; prin urmare, proiectele BRI sunt definite ca fiind proiectele inițiate după a doua parte a
anului 2013. Criterii posibile pentru identificarea activităților de investiții ca proiecte BRI sunt expuse pentru
fiecare țară, pe baza datelor disponibile și a istoricului. De exemplu, raportul BRI-ODD pentru Kazahstan
prevede următoarele:
- Acest proiect ar trebui identificat în mod public în țara gazdă și de către Forumul Centurii și Drumului Mătăsii pentru Cooperare Internațională (BRF) ca fiind un proiect BRI. „BRF este platforma de la cel mai înalt nivel pentru cooperarea privind Centura și Drumul Mătăsii”, care reunește „toate părțile interesate […] în scopul de a se ajunge la un consens și de a adopta planuri pentru cooperarea viitoare. […] China și alte țări participante au creat în ultimii ani platforme pentru cooperarea multilaterală privind porturile, transporturile, finanțele,
32
impozitarea, energia, cultura, grupurile de experți („think-tank”), mass-media și alte domenii, și au lansat inițiative privind Drumul verde al mătăsii și Drumul curat al mătăsii.” (Yang, 2019)
- Proiectul ar trebui să fie finanțat complet sau parțial de către una sau mai multe instituții de finanțare BRI, care să recunoască faptul că finanțează un proiect BRI. În acest grup sunt incluse Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, Noua Bancă pentru Dezvoltare și Centrul Multilateral de Cooperare pentru Finanțarea Dezvoltării (toate sunt instituții multilaterale create de China) (Calabrese și Chen, 2020), și Banca de Export-Import a Chinei, Fondul pentru Drumul Mătăsii15 și alte instituții și mecanisme de finanțare care au legătură cu BRI.
- Este necesar ca proiectul să fi fost început după declarația din 2013 de creare a BRI.
- Proiectul poate fi implementat și finanțat fie bilateral (de către China și altă țară), fie multilateral (cu implicarea a încă unei sau mai multor părți).
De-a lungul proiectului BRI-ODD, mai multe inițiative de cercetare s-au ocupat de problema identificării și
clasificării investițiilor BRI. De exemplu, Baza de date pentru finanțarea dezvoltării de peste mări a Chinei a
Centrului pentru politica de dezvoltare mondială16 impune dubla verificare de către sursele chineze și ale
țărilor gazdă, care furnizează un set de date relevante, care se coroborează între ele, și care poate fi folosit
pentru alte cercetări analitice.
3.1.2 Conectivitate la facilități: infrastructură și investiții Pe durata proiectului BRI-ODD, BRI a impulsionat investiții majore, în special în infrastructură, în mai multe
sectoare de activitate. În funcție de situația țării și de natura proiectului de infrastructură, multe dintre
investițiile din acest domeniu au sporit, de asemenea, schimburile comerciale – cel de al treilea pilon al BRI.
3.1.2.1 Transporturile
Astfel cum se arată în prezentările succinte de mai jos ale țărilor, infrastructura de transport și logistică
predomină în investițiile BRI.
- Azerbaidjan. Investițiile BRI susțin dispozițiile privind dezvoltarea logisticii și a relațiilor comerciale ale Foii de parcurs strategice, prin accelerarea ameliorării infrastructurii naționale de transport și expediție, precum și prin adoptarea unor politici tarifare aferente privind transportul mărfurilor în tranzit, transbordarea și serviciile conexe. Guvernul azer a consolidat rețelele logistice naționale și regionale prin construirea a șase terminale de marfă în portul Baku, a șase aeroporturi internaționale, portul comercial Alat din Zona Economică Liberă, o flotă de marfă în Marea Caspică, calea ferată Baku-Tbilisi-Kars (dată în folosință în 2017) și Centrul logistic Absheron. Calea ferată Baku-Tbilisi-Kars traversează Azerbaidjanul, Georgia și Turcia, fiind cea mai scurtă rută de transport între China și Europa. Această cale ferată contribuie în mod semnificativ la facilitarea legăturilor feroviare intercontinentale Atlantic-Pacific, extinzându-se între Marea Britanie și China. În 2018, 19 trenuri au transportat cu succes marfă din China spre Europa
15 Pentru mai multe informații privind Fondul Drumului Mătăsii a se vedea
http://www.silkroadfund.com.cn/enweb/23773/index.html?previePc=true.
16 Pentru mai multe informații privind baza de date a se vedea https://www.bu.edu/gdp/chinas-overseas-
development-finance/.
33
Centrală, folosind calea ferată Baku-Tbilisi-Kars. Volumele de marfă transportate de Azerbaidjan sunt deja substanțiale și se așteaptă o creștere a acestora.
- Bangladesh. Proiectele sprijinite de BRI includ modernizarea portului maritim Chattogram și crearea unei zone economice și industriale în această zonă, precum și construcția de drumuri și linii de cale ferată care să lege portul Chattogram Port de Kunming (Xinhua, 2019b). China construiește poduri ale prieteniei cu Bangladesh încă din 1986 – cu mult înainte de lansarea BRI. În 2014, Bangladesh și China au inițiat un proiect comun pentru construirea unui pod rutier și feroviar peste râul Padma – cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Bangladeshului. Porțiunea de drum, care costă 3,87 miliarde USD, este finanțată de Guvernul Bangladeshului și este construită de societatea de stat China Railway Major Bridge Engineering. Guvernul chinez „a fost de acord să finanțeze 85 % din costurile porțiunii de cale ferată în valoare de 4,8 miliarde USD printr-un împrumut acordat Bangladeshului” (Radio Asia Liberă, 2020). Alte proiecte BRI care sunt implementate includ tunelul subacvatic Karnaphuli.
- Cambodgia. Orașul portuar Sihanoukville a apărut ca punct central pentru cooperarea între Cambodgia și China. Portul Sihanoukville, singurul port maritim internațional cu apă adâncă din Cambodgia, a manipulat peste 90 % din traficul total de containere al țării în anul 2017 (Kha, 2019). Finalizarea lucrărilor pentru autostrada cu patru benzi Phnom Penh-Sihanoukville, cu o lungime de 190 km, care leagă portul de capitala Cambodgiei, este programată pentru anul 2023. Aceasta va spori conectivitatea în Cambodgia și în afara granițelor sale, ameliorând eficiența logistică și reducând costurile comerciale.
- Georgia. Tranzitarea Georgiei este cea mai scurtă rută de transport între China și Europa. Trenurile bloc ajung din porturile din estul Chinei în Georgia în maximum 10 zile. Începând cu 2015, principalele destinații ale mărfurilor chineze au fost Georgia, Turcia, Ucraina și Italia. Serviciul de cale ferată care leagă portul Lianyungang de Istanbul a fost lansat la 28 noiembrie 2018.
- Kazahstan. Proiectele de legături rutiere și feroviare fac parte din Programul de stat Nurly Zhol pentru dezvoltarea infrastructurii. Kazahstan face parte din coridorul de tranzit internațional Europa de Vest-China de Vest. Din portul Lianyungang, pe această rută se ajunge pe uscat în numai 10 zile la granițele statelor europene, în timp ce pe mare durata este de 45 de zile. Acest coridor permite tranzitul transporturilor spre și din China nu doar prin Federația Rusă, ci și prin Uzbekistan și Republica Kârgâzstan. În perioada 2015-2019, Kazahstan a definitivat aproape toate părțile sale din coridor (care are o lungime de 2 787 km numai pe teritoriul Kazahstanului). Drept urmare a acestui proiect, au fost construite sau reparate mai multe drumuri naționale. Alte proiecte de investiții BRI includ portul uscat KTZE-Khorgos Gateway, Zona economică specială Khorgos-East Gate, portul maritim Kuryk de la Marea Caspică, terminalul Kazahstan din portul maritim Lianyungang și modernizarea portului maritim Aktau.
- Republica Kârgâzstan. Banca de Export-Import a Chinei pune la dispoziție împrumuturi de sute de milioane de dolari pentru construirea Autostrăzii Nord-Sud și pentru reabilitarea drumurilor Bishkek-Naryn-Torugart, Osh-Sarytash-Irkeshtam, Osh-Batken-Isfana și a drumului Bishkek-Balykchy. Sunt în curs de executare planuri pentru construcția de noi căi ferate, autostrăzi, conducte și infrastructuri logistice. Cu sprijinul BRI, această țară s-a hotărât să construiască un coridor de transport regional multimodal care va lega China, Uzbekistanul, Tadjikistanul, Kazahstanul și Afghanistanul prin Republica Kârgâzstan.
- Republica Democrată Populară Laos. BRI este considerată una dintre strategiile guvernamentale de transformare a Republicii Democrate Populare Laos dintr-o țară fără ieșire la mare, dezavantajată geografic, într-o țară „conectată terestru”. În acest scop, construirea căii ferate Laos-China, începută în anul 2016, este prima prioritate pentru cooperarea BRI, întrucât va crea o legătură esențială cu alte țări din Asia de Sud-Est prin nodul de cale ferată de mare viteză
34
Kunming-Singapore, cunoscut și sub denumirea de Rețeaua feroviară pan-asiatică. Republica Democrată Populară Laos a început deja construcția părții sale din această cale ferată – fără a aștepta ca Thailanda și Malaysia să înceapă construcția secțiunilor lor. În aprilie 2019, China, Thailanda și Republica Democrată Populară Laos au semnat un memorandum de cooperare privind construirea unui pod feroviar care să lege Thailanda de capitala Vientiane a Republicii Democrate Populare Laos. Până în luna iulie 2019, se pare că această construcție a fost finalizată în proporție de 72,8 % – inclusiv podul din provincia Luang Prabang, care, cu o lungime de 1 458,9 metri, este unul dintre cele două cele mai lungi poduri de peste fluviul Mekong. Un alt proiect de investiții care are legătură cu BRI este autostrada cu patru benzi Vientiane-Vang Vieng, cu o lungime de 109,1 km și care va costa aproximativ 1,3 miliarde USD (Xinhua, 2019c).
- Mongolia. Coridorul economic China-Mongolia-Rusia (CMREC) face parte dintr-un efort amplu de dezvoltare transfrontalieră care se desfășoară în trei țări – Drumul stepei (denumit apoi Drumul dezvoltării) din Mongolia, Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii din China și Asociația economică eurasiatică care își desfășoară activitatea în Federația Rusă. Un studiu de fezabilitate privind modernizarea coridorului de cale ferată central dezvoltat de Căile Ferate Ulaanbataar (UBTZ), o asociere în participațiune a Mongoliei și a Federației Ruse, a fost deja finalizat. În timp ce CMREC va genera beneficii economice semnificative pentru Mongolia, acesta va aduce beneficii și mai mari Federației Ruse și Chinei (Kumagai, Gokan și Keola, 2018). Câteva proiecte pentru construcția de drumuri sunt implementate în prezent de Guvernul Mongoliei, inclusiv o șosea cu patru benzi și două sensuri cu o lungime de 20,9 km între Ulaanbaatar și Nalaikh, aproape de centrul coridorului, finanțată printr-un împrumut preferențial în valoare de 36 de milioane USD acordat de China. Drumul Ulaanbaatar-Valea Khushigt, prima autostradă din Mongolia, a fost finanțată printr-un credit de investiții în valoare de 140 de milioane USD acordat de China; construcția a început în 2016 și a fost finalizată în 2019.
- Myanmar. În 2018, Myanmar și China au semnat un memorandum de înțelegere care cuprinde 15 puncte pentru stabilirea Coridorului economic China-Myanmar, care va începe în provincia Yunnan din China, va traversa centrul Myanmarului și se va termina pe coasta de vest a Golfului Bengal. În 2015, proiectul pentru Portul maritim de apă adâncă Kyaukpyu în valoare de 7,3 miliarde USD a fost aprobat în comun de fostul Guvern al Myanmarului și Grupul chinez de firme de stat CITIC; în august 2018, Myanmar a renegociat acordul, reducând anvergura proiectului și bugetul la 1,3 miliarde USD (Kapoor și Thant, 2018). În octombrie 2018, Căile Ferate din Myanmar și Grupul de Construcții Feroviare Chinez Eryuan au semnat un memorandum de înțelegere pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru calea ferată Muse-Mandalay cu o lungime de 431 km. Această linie va lega portul de apă adâncă Kyaukpyu de Kunming din China și va îmbunătăți accesul din China la Oceanul Indian. Acest proiect va lega de asemenea Mandalay de Yangon.
- Serbia. În Serbia există patru inițiative demne de a fi amintite. În primul rând, BRI și alți parteneri (inclusiv societăți azere) susțin finalizarea așa-numitei autostrăzi internaționale de pe Coridorul XI, care face legătura între Belgrad și regiunile economice centrale ale țării și partea de vest a Serbiei și Bar, principalul port maritim din Muntenegru. Partea centrală, deluroasă și relativ dificil de traversat, are o lungime de aproximativ 50 km și a fost finalizată în august 2019. Alți 50 km din această autostradă urmează să fie construiți până în 2022. În al doilea rând, proiectul de ocolire a Belgradului a fost inițiat înainte de lansarea oficială a BRI, însă partea din proiect care mai trebuie realizată va fi executată ca parte din BRI. În al treilea rând, BRI sprijină legătura feroviară de mare viteză Belgrad-Budapesta, care va facilita distribuția de bunuri între portul Pireu din Grecia, deținut în majoritate de China, și piețele din Europa Centrală. Această legătură feroviară de mare viteză va aduce beneficii și pentru trei dintre cele cinci cele mai mari orașe din Serbia – Belgrad, Novi Sad și Subotica. Lungimea totală a conexiunii feroviare care traversează Serbia are o lungime de aproximativ 150 km. În al patrulea rând, se așteaptă ca sprijinul acordat de BRI pentru metroul
35
din Belgrad să îmbunătățească economiile de aglomerare, în special deoarece Belgradul este unul dintre rarele orașe mari din Europe care nu are un sistem complet de metrou.
- Sri Lanka. Importanța Sri Lankăi în cadrul BRI rezultă din poziția sa strategică, aproape de liniile maritime cele mai aglomerate din lume și din potențialul său de a deveni un nod maritim major. Aici există trei proiecte BRI majore aflate în desfășurare. În primul rând, Colombo Port City este construit pe o suprafață de 269 de hectare de teren recuperat din mare. Lucrările de construcție au început în 2014, lucrările de recuperare au fost finalizate și prima fază a lucrărilor de infrastructură este în desfășurare,17 data de finalizare fiind programată pentru 2041.18 Port City a fost declarat deschis investitorilor în 2020 (Sunday Observer, 2019). Până în august 2019, totalul cheltuielilor de capital cumulate pentru proiect a fost de 761,3 milioane USD (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Sri Lanka).19 În al doilea rând, proiectul privind extinderea autostrăzii sudice a început în 2016, scopul fiind de a lega marile centre comerciale ale țării din provincia de sud cu Colombo și cu alte părți ale țării. Acest proiect implică construirea unei autostrăzi de 96 km, de la Matara la Hambantota din provincia de sud (ibid.; Sri Lanka, Autoritatea pentru Dezvoltare Rutieră, nedatat). În al treilea rând, proiectul de dezvoltare a portului Hambantota, situat la numai 10 mile marine de principalele linii maritime est-vest care trec prin Sri Lanka; inițiativa a început înainte de BRI, dar faza a doua a proiectului aflată în lucru face parte din BRI și cuprinde o clădire administrativă, un terminal de fracționare a mărfii, un terminal pentru containere cu două dane pentru linii principale, o zonă economică specială pe o suprafață de 15 000 de acri și o insulă pentru dezvoltare imobiliară și dezvoltare maritimă (Administrația porturilor din Sri Lanka, Banca Asiatică pentru Dezvoltare și Soluții Comerciale Maritime și pentru Transport, 2019).
- Thailanda. Activitățile BRI cuprind colaborarea pentru două proiecte de construcții de cale ferată, calea ferată din portul maritim Nong Khai-Nakhon Ratchasima-Kaeng Khoi-Map Ta Phut și calea ferată Kaeng Khoi-Bangkok. Scopul este de a crea un sistem cu linie dublă care va crește utilizarea și va conecta China de Sud zona economică specială inaugurată recent (Coridorul economic estic) din Thailanda. Zona este concepută pentru a fi utilizată ca nod de producție pentru intrarea pe piața ASEAN. La momentul redactării, calea ferată era în continuare în lucru. Un alt proiect BRI major este proiectul de cale ferată de mare viteză Thailanda-China, cu un buget total estimat la aproximativ 9,9 miliarde USD. Calea ferată va începe în Bangkok, va străbate Republica Democrată Populară Laos și se va sfârși în Kunming, China. Până acum, lucrările au început numai pentru o porțiune scurtă.
3.1.2.2 Minerit, industria chimică și prelucrătoare
BRI a făcut diverse investiții în minerit, în industria chimică și prelucrătoare, cu activități care cuprind
exploatarea și achiziția de mine și uzine. În Kazahstan, investițiile BRI cuprind achiziția în valoare de 5
miliarde USD a unei părți de 8,33 % din drepturile de dezvoltare a câmpului petrolier Kashagan, care deține
17 Detaliile privind stadiul proiectului și informațiile privind proiectul, obținute din Raport de proiect BRI-ODD
Sri Lanka, pe baza informațiilor primite din partea CHEC Port City Colombo (Pvt) Ltd. pe durata interviurilor cheie de
obținere a informațiilor din partea Administrației porturilor din Sri Lanka, a Băncii Asiatice pentru Dezvoltare și a
Soluțiilor Comerciale Maritime și pentru Transport (2019); a se vedea și Banca Asiatică pentru Dezvoltare, nedatat.
18 Astfel cum s-a arătat în Raportul de proiect BRI-ODD Sri Lanka, proiectul Colombo Port City este implementat
în cadrul unui parteneriat public-privat dintre Guvernul Sri Lankăi și CHEC Port City Colombo (Pvt) Ltd., o filială
deținută integral de China Harbour Engineering Company Ltd. (CHEC).
19 Pe baza informațiilor obținute din partea CHEC Port City Colombo (Pvt) Ltd.
36
locul al nouălea în ceea ce privește cele mai mari depozite din lume. În Republica Kârgâzstan, companiile
chineze sunt active în sectorul extracției de aur și bronz din zona Shu și desfășoare activități de exploatare
geologică în regiunea Osh. În Serbia, investițiile chineze cuprind achiziționarea unei mine de cupru în Bor,
achiziționarea uzinei de oțel Smederevo și deschiderea unei fabrici de anvelope în Zrenjanin.
Unele dintre proiectele industriale BRI care au fost implementate în Kazahstan ar putea avea un impact
pozitiv asupra mediului. Primele dintre acestea au însemnat modernizarea rafinăriei Shymkent, care i-a
permis să îndeplinească standardele de emisii Euro 4 și Euro 5, transformând-o totodată în una mai
ecologică. Modernizarea în valoare de 1,8 miliarde USD a crescut totodată capacitatea anuală de producție
a rafinăriei de la 5,25 milioane de tone la 6 milioane de tone. Modernizarea rafinăriei a făcut parte din
programul național de industrializare și a fost realizată în două etape începând cu 2014 (Astana Times,
2018). Al doilea este un proiect de procesare a deșeurilor care va contribui la ameliorarea problemelor de
mediu prin reciclarea deșeurilor de polietilentereftalat (PET)20 și transformarea acestuia în fibre sintetice
discontinue în zona industrială Badam din regiunea Turkistan. Proiectul a fost lansat în 2018 și se așteaptă
să producă 50 000 de tone de produs finit pe an (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Kazahstan), care vor
satisface nevoile de fibră artificială ale țării (Larionova, 2018). Au fost făcute investiții BRI și în industria
producătoare de mașini, inclusiv autovehicule electrice, prin marca Anhui Jianghuai Automobile Co., Ltd.
(JAC Motors). Impactul de mediu va depinde de cererea din Kazahstan pentru autovehicule electrice.
3.1.2.3 Agricultura și industriile agrare
Investițiile BRI în industriile agrare cresc producția în Kazahstan. În Kazahstan, BRI sprijină construcția unui
complex agroindustrial pentru prelucrarea înaltă a inului și a altor culturi. Kazahstanul și-a îmbunătățit
calitatea inului și a crescut cantitățile de in produse, pentru că acest bun se vinde la prețuri ridicate pe
piețele din China. Kazahstanul a întrecut Canada, devenind cel mai mare producător mondial de in, și
intenționează să devină și unul dintre cei mai mari exportatori de semințe (Hommel, 2020). Cererea de in
este foarte mare pe piața internațională, inul reprezentând una dintre cele mai importante culturi
oleaginoase din lume, fiind utilizat nu numai în industria alimentară, ci și pentru îmbrăcăminte, lemn,
vopsea și în alte scopuri industriale. Investițiile BRI au fost realizate și într-o fabrică care va avea capacitatea
de a produce până la 100 000 de tone de lapte praf de cămilă anual.
BRI susține proiecte axate pe agricultură și în alte țări. Parcul Științific și Tehnologic pentru Agricultură
China-România este un proiect-pilot inaugurat în România în luna mai 2019, în vederea promovării
cooperării și schimbului de informații dintre China și țările din Europa Centrală și de Est în domeniul
științelor, tehnologiilor și inovațiilor agricole. În Cambodgia, sprijinul BRI pentru infrastructură cuprinde
scheme precum Proiectul Vaico de dezvoltare a irigațiilor.
3.1.2.4 Energia
În anumite țări, investițiile BRI în sectorul energetic au susținut construcția sau modernizarea unor centrale
pe cărbune. În 2018-2019, o mare parte din investițiile străine directe făcute de China în Bangladesh a fost
20 Polietilentereftalatul (PET) este o rășină plastică cu o capacitate mare de reciclare din familia poliesterilor.
37
direcționată spre sectorul energetic al țării, acordându-se prioritate centralelor pe cărbune din Chattogram
și Payra. În Republica Kârgâzstan, BRI a sprijinit modernizarea centralei Bishkek pe cărbuni și gaz; cu toate
acestea, proiectul a avut parte de o publicitate negativă (Putz, 2018). În Serbia, construcția centralei pe
cărbuni Kostolac B3 cu o capacitate de 350 de megawați este singurul și cel mai mare proiect energetic
susținut de BRI în această țară. Proiectul lansat spre finalul anului 2017 este finanțat în mare parte de Banca
de Export-Import a Chinei și într-o mai mică măsură de societatea sârbă pentru producerea și distribuția
energiei electrice EPS (Bielotomic, 2017). Construirea și finanțarea continuă a centralelor pe cărbuni
reprezintă o dificultate pentru atingerea unei dezvoltări durabile, în special a ODD 13.
Proiectele de conectivitate în domeniul energiei sunt de asemenea o parte importantă din portofoliul BRI.
În Bangladesh, BRI sprijină construirea unei conducte de 220 km pentru transportul petrolului din navele
petroliere din Golful Bengal la uzinele de înmagazinare și la o rafinărie de pe continent. În Kazahstan, BRI
și-a acordat sprijinul pentru conducta de gaz China-Kazahstan de 1 310 km, finalizată în prezent, care face
parte din conducta de gaz Turkmenistan-Uzbekistan-Kazahstan-China. Cea din urmă, denumită și conducta
de gaz Asia Centrală-China, pornește de la rezervele de petrol și gaze din Turkmenistan, traversează
Uzbekistan și Kazahstan și se sfârșește în provinciile sudice ale Chinei. Începând cu 2019, BRI ajută la
construirea conductei de gaz Republica Kârgâzstan-China, care va permite transportul gazelor din
Turkmenistan în China, prin Uzbekistan, Tadjikistan și Republica Kârgâzstan.
BRI susține proiecte de energie regenerabilă în țările în care acestea reprezintă o prioritate de dezvoltare.
În Kazahstan, proiectele comune cuprind hidrocentrala Turgun, un parc eolian cu o capacitate de 60 de
megawați, situat în coridorul Shelek, și hidrocentrala Kerbulak de pe râul Ili. Guvernul kârgâz și Corporația
de stat pentru investiții în sectorul energiei din China discută construcția lanțului de hidrocentrale
Kazarman de pe râul Naryn, care ar putea reprezenta împreună cea mai mare investiție a Chinei în sectorul
energetic al Republicii Kârgâzstan. Guvernul georgian și-a exprimat voința de a intensifica cooperarea cu
China în domeniul energiei regenerabile, în special în privința hidroenergiei, dar și a energiei solare și
eoliene. Raportul național BRI-ODD pentru Cehia identifică energia regenerabilă ca un sector cu potențial
de colaborare care ar fi compatibilă cu obiectivele naționale de mediu.
3.1.2.5 Tehnologia informației și comunicațiilor
BRI susține eforturile depuse de țările participante la proiect de a se pregăti mai bine pentru cea de-a patra
revoluție industrială (Industria 4.0):
- În Bangladesh, China investește într-un proiect a cărui valoare este estimată la 1 miliard USD pentru modernizarea rețelei de telecomunicații și pentru îmbunătățirea conectivității digitale a țării. Sprijinul BRI va finanța dezvoltarea infrastructurii naționale TIC pentru faza a 3-a a proiectului Info-Sarker, care are drept scop extinderea rețelei guvernamentale TIC la cele mai de jos niveluri ale administrației.
- În aprilie 2019, Cambodgia a semnat un memorandum de înțelegere cu gigantul tehnologic chinez Huawei pentru construirea unei rețele 5G în Cambodgia. Scopul este acela de a ameliora infrastructura digitală a țării și de a realiza viziunea Cambodgia Digitalizată.
- China și Myanmar au avut prima întâlnire de cooperare în domeniul științific și tehnologic în noiembrie 2018, la Yangon. În urma acesteia, a fost creat un laborator comun de comunicații prin radar și satelit care face parte din Coridorul economic China-Myanmar. În decembrie 2018,
38
Guvernul Myanmarului a început colaborarea cu Huawei și discuțiile privind introducerea rețelei 5G în această țară (Yhome, 2019).
- În aprilie 2019, Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate a semnat un acord de finanțare cu China National Electric Engineering Co., Ltd. (CNEEC) pentru investiții în valoare de aproximativ 500 de milioane în proiecte privind orașele inteligente. Președintele consiliului de administrație al CNEEC, domnul Zhang Yanfei, a precizat că acordul de investiție reprezintă un pas important spre dezvoltarea unor proiecte care ar putea avea „un impact major asupra energiei, mediului și infrastructurii” (Olescu, 2019). Până acum nu a fost anunțat însă niciun proiect concret.
3.1.3 Schimburi comerciale libere Dezvoltările legate de schimburile comerciale în contextul BRI din țările participante la proiect sunt
evidențiate mai jos.
Implementarea BRI a avut drept efect ameliorări în privința proceselor comerciale transfrontaliere și a
condus la creșterea veniturilor obținute din schimburile comerciale cu China și la o cooperare subregională
mai puternică. În continuare sunt prezentate niște exemple estrase din rapoartele naționale BRI-ODD:
- Ameliorările privind procesele comerciale transfrontaliere și alte măsuri de facilitare a schimburilor comerciale au condus la creșterea veniturilor din schimburile comerciale dintre Azerbaidjan și China; în 2019, importurile din China în Azerbaidjan au crescut cu 40 % (Xinhua, 2019d).
- În calitate de membru fondator al Acordului comercial Asia-Pacific, Bangladesh beneficiază de acces scutit de taxe vamale pentru 5 074 de produse din China și poartă negocieri pentru lărgirea accesului la piața chineză în temeiul schemei privind scutirile vamale pentru țările mai puțin dezvoltate (LDC) potrivit Organizației Mondiale a Comerțului, precum și printr-un acord bilateral de liber schimb (ALS) (Siddiqui, 2019).
- Schimburile comerciale dintre Myanmar și China au crescut în ultimii cinci ani, depășind în prezent 11,79 miliarde USD.
- Între 2010 și 2015, schimburile comerciale dintre China și Thailanda au avut o valoare medie de 59 de miliarde USD, înainte ca aceste două țări să înceapă cooperarea BRI, crescând la valoarea medie de 72 de miliarde USD între 2015 și 2019, după începerea cooperării BRI. Valoarea medie a exporturilor din Thailanda în China a crescut în aceste perioade de cinci ani de la 25,38 miliarde USD la 27,31 miliarde USD, în timp ce importurile din China ale țării au crescut de la circa 33,62 miliarde USD la peste 45,51 miliarde USD.
- Membrii BRI s-au angajat de asemenea în colaborarea subregională, un exemplu fiind inițiativa Mekong-Lancang pentru facilitarea trecerii frontierelor și modernizarea vămii. Proiectul privind infrastructura de transport care are legătură cu BRI va permite mărfurilor și pasagerilor să se deplaseze liber în subregiunea Mekong și va lărgi oportunitățile economice, în special pentru zonele rurale din Thailanda, Cambodgia, Republica Democrată Populară Laos, Myanmar și Vietnam. Vor fi realizate beneficii mai mari dacă BRI poate determina dezvoltarea piețelor regionale și a rețelelor regionale de producție.
Aproape toate țările participante la proiect au raportat balanțe comerciale negative cu China. În timp ce
unele țări precizează că investițiile tot mai multe au compensat discrepanța comercială, acest lucru nu este
adevărat pentru toate țările (inclusiv România și Cehia).
39
- Exporturile din Azerbaidjan către China au o valoare totală estimată de 752 milioane USD, în timp ce importurile din China se ridică la aproximativ la 1,4 miliarde USD. Situația Azerbaidjanului este neobișnuită din punctul de vedere al poziției sale privind investițiile; investițiile sale în China s-au ridicat la 1,7 miliarde USD în 2019, în timp ce investițiile Chinei în Azerbaidjan s-au apropiat de 800 de miliarde USD în același an (Ibrahimzade, 2019).
- China este cel mai mare partener comercial al Bangladeshului, valoarea schimburilor comerciale dintre acestea crescând semnificativ, balanța schimburilor comerciale bilaterale fiind înclinată puternic în favoarea Chinei. Valoarea importurilor din China a ajuns la 17,8 miliarde USD (31,1 % din valoarea totală a importurilor) în 2018-2019, în timp ce valoarea exporturilor către China s-a ridicat la un total de 945 de milioane USD în 2018 (2,18 % din valoarea totală a exporturilor) (Centrul de comerț internațional, nedatat).
- Exporturile din Georgia către China au fost de 3,8 miliarde USD în 2019, în timp ce importurile s-au ridicat la 9,1 miliarde USD, ceea ce înseamnă o balanță comercială negativă de aproximativ 5,3 miliarde în favoarea Chinei.
- Cambodgia a exportat în 2015 către China bunuri în valoare de 900 de milioane USD și a importat din China bunuri în valoare de 4,77 miliarde USD în 2017. Deși exporturile din Cambodgia către China s-au diversificat, dezechilibrul comercial rămâne semnificativ.
- Exporturile din Cehia în China rămân neglijabile, iar balanța comercială a țării cu China s-a înrăutățit tot mai mult. Mărfurile chineze reprezintă aproximativ 10 % din totalul importurilor Cehiei, acest lucru rămânând neschimbat de la semnarea memorandumului de înțelegere din noiembrie 2015.
- Exporturile din Serbia către China au crescut accelerat, rămânând însă modeste prin comparație și nu sunt suficiente pentru a acoperi importurile din China; discrepanța comercială cu China este imensă și continuă să se lărgească.
- Balanța comercială negativă pe care o are Sri Lanka cu China a crescut de-a lungul timpului. Cu toate acestea, prin negocierile curente pentru ALS dintre Sri Lanka și China, există un potențial semnificativ pentru extinderea schimburilor comerciale bilaterale sub egida BRI.
Țările participante bogate în resurse nu au o balanță comercială negativă cu China.
- Din 2015, Republica Democrată Populară Laos a înregistrat un surplus comercial cu China. Acest lucru indică nu doar o creștere puternică a exporturilor din Laos, dar și o cerere mare pe piața chineză, în special pentru produsele agricole și forestiere ale țării. Exporturile Republicii Democrate Populare Laos către China sunt dominate de produse miniere și agricole și cuprind bunuri precum minereu de cupru, fertilizatori chimici, cauciuc, porumb, banane și alte fructe, produse forestiere, animale vii și mobilă. Principalele importuri din China sunt produse procesate cu valoare adăugată precum utilaje, produse de oțel și asimilate, biciclete și alte vehicule, produse legate de telefonie, produse electrice și electronice, cabluri și sârme, componente pentru autovehicule, produse de hârtie și asimilate, fertilizanți chimici, produse plastice și ciment.
- China este una dintre cele mai mari destinații pentru exporturile din Kazahstan. Deoarece cererea din China pentru produsele minerale, agricole și alte resurse naturale ale țării este mare, balanța comercială este în favoarea Kazahstanului. Potrivit Comisiei pentru Statistici din Kazahstan, exporturile către China sunt evaluate la 5,8 miliarde USD și importurile la 4,7 miliarde USD (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Kazahstan).
40
3.1.4 Integrare financiară Cooperarea strânsă între instituțiile financiare din țările participante este necesară pentru consolidarea integrării financiare în cadrul BRI și pentru atingerea obiectivelor BRI. Numai câteva dintre rapoartele naționale BRI-ODD se ocupă în mod adecvat de aspectul privind cooperarea. Rapoartele se concentrează în primul rând pe achiziția participațiilor în instituțiile financiare naționale de către entitățile chineze, prezentate pe scurt în continuare:
- Un consorțiu chinez care cuprinde bursele Shenzhen și Shanghai a cumpărat 25 % din Bursa Dhaka din Bangladesh în 2018.
- Grupul Hualing, cel mai mare conglomerat din China, este implicat în sectorul financiar din Georgia și deține 95 % din acțiunile BasisBank.
- În Kazahstan, Banca China CITIC a achiziționat în 2018 un pachet de acțiuni de control la Banca Altyn, o filială a Băncii Halyk (ibid., pe baza Informburo, 2019).
3.1.5 Apropierea între oameni În contextul actual, apropierea între oameni poate fi definită ca totalitatea interacțiunilor care consolidează
bunăvoința între țările BRI și China. Turismul, schimburile sportive, schimburile de studenți, cooperarea
între ministere și ajutorul oferit prin intermediul unor granturi (în loc de împrumuturi) sunt exemple de
activități care creează legături și întăresc BRI ca ansamblu.
Turismul este o componentă esențială a acestui pilon. Înainte de apariția pandemiei de COVID-19, numărul
de vizite turistice din China în țările BRI era în creștere.
- Azerbaidjan raportează că între 2017 și 2018, numărul vizitelor turistice din China a crescut cu aproximativ 53 %. Agenția de Stat pentru Turism din Azerbaidjan lucrează cu Ministerul Culturii și Turismului din China pentru ca 200 000 de turiști chinezi să viziteze în grupuri Azerbaidjanul în următorii câțiva ani (Xinhua, 2019a).
- Turismul din China s-a dovedit a fi un motor semnificativ al economiei din Thailanda, unde veniturile obținute din vizitele turiștilor chinezi au depășit veniturile generate prin vizitele turiștilor veniți din Japonia și Europa. Înainte de criza de COVID-19, întreprinderile turistice și ospitaliere precum agențiile de turism, hotelurile, restaurantele și magazinele de suveniruri au beneficiat foarte mult de creșterea turismului. Peste 10 milioane de turiști chinezi au vizitat Thailanda în 2019 și se așteaptă o creștere a acestui număr, imediat ce vor fi fost modernizate sistemele de transport ale țării.
- Numărul de turiști chinezi care au vizitat Republica Democrată Populară Laos a crescut de la 0,16 milioane în 2010 la 0,80 milioane în 2018. Turiștii chinezi reprezintă al treilea cel mai mare grup de vizitatori veniți în această țară.
- Numărul de turiști chinezi care au vizitat Mongolia a crescut cu 8,5 % în 2017 și cu 15,1 % în 2018, în timp ce numărul de turiști mongoli care au vizitat China a crescut cu 2,7 % și respectiv 43,2 % în aceiași ani.
- Deși Serbia și China sunt departe una de cealaltă din punct de vedere geografic și cultural, în ultimii câțiva ani s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști din China care au sosit în Serbia. Numai în 2017, numărul de turiști chinezi care au vizitat Serbia a crescut cu 167 %. Serbia a început să permită în 2017 intrarea în țară a turiștilor chinezi fără viză, în același an fiind introduse zboruri directe între Belgrad și Beijing.
41
- China este a doua țară de origine a turiștilor din Sri Lanka, reprezentând 11,3 % din numărul total de turiști din această țară în 2017 (Autoritatea pentru Dezvoltarea Turismului din Sri Lanka, 2018), iar aceste cifre au crescut rapid în ultimii ani.
Intensificarea turismului impune o infrastructură îmbunătățită și atracții, pentru ca turiștii să petreacă mai
mult timp în țara vizitată și să cheltuiască mai mult. Începând cu 2015, Cehia a crescut numărul de zboruri
între Praga și China, facilitând creșterea semnificativă a numărului de turiști chinezi sosiți în țară. Cu toate
acestea, veniturile din turismul chinez au fost limitate, deoarece turiștii chinezi rămâneau în medie 1,5 nopți
per vizită (media pentru turiștii veniți este de 2,5 nopți per vizită). O altă problemă este cât de pregătit este
sectorul turistic; Sri Lanka raportează că turismul său are nevoie să își amelioreze capacitatea și să rezolve
lipsurile privind resursele umane înainte de a putea face față unei cereri crescute.
Schimburile și activitățile educaționale sunt raportate de multe dintre țările participante la proiect.
- Din 2016, Azerbaidjanul s-a angajat în schimburi de profesori și studenți și în colaborarea instituțională cu China, iar China a furnizat țării echipament TIC (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Azerbaidjan).
- În Cambodgia, China finanțează un proiect de ameliorarea a clădirilor în care funcționează școli, care implică construirea a 26 de clădiri pentru licee și trei centre de instruire pentru profesori.
- Bursele oferite de China studenților din Republica Democrată Populară Laos au crescut extrem de mult în ultimii ani; între 2013 și 2016, numărul studenților bursieri a crescut de la 723 la peste 9 000. Numai în 2018, mai bine de 2 000 de studenți din Laos au plecat să studieze în China. O mare parte dintre burse sunt acordate studenților din Laos care trăiesc în provinciile de la granița cu China. Studenții din provincia Luang Namtha, de exemplu, primesc peste 1 000 de burse anual.21 Deschiderea oportunităților de dezvoltare profesională a consolidat de asemenea relațiile dintre cele două țări. Comitetul pentru Cooperare Laos-China raportează că numărul de oficialități care au beneficiat de formare în China a crescut de la 532 în 2015 la 2 391 în 2018. Temele tratate în timpul acestor vizite includ, printre altele, dezvoltarea economică, finanțele, reducerea sărăciei, accesul pe piață, impozitarea și inovația.
- Un centru de cercetare – China and Central Asia Studies Center – a fost creat la Universitatea KIMEP (anterior, Institutul kazah pentru management, economie și cercetare strategică). Universitatea KIMEP a semnat acorduri de parteneriat cu 30 de universități din China. În prezent, peste 14 000 de studenți kazahi studiază în China.
- Cooperarea dintre universitățile și instituțiile științifice din China și Mongolia s-a extins rapid în ultimii ani. Raportul național confirmă faptul că 6 268 de studenți mongoli studiază în China și că un acord interguvernamental din 2018 este responsabil pentru aducerea în țară a 358 dintre acești studenți.
- Studenții români au beneficiat de 57 de burse universitare din partea Chinei în perioada 2018-2020.
- China a oferit Sri Lankăi burse universitare și programe de formare pentru oficialii guvernamentali. În 2018, China a furnizat 62 % din ofertele de formare pe termen scurt oferite Sri Lankăi de partenerii săi de dezvoltare.
21 Raportul BRI-ODD al Republicii Democrate Populare Laos citează un studiu efectuat pe teren în provinciile
Luang Namtha și Oudomxay în perioada 9-15 iunie 2019.
42
Asistența umanitară este o altă modalitate de consolidare a apropierii între oameni. China a oferit asistență
umanitară pentru persoanele strămutate din Myanmar. În 2020, China a trimis în Myanmar o echipă de
experți medicali și a donat acestei țări 5,3 tone de materiale sanitare pentru combaterea pandemiei de
COVID-19.
Consolidarea legăturilor între oameni la mai multe niveluri este foarte benefică. Georgia și China au creat
o comisie interguvernamentală care a lucrat pentru aprofundarea cooperării interguvernamentale într-un
număr mare de domenii, inclusiv comerț și investiții, transport, agricultură, energie, turism și proprietate
intelectuală. Ministerul Comerțului din China și Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile din Georgia au
organizat împreună Forumurile de la Tbilisi privind Centura și Drumul Mătăsii (în 2015, 2017 și 2019), la
fiecare dintre aceste evenimente participând 1 000-2 000 de delegați din întreaga lume. Forumurile au
promovat interconectarea delegaților interesați de oportunitățile pentru cooperare avansată în domeniul
schimburilor comerciale, investiții, comerț electronic, transport, energie și conectivitate digitală. Raportul
export-import dintre cele două țări continuă să crească, astfel cum arată popularitatea tot mai mare a
vinurilor din Georgia în rândul consumatorilor din diferite regiuni ale Chinei. Și piața turistică înregistrează
profituri; Georgia promovează în mod activ turismul în China, iar numărul de vizitatori chinezi în Georgia a
crescut rapid în ultimii ani. În 2018, aproape 32 000 de chinezi au călătorit în Georgia – o creștere de 75 %
față de anul precedent.
Interacțiunea culturală s-a intensificat, dar a creat controverse în anumite cazuri.
- România găzduiește patru Institute Confucius și două Clase Confucius (extensii ale programului privind Institutele Confucius). Au existat solicitări publice de închidere a tuturor Institutelor Confucius din România.
- În Kazahstan au fost înființate trei Institute Confucius.
- China a sprijinit construirea și reabilitarea unor centre sportive și săli de sport (inclusiv Complexul sportiv național Morodok Techo), Palatul Regal și mai multe temple din Cambodgia.
- În Myanmar, China a înființat Centrul Cultural Chinez și Fundația chineză pentru reducerea sărăciei.
43
Guvernul chinez oferă granturi substanțiale pentru proiectele selectate, care creează bunăvoință în țările
beneficiare.
- Republica Kârgâzstan a beneficiat de granturi în valoare de sute de milioane de dolari. Niște exemple recente sunt un grant de 86,5 milioane USD pentru reconstrucția de drumuri în Bishkek, un nou laborator pentru produse agricole, excavări arheologice și conservarea monumentelor istorice. Alte 150 de milioane au fost oferite pentru renovarea a peste 100 de străzi din Bishkek. Granturile chineze au finanțat construcția celui mai mare spital din Asia Centrală, dotat cu echipamente medicale moderne, cel din Osh, și a unui spital național din Bishkek. China a oferit granturi și pentru proiectele de irigații din Republica Kârgâzstan.
- Republica Democrată Populară Laos este o altă țară care a primit granturi substanțiale. Guvernul chinez a anunțat în 2017 că va oferi 6,57 miliarde CNY (950 de milioane USD) în granturi pe o perioadă de patru ani (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Republica Democrată Populară Laos). Guvernul Republicii Democrate Populare Laos a identificat peste 1 100 de proiecte care vor fi finanțate prin aceste granturi; proiectele pe infrastructură, educație și sănătate reprezintă marea parte a finanțării, dar este inclusă și crearea de capacității. Granturile chineze au finanțat construcția și modernizarea spitalului Mahosot, cantina de la Centrul Național pentru Convenții și 10 noi școli, precum și modernizarea drumului 14A. În perioada 2018-2020, China a devenit cel mai mare furnizor de granturi pentru proiectele de dezvoltare din această țară, depășind Banca Mondială și Banca Asiatică pentru Dezvoltare.
- Între 2018 și 2020, Mongolia a primit granturi în valoare totală de 2 miliarde CNY (peste 300 de milioane USD) pentru proiectele din zona ger (iurtă)22 privind replanificarea și închirierea apartamentelor, care au drept scop reducerea poluării aerului.
Intervențiile care au un impact pozitiv vizibil asupra vieții cotidiene a comunităților creează legături mai
strânse. Exemplele pentru astfel de intervenții în cadrul BRI cuprind construirea de poduri ale prieteniei în
Bangladesh și ajutorul acordat Serbiei pentru planurile sale de construcție a unei instalații de tratare a
apelor uzate în scopul de a rezolva problema apelor uzate din centrul Belgradului, care sunt deversate în
principalele ape curgătoare din oraș, Sava și Dunărea. Banca de Export-Import a Chinei a finanțat în Sri
Lanka proiectul pentru furnizarea de apă din zona extinsă a Kurunegalei și proiectul de canalizare prin
intermediul unui împrumut preferențial de 77 de milioane USD, prin care s-a facilitat furnizarea de apă
potabilă în zona extinsă a capitalei Kurunegala. Proiectul de construcție a fost executat de societatea China
Machinery Engineering Corporation între anii 2014 și 2018. Pentru toate intervențiile de acest fel este
nevoie de promovare prin mass-media pentru ca publicul să aibă cunoștință de ele și pentru a beneficia de
sprijinul public.
22 Un ger este o locuință tradițională mongolă, de formă rotundă acoperită cu piei de animale. O zonă ger
cuprinde atât gerurile, cât și casele de cărămidă sau din materiale pentru construcții provizorii. Aceste zone se
caracterizează prin lipsa de drumuri asfaltate și infrastructura limitată (inclusiv acces limitat la apă, instalații sanitare
și căldură).
44
3.2 Dificultăți și oportunități
Numeroase studii au fost efectuate pentru a evalua dificultățile, riscurile, oportunitățile și potențialul asociate cu BRI.
Prezentul raport oferă o perspectivă bazată pe rapoartele naționale BRI-ODD, precum și pe o trecere în revistă a
literaturii pertinente. Multe dintre dificultățile și problemele raportate au la bază un număr mic de cauze.
3.2.1 Provocări privind relațiile comerciale și investițiile Balanțele comerciale negative cu China sunt o problemă, deși îngrijorările au fost risipite într-o anumită
măsură prin amploarea investițiilor străine directe (ISD) aduse prin intermediul BRI. Serbia, de exemplu,
raportează că cel puțin o parte din deficitul său comercial extern cronic este acoperit de investițiile străine
directe chineze, care au crescut vertiginos din 2013. Această creștere bruscă a coincis cu prezența chineză
tot mai mare în multe alte domenii și cu apropierea tot mai strânsă a legăturilor politice dintre cele două
țări. În 2018, Grupul Minier Zijin din China a investit circa 1,3 miliarde USD în RTB Bor, un combinat de stat
pentru extracția de cupru și siderurgic și una dintre cele mai mari societăți din Serbia. Cu participația sa de
63 %, Grupul Zijin a preluat controlul asupra companiei care a fost redenumită Serbia Zijin Bor Copper.
Această companie are 5 000 de angajați locali. Pentru anumite motive, dintre care cele mai importante
sunt explicate în paragrafele corespunzătoare, balanțele comerciale negative sunt într-adevăr o problemă
în țările în care nu există decât investiții BRI reduse sau în care acestea lipsesc cu desăvârșire.
Pentru ca schimburile comerciale să atingă potențialul maxim, țările BRI trebuie să rezolve problema
diferențelor de politici existente. BRI nu poate rezolva probleme care țin de coerența politicilor naționale.
Banca Mondială estimează că schimburile comerciale dintre economiile din coridorul BRI sunt cu 30 % sub
potențialul real și că investițiile străine directe sunt cu 70 % mai mici decât potențialul acestora. Acest lucru
se datorează faptului că schimburile comerciale și politicile de investiții sunt restrictive în multe țări, iar
acordurile comerciale între economiile din acest coridor tind a fi superficiale și fragmentate (Banca
Mondială, 2019).
În câteva țări, investițiile chineze au devenit o sursă majoră de ISD. În Bangladesh, ISD nete venite din China
au fost de 68,58 milioane USD în 2016-2017, 506 milioane USD în 2017-2018 și 1,16 miliarde USD în 2018-
2019. În Cambodgia, ISD din China au depășit 1,5 miliarde USD în 2018, reprezentând 43,3 % din totalul
ISD. China este cel mai mare investitor din Republica Democrată Populară Laos, cu o valoare totală a
investițiilor aprobate de 17,4 miliarde USD în 2017; comparativ, PIB-ul țării din același an a fost de 16,9
miliarde USD (Banca Mondială, nedatat(b)). Investițiile chineze nepreferențiale din Republica Democrată
Populară Laos au crescut cu peste 3 miliarde USD în 2018, fiind foarte probabil ca tendința ascendentă să
se mențină. Thailanda poate beneficia de statutul de bază de producție ASEAN pentru industria
prelucrătoare chinezească. Între 2010-2014, ISD ale țării venite din China au fost în medie de 394,06
milioane anual; în perioada 2015-2019 – după inițierea BRI în Thailanda – ISD din China au crescut în medie
la 595,69 milioane USD pe an.23
23 Informațiile privind investițiile se bazează pe rapoartele naționale BRI-ODD corespunzătoare fiecărei țări.
45
Investițiile BRI extinse sunt costisitoare în contextul creșterii datoriilor. Banca Mondială a estimat că
investițiile BRI din toate sectoarele din cele 70 de economii din coridor (fără China) se ridică la 575 de
miliarde USD. Aceste investiții au loc „în contextul datoriilor publice care cresc tot mai mult. Datoriile
externe din afara Clubului Paris, inclusiv datoriile față de China, sunt reduse în multe din economiile
coridorului, dar au crescut în țările cu un risc mai mare de îndatorare” (Banca Mondială, 2019, p. 4-5). Acest
lucru pune în lumină nevoia pentru o capacitate instituțională sporită pentru modelarea macroeconomică,
monitorizarea și adoptarea de politici în toate țările participante la BRI, cu accent special pe sustenabilitatea
datoriilor.
3.2.2 Oportunități privind comerțul și investițiile
Prin reducerea duratei călătoriilor, proiectele de transport BRI pot extinde comerțul, spori investițiile și
crește veniturile. Banca Mondială estimează că utilizarea coridoarelor de transport BRI va reduce durata
călătoriilor cu până la 12 %. Se estimează că acest lucru va spori schimburile comerciale cu 2,8-9,7 % pentru
economiile din coridor și cu 1,7-6,2 % pentru celelalte țări din lume. În economiile din coridor, se așteaptă
ca sporirea schimburilor comerciale să aibă ca efect o creștere reală a veniturilor între 1,2 % și 3,4 %, fără
a ține seama de costurile aferente investițiilor în infrastructură. Creșterea ISD va spori și mai mult aceste
efecte. Printre cei 14 participanți la proiectul BRI-ODD, se așteaptă venituri reale în țări precum Republica
Kârgâzstan și Thailanda. Cu toate acestea, modelul Băncii Mondiale arată că Azerbaidjan și Mongolia ar
putea să experimenteze efecte negative în privința bunăstării, deoarece cheltuielile cu infrastructura vor
depăși câștigurile obținute din integrare (Banca Mondială, 2019).
Reforme complementare de politici sunt necesare pentru a maximiza efectele pozitive ale proiectelor de
transport BRI și pentru a asigura că profiturile sunt partajate pe larg (ibid.). Thailanda este un exemplu bun
în acest sens, aceasta identificând nișa din politica națională și contextele de planificare în care investițiile
BRI în transporturi ar contribui cel mai mult la dezvoltarea economică (a se vedea secțiunea 3.1.2).
Planurile de dezvoltare națională coerente pe termen mediu și lung sunt o condiție sine qua non pentru a
maximiza beneficiile rezultate din colaborarea BRI. Planurile sectoriale pe termen mediu (în special pentru
transporturi, energie și alte sectoare de investiții BRI) ar trebui să se integreze în planul național de
dezvoltare general pe termen mediu. Aceasta va asigura că fiecare aspect al noilor investiții BRI poate fi
folosit strategic pentru a avea cel mai mare impact posibil asupra veniturilor, sectorului social și a restului
economiei.
3.2.3 Riscuri legate de proiectele de infrastructură mari
Investițiile mari în infrastructură care implică finanțarea datoriilor implică riscuri care amenință
sustenabilitatea datoriei. Managementul public coerent al investițiilor, condițiile de finanțare favorabile și
creșterea continuă pot reduce aceste riscuri. Transparența termenilor și condițiilor proiectelor BRI trebuie
ameliorată, iar capacitatea țărilor beneficiare de a evalua aceste condiții și termeni trebuie consolidată.
În unele dintre rapoartele BRI-ODD au fost menționate riscuri de guvernanță, inclusiv corupția și
deficiențele din sectorul achizițiilor publice. Astfel de riscuri ar putea fi atenuate prin crearea de bune
46
practici internaționale, inclusiv achiziții publice deschise și transparente. Riscuri reglementare și de
probitate semnificative ar putea afecta proiectele BRI în cazurile de corupție posibilă, creând obstacole în
special pentru proiectele de infrastructură pe termen lung.
Este cunoscut faptul că proiectele de infrastructură mari expun țările și comunitățile riscurilor de mediu.
Proiectele BRI nu sunt o excepție. Rutele BRI traversează zone vulnerabile în privința degradării, inundațiilor
și alunecărilor de teren, precum și zone ale biodiversității. Este posibil ca țările gazdă să nu aplice în mod
corespunzător legile și regulamentele de mediu. Așezările extinse de-a lungul noilor rute ar putea avea un
impact negativ asupra mediului, existând riscul de poluare ridicată a aerului și a apei cauzată de
intensificarea traficului. Se estimează că infrastructura de transport BRI ar putea crește emisiile de CO2 cu
0,3 % în întreaga lume – și cu 7 % sau mai mult în Cambodgia, Republica Kârgâzstan și Republica Democrată
Populară Laos – pe măsură ce producția se extinde în domenii care generează o cantitate mai mare de
emisii (ibid.). În Serbia, dependența mare față de energia electrică generată în centrale pe cărbuni –
susținută prin proiectele asociate BRI – ar putea adânci dependența nocivă prea mare a țării față de cărbuni.
Se știe de asemenea că proiectele de infrastructură mari cresc riscurile și vulnerabilitățile sociale. Proiectele
de infrastructură masive sunt asociate cu influxuri mari de muncitori, ceea ce ar putea însemna riscuri mai
mari în privința violențelor pe motive de sex și a bolilor infecțioase, inclusiv cele transmise pe cale sexuală;
astfel de influxuri promovează de asemenea răspândirea tulpinilor unor boli rezistente la tratamentul
medicamentos, precum malaria și tuberculoza, astfel cum s-a întâmplat în țările din subregiunea extinsă a
Mekongului (Republica Democrată Populară Laos și Organizația Națiunilor Unite, 2013). Aceste proiecte
tind a fi expuse riscurilor în legătură cu drepturile omului, precum și cu dreptul muncii. Riscul activităților
infracționale – inclusiv participarea în activități de comerț ilegale cu lemn și animale sălbatice, vânzarea
drogurilor și terorism transnațional – ar putea crește odată cu deschiderea treptată a granițelor și cu
ameliorarea stării drumurilor.
Sunt necesare evaluări de mediu și sociale riguroase înainte de aprobarea proiectelor. Este de asemenea
necesar un mecanism de supraveghere care să asigure că evaluările nu sunt în mod fraudulos făcute în
favoarea entității de implementare. Pentru această supraveghere, la nivelul național la care se realizează
planificările și investițiile ar trebui să existe un cadru de guvernanță coerent. Evaluările ar trebui realizate
în conformitate cu bunele practici internaționale și ar trebui ancorate în norme și standarde mondiale.
3.2.4 Guvernanța proiectelor BRI Anumite rapoarte naționale menționează demararea foarte înceată a proiectelor BRI, întârzieri în
eliberarea fondurilor și chiar anulări ale proiectelor. Raportul BRI-ODD din Bangladesh menționează că, în
timp ce China a garantat împrumuturi substanțiale pentru proiectele BRI asupra cărora s-a ajuns la un
acord, lentoarea eliberării fondurilor a fost de ajuns de îngrijorătoare să oblige cele două țări să semneze
un acord pentru formarea unui grup de lucru comun, care să identifice cauzele întârzierilor și să ia măsuri
împotriva acestor obstacole. În același raport s-a arătat că constrângerile birocratice de ambele părți sunt
cauza pentru care au fost întârziate cele mai multe dintre proiecte. În Myanmar, întârzierea sau anularea
proiectelor BRI este cauzată adesea din percepția negativă a publicului în privința anumitor inițiative
chineze. În Serbia, numai o proporție mică din proiectele în curs și cele planificate au și fost finalizate sau
47
se află în curs de executare; majoritatea se află în etapa de planificare. Se pare că și România se confruntă
cu proiecte BRI întârziate (și posibil anulate), deoarece inițiativele de investiții chineze, în privința cărora s-
a ajuns la un acord în timpul Summitului 16+1 din 2013 organizat de țările din Europa Centrală și de Est și
China, nu au fost încă implementate.
Dimensiunea și semnificația proiectelor BRI sunt de așa natură că fac absolut necesară transparența și
coordonarea în ceea ce privește managementul și raportarea financiare. În prezent, nivelul de transparență
și coordonare este neadecvat, iar raportarea financiară neconsecventă.
- Potrivit Comisiei pentru Statistici din Kazahstan, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre China și Kazahstan a fost de 10,5 miliarde USD în 2017, în timp ce sursele chineze raportează că schimburile comerciale bilaterale au avut în anul respectiv o valoare de 18 miliarde USD. Defalcate, cifrele publicate de China indică faptul că Kazahstanul a exportat bunuri în valoare de 11,6 milioane USD și a importat bunuri în valoare de 6,4 miliarde USD, în timp ce, potrivit Comisiei pentru Statistici din Kazahstan, valoarea exporturilor și importurilor este 5,8 miliarde USD și, respectiv, de 4,7 miliarde USD.
- În raportul BRI-ODD al Republicii Kârgâzstan se arată că raporturile Chinei nu sunt sistematice și transparente în ceea ce privește împrumuturile pentru proiectele transfrontaliere. Informațiile referitoare la proiectele BRI nu sunt centralizate, cu excepția cifrelor reprezentând investițiile anunțate de oficialii chinezi și proiecțiile ocazionale privind intenția de investiție la nivel național în contextul inițiativei. Există de asemenea inconsecvențe în privința anunțurilor din partea Chinei și a băncilor comerciale în legătură cu proiectele de investiții. Acordurile de finanțare specifice nu sunt publicate decât rar.
- În raportul BRI-ODD al României se subliniază discrepanțele dintre statisticile comerciale ale autorităților române și cele publicate de sursele chineze.
Pentru ameliorarea coordonării, implementării și evaluabilității BRI va fi nevoie de câte o instituție dedicată
în fiecare țară. Un exemplu bun pentru o astfel de instituție este Centrul de Cercetări pentru Investiții creat
în Ulaanbaatar în septembrie 2017 și aflat sub conducerea Ministerului Afacerilor Externe al Mongoliei.
Funcțiile cele mai importante ale centrului sunt pregătirea și implementarea proiectelor prioritare;
realizarea de studii de prefezabilitate și de fezabilitate; dezvoltarea de metodologii și recomandări pe baza
studiului normelor și reglementărilor din Mongolia, China și Federația Rusă; și coordonarea cu instituțiile
respective din China și Federația Rusă. În Thailanda, Comisia comună pentru cooperare feroviară a
Thailandei și Chinei a fost lansată în mod oficial în 2015 pentru a maximiza beneficiile mutuale pentru
ambele țări și pentru a asigura utilizarea optimă a expertizei chineze.
Instituțiile din fiecare țară (inclusiv din China), însărcinate cu monitorizarea BRI, vor trebui să procedeze la
armonizarea modului de clasificare a sectoarelor în care se realizează investiții BRI și la cuantificarea cotelor
relative ale acestora. Comparațiile cantitative între sectoarele de investiții BRI din diferite țări sunt
imposibile în prezent și ar fi nepotrivite, pentru că nu toate țările au adoptat aceleași criterii în raport cu
BRI pentru clasificarea sectoarelor lor de investiții. Există de asemenea diferențe în privința modurile de
clasificare a sectoarelor. În general, în majoritatea țărilor predomină investițiile în infrastructurile de
transport și logistică. Energia este un alt sector predominant (de exemplu, în Bangladesh). Investițiile în
48
sectorul minereurilor predomină în țările cu resurse minerale bogate; în Kazahstan, de exemplu, proiectele
de prospectare, explorare, extracție și procesare a minereurilor și petrolului reprezintă 53 % din totalul
investițiilor, urmate de investiții în căile ferate și conectivitate la rețeaua rutieră, (24 %), industrie (13 %),
conectivitate la rețeaua de energie (6 %), finanțe și IT (3 %) și agricultură și alimentație (1 %).
Rapoartele privind coordonarea politicilor trebuie să se concentreze pe politicile actuale și îmbunătățirile
obținute. Dacă coordonarea politicilor are fără îndoială loc, sub o formă sau alta, în sectoarele în care se
realizează investiții BRI, raportarea privind acest aspect al cooperării BRI este departe de a fi adecvată. În
raportul BRI-ODD al Azerbaidjanului se subliniază faptul că sunt necesare standarde pentru proiectele de
construcție a infrastructurii de transport și pentru politicile comerciale și de transport transnațional de
marfă și multimodal. Raportul național pentru Mongolia menționează câteva mecanisme posibile pentru
coordonare, cum ar fi întâlnirile și grupurile de lucru, forumurile de investiții la care să participe reprezentați
din partea guvernului și a sectorului privat, precum și conferințele academice. Mecanismele viitoare pentru
monitorizarea BRI trebuie să stabilească criterii pentru raportările privind coordonarea politicilor.
Astfel cum se sugerează în cele ce precedă, BRI are nevoie de un cadru de coordonare pentru a-și realiza
potențialul plenar și pentru a spori transparența. Instituțiile vizate trebuie să dezvolte și să adopte un cadru
consecvent în toate țările BRI pentru monitorizarea și raportarea conformă criteriilor stabilite și
indicatorilor statistici, precum și pentru partajarea transparentă a datelor statistice, a coordonării
politicilor, a activităților sectoriale, a investițiile din aceste țări, a dezvoltărilor mass-media, și a
impedimentelor și întârzierilor.
3.2.5 Sentimentul public și comunitățile locale Unele țări raportează că reacțiile publicului față de investițiile chineze și ale BRI nu sunt întotdeauna
pozitive. În Kazahstan, de exemplu, în septembrie 2019, au avut loc proteste anti-chineze în șase orașe
(Almaty, Nur-Sultan, Aktobe, Karaganda, Shymkent și Zhanaozen). Acestea au fost cauza unei neînțelegeri
legate de un anunț făcut de guvernul kazah referitor la 55 de proiecte cu finanțare din China.
Politica poate adânci dificultățile cu care se confruntă BRI. Deoarece proiectele de infrastructură BRI
necesită bugete generoase, influența politică joacă un rol cheie în asigurarea progresului și implementării
fără probleme a acestora. În multe cazuri, BRI este privit ca un instrument politic pentru expansiunea
influenței chineze în regiunea Asia-Pacific, ceea ce conduce la tensiuni geopolitice cu alte țări.
Pentru soluționarea problemelor date de riscurile reputaționale și politice legate de BRI este nevoie de
transparență din partea partenerilor de dezvoltare. Partenerii de proiect trebuie să cadă de acord în privința
obiectivelor și agendei de dezvoltare naționale ale țării gazdă. Raportul BRI-ODD al Thailandei subliniază
importanța consolidării parteneriatelor economice și a încrederii, precum și faptul că guvernul trebuie să
creeze o arenă echitabilă și echilibrată pentru concurența regională, ținându-se totodată de agenda sa
națională. Pentru Thailanda, obținerea unor rezultate optime înseamnă menținerea unui avantaj
comparativ, concentrându-se totodată pe obiective economice pe termen lung, cum ar fi o stare materială
mai bună, distribuția veniturilor și creșterea sustenabilă. Nordul Thailandei este un bun exemplu privind
49
modul în care țara a reușit să folosească veniturile obținute din industria turistică pentru a extinde
activitățile economice locale. Proiectele privind infrastructura de transport, inclusiv proiecte BRI, sunt
privite în Thailanda ca un mijloc pentru sporirea dezvoltării rurale și un ajutor în atenuarea inegalităților.
În cele din urmă, țările gazdă ar trebui să își întemeieze deciziile pe strategii de dezvoltare națională, inclusiv
pe nevoile de finanțare naționale și pe disponibilitatea fondurilor. Raportul BRI-ODD pentru Sri Lanka
subliniază caracteristicile preferențiale ale finanțării chineze, cum ar fi dobânzi mici și scadențe mai lungi.
Acestea sunt importante pentru țările cu venituri medii, având în vedere declinul tendinței pentru finanțări
preferențiale și disponibilitatea tot mai limitată a fondurilor pentru țările din această categorie. În
Thailanda, modul în care se abordează investițiile în sisteme tehnologice pentru calea ferată este bazat pe
un sistem concurențial deschis, care permite să se apeleze la expertiză și fonduri din diferite țări.
50
4 Constatări pe baza modelului extins pentru proiecția economică mondială
4.1 Modelul pentru proiecția economică mondială Modelul original pentru proiecția economică mondială (WEFM) a fost creat pentru a genera proiecții
regulate pentru economia mondială. Acesta nu a avut drept scop explorarea perspectivelor de creștere pe
termen mediu ale țărilor, astfel că nivelul agregat al productivității tuturor factorilor, considerat principalul
motor al creșterii economice pe termen lung, se presupune a fi constant pentru toate țările și perioadele
din acest model.
WEFM-e este o versiune extinsă a WEFM. Prin dezvoltarea WEFM-e, EAPD/DESA a încercat să modifice
structura modelului de manieră a simula impactul diferitelor tipuri de investiții (în special investiții în
infrastructură) asupra creșterii pe termen lung, a sustenabilității fiscale, a pieței muncii, a reducerii sărăciei
și a mediului. WEFM-e este un model macroeconomic structural econometric care oferă o analiză
cantitativă a impactelor investițiilor în infrastructură asupra creșterii PIB-ului, a productivității, a muncii, a
egalității de gen, a sărăciei, a sustenabilității datoriilor și a emisiilor de CO2 pentru o perioadă de aproximativ
cinci ani. Acest lucru permite o evaluare a impactului potențial al BRI. Raportul intitulat „Expansiunea
modelului ONU pentru proiecția economică mondială și simulări de țară” (raportul WEFM-e) avertizează că
acestea nu reprezintă decât modele simulate, iar nu prognoze propriu-zise, întrucât există multe
necunoscute în fiecare dintre țări. Simulările pentru țările participante la proiect sunt prezentate mai jos,
în care prognozele WEFM sunt denumite ca atare, iar pentru simulările WEFM-e se folosește termenul
„modificat”. Mai multe detalii privind metodologia sunt disponibile în raportul WEFM-e de pe site-ul
dedicat proiectului BRI-ODD (Hurník și Vávra, 2020).24 Rapoartele naționale, care cuprind și ele aceste
rezultate, sunt disponibile pe același site al proiectului.
24 Acest capitol cuprinde în mare parte conținutul extras și parafrazat din Hurník și Vávra (2020), care a fost
editat pentru claritate.
51
4.2 Simulări pentru țările participante la proiect 4.2.1.1 Azerbaidjan
Investițiile BRI în Azerbaidjan nu reprezintă o sumă substanțială în raport cu PIB-ul național, astfel că
diferențele privind rezultatele simulării sunt datorate în mare parte modificărilor aduse modelului.
Investițiile generale cresc mai repede dacă sunt defalcate în componentele specifice; determinat de
investiții guvernamentale și private mai rapide și de creșterea consumului privat, creșterea reală a PIB-ului
accelerează în WEFM-e. Deoarece investițiile în infrastructură sunt relativ timide, productivitatea crește
doar puțin mai repede în modelul modificat; cu toate acestea, se extinde și participarea forței de muncă,
ceea ce implică o creștere mai rapidă a PIB-ului potențial decât cea prognosticată în modelul original. Pe
măsură ce creșterea PIB accelerează, starea financiară a guvernului se ameliorează, iar deficitul bugetar se
transformă în surplus până la finalul perioadei de proiecție. Raportul datorie/PIB este stabil la aproximativ
50 % până în 2020, după care scade la 12 % până în 2023. În ceea ce privește mediul, emisiile de CO2 cresc
mult mai repede odată cu accelerarea creșterii PIB-ului.
FIGURA 21. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: AZERBAIDJAN Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
-3%
0%
3%
6%
9%
Creșterea PIB
Original Modified
0
10
20
30
40
50
60
Raportul datorie/PIB
Original Modified
52
Original Original
Modified Modificat
4.2.1.2 Bangladesh
Fluxul de investiții BRI determină creșterea mai rapidă a PIB-ului în modelul modificat. Odată cu încetarea
investițiilor în anul 2020, creșterea PIB-ului se reduce, înregistrând chiar o scădere sub nivelul inițial de
creștere (un efect secundar al cererii determinat de scăderea investițiilor). Cu toate acestea, economia se
redresează și creșterea PIB depășește în cele din urmă trendul inițial, fiind determinată de așteptări față de
potențialul de creștere tot mai mare. Odată cu încetarea fluxului de investiții BRI și cu reducerea creșterii,
deficitul bugetar începe să se amplifice și raportul datorie/PIB crește. Rata sărăciei pe cap de locuitor scade
constant pe toată perioada previziunii și va fi de 8 % în 2023 (în scădere de la 23,5 % în 2015); având în
vedere prezumțiile unui prag de sărăcie constant și indicele Gini, reducerea realizată a sărăciei pare a fi
rezonabilă. Emisiile de CO2 continuă să crească, fiind determinate de creșterea activității economice. În
lipsa unor politici de mediu, activitatea economică îmbunătățită poate avea un efect nociv substanțial
asupra mediului. În mod clar, implementarea politicilor de mediu este necesară pentru a reduce impactele
averse asupra mediului.
FIGURA 22. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: BANGLADESH Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Rata sărăciei pe cap de locuitor (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
3%
6%
9%
Creșterea PIB
Original Modified
30
35
40
45
Raportul datorie/PIB
Original Modified
0%
15%
30%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Rata sărăciei pe cap de locuitor
60000
80000
100000
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Emisiile de CO2 (kt)
53
4.2.1.3 Cambodgia
Întrucât, în prezent, nu sunt disponibile date BRI oficiale pentru Cambodgia, se prezumă că în perioada de
cinci ani 2015-2019 BRI a investit 2,5 miliarde USD (~12 % din PIB 2016). Odată cu începerea investițiilor
BRI, investițiile mai rapide și creșterea consumului privat stimulează creșterea mai rapidă a PIB. Odată cu
terminarea fluxului de investiții BRI în 2019, creșterea PIB se reduce la o cotă ușor inferioară celei din
modelul original (ca urmare a efectului cererii), urmând de aproape tendința inițială. Deoarece PIB crește
rapid inițial, deviația PIB este tot mai mare și rămâne pozitivă până la terminarea investițiilor BRI în 2019.
Apoi, deficitul începe să se reducă (chiar dacă reducerea e lentă) și rămâne pozitiv până la finalul prognozei.
Raportul datorie/PIB scade inițial; cu toate acestea, odată cu încetarea fluxului de investiții în 2019 și cu
reducerea creșterii PIB, deficitul bugetar se amplifică. Prin urmare, raportul datorie/PIB crește din nou și
depășește pe termen lung nivelul inițial. Concomitent, deficitul bugetar se amplifică în continuare, atingând
9 % din PIB la finalul perioadei de simulație. Pe măsură ce creșterea PIB se accelerează între 2016 și 2019,
emisiile de CO2 cresc cu aproximativ 30 %. Apoi, pe măsură ce economia încetinește, rata poluării cu carbon
scade de asemenea.
FIGURA 23. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: CAMBODGIA Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
0%
7%
14%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
0
20
40
60
Raportul datorie/PIB
Original Modified
5000
6000
7000
8000
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Emisiile de CO2 (kt)
54
4.2.1.4 Cehia
Deși Cehia a semnat memorandumul de înțelegere în 2015, investițiile BRI sunt neglijabile în această țară,
ridicându-se la numai cca 230 de milioane USD (~0,1 % din PIB 2016). În WEFM-e, creșterea PIB este
ascendentă inițial, determinată de consumul și investițiile private. După perioada inițială de creștere însă,
PIB-ul încetinește, urmând aproape traiectoria inițială. Pentru că creșterea potențială este mai rapidă în
anii de început, deviația PIB se accentuează în continuare. Pe măsură ce creșterea reală se redresează,
deviația PIB se reduce și rămâne puțin sub nivelul preconizat în modelul original. O reducere relativ rapidă
a ratei sărăciei pe cap de locuitor este determinată de o creștere fulminantă a PIB pe cap de locuitor în
2017 (când nu se înregistrează nicio creștere a populației) și de o distribuție relativ egală a veniturilor (Cehia
are un coeficient Gini relativ scăzut). Poluarea crește doar ușor, deoarece activitatea economică rămâne
aproape de creșterea potențială. Scăderea emisiilor de CO2 în datele istorice (până în 2014) reflectă
închiderea centralelor vechi pe cărbuni.
FIGURA 24. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: CEHIA Creștere PIB (%)
Deviația PIB (% din PIB)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
Rata sărăciei pe cap de locuitor (%)
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
Creșterea PIB
Original Modified
-6-4-202468
Deviația PIB
Original Modified
70000
90000
110000
130000
150000
170000
Emisiile de CO2 (kt)
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
Rata sărăciei pe cap de locuitor
55
4.2.1.5 Georgia
Investițiile generale în cuantum de 1 miliard USD (~8 % din PIB 2016), întinse pe o perioadă de cinci ani,
cuprinsă între 2020 și 2024, sunt o prezumție, pentru că Georgia nu a devenit membru BRI în mod formal
decât în mai 2019. În perioada de timp simulată se prezumă că toate investițiile BRI se vor materializa. În
modelul modificat, PIB-ul real crește mult mai rapid, determinat de investiții mai rapide și de creșterea
consumului. Deoarece creșterea reală a PIB accelerează inițial în timp ce creșterea potențială scade,
deviația PIB devine pozitivă. În cele din urmă, creșterea potențială se redresează și creșterea reală
încetinește, ceea ce are ca efect dispariția deviației PIB până în 2023. Datoriile scad și rămân stabile la
valoarea de aproximativ 30 % din PIB în WEFM-e. Emisiile de CO2 cresc relativ încet în perioada inițială a
prognozei, dar accelerează după 2016.
FIGURA 25. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: GEORGIA Creștere PIB (%)
Deviația PIB (% din PIB)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
0%
3%
6%
9%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
-2
0
2
4
6
8
Deviația PIB
Original Modified
0
2000
4000
6000
8000
10000
Emisiile de CO2 (kt)
10
20
30
40
50
Raportul datorie/PIB
Original Modified
56
4.2.1.6 Kazahstan
Se așteaptă ca investițiile BRI să aibă o valoare totală de 4,4 miliarde USD în perioada 2012-2020. Mai multe
fluxuri de investiții înseamnă, potrivit prognozei, o creștere rapidă a investițiilor, determinată de investiții
mai mari (guvernamentale și BRI) în infrastructură și de investițiile private în creștere constantă. Deși
investițiile BRI au început în 2012, ultima valoare observată a PIB-ului real este cea din 2017, astfel că
creșterea investițiilor este reflectată numai începând cu 2018. Acesta este motivul creșterii fulminante a
PIB din 2018. Chiar și după aceea, creșterea PIB continuă să accelereze, deși la finalul perioadei de prognoză
creșterea încetinește la un ritm similar celui din modelul original. Cât timp creșterea PIB rămâne ridicată,
deficitul bugetar (în termeni de PIB) se reduce, iar raportul datorie/PIB scade. Pe termen mediu, nivelul
datoriilor este mai scăzut în WEFM-e decât în modelul original, menținându-se la aproximativ 30 % din PIB
pe termen lung. În ceea ce privește impactul de mediu, emisiile de CO2 scad inițial în pofida accelerării
activității economice. După 2017, emisiile de carbon revin la tendința lor inițială, dar rămân la un nivel mai
scăzut decât cel înregistrat în 2014 (punctul cel mai recent din datele istorice).
FIGURA 26. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: KAZAHSTAN Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
0%
3%
6%
9%
Creșterea PIB
Original Modified
0
10
20
30
Raportul datorie/PIB
Original Modified
220000
240000
260000
280000
300000
Emisiile de CO2 (kt)
57
4.2.1.7 Republica Kârgâzstan
Proiecțiile se bazează pe investițiile de 1,3 miliarde USD în proiecte BRI pe o perioadă de șapte ani (2012-
2018). Potrivit WEFM-e, în 2017 și 2018 există o accelerare a creșterii PIB. Odată cu terminarea proiectelor
de investiții în 2018, creșterea PIB revine la aproximativ 5 %, iar deficitul bugetar se amplifică; prin urmare,
raportul datorie/PIB crește. Până la finalul perioadei de prognoză, raportul datorie/PIB depășește nivelul
inițial și continuă să crească în cele din urmă. Acest rezultat este compatibil cu constatările făcute de Hurley,
Morris and Portelance (2018), care privesc Republica Kârgâzstan ca o țară cu un risc „moderat” de
îndatorare. Accelerarea creșterii PIB în 2017 și 2018 determină o diminuare a ratei sărăciei pe cap de
locuitor, însă în 2020, după încetarea fluxului de investiții BRI, rata sărăciei pe cap de locuitor începe să
crească – menținându-se însă la 8 % sub nivelul din 2015. Această țară poate evita aceste impacte negative
prin ajustarea politicii fiscale și a comportamentului privind împrumuturile.
FIGURA 27. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: REPUBLICA KÂRGÂZSTAN Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
Rata sărăciei pe cap de locuitor (%)
0%
5%
10%
Creșterea PIB
Original Modified
30
60
Raportul datorie/PIB
Original Modified
8000
9000
10000
11000
12000
Emisiile de CO2 (kt)
15%
17%
19%
21%
23%
25%
27%
29%
31%
33%
Rata sărăciei pe cap de locuitor
58
4.2.1.8 Republica Democrată Populară Laos
Cumulul investițiilor BRI raportate este de 54 % din PIB 2016 (de departe cea mai mare proporție din toate
cele 14 țări participante la proiect), fiind distribuite pe perioada 2017-2021. Creșterea investițiilor în
infrastructură (suma investițiilor guvernului și ale BRI) este ascendentă în 2017, iar investițiile
guvernamentale și private continuă să crească constant în ritm de aproximativ 8 % și respectiv 10 %.
Creșterea PIB în modelul modificat depășește performanța din modelul original. Pentru că proiectul BRI și
investițiile aferente se finalizează în 2021, creșterea PIB se diminuează în 2022, rămânând însă peste nivelul
inițial pentru următorii câțiva ani. Raportul datorie/PIB începe să crească după încetarea fluxului de
investiții BRI, datoriile guvernului urmând a fi conform proiecției de peste 65 % din PIB la finalul perioadei
de prognoză. În realitate, guvernul va răspunde probabil după traversarea unor dificultăți privind
împrumuturile suplimentare, simularea fiind însă folositoare în sensul că arată implicațiile programelor de
investiții guvernamentale pentru sustenabilitatea datoriilor în absența mecanismelor de ajustare. Proiecția
creșterii datoriilor guvernamentale este compatibilă cu constatările făcute de Hurley, Morris and
Portelance (2018), care privesc Republica Democrată Populară Laos ca fiind una dintre țările cele mai
vulnerabile în privința riscului de îndatorare.
FIGURA 28. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: REPUBLICA DEMOCRATĂ POPULARĂ LAOS Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
2%
5%
8%
11%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
50
60
70
Raportul datorie/PIB
Original Modified
59
4.2.1.9 Mongolia
În absența unor date concrete, în modelul simulației se prezumă o valoare ipotetică de 1,5 miliarde USD
(~21 % din PIB 2016) a investițiilor BRI, distribuite pe perioada 2021-2025. Orizontul viitor indică faptul că
Mongola a semnat memorandumul BRI la sfârșitul lui aprilie 2019, investițiile BRI urmând a fi definite. În
ansamblu, modificările aduse modelului pentru Mongolia conduc la accelerarea creșterii PIB, și PIB
potențial crește mai repede ca urmare a productivității mai crescute și a participării forței de muncă. Cu
toate acestea, activitatea economică ameliorată nu este suficientă pentru a reduce în continuare sărăcia și
are un impact negativ asupra mediului odată cu creșterea poluării.
FIGURA 29. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: MONGOLIA Creștere PIB (%)
Rata sărăciei pe cap de locuitor (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
0%
5%
10%
15%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Rata sărăciei pe cap de locuitor
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Emisiile de CO2 (kt)
60
4.2.1.10 Myanmar
Nu au fost disponibile date oficiale privind investițiile BRI în Myanmar, astfel încât în modelele simulate
acestor investiții le-a fost atribuită o valoare de 10 miliarde USD (~16 % din PIB 2016), distribuite pe o
perioadă de cinci ani (2015-2019). Determinată de fluxuri de investiții robuste (prin BRI) și de creșterea mai
rapidă a productivității și a PIB-ului potențial, creșterea PIB accelerează. În 2020 (după încetarea investițiilor
BRI ipotetice), creșterea PIB scade sub nivelul de creștere preconizat inițial, dar creșterea mai rapidă a PIB-
ului potențial grăbește redresarea, stimulând o creștere mai rapidă a PIB-ului, comparativ cu modelul inițial.
Modelul modificat generează o traiectorie periculoasă pentru raportul datorie/PIB și deficitul bugetar al
guvernului, ceea ce determină necesitatea unor mecanisme de ajustare pentru a asigura sustenabilitatea
datoriilor.
FIGURA 30. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: MYANMAR
Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
5%
8%
11%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
20
55
90
Raportul datorie/PIB
Original Modified
61
4.2.1.11 România
Deși România a semnat memorandumul BRI în anul 2015, proiectele BRI nu au fost încă executate. În
modelul simulat se prezumă că aceste proiecte vor fi implementate la un moment dat. În model, investițiile
BRI sunt estimate la valoarea de 8,2 miliarde USD (~5 % din PIB 2016) în perioada 2021-2028. În timpul
perioadei simulate, creșterea PIB real accelerează la început, dar scade brusc între 2018-2020, în principal
din cauza unei reduceri a consumului și a investițiilor private. Cu toate acestea, creșterea PIB se redresează
și depășește creșterea preconizată inițial până în jurul anului 2023. Raportul datorie/PIB scade inițial brusc
și apoi se stabilizează la cca 27 % la finalul orizontului de proiecție. Datele istorice indică o scădere bruscă
a emisiilor de CO2 până în 2014, însă odată cu extinderea economiei, poluarea crește. În cele din urmă,
scăderea populației (predefinită de WEFM original) conduce la o ușoară reducere a emisiilor, care se mențin
peste nivelul din 2014 până la finalul orizontului de proiecție.
FIGURA 31. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: ROMÂNIA Creștere PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
-3%
0%
3%
6%
9%
12%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Emisiile de CO2 (kt)
62
4.2.1.12 Serbia
Simularea se bazează pe investițiile BRI în cuantum de 4 miliarde USD (~11 % din PIB 2016), care cuprind
proiecte definitivate și în curs de executare (fiind excluse cele planificate) în perioada 2013-2024.
Determinat de creșterea accelerată a investițiilor, PIB crește inițial mai rapid în modelul modificat. În 2019
și 2020, creșterea PIB încetinește din cauza reducerii consumului privat, dar se redresează rapid și crește
mai repede decât în modelul inițial. Serbia a decis să reducă datoria publică și, în 2018, a fost aprobat pentru
o perioadă de 30 de luni Instrumentul FMI pentru coordonarea politicilor (IMF, 2018). Programul rămâne
în grafic, iar datoria publică are o traiectorie descendentă, grație rambursării capitalului și plății dobânzilor.
Combinarea plăților de capital din trecut și din viitor (considerat a fi extern programului FMI) și creșterea
mai mare a PIB sugerată de modelul modificat determină o reducere mai rapidă a raportului datorie/PIB în
WEFM-e, cu o cădere bruscă de la 28 % la 18 % așteptată pentru perioada 2022-2023. Poluarea cu carbon
se reduce în perioada simulată în ansamblu; deși emisiile de CO2 cresc în ultimii trei ani ai orizontului de
proiecție, acestea se mențin la un nivel mult mai mic decât cele din perioada 2012-2013.
FIGURA 32. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: SERBIA Creștere PIB (%)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
-2%
0%
2%
4%
6%
Creșterea PIB
Original Modified
10
30
50
70
Raportul datorie/PIB
Original Modified
0
10000
20000
30000
40000
50000
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Emisiile de CO2 (kt)
63
4.2.1.13 Sri Lanka
Se presupune că investițiile BRI din Sri Lanka au o valoare nedeterminată de 4,9 miliarde USD (~8 % din PIB
2016). Această cifră cuprinde împrumuturi și investiții chineze contractate anterior lansării oficiale a BRI,
dar care au fost declarate ulterior ca făcând parte din BRI. Primul proiect (portul Hambantota) a fost lansat
în anul 2007 și, la fel ca majoritatea acestor proiecte, a fost finalizat până la sfârșitul anului 2019. Cu toate
acestea, deoarece mai există încă proiecte în curs de executare și planificate, care se așteaptă a fi
definitivate până în 2025, simularea analizează datele BRI pentru Sri Lanka pentru perioada 2007-2025. În
modelul modificat, fluxurile mai puternice ale investițiilor și câștigurile din productivitate determină o
creștere mai rapidă a PIB-ului real. Odată cu creșterea mai rapidă a PIB-ului, sunt acumulate venituri mai
mari și deficitul bugetar se reduce la sub 2 % din PIB până la sfârșitului orizontului de predicție. Odată cu
ameliorarea situație financiare a guvernului, țara se împrumută mai puțin și raportul datorie/PIB se reduce
mai repede în modelul modificat. Cu toate acestea, accelerarea activității economice determină și efecte
de mediu nedezirabile sub forma emisiilor mai mari de CO2 în perioada simulării.
FIGURA 33. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: SRI LANKA Creștere PIB (%)
Soldul bugetar al guvernului (% din PIB)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
0%
2%
4%
6%
8%
10%
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Creșterea PIB
Original Modified
-8
-6
-4
-2
0
Soldul bugetar
Original Modified
30
40
50
60
70
80
90
Raportul datorie/PIB
Original Modified
12000
16000
20000
24000
28000
32000
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
20
22
20
23
Emisiile de CO2 (kt)
64
4.2.1.14 Thailanda
Întrucât nu au fost disponibile date oficiale privind investițiile BRI, în cadrul simulării se prezumă investiții
în valoare de 10 miliarde USD pe o perioadă de cinci ani (2015-2019). Aceste investiții suplimentare, însoțite
de investiții private tot mai mari, determină creșterea mai rapidă a investițiilor în modelul modificat. Cu
toate că investițiile BRI ipotetice încep în anul 2015, efectul acestora asupra creșterii PIB-ului nu se observă
decât din 2018. Cea mai recentă valoarea observată a PIB-ului real este cea din 2017, astfel că în practică
simularea nu începe decât în 2018. După un reviriment determinat de fluxurile de investiții BRI, creșterea
PIB-ului descrește, dar rămâne la rata inițială până la finalul orizontului de predicție. Până la finalul perioadei
de simulare, deficitul bugetar crește la aproximativ 2 % din PIB. Deși raportul datorie/PIB scade substanțial
în perioada de simulare, scăderea este mai lentă decât în modelul original, deoarece guvernul acumulează
mai multe datorii.
FIGURA 34. SIMULĂRI WEFM-E SELECTATE: THAILANDA Creștere PIB (%)
Soldul bugetar al guvernului (% din PIB)
Raportul datorie guvernamentală/PIB (%)
Indicele degradării mediului (2014 = 100)
0%
3%
6%
9%
Creșterea PIB
Original Modified
-2
0
2
Soldul bugetar
Original Modified
10
25
40
Raportul datorie/PIB
Original Modified
250000
400000
550000
700000
Emisiile de CO2 (kt)
65
4.3 Problemele evidențiate de procesul WEFM-e
În ansamblu, simulările arată că investițiile BRI pot avea un impact pozitiv, cel puțin în anii de început. După
perioada de început a proiectului, dacă investițiile BRI conduc la creșterea gradului de îndatorare sau la
costuri de mediu majore va depinde de eficiența contramăsurilor adoptate de fiecare țară. Acestea ar putea
fi acțiuni de reducere a datoriei la un nivel sustenabil, de consolidare a legislației de mediu sau de adoptare
a unor legi noi, după caz. Transparența, forța și disponibilitatea datelor privind investițiile BRI constituie un
aspect îngrijorător, astfel cum s-a menționat în secțiunea 3.2. Datele disponibile nu sunt coerente și
transparente în privința definițiilor (folosite de BRI sau nu) și a valorii investițiilor BRI pentru o anumită țară.
66
5 Calea spre viitor: folosirea oportunităților și managementul riscurilor
Capitolul final reprezintă în mare parte o culegere de opțiuni de politică și de recomandări extrase din
rapoartele naționale BRI-ODD. 25 Acoperind domenii multiple ale cooperării BRI, ideile și sugestiile
prezentate în continuare sunt menite a ajuta țările să folosească oportunitățile și să gestioneze totodată
riscurile.
5.1 Răspunderea, capacitățile naționale și politicile Pentru optimizarea beneficiilor cooperării BRI și pentru atenuarea riscurilor, țările participante au nevoie
de o capacitate instituțională adecvată. Țările vor putea să tragă beneficii maxime din BRI numai când
guvernele vor demonstra că își asumă răspunderea, când vor face dovada existenței unor politici
corespunzătoare și când vor fi capabile să ia deciziile corecte. Pentru aceasta este necesară consolidarea
capacităților naționale atât la nivel instituțional, cât și la nivel de proiect. Înainte ca BRI să își poată realiza
potențialul, țările BRI trebuie să înceapă o revizuire a politicilor și să rezolve problema privind diferențele
existente între politicile lor.
Recomandări pentru ameliorarea politicilor și consolidarea instituțională
- Maximizarea sinergiilor între investițiile BRI și eforturile depuse de țări pentru atingerea ODD-urilor privind locurile de muncă decente, egalitatea de gen, protecția mediului și reducerea sărăciei. Acest lucru ar trebui realizat prin implementarea unor politici adecvate și prin consolidarea instituțiilor. Simulările WEFM-e privind proiecția impactului investițiilor (în special al investițiilor în infrastructură) asupra creșterii pe termen lung, a sustenabilității fiscale, a pieței muncii, a reducerii sărăciei și a mediului arată că sunt necesare politici coerente pentru atenuarea efectelor negative. În Cambodgia, de exemplu, simulările WEFM-e arată că o creștere mai rapidă a productivității înseamnă o creștere mai rapidă a PIB-ului, care determină reducerea sărăciei. Cu toate acestea, simulările WEFM-e indică de asemenea agravarea datoriei guvernamentale, deficitului bugetar și problemelor de mediu după încetarea fluxului de investiții BRI. Crearea și implementarea unor politici economice și de mediu raționale pot contribui la atenuarea acestor efecte adverse.
- Dezvoltarea și implementarea unor politici și practici eficiente care extind beneficiile cooperării BRI dincolo de creșterea economică astfel încât să cuprindă și ameliorările tuturor aspectelor vieții, inclusiv venituri mai bune și distribuția bogăției vizavi de dispersia urbană. Infrastructura de transport ar trebui să fie coloana vertebrală a dezvoltării economie, astfel încât să sporească oportunitățile economice din zonele rurale și să susțină crearea valorii economice (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Thailanda).
- În cazurile în care lipsește capacitatea sau abilitatea de a accepta proiecte de infrastructură ample, atenția ar trebui îndreptată spre proiectele mai mici, mai bine adaptate capacității țării respective de dezvoltare și implementare a infrastructurii. Acest lucru ar putea implica, de exemplu, extinderea accesului TIC în zonele rurale, consolidând totodată accesul la o educație
25 Extrasele au fost editate și parafrazate acolo unde a fost necesar pentru a asigura utilitatea recomandărilor și
aplicabilitatea lor în contextul prezentului raport de proiect.
67
digitală, la servicii medicale digitale și la alte servicii și sectoare care ar putea beneficia de o utilizare mai bună a TIC. (ibid., România)
- Crearea unui mediu sigur și propice pentru comerț și investiții. Adesea, țările concurează între ele pentru obținerea fondurilor disponibile limitate pentru dezvoltarea la scară largă a infrastructurii (inclusiv pentru proiectele BRI). Disponibilitatea unui mediu prielnic în care există procese administrative și reglementare eficiente și competitive internațional, precum și politici economice consecvente, va întări încrederea investitorilor și vor face din acea țară o destinație mai atractivă pentru investiții. (ibid., Sri Lanka)
- Asigurarea faptului că activitățile BRI completează politicile naționale, sectoriale și regionale, strategiile și programele, inclusiv inițiativele finanțate de alți parteneri de dezvoltare și în aceleași sectoare. Toate asemenea investiții trebuie să contribuie la progresul ODD-urilor. Pentru promovarea coerenței în acest sens, este necesară crearea unor parteneriate mai solide, care să înlesnească legăturile între BRI și politicile, strategiile și programele complementare. (ibid.)
- Consolidarea cadrului instituțional și a criteriilor pentru selecția și prioritizarea proiectelor BRI. Vor trebui abordate dificultățile semnificative pe care le implică punerea în aplicare a unui asemenea cadru – inclusiv problema participării necorespunzătoare a fiecărui nivel al administrației de stat, a publicului larg și a comunității experților. (ibid., Serbia)
- Îmbunătățirea ambianței instituționale și sprijinirea implicării societăților naționale, în cazul în care este posibil, pentru a evita dependența prea mare de fluxurile de capital străin și împrumuturi, care ar putea crea dezechilibre macroeconomice (ibid.).
- Consolidarea instituțiilor și a guvernanței pentru a asigura implementarea eficientă a proiectelor de investiții publice. Comparativ cu proiectele finanțate de alți parteneri de dezvoltare, proiectele BRI au fost implementate într-un mod excepțional de eficient, lucru datorat, în parte, procedurile de achiziții simple (sau chiar lipsei acestor proceduri) și a atribuirii directe a lucrărilor de construcție de către anumite societăți deținute de statul chinez. (ibid.)
- Consolidarea legislației relevante și a politicilor publice, asigurarea faptului că există legi și politici relative la schimburile comerciale, transport, coridoare economice și logistică (ibid., Mongolia).
- Consolidarea instituțiilor și ameliorarea climatului politicilor prin realizarea de reforme complementare în paralel cu implementarea proiectelor BRI. În lipsa acestor măsuri, profitul generat de investițiile în infrastructură ar putea fi scăzut sau chiar negativ. (ibid., Republica Kârgâzstan)
- Acordarea țărilor de tranzit a permisiunii de a culege beneficiile generate de rutele și coridoarele BRI, dezvoltarea infrastructurii de transport și logistice prin folosirea unei abordări sistematice, introducerea unor tehnologii noi și aplicarea bunelor practici în gestiunea internațională. Ar trebui luate măsuri pentru a rezolva problema dificultăților și întârzierilor la punctele de trecere a frontierei, de exemplu, prin rezolvarea problemei lipsei de norme unificate și standarde tehnice și a instabilității prețurilor de tranzit. (ibid., Georgia)
- Urgentarea implementării proiectelor de infrastructură complexă pentru transporturi și logistică și încercarea de a atrage mai multe investiții private pentru fiecare proiect pentru a atinge mai rapid rezultate (ibid.).
- Liberalizarea piețelor pentru transportul combinat din țările situate de-a lungul coridoarelor BRI, pentru a determina implicarea operatorilor internaționali. Acest lucru va permite companiilor feroviare de stat să atragă investiții suplimentare pentru infrastructura intermodală și, mai important, să atragă expertiza internațională necesară pentru ameliorarea eficienței operaționale. Să se permită operatorilor privați să își definească în mod independent propriile politici tarifare pentru a reduce tarifele și a atrage alte mărfuri. (ibid.)
68
- Consolidarea strategiilor de transport naționale, introducerea unui document separat de analiză a tuturor riscurilor posibile și definirea măsurilor ce trebuie luate în raport cu BRI (ibid.).
Recomandări pentru consolidarea capacităților
- Formarea și consolidarea capacităților locale pentru stimularea impactului BRI asupra economiei și a ODD-urilor. Experții locali din diferite instituții ar putea folosi instrumentul de simulare WEFM-e pentru a evalua critic și cantitativ impactul investițiilor BRI, inclusiv impactul activităților BRI asupra ODD-urile selectate. Acest lucru va permite țărilor să examineze activitățile BRI nu doar din perspectiva creșterii economice, ci prin prisma unei mai bune înțelegeri a eventualelor efecte secundare. Capacitatea locală poate fi creată prin formarea experților locali care vor putea apoi utiliza independent WEFM-e printr-o platformă online pusă la dispoziție în acest scop.
- Creșterea producției locale și a capacităților serviciilor, pentru a veni în întâmpinarea potențialei creșteri a cererii generată de BRI. Deși un ALS cu China ar putea extinde exporturile dintr-o țară BRI, capacitățile ar putea fi insuficiente, ceea ce ar împiedica exportatorii locali să facă față volumului mai mare al cererii. Ar trebui evaluate toate limitările și deficiențele potențiale. În mod similar, capitalizarea oportunităților de turism ameliorate de-a lungul Drumului Mătăsii va depinde de capacitatea industriei turistice locale de a satisface tot mai multe cereri. (ibid., Sri Lanka)
- Consolidarea capacităților analitice naționale pentru a profita pe deplin de externalitățile pozitive și a minimiza eventuala interferență a investițiilor BRI cu progresul spre atingerea ODD-urilor. Orice analize BRI efectuate ar trebui să se ocupe de propagarea tehnologică, dezvoltarea capitalului uman și ocuparea forței de muncă. Proiectele și activitățile BRI pot avea anumite efecte de dezvoltare potențiale, cum sunt îmbunătățirea conectivității și transferurile de tehnologie, infrastructura de transport și apropierea între oameni. Cu toate acestea, BRI comportă și riscuri, în special presiunile exercitate cu privire la stabilitatea fiscală și la mediu. Responsabilitatea primordială pentru efectele insuficiente sau chiar negative ale proiectelor BRI ar trebui să fie suportată de instituțiile țării beneficiare. (ibid., Serbia)
- Promovarea transferurilor de competențe și a educației profesionale pentru a asigura că lucrătorii locali angajați să lucreze în proiectele BRI posedă competențele necesare (ibid., Myanmar).
- Asigurarea faptului că BRI susține crearea de locuri de muncă la nivel local, însoțită de instruiri specifice și punctuale, și dezvoltare profesională (ibid., Republica Democrată Populară Laos).
- Creșterea utilizării forței de muncă calificate în transporturi și logistică, pentru a facilita introducerea de noi tehnologii și abordări pentru dezvoltarea infrastructurii logistice și punerea în aplicare a bunelor practici internaționale în cadrul managementului (ibid., Georgia).
- Includerea dezvoltării capacităților în toate noile angajamente BRI cu China (ibid., Azerbaidjan).
Recomandări pentru asigurarea asumării răspunderii de către guvernele din țările gazdă
- Extinderea implicării societăților locale în proiectele de investiții publice. Proiectele BRI se caracterizează întotdeauna printr-un nivel de implicare chineză ridicat în ceea ce privește construirea și importul echipamentelor, tehnologiei și ale altor componente, ceea ce conduce, în cele din urmă, la scoaterea unei părți semnificative a fondurilor de investiții din țara beneficiară și repatrierea lor în China, fapt ce reduce în mod efectiv creșterea generală și efectul de dezvoltare al investițiilor BRI. (ibid., Serbia)
69
- Asigurarea faptului că toate acordurile de investiții BRI încheiate cu China cuprind dispoziții nu doar pentru forța de muncă locală, ci și pentru formarea profesională, dezvoltarea profesională și activitățile privind răspunderea socială corporatistă. Evitarea unei dependențe excesive față de China ca singurul investitor străin și folosirea în mod corespunzător a investițiilor chineze pentru crearea de servicii și unități de producție și prelucrare, precum și a industriilor accesorii în jurul infrastructurii de tranzit. Proiectele BRI ar trebui să angajeze într-o proporție mai mare mâna de lucru calificată locală în domeniul energiei, transporturilor și al activităților de comunicații și să investească în programe de formare profesională pentru populația locală. Atunci când se negociază proiecte BRI, guvernele naționale ar trebui să cerceteze atent practicile care favorizează muncitorii străini în detrimentul muncitorilor locali. Riscurile privind reputația sunt susceptibile să apară atunci când elitele politice sau întreprinderi mari câștigă mai mult de pe urma proiectelor BRI decât economiile locale. (ibid., Republica Kârgâzstan)
5.2 Domeniul de aplicare BRI, proiecte și activități Recomandări referitoare la domeniul colaborării BRI
TIC
- Extinderea domeniului BRI astfel încât să acopere și dezvoltarea infrastructurii software. Sprijinul în domenii precum transferul tehnologic, educația, gestionarea apelor și partajarea informațiilor privind comerțul și investițiile ar genera beneficii comune și ar determina continuarea integrării economice între China și țările gazdă. (ibid., Thailanda)
- Consolidarea colaborării în privința digitalizării și învățarea din succesul avut de China în utilizarea inteligenței artificiale și a aplicațiilor digitale. Stabilirea unui lanț valoric digital BRI, inclusiv societăți TIC, platforme pentru comerțul electronic și servicii de îngrijiri medicale digitale și oferirea unor oportunități societăților locale pentru a crea o legătură mai profundă și mai largă cu societățile tehnologice chineze. (ibid., Myanmar)
Egalitate de gen
- Abordarea problemei privind diferențele salariale substanțiale între femei și bărbați în cadrul proiectelor de cooperare BRI, în special în regiunile bogate în petrol și cele miniere. Astfel de diferențe au tendința de a se lărgi, dacă nu sunt luate măsuri relevante. (ibid., Kazahstan)
Schimburi comerciale și zone economice speciale
- Stabilirea de zone economice libere în care să existe stimulente fiscale. Crearea unor zone speciale în care marfa să poată fi depozitată, ambalată, procesată și transformată fără taxe vamale va stimula activitatea economică în interiorul țării și interregională și va genera o cerere mai mare pentru serviciile de transport și de facilitare a comerțului. (ibid., Azerbaidjan)
- Promovarea semnării de acorduri de liber schimb (ALS) pentru facilitarea schimburilor comerciale echilibrate și mutual benefice între țările BRI (ibid.).
- Reducerea barierelor tarifare, netarifare și paratarifare între țările BRI (ibid., Bangladesh).
Transport, logistică și economiile din coridoare
- Promovarea dezvoltării coridoarelor regionale de transport și comerciale eficiente și efective, crearea unei rețele de centre logistice și stabilirea unor sisteme dinamice de transport multimodal/combinat.
- Transformarea punctelor de transbordare/tranzitare precum Akhalkalaki în centre industriale în care materia primă poate fi procesată, creând astfel noi investiții, noi oportunități de angajare și noi societăți comerciale (ibid., Georgia).
70
- Modernizarea și armonizarea infrastructurii și serviciilor de cale ferată și maritime pentru a spori competitivitatea coridoarelor BRI. Incompatibilitatea dintre sistemele conectate poate cauza întreruperi și perturbări serioase; de exemplu, din cauza faptului că țările din Asia Centrală și din sudul Caucazului folosesc șine de cale ferată cu un ecartament de 1.520 mm, iar China, Turcia și Uniunea Europeană folosesc șine standard de 1.435 mm, transferurile de marfă între cele două grupuri implică adesea întârzieri și cheltuieli mai mari. (ibid.)
Diversificare economică
- Asigurarea investițiilor chineze în alte sectoare – inclusiv în industria textilă, a îmbrăcămintei și în sectorul financiar nebancar – pentru a promova diversificarea economică (ibid., Bangladesh).
Mediu și energie regenerabilă
- Învățare din experiența Chinei, care a combinat rapid industrializarea cu progresul notabil în reducerea poluării. Cooperare în punerea în practică a tehnologiilor dezvoltate pentru combaterea problemei poluării aerului și a emisiilor periculoase. (ibid., Cehia)
- Inspirare din experiența extinsă a Chinei în domeniul energiei regenerabile și din utilizarea de către aceasta a sistemelor de cale ferată de mare viteză. Lucrul în comun în cadrul cooperării BRI, pentru creșterea cotei de energie regenerabilă din totalul consumului de energie și în domeniul aplicațiilor de transport public. (ibid.)
71
5.3 Coordonare, planificare, managementul riscurilor, monitorizare și evaluare Planificarea, coordonarea, colaborarea, managementul riscurilor, monitorizarea și evaluarea efective ar
putea ajuta țările să evite eventualele capcane asociate cu implicarea BRI. Planificarea pentru BRI, inclusiv
planificarea intersectorială, trebuie să aibă loc în faza inițială a proiectului. Țările trebuie să identifice nișe
pentru investiții, în care BRI ar putea contribui cel mai bine la creșterea și dezvoltarea durabilă. Reformele
de politică care ar putea crește impactul pozitiv al acestor investiții sau atenua orice impact negativ ar trebui
să fie identificate în faza de planificare, iar identificarea riscurilor și managementul lor ar trebui de
asemenea începute în această fază. Monitorizarea și evaluarea – inclusiv evaluările sociale, de mediu și alte
evaluări esențiale – trebuie planificate ca parte integrantă a proiectelor. Simulările WEFM-e evidențiază
riscuri privind datoriile, subliniind nevoia unei monitorizări atente a datoriilor generate de proiectele BRI și
aplicarea de mecanisme de ajustare pentru sustenabilitatea datoriilor.
Recomandări pentru sporirea coordonării și colaborării
- Consolidarea relațiilor regionale și angajarea în mod proactiv în colaborarea intensivă și continuă cu țările din coridorul BRI pentru a simplifica procedurile de trecere a frontierelor și pentru a obține o mai mare previzibilitate a prețurilor și a duratelor de tranzit (ibid., Georgia).
- Evitarea situațiilor în care investițiile BRI în infrastructură concurează cu proiectele de investiții finanțate de Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare. În mod ideal, activitățile BRI ar trebui să fie complementare investițiilor altor parteneri. Pe termen scurt și mediu, principala dificultate nu va fi accesul la fondurile de finanțare, ci capacitatea de a proiecta și implementa proiecte și de a realiza reforme. (ibid., România)
- Dezvoltarea unei politici integrate pentru coridorul economic, coordonate de ministerele de resort relevante (ibid., Mongolia).
- Consolidarea coordonării dintre sectorul public și privat prin crearea unui organism național pentru coordonarea cu BRI, analiza politicii și dezvoltare, care să includă un departament pentru armonizare la nivel de țară a regulamentelor privind infrastructura de transport (în special infrastructura feroviară), care să exploreze și alte oportunități (ibid., Georgia).
- Crearea unui grup de lucru format din reprezentanți de la nivel înalt ai sectorului public și privat, ai organizațiilor neguvernamentale și ai instituțiilor de învățământ superior, pentru a dezvolta o viziune comună privind cel mai bun mod de a capitaliza avantajul concurențial generat de cooperarea BRI (ibid.).
- Consolidarea coordonării schimburilor comerciale, a investițiilor și a politicilor financiare (ibid., Bangladesh).
- Stabilirea unui grup de lucru bilateral sau multilateral puternic și productiv, dedicat implementării cu succes a BRI. Acest grup de lucru poate fi eficient numai dacă partenerii guvernamentali BRI au formulat o viziune concretă, un plan de implementare și un plan de acțiune în contextul unei planificări ample pentru dezvoltarea socioeconomică și de mediu. Grupul de lucru ar trebui să stabilească orientări și criterii de lucru clare pentru identificarea și selectarea proiectelor de dezvoltare și de investiții cele mai avantajoase din punctul de vedere al intereselor mutuale. Este necesară o instituție de conducere solidă care să coordoneze grupul de lucru, precum și o cultură a cooperării și colaborării dintre ministerele și agențiile guvernamentale. (ibid., Cambodgia)
Recomandări pentru ameliorarea planificărilor strategice și a proiectelor
72
- Asigurarea faptului că beneficiile se vor infiltra până în straturile comunităților dezavantajate sau subdeservite, printr-o planificare pentru proiectele BRI care să genereze creștere și beneficii la angajare pentru populațiile vulnerabile sau marginalizate – inclusiv pentru femei, tineri și grupurile care obțin venituri mici – și pentru întreprinderile mici și mijlocii (ibid., Sri Lanka).
- Asigurarea faptului că investițiile BRI stimulează creșterea în industriile care determină sporirea schimburilor comerciale și diversifică economia locală (ibid., Republica Democrată Populară Laos).
- Modificarea oricăror politici și practici de dezvoltare naționale sau zonale care afectează implementarea cu succes și managementul proiectelor de infrastructură în care se colaborează. Revizuirea regulamentelor naționale, a procedurilor de înregistrare și a altor procese birocratice care încetinesc progresul BRI este de natură să permită cetățenilor să se bucure de toate avantajele unei colaborări internaționale. (ibid., Thailanda)
- Ameliorarea climatului de investiții prin sprijinul inteligent și mai strategic acordat de stat investitorilor locali și străini și prin modernizarea și extinderea infrastructurii. Sprijinul oferit de stat trebuie direcționat mai mult spre societățile care generează valoare adăugată ridicată și care sunt bine integrate în economia locală. Trebuie să se acorde o atenție mai mare dezvoltării infrastructurii dedicate întreprinderilor, inclusiv accesului imediat la energie curată, abundentă și la prețuri accesibile. (ibid., Serbia)
- Dezvoltarea unui plan național al infrastructurii integrate, care cuprinde dispoziții privind: (a) sprijin pentru identificarea, crearea și mentenanța coridoarelor economice care maximizează profiturile, încurajează urbanizarea și susțin strategiile naționale de dezvoltare; (b) implementarea proiectelor care promovează coeziunea socială și economică și crearea de locuri de muncă; (c) adoptarea de măsuri pentru problemele legate de sustenabilitatea fiscală și a datoriilor; (d) dezvoltarea unor mecanisme pentru finanțările din sectorul public și pentru parteneriatele dintre sectorul public și privat; (e) adoptarea de convenții și mecanisme internaționale privind liberul tranzit, sistemele de telecomunicații transfrontaliere, vama și facilitarea schimburilor comerciale; și (f) încheierea unor acorduri instituționale adecvate pentru managementul coridorului și monitorizarea performanței (ibid., Republica Kârgâzstan).
- Dezvoltarea unei strategii de securitate naționale și evaluarea tuturor riscurilor potențiale legate de coridoarele BRI, inclusiv a riscurilor politice și operaționale (ibid., Georgia).
- Dezvoltarea unui plan național pentru sustenabilitatea infrastructurii și a unor orientări pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii (ibid., Myanmar).
Recomandări pentru gestionarea riscurilor
- Realizarea unor analize comune privind sustenabilitatea datoriei pentru îndrumarea deciziilor de împrumut și pentru gestionarea riscurilor privind datoria. Identificarea diferitelor opțiuni de finanțare, inclusiv parteneriate între sectorul public și privat (ibid.).
- Abordarea problemei privind datoria externă impusă de BRI. Explorarea de noi posibilități care nu determină creșterea datoriilor. (ibid., Mongolia)
- Identificarea și evaluarea preventivă a riscurilor de mediu, sociale, de probitate și de sustenabilitate asociate cu întregul ciclul de viață al proiectelor BRI și gestionarea efectivă a riscurilor prin acțiuni coordonate, inclusiv împreună cu sectorul privat. Întreținerea unui climat care să determine un comportament de afaceri responsabil și crearea de locuri de muncă stabile și decente. Abordarea problemei privind resentimentul față de mâna de lucru, mărfurile și exporturile chineze pentru a evita nemulțumirile și violențele. (ibid., Republica Kârgâzstan)
Recomandări privind gestionarea analizelor, monitorizării și a evaluării
73
- Analiza efectelor produse de proiectele BRI prin utilizarea unei abordări integrate și din perspective multiple; în special, evaluarea impactului lor real și potențial asupra progresului în direcția atingerii diferitelor ODD-uri. De exemplu, deși anumite proiecte miniere26 pot avea un impact pozitiv direct asupra atingerii ODD-urilor 7, 11 și 13 și, datorită creării de locuri de muncă, efecte pozitive indirecte asupra ODD-urilor 1, 8 și 9, extracția în sine poate lăsa o amprentă profundă și negativă asupra mediului și ar putea să nu reprezinte un beneficiu pozitiv net pentru dezvoltare. (ibid., Serbia)
- Asigurarea faptului că s-a actualizat cadrul normativ național pentru analiza impactului de mediu. În cadrul proiectelor de cooperare cu China, țările gazdă aplică propriile lor legi și pun în practică propriile lor politici privind protecția mediului, fiind responsabile pentru realizarea propriilor analize privind mediul și impactul social. Disponibilitatea și capacitatea diferitelor țări de a pune în practică restricții variază extrem de puternic și sunt adesea nepotrivite pentru combaterea riscurilor. (ibid.)
- Realizarea de studii de prefezabilitate și de fezabilitate și a unei analize privind costurile și beneficiile pentru fiecare proiect din coridorul economic. Analiza dificultăților și a riscurilor asociate cu proiectele susținute de BRI. (ibid., Mongolia)
- Consolidarea garanțiilor de mediu și sociale în cadrul proiectelor de infrastructură și determinarea societăților private să își îndeplinească obligațiile lor sociale și de mediu (ibid., Republica Democrată Populară Laos).
- Încorporarea cerințelor de sustenabilitate în toate proiectele BRI prin integrarea de la bun început a planificărilor de mediu și a abordărilor analitice în planurile de infrastructură, ținând seama de perspectivele diferitelor persoane interesate și de preocupările intersectoriale mai largi. Este necesar ca politicile și standardele financiare și instituționale să fie aliniate cu această abordare integrată privind planificarea de mediu. Asemenea practici sunt esențiale pentru risipirea temerilor față de dominanța BRI, fiind însă necesar ca guvernul să asigură că investitorii BRI vor furniza astfel de servicii. (ibid., Republica Kârgâzstan)
- Transformarea durabilității într-un punct central al BRI prin aplicarea cadrului de mediu și social, adoptat recent de Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (2019), la cadrul general al ODD-urilor pentru țară. Acest lucru ar avea beneficii evidente pentru reputația inițiativei și ar spori în mod substanțial integrarea modului de gândire sustenabilă în procesele de adoptare a deciziilor ale tuturor părților implicate în BRI. (Organizația Națiunilor Unite, 2020, Republica Kârgâzstan)
- Monitorizarea și evaluarea impactului activităților BRI asupra progresului ODD în scopul informării și îndrumării factorilor de decizie politică pentru a atenua riscurile și a profita de oportunitățile deschise pentru atingerea ODD-urilor. Monitorizarea și atenuarea efectelor de propagare BRI și a compromisurilor la nivel național și local. (ibid., Republica Democrată Populară Laos)
- Evaluarea fiecărei noi propuneri de proiect din perspectiva abordării discrepanțelor existente în implementarea ODD-urilor și evaluarea aspectului dacă există vreun interes național pentru susținerea unor noi investiții în acel sector sau subsector. Realizarea de studii pentru a se stabili costurile pentru infrastructură și de mediu și beneficiile bănești, exprimate în moneda locală. (ibid., Cehia)
26 De exemplu, extragerea litiului, care reprezintă un element folosit pentru soluțiile de stocare a energiei și
pentru electrificarea autovehiculelor.
74
- Identificarea impactului real și potențial și a efectelor de propagare a proiectelor BRI, folosind principiile ODD ca punct de referință. Determinările ar trebui bazate pe informații BRI, pe date privind indicatorii ODD (în special, date dezagregate și subnaționale), pe strategii și planuri naționale de dezvoltare, pe cadre fiscale și pe documente relevante referitoare la politici. (ibid., Kazahstan)
- Abordarea problemelor privind datele și discrepanțele în legătură cu BRI, pentru a crea posibilitatea realizării unei evaluări complete a impactului socioeconomic al proiectelor și activităților BRI. Disponibilitatea limitată a datelor referitoare la BRI este o dificultate majoră în privința analizării impactului său. Este posibil ca unele țări partenere BRI să nu fi semnat niciun memorandum de înțelegere specific BRI, deși între acestea și China au existat cooperări bilaterale de-a lungul anilor. Informațiile privind proiectele finanțate din fonduri chineze sunt împrăștiate între mai multe surse. Clarificarea și acordul privind semnificația unui proiect BRI, identificarea proiectelor și activităților legate în mod special de BRI și diferențierea lor de alte proiecte finanțate de China vor fi primul pas important în evaluarea impactului BRI. (ibid., Sri Lanka)
- Realizarea unui studiu detaliat pentru fiecare proiect BRI, identificarea incertitudinilor și factorilor de risc. Studiul ar trebui să cuprindă analiza la nivel micro și macro și să examineze politicile și practicile din țările învecinate, dacă este relevant. (ibid., Mongolia)
- Continuarea colectării de date statistice privind proiectele BRI și realizarea unei recalibrări a WEFM-e cu un nou set de date (ibid., Kazahstan).
- Crearea unui baze de date BRI centrale pentru transmiterea fluxului de informații de-a lungul coridoarelor economice și pentru a facilita distribuirea echitabilă a datelor relevante pentru toate părțile interesate (ibid., Mongolia).
75
5.4 Transparență, comunicare și percepțiile publice
Adoptarea bunelor practici în privința transparenței ar consolida cooperarea BRI. În anumite rapoarte naționale BRI-ODD se menționează faptul că guvernul nu dispune de mecanisme pentru diseminarea datelor privind proiectele BRI. În anumite cazuri, acest lucru a alimentat nemulțumirile publicului față de BRI. Practici de bună guvernanță, precum proceduri de achiziții publice deschise și transparente, ar putea atenua acest risc. Rapoartele naționale BRI-ODD cuprind măsurile recomandate pentru creșterea transparenței și a răspunderii și pentru ameliorarea percepției publice față de BRI. Recomandări pentru ameliorarea transparenței și a răspunderii
- Asigurarea faptului că mecanismele financiare BRI și alte mecanisme aderă la normele de transparență și de guvernanță corporativă internaționale și respectă recomandările OCDE pentru asistență internațională. Coordonarea cu instituțiile financiare multilaterale pentru facilitarea aplicării acestor principii. (ibid., Republica Kârgâzstan)
- Ameliorarea gestionării informațiilor și comunicarea cu toate părțile implicate pentru a beneficia la maximum de BRI și pentru a evita conflictele și întârzierile în realizarea proiectelor suferite în trecut. Ar trebui făcute publice mai multe informații în legătură cu BRI pentru a evita adoptarea de decizii în mod netransparent. Prin creșterea gradului de transparență și prin câștigarea încrederii publice guvernul poate obține sprijin mai larg pentru proiectele BRI. (ibid., Thailanda)
- Stabilirea obligației ca proiectele BRI să respecte bunele practici internaționale anticorupție și industriale și obligarea ofertanților de a obține certificate de probitate anticorupție pentru a putea fi agreați de ambele țări (ibid., Myanmar).
- Creșterea încrederii în proiectele BRI a tuturor celor interesați, prin asigurarea transparenței și prin partajarea informațiilor cu părțile interesate de la nivel local, regional și mondial. Încurajarea cercetărilor și dialogului comun drept căi de interacțiune dintre grupurile societății civile și grupurile de experți, pe de o parte, și guverne, pe de altă parte. Promovarea inițiativelor de dezvoltare comunitare și concentrarea pe abordările consultative. Obținerea unui BRI verde prin folosirea de metode pentru atenuarea impactului de mediu și sporirea răspunderii. (ibid.)
- Creșterea transparenței și încurajarea discuțiilor cu publicul larg pe tema proiectelor BRI și a domeniilor prioritare (ibid., Bangladesh).
- Închiderea discrepanțelor privind cunoștințele prin determinarea părților interesate cheie să conștientizeze ceea ce înseamnă BRI, de exemplu, instituții publice, parteneri de dezvoltare, entități din sectorul privat, organizații ale societății civile și publicul larg. Folosirea la capacitate maximă a forumurilor existente de comunicare a politicilor și a grupurilor de experți, pentru informarea părților interesate cheie din țară și dialogarea cu părțile interesate chineze. China ar trebui de asemenea să investească mai mult în crearea unui dialog veritabil și în facilitarea schimburilor, astfel încât politicile legate de BRI și implicațiile acestora să fie înțelese mai pe larg. (ibid., Cambodgia)
Recomandări pentru ameliorarea percepției publice
- Promovarea participării comunității locale în BRI (ibid., Republica Democrată Populară Laos).
- Facilitarea unei înțelegeri mai largi a impactului sau a impactului potențial al proiectelor BRI asupra comunităților din zonele afectate de conflicte și asigurarea faptului că aceste proiecte nu vor intensifica nemulțumirile și militarizarea (ibid., Myanmar).
76
- Realizarea unui sondaj de opinie pentru a determina care sunt atitudinea și percepția publicului față de proiectele comune cu China și promovarea inițiativelor oameni pentru oameni pentru a ameliora aceste percepții și atitudini (ibid., Kazahstan).
5.5 Concluzii Constatările din proiectul BRI-ODD adeveresc și subliniază importanța capacității instituționale, în special
în materie de politici și de planificare. Acesta este cel mai important factor pentru asigurarea succesului
proiectelor BRI. Pentru a-și optimiza câștigurile, țările trebuie să dispună de capacitatea instituțională
pentru a adopta decizii politice adecvate și pentru a planifica, coordona și gestiona cooperarea BRI în
contextul planurilor naționale de dezvoltare coerente și armonizate. În lipsa unei astfel de capacități
instituționale nu va exista complementaritate și, cu atât mai puțin, sinergii cu planurile și politicile naționale
de dezvoltare socioeconomică.
Întâlnirile și procesele legate de proiect au contribuit la un angajament mai solid și mai profund al factorilor
de decizie politică și al experților din țările participante. Schimburile între țări, încurajate prin proiect, și
transmiterea ideilor și a lecțiilor date de experiență au oferit părților interesate informații valoroase pe care
le pot utiliza în propriile lor țări. Pentru consolidarea capacității instituționale vor fi necesare mai multe
investiții pe termen lung și o mai mare dezvoltare a capacității și, în urma recomandările date prin prezentul
raport, pot contribui la acest proces și pot spori rolul BRI în reconstrucție, asigurând o redresare durabilă și
ecologică din pandemia de COVID-19, precum și atingerea ODD-urilor.
77
Referințe bibliografice
Absametov, Malis Kudysovich și alții (2019). Raport de evaluare privind clasificarea resurselor energetice și minerale
și managementul acestora în Republica Kazahstan. Almaty: Universitatea Tehnică Kazahă pentru Cercetare
Națională, Institutul de Hidrologie și Geologie. Disponibil la
https://unece.org/DAM/energy/se/pdfs/UNFC/proj/unfc_ca/Report_Class_EMR_KZ_IHG.pdf.
Banca Asiatică pentru Dezvoltare (2020). Perspective privind dezvoltarea asiatică 2020, actualizare: Bunăstare în
vremuri tulburi. Manila. Disponibil la https://www.adb.org/publications/asian-development-outlook-2020-
update#:~:text=Asian%20Development%20Outlook%20(ADO)%202020%20Update%3A%20Wellness%20in%20
Worrying%20Times,-
Publication%20%7C%20September%202020&text=As%20the%20COVID%2D19%20pandemic,grow%20by%206.
8%25%20in%202021.
__________ (nedatat). Sri Lanka: Planul principal privind porturile naționale. Proiect de stat (public) | 50184-001.
Disponibil la https://www.adb.org/projects/50184-001/main#project-pds.
Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (2019). Cadrul natural și social. Aprobat în februarie 2016; modificat
în februarie 2019. Disponibil la https://www.aiib.org/en/policies-strategies/_download/environment-
framework/Final-ESF-Mar-14-2019-Final-P.pdf.
Astana Times (2018). Rafinăria Shymkent finalizează modernizarea și îmbunătățește standardele pentru petrol și
mediu. Astana, 4 decembrie. Disponibil la https://astanatimes.com/2018/12/shymkent-oil-refinery-
completes-modernisation-improves-fuel-and-environmental-standards/.
Azerbaidjan (2016). Azərbaycan Respublikasının milli iqtisadiyyat perspektivi üzrə Strateji Yol Xəritəsi [Planul
strategic pentru Perspectivele Economice Naționale ale Republicii Azerbaidjan]. Președinția Republicii
Azerbaidjan, 6 decembrie 2016, aprobat prin Decretul nr. 1138. Disponibil la
https://static.president.az/pdf/38542.pdf.
__________ (2020). Conceptul de dezvoltare „Azerbaidjan 2020: Privește spre viitor”. Disponibil la
https://president.az/files/future_en.pdf.
Bain, Robert și alții (2014). Evaluare mondială privind expunerea la contaminările cu materii fecale prin apa potabilă
pe baza unei revizii sistematice. Tropical Medicine and International Health, vol. 19, nr. 8 (august), p. 917-
927. Disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4255778/.
Bjelotomic, Snezana (2017). Începe construcția centralei Kostolac B3. Monitorul Oficial al Republicii Serbia, 21
noiembrie. Disponibil la https://www.serbianmonitor.com/en/construction-of-kostolac-b3-power-plant-
begins/.
78
Calabrese, Linda și Yunnan Chen (2020). Extinderea Inițiativei privind Centura și Drumul Mătăsii: Noul fond al Chinei
pentru cooperare multilaterală. Overseas Development Institute blog, 15 septembrie. Disponibil la
https://www.odi.org/blogs/17338-broadening-belt-and-road-china-s-new-fund-multilateral-cooperation.
China (nedatat). Portalul pentru Centura și Drumul Mătăsii. Disponibil la https://eng.yidaiyilu.gov.cn/index.htm.
Global Business Reports (2015). Industria minieră kazahă: stepă după stepă. Engineering and Mining Journal
(decembrie). Disponibil la https://www.gbreports.com/wp-
content/uploads/2015/09/Kazakhstan_Mining2015.pdf.
Centrul pentru politica de dezvoltare mondială (nedatat). Finanțarea de către China a dezvoltării de peste mări: date
geospațiale pentru analiza biodiversității și a pământurilor locale. Disponibil la
https://www.bu.edu/gdp/chinas-overseas-development-finance/.
Hommel, Anna (2020). Inul din Kazahstan domină piața internațională cu producția ridicată din 2019/2020. Tridge,
21 ianuarie. Disponibil la https://www.tridge.com/stories/kazakhstan-flax-dominates-the-international-
market-with-high-production-in-20192020.
Consiliul din Hong Kong pentru Dezvoltarea Relațiilor Comerciale (2016). Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii:
portalul de resurse privind Centura și Drumul Mătăsii. Disponibil la
https://beltandroad.hktdc.com/sites/default/files/imported/beltandroadbasics/hktdc_1X0K715S_en.pdf.
__________ (nedatat). Profiluri de țară. Disponibil la https://beltandroad.hktdc.com/en/country-profiles.
Horváth, Balazs (2017). Identificarea dividendelor de dezvoltare de-a lungul Inițiativei privind Centura și Drumul
Mătăsii: complementarități și sinergii între Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii și Obiectivele dezvoltare
durabilă. Documentul 1, pregătit pentru Forumul la nivel înalt din 2016 privind guvernanța mondială, „Centura
și Drumul Mătăsii”: o nouă clare spre dezvoltarea regională. Centrul Chinez pentru Schimburi Economice
Internaționale și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. PDF din undp.org poate fi descărcat de la adresa
https://www.semanticscholar.org/paper/Identifying-Development-Dividends-along-the-Belt-%3A-
Horv%C3%A1th/a51cde3ec17824a59d20ec9c473de34cbcfe2b1e#related-papers.
Hurley, John, Scott Morris și Gailyn Portelance (2018). Examinarea implicațiilor datoriei Inițiativei privind Centura și
Drumul Mătăsii din perspectiva politicilor. Documentul de politică CDG 121 (martie). Washington, D.C.:
Centrul pentru politica de dezvoltare mondială. Disponibil la
https://www.cgdev.org/sites/default/files/examining-debt-implications-belt-and-road-initiative-policy-
perspective.pdf.
Hurník, Jaromír și David Vávra (2020). Expansiunea modelului ONU pentru proiecția economică mondială și simulări
de țară. Raport (iulie). New York: Departamentul Organizației Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și
Sociale. Disponibil la https://www.brisdgs.org/sites/default/files/inline-
files/WEFM%20BRI%20Report%202020.pdf.
79
Ibrahimzade, Mirsaid (2019). Cresc schimburile comerciale cu China. Azernews, 5 iulie. Disponibil la
https://www.azernews.az/business/153164.html.
Informburo (2019). „Acesta este următorul pas al cooperării” – Umut Shayekhmetova despre Formul sino-kazah [în
Kazahă], 20 mai. Disponibil la https://informburo.kz/stati/eto-sleduyushchiy-shag-v-sotrudnichestve-umut-
shayahmetova-o-kazahstansko-kitayskom-forume-.html.
Agenția Internațională pentru Energie (2018). Serbia: profil de țară. Disponibil la
https://www.iea.org/countries/serbia. Accesat la 19 februarie 2019.
Organizația Internațională a Muncii (nedatat). Statistici privind productivitatea muncii. ILOSTAT. Disponibile la
https://ilostat.ilo.org/topics/labour-productivity/. Accesat la 19 februarie 2021.
Fondul Monetar Internațional (2018). Consiliul executiv al FMI aprobă pentru Serbia Instrumentul pentru
coordonarea politicilor pentru o perioadă de 30 de luni. Comunicat de presă, 18 iulie. Disponibil la
https://www.imf.org/en/News/Articles/2018/07/18/pr18299-serbia-imf-executive-board-approves-30-
month-policy-coordination-instrument.
__________ (2020). Seturile de date ale Republicii Cehe. Disponibile la
https://www.imf.org/external/datamapper/NGDP_RPCH@WEO/CZE?zoom=CZE&highlight=CZE.
Centrul de comerț internațional (nedatat). Informații disponibile la https://www.intracen.org/.
Jamal, Eresh Omar (2018). Să profităm din plin de relația comercială cu China. The Daily Star, Dhaka, 1 septembrie.
Disponibil la https://www.thedailystar.net/news/opinion/the-overton-window/making-the-most-our-trade-
relationship-china-1627189.
Kapoor, Kanupriya și Aye Min Thant (2018). Exclusiv: Myanmar reduce anvergura proiectului de port susținut de
China de teama datoriilor – oficial. Reuters (Naypyitaw), 2 august. Disponibil la
https://www.reuters.com/article/us-myanmar-china-port-exclusive-idUSKBN1KN106.
Kha, Sok (2019). Centura și Drumul Mătăsii în Cambodgia: succese și dificultăți. The Diplomat, 30 aprilie. Disponibil la
https://thediplomat.com/2019/04/the-belt-and-road-in-cambodia-successes-and-challenges/.
Kumagai Satoru, Toshitaka Gokan și Souknilanh Keola (2018). Impactele economice în Mongolia ale coridoarelor
economice: o aplicație a IDE-GSM. Documentul de discuție IDE nr. 701 (martie). Disponibilă pentru
descărcare la https://ideas.repec.org/p/jet/dpaper/dpaper701.html.
80
Republica Democrată Populară Laos (2018). Republica Democrată Populară Laos: Revizia națională voluntară privind
implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Disponibil la
https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/19385Lao_Final_VNR_19_June_2018_web.pdf.
Republica Democrată Populară Laos și Organizația Națiunilor Unite (2013). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului:
Raport din 2013 privind progresul pentru RDP Laos. Vientiane. Disponibil la
https://laopdr.un.org/sites/default/files/2019-08/2013%20MDGs_Progress%20Report_0.pdf.
Larionova, Anna (2018). În Kazahstan se va construi o fabrică pentru producția de fibre artificiale din deșeuri PET.
Polyestertime, 6 august. Disponibil la https://www.polyestertime.com/production-artificial-fiber-pet-waste-
kazakhstan/.
Li, Keqiang (2013). Un nou vârf al parteneriatului strategic China-ASEAN pentru amiciție de lungă durată și
cooperare în beneficiul reciproc. Observații făcute cu ocazia celei de a 10-a Expoziții China-ASEAN Expo și a
Summitului China-ASEAN pentru Investiții și Afaceri organizate la Nanning la 3 septembrie 2013. Report din
15 septembrie 2013. Disponibil la http://eg.china-embassy.org/eng/rdwt/201309/t1076831.htm.
Mark, Joshua J. (2018). Drumul Mătăsii. Enciclopedia istoriei lumii. Disponibilă la https://www.ancient.eu/Silk_Road/.
Banca Națională a Republicii Kârgâzstan (2017). Buletinul Băncii Naționale a Republicii Kârgâzstan. Bishkek.
Disponibil pentru descărcare la https://www.nbkr.kg/index1.jsp?item=137&lang=ENG.
Comisia națională pentru dezvoltare și reformă, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului ale Republicii
Populare Chineze (2015). Viziunea și acțiunile pentru construirea în comun a Centurii economice a drumului
mătăsii și a Drumului maritim al mătăsii din secolul al XXI-lea, ediție princeps, 28 martie. Disponibil la
https://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/zxxx_662805/t1249618.shtml.
Nedophil Wang, Christoph (2021). Investiții în Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii. Beijing: Centrul pentru
Inițiativa privind centura și drumul verde. Disponibil la https://green-bri.org/investments-in-the-belt-and-
road-initiative-bri/?cookie-state-change=1619448954948.
Olescu, Emilia (2019). China vrea să investească jumătate de miliard de euro în proiecte smart city din România.
BURSA, 5 aprilie. Disponibil la https://www.bursa.ro/china-wants-to-invest-half-a-billion-euros-in-smart-
city-projects-in-romania-29288636.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (2018). Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii în
comerțul mondial, peisajul de investiții și financiar, în OECD Business and Finance Outlook 2018. Paris:
OECD Publishing. Citat sub forma https://doi.org/10.1787/bus_fin_out-2018-6-en; disponibil la
https://www.oecd.org/finance/Chinas-Belt-and-Road-Initiative-in-the-global-trade-investment-and-
finance-landscape.pdf.
81
Park, Nayeon (2018). Actualizare informații BRI-ODD – octombrie 2018. Organizația Națiunilor Unite, pagina de
internet Construirea în comun a Centurii și Drumului Mătăsii în scopul atingerii ODD. Disponibil la
https://www.brisdgs.org/bri-sdgs-news-update-october-2018.
Putz, Catherine (2018). Saga centralei Bishkek: fostul prim-ministru kazah acuzat de corupție. The Diplomat, 31 mai.
Disponibil la https://thediplomat.com/2018/05/the-bishkek-power-plant-saga-former-kyrgyz-prime-
minister-faces-corruption-charges/.
Radio Asia Liberă (2020). Bangladesh instalează ultima bucată din podul construit prin proiectul ambițios susținut de
China, 10 decembrie. Disponibil la https://www.rfa.org/english/news/china/bridge-12102020163031.html.
Rolland, Nadège (2019). Scurt ghid al Inițiativei privind Centura și Drumul Mătăsii. Seattle și Washington, D.C.: Biroul
Național pentru Cercetări Asiatice, 11 aprilie. Disponibil la https://www.nbr.org/publication/a-guide-to-the-
belt-and-road-initiative/.
Sachs, Jeffrey D. și alții (2020). Obiectivele de dezvoltare durabilă și COVID-19: Raportul din 2020 privind dezvoltarea
durabilă. Cambridge: Cambridge University Press. Manuscrisul autorului este disponibil la
https://s3.amazonaws.com/sustainabledevelopment.report/2020/2020_sustainable_development_report.
pdf.
Siddiqui, Mohammad Shahjahan (2019). Acordul de liber schimb (ALS) China-Bangladesh – o panoramă. Financial
Express, Dhaka, 15 martie. Disponibil pentru descărcare la
https://www.researchgate.net/publication/331801474_China-Bangladesh_FTA--an_overview.
Fondul Drumul Mătăsii (nedatat). Informații disponibile la
http://www.silkroadfund.com.cn/enweb/23773/index.html?previePc=true.
Sri Lanka, Ministerul Politicilor Naționale și al Afacerilor Economice (2017). Indicatorii de sărăcie: Departamentul
pentru evidența populației și pentru sondaje statistice privind veniturile și cheltuielile bugetare, 2016.
Disponibil la http://www.statistics.gov.lk/Poverty/StaticalInformation/PovertyIndicators-2016.
Sri Lanka, Autoritatea pentru Dezvoltare Rutieră (nedatat). Proiectul privind extinderea autostrăzii de sus (ESEP) –
porțiunea 1 (Matara - Beliatta). Disponibil la
http://www.rda.gov.lk/supported/project_progress_pmu/esep/esep1.html.
Administrația porturilor din Sri Lanka, Banca Asiatică pentru Dezvoltare și Soluții Comerciale Maritime și pentru
Transport (2019). Rezumat. Republica Democratică Socialistă Sri Lanka: Planul principal privind porturile
naționale. Planul de dezvoltare al portului maritim Colombo – volumul 2 (partea 1). Disponibil la
https://www.adb.org/sites/default/files/project-documents/50184/50184-001-tacr-en_6.pdf.
Autoritatea pentru Dezvoltarea Turismului din Sri Lanka (2018). Raport statistic anual 2018. Colombo. Disponibil la
82
https://sltda.gov.lk/storage/documents/0cb228cd03762f638bd515fe83edd453.pdf.
Ștefănescu, Cristian (2019). Românii își găsesc viitorul în străinătate fără a uita de casă. Deutsche Welle, 9 august.
Disponibil la https://www.dw.com/en/romanians-find-their-future-abroad-without-forgetting-home/a-
49972293.
Sunday Observer (2019). Colombo Port City - procedura de ofertare urmează să se finalizeze până în mai. CHEC Port
City Colombo (Pvt) Ltd., 20 ianuarie. Disponibil la
http://www.portcitycolombo.lk/press/2019/01/20/colombo-port-city-bidding-process-be-completed-
may.html.
True Digital Park (2020). Investing in strength – 10 Thai S-curve industries. Bangkok, 27 februarie. Disponibil la
https://www.truedigitalpark.com/article_details/66_10-Thai-S-curve-Industries.
Organizația Națiunilor Unite (2019). Perspectivele populației mondiale 2019. Date obținute de pe site-ul
Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale/Direcția pentru populație
https://population.un.org/wpp/. Accesat la 19 februarie 2021.
__________ (2020). Consolidarea capacităților de politică naționale pentru construirea în comun a Centurii și
Drumului Mătăsii în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (rapoarte naționale pentru
Azerbaidjan, Bangladesh, Cambodgia, Cehia, Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Republica Democrată
Populară Laos, Mongolia, Myanmar, România, Serbia, Sri Lanka și Thailanda). Menționate în acest raport sub
denumirea de rapoarte naționale BRI-ODD. Disponibile de pe site-ul Construirea în comun a Centurii și
Drumului Mătăsii în scopul atingerii ODD, administrat de EAPD/DESA https://www.brisdgs.org/.
__________ (nedatat(a)). Despre BRI-ODD. Disponibile de pe site-ul Construirea în comun a Centurii și Drumului
Mătăsii în scopul atingerii ODD, administrat de EAPD/DESA https://www.brisdgs.org/about-bri-sdgs.
__________ (nedatat(b)). LDC-uri, pe scurt. Disponibil de pe site-ul DESA
https://www.un.org/development/desa/dpad/least-developed-country-category/ldcs-at-a-glance.html.
Accesat la 19 februarie 2021.
__________ (nedatat(c)). Agenda dezvoltării durabile. Disponibilă de pe site-ul obiectivelor de dezvoltare durabilă
https://www.un.org/sustainabledevelopment/development-agenda/. Accesat la 19 februarie 2021.
__________ (nedatat(d)). DateONU. Disponibile la http://data.un.org/en/index.html. Accesat la 19 februarie 2021.
Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite (2018). Comitetului pentru Politica de Dezvoltare: raportul
celei de a XX-a sesiuni (12-16 martie 2018). Monitorul Oficial, 2018, suplimentul nr. 13. E/2018/33. Disponibil
la https://undocs.org/pdf?symbol=en/E/2018/33.
83
Organizația Națiunilor Unite, Adunarea Generală (2015). Transformarea lumii: Agenda 2030 pentru dezvoltare
durabilă. 21 octombrie. A/RES/70/1. Disponibil la https://sdgs.un.org/2030agenda.
__________ (2020). Rezoluție adoptată de Adunarea Generală șa 2 aprilie 2020: solidaritate mondială în combaterea
bolii provocate de coronavirus 2019 (COVID-19). 3 aprilie. A/RES/74/270. Disponibil la
https://undocs.org/en/A/RES/74/270.
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (nedatat). Depozitul de date UNICEF. Disponibil la
https://data.unicef.org/dv_index/.
Secretariatul Comitetului Națiunilor Unite pentru Politica de Dezvoltare (2020). Estimări ale seriilor temporale pentru
criteriile LDC. 12 aprilie 2020. Link către setul de date al estimărilor (2000-2020) (format excel) disponibil la
https://www.un.org/development/desa/dpad/least-developed-country-category/ldc-data-retrieval.html.
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2019). Raportul privind dezvoltarea umană pentru 2019 – Dincolo de
venit, dincolo de medii, dincolo de azi: Inegalitățile în dezvoltarea umană în secolul al XXI-lea. Publicație a
Organizației Națiunilor Unite, ediție comercială nr. E.20.III.B.1. Disponibilă la
http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2019.pdf.
__________ (2020). Raportul din 2020 privind dezvoltarea durabilă umană – Următoarea frontieră: Dezvoltarea
umană și Antropocenul. Publicație a Organizației Națiunilor Unite, ediție comercială nr. E.21.III.B.1. Disponibilă
la http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf.
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în RDP Laos (2016). RDP Laos face istorie prin lansarea obiectivului de
dezvoltare durabilă 18. Comunicat de presă, 7 septembrie. Vientiane. Disponibil la
https://www.la.undp.org/content/lao_pdr/en/home/presscenter/pressreleases/2016/09/07/lao-pdr-writes-
history-by-launching-sustainable-development-goal-18.html.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (2021). Programul drumurile mătăsii. Disponibil la
https://en.unesco.org/silkroad/.
TV online ONU (2020). António Guterres (secretarul general) despre COVID-19 și regiunea arabă: o oportunitate
pentru o reconstrucție mai bună. 23 iulie. Disponibil la http://webtv.un.org/watch/ant%C3%B3nio-guterres-
secretary-general-on-covid-19-and-the-arab-region-an-opportunity-to-build-back-
better/6174079300001/?term=.
Banca Mondială (2019). Aspecte economice privind Centura și Drumul Mătăsii: Oportunitățile și riscurile legate de
coridoarele de transport. Washington, D.C. Disponibil pentru descărcare la
https://www.worldbank.org/en/topic/regional-integration/publication/belt-and-road-economics-
opportunities-and-risks-of-transport-corridors.
84
__________ (2020a). COVID-19 și capitalul uman: Actualizare economică pentru Europa și Asia Centrală (toamnă).
Washington, D.C. Disponibil la https://issuu.com/world.bank.publications/docs/9781464816437.
__________ (2020b). Proiectul privind capitalul uman: Raportul privind progresul pe 2 ani. Washington, D.C. Disponibil
la http://documents1.worldbank.org/curated/en/483491602866728302/pdf/Human-Capital-Project-Year-2-
Progress-Report.pdf.
__________ (2020c). Monitorul Economic din Myanmar: Viața în timpul COVID-19. Washington, D.C. Disponibil la
http://documents.worldbank.org/curated/en/906171608086222905/Myanmar-Economic-Monitor-Coping-
with-COVID-19.
__________ (2020d). Prezentarea Băncii Mondiale referitoare la Cambodgia. Ultima actualizare, 14 octombrie.
Disponibilă la https://www.worldbank.org/en/country/cambodia/overview.
__________ (2021). Grupuri de țări și de împrumuturi ale Băncii Mondiale. Clasificare istorică în funcție de venit. Date
ale Băncii Mondiale, Birou de informații privind datele. Disponibil la
https://datahelpdesk.worldbank.org/knowledgebase/articles/906519-world-bank-country-and-lending-
groups. Accesat la 19 februarie 2021.
__________ (nedatat(a)). Banca Mondială în Kazahstan. Disponibil la
https://www.worldbank.org/en/country/kazakhstan.
__________ (nedatat(b)). Indicatorii dezvoltării mondiale. Bancă de date. Disponibil la
https://databank.worldbank.org/source/world-development-indicators/preview/on. Accesat la 19 februarie
2021.
Organizația Mondială a Sănătății (2021). Actualizarea săptămânală a operațiunilor privind COVID-19, 1 februarie 2021.
Disponibil la https://www.who.int/publications/m/item/weekly-operational-update-on-covid-19---1-
february-2021.
__________ (nedatat). Tabloul OMS coronavirus (COVID-19). Disponibil la https://covid19.who.int/table. Accesat la 4
ianuarie 2021.
Programul comun de monitorizare al OMS/UNICEF din domeniul aprovizionării cu apă, salubrității și igienei (nedatat).
Disponibil la https://washdata.org/.
Xinhua (2019a). Lider azer laudă fluxul tot mai mare de turiști chinezi. Baku, 23 iulie. Disponibil la
http://www.xinhuanet.com/english/2019-07/24/c_138251933.htm.
85
__________ (2019b). Asocierea în participațiune China-Bangladesh construiește o mega-autostradă care ocolește
Dhaka. Dhaka, 27 decembrie. Disponibil la http://www.xinhuanet.com/english/2019-
12/27/c_138661782.htm.
__________ (2019c). S-a semnat acordul-cadru pentru autostradă dintre China și Laos. Vientaiane, 29 mai. Disponibil
la http://www.xinhuanet.com/english/asiapacific/2019-05/30/c_138100669.htm.
__________ (2019d). Ilham Aliyev a fost intervievat de agenția chineză Xinhua, 17 aprilie. Disponibil pe site-ul
Președinției Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, la adresa https://en.president.az/articles/32790.
Yang, Jiechi (2019). Yang Jiechi despre Inițiativa privind Centura și Drumul Mătăsii și pregătirile pentru cel de al doilea
Forum privind Centura și Drumul Mătăsii pentru Cooperare Internațională, 30 martie. Ministerul Afacerilor
Externe al Republicii Populare Chineze. Disponibil la
https://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/wjdt_665385/zyjh_665391/t1650535.shtml.
Yerkebulanov, Yerbolat și alții (2020). Legea mineritului 2020: Kazahstan. Mondaq, 5 martie. Disponibil la
https://www.mondaq.com/energy-and-natural-resources/898712/mining-law-2020-kazakhstan.
Yhome, K. (2019). Transformări în curs ale coridorului economic China-Myanmar. Observer Research Foundation, 15
mai. Disponibil la https://www.orfonline.org/expert-speak/emerging-dynamics-of-the-china-myanmar-
economic-corridor-50847/.
