RAPORT DE SECURITATE

RAPORT DE SECURITATE pentru obiectivul de investiție:

“Construcție hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale în scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”

GLOBAL INNOVATION SOLUTION S.R.L.

RAPORT DE SECURITATE

Pentru Obiectivul de investiție: “Construcție hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale în scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”

WASTES ECOTECH S.R.L.

Decembrie 2020





Obiectiv de investiție: “Construcție hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale în scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”


Elaboratorul atestat al documentației tehnice : GLOBAL INNOVATION SOLUTION S.R.L.

Adresa sediu social: Str. Londra, nr. 18, parter, ap.6, Sector 1, Bucureşti

Adresa de Corespondență: Mindspace Business District, Globalworth Campus A, Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 4-6, Sector 2, București

E-mail: [email protected]

CUI: RO31910200

Echipa de elaborare:

Dumitru Giani APOSTOL

Maricica ROTARU

Alexandra ŢIGĂNILĂ

Elvira STOICHECI

Denisa TUDORACHE

Decembrie 2020




i


Pentru Obiectivul de investiție: “Construcție hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale

în scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor


CUPRINS

INFORMAȚII GENERALE ................................................................................................... 4

CAPITOLUL 1. .............. Informații asupra sistemului de management și asupra organizării

amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor majore ................................................ 6

1.1. Politica, principii de acțiune și obiective globale ale operatorului privind prevenirea

accidentelor majore .......................................................................................................... 6

1.2. Informații asupra sistemului de management și asupra organizării amplasamentului

în vederea prevenirii accidentelor majore ......................................................................... 8

1.2.1. Organizare și personal ...................................................................................... 8 1.2.2. Organizare și Identificarea și evaluarea pericolelor majore ............................. 13 1.2.3. Controlul operațional ....................................................................................... 13 1.2.4. Managementul schimbărilor/modificărilor ........................................................ 14 1.2.5. Planificarea pentru situații de urgență ............................................................. 15 1.2.6. Monitorizarea performanțelor .......................................................................... 15 1.2.7. Audit și revizuire .............................................................................................. 16

CAPITOLUL 2. ......................... Prezentarea mediului în care este localizat amplasamentul

.......................................................................................................................................... 18

2.1. Descrierea amplasamentului și a mediului în care acesta este situat, inclusiv

localizarea geografică, condițiile meteorologice, geologice, hidrografice și istoricul

acestuia .......................................................................................................................... 18

2.1.1. Localizarea și istoricul amplasamentului ......................................................... 18 2.1.2. Topografie și relief ........................................................................................... 23 2.1.3. Geologie, hidrogeologie .................................................................................. 24 2.1.4. Hidrologie ........................................................................................................ 25 2.1.5. Climă ............................................................................................................... 26 2.1.6. Seismicitate ..................................................................................................... 28

2.2. Identificarea instalațiilor și a altor activități ale amplasamentului care ar putea

prezenta un pericol de accident major ............................................................................ 29




ii

2.3. Identificarea amplasamentelor învecinate, precum și a siturilor care nu intră în

domeniul de aplicare a legislației Seveso, zone și amenajări care ar putea genera sau

crește riscul ori consecințele unui accident major și ale unor efecte domino ................. 32

2.4. Descrierea zonelor în care poate avea loc un accident major ................................. 34

2.4.1. Zona de depozitare amoniac ........................................................................... 34 2.4.2. Rezervorul de motorină ................................................................................... 34 2.4.3. Zona de staționare/ parcare a cisternei de motorină ....................................... 35

CAPITOLUL 3. .................................................................................. Descrierea instalațiilor

.......................................................................................................................................... 36

3.1. Descrierea activităților ............................................................................................. 36

3.1.1 Construcție ecran de protecție în jurul batalelor și a digurilor de protecție împotriva amplasamentului. ...................................................................................... 36 3.1.2 Construcție instalație de prelucrare șlam ......................................................... 37 3.1.3 Construcție depozit nou, ecologic pentru deșeul final ...................................... 39 3.1.4 Construcție baraj și priza Wastes Ecotech ..................................................... 39 3.1.5 Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate ........................................ 39

3.2. Descrierea proceselor și a metodelor de operare .................................................... 40

3.3. Descrierea substanțelor periculoase ....................................................................... 58

3.3.1. Inventarul substanțelor periculoase ................................................................. 58 3.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice și menționarea pericolelor, atât imediate, cât și pe termen lung pentru sănătatea umană și pentru mediu ................ 63

CAPITOLUL 4. Identificarea și analiza riscurilor de accidente și metodele de prevenire .. 69

4.1. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore și probabilitatea

producerii acestora sau condițiile în care acestea se produc ......................................... 69

4.1.1. Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament ............................................. 69 4.1.2. Analiza sistematică a riscurilor în cadrul obiectivului WASTES ECOTECH S.R.L. ........................................................................................................................ 73

4.2. Selecția scenariilor de accidente majore pentru analiza cantitativă de risc ........... 130

4.3. Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore

identificate ................................................................................................................... 131

4.3.1. Metodologia de evaluare ............................................................................... 131 4.3.2. Scenarii de accident pe amplasament .......................................................... 136 4.3.3. Evaluarea cantitativa a riscului individual si social ........................................ 229

4.4. Posibilitatea producerii unui Efect de Domino ....................................................... 242

4.5. Planificarea teritorială în zona amplasamentului ................................................... 244

4.5.1. Prezentarea metodologiei de evaluare .......................................................... 244 4.5.2. Evaluarea compatibilității teritoriale între amplasamentul Wastes Ecotech SRL. și zonele învecinate ................................................................................................. 246

4.6. Descrierea parametrilor tehnici și a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalațiilor .................................................................................................................... 248




iii

CAPITOLUL 5. Măsuri de protecție și de intervenție pentru limitarea consecințelor unui

accident major: ................................................................................................................ 250

5.1. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor

accidentelor majore ...................................................................................................... 250

5.1.1. Gospodăria de apă pentru incendii ............................................................... 250 5.2. Organizarea alertării și a intervenției ..................................................................... 251

5.2.1. Alarmarea ...................................................................................................... 251 5.3 Descrierea resurselor interne sau externe care pot fi mobilizate ............................ 259

5.4 Descrierea tuturor măsurilor tehnice și netehnice relevante pentru reducerea

impactului unui accident major ..................................................................................... 260

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 261

TERMENI și ABREVIERI ................................................................................................. 262

LISTĂ DE ANEXE ........................................................................................................... 263

Anexa nr. 1 - Certificat de înregistrare GIS ..................................................................... 263

Anexa nr. 2 - Organigrama Wastes Ecotech SRL ........................................................... 263

Anexa nr. 3 - Organigrama situații urgență ...................................................................... 263

Anexa nr. 4 - Regulament Celula de urgență................................................................... 263

Anexa nr. 5 - Regulament SPSU ..................................................................................... 263

Anexa nr. 6 – Schemă alarmare Situații de urgență ........................................................ 263

Anexa nr. 7 - Notificare privind substanțele periculoase conform art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 59/2016 și Ordinului 1175/2020 .................................................................................. 263

Anexa nr. 8 - Decizie etapei de încadrare nr. 5705/09.06.2020....................................... 263

Anexa nr. 9 - Plan de amplasare în zonă, Scara 1 : 2000 m ........................................... 263

Anexa nr. 10 - Plan de situație Wastes Ecotech SRL ...................................................... 263

Anexa nr. 11 - Fișă cu date de securitate - Amoniac Anhidru .......................................... 263

Anexa nr. 12 - Fișă cu date de securitate - Cromat de amoniu ....................................... 263

Anexa nr. 13 - Fișă cu date de securitate motorină ........................................................ 263

Anexa nr. 14 - Fișă de caracterizare șlam cu Crom ........................................................ 263

Anexa nr. 15 - Fișă de caracterizare deșeu final ............................................................. 263

Anexa nr. 16 - Fișe LOPA ................................................................................................ 263

Anexa nr. 17 - Reprezentarea grafică a zonelor de impact pentru scenariile analizate ... 263




4

INFORMAȚII GENERALE

Titularul lucrării: WASTES ECOTECH S.R.L.

Cod Unic de Înregistrare: 22776690 Număr Registrul Comerţului: J40/21792/20.11.2007 Tel.: +40 021.310.05.60 / +40 021.326.36.79

Amplasament:

Adresa sediu social: B-dul Unirii nr 47A, Bloc E3a, Tronson 2, Mezanin, camera 6, sector 3, București 030825;

Telefon: +40 021.310.05.60 / +40 021.326.36.79, Mobil: +40-73-240 0520;

e-mail: [email protected].

Adresă punct de lucru: Str. Avram Iancu nr. 144, Târnăveni, jud. Mureş, cod poştal 545600

Elaboratorul atestat al lucrării: GLOBAL INNOVATION SOLUTION S.R.L., Certificat de înscriere în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului, nr 58 din 23.06.2020 (Anexa nr. 1)

Adresa sediu social: Str. Londra, nr. 18, parter, ap.6, Sector 1, Bucureşti

Adresa de Corespondență: Mindspace Business District, Globalworth Campus A, Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 4-6, Sector 2, București

E-mail: [email protected]

Denumirea lucrării: Raport de Securitate pentru amplasamentul WASTES ECOTECH . S.R.L., amplasament încadrat de nivel superior în conformitate cu Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, art. 3 pct. 3 și Anexa nr. 1.

Baza legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerințele legale din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, stipulate în art. 2 și art. 10 și concretizate în Anexa nr. 3 a Legii mai sus menționate, și ale Ordinului comun nr. 3710/1212/99 din 2017 al Ministrului Dezvoltării

mailto:[email protected]




5

Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, al Ministrului Mediului și al Ministrului Afacerilor Interne privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadreaza în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.

Pentru calculul indicatorilor la scenariile de accidente majore a fost utilizat programul ALOHA, versiunea 5.4.1.

Programul ALOHA (Areal Locations of Hazardous Atmospheres) este un program dezvoltat de Guvernul SUA și alte instituții: Environmental Protection Agency, National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) și National Safety Council ca parte a unui program cuprinzător: CAMEO (Computer Aided Management of Emergency Operations), pentru calculul efectelor accidentelor chimice și pentru planificarea urgențelor prin modelarea hazardurilor, cum ar fi toxicitate, inflamabilitate, radiație termică, suprapresiune, legate de deversări de substanțe chimice având ca rezultat dispersii, incendii și explozii.




6

CAPITOLUL 1.

Informații asupra sistemului de management și asupra

organizării amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor

majore

1.1. Politica, principii de acțiune și obiective globale ale operatorului

privind prevenirea accidentelor majore

Politica de prevenire a accidentelor majore a societății Wastes Ecotech SRL constituie un angajament de asigurare continuă a siguranței în operarea instalațiilor și a echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente și accidente generate de depozitare și manipularea substanțelor chimice periculoas existente pe amplasament.

Activitatea care se va desfășura pe amplasamentul Wastes Ecotech SRL reprezintă un sector industrial cu risc de producere a unor accidente majore iar din această perspectivă, Wastes Ecotech SRL recunoaște că desfășurarea normală a activității de producție trebuie să fie sigură și își asumă responsabilitatea adoptării tuturor măsurilor pentru prevenirea și controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe chimice periculoase.

Obiectivul prioritar al conducerii Wastes Ecotech SRL este organizarea activităților de pe platforma industrială a societății în așa fel încât să se desfășoare în condiții de deplină siguranță, în condiții de risc minim și în cele mai exigente standarde privind protecția mediului.

Obiectivele politicii sale în domeniul controlului asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase sunt

- prevenirea producerii acidentelor majore; - controlul sistematic al riscurilor majore identificate pe amplasament asociate

activităților ce urmează a fi desfășurate și reducerea la minim a acestora, - controlul și limitarea efectelor negative ale accidentelor majore în situația

producerii acestora.

Politica de prevenire a accidentelor majore va fi afișată în cadrul amplasamentului,

în locuri vizibile pentru a fi disponibilă tuturor angajaților, subcontractorilor și vizitatorilor și

va face parte din documentația de instruire a viitorilor angajați. Aplicarea acestei politici

reprezintă responsabilitatea tuturor angajaților societății în domeniul protecției mediului,

sănătății și securității în muncă și situațiilor de urgență.

Declarația de Politică de Prevenire a Accidentelor Majore a societății Wastes Ecotech SRL este prezentată mai jos.




7




8

1.2. Informații asupra sistemului de management și asupra organizării

amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor majore

1.2.1. Organizare și personal

Personalul responsabil cu implementarea politicilor privind sănatatea și securitatea în muncă și protecția mediului este reprezentat de managementul de vârf al societății.

Prin organigrama societății sunt stabilite compartimentele, responsabilii și modul de subordonare in structurile functionale ale societatii.

Principalele structuri decizionale implicate în sistemul de management al securității vor fi:

- Conducerea executivă: Administrator, Director General - Producție: Director Tehnic - Mentenanță: Director Mentenenta - Siguranță – Control – Prevenire:

o Șef S.P.S:U. o Responsabil Mediu – în subordinea Directorului General o Responsabil RSVTI – în subordinea Directorului Mentenanță.

Principalele responsabilități relevante în domeniul managementului securității a compartimentelor menționate vor fi:

Conducerea executivă:

- Va fi responsabilă de managementul activității, în concordanță cu proiectele și programele societății, cu respectarea prevederilor legale aplicabile;

- Va fi responsabilă de managementul resurselor materiale ale societății și va asigura fondurile necesare pentru desfățurarea în condiții de siguranță a activității;

- Va asigura implementarea politicii societății în domeniul prevenirii accidentelor majore;

- Va asigura periodic actualizarea politicii de prevenire a accidentelor majore, precum și auditul sistemului de management al securității, și va adopta măsuri de îmbunătățire a acestora dacă va fi necesar;

- Va asigura managementul resurselor umane (supervizare, sprijin, monitorizare și evaluare a activității angajaților societății);

- Va asigura comunicarea publică în ceea ce privește riscurile de accident major asociate funcționării instalațiilor și echipamentelor de pe amplasament, prin elaborarea și publicarea pe pagina de internet a societății și a APM Mureș a documentului „Informații ce trebuie comunicate publicului”, conform cu Anexa 6 la Legea nr. 59/2016;

- Va supervizaactele de comunicare și luările de poziție ale societății.




9

Producție – Director Tehnic:

- Va asigura operarea activitatilor de producție în condiții de siguranță, în conformitate cu instrucțiunile de lucru și regulamentele de funcționare ale instalațiilor;

- Va asigura funcționarea in parametrii de proces a instalațiilor și echipamentelor, pentru realizarea produselor în conformitate cu cerințele de calitate;

- Va asigura instruirea personalului de operare; - Va asigura achiziția de echipamente specifice activității de producție; - Va informa Directorul Mentenanță despre orice avarie sau funcționare anormală a

instalațiilor și echipamentelor componente ale acestora în procesul de producție; - Va asigura împreună cu celelalte compartimente implicate intervenția în caz de avarie

sau accident.

Mentenanță:

- Va asigura mentenanța instalațiilor și echipamentelor astfel încât să asigure funcționarea acestora în condiții de siguranță;

- Va asigura achiziția necesarului de echpamente specifice activității de mentenanță; - Va înregistra centralizat evidența lucrărilor de mentenanță efectuate; - Va propune subcontractarea lucrărilor de mentenanță către furnizori specializați.

Siguranta – Control – Prevenire – Șef S.P.S.U., Responsabil Protectia Mediului, RSVTI:

- Vor realiza monitorizarea activității personalului în domeniile specifice; - Vor efectua/verifica instruirea personalului în domeniul specific; - Vor asigura identificarea riscurilor asociate funcționarii instalațiilor de pe

amplasament; - Vor asigura elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; - Vor asigura intervenția în situații de urgență, atât prin mijloace proprii cât și cu ajutorul

forțelor de intervenție externe, funcție de gravitate și de condițiile specifice; - Vor asigura colaborarea cu autoritățile competente.

Prin Decizie internă va fi numit Responsabilul în Domeniul Managementului Securității in conformitate cu Legea nr. 59/2016, art. 5. alin. 2.

Responsabilul privind Managementul Securității va pune în aplicare politica de prevenire a accidentelor în care sunt implicate substanțe chimice periculoase stabilind activitățile preventive, modalitățile de identificare și menținere sub control a nivelelor de risc.

În cadrul Wastes Ecotech SRL. managementul pericolelor majore se va realiza de către Celula de Urgență al cărei presedinte este Directorul General. Celula de urgență (CU) va fi constituită prin Deciziei și va funcționa în baza Regulamentului privind organizarea, atribuțiile și funcționarea CU ca organism de sprijin al situațiilor de urgentă, pe teritoriul amplasamentului

Celula de Urgență cuprinde în componența sa membri decizionali, membri executivi, care vor desfășura activități de instruire a personalului, de simulare a situațiilor de urgență




10

prin exerciții, și actionează împreună în timpul situațiilor de urgență. Pentru managementul și intervenția în situații de urgență este elaborată organigrama

Celulei de Urgență:

Figura 1. Organigrama Celulei de Urgență

Întervenția pentru situații de urgență va fi asigurată de SPSU. Intervenția va fi efectuată conform Planului de Urgență Internă și a Planului de intervenție în caz de incendiu.

Principalele atribuții ale Celulei de Urgență vor fi : A. În perioada din afara situațiilor de urgență:

- identifică și monitorizează sursele potențiale ce pot genera situații de urgență; - propune necesarul de dotare în vederea gestionării situațiilor de urgență; - organizeaza Serviciul Privat pentru Situații de Urgență și asigură încadrarea cu personal a compartimentelor acestuia; - asigură dotarea Serviciului Privat pentru Situații de Urgență; - asigură formarea profesională continua a personalului Serviciului Privat pentru Situații de Urgență;




11

- asigură inițierea, calificarea, perfecționarea/specializarea membrilor Celulei de Urgență, a șefului Serviciului Privat pentru Situații de Urgență și a altor persoane cu atribuții în domeniul protecției civile și S.U., prin cursuri, convocări, instructaje, etc; - informează autoritățile competente (IJSU, APM,GNM) privind stările potențial generatoare de situații de urgență; - informează personalul propriu, subcontractorii și chiriașii aflați pe amplasament asupra surselor de risc ce pot genera situații de urgență; - stabilește metode și procedee de protecție a salariaților și bunurilor materiale proprii; - elaborează documentul Informații pentru public întocmit conform anexei 6 la Legea nr 59/2016 și asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a companiei; - avizeză Planul de Urgență Internă precum și planuri de acțiune și măsuri de prevenire, avertizare a salariaților și populației; - coordonează pregătirea salariaților privind prevenirea protecția, intervenția și adăpostirea în situații de uregență și dezastre; - asigură culegerea de informații și fluxul informațional – decizional; - solicită fondurile necesare pentru realizarea dotărilor, a dăposturilor și desfășurarea activităților de management al situațiilor de urgență și dezastrelor.

1. La declanșarea unei situații de urgență:

- declanșează procedura de urgență și pune în aplicare Planul de Urgență internă - informează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență prin Centrul Operațional al ISU Horea al Județului Mureș precum și celelalte autorități implicate - asigură înștiințarea instituțiilor publice, a operatorilor economici și a populației din zonele ce pot fi afectate - asigură informarea la fața locului prin constituirea unei echipe de specialiști aflată în subordinea Celulei de Urgență cu rol de fundamentare a deciziilor ulterioare privind coordonarea intervenției - asigură evacuarea persoanelor și dacă este cazul a bunurilor materiale din zonele afectate - analizază informațiile primare privind situația de urgență apărută și evoluția acesteia - pune în aplicare măsurile prevăzute în Planul de Urgență Internă și în planurile de intervenție pe tipuri de riscuri identificate,în funcție de situația concretă din zonă - evauează natura și impactul situațiilor de urgență survenite, stabilește acțiunile necesare pentru gestionarea acestora în condiții de maximă siguranță și monitorizează modul de realizare și eficiența acestora - îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege. 3. În perioada post urgență sau post dezastru:

- desemnează echipa de conducere a acțiunilor de refacere/reabilitare a obiectivelor afectate; - organizează echipe specializate pentru expertizarea, evaluarea și centralizarea efectelor și a daunelor survenite și comunică rezultatele către Autoritatea competentă în materie de gestiune a situațiilor de urgență la nivel județean; - investighează cauzele care au condus la producerea situației de urgență și stabilește măsuri de prevenire și de limitare a efectelor;




12

- alocă resursele umane, materiale și financiare necesare lucrărilor de refacere/remediere; - asigură informarea salariaților și a populației despre evoluția și efectele situației de urgență, acțiunile intreprinse pentru limitarea acestora și măsurile ce se impun în continuare; - actualizază planurile de protecție și intervenție în situații de urgență; - execută orice alte obligații prevăzute de lege.

Pentru domeniul situațiilor de urgență vor fi elaborate proceduri și instrucțiuni care să contribuie la pregătirea pentru situații de urgență și să îmbunătățească capacitatea de răspuns, în astfel de situații.

Instruirea personalului în domeniul situațiilor de urgență se va face la angajare și periodic la locul de muncă , în conformitate cu OMAI 712/2015 privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență cu modificările ulterioare, în baza unui plan anual de instruire, aprobat de conducerea societății și se va realiza prin urmatoarele categorii de instructaje:

- instructajul introductiv general; - instructajul specific locului de muncă; - instructajul periodic; - instructajul pe schimb, acolo unde situația o impune; - instructajul special pentru lucrări periculoase; - instructajul la recalificarea profesională;

Evaluarea instruirii în domeniul situațiilor de urgență se va efectua prin teste iar pregătirea practică va fi aprofundată prin simulări a unor situații de urgență. Întreg personalul va participa la testarea planurilor de ugență internă și externă organizate de ISU Mureș și de societate.

Instruirile realizate pentru personalul amplasamentului și din afara amplasamentului vor fi consemnate în Fișe de instructaj în domeniul situațiilor de urgență, conform Ordinului nr. 712/23.06.2005.

Personalul de pe amplasament va fi pregătit pe nivele de responsabilitate cu privire la acțiunile ce trebuie intreprinse în situații de urgență prin:

- cursuri pentru conducătorii organizației, organizate la Centrele Zonale de pregătire de protecție civilă;

- convocări și instructaje, antrenamente de specialitate, aplicații, exerciții și concursuri organizate de I.S.U.J. Mureș și la nivelul amplasamentului;

- curs de formare a personalului de specialitate cu privire la Managementul Situațiilor de Urgență ;

- instructaje și antrenamente de avertizare, alarmare în interiorul amplasamentului și evacuare pentru salariați, în cadrul amplasamentului;

- exerciții de alarmare în interiorul amplasamentului, aplicații și exerciții de specialitate și cursuri profesionale pentru membrii S.P.S.U.




13

1.2.2. Organizare și Identificarea și evaluarea pericolelor majore

Identificarea și evaluarea pericolelor majore presupune implementarea și adoptarea la nivelul societății a unei proceduri de identificare şi evaluare sistematică a pericolele majore care decurg din activităţile desfăşurate pe amplasament luând în considerare substanţele şi materialele manipulate sau depozitate. Se va ține cont în elaborarea ei de activităţile desfăşurate de contractanţi și va aborda atât factorul uman cât și problemele tehnice

Desfășurarea activității pe amplasamentul Wastes Ecotech SRL presupune riscuri asumate care pot apărea cu o anumită probabilitate.

Obiectivul general al unei analize este că riscul pentru public, pentru personalul instalațiilor și pentru mediul înconjurător din activitate este acceptabil de scăzut.

Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie analizat un spectru complet de evenimente. Cheia pentru abordarea analizei de siguranță este definirea și clasificarea evenimentelor care urmează să fie analizate. Evenimentele sunt clasificate pe baza consecinţelor de moment sau potenţiale pe care le pot avea pentru populaţie, mediu, personalul de pe amplasament.

În Raportul de Securitate, sunt analizate toate evenimentele care pot apare în timpul operării, consecinţele acestora, precum şi modul de limitare a efectelor.

Pentru a exista un management eficient trebuie luate în considerare următoarele: a) Caracteristicile proiectului; b) Desfășurarea activității în condiţii anormale; c) Identificarea tuturor situaţiilor care pot genera evenimente sau accidente; d) Strategia pentru managementul accidentelor; e) Pregătiri pentru situaţii de urgenţă/ evenimente neprevăzute; f) Instruirea pentru managementul accidentelor. Toate aceste elemente trebuie luate în considerare pe amplasament pentru a se

asigura faptul că accidentele vor fi prevenite iar consecinţele lor vor fi reduse la minim.

În prezentul Raport de Securitate în capitolul IV este elaborată o analiză sistematică a riscurilor pe amplasament în conformitate cu cerințele Legii 59/2016.

1.2.3. Controlul operațional

Pentru operarea eficientă și sigură a activității pe amplasament este primordiară elaborarea și adoptarea unui set de documente format din proceduri și informații de bază necesare personalului pentru îndeplinirea corectă, sigură și eficientă a a atribuțiilor de serviciu cum ar fi:

- Procedurile și instrucțiunile specifice de exploatare și întreținere (Manuale de Operare, Instrucțiuni de Operare, proceduri de întreținere, etc.);

- Proceduri interne departamentale care descriu sarcini specifice de lucru; - Desene și scheme tehnologice de funcționare a sistemelor; - Procedurile pentru operarea sistemelor.




14

Monitorizarea tehnologică presupune măsurarea și controlul permanent al parametrilor fizico-chimici și tehnici ai procesului de operare, în conformitate cu prevederile standardelor de operare și a instrucțiunilor de operare, pentru realizarea performanțelor tehnice impuse, precum si pentru asigurarea siguranței in functionare.

Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale avarii sau funcționari anormale ale instalației și echipamentelor ce fac parte integrantă din instalația tehnologică, constituind baza unor decizii privind aplicarea de măsuri corective, de oprire partială sau totală a activității sau chiar la declanșarea procedurilor de alarmare și interventie.

Monitorizarea factorilor de mediu constă în efectuarea de analize continue sau periodice a calității emisiilor, a apelor și aerului din zona amplasamentului și verificarea conformării cu normele impuse prin legislație si prin actele de autorizare existente.

In cazul producerii unor avarii soldate cu accidente majore, se va realiza o monitorizare continuă a zonelor afectate, până la remedierea totală a efectelor acestora.

1.2.4. Managementul schimbărilor/modificărilor

Managementul schimbării este un factor esenţial care contribuie la eliminarea factorilor de risc. Managementul schimbărilor/modificărilor presupune adoptarea unor proceduri de management pentru planificare şi de control în situația schimbărilor de personal la nivel de organizaţie, a instalaţiilor, a proceselor şi a variabilelor de proces, materiale, echipamente, proceduri, software şi elemente de proiectare sau de circumstanţe externe, care sunt de natură să afecteze controlul pericolelor de accidente majore

În vederea aplicării conceptelor de siguranţă impuse prin proiectare împreună cu cerinţele de modernizare impuse prin normativele în vigoare vor fi parcurse următoarele etape:

Se va avea în vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea în vederea realizării de noi instalaţii:

- planificarea şi modificarea instalaţiilor cu respectarea securităţii industriale; - o analiza a securităţii (concepte, rapoarte); - obţinerea autorizaţiilor instalaţiei. În cazul unor modernizări ulterioare finalizării proiectului sau schimbării ale unor

procese sau faze tehnologice, vor fi luate următoarele măsuri: - se vor parcurge etapele esențiale pentru autorizare şi iniţiere a proiectării; - vor fi notificate autorităţile competente pentru protecţia mediului şi autorităţile de protecţie civilă, în conformitate cu prevederile legislației aplicabile - vor fi stabilite şi implementate măsurile de control pentru asigurarea siguranţei şi protecţiei mediului; - vor fi stabilite acţiunile de verificare, revizuire şi corectare după implementarea .




15

1.2.5. Planificarea pentru situații de urgență

Pe amplasamentul Wastes Ecotech SRL pentru situațiile la urgență vor fi elaborate

și implementate următoarele documente:

- Plan de urgență internă - Proceduri/instrucțiuni de lucru pentru Intervenția în cazul situațiilor de urgență - Plan de intervenție PSI - Plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Scopurile urmărite în planuri sunt de a asigura efecte minime în caz de accident și să

constituie un real suport în situații de urgență. Desi politica organizației este îndreptată spre

prevenire, nu pot fi excluse situații care pot genera accidente majore.

Planul de Urgență Internă se va întocmi în conformitate cu Normele metodologice privind elaborarea și testarea planurilor de urgență în caz de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase aprobate prin Ordinul MAI 156/2017 și va avea la bază rezultatele analizei riscurilor din prezentul raport de securitate, scenariile de accident identificate și rezultatele estimării efectelor accidentelor majore.

Un aspect major al planului de urgență este comunicarea internă și externă. În circumstanțe normale, când problemele interne ale societății sunt rezolvate, comunicarea cu exteriorul vine să completeze acest proces prin informarea care este necesară publicului și autorităților implicate.

Pentru testarea planurilor de urgență se vor lua în considerare efectuarea de exerciții privind situațiile de urgență:

- exerciții de simulare în centrul operațional pentru situații de urgență; - exerciții cu scenarii de urgență pe amplasament; - exerciții de specialitate la sală și exerciții în teren; - exerciții cu scenarii de urgență în afara amplasamentului.

Informațiile relevante din Planul de Urgență Internă vor fi incluse în tematica și graficul

anual de instruire în domeniul situațiilor de urgență. Vizitatorii, colaboratorii și personalul de pe amplasament va fi instruit cu privire la semnalele de alarmă, modul de comportare în caz de accident major și de activare a Planului de Urgență Internă.

În cadrul instructțunilor de lucru ce urmează a fi adoptate și implementate vor fi stabilite măsurile tehnologice care vor fi luate în instalații în cazul unor funcționari normale dar și în cazul unor funcționari anormale, în situația pornirilor și opririlor de instalație sau de părți componente ale acesteia.

1.2.6. Monitorizarea performanțelor

Pentru verificarea performanței politicii de securitate se vor adopta și se vor pune în aplicare o serie de proceduri documentate care să descrie mijloacele societății de monitorizare și de măsurare ale performanțelor în domeniul siguranței muncii și sănătății ocupaționale.




16

Obiectul unor astfel de proceduri este de a verifica în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale societății evaluarea pragurilor de reglementare aplicabile în domeniu. Se vor lua decizii de către conducerea societății bazate pe considerații de risc referitoare la orice aspect privind evaluarea și monitorizarea instalațiilor, echipamentelor instrumentelor și sistemelor de control în scopul prevenirii accidentelor majore.

La nivel tehnologic, se va face o supraveghere strictă a parametrilor tehnologici de funcționare al instalațiilor, deoarece fluctuațiile sau variațiile nespecifice atrag după sine modificări în atmosfera și spatiul intern de lucru. Măsurarea acestor parametri tehnici se va realiza automat, aparatura de măsura fiind continuu supravegheată.

Prin monitorizarea și organizarea sistemului de supraveghere se va urmări întocmirea evidențelor referitoare la:

- îmbunătățirea programelor - permanenta instruire a angajaților - statistica eventualelor accidente - analiza cauzelor si efectelor accidentelor - evenimente semnifcative care vor coduce la agresarea mediului - omisiuni identificate în sistemul de control al riscului care sunt importante pentru

prevenirea accidentelor majore.

În evaluarea monitorizării se va ține cont de locul de apariție, natura și cauza evenimentului, potențiale consecințe, costurile și gravitatea acestora iar concluziile vor cuprinde evaluarea performanțelor și stabilirea dacă este cazul a măsurilor corective necesare pentru implementare.

De asemenea se va face o monitorizare continuă a parametrilor în atmosfera internă de lucru atât pentru derularea în bune condiții a operațiilor de fabricație cât și pentru supravegherea condițiilor de muncă ale angajaților. În domeniul sănătății ocupaționale, angajații vor fi supuși examenului medical obligatoriu la angajare, precum și periodic la examene medicale de specialitate.

1.2.7. Audit și revizuire

Auditul reprezintă o activitate de verificare sistematică a activităților și proceselor

desfășurate pe amplasament având la bază standarde în urma cărora rezultă propuneri de

îmbunătățire, acțiuni preventive, acțiuni corective; Toate aceste activități se cumulează într-

un proces de dezvoltare a sistemului de management al securității pentru obținerea

îmbunatățirii performanței globale în domeniu, în accord cu politica de prevenire a

accidentelor în instalații.

Prin urmare, un management al securităţii eficient presupune şi o evaluare periodică,

sistematică a politicii de prevenire a accidentelor majore. Această evaluare se va realiza

prin monitorizarea internă continuă şi prin evaluarea periodică realizată de auditori.

Obiectivul principal al procesului de audit intern îl reprezintă evaluarea conformităţii

proceselor cu criteriile de audit specificate în manualul calităţii, în procedurile de sistem,




17

operaţionale, instrucţiunile de lucru, Fişele de post şi alte documente interne şi externe,

aplicabile societății.

Responsabilitatea pentru programul de audit şi pentru implementarea măsurilor rezultate din acesta revine conducerii executive care va elabora un program cu măsuri concrete, termene şi responsabilităţi precise.

În cadrul societății WET se vor efectua audituri pentru identificarea conformării organizației cu procesele şi procedurile implementate în concordanță cu conceptele stabilite prin politica de prevenire şi cu SMS și urmărirea respectării prevederile legale şi prevederile interne ale societăţii. Rezultatele auditului vor fi folosite pentru stabilirea modalităţilor de îmbunătăţire a componentelor SMS şi implementarea acestor modificări.




18

CAPITOLUL 2.

Prezentarea mediului în care este localizat amplasamentul

2.1. Descrierea amplasamentului și a mediului în care acesta este situat,

inclusiv localizarea geografică, condițiile meteorologice, geologice,

hidrografice și istoricul acestuia

2.1.1. Localizarea și istoricul amplasamentului

Societatea WASTES ECOTECH SRL se află pe amplasamentul fostei Platforme

chimice Bicapa Târnăveni, amplasament situat în sud-vestul orașului Târnăveni, Județul

Mureș, la cca. 350 km de capitala țării București.

Amplasamentul se învecinează la Nord cu linia de cale ferată și drumul județean DJ

107. La Nord de drumul Județean se situează cartierul Dezrobirii al orașului Târnăveni.

La est amplasamentul se învecinează cu terenuri agricole. Cele mai apropiate

locuințe sunt amplasate la o distanță de aproximativ 1,2 km. La sud-est se află stația de

epurare a orașului, administrată de un subcontractant terț (AquaServ SRL).

În partea de sud se află râul Târnava Mică și drumul județean DJ 107 D. La sud de

drumul județean terenurile au folosință agricolă.

În partea de vest sunt terenuri care au aparținut platformei chimice Bicapa aflate

acum în proprietatea unor societăți comerciale. In partea de SV cele mai apropiate locuințe

se situează la aproximativ 1 km.

Accesul pe platforma industrială se face din str. Avram Iancu printr-un drum de racord

betonat, respectând elementele geometrice impuse de normele de circulație rutieră pe

drumurile publice, sau din partea de sud din DJ 107 D prin traversarea râului Târnava Mică,

pe drumul de pe baraj, cu acces în incintă pe terenul Societății Teren Holding SRL pentru

care WET are drept de circulație.

Conform PUG aprobat amplasamentul face parte din U.T.R.2 subzona I - activități

productive de tip industrial, depozitare, construcții și amenajări tehnico edilitare.

Suprafața totală a amplasamentului este de 848.218,50 mp.




19

Figura 2. Amplasarea municipiului Târnăveni și poziția Combinatului Chimic Târnăveni

(Platforma Bicapa)

Areale sensibile – localități, arii protejate

Localitățile din vecinătatea amplasamentului sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 1. Localitățile învecinate și populația acestora

Localități (orașe, comune) Poziția față de

amplasament

Distanța aproximativă

față de amplasament

[ km]

Populația

aproximativă

Adămuș S-V 0,7 5147

Dâmbău N-V 0,5 1018

Târnăveni E 0,7 22075

Târnăveni - Cartierul Dezrobirii N 0,08




20

Tabelul nr. 2. Arii naturale protejate de interes comunitar și național situate pe o rază de

15 km față amplasamentul Wastes Ecotech SRL

Tip sit Cod sit Denumire sit Distanța aproximativă

față de amplasament [ km]

Natura 2000 - Sit de

importanță comunitară- SCI

ROSCI0367 Râul Mureș între

Morești și Ogra

Aproximativ 14,8 N-E față de

amplasamet

Natura 2000 - Arie de

Protecție Specială

Avifaunistică

ROSPA0041 Eleșteele Iernut

Cipău

Aprox 11 km N față de

amplasament.


importanță comunitară -

SCI

ROSCI0187 Pajiștile lui Suciu Aprox 15 km V-S față de

amplasament


importanță comunitară -

SCI

ROSCI0384 Râul Târnava

Mică

Aproximativ 5,8 E km față de

amplasament

Descrierea amplasamentului

Pe platforma chimică BICAPA Târnăveni s-au desfăşurat diverse procese

tehnologice, prin care s-au fabricat următoarele produse de bază: bicromat de sodiu,

bicromat de potasiu, anhidridă cromică, antidăunători pe bază de sulf, săruri de bariu,

produse cu fluor, sulfat de aluminiu, oxid de zinc, plăci de faianţă şi gresie.

Din cadrul proceselor tehnologice de la fostele fabrici ale combinatului chimic au

rezultat deșeuri tehnologice care au fost depozitate în trei batale de decantare construite în

perioada 1972-1978.

Deoarece instalaţiile au fost oprite, în proporţie de 70%, din luna martie 2000, până

în 2012 s-a realizat dezafectarea acestora, pe etape, cu recuperarea materialelor

valorificabile iar începând cu 2012 s-a realizat desfiinţarea/demolarea clădirilor

nefuncţionale rămase pe platformă aflate într-o stare avansată de degradare.

În momentul de față, societatea WASTES ECOTECH S.R.L are în proprietate

batalurile nr. 2 şi 3 cu suprafaţă totală de cca. 18,7 ha iar batalul nr. 1 cu suprafaţă de cca.

6,8 ha este în proprietate comună cu societatea Teren Holding SRL (fost Carbid-Fox S.A).

Toate cele trei bataluri sunt situate în partea de Sud a fostei platforme chimice (demolată în

prezent) la o distanţă ce variază între 35 şi 65 m faţă de râul Târnava Mică conform planului

de amplasare în zonă (Anexa nr. 9).

Istoricul amplasamentului

În anul 1948 prin aplicarea legii de naţionalizare a principalelor mijloace de producţie,

cele două întreprinderi, “Nitrogen” şi “Uzina Metalurgică Mică”. au trecut în patrimoniul




21

statului punându-se bazele unei noi unităţi cunoscute sub diverse titulaturi până în 1969. De

la această dată şi până în 1990 unitatea a purtat denumirea „Combinatul Chimic Târnăveni”.

După anul 1948 în cadrul platformei chimice s-a procedat treptat la dezafectarea unor

instalaţii vechi, uzate şi s-a trecut la punerea în funcţiune a unor capacităţi noi.

- dezafectarea unor instalaţii şi anume: clorură de potasiu (1956), amoniac (1958),

superfosfat (1959);

- creşterea capacităţilor de producţie la carbid, bicromat de sodiu, acid sulfuric, sodă

caustică;

Pentru perioada 1960 – 1965 se înregistrează următoarele aspecte:

- modernizarea instalaţiilor de fabricare a carbidului (cuptoarele 1, 2, 3) realizându-se

un spor de producţie de 8700 t/an (1961);

- punerea în funcţiune a cuptorului de carbid nr. 4 (capacitate 82000 t/an) şi a instalaţiei

de condiţionare materii prime (1961);

- punerea în funcţiune a trei cuptoare pentru obţinerea varului (1964);

- înlocuirea mangalului, materie primă în obţinerea carbidului, cu cocs şi antracit

(1965);

- modernizarea instalaţiilor absorbţie şi spălare a gazelor reziduale provenite de la

sinteza carbidului (cuptor nr. 4 - 1965);

- punerea în funcţiune a unei noi instalaţii de fabricare a bicromatului de sodiu (1960 -

1964) şi creşterea capacităţii de producţie de la 1500 t/an la 5500 t/an;

- modernizarea instalaţiilor de fabricare a policlorurii de vinil (dotarea cu atomizor) şi

fainaţă – gresie (linie de glazurare şi respectiv mori Kollergang, camere de uscare,

amestecătoare tip Eirich);

- punerea în funcţiune a unei instalaţii de producere a sulfatului de aluminiu cu o

capacitate de 11000 t/an;

- creşterea capacităţii de producţie la instalaţia acid sulfuric (21000 t/an);

- construirea a două linii de sinteză a acidului clorhidric;

- sistarea fabricaţiei de hexaclorciclohexan.

Perioada 1966 – 1970 este marcată de următoarele aspecte:

- sistarea fabricării unor produse ca: sodă caustică, alumină hidratată (1967), clor

lichid, dolomită stabilizată, şamotă refractară şi dezafectarea secţiei de metalurgie

(1966);

- construirea unui nou cuptor (nr. 5) pentru obţinerea carbidului (1967 - 1969) cu o

capacitate de 85000 t/an;

- înlocuirea coscului cu gaz metan ca sursă de combustibil în procesul de obţinere a

varului din carbonat de calciu;

- punerea în funcţiune a unei instalaţii de oxid de zinc (1968);

- modernizarea instalaţiilor de sulfat de aluminiu şi faianţă (1968);




22

- punerea în funcţiune a unei noi instalaţii de obţinere a bicromatului de sodiu cu o

capacitate de 5000 t/an (1970).

Perioada 1970 – 1975 se caracterizează prin următoarele aspecte:

- punerea în funcţiune a unui nou cuptor de carbid (nr. 6) care determină creşterea

capacităţii de producţie; la nivelul anului 1970 producţia realizată (peste 320000 t/an)

în cadrul combinatului situează România pe locul 4 în Europa din punct de vedere a

producţiilor de carbid;

- extinderea capacităţii de producţie pentru var prin punerea în funcţiune a încă trei

cuptoare (1972);

- punerea în funcţiune a instalaţiei de bicromat de potasiu (1972);

- punerea în funcţiune a instalaţiilor de obţinere a sărurilor de bariu (1974) şi

antidăunători pe bază de sulf (1975);

- modernizarea instalaţiilor de bicromat de sodiu şi oxid de zinc prin instalarea unor

recuperatoare de căldură (din gaze) la cuptoarele aferente celor două instalaţii şi a

unor echipamente de desprăfuire a gazelor de ardere (instalaţia bicromat de sodiu);

- extinderea activităţilor auxiliare prin realizarea următoarelor obiective: magistrală de

abur, staţie de alimentare cu carburanţi auto, reţea de apă potabilă, laborator central

şi modernizarea sectorului de transport CF (triaj propriu, remiză locomotive, atelier

de întreţinere şi reparaţii locomotive, vagoane);

La nivelul anilor 1976 – 1980 au continuat lucrările de modenizare şi dezvoltare a

unor capacităţi de producţie şi anume: sulfat de aluminiu, sulfură de sodiu, săruri de bariu,

bicromat de sodiu şi carbid.

În această perioadă s-a executat o instalaţie de captare ape industriale şi s-a extins

activitatea secţiei utilaj chimic şi piese de schimb.

În perioada 1981 – 1985 se înregistrează următoarele aspecte:

- nouă extindere a producţiei de bicromat de sodiu prin punerea în funcţiune a unei

instalaţii moderne cu capacitate proiectată de 25000 t/an (1981);

- punerea în funcţiune a instalaţiei de anhidridă cromică (1982);

- finalizarea investiţiei pentru secţia Formoxal care cuprinde instalaţiile: formiat de

sodiu, acid formic, acid oxalic;

- finalizarea investiţiilor pentru instalaţiile de acid fluorhidric (capacitate 8800 t/an) şi

criolit (capacitate 10000 t/an);

La nivelul anilor 1985 – 1990 s-au pus în funcţiune instalaţiile de freon şi sulf insolubil

în ulei. Pentru această perioadă structura de producţie a cuprins secţiile: Carbid, Bicromat,

Săruri anorganice, Acid fluorhidric, Freoni, Faianţă – gresie, Utilaj chimic – piese de schimb

şi energetică, automatizări, utilităţi.

În anul 1990 în urma divizării Combinatului Chimic Târnăveni activele au fost preluate

de două societăți: Bicapa SA și Carbid Fox SA. Societatea Bicapa SA era specializată pe




23

chimie anorganică, având ca profil de activitate producția compușilor cu crom (bicromat de

sodiu, bicromat de potasiu, anhidridă cromică), antidăunători pe bază de sulf, săruri de

bariu, produse cu fluor, sulfat de aluminiu, oxid de zinc și plăci de gresie și faianță.

Încă de la înfiinţare, pe fondul problemelor economice determinate de diminuarea

activităţilor altor întreprinderi din ţară, societatea s-a confruntat cu probleme în activitatea

de producţie.

Situaţia înregistrată la nivelul economiei naţionale a afectat activităţile derulate pe

platforma BICAPA, întrucât a scăzut foarte mult cererea pentru produsele chimice

tradiţionale fabricate de aceasta, societatea fiind nevoită să oprească, să treacă în

conservare sau să dezafecteze o serie de instalaţii de producţie.

Începând cu a doua jumătatea a anului 2000 activitatea de producţie s-a redus

drastic, singura instalaţie rămasă funcţională în regim discontinuu a fost Staţia pentru

epurarea apelor pluviale contaminate cu crom.

În anul 2009 societatea BICAPA SA a intrat în insolvenţă iar WASTES ECOTECH

S.R.L. Bucureşti a devenit proprietara activelor fostului combinat chimic BICAPA începând

cu anul 2012.

2.1.2. Topografie și relief

Municipiul Târnăveni este amplasat în judeţul Mureş, în zona Dealurilor Târnavei Mici,

subunitate a Podişului Transilvaniei situată într-o zonă de trecere de la Câmpia Transilvaniei

la Podişul Hărbaciului şi Podişul Secaşelor.

Dealurile Târnavei Mici sunt străbătute axial şi aproape central de râul Târnava Mică,

care delimitează în nord Dealurile Târnavelor cu altitudini cuprinse între 400÷500 m şi în

Sud Dealurile Dumbrăvenilor a căror înălţimi ating 600 m.

Valea Târnavei Mici prezintă aspectul de depresiune alungită, asimetrică, bine

dezvoltată, cu fundul plat, care se desfăşoară în zona Dealurilor Târnavei Mici pe o distanţă

de 80 km. Lăţimea văii variază atât pe sectoare, cât şi la nivelul diferitelor terase.

Lunca Târnavei Mici prezintă lăţime variabilă de la zeci de metri (Petrisat şi Cetatea

de Baltă) la peste 2 km, la Târnăveni aspectul acesteia fiind neted, uniform, cu o uşoară

înclinare dinspre versanţi spre albia râului.




24

Figura 3. Topografie

2.1.3. Geologie, hidrogeologie

Din punct de vedere al geologiei, zona studiată este alcătuită dintr-un fundament

cristalin, peste care sunt dispuse pe alocuri formaţiuni sedimentare mezozoice, urmate de

umplutură sedimentară propriu-zisă, formată din două cicluri sedimentare distincte:

paleogen-miocen inferior şi miocen superior – pliocen. Depozitele paleogene şi miocene




25

inferioare nu apar la zi în regiune, în schimb formaţiunile miocene superioare şi pliocene

alcătuite din marne, gresii, conglomerate, nisipuri şi tufuri au o largă extindere, în special

cele sarmaţiene şi pliocene. Formaţiunile sedimentare care constituie Dealurile Târnavei

Mici aparţin la două stiluri de cutare: sub formă de anticlinale şi sinclinale strânse sub formă

de domuri. Pentru zona de luncă, amplasamentul este alcătuit din depuneri argilomarnoase

terţiare şi depozite aluviale de suprafaţă halocene.

Structura litologică a formaţiunilor de suprafaţă în zona de amplasare a platformei

chimice Târnăveni evidenţiază următoarea stratificare:

- sol vegetal: grosime 0,5 – 0,4 m;

- sol argilos (gălbui, brun gălbui nisipos): grosime 0,5 – 1,35 m;

- nisip fin (gălbui, brun): grosime 2,45 – 0,5 m;

- nisip grosier (cenuşiu, brun): grosime 2,45 – 1,45 m;

- pietriş cu nisip grosier de culoare cenuşie: grosime 6,1 – 9,1 m;

- marnă compactă: grosime 0,9 – 0,7 m.

Arealul cartat din lunca Târnavei Mici se încadrează din punct de vedere

hidrogeologic în regiunea cu straturi acvifere locale cantonate în roci cu granulaţie grosieră,

pietrişuri din alcătuirea şesurilor aluvionare.

Harta cu hidroizohipse indică drenarea apei freatice dinspre versanţi spre râu.

Pantele sunt mari pe versanţi, variind între 7,6 m/km şi 25 m/km. Direcţia de curgere

generală este de SSE – NNV pe malul stâng şi NNE – SSV pe malul drept. Stratul acvifer

alimentează râul, la viituri alimentarea putând fi şi dinspre râu în stratul acvifer. În lunca

râului Târnava Mică adâncimea nivelului piezometric este cuprinsă între 2,50 ÷ 3,50 m.

Apele freatice localizate în primele orizonturi ale scoarţei terestre sunt caracterizate

în zona de luncă prin debite de 0,40 ÷ 16 l/s, acviferul freatic găsindu-se în general la

adâncimi de circa 2,00 ÷ 2,50 m.

Apele de adâncime caracteristice zonei studiate sunt cantonate în depozite mio-

pliocene. Din punct de vedere fizico-chimic apele subterane prezintă mineralizare ridicată.

Apele de adâncime, datorită conţinutului ridicat de cloruri, ioduri şi bromuri sunt utilizate în

scop terapeutic.

În zona platformei industriale Târnăveni, apele subterane sunt localizate în primele

orizonturi ale scoarţei terestre, la adâncimi de circa 2,00 ÷ 2,50 m.

2.1.4. Hidrologie

Principalul curs de apă care străbate zona de amplasament a fostei platforme chimice

BICAPA este râul Târnava Mică, care îşi culege apele de pe versantul sudic al masivului

Saca, având izvorul la o altitudine de 1190 m. Concentrarea principală a afluenţilor are loc

în apropiere de Sovata, unde râul primeşte ca afluenţi Iuhodul şi pârăul Sovata, în bazinul

căruia se află localitatea balneoclimaterică cu acelaşi nume.

Aval de Târnăveni, râul primeşte ca afluenţi pârâurile: Nadeş, Agrişteu, Domalt,

Seleuş, Sântioana, Idici, Bede, Adămuş, Saroş, Balta. În zona localităţii Blaj, râul Târnava




26

Mică se uneşte cu Târnava Mare, formând Târnava care se varsă în râul Mureş în localitatea

Mihalţ.

În zona municipiului Târnăveni, străbătut pe direcţia Est - Vest de Târnava Mică, la

postul hidrometric Târnăveni, situat la o distanţă de 192 km de izvoare, râul prezintă

următoarele caracteristici:

- altitudine: 280 m;

- suprafaţă bazin de recepţie, amonte: 1478 mp;

- altitudine medie a bazinului de recepţie, amonte: 587 mp;

- pantă medie a bazinului de recepţie, amonte: 169 m/km.

Pe râul Târnava Mică au fost executate lucrări de regularizare, îndiguire şi lucrări de

calibrare a albiilor minore pe aproape toţi afluenţii. Astfel, în zona localităţii Târnăveni, cursul

sinuos al râului Târnava Mică a fost radical transformat.

Secţiunea Târnăveni, din punct de vedere al scurgerilor, se caracterizează astfel:

- debitul mediu multianual este Q = 9,55 m3/s;

- ape mari în perioada de primăvară - vară (februarie - iulie) cu scurgerea maximă în

luna aprilie (15,3% din volumul mediu multianual);

- ape mici în perioada vară - toamnă şi începutul iernii cu scurgerea maximă în luna

septembrie (40% din volumul mediu multianual).

Media multianuală a debitului la Târnăveni este de 8,87m.c./sec. Debite foarte mari

au fost înregistrate în anii 1970-1975 când s-au înregistrat inundații catastrofale, acoperind

întreaga albie minoră și producând mari dezastre la unitățile industriale și la așezările

omenești. Capacitatea medie de transport a albiei minore este de circa 60m.c./sec.

Izvoarele din apele freatice, dispersate pe tot hotarul orașului, constituie sursa de apă

potabilă. Izvoarele sărate de pe Valea Sărată reprezintă după toate analizele efectuate o

bază de tratament antireumatic.

2.1.5. Climă

Culoarul Târnavei Mici, în zona Târnăveni, se află, sub influenţa maselor de aer din

Vest şi N-Vest, ceea ce influenţează substanţial trăsăturile componenţilor climatici.

Temperatura aerului, ca medii anuale, variază între 9 ÷ 100C, având mediile lunii iulie

de ordinul a 18 ÷ 200C şi cele ale lunii ianuarie de ordinul a -4 ÷ -60C. Numărul mediu anual

al zilelor cu îngheţ este de cca 110 ÷ 120.

Precipitaţiile atmosferice prezintă cantităţi medii anuale ce se încadrează între

500÷600 mm, având cantităţile medii ale lunii iulie de ordinul a 80÷100 mm şi ale lunii

ianuarie de 30÷40 mm.

Fenomenul de ninsoare se înregistrează între 20 şi 30 zile pe an, stratul de zăpadă

fiind prezent, în medie, circa 60 ÷ 80 zile pe an. Grosimea maximă a acestuia ajunge la 25

÷ 40 cm.




27

Din punct de vedere al circulaţiei atmosferice, aceasta este caracterizată de

deplasarea maselor de aer dinspre V şi NV, la care se adaugă influenţele şi modificările

introduse de configuraţia principalelor trepte de relief.

În zona cercetată cele mai frecvente sunt vânturile de NV (12,1%), iar în perioada de

iarnă, cele din NE, cu frecvenţe cuprinse între 10,8%÷ 13,8%. Vitezele medii anuale ale

vânturilor sunt cuprinse între 3÷5 m/s. De asemenea, sunt prezente şi situaţii de calm

atmosferic.

Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului naţional încadrează

arealul batalurilor de depozitare, în următoarele zone:

- din punct de vedere al încărcărilor date de vânt, conform Reglementarii tehnice CR-

1-1-4-2012 ”Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”,

completată prin Ordinul MDRAP nr. 2413/01.08.2013, valoarea de referinţă a

presiunii dinamice a vântului (qb), mediată pe 10 minute şi având interval mediu de

recurenţa (IMR) de 50 ani este qb = 0,4 kPa.

- din punct de vedere al încărcărilor date de zăpadă, conform Reglementarii tehnice

CR-1-1-3-2012 ”Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”,

completată prin Ordinul MDRAP nr. 2414/01.08.2013, se încadrează la o valoare

caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (s,k) de s,k = 1,5 kN/m2. Valoarea

caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk, corespunde unui interval mediu de

recurenţa IMR de 50 ani, sau echivalent, unei probabilităţi de depăşire într-un an de

2% (sau probabilitaţii de nedepăşire într-un an de 98%).

Conform STAS 6054-77 ”Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ - Zonarea

teritoriului României” adâncimea maximă de îngheţ în zona lucrărilor este de -80 ÷ -90 cm.

Figura 4. Zonarea adâncimii de îngheț, conform STAS 6054-77




28

2.1.6. Seismicitate

Din punct de vedere seismic, conform reglementarii tehnice ”Cod de proiectare

seismică – partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri, P100-1/2013”, intensitatea

pentru proiectare a hazardului seismic este descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei

terenului, ag (acceleraţia terenului pentru proiectare) determinată pentru intervalul mediu de

recurenţa de referinţa (IMR) de [225] ani şi 20 % probabilitate de depăşire în 50 de ani. În

cazul zonei în discuţie, acceleraţia ag are valoarea de 0,15 g. Perioada de control (de colţ)

Tc a spectrului de răspuns recomandată pentru proiectare este TC = 0,7 s.

Figura 5. Zonarea seismică a României conform Codului de proiectare P100-1/2006 – accelerația

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure, având intervalul mediu de recurență IMR= 100 ani




29

Figura 6. Zonarea seismică a României conform Codului de proiectare P100-1/2006 – perioada de control (colț) TC a spectrului de răspuns

2.2. Identificarea instalațiilor și a altor activități ale amplasamentului

care ar putea prezenta un pericol de accident major

Conform prevederilor Legii 59/2016, prin instalație se înțelege „o ounitate tehnică din cadrul unui amplasament, aflată la nivelul sau sub nivelul solului, în care sunt produse, utilizate, manipulate ori depozitate substanțe periculoase; aceasta cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemelor de conducte, utilajelor, instrumentelor, căilor ferate proprii de garare, docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalația, pontoanelor, depozitelor sau altor structuri similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalației respective;”.

Pentru identificarea acelor instalații și/sau activități care ar putea prezenta pericol de producere a unor accidente majore, au fost delimitate mai multe secțiuni considerate relevante pentru securitate, care au fost analizate în ceea ce privește potențialul de pericol ținând cont de prezența substanțelor periculoase, cantitatea de substanțe periculoase posibil a fi prezente, activitățile specifice de stocare, manipulare și utilizare a acestora și posibilitatea declanșării unor procese fizico-chimice anormale care în final ar putea genera accidente majore.




30

Luând în considerare instalațiile tehnologice din cadrul WASTES ECOTECH SRL care pot reprezenta punctele critice din amplasament din punct de vedere a pericolului de producere a accidentelor majore, s-au identificat următoarele activități care pot prezenta pericol de accident :

- Instalația de prelucrare șlam, cu valoririfcarea componentelor utile pe bază de magneziu, crom și calciu;

- Rezervoarele de depozitare amoniac lichid, produs secundar.

La acestea se adaugă rezervorul de motorină, cu o capacitate de 16 mc, și o autocisternă cu motorină care va asigura alimentarea la fața locului a utilajelor tehnologice angrenate în lucrările de construcții, săpături, alimentarea cu șlam a instalației de prelucrare.

Metodologia de identificare utilizează criteriul cantității de substanță periculoasă prezentă cu o valoare de prag de 2% din cantitatea relevantă, așa cum este stabilită în Legea nr. 59/2016, Anexa nr. 1, coloana 2. Metodologia menționează că pe lângă cantitatea de substanță, trebuie luate în considerare caracteristicile substanțelor utilizate, care pot provoca un accident, condițiile de depozitare, vehiculare și utilizare, precum și vecinătățile din interiorul și exteriorul amplasamentului.

In tabelul de mai jos se prezintă situația cantităților de substanțe periculoase existente, comparativ cu cantitățile relevante și cantitățile prag calculate pentru amplasamentul WASTES ECOTECH S.R.L.

Date complete despre substanțele periculoase din amplasament sunt prezentate în Capitolul 3.3. al Raportului.

Tabelul nr. 3 Situatia cantităților de substanțe periculoase din cadrul obiectivului WASTES

ECOTECH S.R.L.

Nr. crt.

Instalatia Denumire substanta

Cant. max [to]

Incadrare conform Legii nr. 59/2016,

Anexa nr. 1

Cantitate relevanta

col.2 [to]

2% col. 2 [to]

1. Recuperare crom – producere pigment verde crom

Cromat de amoniu 20 Partea 1, P8, E2 50 1

Amoniac 0,1 * Partea 2, Pct. 35 50 1

2. Recuperare calciu – producere clorură de calciu

Amoniac 0,6 ** Partea 2, Pct. 35 50 1

3. Rezervoarele de stocare amoniac

Amoniac 202 Partea 2, Pct. 35 50 1

4. Rezervorul de motorină

Motorină auto 13,5 Partea 2, Pct. 34 2500 50

5. Autocisterna de motorină

Motorină auto 17 Partea 2, Pct. 34 2500 50

Notă: * Cantitate estimată. În circuitul de producere a pigmetului verde de crom, amoniacul se va regăsi sub formă

de amoniac gazos, ca ieșire din faza de evaporare și calcinare cromat, și ca apă amoniacală. ** Cantitate estimată, considerând un timp de staționare a amoniacului lichefiat în sistem de 10 minute.




31

Din datele prezentate în Tabelul de mai sus rezultă următoarele:

- În faza de Recuperare crom – producere pigment verde crom poate fi prezent cromatul de amoniu sub formă de soluție apoasă și suspensie, în cantități ce depășesc valoarea prag calculată. Condițiile de proces, corelate cu proprietățile substanței, nu sunt de natură să conducă la inițierea unui accident major;

- În faza de Recuperare crom – producere pigment verde crom poate fi prezent amoniacul în faza de vapori umezi și sub formă de soluție de hidroxid de amoniu, în cantități sub valoarea prag calculată. În condițiile de proces, amoniacul prezent nu este susceptibil să inițieze noi accidente majore în vecinătate prin efect domino;

- În faza de Recuperare calciu – producere clorură de calciu poate fi prezent amoniac anhidru, în fază gazoasă și lichefiat sub presiune, la temperatură ambiantă, în cantități sub valoarea prag calculată. În condițiile de proces, amoniacul prezent nu este susceptibil să inițieze noi accidente majore în vecinătate prin efect domino;

- În rezervoarele de stocare amoniac pot fi prezente cantități de substanță periculoasă (amoniac anhidru, sub formă de gaz lichefiat) ce depășesc valoarea prag calculată;

- În rezervorul de motorină poate fi prezentă o cantitate de motorină cu mult sub valoarea prag calculată. Un accident cu incendiu la rezervorul de motorină este însă susceptibil să provoace noi accidente pe amplasament, prin efect domino;

- În autocisterna de alimentare cu motorină poate fi prezentă o cantitate de motorină cu mult sub valoarea prag calculată. Un accident cu incendiu la autocisternă este însă susceptibil să provoace noi accidente pe amplasament, prin efect domino.

Pentru identificarea instalatiilor care sunt relevante pentru securitate s-au luat in

considerare numai cantitatile de substante periculoase asa cum sunt ele definite in Legea nr. 59/2016-Anexa nr. 1 (substante periculoase clasificate in conformitate cu Regulamentul (CE) 1272/2008 si conform Directivei 2012/18/EU).

Modul de incadrare a substantelor prezente in amplasament in categoria substantelor periculoase este prezentat la Cap. 3.3. al prezentului Raport de securitate.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, pe amplasamentul WASTES ECOTECH S.R.L. au fost identificate următoarele secțiuni:

- Faza de Recuperare crom – producere pigment verde crom nu constituie obiectiv relevant pentru securitate;

- Faza de Recuperare calciu – producere clorură de calciu nu constituie obiectiv relevant pentru securitate;

- Rezervoarele de amoniac constituie obiectiv relevant pentru securitate; - Rezervorul de motorină constituie obiectiv relevant pentru securitate; - Autocisterna de alimentare cu motorină constituie obiectiv relevant pentru

securitate.

Astfel au fost identificate ca relevante pentru securitate următoarele obiective: - Rezervoarele de amoniac; - Rezervorul de motorină; - Autocisterna de alimentare cu motorină.




32

2.3. Identificarea amplasamentelor învecinate, precum și a siturilor care

nu intră în domeniul de aplicare a legislației Seveso, zone și amenajări

care ar putea genera sau crește riscul ori consecințele unui accident

major și ale unor efecte domino

Identificarea situri de exploatare în imediata vecinătate:

1. Societatea comercială Dary Plastic Solution SRL, amplasată la distanța 1,5 km de

instalația WET, având codul CAEN 1624- Fabricarea ambalajelor din lemn.

2. Societatea comercială TAR SA- amplasată la distanța de aproximativ 600 m de instalația WET având codul CAEN 6021“Transport terestru de călători pe bază de grafic”

3. Societatea comercială Almamet SRL – amplasată la o distanță de aproximativ 400 m de instalația Waste Ecotech SRL, având codul CAEN 4612 – Intermedieri în comerțul cu combustibili, minerale, metale și produse chimice pentru industrie.

4. Societatea ALMAMET produce și comercializează amestecuri desulfurante pe baza de var, magneziu, carbura de calciu, criolit, brichete de carbura de calciu în amestec cu diverși componenți

Domeniul de activitate al societății ALMAMET SRL îl reprezintă, în principal:

- Producție var fluidizat prin amestecarea în snecul carcasat a componentelor: var

micronizat, magneziu pasivizat sau șpan de aluminiu cu magneziu, pilitura și șpan neferos

și ulei siliconic;

- Concasare, măcinare și sitare a criolitului sau varului și amestecarea și

omogenizarea criolitului cu carbonat de sodiu sau diverși componenți;

- Concasare și ambalare carbid;

- Brichetarea produselor de granulație măruntă: carbura de calciu în amestec cu șpan

de aliaj de magneziu și aluminiu, pilitura și șpan neferos, var și bitum, plastic, calcar, criolit

și alte tipuri de produse în funcție de cerințele pieței;

- Tratarea deșeurilor periculoase și nepericuloase;

- Prelucrarea magneziului așchii prin brichetare, concasare, sitare, macinare, sitare pe

fracții granulometrice.

Operatorul este încadrat ca obiectiv SEVESO, amplasament de nivel inferior și

utilizează în activitățile desfășurate următoarelele substanțe periculoase: criolitul, flux 75,

propan acetilenă, oxigenul comprimat, carbura de calciu.

Principalele carateristici ale substanțelor chimice utilizate în proces și care pot

conduce la apariția unui accident major:




33

Tabelul nr. 4 Principalele carateristici ale substanțelor chimice utilizate de Almamet SRL

Nr crt Substanțe

utilizate

Starea de

agregare

Fraze de pericol/categoria de pericol

1. Criolit solid H332: Toxicitate acută (inhalare);

H372: Toxicitate asupra unui organ țintă specific-expunere

repetată;

H319: Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor;

H315: Provoacă iritarea pielii;

H411: Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

2. Flux 75 Solid H332: Toxicitate acută (inhalare);

H372: Toxicitate asupra unui organ țintă specific-expunere

repetată;


H332: Nociv în caz de inhalare;

H351: Susceptibil de a provoca cancer (piele)

H411: Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

3. Propan gaz H280: Conține un gaz sub presiune, pericol de explozie în caz

de încălzire;

H220: Gaz extrem de inflamabil;

H340: Poate provoca anomalii genetice;

H350: Poate provoca cancer.

4. Acetilenă gaz H280: Conține un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz

de încălzire;

H220: Gaz extrem de inflamabil;

H230: Pericol de explozie, chiar și în absența aerului;

5. Oxigen

comprimat

gaz H280: Conține un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz

de încălzire;

H270: Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant;

6. Carbura

de calciu

gaz H260: În contact cu apa degaja gaze inflamabile;


H318: Provoca leziuni oculare grave;

H335: Poate provoca iritarea căilor respiratorii

Sursa: Datele au fost preluate din Adresa nr 232/ 11.05.2020 - Înformații care trebuie comunicate

publicului privind măsurile de securitate în exploatare și comportamentul în caz de accident

(http://www.isumures.ro/index.php/inspectia-prevenire-incendii/seveso).

Având în vedere distanța dintre cele două amplasamente (mai mare de 400 m) și

tipologia substanțelor utilizate se poate preconiza că nu pot apărea incidente care să

contribuie la creșterea consecințelor unui accident major

Căile de transport care tranzitează aria de interes:

- la Nord de amplasament calea ferată și drumul județean DJ 107 la aproximativ 400

m de instalația Wastes Ecotech SRL;




34

- la Sud de amplasament drumul Județean DJ 107 D delimitat de râul Târnava - la

aproximativ 550 m de instalația Wastes Ecotech SRL;

2.4. Descrierea zonelor în care poate avea loc un accident major

Există diferite instalații și activități ale amplasamentului prezintă o serie de particularități privind potențiale riscuri de accidente majore, care au permis delimitarea zonelor în care poate eventual avea loc un accident major. Aceste zone sunt descrise în continuare:

2.4.1. Zona de depozitare amoniac

Deoarece amoniacul este un produs secundar valorificabl fluxul (aproximativ 28322 t/an) este prelucrat la fața locului, lichefiat și depozitat ca amoniac lichid.

Temperatura fluxului de gaz de amoniac rezultat în urma reacției este scăzută mai întâi în răcitor, până la 40 °C; toate apele amonizate care se condensează în flux sunt îndepărtate într-un separator cu două faze dedicat și reciclate înapoi la prepararea soluției de clorură de amoniu. Fluxurile de gaze cu amoniac, eliberate de lichide, se usucă pe site moleculare și se comprimă la 21 bar (g), când amoniacul se lichidează.

Amoniacul lichid este păstrat în tancuri de stocare dedicate (de înaltă presiune), într-un depozit de amoniac aflat în exteriorul digurilor de protecție a fabricii.

Amoniac anhidru - se stocheaza în 4 tancuri de 105 mc Φ 3 m / H 15 m; Pentru limitarea efectelor unor eventuale scurgeri de amoniac la flanșe sau armături, rezervoarele de amoniac lichefiat vor fi amplasate într-o cuvă de retenție și vor fi exchipate cu senzori (detectori) de amoniac și sistem de stropire cu apă. În cazul apariției unor scurgeri de amoniac, detectorii de amoniac vor declanșa în mod automat sistemele de stropire cu apă. Apele amoniacale rezultate vor fi colectate într-o bașă și vor fi dirijate în stația de epurare/în vederea recuperării amoniacului.

Amoniacul se încarcă în cisterne și se expediază clienților în baza contractelor de colaborare cu un ritm de livrare de 3 – 4 ieșiri/zi.

2.4.2. Rezervorul de motorină

Rezervorul va fi situat în zona parcării și în apropierea Atelierului de întreținere și reparații

a echipamentelor cu motor

Rezervorul de motorină suprateran cu o capacitate de 16 mc, formă paralelipipedică,

va fi dispus orizontal confecționat din oțel, amplasat în cuva de retenție din oțel.

Rezervorul va dispune de pompă pentru alimentare combustibil. Întreaga instalație

(rezervor, pompa, cuva) este monobloc (prefabricată).




35

2.4.3. Zona de staționare/ parcare a cisternei de motorină

Pentru a asigura alimentarea la fața locului a utilajelor tehnologice angrenate în lucrările de construcții, săpături, alimentarea cu șlam a instalației de prelucrare se va utiliza o autocisternă.

Parcarea din incintă fost prevăzută pentru 30 de camioane cu alte 8 - 10 locuri de parcare de rezervă și cu posibilitatea de suplimentare cu 50% la nevoie

Zona în care va fi parcată cisterna cu motorină se învecinează astfel:

- sud: platforma betonata cu drum de acces spre hala de producție respectiv rezervoarele de stocare pentru alimentare

- est: zone libere de construcții; - nord: linia de CF spre ieșire din amplasament și DJ 107; - vest: în imediata apropiere se situează clădirea depozitare produse, zona de parcare

personal și punctul de control. Toate drumurile din interiorul amplasamentului vor fi betonate sau asfaltate. Apele

pluviale care cad pe suprafețele drumurilor sau platformelor sunt drenate spre bazinul de reținere a hidrocarburilor, înainte de a fi direcționate fie spre reutilizarea apelor interne, fie către sistemul de ape pluviale din oraș, în cazul bazinului de logistică.




36

CAPITOLUL 3.

Descrierea instalațiilor

3.1. Descrierea activităților

Principalele activități desfășurate pe amplasament au ca scop închiderea conformă a

batalurilor aflate în proprietatea Wastes Ecotech SRL prin reprocesarea șlamurilor din

batalul 1, 2 și 3.

Închiderea depozitelor de șlam din incinta fostei platforme chimice Bicapa Târnăveni

în condițiile impuse de legislația națională și europeană se va realiza prin recuperarea

componentelor utile din șlam. Recuperarea se va realiza într-o instalație de reprocesare.

Deșeul final rezultat din procesul de fabricație este clasificat ca deșeu periculos, din cauza

urmelor de crom VI și III și va fi depozitat într-un depozit construit în conformitate cu cerințele

legale în vigoare. Concentrația urmelor de crom VI și III existente în deșeul final se

estimează a fi de ordinul câțiva ppm.

Prin implementarea proiectului propus se urmărește realizarea următoarelor obiective:

1. ecran de protecție subteran în jurul batalelor și a digurilor de protecție împotriva

amplasamentului;

2. fabrică prelucrare șlam;

3. depozit ecologic pentru deșeul final;

4. baraj și priză;

5. decontaminarea terenurilor din limita de proprietate.

3.1.1 Construcție ecran de protecție în jurul batalelor și a digurilor de protecție

împotriva amplasamentului.

Închiderea postprocesare a batalelor necesită punerea în siguranță a întregii zone de

lucru, atât împotriva inundațiilor cât și pentru asigurarea stabilității batalelor existente în

timpul excavării șlamului ce va fi transportat la instalația de prelucrare.

În acest scop s-a prevăzut realizarea unei incinte îndiguite – bataluri și fabrica de

procesare șlam – prin realizarea unui dig de protecție împotriva inundațiilor

Pentru circulația auto pe coronamentul digurilor de contur și de compartimentare se

prevede o rampă de acces și un strat de balast/piatră spartă cu grosimea de circa 0,30 m.

Pentru ca exfiltrațiile din bataluri să nu mai polueze râul Târnava Mică se va extinde

ecranul de etanșare existent în partea de sud a batalurilor, între acestea și râul Târnava

Mică, cu un ecran subteran (cofferdam) din palplanșe din PVC.




37

Pentru evacuarea apelor din precipitaţii din incinta închisă se vor realiza 4 puţuri de

pompare apă, echipate cu pompe de evacuare, imersate. Apa evacuată se va colecta într-

un bazin din beton armat de 5400 mc şi va fi refolosită în procesele de fabricaţie.

3.1.2 Construcție instalație de prelucrare șlam

Instalația de prelucrare a șlamului va avea o capacitate de prelucrare de 420.463 t/an

șlam, în starea naturală în care se afla în bataluri sau 217.800 t/an șlam, exprimat ca

material uscat.

Activitatea desfășurată are ca efect prevenirea sau reducerea efectelor negative

asupra factorilor de mediu, în special asupra apelor de suprafață (râul Târnava) și a apelor

subterane.

Principalele produse obținute în urma împlementării tehnologiei WET sunt:

- oxid verde de crom, Chrome green oxide (Cr2O3) - 8,316 t/an

- oxid de magneziu calcinat - Fused Magnesia - 32,553 t/an;

- clorură de calciu anhidru sau fulgi -Calcium chloride anhydrous; flakes (CaCl2)

- 84,427 t/an;

- amoniac lichid - Liquid ammonia (NH3) - 28,322 t/an, subprodus care poate fi

valorificat;

- deșeu final - Final Waste Material – 83.952 t/an s.u.( restul componentelor,

săruri de Fe; Al; Si; Ni; Na – au fost tratate ca impurităţi)..

Materialul preluat din batale va fi transportat la instalația de prelucrare șlam fiind

ulterior descărcat în zona de depozitare material brut-platformă betonată. Gravitațional,

acesta va fi transferat în zona de condiționare și clasare unde va fi supus unei măcinări

umede.

Materialul obținut în urma procesului de măcinare va fi trecut în etapa de deshidratare.

Suspensia rezultată se separă prin filtrare rezultând un șlam care va fi trimis în faza de

carbonatare. Faza lichidă se direcționează spre schimbătoarele de ioni în vederea

recuperării cromului.

Carbonatarea se va realiza în echipamente adecvate, sub agitare continuă și presiune

de dioxid de carbon. Suspensia de carbonatare se filtrează, rezultând o soluție de carbonat

bazic de magneziu ce se va trimite spre faza de precipitare carbonat de magneziu.

După precipitarea carbonatului de magneziu , suspensia rezultată se filtrează în scopul

recuperării precipitatului de carbonat de magneziu. Turta rezultată din procesul de

carbonatare se va trimite în faza de calcinare, pentru obținerea produsului finit: oxid de

magneziu (MgO)

Filtratul de la precipitare se va recircula în proces la etapa de carbonatare.

Turta calcinată este tratată cu reactivi adecvați obținerii produsului final: clorură de

calciu. Masa de reacție este filtrată și prelucrată pentru obținerea produselor finite: clorura




38

de calciu, acetat de calciu sau silicat de calciu. Faza solidă obținută de la filtrare se va spăla

(deșeu fial) și se va depozita în depozitul ecologic construit în acest sens.

Toate soluțiile de proces ce conțin ioni de crom vor fi trecute prin coloane cu

schimbători de ioni unde are loc reținerea cromului hexavalent. Coloanele cu schimbători

de crom vor fi preluate cu agenți de preluare corespunzători iar soluția de cromat de amoniu

rezultată se supune unui proces de concentrare-cristalizare în urma căreia se obține

produsul finit: oxidul de crom.

Instalația de prelucrare șlam va cuprinde:

a) Unitate de preparare soluție de regenerare a hidroxidului de amoniu. Soluția

regenerată de hidroxid de amoniu de 15% se va prepara din apă dedurizată și gaz

amoniacal. Aceasta va fi depozitată într-un rezervor de stocare sub presiune cu

capacitatea de V=400 mc.

b) Unitate de preparare soluție de activare acid clorhidric. Soluția de activare a

acidului clorhidric 3% se va prepara din soluție concentrată de acid clorhidric (34%)

și apă dedurizată.

c) Unitate de preparare soluție reactiv clorură de amoniu. Soluția de clorură de

amoniu (28%) se va prepara din apă de proces și clorură de amoniu cristalizat și

se va depozita într-un rezervor de stocare cu capacitatea de V=500 mc.

d) Unitate de recuperare și recirculare CO2. Obținerea oxidului de magneziu se bazează pe o reacție de solubilizare care utilizează dioxd de carbon gazos ca reactiv. S-a prevăzut această unitate proiectată la capacitatea de 6 t/h pentru a compensa pierderea de dioxid de carbon din proces.

e) Unitate pregătire calcar. Soluția de calcar se va prepara prin amestecarea oxidului de calciu cu apă de proces și va fi depozitată într-un rezervor tampon cu capacitatea de V= 200 mc.

f) Unitate recuperare stocare amoniac. Amoniacul rezultat din cadrul procesului tehnologic va fi procesat lichefiat și stocat ca amoniac lichid

g) Unitate preparare soluție hidroxid de calciu. Soluția hidroxid de calciu se va obține prin amestecarea oxidului de calciu cu apă de proces și va fi depozitată într-un rezervor tampon cu capacitatea de 200 mc.

h) Instalație epurare ape reziduale. În condiții normale de funcționare încărcarea influentului stației de epurare este constituită din clorura de amoniu -NH4Cl, care rezultă din activarea paturilor de rășină IEX, cromIV care se scurge din proces, și orice eliberare accidentală de ape încărcate cu amoniu -NH4

+ . Totuși în situații de avarie stația de epurare va trebui să fie capabilă să trateze fluxurile de ape reziduale din procesele de fabricație. Apa epurată este stocată într-un bazin 45x25x6 și se refolosește în instalație, nu se evacuează în emisar.




39

3.1.3 Construcție depozit nou, ecologic pentru deșeul final

Deșeul final al instalației de prelucrare șlam va fi depozitat într-un depozit compus din 12 celule cu o capacitate totală de 840 000 mc. Celulele vor fi construite succesiv.

3.1.4 Construcție baraj și priza Wastes Ecotech

La ora actuală tranzitarea debitelor prin baraj se face în regim natural, barajul nemaiasigurând retenție de apă în amonte. Restabilirea funcțiunilor barajului necesită reechiparea acestuia cu stavile noi, având caracteristici dimensionale și funcționale similare cu cele ale stavilelor inițiale care au fost îndepărtate ca urmare a degradărilor.

Priza de apă de pe malul drept al barajului Târnăveni este necesară pentru a asigura prezentului proiect, alimentarea cu apă de răcire și apa tehnologică pentru proces. De asemenea barajul va fi supratraversat de linia electrică de MT și de conducta de gaz.

3.1.5 Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate

Terenurile aflate în proprietatea Wastes Ecotech S.R.L, care nu sunt utilizate pentru

proiectul de închidere a batalurilor au și ele diferite grade de poluare produsă de activitățile

care s-au desfășurat în trecut în fosta platformă chimică Bicapa Târnăveni. Decontaminarea

terenurilor menționate nu implică vehicularea unor cantități semnificative de substanțe

chimice periculoase, care să inițieze în vecinătate accidente majore prin efect domino. Prin

urmare această activitate nu face obiectul prezentului Raport de securitate.

Principalele activități în care sunt implicate substanțele periculoase care intră sub

incidența Legii nr. 59/2016, sunt aferente instalației de prelucrare șlam și valorificare a

componentelor utile, și anume:

- Depozitarea și manipularea amoniacului anhidru;

- Procesarea cromatului de amoniu.

Pe lângă activitățile manționate mai sus, pe alimentarea utilajelor tehnologice cu

carburant se va realiza cu o autocisternă ce se va alimenta la rândul ei dintr-un rezervor

suprateran ce va fi amplasat în vecinătatea zonei de parcare a autocamioanelor.




40

3.2. Descrierea proceselor și a metodelor de operare

Procesul tehnologic de prelucrare șlam presupune:

- condiționarea materialului brut ce urmează a fi prelucrat (concasare, mărunțire,

sitare);

- hidratarea materialului brut cu apă;

- recuperarea magneziului din materialul brut și producerea oxidului de

magneziu;

- recuperarea cromului din materalul brut și producerea oxidului de crom;

- recuperarea calciului din materialul brut și producerea de produse de bază de

calciu (clorură de calciu cristalizată, silicat de calciu, acetat de calciu și

magneziu);

- spălarea și depoziarea produsului steril în noul depozit ecologic.




41

Figura 7. Flux tehnologic instalație prelucrare șlam

solid

lichid

Depozit deșeu-

reziduu

gaz Hidratare

Recuperare Cr Filtrare

Recuperare NH3 Cr produs Carbonatare

Filtrare Recuperare Cr

H2O

CO2

Precipitare Mg/Carbonatare 2

Recuperare Cr

Recuperare Mg

Calcinare Mg produs

NH4Cl

Leșiere

Recuperare Cr

Filtrare

Recuperare

NH3 Recuperare Ca

Deșeu rezidual Ca produs




42

Preluarea șlamului din bataluri

Șlamul este excavat mai întâi din Batalul 3, din zona ce va fi ocupată de prima celulă

a noului depozit.

Eșalonarea lucrărilor se va face astfel:

- realizarea drumului de acces și ramificații la fronturile de lucru;

- excavarea deșeului cu ajutorul utilajelor mecanice - un excavator cu cupă cu braț

lung aduce șlamul la nivelul solului de unde este încărcat în basculante;

- încărcarea și transportul șlamului la fabrica de prelucrare – basculantele transportă

și descarcă șlamul în zona de stocare temporară din fabrică, într-un buncăr de

stocare ce asigură o rezervă pentru 2 zile.

1. Măcinare şi hidratare

Șlamul excavat din bataluri este transportat la fabrica de prelucrare unde este

depozitat într-un buncăr de alimentare dimensionat pentru a oferi o capacitate tampon de

până la 2 zile. De acolo, cu o rată de 53,1 t/ h, se alimentează concasorul de „hidratare”,

unde dimensiunea particulelor din fluxul de alimentare se reduce la 4 – 6 mm. Materialul

concasat este trecut la măcinare umedă în moară unde se reduc dimensiunile granulelor

până la 200 microni.

Deșeurile măcinate alimentează vasele de hidratare unde se amestecă cu apă, raport

lichid / solid (solid asumat ca masă uscată) de aproximativ 1/5 l / kg. Vasele de hidratare

sunt echipate toate cu mixere mecanice asigură energia mecanică procesului; „amestecul

de hidratare” este recirculat continuu și prin intermediul pompelor de proces.

În faza de hidratare se realizează printre altele extracția în faza apoasă a cromatului de sodiu din deșeu, conform ecuației stoechiometrice

Na2CrO4 (s) + H2O (l) = Na2CrO4 (aq) (R1)

Hidratarea materialului de alimentare se realizează la temperatura ambientală și sunt

prevăzute mijloace pentru a preveni înghețarea amestecului în timpul iernii. Sistemul de

hidratare este prevăzut cu dispozitive pentru prelevarea de probe în vederea verificării

conţinutului suspensiei în Ca; Mg; Cr.

Conținutul vaselor de hidratare este transferat la filtrare odată ce hidratarea este

completă. Filtratele rezultate curg peste paturi de schimb ionic și este recuperat printr-un

proces de schimb ionic. Suspensia este filtrată. Faza lichidă este pompată spre unitatea de

schimb ionic.




43

Deşeul hidratat este trecut în vasele de hidratare cu agitatoare în care se asigură

recircularea suspensiei cu ajutorul pompelor, timp de 24 h. Suspensia se filtrează; faza

lichidă intră în schimbătoarele de ioni, iar faza solidă, după o spălare pe filtru este trimisă

2. Obținerea oxidului de magneziu (MgO)

Procesul chimic de obținere a oxidului de magneziu [MgO] în instalația WET se

bazează pe o reacție de solubilizare care utilizează dioxid de carbon gazos [CO2] ca reactiv

de solubilizare;

Printr-o succesiune de etape de proces, solidul hidratat este reacționat cu dioxid de

carbon gazos, cu intenția de a solubiliza (într-un mod controlat) magneziul [Mg] din

materialul de alimentare.

Când reacționează cu dioxid de carbon și apă, magneziul (insolubil) din dolomit și

brucită trece în soluție, sub formă de bicarbonat de magneziu [Mg (HCO3) 2 (aq)]. Deși într-

o măsură mai mică, calciul [Ca] prezent în dolomită și aragonitul / calcitul format după

depunere, trece în soluție, împreună cu magneziu, ca bicarbonat de calciu [Ca (HCO3) 2

(aq)].

CO2 (g) + H2O (l) = HCO3- (aq) + H+

(aq) (R6)

2CO2 (g) + Mg(OH)2 (s) + H2O (l) = 2Mg(HCO3)2 (aq) + H2O (l) (R7)

CO2 (g) + MgCO3 (s) + H2O (l) = Mg(HCO3)2 (aq) (R8)

CO2 (g) + CaCO3 (s)+ H2O (l) = Ca(HCO3)2 (aq) (R9)

2CO2 (g) + MgCa(CO3)2 (s)+ 2H2O (l) = Mg(HCO3)2 (aq) + Ca(HCO3)2 (aq) (R10)

Soluția de bicarbonat de magneziu (filtratul) este încălzită până la 95 °C, rezultând

precipitarea carbonatului de magneziu (MgCO3) și eliberarea de dioxid de carbon și apă.

Precipitarea carbonatului de magneziu din soluția „Carbonatare 1“ (etapa „Precipitare 1“):

Mg(HCO3)2 (aq) = MgCO3 (s) + CO2 (g) + H2O (l) (R11)

Ca(HCO3)2 (aq) = CaCO3 (s) + CO2 (g) + H2O (l) (R12)

Precipitatul de carbonat de magneziu este spălat cu apă, pentru a îndepărta fracțiile

solubile și cromul (VI).

Pentru a purifica magneziul din calciu co-dizolvat, carbonatul de magneziu suferă o

carbonatare suplimentară cu dioxid de carbon, în condiții de proces diferite, optimizat pentru

a promova procesul de purificare. Soluția recarbonatată de bicarbonat de magneziu

Mg(HCO3)2 este purificată pe rășini schimb[toare de ioni, pentru a îndepărta cromul (VI), ;i

apoi se reîncălzește, pentru a precipita carbonatul de magneziu pur.




44

Purificarea carbonatului de magneziu (etapa „Recarbonatare“):

CO2 (g) + H2O (l) = HCO3- (aq) + H+

(aq) (R6)

CO2 (g) + MgCO3 (s) + H2O (l) = Mg(HCO3)2 (aq) (R8)

CO2 (g) + CaCO3 (s)+ H2O (l) = Ca(HCO3)2 (aq) (R9)

Precipitarea carbonatului de magneziu purificat din soluția de „Recarbonatare“ (etapa „Precipitare

2“):

Mg(HCO3)2 (aq) = MgCO3 (s) + CO2 (g) + H2O (l) (R11)

Ca(HCO3)2 (aq) = CaCO3 (s) + CO2 (g) + H2O (l) (R12)

Precipitatul de carbonat de magneziu purificat este apoi calcinat într-un cuptor

dedicat, rezultând astfel oxid de magneziu cu impuritate foarte scăzută [MgO], produsul fiind

prealimentat către fabrica de magneziu condensat (FP1), împreună cu eliberarea de dioxid

de carbon.

MgCO3 (s) = MgO (s) + CO2 (g) (R13)

Au fost efectuate experimente pentru a identifica condițiile de funcționare a unui

proces pentru a promova o rată ridicată de recuperare a magneziului din materialul primar

minimizând în același timp riscul de contaminare cu calciu; ca atare, procesul de solubilizare

a magneziului este împărțit în două etape:

- etapa 1, denumită „Carbonatare”, unde temperatura, presiunea, viteza de agitație și

timpul de reacție sunt optimizate pentru a maximiza solubilizarea Mg din alimentarea

deșeurilor hidratate.

- etapa 2, denumită „Recarbonatare”, în care solidul de MgCO3 recuperat în etapa

(etapele) „Carbonatare” / „Precipitare 1” este resolubilizat, temperatura, presiunea, viteza

de agitare și timpul de reacție fiind de data aceasta optimizate pentru a minimiza

solubilizarea Ca cosolubilizat cu Mg, prin etapa „Carbonatare”. Pentru a atinge obiectivul de

puritate de 99% a oxidului de magneziu, este necesară etapa de recarbonatare.

Monitorizarea procesului în linie pentru calciu și magneziu va fi utilizată în etapele

procesului de carbonatare și recarbonatare, pentru a menține o performanță optimă.

În reprocesarea deșeurilor din instalația WET dioxidul de carbon acționează ca un

compus / reactiv de transfer în procesul de solubilizare a magneziului din reziduul procesului

de oxid de crom: dioxidul de carbon adăugat la etapa „Carbonatare” („Recarbonatare”) este

recuperat ulterior în două etape - în pasul „Precipitare1” („Precipitare 2”) și pasul „Calcinare

1”. Producerea de oxidului de magneziu în instalația de reprocesare a deșeurilor WET, este

în esență neutră cu dioxid de carbon (excluderea pierderilor).




45

Deoarece reacția de solubilizare este condusă în apă, o parte din dioxidul de carbon

se dizolvă în apă pentru a forma un acid carbonic. Mai departe în proces, cea mai mare

parte a dioxidului de carbon dizolvat se pierde ulterior în atmosferă atunci când soluția de

proces este supusă unor condiții de proces diferite (presiune mai mică, temperatură mai

mare); de exemplu. filtrare: fluxurile de filtrare anterioare sunt supuse reținerii și o parte din

dioxidul de carbon adăugat la soluție în etapele de carbonatare și recarbonatare se pierde.

Optimizarea ulterioară a proceselor se așteaptă să reducă considerabil pierderile de

dioxid de carbon / amprenta procesului.

Inerent, reacția fiind condusă în apă, sărurile de crom (VI) se solubilizează și în

solvent. Mai mult, combinația de mijloace mecanice și chimice implicate în etapa de

solubilizare a magneziului ajută la eliberarea cromului (VI) din componența șlamului. În

consecință, atât soluțiile de bicarbonat de magneziu, cât și apele de spălare conțin cantități

variabile de crom (VI), care este recuperat prin trecerea fluxurilor prin coloane de schimb

ionic. Procesul de recuperare prin schimb ionic a cromului (VI) studiat experimental de WET

se bazează pe utilizarea rășinilor WBA (schimbătoare de anioni slabe bazic).

Solidul din etapa de „carbonatare” nereacționat este separat de amestecul de reacție

prin filtrare și transportat la etapa de recuperare a calciului.

Carbonatare

Turta de filtrare umedă hidratată alimentează vasul de carbonatare unde se adaugă

dioxid de carbon gazos la o presiune cuprinsă între 2 și 5 bar ( g) și apă astfel încât raportul

lichid/solid să ajungă aproximativ 1/5,8-6,0 l / kg. Amestecul de reacție de carbonatare este

recirculat continuu cu pompa de proces.

Reacția de carbonatare este efectuață la temperatură ambientală; cu toate acestea

este necesară o monitorizare atentă pentru a se asigura că temperatura de reacție nu

depășește 35 ° C. Progresul solubilizării cu magneziu este monitorizat prin mijloace dedicate

de monitorizare a procesului de magneziu, împreună cu conținutul de calciu; s-a stabilit

experimental, că timpul economic de carbonatare (la temperatură ambientală) este de 1

oră.

Odată ce reacția de carbonatare se finalizează, amestecul de reacție este transferat

la filtru presă. Filtratul alimentează vasul de reacție „Precipitare 1” în timp turta filtrată umedă

se descarcă în transportorul elicoidal care o conduce la următoarea etapă „Spălare 2” .

Precipitare 1

Filtratul rezultat din filtrul presă „Carbonatare” alimentează vasul de reacție

„Precipitare 1 printr-un ansamblu de schimbătoare de căldură constând dintr - un

preîncălzitor (recuperarea căldurii din fluxul care a reacționat) și încălzitor (încălzire cu

abur). Temperatura fluxului crește date fiind cele două fluxuri de încălzire, de la temperatura

ambientală la 95 ° C; când temperatura amestecului de reacție atinge 92 ° C, bicarbonatul

de magneziu [Mg(HCO3)2] se descompune în carbonat de magneziu [MgCO3], un precipitat,




46

dioxid de carbon și apă. Fluxul de dioxid de carbon este ventilat la compresoarele de

recuperare. Amestecul de reacție fierbinte alimentează preîncălzitorul (ca agent de

încălzire) și de acolo curge către filtru presă.

Filtratele rezultate ajung la IEX 1” , unde cromul (VI) este recuperat printr-un proces

de schimb ionic; Turta filtrată umedă de carbonat de magneziu se descarcă în transporatorul

elicoidal care o transportă la următoarea etapă de proces, „Spălare 1” .

Spălare 1

Turta umedă cu carbonat de magneziu contaminată cu calciu, crom (VI) și soluție de

reacție de la „Precipitare 1”, alimentează vasele „Spălare 1” unde se adaugă apă până la

un raport lichid/solid de 1/5 l / kg. Vasele de la „Spălare 1” sunt echipate toate cu mixere

mecanice care asigură energia mecanică procesului de spălare.

Amestecul de spălare este recirculat continuu, prin intermediul pompelor de

recirculare externe. Reacția are loc la temperatură ambientală, timp de 1-1,5 ore.

Amestecul „Spălare 1” este alimentat la filtrul presă. Filtratele rezultate alimentează

rășinile „IEX 1”, unde cromul (VI) este recuperat prin procesul de schimb ionic. Turta filtrată

umedă de carbonat de magneziu impurificată cu calciu, se spală încă o dată în timp ce se

află în filtru, apoi este descărcată în transportoare care o transportă la următoarea etapă a

procesului , „Recarbonatarea”.

Schimbul ionic 1 (IEX 1)

Filtratul de precipitare împreună cu filtratul de carbonatare sunt pompate la turnurile

„IEX 1” unde trec peste paturile de schimb ionic care rețin cromul (VI).

Fluxul lipsit de crom (VI) este reciclat la „Hidratare”. Mijloacele prevăzute de

monitorizare a procesului de crom (VI) furnizate pentru a monitoriza străpungerea patului

de crom (VI). Patul de rășină este dimensionat la 30 g Cr / l de rășină determinat din testele

pilot și o încărcare modificată determinată în bilanțul de masă MEAB.

Balanța de masă elabotară de MEAB modelează mediile globale pentru WSF și

prevede recuperarea a 25,4% Cr în IEX 1. Pentru proiectarea IEX se utilizează o

concentrație superioară de 5,52% g/g Cr2O3 și se utilizează aceeași recuperare de 25,4%.

Concentrația superioară de 5,52% g/g Cr2O3 reprezintă concentrația măsurată de 97% în

raport cu masa. Prin urmare, în locul previzionării unei recuperări de 236 kg Cr/h,

capacitatea proiectată este de 260 kg Cr/h, iar cu un volum de exploatare de 52m3, fiecare

coloană va avea un ciclu de exploatare de 6 ore conform proiectului.

Unitatea de schimb ionic IEX1 va consta din 3 coloane de rășină care funcționează

în serie. Odată ce coloana primară alunge la străpungere, este saturată în crom (VI),

aceasta trece în modul de regenerare. Stratul de rășină este spălat mai întâi cu apă, iar

apele de spălare rezultate sunt pompate la „Hidratare” .

Apoi se trece prin coloană o soluție de 15% hidroxid de amoniu (NH4OH) regenerant

a cărei tărie ionică este controlată prin cantități adecvate de clorură de amoniu. Rezultă o




47

soluție de regenerare uzată, care conține cromat de amoniu pur (NH4)2CrO4, care este este

trimisă la „Concentrare”.

După finalizarea regenerării, stratul de rășină va fi spălat cu apă și apoi activat în

continuare cu o soluție de 3% acid clorhidric. După activare coloana este repusă în

funcțiune. Soluția de activare uzată și apa de spălare a stratului de rășină sunt trimise la

„stația de epurare, cu excepția primei porții de apă de spălare care este trimisă la „Hidratare”.

Recarbonatare

Turta de filtrare umedă hidratată alimentează vasul de recarbonatare unde se adaugă

dioxid de carbon gazos la o presiune cuprinsă între 2 și 5 bar ( g) și apă astfel încât raportul

lichid/solid să ajungă la aproximativ 1/8,5-9,0 l/kg. Amestecul de reacție de carbonatare este

recirculat continuu cu pompa de proces.

Reacția de recarbonatare este efectuață la temperatura mediului; cu toate acestea

este necesară o monitorizare atentă pentru a se asigura că temperatura de reacție nu

depășește 35 °C. Progresul solubilizării cu magneziu este monitorizat prin mijloace dedicate

de monitorizare a procesului de magneziu, împreună cu conținutul de calciu; s-a stabilit

experimental că timpul economic de recarbonatare (la temperatura ambiantală) este de 1

oră.

La finalizarea acesteia, amestecul de reacție de recarbonatare este transferat la filtru

presă. Produsul de recarbonatare filtrat este trimis la turnurile IEX unde la trecerea peste

paturile cu schimb de ioni, cromul rezidual (VI) este astfel îndepărtat iar de aici filtratul fără

crom este trimis la Precipitare 2 și ulterior este recirculat la Carbonatare cu ajutorul pompei

de proces.

Schimbul de ioni 2 (IEX 2)

Produsul de filtrare de la recarbonatare, fără conținut de calciu, dar conținând crom

(VI) rezidual, este transferat prin pompare la coloanele de schimb ionic „IEX 2”, unde curge

peste straturile cu schimb de ion care rețin cromul (VI). Vasul de reacție „Precipitare 2” se

alimentează cu soluția de bicarbonat de magneziu fără crom (VI). Efluentul coloanei primare

de schimb ionic este monitorizat din punct de vedere al conținutului în crom (VI) prin mijloace

de monitorizare dedicate.

IEX 1 va consta din 3 coloane cu rășină exploatate în serie. Odată ce stratul din

coloana de primară este străpuns cu crom (VI), turnul cu IEX primar trece în modul de

regenerare. Stratul de rășină este spălat mai întâi cu apă prin popmare, pentru a spăla

soluția de bicarbonat de magneziu, apele de spălare rezultate fiind trimise la următoarea

coloană de schimb ionic (devenită coloană primară) pentru recuperarea cromului (VI)

O soluție de regenerare de 15% hidroxid de amoniu [NH4OH] a cărei tărie ionică este

controlată prin cantități adecvate de clorură de amoniu, este pompată prin stratul de rășină

cu pompa; agentul de regenerare uzat, o soluție de cromat de amoniu pur [(NH4)2CrO4],




48

este trimis „Concentrare”. Odată ce s-a finalizat regenerarea stratului rășină, acesta este

spălat cu apă și activat în continuare cu o soluție de 3% acid clorhidric [HCl].

Odată ce activarea stratului de rășină s-a finalizat, coloana este repusă în funcțiune.

Soluția de activare uzată este trimisă la stația de epurare ape uzate tehnologice, împreună

cu apele de spălare a stratului de rășină, cu excepția primei porții de apă de spălare, care

este prelucrat pentru recuperarea Cr (VI).

Precipitare 2

Produsul de filtrare de recarbonatare purificat fără calciu și crom (VI), alimentează

vasul de reacție „Precipitare 2” printr-un ansamblu de schimbătoare de căldură constând

dintr-un preîncălzitor (recuperarea căldurii din fluxul care a reacționat) și încălzitor (încălzire

cu abur). Temperatura fluxului crește la 95°C; când temperatura atinge 92°C, bicarbonatul

de magneziu Mg(HCO3)2 se descompune în carbonat de magneziu MgCO3, care precipită,

dioxid de carbon și apă. Fluxul de dioxid de carbon se recuperează în vederea reutilizării în

proces.

Amestecul de reacție fierbinte alimentează se răcește în preăncălzitorul de amestec

de reactanți, și apoi este trimis la filtrul presă.

Filtratul se recirculă la faza de „Carbonatare” ca apă de alimentare. Turta umedă de

carbonat de magneziu rafinat se descarcă pe transportorul elicoidal, care o transportă la

următoarea etapă de prelucrare, „Calcinare 1”.

Calcinare 1

Secțiunea uscătorului cuptorului rotativ se alimentează cu turta de filtrare umedă de

carbonat de magneziu rafinat având o umiditate de maximum 15%, umiditatea se evaporă

dată fiind căldura recuperată din gazele de ardere ale cuptorului. Reacția de calcinare este

efectuată la 900°C - 950°C, combustibilul utilizat fiind gazul natural; timpul de reținere de 1

oră.

Fluxul fierbinte de oxid de magneziu MgO solid care rezultă din cuptorul de calcinare

merge într-o unitate de răcire directă cu aer. Oxidul de magneziu răcit este transferat în

concasor, unde este măcinat până la 200 microni. Oxidul de magneziu măcinat este

depozitat în silozul de depozitare în condiții de atmosferă inertă. Deoarece oxidul de

magneziu este higroscopic și reactiv (absoarbe dioxidul de carbon din aer), se vor folosi saci

dubli pentru ambalare, dacă este cazul, în caz contrar, oxidul de magneziu va fi transferat

la instalația de FM pentru prelucrare ulterioară în FP1 (magnezie calcinată).

Fluxul de dioxid de carbon rezultat din descompunerea fluxului de carbonat de

magneziu [MgCO3] este recuperat, împreună cu dioxidul de carbon din gazele de ardere,

pentru a compensa pierderile de dioxid de carbon de la fazele de precipitare, și pentru a

menține un proces neutru în ceea ce privește dioxidul de carbon.




49

„Spălare 2”

Solidul care nu a reacționat (turtă umedă ) și care rezultă din unitatea de producere

a MgO (turta de filtrare descărcată de la presa de filtrare slab în magneziu, este transportat

la vasele „Spălare 2”. Se adaugă apă astfel încât amestecul să atingă un LSR de aproximativ

1: 2,0-2,5 l/kg. Vasele „Spălare 2” sunt echipate cu amestecătoare mecanice care asigură

energia mecanică necesară procesului de spălare; „amestecul de spălare” este, de

asemenea, recirculat continuu prin intermediul pompelor „Spălarea 2” este efectuată la

temperatură ambiantă, stabilindu-se experimental că un timp de spălare economic este un

interval de 1-1,5 ore.

Filtru presă se alimentează cu amestecul de la „Spălare 2”; produsele de filtrare

rezultate curg peste straturile de rășină schimbătoare de ioni din „IEX 1”, unde cromul (VI)

este recuperat. Solidul spălat care nu a reacționat (denumit „turtă spălată de carbonatare”,

se spală încă o dată în timp ce se află în filtru, apoi este descărcat pe transportoarele, care

îl transportă la următoarea etapă de prelucrare, „Calcinare 2”, parte a Unității de producere

a CaCl2.

3. Producere oxid de crom (Cr2O3) – pigment verde

Filtratul rezultat de la hidratare, precum și fazele apoase rezultate din etapele de carbonatare – decarbonatare și leșiere, care conțin crom hexavalent sub formă de cromat de sodiu, sunt colectate și trimise la filtrele schimbătoare de ioni, în vederea recuperării cromului, conform ecuațiilor stoechiometrice:

- Recuperarea cromatului prin schimb ionic: IEX-Cl (s) + Na2CrO4 (s) = IEX-CrO4 (s) + NaCl (aq) (R2)

- Regenerarea schimbătorului (IEX) / eluția cromatului: IEX-CrO4 (s) + 2NH4OH (aq) = IEX-OH (s) + (NH4)2CrO4 (R3)

- Activarea schimbătorului de ioni: IEX-OH (s) + HCl (aq) = IEX-Cl (s) + H2O (l) (R4)

Soluțiile de cromat de amoniu rezultată din cele patru etape de regenerare a schimbătorului de ioni se reunesc într-un singur flux care este concentrat până la saturație, sub vid, la 60°C și 200 mbar (20 kPa), într-un evaporator cu vid dedicat. Soluția de cromat de amoniu aproape de saturație obținută este încălzită sub vid și calcinată în continuare. Procesul chimic care produce oxidul de crom verde, produsul finit 2, poate fi formulat global utilizând ecuația stoechiometrică:

2(NH4)2CrO4 (s) = Cr2O3 (s) + 2NH3 (g) + N2 (g) + 5H2O (g) (R5)




50

Gazele de reacție cu conținut de amoniac sunt prelucrate ulterior în vederea recuperării amoniacului sub formă de hidroxid de amoniu, care se reutilizează în proces ca soluție de eluare a cromatului reținut în rășina schimbătoare de ioni (IEX).

Încălzirea sub vid este efectuată la 80 ÷ 250°C, la o presiune absolută de 200 mbar (20 kPa), în condiții de atmosferă inertă (azot).

Calcinarea masei de reacție astfel rezultată se efectuează la 800-900°C, într-un cuptor rotativ dedicat; timpul de reținere este stabilit la 60 min. Calcinarea va avea ca rezultat produsul finit 2 (FP2), oxid de crom verde (Cr2O3); după răcire, solidul se macină și se sitează în mod corespunzător pentru destinația finală.

Schimbul ionic

Filtratul de hidratare de la filtrul presă este transferat prin pompare la coloanele cu schimbători de ioni, unde curge peste straturile de rășină schimbătoare de ioni care rețin cromul (VI). Apa tehnologică fără crom (VI) rezultată este recirculată la vasele de hidratare. La coloanele de schimb ionic sunt prevăzute sisteme de monitorizare a Cr(VI) în efluent, pentru a supraveghea străpungerea stratului de rășină.

Bilanțul masic al MEAB modelează mediile globale pentru WSF și prognozează un grad de recuperare a 11,5% Cr în unitatea IEX 3. IEX 3 este compus din 3 coloane de rășină exploatate în serie.

Odată ce stratul de rășină pdin prima coloană este saturat cu crom (VI), aceasta trece în modul de regenerare. Stratul de rășină este spălat mai întâi cu apă, pentru a spăla apele de hidratare încărcate cu crom (VI); apele de spălare rezultate sunt trimise la următoarea coloană aflată în regim de saturare, pentru recuperarea cromului (VI).

Apoi rășina este spălată cu o soluție de regenerare – hidroxid de amoniu 15%, a cărei tărie ionică este ajustată prin adaosuri controlate de clorură de amoniu. Soluția de regenerare rezultată conține cromat de amoniu pur, și este trimisă la concentrare. După regenerare, stratul de rășină se spală cu apă și apoi cu o soluție de HCl 3% pentru activare. Coloana este astfel pregătită pentru un nou ciclu de funcționare. Soluția de activare reziduală este trimisă la epurare.

Apele de spălare a stratului de răsină sunt trimise la stașia de epurare, cu excepția primei ape de spălare, care este prelucrată pentru recuperarea cromului (VI).

Concentrarea soluției de cromat de amoniu

Concentrarea soluțiilor de cromat de amoniu provenite de la regenerarea schimbătorilor de ioni se relizează într-un vas de concentrare sub vid, la o presiune absolută de 200 mbar (20 kPa). Vasul de concentrare cu vid 0212-V-001 se alimentează cu soluțiile de regenerare a schimbătorilor de ioni încărcate cu cromat de amoniu. Căldura necesară evaporării este asigurată de două schimbătoare de căldură alimentate cu căldură recuperată sau abur.




51

Temperatura soluției de intrare crește la 65°C, în timp ce presiunea de funcționare a vasului de concentrare cu vid scade la 200 mbar. Din motive de control al pH-ului, cantitatea de amoniac din cele patru fluxuri de soluții de regenerare schimbători de ioni este mai mare decât cea stoichiometrică. În consecință, fluxurile de soluții de regenerare schimbători de ioni constau dintr-un amestec apos de cromat de amoniu și hidroxid de amoniu (excesul de amoniac). Faza de vapori rezultată din vasul de concentrare conține vapori de apă și amoniac gazos.

Faza de vapori rezultată la concetrare se răcește în două trepte, cu recuperare de căldură în prima treaptă, până la o temperatură de 20 °C, rezultând o soluție de hidroxid de amoniu cu o concentrație de aproximativ 4,37%, care se recirculă la prepararea soluției de regenerare de NH4OH. Odată ce soluția de cromat de amoniu (NH4)2CrO4 ajunge la concentrația adecvată, fluxul este transferat la etapa de calcinare.

Încăzirea sub vid

Masa de reacție, similară unei paste, rezultată din faza de concentrare, curge fierbinte în reactoarele discontinue cu încălzire, operate sub sub vid. Temperatura în reactoare crește treptat, de la o valoare inițială de 80°C până la la 250°C la finalizarea reacției. Reacția de încălzire sub vid, în esență un proces de descompunere termică, este condusă la o presiune absolută de 200 mbar (20 kPa), în condiții de atmosferă inertă (azot).

Din reacțe rezultă amoniac, dioxid de carbon, vapori de apă și azot. Fluxul gazos este răcit într-un recuperator de căldură, și apoi într-un răcitor cu aer, unde se răcește până la 35 °C. Rezultă un condens în care constituentul majoritar îl constituie apele amoniacale. Condensul este separat într-un separator bifazic, de unde faza lichidă este recirculată în proces iar gazul este evacuat în atmosferă printr-o pompă de vid.

Masa de reacție este transferată direct în cuptorul de calcinare.

Calcinarea

Masa de reacție încălzită sub vid curge fierbinte direct în cuptorul rotativ, unde este calcinată la 800 – 900°C timp de o oră. Cuptorul este alimentat cu gaz natural. Fluxul fierbinte de oxid de crom verde solid (Cr2O3), produsul finit FP2, este transferat într-o unitate de răcire unde se suflă gaz inert. Concasorul/instalația de măcinare se alimentează cu oxidul de crom rece, care este măcinat până la 200 microni. Oxidul de crom verde măcinat este depozitat într-un siloz, în condiții de atmosferă inertă. Fluxul de dioxid de carbon și vapori de apă rezultat din descompunerea masei de reacție încălzite sub vid se evacuează în atmosferă împreună cu gazele de ardere.

4. Producere clorură de calciu (CaCl2)

Unitatea de producere a clorurii de calciu (CaCl2) este etapa finală în recuperarea produselor din deșeurile solide ale proceselor anterioare. Solidul rezidual rezultat de la spălări este calcinat la 900 – 950 °C, într-un cuptor de calcinare. Speciile de calciu și magneziu nereacționate anterior sunt tranformate în oxizi.




52

După răcire și concasare, turta calcinată care iese din cuptor este stinsă cu apă și soluție de clorură de amoniu 28% (NH4Cl), pentru a forma clorura de calciu. Din reacție rezultă trei fluxuri de produși de reacție: un flux lichid constituit dintr-o soluție apoasă de clorură de calciu (CaCl2) și clorură de magneziu (MgCl2), un flux gazos cu un conținut ridicat în amoniac și un flux solid ce se regăsește ca produs rezidual – deșeu final.

Fluxul de gaz amoniacal este captat, prelucrat (uscat), comprimat și recuperat ca amoniac lichid, produs secundar destinat desfacerii pe piață.

Fluxul apos este constituit dintr-o soluție de clorură de calciu, contaminată cu clorură de magneziu și crom (VI). Cromul (VI) este îndepărtat pe rășini schimbătoare de ioni, în timp ce impuritățile de magneziu sunt îndepărtate ulterior prin precipitare cu var. Soluția purificată de clorură de calciu este apoi concentrată pentru a obține produsul comercializabil. În funcție de nevoile pieței, instalația este capabilă să producă întreaga gamă de variații de clorură de calciu solid sau lichid corespunzătoare produsului finit 3: clorură de calciu anhidru, clorură de calciu dihidrat (CaCl2∙2H2O), clorură de calciu tetrahidrat (CaCl2∙4H2O), clorură de calciu hexahidrat cristalizat (CaCl2∙6H2O) sau soluție concentrață de clorură de calciu.

Reacțiile chimice implicate (și formulate) sunt:

Calcinarea turtei de magneziu uzate (etapa „Calcinare 2 “):

CaCO3 (s) = CaO (s) + CO2 (g) (R13)

MgCO3 (s) = MgO (s) + CO2 (g) (R12)

Stingerea oxidului de calciu și leșierea cu clorură de amoniu:

CaO (s) + H2O (l) = Ca(OH)2 (aq) (R14)

MgO (s) + H2O (l) = Mg(OH)2 (aq) (R15)

Ca(OH)2 (aq) + 2NH4Cl (aq) = CaCl2 (aq) + 2NH4OH (aq) (R16)

Mg(OH)2 (aq) + 2NH4Cl (aq) = MgCl2 (aq) + 2NH4OH (aq) (R17)

NH4OH (aq) = H2O (l) + NH3 (g) (R18)

Purificarea clorurii de calciu:

MgCl2 (aq) + Ca(OH)2 (aq) = CaCl2 (aq) + Mg(OH)2 (s) (R19)

Solidul care nu a reacționat, rezultat de la leșierea cu NH4Cl, prezent sub formă de turtă umedă, este constituit în cea mai mare parte din materialul inert prezent în deșeurile inițiale (silicați de aluminiu). Acest solid care nu a reacționat reprezintă deșeul final care va fi haldat în noul depozit. Pentru ca turta umedă să fie conformă pentru eliminare, solidul este spălat bine cu apă, pentru a îndepărta orice crom rezidual mobil (VI) și calciu sau magneziu încă prezent. Apele de spălare rezultate, încărcate cu crom (VI) rezidual și cu o parte din calciu și magneziu se amestecă cu soluția de clorură de calciu și este trimis la unitatea de




53

schimb ionic IV, unde se recuperează mai întâi cromul (VI), iar fluxul de apă rezultat este recirculat în proces. Turta de filtrare rezultată din treapta de spălare se numește „Material steril final” (FWM); turta este apoi evaluată pentru a se asigura că nu are mai mult de 30% g/g umiditate reziduală, astfel încât să respecte normele de eliminare, apoi este eliminată din Instalație la o haldă temporară (TSF) și de acolo la „Depozitul de deșeuri” (WSF) din apropiere.

Pentru a utiliza FWM ca structură de reținere în cadrul noului WSF, WET va întreprinde lucrări de testare suplimentare pentru a evalua aditivul stabilizator optim (altul decât cimentul presupus în prezent). WET a presupus o rată de adăugare de 3% pentru materialele care vor fi utilizate la crearea noilor pereți interni de dig. Alternativele vor trebui să fie rentabile și la fel de ușor de manipulat. În cadrul instalației de producere a clorurii de calciu există, de asemenea, posibilitatea potențială de a maximiza mai departe recuperarea calciului, reducând în același timp la maximum contaminarea transferată în deșeurile finale. Monitorizarea în linie a fluxurilor de calciu și crom se va aplica în vederea unui plus de eficiență.

Calcinare

Solidul spălat care nu a reacționat, rezultat din unitatea de spălare este descărcat din filtrul presă, având o umiditate de maximum 15%, în secțiunea de uscare a cuptorului de calcinare, unde umiditatea rămasă se evaporă pe baza căldurii din gazele de ardere ale cuptorului.

Calcinarea se realizează la 900 – 950 °C, combustibilul utilizat fiind gazul natural, iar timpul de reacție este de 1 oră. Fluxul fierbinte de turtă calcinată rezultat din cuptorul de calcinare este transferat într-o unitate de răcire prn insuflare de aer. Turta calcinată răcită se descarcă într-un concasor, unde i se reduce granulometria până la 100-50 microni. Pulberea calcinată rezultată este transferată cu un transportor elicoidal într-un siloz de depozitare, care alimentează instalația de leșiere. Depozitarea pulberii de turtă calcinată se realizează în condiții de atmosferă inertă.

Leșierea cu NH4Cl

Turta calcinată măcinată fin este transferată în vasele de leșiere, unde se adaugă o soluție de 28% de clorură de amoniu, la un raport al fazelor L/S = 1/3 l/kg. Vasele de leșiere sunt echipate cu amestecătoare mecanice care asigură energia mecanică necesară procesului. Deoarece reacția de stingere este exotermă (880 – 1.135 kJ/kg de CaO), amestecarea activă este esențială pentru a preveni supraîncălzirea masei de reacție și aglomerarea (când amestecarea nu este suficientă, se formează zone sensibile în nămol, determinând particulele de hidroxid de calciu să se cristalizeze și să se aglomereze, formând particule mai mari). Amestecul de reacție este recirculat continuu printr-un schimbător de căldură prin pompare. Ca agent de răcire se folosește apă recirculată, pentru a extrage căldura de reacție și a menține temperatura de reacție la maximum 80 – 85 °C. Timpul optim de stingere/leșiere este de 30 – 45 min.




54

Conform ecuațiilor storchiometrice R16, R17 și R18, din reacția de leșiere rezultă ca produs secundar amoniac gazos, care se valorifică pe piață ca produs secundar. Fluxul gazos cu amoniac se răcește într-un răcitor cu aer până la cca. 40 °C, iar amestecul rezultat este separat într-un separator bifazic.

Faza gazoasă, constituită dintr-un amestec de amoniac cu vapori de apă, este uscată pe site moleculare și apoi se lichefiază prin comprimare până la 21 bar(g). Amoniacul lichid este depozitat în patru rezervoare operate sub presiune și la temperatura mediului ambiant, având o capacitate de 105 mc, respectiv 50,5 tone fiecare.

Apele amoniacale care condensează, separate în separatorul bifazic, se recirculă la prepararea soluției de leșiere cu clorură de amoniu.

Masa de reacție din vasele de leșiere, constituită dintr-o suspensie care conține o fază apoasă cu clorură de calciu și o fază solidă, constituită din materiale inerte, este separată într-un filtru presă.

Filtratul, constituit dintr-o soluție de clorură de calciu, este trimis la coloanele cu schimbărori de ioni în vederea reținerii urmelor de Cr(VI).

Turta inertă se spală cu apă într-o singură repriză, apoi se descarcă pe transportoare spre faza de spălare finală. Fluxul de apă de spălare se trimite la schimb ionic împreună cu filtratul.

Spălare finală turtă

Turta umedă care nu a reacționat, contaminată cu soluție brută de clorură de calciu și crom (VI), se descarcă din filtrul presă și se transportă la vasele de spălare finală. Sse adaugă apă, astfel încât amestecul să ajungă la un raport L/S de aproximativ 1/5 l/kg. Vasele de spălare finală sunt echipate cu amestecătoare mecanice care asigură energia mecanică necesară procesului de spălare. Amestecul de spălare este recirculat continuu prin intermediul unor pompe de reciculare externe. Spălarea finală este realizată la temperatură ambiantă, timp de 1 – 1,5 ore.

Amestecul bifazic de la spălare finală este alimentat într-un filtru presă. Faza solidă (turta de filtrare) este constituită din materialele inerte prezente în deșeul inițial, fiind constituită preponderent din aluminosilicați.

Filtratul se transferă prin pompare la unitatea de schimb ionic, împreună cu soluția de clorură de calciu rezultată la leșiere, pentru recuperarea cromului.

Turta de filtrare se spală cu apă în timp e e află pe filtru, pentru eliminarea oricăror urme de Cr(VI) rezidual. Turta spălată, uscată la mai puțin de 15% umiditate, constituie deșeul final și se descarcă la o haldă temporară, și de acolo la celula de depozitare finală. Apele de spălare pe filtru se reunesc cu filtratul și se transferă la unitatea de schimb ionic pentru recuperarea Cr(VI).




55

Unitatea de schimb ionic CaCl2

Filtratele cu CaCl2 rezultate de la filtrele presă, împreună cu apele de spălare pe filtre, contaminate cu magneziu și crom rezidual, sunt transferate prin pompare la coloanele de schimb ionic, pentru reținerea Cr (VI). Unitatea de schimb ionic este constituită din trei coloane de schimb ionic conectate în serie, interschimbabile.

Percolatul coloanelor de schimb ionic, constituit dintr-o soluție de clorură de calciu lipsită de Cr(VI) se alimentează apoi în vasele de purificare CaCl2.

În momentul străpungerii coloanei primare, aceasta trece în modul de regenerare, iar soluția apoasă cu conținut de Cr(VI) este alimentată în a doua coloană, care devine astfel coloană primară.

În faza de regenerare, stratul de rășină din coloană se spală inițial cu apă, pentru a îndepărta apele interstițiale cu conținut de clorură de calciu. Apele de spălare rezultate, care conțin clorură de calciu și Cr(VI), sunt trimise la coloana de schimb ionic primară aflată în funcțiune în acel moment, pentru recuperarea Cr(VI).

Regenerarea propriu-zsă a stratului de rășină se realizează cu o soluție de regenerare de hidroxid de amoniu 15%, a cărei tărie ionică este reglată printr-un adaos de clorură de amoniu. Soluția de regenerare uzată conține cromat de amoniu (NH4)2CrO4, și se trimite la faza de concentrare din unitatea de producere oxid de crom.

Odată ce regenerarea pe stratul de rășină s-a finalizat, acesta este spălat cu apă și activat în continuare cu o soluție de 3% acid clorhidric HCI, alimentată prin pompare. Odată ce activarea pe patul de rășină s-a finalizat, coloana cu schimbător de ioni este repusă în funcțiune; iar soluția de activare uzată este transferată la stația de epurare, cu excepția primului produs de spălare care este prelucrat pentru recuperarea cromului (VI).

Purificarea CaCl2

Purificarea clorurii de calciu are ca obiectiv îndepărtarea magneziului rezidual din soluția de clorură de calciu fără crom, rezultată în unitatea de schimb ionic CaCl2.

Soluția se alimentează în vasele de reacție – purificare, unde se adaugă lapte de var pentru a ridica pH-ul la o valoare de minim 12 și a asigura astfel precipitarea ionilor de magneziu sub formă de hidroxid de magneziu (Mg(OH)2).Vasele de reacție sunt echipate cu amestecătoare mecanice care asigură energia mecanică necesar procesului. Amestecul de reacție este, de asemenea, recirculat continuu, prin intermediul pompelor de recirculare externe.

Purificarea CaCl2 se realizează la temperatură ambiantă, timp de 0,5-1 oră. Amestecul de reacție se alimentează într-un filtru presă, iar filtratul de clorură de calciu fără magneziu se pompează la faza de concentrare CaCl2. Turta de filtrare reprezintă un nămol format în principal din hidroxid de magneziu (Mg(OH)2) și hidroxid de calciu (Ca(OH)2) în exces, și se recirculă la faza de Hidratare pentru reprelucrarea și recuperarea ulterioară a magneziului și calciului.




56

Urmare a alcalinizării soluției brute de clorură de calciu la pH de peste 12, din soluție se eliberează și amoniacul remanent, în faza gazoasă, împreună cu vapori de apă. Fluxul gazos cu conținut de amoniac este trecut într-un separator bifazic. Faza lichidă se recuperează în proces sub formă de soluție de hidroxid de amoniu. Faza gazoasă se usucă pe site moleculare, iar amoniacul uscat se comprimă la o presiune de 21 bar(g) în vederea lichefierii. Amoniacul anhidru lichefiat este stocat în patru rezervoare operate sub presiune și la temperatura mediului ambiant, având o capacitate de 105 mc, respectiv 50,5 tone fiecare.

Concentrarea CaCl2

Unitatea „Concentrare CaCl2” se alimentează cu produsul de filtrare de clorură de calciu purificat, cu o concentrație de aproximativ 11% w/w. Soluția se concentrează prin evopare la cald, cu producere de clorură de calciu de diferite calități, produsul finit 3 (FP3), Vaporii de apă se condensează și se recuperează ca apă tehnologică. Soluția diluată de clorură de calciu este pompată către un ansamblu de schimbătoare de căldură încălzite fie cu căldură recuperată, fie cu abur. Apa este eliminată printr-o vaporizare în etape: prima etapă de concentrare este realizată la 70°C și o presiune absolută de 200 mbar(a) (20 kPa); a doua etapă de concentrare este realizată la 130°C și la presiune atmosferică, în timp ce cea de-a treia etapă de concentrare este realizată la 180°C și la presiune atmosferică.

În prima etapă de concentrare, soluția de clorură de calciu preîncălzită la 60 °C se alimentează în vasul de concentrare sub vid prin schimbătoare de căldură încălzite fie cu căldură recuperată, fie cu abur. Vasul de concentrare sub vid operează la o presiune absolută de 200 mbara (20 kPa). Soluția este concentrată la aproximativ 52 – 53% w/w CaCl2, corespunzător producției de clorură de calciu hexahidrat (CaCl2∙6H2O). În funcție de cerințele pieței, soluția de CaCl2 de 52 – 53% w/w este prelucrată în continuare pentru a obține varianta de clorură de calciu anhidru FP3 sau este trimisă la un cristalizator dedicat pentru a obține varianta de clorură de calciu hexahidrat (CaCl2∙6H2O), pentru a fi vândută ca atare.

În cea de-a doua etapă de concentrare, vasul de concentrare treapta a doua se alimentează cu soluție de CaCI2 de 52-53% w/w preîncălzită la 130 °C în schimbătoare de căldură, încălzite fie cu căldură recuperată, fie cu aburSoluția este concentrată la aproximativ 62 – 63% g/g CaCI2, corespunzând producției de clorură de calciu tetrahidrat (CaCl2∙4H2O). În funcție de cerințele pieței, soluția de CaCl2 de 6 2- 63% w/w este prelucrată în continuare pentru a obține varianta de clorură de calciu anhidru FP3 sau este trimisă la un cristalizator dedicat pentru a obține varianta de produs clorură de calciu tetrahidrat (CaCl2∙4H2O), pentru a fi vândută ca atare.

În cea de-a treia etapă de concentrare, vasul de concentrare treapta a treia se alimentează cu fluxul de soluție de CaCl2 62 – 63% w/w preîncălzită la 180 °C prin schimbătoare de căldură încălzite fie cu căldură recuperată, fie cu abur. Soluția este concentrată la aproximativ 76 – 77% w/w CaCI2, corespunzând producției de clorură de calciu dihidrat (CaCl2∙2H2O). În funcție de cerințele pieței, soluția de CaCl2 de 76 – 77% w/w este prelucrată în continuare pentru a obține varianta de clorură de calciu anhidru FP3 sau




57

este răcită într-un echipament dedicat pentru a obține varianta de clorură de calciu dihidrat (CaCl2∙2H2O) (sub formă de fulgi) pentru a fi vândută ca atare.

Pentru a produce varianta de clorură de calciu anhidru FP3, clorura de calciu dihidrat (CaCl2∙2H2O) este încălzită în continuare într-un flux de gaz fierbinte având temperatura de aproximativ 300°C pentru a îndepărta ultima parte de apă. Clorura de calciu anhidru FP3 rezultă ca fulgi care pot fi granulați. Fluxul fierbinte de fulgi de clorură de calciu anhidră, produsul finit FP3, rezultat din PU este transferat într-o unitate de răcire directă cu aer. Fluxul de fulgi de clorură de calciu anhidru răcit (este depozitat într-un siloz de depozitare finală, în condiții de atmosferă inertă, deoarece clorura de calciu anhidru este foarte higroscopică.

Pentru ambalarea produselor din clorură de calciu se vor folosi saci cu mai mulți pereți pentru ambalare.

Vaporii de apă rezultați din cele trei vase de concentrare sunt recuperați ca apă de proces.




58

3.3. Descrierea substanțelor periculoase

3.3.1. Inventarul substanțelor periculoase

În tabelul de mai jos este prezentată situația substanțelor periculaose prezente pe amplasament, clasificate conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 59/2016.

Tabelul nr. 5 – Substanțe, preparate și deșeuri periculoase prezente pe amplasament

Substanța/amestecul/ deșeul

Nr. CAS / Cod deșeu

Utilizări Fraze de pericol

Regulament 1272/2008

Încadrare în Legea nr. 59/2016

Anexa nr. 1

Amoniac anhidru 7664-41-7 Produs finit H221, H280,

H331, H314, H400

Partea 1 Pct. H2, P2, E1

Partea a 2a, Pct. 35

Cromat de amoniu 7788-98-9 Intermediar în procesul

de fabricație

H272, H314, H317, H334, H350i, H410

Partea 1 Pct. P8, E1

Motorină 68334-30-5

Carburant pentru

utilaje și vehicule

H226, H304, H315, H332,

H351, H373, H411

Partea 1, Pct. P5c, E2

Partea a 2a, Pct. 34

Șlam cu crom 16 03 03* Materie primă în proces

H314, H351i, H411 Partea 1, Pct.

E2

Deșeu final 16 03 03* Produs rezidual

H314, H351i, H411 Partea 1, Pct.

E2

În tabelul de mai jos este prezentat inventarul substanțelor prezente pe amplasament, clasificate ca periculoase conform Regulamentului 1272/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor și amestecurilor, și a Legii nr. 59/2016 privind controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase.




59

Tabelul nr. 6 – Inventarul substanțelor și amestecurilor (inclusiv deșeuri) periculoase pe amplasament

Nr. crt.

Denumirea substanței

periculoase/ amestecului/

deșeului

Denumirea comercială a substanței


deșeului


Fraza de

pericol Clasa de pericol

Categoria de pericol

Cantitatea existentă

Capacitățile maxime de

stocare de pe amplasament

Starea fizică

Modul de stocare

Condițiile de stocare/ operare Atm/°C

Localizarea în cadrul

amplasamen-tului

m3 tone m3 tone

1 Amoniac anhidru

Amoniac 7664-41-7

H221 Gaz inflamabil 2

- - 420 202 Gaz

lichefiat

Lichid, 4 rezervoare la temperatură ambientală, presiune 18

barg

Max. 18 barg 5 ÷ 25 °C

4 rezervoare a 105 mc (50,5

to) fiecare

H280 Gaz sub presiune -

H331 Toxic acut inhalare 3

H314 Coroziv piele 1B

H400 Toxic acvatic acut 1

2 Cromat de

amoniu Cromat de

amoniu 7788-98-9

H272 Solid oxidant 2

- - - 20 Soluție apoasă,

solid

Produs intermediar în

proces. Nu se

stochează. Prezent în utilaje și trasee

tehnologice.

Atm. Pe fluxul de

fabricație oxid verde de crom

H314 Corosiv piele 1B

H317 Sensibilizant piele 1

H334 Sensibilizant resp. 1

H350i Carcinogen 1B

H410 Toxic acvatic cronic 1

3 Motorină

auto Motorină auto 68334-30-5

H226 Lichid inflamabil 3

- - 60 50 Lichid Rezervoare,

cisterne

Max. 40 °C, presiune

atmosferică

Rezervor 60 mc, ocazional

în cisterne auto

H304 Toxic aspirație 1

H315 Iritant piele 2

H332 Toxic acut inhalare 4

H351 Carcinogen 2

H373 STOT RE 2





60

Nr. crt.

Denumirea substanței


deșeului

Denumirea comercială a substanței


deșeului


Fraza de

pericol Clasa de pericol

Categoria de pericol

Cantitatea existentă

Capacitățile maxime de

stocare de pe amplasament

Starea fizică

Modul de stocare

Condițiile de stocare/ operare Atm/°C

Localizarea în cadrul

amplasamen-tului

m3 tone m3 tone

4 Șlam cu

crom - 16 03 03*


- 1.920.

000 -

1.920. 000

Solid

Celule depozit deșeuri

periculoase

Ambientale În celulele de

depozitare H351i Carcinogen 2


5 Deșeu final - 16 03 03*


- - - 768.000 Solid

Celule depozit deșeuri

periculoase

Ambientale În celulele de

depozitare H351i Carcinogen 2




S.C. GLOBAL INNOVATION SOLUTION S.R.L.

61

Tabelul nr. 7 – Inventarul substanțelor periculoase care intră sub incidența Legii nr.

59/2016

Nr. Crt.

Denumirea substanţei

Nominalizare

Cantitatea maximă aflată

pe amplasament,

tone

Clasificarea substanţelor chimice Încadrare cf. Legii 59/2016

Cantitatea relevantă, tone

Fraze de pericol

Categorie de pericol

Clasă de pericol

Nivel inferior

Nivel superior

1

Amoniac anhidru

Nominalizat Partea a 2a,

Pct. 35

202

H221 Gaz

inflamabil 2

Partea 1, P2

50 200

H280 Gaz sub presiune

- -

H331 Toxic acut

inhalare 3

Partea 1, H2

H314 Corosiv piele 1B -

H400 Toxic acvatic

acut 1

Partea 1, E1

2

Cromat de amoniu

Nenominalizat

20

H272 Solid oxidant 2 Partea 1,

P8 50 200


H317 Sensibilizant

piele 1

H334 Sensibilizant

resp. 1

H350i Carcinogen 1B

H410 Toxic acvatic

cronic 1

Partea 1, E2

200 500

3

Motorina

Nominalizat Partea a 2a,

Pct. 34

50

H226 Lichid

inlamabil 3

Partea 1, P5b

2.500 25.000

H332 Toxic acut inhalare

4 -

H315 Iritant piele 2 -

H304 Toxic aspirație 1 -

H351 Carcinogen 2 -

H373 STOT RE 2 -

H411 Toxic acvatic

cronic 2

Partea 1, E2

4

Șlam cu crom

Nenominalizat

1.920.000

H314 Corosiv piele 1B - - -

H351i Carcinogen 2 - - -

H411 Toxic acvatic

cronic 2

Partea 1, E2

200 500

5

Deșeu final

Nenominalizat

768.000

H314 Corosiv piele 1B - - -

H351i Carcinogen 2 - - -

H411 Toxic acvatic

cronic 2

Partea 1, E2

200 500




62

Semnificația frazelor de pericol pentru substanțele periculoase prezente este următoarea:

- H221 – Gaz inflamabil - H226 – Lichid și vapori inflamabili - H280 – Gaz sub presiune, gaz lichefiat sub presiune - H304 – Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii - H314 – Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor - H315 – Provoacă iritarea pielii - H317 – Poate provoca o reacție alergică a pielii - H331 – Toxic în caz de inhalare - H332 – Nociv în caz de inhalare - H340 – Poate provoca anomalii genetice (indicați calea de expunere, dacă exista probe concludente că nicio altă cale de expunere nu provoacă acest pericol) - H350 – Poate provoca cancer - H351 – Susceptibil de a provoca cancer - H360FD – Poate dauna fertilității sau fătului - H373 – Poate provoca leziuni ale organelor in caz de expunere prelungita sau repetata (indicați calea de expunere, dacă există date concludente că nicio altă cale de expunere nu provoaca acest pericol) - H400 – Foarte toxic pentru mediul acvatic - H410 – Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung - H411 – Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung În cele ce urmeză se prezintă calculul de încadrare, conform Legii nr. 59/2016, Anexa

nr. 1, Nota 4, după cum urmează: 1. Pentru pericole asupra sănătății (Secțiunea H)

Nivel inferior: 𝑞𝑁𝐻3

𝑄𝐿,𝑁𝐻3

=202

50= 4,04

Nivel superior: 𝑞𝑁𝐻3

𝑄𝑈,𝑁𝐻3

=202

200= 1,01

2. Pentru pericole fizice (Secțiunea P)


𝑄𝐿,𝑁𝐻3

+𝑞𝑐𝑟𝑜𝑚𝑎𝑡

𝑄𝐿,𝑐𝑟𝑜𝑚𝑎𝑡+

𝑞𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛𝑎

𝑄𝐿,𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛𝑎=

202

50+

20

50+

50

2500= 4,46


𝑄𝑈,𝑁𝐻3




𝑄𝑈,𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛𝑎=

202

200+

20

200+

50

25000= 1,112

3. Pentru pericole asupra mediului (Secțiunea E)


𝑄𝐿,𝑁𝐻3




𝑄𝐿,𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛𝑎+

𝑞𝑠𝑙𝑎𝑚

𝑄𝐿,𝑠𝑙𝑎𝑚+

𝑞𝑑𝑒𝑠𝑒𝑢

𝑄𝐿,𝑑𝑒𝑠𝑒𝑢=

=202

50+

20

50+

50

2500+ +

1920000

200+

768000

200= 13444


𝑄𝑈,𝑁𝐻3


𝑄𝑈,𝑐𝑟𝑜𝑚𝑎𝑡+


𝑄𝑈,𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛𝑎

𝑞𝑠𝑙𝑎𝑚

𝑄𝐿,𝑠𝑙𝑎𝑚+

𝑞𝑑𝑒𝑠𝑒𝑢

𝑄𝐿,𝑑𝑒𝑠𝑒𝑢=

=202

200+

20

200+

50

25000+

1920000

500+

768000

500= 3995

Din calculul de încadrare a rezultat că amplasamentul Wastes Ecotech se încadrează

conform prevederilor Legii nr. 59/2016 ca amplasament de nivel superior.




63

Pentru instalațiile din amplasament nu au fost identificate substanțe periculoase ce ar putea fi generate în urma unor reacții necontrolate sau al unor funcționări anormale ale proceselor.

3.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice și menționarea pericolelor, atât

imediate, cât și pe termen lung pentru sănătatea umană și pentru mediu

În cele ce urmează sunt prezentate caracteristicile principalelor substanțe periculoase prezente pe amplasament.

Amoniac anhidru

- Nr. CAS: 7664-41-7

Pictograme de pericol: GHS 04, GHS 06, GHS 05, GHS 09.

Semnificația frazelor de pericol este următoarea:

- H221 - Gaz inflamabil - H280 - Conține un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire; - H314 - Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor - H318 - Provoacă leziuni oculare grave - H331 - Toxic la inhalare; - H400 - Foarte toxic pentru viața acvatică.

Proprietăți fizico – chimice

- Stare fizică: gaz lichefiat, sub presiune; - Culoare: incolor; - Miros: specific, înțepător, sufocant; - Punct de fierbere: - 33 °C la 1013 hPa; - Punct de topire/punct de îngheț: - 78 °C; - Temperatura de autoaprindere: 651 °C; - Inflamabilitate: produs inflamabil; - Limita inferioară de inflamabilitate: 15,4%; - Limita inferioară de inflamabilitate: 33,6%; - Presiune de vapori: 8,57 bar(a); - Densitatea vaporilor (aer = 1): 0,59; - Densitate relativă (apă = 1): 0,8; - Solubilitate în apă: 531 g/l (la 20 °C); - Solubilitate în solvenți: nu este cazul; - Temperatura de autoaprindere: 651 °C; - Proprietăți oxidante : NU - Proprietăți explozive: NU

Stabilitate și reactivitate

Reactivitate: Nu este cazul. Produsul este stabil în condiții normale de operare.




64

Stabilitate chimică: Produsul este stabil în condiții normale de operare.

Reacţii periculoase: Poate forma o atmosferă potențial explozivă în aer. Poate

reacționa violent cu oxidanți.

Condiţii de evitat: Evitați existența umezelii în instalație. A se păstra departe de surse

de căldură, suprafețe fierbinți, scântei, flăcări și alte surse de aprindere. Fumatul interzis/

Materiale incompatibile Aerul și oxidanții. Umezeala. Reacționează cu apa formând

baze corozive. Poate reacționa violent cu acizii.

Produși de descompunere periculoși: în condiții normale de operare și depozitare nu

pot rezulta produși de descompunere periculoși. În caz de incendiu pot rezulta ca produși

de ardere periculoși oxizi de azot.

Proprietăți toxicologice

Toxicitate acută: Toxic la inhalare. În concentrații mari poate provoca edem laringian,

bronhospasm și corodarea căilor respiratorii.

Corodarea/iritarea pielii: Poate cauza leziuni ale pielii și arsuri reci (degerături).

Lezarea/iritarea ochilor: Poate cauza leziuni oculare grave.

Sensibilizare cutanată sau respiratorie: Nu există date.

Mutagenicitate: Nu este cazul.

Carcinogeneză: Nu este cazul.

Toxic pentru reproducere: Nu este cazul.

Proprietăți ecotoxicologice

În mediul acvatic: foarte toxic pentru mediul acvatic.

Persistență și degradabilitate: în mediul acvatic și în sol produsul se degradează sub

acțiunea bacteriilor nitrificatoare.

Bioacumulare: nu este bioacumulativ. Este parte a ciclurilor metabolice normale ale

azotului.

Mobilitate în sol mobilitate redusă, este reținut prin procese de adsorbție și schimb

ionic de coloizii din sol.

Alte efecte adverse: poate cauza modificări ale pH-ului în sisteme ecologice acvatice.

În funcție de condițiile locale și de concentrațiile existente, poate produce dereglări în

procesele de epurare biologică a apelor uzate și de tratare a nămolului activ excedentar.

Comportare în caz de accident

Provoacă iritații ale pielii și lezarea ochilor. Contactul cu gazul lichefiat poate provoca

arsuri reci (degerături) din cauza răcirii rapide prin evaporare. Poate fi letal în caz de

inhalare.

Măsuri de prim ajutor:

- Îndepărtarea imediată a hainelor contaminate; - Spălarea zonei contaminate cu multa apă;




65

- În caz de tulburări de respirație se va administra oxigen; - Se va solicita asistență medicală.

Mijloace de stingere recomandate:

- Apă pulverizată, pentru împiedicarea dispersiei norului de vapori;

- Agenți de stingere anhidri: pulbere uscată, spumă;

- Înăbușire cu abur, gaz inert (azot).

Mijloace de stingere nerecomandate:

- Apă în jet. Este interzis a se stropi amoniacul lichid cu jet de apă – dizolvarea

amoniacului în apă este puternic exotermă;

- Dioxid de carbon.

Măsuri de luat în caz de dispersie accidentală

Recomandare: Purtarea echipamentului de protecție conform Secțiunii 8.2.2 din Fișă

cu date de securitate:

- protecția ochilor și a feței conform EN 166; - protecția mâinilor conform EN 374; - protecția corpului îmbrăcăminte rezistentă la foc sau ignifugă; - protecția respirației conform EN 689.

Motorină

Nr. CAS : 68334-30-5

Pictograme de pericol: GHS02, GHS07, GHS08, GHS09


- H351 - Susceptibil de a provoca cancer

- H226 - Lichid și vapori inflamabili (categ 3)

- H304 - Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii

- H315 - Provoacă iritarea pielii

- H332 - Nociv în caz de inhalare

- H373 - Poate provoca leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau

repetată concludente ca nicio alta cale de expunere nu provoacă acest pericol

- H411 - Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

Proprietăți fizico –chimice:

- starea de agregare: lichid limpede de culoare galbenă

- miros: miros specific de produs petrolier

- densitate: max. 845 kg/mc la 15°C

- interval de fierbere:180 °C-365 °C




66

- punct de aprindere: min 55 oC

- temperatura de autoaprindere: >932 °C

- limite de explozie - inferioara: 0,6% vol.

- superioara: 7,5% vol.

Proprietăți toxicologice :

- DL50 (sobolan, ingestie) > 2000 mg/kg– slab toxic

- LC50 (sobolan, inhalare) > 5000 mg/mc – slab toxic.

Inhalarea excesivă a aerosolilor sau ceții poate provoca iritația tractului respirator,

cefalee, amețeli, greață, vărsături și pierderea coordonării, în funcție de concentrația și

durata expunerii. Inhalarea poate provoca euforie, aritmie cardiacă, stop respirator și efecte

toxice asupra sistemului nervos central. Efectele secundare pot include hipoxie (insuficient

oxigen în celule), infecție și disfuncție pulmonară cronică. Dacă se produc vărsături după

indigestie și dacă produsul petrolier este aspirat în plămâni, pot apărea hemoragii și edem

pulmonar, până la implicarea rinichilor și pneumonita chimică. De asemenea, aspirația

motorinei poate duce la depresiune nervoasă temporară sau excitație.

Comportare în caz de accident:

În caz de deversări:

- poate produce vapori inflamabili;

- este periculos pentru ecosistemul acvatic;

- pe apa produsul va pluti sub forma de pelicula;

- în sol produsul se infiltrează și se acumulează prin absorbție. În cantitate suficient de

mare, poate ajunge în panza freatică;

- poate produce incendii violente cu degajare mare de căldura și fumuri toxice ca

urmare a arderii incomplete;

- în medii închise sau semiînchise vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.

Cromat de amoniu

- Nr. CAS: 7788-98-9

Pictograme de pericol: GHS 03, GHS 05, GHS 08, GHS 09.


- H272: Poate agrava un incendiu. Oxidant; - H314: Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor; - H334: Poate provoca simptome de alergie sau astm sau dificultăți de respirație în

caz de inhalare; - H317: Poate provoca o reacție alergică a pielii; - H350i: Poate provoca cancer prin inhalare; - H410: Foarte toxic pentru viața acvatică, având efecte de lungă durată.

Proprietăți fizico – chimice




67

- Stare agregare: solid;

- Culoare: galben;

- Miros: Indisponibil;

- Punct de topire: Indisponibil;

- Punct de fierbere: Indisponibil;

- Punct de sublimare: Indisponibil;

- Temperatura critică: Indisponibil;

- Punct de aprindere: Indisponibil;

- Rata de evaporare: Indisponibil;

- Inflamabilitate: Indisponibil;

- Limita inferioară de inflamabilitate Indisponibil;

- Presiune de vapori: Indisponibil;

- Densitatea vaporilor (aer = 1): Indisponibil

- Densitate relativă (apă = 1): 1,91 la 25 °C;

- Solubilitate în apă: Indisponibil;

- Solubilitate în solvenți: Nu este cazul

- Temperatura de autoaprindere: NU;

- Proprietăți oxidante: Produsul este clasificat ca solid oxidant, categoria 2;

- Proprietăți explozive: NU.

Stabilitate și reactivitate

Reactivitate: Nu este cazul. Produsul este stabil în condiții normale de operare.

Stabilitate chimică: Produsul este stabil în condiții normale de operare

Reacţii periculoase: Nu este cazul.

Condiţii de evitat: Nu este cazul.

Materiale incompatibile Acizi tari. Materiale organice. Pulberi metalice.

Produși de descompunere periculoși: În condiții normale de operare și depozitare

nu pot rezulta produși de descompunere periculoși. În caz de incendiu pot rezulta

ca produși de ardere periculoși anhidridă cromică și alți oxizi ai cromului.

Proprietăți toxicologice

Toxicitate acută: Nu există date..

Corodarea/iritarea pielii: Nu există date.

Lezarea/iritarea ochilor: Nu există date..

Sensibilizare cutanată sau respiratorie: Nu există date.

Mutagenicitate: Nu există date.

Carcinogeneză: Inhalarea pulberilor de cromat de amoniu produce cancer.

Toxic pentru reproducere: Nu există date..




68

Proprietăți ecotoxicologice

În mediul acvatic: Toxic pentru mediul acvatic.

Persistență și degradabilitate: Lipsă date.

Bioacumulare: Lipsă date.

Mobilitate în sol: Lipsă date.

Alte efecte adverse: Foarte toxic pentru viața acvatică.

Comportare în caz de accident

Măsuri de prim ajutor:

- Îndepărtarea imediată a hainelor contaminate;

- Spălarea zonei contaminate cu multa apă;

- În caz de tulburări de respirație se va administra oxigen;

- Se va solicita asistență medicală.

Mijloace de stingere recomandate:

- Apă pulverizată, spumă anti-alcool, agenți uscați, dioxid de carbon.

Mijloace de stingere nerecomandate:

- Nu este cazul.

Recomandare: Purtarea echipamentului de protecție conform Secțiunii 8.2.2

din Fișă cu date de securitate:

- protecția ochilor și a feței conform EN 166; - protecția mâinilor :la manipulare se vor purta mănuși de protecție; - protecția corpului îmbrăcăminte adecvată pentru protecție chimică; - protecția respirației se va asigura o ventilație corespunzătoare în zona de lucru.




69

Capitolul 4. IDENTIFICAREA ȘI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE ȘI

METODELE DE PREVENIRE

4.1. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore și

probabilitatea producerii acestora sau condițiile în care acestea se

produc

4.1.1. Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament

4.1.1.1. Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematică a riscurilor

Procesul de evaluare a riscului tehnologic poate fi împărțit în trei etape majore, și

anume: - Analiza sistematică de identificare a pericolelor specifice proceselor tehnologice –

analiza pe baza listelor de verificare (Checklist); - Analiza preliminară a riscurilor – PHA; - Analiza criterială. Selecția instalațiilor și secțiunilor pentru analiza cantitativă de risc; - Analiza detaliată a riscului. Analiza cantitativă.

Fiecare dintre aceste etape conține o serie de metode recunoscute și folosite cu succes pe plan mondial, cu ajutorul cărora se pot identifica și evalua hazardurile existente, și se poate estima riscul tehnologic.

4.1.1.1.1 Analiza sistematică de identificare a pericolelor specifice proceselor tehnologice

4.1.1.1.1.1 Identificarea instalațiilor și a secțiunilor supuse analizei

A. Scopul unei analize sistematice a pericolelor este identificarea surselor de pericol și a cauzelor, evaluarea acestora și stabilirea măsurilor necesare evitării accidentelor. Analiza pericolelor trebuie realizată cu o metoda adecvată. Metodele care pot fi aplicate sunt:

- Checklist; - PAAG/HAZOP; - Analiza succesiunii evenimentelor; - Analiza arborelui defectelor; - Analiza efectelor defectării; - Metoda Dow-Index; - Analiza Zürich Hazard.

Noțiunile de bază ale acestor metode sunt exemplificate în diagrama următoare:




70

În cazul de faţă a fost ales procedeul CHECKLIST – metodă sistematică aplicabilă

în vederea identificării posibilelor accidente ce ar putea surveni ca urmare a unor evenimente la nivelul sau în vecinătatea rezervoarelor și echipamentelor.

B. Analiza de identificare a pericolelor specifice proceselor – metoda CHECKLIST

În urma analizei cantităților de substante chimice periculoase și a distribuției acestora pe amplasamentul WASTES ECOTECH S.R.L. au fost identificate următoarele obiecte relevante pentru securitate:

1. Rezervoare de amoniac 2. Autocisterna de amoniac 3. Rezervorul de motorină 4. Autocisterna de alimentare cu motorină a utilajelor

În subcapitolul 4.1.2 sunt prezentate fișele de analiză preliminară a pericolelor

specifice prin metoda CHECKLIST. 4.1.1.1.2. Analiza preliminară a riscurilor 4.1.1.1.2.1. Identificarea instalațiilor și a secțiunilor supuse analizei

Identificarea instalațiilor și a secțiunilor supuse analizei presupune următorii pași: - Amplasamentul este împărțit in „Instalații”, definite conform Legii nr. 59/2016; - Instalațiile sunt împărțite la rândul lor în „Secțiuni” definite conform Purple Book pentru „instalație separată” – „instalație la care pierderea conținutului nu duce la o eliberare cantitativă substanțială din partea altor instalații”. În consecință, două instalații sunt considerate separate dacă ele pot fi izolate într-un timp foarte scurt după producerea unui

Creşterea temperaturii în reactor

Eveniment

Ieşiri pe la ventilul de siguranţă

CAUZA POSIBILĂ

(Defectarea unei pompe de apă de răcire)

Realizarea unei presiuni în reactor

Acţionarea ventilului de siguranţă

Deductiv




71

accident. O „Instalație” poate deveni o „Secțiune”, dacă nu este necesară împărțirea ei in secțiuni. Pot fi considerate ca secțiuni și conductele de dimensiuni mari prin care circulă substanțe periculoase, care fac legatura între alte secțiuni din amplasament.

4.1.1.1.2.2. Analiza instalațiilor și secțiunilor identificate

Fiecare instalație și secțiune identificată este analizată conform metodologiei prezentate mai jos: - Descrierea fiecărei secțiuni - sunt identificate activitățile desfășurate, operațiile efectuate la fiecare instalație și secțiune, echipamentele principale implicate în operații și substanțele periculoase care pot fi prezente, cu specificarea cantităților, periculozității și clasificarea dupa legislația în domeniu. Descrierea se realizează tabelar pentru fiecare secțiune implicată. - Identificarea hazardurilor pentru fiecare secțiune – hazardurile sunt identificate folosind experiența evaluatorului de risc, a operatorului și a proiectantului în acest domeniu. Hazardurile și riscurile identificate în studiile și lucrările existente și în alte documente deja elaborate se pot folosi, și se completează listele de hazarduri cu altele noi. Pentru fiecare secțiune sunt identificate hazardurile care au potențial de producere a unui accident major, așa cum este definit în Legea nr. 59/2016.

4.1.1.1.2.3. Evaluarea hazardurilor cu potențial de accident major

Este o etapă de analiză în care sunt evaluate hazardurile cu potențial de accident major identificate în etapa anterioară.

Evaluarea se realizează tabelar pentru fiecare secțiune indentificată ca având risc de accident major, printr-o evaluare de tip PHA (Preliminary hazard analysis – Analiza preliminara de hazard). Evaluarea este efectuată prin identificarea următorilor factori: - cauzele care conduc la apariția hazardului; - consecințele imediate și finale care sunt asteptate în cazul în care hazardul se transformă în accident; - nivelul de gravitate, probabilitate și risc, prin atribuirea notelor de bonitate definite conform criteriilor prezentate în continuare; - măsurile de prevenire existente.

Riscul este estimat conform ecuației: R = P x G, unde P este probabilitatea evenimentului si G reprezintă gravitatea consecintelor.

Măsura probabilității de producere este realizată prin încadrarea în cinci nivele, care au următoarea semnificație: 1. Improbabil (se poate produce doar in condiții excepționale). Este așa de puțin probabil încât se poate presupune că se poate să nu se producă niciodată; 2. Izolat (s-ar putea întâmpla cândva). Este puțin probabil, dar posibil să se producă în perioada de operare; 3. Ocazional (se poate întâmpla cândva). Se poate produce la un moment dat în perioada de operare; 4. Probabil (se poate întampla în mai multe situații). Se poate produce de câteva ori pe întreaga durată de operare;




72

5. Frecvent (se intamplă în cele mai multe situații). Este probabil sa se producă frecvent. → Măsura calitativă a consecințelor este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele de gravitate, care au următoarea semnificație: 1. Nesemnificativ

• Pentru oameni (populație): vătămări nesemnificative;

• Economice: fără efecte;

• Emisii: fără emisii;

• Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puține specii sau părți ale ecosistemului, pe termen scurt și reversibile;

• Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative, fără motive de îngrijorare. 2. Minor

• Pentru oameni (populație): este necesar primul ajutor;

• Economice: fără efecte;

• Emisii: emisii în incinta obiectivului, reținute imediat;

• Ecosisteme: daune neînsemnate, pe termen scurt și reversibile pentru puține specii sau părți ale ecosistemului, animale obligate să-și părăsească habitatul obișnuit, plantele sunt inapte să se dezvolte după toate regulile naturale, calitatea aerului creează un disconfort local, poluarea apei depășește limita fondului pentru o scurtă perioadă;

• Socio-politic: efecte sociale cu putine motive de îngrijorare pentru comunitate. 3. Moderat

• Pentru oameni (populație): sunt necesare tratamente medicale;

• Economice: reducerea capacității de producție;

• Emisii: emisii în incinta obiectivului reținute cu ajutor extern;

• Ecosisteme: daune temporare și reversibile, daune asupra habitatelor și migrația populațiilor de animale, plante incapabile sa supraviețuiască, calitatea aerului afectată de compuși cu potențial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viața acvatică, contaminări limitate ale solului și care pot fi remediate rapid;

• Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate. 4. Major

• Pentru oameni (populație): vătămari grave, greu reversibile;

• Economice: întreruperea capacității de producție;

• Emisii: emisii în afara amplasamentului;

• Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra speciilor locale și distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere în siguranță” sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prin programe pe termen lung;

• Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate. 5. Catastrofal

• Pentru oameni (populație): fatalități;

• Economice: oprirea activității de producție;

• Emisii: emisii în afara amplasamentului;




73

• Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră, calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanentă sau pe termen lung și pe arii extinse a solului;

• Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare. Din tabelele PHA se extrag datele privind evaluarea riscului, care se plasează într-o

matrice. Astfel fiecărui hazard identificat îi este alocat un nivel al gravității și al probabilității de producere, luând în considerare cel mai ridicat nivel al riscului rezultat.

Matricele de evaluare a riscului se folosesc de mulți ani pentru a clasifica riscurile în funcție de importanță. Acest lucru permite stabilirea de priorități în implementarea măsurilor care trebuie întreprinse. Conform metodologiei de evaluare, riscul este plasat într-o matrice de forma următoare: Tabelul nr. 8 Forma generală a matricei de evaluare risc

Consecințe

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofale

1 2 3 4 5

Pro

bab

ilit

ate

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Izolat 2 2 4 6 8 10

Ocazional 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5 5 10 15 20 25

Tabelul nr. 9 Nivelele de risc și acțiunile necesare în caz de urgență

Nivele de risc Definiție Actiuni ce trebuie intreprinse

1 – 3 Risc foarte scăzut Conducerea acțiunilor prin proceduri obișnuite, de rutină 4 – 6 Risc scăzut

7 – 12 Risc moderat Se acționează prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca

13 – 19 Risc ridicat Acțiuni prompte, luate cât de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de vârf

20 – 25 Risc exterm Fiind o situație de urgență, sunt necesare acțiuni imediate și se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile

4.1.2. Analiza sistematică a riscurilor în cadrul obiectivului WASTES ECOTECH

S.R.L.

4.1.2.1. Analiza sistematică a pericolelor specifice proceselor tehnologice – metoda CHECKLIST

În cele ce urmează sunt prezentate fisele de analiza sistematică de identificare a pericolelor specifice proceselor tehnologice desfășurate pe amplasament conform metodologiei listelor de verificare - CHECKLIST.




74

LISTA DE VERIFICARE – Rezervor de amoniac de 105 mc / 50,5 to

Amplasament: WASTES ECOTECH S.R.L. Târnăveni

Instalaţie / mod de operare: Rezervor de amoniac de 105 mc / 50,5 to

A. Pericole specifice amplasamentului / procesului

Pericol specific instalaţiei/ amplasamentului (cauză)

Consecinţă Măsuri şi protecţii Tip protecţie / Referinţă / Acţiune / Recomandare

1. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită suprasolicitării mecanice a echipamentului

1.1. Eroare de proiectare Eroare de proiectare - Pierderi de conținut - Pericol de intoxicare personal

- - Doc: Proiect de execuție

1.2. Eroare de fabricație și montaj

Eroare de fabricaţie si montaj

- Pierderi de conținut - Pericol de intoxicare personal

- - Doc: Autorizație de construire

1.3. Depăşirea presiunii admisibile

- Incendiu în vecinătatea rezervorului; - Supraîncărcarea rezervorului

- Eliberare de vapori prin supape; - Pericol de intoxicare personal

- Indicare de presiune și nivel cu reglare din sistemul de control al procesului - Supape de siguranță

- Doc: instrucțiuni de lucru

1.4. Depăşirea nivelului admisibil

- Eroare de operare la alimentare – supraîncărcare rezervor


- Indicare de presiune și nivel cu reglare din sistemul de control al procesului - Supape de siguranță


1.5. Degradare datorată corodării, erodării, îmbătrânirii, uzurii

- Material de construcție a rezervorului neconform

- Eliberare de conținut în atmosferă; - Pericol de intoxicare personal

- Protecție la coroziune cu rășină bituminoasă și protecție catodică

- Doc: instrucțiuni de lucru - Doc.: Planuri de verificare rezervoare și conducte

1.6. Degradare datorată vibraţiilor / oboselii

- Nu este specific rezervoarelor




75






1.7. Puncte slabe la echipamente statice: flanşe, îmbinări, suduri, supape, robinete, garnituri, conexiuni, conducte, elemente flexibile, etc

- Eroare de fabricație /

montaj

- Coroziune, îmbătrânire

material

- Eliberare de conținut în atmosferă - Pericol de intoxicare personal

- Verificare tehnică periodică a rezervoarelor și elementelor adiacente (flanșe, îmbinări, suduri, conducte etc.) - ISCIR


1.8. Eşecul rulmenţilor - Nu este cazul.

1.9. Deteriorarea / ruperea unor componente în mişcare

- Nu este cazul. Rezervoarele nu au componente în mișcare

2. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorată unui transfer necontrolat către echipament inadecvat

2.1. Reacţie chimică necontrolată / nedorită

- Nu este cazul

2.2. Eşec la alimentarea cu substanţe

- Supraîncărcarea rezervorului, pierderi de conținut

- Pericol de intoxicare personal

- Instruire periodică personal - Verificare tehnică periodică a echipamentelor de măsură și control


2.3. Eşec al sistemului de control al procesului

- Eroare AMC - Eliberarea conținutului în atmosferă, pericol de intoxicare personal


- Doc: instrucțiuni de lucru - Doc.: Program de verificări echipamente de măsurare și securitate

2.4. Eşec al utilităţilor (electricitate, aer instrumental, apă de răcire, abur, azot, etc.)

- Eșec al alimentării cu electricitate

- Oprire pompe - Nefucnționarea aparaturii de măsură și control

- - Doc: instrucțiuni de lucru

3. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase cauzată de o eroare umană în urma unui transfer necontrolat către un alt echipament

3.1. Eroare de operare pe durata operării normale

- Măsurătoare de nivel pe rezervor, cu semnalizare locală și la tablou





76






3.2. Eroare de operare pe durata pornirii sau opririi

- Eroare de operare la alimentarea amoniacului în rezervor

- Supraumplere, pericol de intoxicare personal

3.3. Eroare de operare pe durata lucrărilor de întreţinere / reparaţii

- Efectuarea lucrărilor fără curățarea/purjarea rezervorului

- Inoxicare personal - Repectarea prescripțiilor privind curățarea rezervoarelor anterior efectuării lucrărilor

- Doc.: Instrucțiuni de lucru

3.4. Eroare de operare pe durata transportului intern de substanţe periculoase

- Accident care implică autocisterna cu amoniac

- Intoxicare personal - Utilizarea de autocisterne omologate ADR, operate de șoferi atestați ADR


4. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită formării unui amestec exploziv în interiorul echipamentului şi aprinderii acestuia

4.1. Crearea unui amestec exploziv

4.1.1. Prezenţa substanţelor inflamabile / explozive din cauza unei erori

- Nu este cazul. Amoniacul, care este un gaz inflamabil, este prezent în mod uzual pe amplasament.. Prezența amoniacului nu se datorează unor erori

4.1.2. Formarea unei atmosfere explozive datorată unor scurgeri

- Nu este cazul. Amoniacul formează amestecuri explozive cu aerul în intervalul de concentrații 15 – 28%, cu mult peste valoarea LC50 (60 min) = 7338 ppm. Este imposibil ca în cazul unei scurgeri de amoniac să se formeze o atmosferă explozivă.

4.1.3. Formarea unei atmosfere explozive datorată unei erori umane

- Nu este cazul. Amoniacul formează amestecuri explozive cu aerul în intervalul de concentrații 15 – 28%, cu mult peste valoarea LC50 (60 min) = 7338 ppm. Este imposibil ca în cazul unei scurgeri de amoniac determinate de o eroare umană să se formeze o atmosferă explozivă.

4.1.4. Formarea unei atmosfere explozive datorată unei probleme de funcţionare a sistemului de control

- Nu este cazul




77






4.1.5. Formarea unei atmosfere explozive locale

- Nu este cazul

4.1.6. Formarea unei atmosfere explozive datorată pierderii de substanţă inertizantă

- Nu se aplică

4.2. Aprinderea unui amestec exploziv în interiorul echipamentului

4.2.1. Suprafeţe fierbinţi, frecare, scântei mecanice

- Nu este cazul

4.2.2. Flacără, gaze fierbinţi, compresie adiabatică

- Nu este cazul

4.2.3. Reacţie chimică, material care se aprinde uşor (de ex: FeS)

- Nu este cazul

4.2.4. Descărcare electrostatică, curent de egalizare

- Nu este cazul

4.2.5. Scântei electrice - Nu este cazul. Rezervoarele nu sunt deservite de echipamente alimentate electric

4.2.6. Unde electromagnetice, radiaţii ultrasonice sau de ionizare

- Nu se aplică

5. Aprinderea unei substanţe inflamabile sau a unei atmosfere explozive, în urma unei pierderi de conţinut datorate pericolelor generale de la punctele 1, 2 sau 3

5.1. Suprafeţe fierbinţi, frecare, scântei mecanice

- Nu se aplică




78






5.2. Flacără, gaze fierbinţi, compresie adiabatică

- Nu se aplică

5.3. Reacţie chimică, material care se aprinde uşor (de ex: FeS)

- Nu se aplică

5.4. Descărcare electrostatică, curent de egalizare

- Nu se aplică

5.5. Scântei electrice - Nu este cazul

5.6. Unde electromagne-tice, radiaţii ultrasonice sau de ionizare

- Nu se aplică




79



B. Pericole bazate pe evenimente incidentale


Consecinţă Măsuri şi protecţii Tip protecţie / Referinţă / Acţiune

1. Distrugeri datorate incendiilor / emisiilor toxice din interiorul instalaţiei

1.1. Protecţie insuficientă contra incendiilor

- Nu se aplică

1.2.Volum prea mic al cuvei sau vasului de retenţie

- Nu se aplică

1.3.Descărcare insuficientă a substanţei eliberate din zona instalaţiei

- Nu se aplică. La temperatura ambientală şi presiune atmosferică, conținutul este gazos. În caz de eliberare accidentală, conținutul se va dispersa în atmosferă.

1.4.Lipsa măsurilor sau echipamentelor de limitare sau dirijare a răspândirii substanţelor eliberate


1.5.Ieşiri de urgenţă insuficiente pentru personal

- Evacuare ineficientă - Intoxicare / deces personal

- Căile de evacuare sunt dimensionate corespunzător

- Doc.: Plan de evacuare

2. Distrugeri datorate unui incendiu / explozie din exteriorul instalaţiei

2.1. Distanţă insuficientă faţă de celelalte instalaţii

- Incendiu în vecinătate - Pierderi de conținut; - Intoxicare personal

- Rețea de hidranți funcțională - Rezervoare protejate cu dig de pământ perimetral;

-

2.2. Construcţii de apărare insuficiente între instalaţii

- Incendiu / explozie în vecinătate


- Rețea de hidranți funcțională - Rezervoare protejate cu dig de pământ perimetral;

-

3. Distrugeri datorate eşecului măsurilor împotriva incendiilor sau efectelor toxice




80






3.1. Eşec al alarmei de incendiu / sistemului de detectare a incendiilor

- Incendiu nedetectat în vecnătate


- Mijloace de înștiințare și alarmare telefonice fixe și mobile

- Doc: Plan de urgență internă

3.2. Echipament insuficient de stingere a incendiilor

- Extinderea/agravarea unui incendiu


- Rețea de hidranți supraterani


3.3. Eşec al echipamentului staţionar de stingere a incendiilor

- Lipsă apă de incendiu - Pericol de intoxicare personal

- Rețea de hidranți supraterani, gospodărie apă de incendiu


3.4. Acces insuficient în zona relevantă

- Întârziere răspuns la situații de urgență


- Căi de acces suficient dimensionate, menținute libere


3.5. Lipsa organizării pentru intervenţie în situaţii de urgenţă



- Organizare pentru prima intervenție - Doc: Plan de urgență internă

3.6. Vătămarea forţelor de intervenţie datorită efectelor fizice / chimice ale accidentului



- Organizare și exersare acțiuni pentru prima intervenție


3.7. Pregătire insuficientă a personalului de intervenţie

- Intervenție ineficientă, vătămare personal



4. Distrugeri datorate unui eşec al măsurilor de limitare a exploziilor

4.1. Eşec al sistemelor de detectare (gaze / concentraţie)

- Nu este cazul

4.2. Eşec al măsurilor de limitare pentru substanţele eliberate

- Nu este cazul




81






4.3. Distanţe inadecvate - Nu este cazul

4.4. Eşec al mijloacelor de limitare a exploziilor

- Nu este cazul

5. Distrugeri datorate nefuncţionării instrumentelor de detectare a concentraţiei substanţelor poluante

5.1. Eşec al sistemului de detectare al gazelor / substanţelor periculoase poluante

- Defectarea detectoarelor de amoniac

- Evacuare de amoniac, pericol de intoxicare personal

- Întreținerea și verificarea periodică a detectorilor de amoniac


5.2. Eşec al sistemului de detectare a scurgerilor pe suprafaţă sau în sol

- Nu este cazul, substanța este un gaz.

5.3. Eşec al sistemului de detectare a substanţelor în sistemul de canalizare / ape uzate

- Nu este cazul, substanța este un gaz.

6. Distrugeri datorate eşecului sistemelor de golire de urgenţă, destindere, retenţie, limitare, absorbţie, neutralizare, etc.

6.1. Lipsa măsurilor de asigurare a scăderii concentraţiei periculoase

- Nu este cazul

6.2. Suprafaţă poroasă în zona de eliberare

- Nu este cazul

6.3. Separare insuficientă a substanţelor toxice sau poluanţilor apei eliberaţi

- Nu este cazul

6.4. Lipsa separării - Nu este cazul




82






substanţelor solubile în apă de cele solide din gazele de coş

6.5. Lipsa măsurilor de limitare a extinderii norilor toxici

- Extinderea spațială a norului toxic

- Intoxicare personal - Intoxicare populație

- Diguri de pământ perimetrale în jurul rezervoarelor - Inel de stropire perimetral


7. Distrugeri datorate eşecului eliminării substanţei

7.1. Sisteme insuficiente de reţinere a substanţelor periculoase

- Nu este cazul

7.2. Lipsa sistemelor de tratare / neutralizare pentru substanţele periculoase

- Nu este cazul

7.3. Nefuncţionarea eliminării termice a substanţei / lipsa faclei

- Nu este cazul

7.4. Eliminarea necontrolată a substanţelor / deşeurilor periculoase

- Nu este cazul




83



C. Pericole generale externe



1. Distrugeri datorate efectelor naturale

1.1. Protecţie insuficientă contra inundaţiilor

- Deteriorare rezervoare - Pierderi de conținut. Intoxicare personal

- Dig de protecție

1.2. Protecţie insuficientă contra cutremurelor

- Nu este cazul. Amplasamentul este situat într-o zonă cu sesimicitate redusă (clasa de seismicitate 71)

1.3. Protecţie insuficientă contra fenomenelor meteorologice periculoase

- Nu este cazul.

2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic

2.1. Protecţie insuficientă contra incendiilor externe

- Incendiu în vecinătate - Distrugere rezervor. Intoxicare personal

- Instalație de hidranți - Instruire personal

- Doc: instrucțiuni de lucru - Doc.: Plan de urgență internă

2.2. Protecţie insuficientă contra fulgerelor sau a pericolelor datorate prezenţei liniilor de înaltă tensiune

- Nu este cazul

2.3. Protecţie insuficientă contra unui eşec al conductelor ce conţin substanţe periculoase, care nu fac parte din instalaţie (amplasament) dar care traversează zona amplasamentului

- Nu este cazul

3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid




84






3.1. Protecţie insuficientă contra impactului datorat unor mijloace de transport sau a obiectelor alăturate

- Impact cu un obiect în mișcare

- Deteriorare rezervor. Pierderi de conținut. Intoxicare personal

- Rezervoarele sunt protejate cu digură de pământ.

-

3.2. Protecţie insuficientă contra efectului de proiectil datorat unei explozii externe

- Nu este cazul. În vecinătate nu există instalații și echipamente cu pericol de explozie.

4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate

4.1. Protecţie insuficientă contra accesului persoanelor neautorizate

- Sabotaj, atac armat, incendiere deliberată (arson)

- Avariere rezervor, intoxicare personal

- Accesul terților va fi reglementat prin instrucțiuni interne. Orice persoană străină va fi însoțită de un agent de pază sau de un reprezentant al societății

- Se vor întocmi proceduri de lucru privind accesul terților pe amplasament

4.2. Protecţie insuficientă a sistemelor critice împotriva intervenţiei persoanelor neautorizate


- Avariere rezervor, intoxicare personal



4.3. Management defectuos al serviciilor contractate pe amplasament

- Nu este cazul

5. Limitarea operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă datorită influenţelor externe

5.1. Lipsa accesului dedicat pentru serviciile / vehiculele de intervenţie

- Căi de acces insuficiente - Blocarea căilor de acces


- Menținerea liberă a căilor de acces - Doc: Plan de urgență internă - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență

5.2. Lipsa echipamentului de intervenţie, protecţie şi

- Echipamente de protecție și mijloace de inervenție


- Control tehnic periodic, repararea sau înlocuirea după caz a echipamentelor și mijloacelor necorespunzătoare





85






a mijloacelor speciale de stingere / neutralizare

insuficiente sau în stare tehnică necorespunzătoare

- Doc: Plan de evacuare în situații de urgență

5.3. Lipsa cooperării cu forţele externe

- Alarmare și comunicare ineficientă


- Exerciții de alarmare - Exersarea planului de urgență internă

- Doc: Plan de urgență internă - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență

6. Comportament neadecvat al forţelor de intervenţie interne şi externe

6.1. Antrenament insuficient din punct de vedere al comportării forţelor de intervenţie pe timpul situaţiilor de urgenţă

- Antrenament insuficient - Intervenție ineficientă, pericol de intoxicare personal

- Scăderea eficienţei acţiunilor de intervenţie


- Exerciţii

6.2. Recunoaşterea / evaluarea neadecvată a pericolelor

- Cunoaşterea insuficientă a caracteristicilor substanţelor periculoase;

- Cunoaşterea insuficientă a locaţiei şi a riscurilor amplasamentului

- Intervenție ineficientă, pericol de intoxicare personal



- Exerciţii

6.3. Alarmare ineficientă în caz de urgenţă

- Comunicare ineficientă cu forțele de intervenție externe




- Exerciţii




86

LISTA DE VERIFICARE – Autocisternă de amoniac


Instalaţie / mod de operare: Autocisternă de amoniac





1.1. Eroare de proiectare Eroare de proiectare - Pierderi de conținut - Pericol de intoxicare personal

- Verificare RAR, ADR, ISCIR la punerea în circulație

- Doc: Cartea tehnică a autocisternei




- Verificare RAR, ADR, ISCIR la punerea în circulație

- Doc: Cartea tehnică a autocisternei


- Incendiu în vecinătate; supraîncălzire cisternă


- Stabilirea de trasee dedicate pentru autocisternele cu amoniac, în a căror vecinătate să nu existe surse de foc și nici materiale inflamabile

- Doc: plan de intervenție la incendiu - Doc: instrucțiuni de lucru


- Eroare de operare la alimentare – supraîncărcare cisternă


- Control de nivel la cisternă - Doc: instrucțiuni de lucru


- Material de construcție neconform

- Eliberare de conținut în atmosferă - Pericol de intoxicare personal

- Verficiare tehnică periodică RAR, ADR ISCIR



- Neetanșeități - Eliberare de conținut în atmosferă - Pericol de intoxicare personal






87








montaj


material

- Eliberare de conținut în atmosferă - Pericol intoxicare personal





- Nu este cazul.




- Verficiare tehnică periodică RAR, ADR ISCIR - Detectoare de gaze



- Supraîncărcarea cisternei, pierderi de conținut





- Eroare umană – lipsa coordonării între operatorul de la tablou și operatorul care efectuează încărcarea - Eroare AMC

- Eliberarea conținutului în atmosferă, pericol de intoxicare personal




- Nu este cazul




88








- Eroare umană – lipsa coordonării între operatorul de la tablou și operatorul care efectuează încărcarea

- Scăpări de conținut, pericol de intoxicare personal

- Instructaj periodic personal - Doc: instrucțiuni de lucru - Obs.: Procesul se desfășoară discontinuu 3.2. Eroare de operare pe

durata pornirii sau opririi


- Nu este cazul. Reparațiile la cisterne sunt efectuate de către proprietar


- Eroare de operare la transferul produselor la alimentarea cisternelor auto


- Instructaj periodic personal - Doc.: Instrucțiuni de lucru




- Nu este cazul. În vecinătatea rezervoarelor nu se vehiculează, nu se manipulează, nu se stochează și nu se utilizează substanțe inflamabile ce ar putea forma atmosfere explozive.






- Nu este cazul




89







- Nu este cazul


- Nu se aplică



- Nu este cazul


- Flacără în vecinătate - Pierdere de conținut, pericol de intoxicare personal

- Reglementarea regimului de lucru cu foc deschis



- Nu este cazul


- Nu este cazul

4.2.5. Scântei electrice - Nu este cazul.


- Nu se aplică



- Nu se aplică




90







- Nu se aplică


- Nu se aplică


- Nu se aplică

5.5. Scântei electrice - Nu este cazul.


- Nu se aplică








- Nu se aplică


- Nu se aplică

1.3.Descărcare insuficientă a substanţei eliberate din zona

- Nu se aplică




91






instalaţiei




- Evacuare ineficientă - Pericol de intoxicare personal

- Căile de evacuare sunt dimensionate corespunzător




- Incendiu în vecinătate - Pierdere de conținut. Pericol de intoxicare personal

- Rețea de hidranți funcțională -



- Pierdere de conținut. Pericol de intoxicare personal




- Incendiu nedetectat în vecinătate


- Mijloace de înștiințare și alarmare telefonice fixe și mobile





- Rețea de hidranți supraterani - Doc: Plan de urgență internă


- Lipsă apă de incendiu - Pericol de intoxicare personal

- Rețea de hidranți supraterani, gospodărie apă de incendiu



- Întârziere răspuns la incendiu


- Căi de acces suficient dimensionate, menținute libere

- Doc: Plan de evacuare în situații de urgență




92





















- Nu este cazul. Pe amplasament nu se vehiculează substanțe inflamabile care ar putea forma amestecuri explozive cu aerul.


- Nu este cazul. Pe amplasament nu se vehiculează substanțe inflamabile care ar putea forma amestecuri explozive cu aerul.

4.3. Distanţe inadecvate - Nu se aplică

4.4. Eşec al mijloacelor de limitare a exploziilor (perete rezistent la explozii, buncăr, trape / uşi anti-explozie, etc.)

- Nu se aplică


5.1. Eşec al sistemului de detectare al gazelor /

- Defectarea detectoarelor de gaze

- Evacuare de gaze nesesizată, pericol

- Întreținerea și verificarea periodică a detectorilor de gaze





93






substanţelor periculoase poluante

de intoxicare personal

- Doc.: Program de verificări echipamente de măsurare și securitate


- Nu este cazul


- Nu este cazul



- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul

6.4. Lipsa separării substanţelor solubile în apă de cele solide din gazele de coş

- Nu este cazul

6.5. Lipsa măsurilor de limitare a extinderii norilor toxici (de ex: prin

- Extinderea spațială a norului toxic

- Intoxicare personal - Intoxicare populație

- Rețea de hidranți - Doc: Plan de urgență internă




94






cortină de apă)



- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul








- Deteriorare cisternă - Scăpări de conținut. Intoxicare personal

- Diguri de protecție pe latura sudică a amplasamentului

-


- Nu este cazul. Amplasamentul este situat într-o zonă cu sesimicitate redusă (clasa de seismicitate 71)

1.3. Protecţie insuficientă - Nu este cazul




95






contra fenomenelor meteorologice periculoase



- Incendiu în vecinătate - Scăpări de conținut. Intoxicare personal

- Instalație de hidranți - Instruire personal

- Doc.: Plan de urgență internă


- Nu este cazul.


- Nu este cazul.



- Eroare de manevră / accident rutier

- Pierdere de conținut, intoxicare personal

- Restricții de trafic pe amplasament – limita de viteză 5 km/h



- Explozie în vecinătate - Pericol de incendiu - -




96









- Avariere cisternă, intoxicare personal





- Avariere cisternă, pericol de explozie




- Nu este cazul




- Intoxicare personal - Menținerea liberă a căilor de acces - Doc: Plan de urgență internă - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență

5.2. Lipsa echipamentului de intervenţie, protecţie şi a mijloacelor speciale de stingere / neutralizare

- Echipamente de protecție și mijloace de inervenție insuficiente sau în stare tehnică necorespunzătoare

- Intoxicare personal de intervenție


- Doc: Plan de urgență internă - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență




- Exerciții de alarmare - Doc: Plan de urgență internă - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență


6.1. Antrenament insuficient din punct de

- Antrenament insuficient - Intervenție ineficientă, pericol de


- Plan de urgență internă

- Exerciţii




97






vedere al comportării forţelor de intervenţie pe timpul situaţiilor de urgenţă

intoxicare personal







- Exerciţii


- Comunicare ineficientă cu forțele de intervenție terțe




- Exerciţii




98

LISTA DE VERIFICARE – Rezervor de stocare motorină de 16 mc


Instalaţie / mod de operare: Rezervor de stocare motorina de 16 mc





1.1. Eroare de proiectare Eroare de proiectare - Pierderi de conținut - Pericol de incendiu / explozie




- Pierderi de conținut - Pericol de incendiu / explozie

- - Doc: Autorizație de construire


- Incendiu în vecinătatea rezervorului;

- Eliberare de vapori prin supape; - Pericol de incendiu pool fire/ jet fire

-



- Eroare de operare la alimentare

-Eliberare de vapori prin supape/Pericol de incendiu (pool fire/ jet fire)

- - Doc: instrucțiuni de lucru


- Material de construcție a rezervorului neconform

- Eliberare de conținut în atmosferă - Pericol de incendiu

- - Doc: instrucțiuni de lucru - Doc.: Planuri de verificare rezervoare și conducte


- Nu este specific rezervoarelor




99








montaj


- Verificare tehnică periodică a rezervorului și elementelor adiacente (flanșe, îmbinări, suduri, conducte etc.)


1.8. Eşecul rulmenţilor

- Nu este cazul.


- Nu este cazul. Rezervoarele nu au componente în mișcare



- Scăpări ale conținutului - Pericol de incendiu în vecinătate

- Verificarea tehnică a rezervoarelor - Echipamente în construcție antiscântei - Detectoare de gaze



- Pierderi de conținut - Pericol de incendiu în vecinătate




- Eroare umană a operatorului care efectuează încărcarea -

- Eliberarea conținutului în atmosferă, pericol de incendiu




Nu este cazul.




100








- Eroare umană a operatoruuil care efectuează încărcarea

- Scăpări de conținut, pericol de incendiu

- Instructaj periodic personal - Doc: instrucțiuni de lucru - Obs.: Procesul se desfășoară discontinuu

3.2. Eroare de operare pe durata pornirii sau opririi

Nu este cazul.


- Nerespectarea regimului de lucru cu foc deschis

- Pericol de incendiu - Respectarea regimului de lucru cu foc deschis pe durata operațiunilor de mentenanța

- Doc.: Instrucțiuni de lucru - Rec.: Înscrierea tuturor datelor de idenificare a operațiilor executate în registrul permiselor de lucru


- Eroare de operare la transferul produselor de la cisterna auto la rezervor, sau la alimentarea cisternei auto.

- Pericol de incendiu - Instructaj periodic personal - Doc.: Instrucțiuni de lucru




- Nu este cazul. Pe amplasament sunt prezente substanțe inflamabile în mod uzual. Prezența acestora nu se datorează unor erori


- Nu este cazul.




101







- Nu este cazul.


- Nu este cazul.


- Nu este cazul.


- Nu se aplică



- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Descărcare electrostatică la transvazarea produselor

- Pericol de incendiu - Legarea la pământ a tuturor utilajelor și echipamentelor metalice - Verificarea periodică a legărilor la pământ (la 6 luni)





102






4.2.5. Scântei electrice - Nu este cazul. Rezervorul nu este deservit de echipamente alimentate electric


- Nu se aplică



- Nu se aplică


- Nu se aplică


- Nu se aplică



- Pericol de incendiu/ - Legarea la pământ a tuturor utilajelor și echipamentelor metalice - Verificarea periodică a legărilor la pământ (la 6 luni)


5.5. Scântei electrice - Nu este cazul. Rezervorul nu este deservit de echipamente alimentate electric


- Nu se aplică




103


Instalaţie / mod de operare: Rezervor de stocare motorină de 16 mc






- Incendiu în rezervor

Pericol de incendiu în vecinătate prin efect domino

Rețea de hidranți funcțională - Doc.: Instrucțiuni de lucru


- Extindere incendiu în vecinătate

Pericol de incendiu în vecinătate prin efect domino

Cuvă de retenție dimesionată corespunzător

- Doc: Carte tehnică a rezervorului


- Nu se aplică.


- Nu se aplică.


- Evacuare ineficientă - Deces personal - Căile de evacuare sunt dimensionate corespunzător




- Incendiu în vecinătate - Pericol de incendiu - Rețea de hidranți funcțională - Amplasarea la o distanță sigură față de alte instalații

-


- Incendiu în vecinătate - Pericol de incendiu - Rețea de hidranți funcțională

-




104









- Pericol de incendiu - Mijloace de înștiințare și alarmare telefonice fixe și mobile

- Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de urgență internă



- Pericol de incendiu - Rețea de hidranți supraterani



- Lipsă apă de incendiu - Pericol de incendiu - Rețea de hidranți supraterani, gospodărie apă de incendiu




- Pericol de incendiu - Căi de acces suficient dimensionate, menținute libere




- Pericol de extindere incendiu

- Organizare pentru prima intervenție - Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de urgență internă








- Organizare pentru prima intervenție - Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu




105









- Nefucționarea detectorilor de gaze

- Pericol de incendiu - Întreținerea și verificarea periodică a detectorilor de gaze



- Neetanșeitate, pierderi de conținut

- Pericol de incendiu - Întreținerea și verificarea periodică a rezervoarelor și conductelor aferente

- Doc.: Instrucțiuni de lucru - Doc.: Planuri de verificare rezervoare și conducte

4.3. Distanţe inadecvate - Accident în vecinătate - Pericol de incendiu Amplasarea la o distanță sigură față de alte instalații

-


- Nu se aplică.




- Evacuare de gaze nesesizată, pericol de incendiu




- Nu este cazul

5.3. Eşec al sistemului - Nu este cazul




106






de detectare a substanţelor în sistemul de canalizare / ape uzate



- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul

6.5. Lipsa măsurilor de limitare a extinderii norilor toxici (de ex: prin cortină de apă)

- Nu este cazul



- Nu este cazul

7.2. Lipsa sistemelor de tratare / neutralizare pentru substanţele

- Nu este cazul




107






periculoase


- Nu este cazul


- Nu este cazul








- Deterior rezervor - Scăpări de conținut - Construcție dig contra inundațiilor -


- Detriorare rezervoare - Scăpări de conținut - La faza de proiectare s-a ținut seama de seismicitatea zonei Orașului Târnăveni

-


- Nu e cazul.



- Incendiu în vecinătate - Pericol de incendiu - Instalație de hidranți - Instruire personal


2.2. Protecţie insuficientă contra fulgerelor sau a

- Nu e cazul.




108






pericolelor datorate prezenţei liniilor de înaltă tensiune


- Nu e cazul.



-Impact cu un vehicul aflat în mișcare

- Pericol de incendiu - Restricții de trafic pe amplasament



- Nu este cazul. Nu există surse în vecinătatea rezervorului




- Avariere rezervor, pericol de incendiu

- Accesul terților este reglementat prin instrucțiuni interne. Orice persoană străină este însoțită de un agent de pază sau de un reprezentant al societății

- Procedură de lucru/Instrucțiuni de lucru



- Avariere rezervor, pericol de incendiu


- Procedură de lucru/Instrucțiuni de lucru




109







- Nu este cazul




- Pericol de incendiu - Menținerea liberă a căilor de acces - Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență


- Echipamente de protecție și mijloace de intervenție insuficiente sau în stare tehnică necorespunzătoare

- Pericol de incendiu vecinătate


- Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență



- Pericol de incendiu în vecinătate

- Exerciții de alarmare - Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență



- Antrenament insuficient - Intervenție ineficientă, pericol de incendiu vecinătate


- Plan de intervenţie în caz de incendiu

- Exerciţii



- Intervenție ineficientă, pericol de incendiu



- Exerciţii




110












- Exerciţii

LISTA DE VERIFICARE – Cisternă auto de alimentare cu motorină


Instalaţie / mod de operare: Cisternă auto de alimentare cu motorină





1.1. Eroare de proiectare Eroare de proiectare - Pierderi de conținut - Pericol de incendiu




- Pierderi de conținut - Pericol de incendiu

- -


- Incendiu în vecinătate; - Eliberare de vapori prin supape; - Pericol de incendiu

-



- Eroare de operare la alimentare – supraîncărcare cisternă

- Depăşirea presiunii, eliberare de vapori prin supape; - Pericol de incendiu

- Control de nivel la cisternă - Doc: instrucțiuni de lucru




111







- Material de construcție neconform


- Verficiare tehnică periodică de către proprietar - Verificare tehnică la recepție



- Neetanșeități - Eliberare de conținut în atmosferă - Pericol de incendiu

- Verficiare tehnică periodică de către proprietar - Verificare tehnică la recepție




montaj


material


- Verificare tehnică periodică a cisternei - Doc: instrucțiuni de lucru



- Nu este cazul.



- Scăpări ale conținutului - Pericol de incendiu în vecinătate

- Verificarea tehnică a cisternei - Legarea la pământ a cisternei pe durata transvazării - Echipamente în construcție antiscântei - Detectoare de gaze



- Supraîncărcarea cisternei, pierderi de conținut

- Pericol de incendiu în vecinătate






112







- Eroare umană a operatorului care efectuează încărcarea

- Eliberarea conținutului, pericol de incendiu




- Nu este cazul



- Eroare umană a operatorului care efectuează încărcarea

- Scăpări de conținut, pericol de incendiu

- Instructaj periodic personal - Doc: instrucțiuni de lucru - Obs.: Procesul se desfășoară discontinuu 3.2. Eroare de operare pe

durata pornirii sau opririi


- Nu este cazul. Reparațiile la cisterne sunt efectuate de către proprietar


- Eroare de operare la transferul produselor de la cisternele auto la rezervoare, între rezervoare sau la alimentarea cisternelor auto

- Pericol de incendiu / explozie

- Instructaj periodic personal - Doc.: Instrucțiuni de lucru




- Nu este cazul.




113







- Nu este cazul.


- Nu este cazul.


- Nu este cazul.


- - Nu este cazul.


- Nu se aplică



- Nu este cazul


- Nu este cazul.


- Nu este cazul




114










4.2.5. Scântei electrice - Nu este cazul.


- Nu se aplică



- Nu se aplică


- Nu se aplică


- Nu se aplică





5.5. Scântei electrice - Nu este cazul.


- Nu se aplică.




115








- Neetanșeitate - incendiu - verficare tehnică cisternă la recepție - Doc.: Instrucțiuni de lucru


- Nu se aplică


- Nu se aplică.


- Nu se aplică.


- Evacuare ineficientă - Deces personal - Căile de evacuare sunt dimensionate corespunzător




- Incendiu în vecinătate - Pericol de incendiu/explozie




- Pericol de incendiu / explzoie





- Pericol de explozie - Mijloace de înștiințare și alarmare telefonice fixe și mobile

- Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu




116









- Pericol de explozie - Rețea de hidranți supraterani



- Lipsă apă de incendiu - Pericol de explozie - Rețea de hidranți supraterani, gospodărie apă de incendiu




- Pericol de explozie - Căi de acces suficient dimensionate, menținute libere




- Pericol de explozie, extindere incendiu











4.1. Eşec al sistemelor de detectare (gaze /

- Nefuncționarea detectorilor de gaze

- Pericol de incendiu/ explozie






117






concentraţie) - Doc.: Program de verificări echipamente de măsurare și securitate


- Neetanșeitate, pierderi de conținut

- Pericol de incendiu/explozie

- Întreținerea și verificarea periodică a rezervoarelor și conductelor aferente


4.3. Distanţe inadecvate - Accident în vecinătate - Pericol de incendiu/explozie

- Rezervoarele sunt acoperite cu pamântși protejate cu ziduri de susținere pe trei laturi și zid anti-ex pe latura dinspre pompe

-


- Nu se aplică




- Evacuare de gaze nesesizată, pericol de explozie




- Nu este cazul


- Nu este cazul




118








- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul


- Nu este cazul

6.5. Lipsa măsurilor de limitare a extinderii norilor toxici (de ex: prin cortină de apă)

- Nu este cazul



- Nu este cazul


- Nu este cazul

7.3. Nefuncţionarea eliminării termice a

- Nu este cazul




119






substanţei / lipsa faclei


- Nu este cazul

Amplasament: WASTES ECOTECH S.R.L Târnăveni







- Deteriorare cisternă Scăpări de conținut Construcție dig contra inundațiilor


- Deteriorare cisternă - Scăpări de conținut - La faza de proiectare s-a ținut seama de seismicitatea orașului Târnăveni

-


- Nu este cazul.



- Incendiu în vecinătate - Pericol de incendiu - Instalație de hidranți - Instruire personal



- Nu este cazul.

2.3. Protecţie insuficientă - Nu este cazul.




120






contra unui eşec al conductelor ce conţin substanţe periculoase, care nu fac parte din instalaţie (amplasament) dar care traversează zona amplasamentului



- Eroare de manevră / accident rutier

- Pericol de incendiu - Restricții de trafic pe amplasament – limita de viteză 5 km/h



- Nu este cazul.




- Avariere cisternă, pericol incendiu


- Procedură de lucru/instrucțiuni de lucru



- Avariere cisternă, pericol de incendiu


Procedură de lucru/instrucțiuni de lucru


- Nu este cazul




121









- Pericol de incendiu vecinatate

- Menținerea liberă a căilor de acces - Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență


- Echipamente de protecție și mijloace de inervenție insuficiente sau în stare tehnică necorespunzătoare

- Pericol de incendiu vecinătate


- Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de evacuare în situații de urgență



- Pericol de explozie, pericol de incendiu în vecinătate

- Exerciții de alarmare - Doc: Plan de intervenție în caz de incendiu - Doc: Plan de urgență internă



- Antrenament insuficient - Intervenție ineficientă, pericol de incendiu



- Exerciţii







- Exerciţii






- Exerciţii




122

Efectele posibile, rezultate în urma analizei sunt: - Poluarea mediului; - Accidente şi intoxicare personal; - Pericol de incendiu; - Deteriorare utilaje.

Acţiunile preventive necesare rezultate în urma analizei sunt prezentate în

continuare.

URMĂRIREA REALIZĂRII DE ACŢIUNI SUPLIMENTARE (PREVENTIVE)

Nr. crt.

Acţiunea preventivă Responsabil Data prevăzută

de realizare

1 Verificarea stării tehnice a utilajelor prin metode nedistructive, aplicând tehnologii actualizate

Operator RSVTI Permanent, conform normativelor

2 Verificarea ISCIR a utilajelor şi conductelor în termenele prescrise

Operator RSVTI Permanent conf. scadenţelor

3 Respectarea parametrilor de lucru Şef instalaţie, personal operare

Permanent

4 Reactualizarea regulamentului de fabricaţie în raport cu modificările intervenite în instalaţie

Şef instalaţie De câte ori apar modificări în instalație

5 Verificarea interblocărilor prevăzute în flux, periodicitatea, pentru asigurarea stării de funcţionare continue.

Şef instalaţie si serviciile de mentenanță

Permanent

6 Instruirea şi retestarea periodică a personalului de exploatare şi întreţinere

Şef instalaţie Permanent/ conform grafice

7 Verificarea periodică a echipamentelor electrice pentru conformare cu normele antiex prevăzute pentru această instalaţie.

serviciile de specialitate

Permanent, conform normativelor

8 Menţinerea în stare de funcţionare a dispozitivelor şi echipamentelor de intervenţie în caz de urgenţă

Şef instalaţie /serviciile de specialitate

Permanent

4.1.2.2. Analiza preliminară a riscurilor 4.1.2.2.1. Identificarea instalațiilor și a secțiunilor supuse analizei

În Capitolul 2 al raportului au fost identificate instalațiile care sunt relevante pentru securitate.

Aceste instalații sunt următoarele: - Rezervoarele de depozitare amoniac; - Rezervorul de motorină de 16 mc; - Autocisterna de alimentare cu motorină a utilajelor.

Utilizând criteriile și definițiile din metodologie au fost identificate în cadrul instalațiilor secțiunile prezentate în tabelul de mai jos.




123

Tabelul nr. 10 Instalații și secțiuni

Nr. crt.

Denumire instalație Denumire secțiune Cod secțiune

1. Rezervoarele de depozitare amoniac

Rezervoare de depozitare amoniac

A Autocisterne de livrare amoniac

2. Rezervorul de motorină Rezervorul de motorină B

3. Autocisterna de alimentare a utilajelor cu motorină Autocisternă cu motorină C

4.1.2.3. Analiza instalațiilor și a secțiunilor identificate 4.1.2.3.1. Sectiunea A: Rezervoare de depozitare amoniac - Activitatea desfășurată: Depozitarea și livrarea amoniacului Tabelul nr. 11 Descrierea activității

Operații Echipament principal implicat

Substanțe implicate

Capacități principale de stocare (inclusiv in utilaje principale)

- Alimentarea amoniacului lichid subprodus al instalației de valorificare șlam - Depozitarea amoniacului in rezervoare - Pomparea amoniacului spre autocisterne pentur livrare - Livrarea producției de amoniac cu autocisterne

- Conductele de alimentare a rezervoarelor cu amoniac de la instalație - Rezervoarele de amoniac - Pompe de descărcare

- Amoniac

- 4 rezervoare de 50,5 to fiecare; - o autocisternă de 20 to. Odată încărcată, autocisterna nu va staționa pe amplasament

Tabelul nr. 12 Substanțe periculoase implicate

Substanțe periculoase implicate

Cantități maxime posibil a fi prezente sau debitate

Fraze pericol Clasificare


Legea nr. 59/2016 Anexa nr. 1

Amoniac 202 to în rezervoare și cisterna aflată la alimentare

H221, H280, H3312, H314, H400

- Gaz inflamabil - Toxic - Periculos pentru mediul acvatic

Partea 1, Pct. H2, P2, E1 Partea 2, Pct. 35

Tabelul nr. 13 Hazarduri și Substanțe periculoase implicate

Ref. Lista hazarduri

A1 Scurgeri de amoniac la conducta de alimentare din instalație a rezervoarelor

A2 Scurgeri de amoniac din rezervoare

A3 Scurgeri de amoniac la alimentarea autocisternei

A4 Scurgeri de amoniac din autocisternă




124

Tabelul nr. 14 Evaluare PHA Rezervoare de amoniac

Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecințe imediate

și finale posibile Măsuri de prevenire

A1

Scurgeri de amoniac la conducta de alimentare din instalație a rezerovarelor

A1.1 Avarii la conductă 1 3 3 - Afectarea personalului prin stropire - Afectarea personalului datorita unor emisii de vapori toxici- dispersii toxice

- Program de întreținere - Plăcuțe de avertizare pericol

A1.2 Neetanșeități la flanșe, îmbinări, armături

2 2 4

A1.3 Avarii la pompe: neetanșeități, vibrații produse de cavitație

3 1 3

A1.4 Defecte de material sau proiectare defectuoasă

1 3 3

A2 Scurgeri de amoniac din rezervoare (Scenariile nr. 1, 2)

A2.1 Fisurarea peretelui rezervorului (Scenariul nr. 1)

1 5 5

- Afectarea personalului prin stropire - Afectarea personalului datorita unor emisii de vapori toxici - dispersii toxice

- Program de întreținere - Plăcuțe de avertizare pericol - Control și operare din DCS cu interblocare pompe de alimentare la nivel maxim

A2.2 Întreținere deefectuoasă 1 3 3

A2.3 Defecte de material sau proiectare defectuoasă

1 3 3

A2.4 Avarii la ștuțuri și armături (Scenariul nr. 2)

2 4 8

A2.5 Supraumplerea rezervorului – eroare de operare

1 3 3

A3

Scurgeri de amoniac la alimentarea autocisternei

A3.1 Eroare de operare – cuplare defectuoasă a racordului de încărcare

2 2 4 - Afectarea personalului prin stropire - Afectarea personalului datorita unor emisii de vapori toxici - dispersii toxice

- Program de întreținere - Plăcuțe de avertizare pericol - Instruire personal

A3.2 Fisuri provocate de coroziune 1 3 3

A3.3 Neetanseitati la flanse, armaturi 2 2 4

A3.4 Defecte de material sau proiectare defectuoasa

1 3 3

A4 Scurgeri de amoniac din autocisternă (Scenariul nr. 3)

A4.1 Fisurarea peretelui cisternei 1 3 3 - Afectarea personalului prin stropire - Afectarea personalului datorita unor emisii de vapori toxici - dispersii toxice

- Inspecții tehnice periodice la cisternă: ITP și ADR; - Operare de personal autorizat ADR

A4.2 Ruperea unei armături pe corpul cisternei (Scenariul nr. 3)

2 4 8

A4.3 Eroare de manevrare a cisternei 1 4 4




125

Tabelul nr. 15 Matricea de evaluare a riscului Rezervoare de amoniac Consecințe

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofal

1 2 3 4 5

Pro

ba

bili

tate

Improbabil 1 A1.1, A1.4, A2.2, A2.3, A2.5, A3.2,

A4.1

A4.3 A2.1

Izolat 2 A1.2, A3.1, A3.3

A2.4, A4.2

Ocazional 3 A1.3

Probabil 4

Frecvent 5

4.1.2.3.2. Secțiunea B: Rezervorul de motorină - Activitatea desfășurată Depozitare motorină

Tabelul nr. 16 Descrierea activității

Operații

Echipament principal implicat

Substanțe implicate

Capacități principale de stocare (inclusiv în utilaje principale)

- Recepția motorinei auto de la furnizori; - depozitarea motorinei în vederea distribuției către utulajele motorizate de pe amplasament

- Rezervor de motorină

- Motorină auto

- 1 rezervor de motorină de 16 mc


Substanțe periculoase

implicate

Cantități maxime posibil

a fi prezente sau debitate

Fraze pericol

Clasificare


Legea nr. 59/2016 Anexa

nr. 1

Motorină - 16 mc / 13 to H351, H226, H304, H315, H332, H373, H411

- Inflamabil Partea 1-P5b, E2 Partea 2 Pct 34

Tabelul nr. 18 Hazarduri și Substanțe periculoase implicate


B1 Scurgeri de motorină la rezervor

B2 Incendiu la rezervorul de motorină




126

Tabelul nr. 19 Evaluare PHA Rezervorul de motorină

Ref. Pericol Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinte imediate și

finale posibile

Masuri de prevenire

B1 Scurgeri de motorină la rezervor

B1.1

Fisurarea peretelui rezervorului datorită unor solicitări mecanice foarte mari (coliziune cu obiecte mari sau mijloace de transport)

1 3 3 - Scurgere motorină în zona de parcare - Scurgere motorina în sistemul de canalizare - Incendiu/explozie

- Sistem de întreținere și inspecție - Platformă protejată prin betonare - Instruire personal și conducatori auto - Plăcuțe de avertizare pericol.

B1.2 Fisuri cauzate de coroziune 2 2 4

B1.3 Întreținere defectuoasă 2 2 4

B1.4 Defecte de material sau proiectare defectuoasă

1 3 3

B1.5 Avarii la ștuțuri și armături 3 1 3

B1.6 Erori de operare - Supraumplere 2 2 4

B1.7 Erori de operare la descărcarea motorinei din autocisterne

2 2 4

B1.8 Tentative de furt soldate cu scurgeri 2 1 2

B2

Incendiu la rezervorul de motorină (Scenariul 4)

B2.1 Aprinderea unor scurgeri de motorină ca urmare a unor surse de inițiere: foc deschis, fumat, scântei, incendii în vecinătate

2 3 6 - Avarii la rezervor - Extindere incendiu la instalatii si utilaje prezente in zona - Accidentare personal - Poluare cu resturi din incendiu - Poluare cu gaze de ardere si fum

- Umplerea sub nivelul lichidului; - Controlul debitelor de umplere și golire; - Plăcuțe de avertizare pericol - Instruire personal si conducatori auto - Asigurare mijloace de intervenție

B2.2 Aprinderea motorinei în rezervor ca urmare a unor surse de inițiere: foc deschis, fumat, scântei, incendii în vecinătate

2 4 8




127

Tabelul nr. 20 Matricea de evaluare a riscului Rezervor de motorină. Consecinte

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofal

1 2 3 4 5

Pro

ba

bili

tate

Improbabil 1 B1.1, B1.4,

Izolat 2 B1.8 B1.2, B1.3, B1.6, B1.7

B2.1 B2.2

Ocazional 3 B1.5

Probabil 4

Frecvent 5

4.1.2.3.3. Secțiunea C: Autocisterna de alimentare a utilajelor cu motorină - Activitatea desfășurată: Transportul motorinei de la rezervor la zona de lucru și alimentarea utilajelor autopropulsate

Tabelul nr. 21 Descrierea activității

Operații Echipament principal implicat

Substante implicate

Capacitati principale de stocare (inclusiv in utilaje principale)

- Preluarea motorinei din rezervorul amplasat în zona de parcare - Distribuția motorinei la utilajele autopropulsate ce vor opera în zona batalurilor

- autocisterna și echipamentele din dotarea acesteia

- motorină auto

- autocisternă


Substanțe periculoase

implicate

Cantitati maxime

posibil a fi prezente sau

debitate

Fraze pericol

Clasificare


Legea nr. 59/2016 Anexa

nr. 1

Motorină - 20 mc / 17 to H351, H226, H304, H315, H332, H373, H411

- Inflamabil Partea 1-P5b, E2 Partea 2 Pct 34

Tabelul nr. 23 Hazarduri și Substante periculoase implicate


C1 Scurgeri de motorină la cisternă

C2 Incendiu la cisterna de motorină




128

Tabelul nr. 24 Evaluare PHA Autocisterna de motorină

Ref. Pericol Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinte

imediate și finale posibile

Masuri de prevenire

C1 Scurgeri de motorina la cisternă

C1.1 Fisurarea peretelui rezervorului datorită unor solicitări mecanice foarte mari (coliziune cu obiecte mari sau mijloace de transport)

1 3 3

- Scurgere motorină în zona de alimentare - Scurgere motorina în sistemul de canalizare - Incendiu/explozie

- Sistem de întreținere și inspecție - Platforme și drumuri protejate prin betonare - Instruire personal și conducatori auto - Plăcuțe de avertizare pericol.

C1.2 Fisuri cauzate de coroziune 2 2 4

C1.3 Întreținere defectuoasă 2 2 4

C1.4 Defecte de material sau proiectare defectuoasă 1 3 3

C1.5 Avarii la ștuțuri și armături 3 1 3

C1.6 Erori de operare - Supraumplere 2 2 4

C1.7 Erori de operare la descărcarea motorinei din autocisterne

2 2 4

C1.8 Tentative de furt soldate cu scurgeri 2 1 2

C2

Incendiu la cisterna de motorină (Scenariul 5)

C2.1 Aprinderea unor scurgeri de motorină ca urmare a unor surse de inițiere: foc deschis, fumat, scântei, incendii în vecinătate

2 3 6

- Avarii la cisternă - Extindere incendiu la instalatii si utilaje prezente in zona - Accidentare personal - Poluare cu resturi din incendiu - Poluare cu gaze de ardere si fum

- Umplerea sub nivelul lichidului; - Controlul debitelor de umplere și golire; - Plăcuțe de avertizare pericol - Instruire personal si conducatori auto - Asigurare mijloace de intervenție

C2.2 Aprinderea motorinei în cisternă ca urmare a unor surse de inițiere: foc deschis, fumat, scântei, incendii în vecinătate

2 4 8




129

Tabelul nr. 25 Matricea de evaluare a riscului Autocisternă de alimentare cu motorină Consecinte

Nesemnificative

Minore Moderate Majore Catastrofale

1 2 3 4 5

Pro

ba

bili

tate

Improbabil 1 C1.1, C1.4

Izolat 2 C1.8

C1.2, C1.3, C1.6, C1.7

C2.1 C2.2

Ocazional 3 C1.5

Probabil 4

Frecvent 5

4.1.2.3 Concluzii la analiza preliminară a riscurilor

Din analiza preliminară a riscurilor (analiza calitativă) rezultă că riscurile se situează în zonele scăzute și moderate ale matricelor de riscuri. Aceasta se datorează în principal nivelului tehnic ridicat de monitorizare și control al procesului, și măsurilor de prevenire și/sau corective propuse.

Cu toate ca riscul este unul scazut o serie de evenimente pot avea consecinte ce se pot incadra in categoria accidentelor majore. Aceste evenimente sunt: - scurgeri de amoniac la rezervoarele și autocisternele cu amoniac; - incendiu la rezervorul de motorină; - incendiu la autocisterna de alimentare cu motorină a utilajelor mobile de pe amplasament.

În ceea ce privește eventualele dezastre naturale (inundații) se poate spune ca nu au fost identificate ca fiind cauze care să poată juca un rol în declanșarea sau să contribuie negativ la escaladarea scenariilor de accidente majore identificate și analizate.

Zona municipiului Târnăveni este situată într-un areal caracterizat de intensități seismice probabile 7, a doua cea mai scăzută valoare a intensității seismice probabile, pe o scară care pe teritoriul Romaniei are 4 nivele (de la 6 la 9), dupa zona Vrancea care are cea mai mare valoare a intensității seismice: 92, deci apariția unor cutremure este improbabila și de aceea nu au fost identificate ca fiind relevante în sensul apariției unor hazarduri induse de cutremure.




130

4.2. Selecția scenariilor de accidente majore pentru analiza cantitativă de risc Din Analiza Preliminară de Hazard (PHA) rezultă că o serie de hazarde pot duce la accidente majore. Pentru analiza cantitativă de risc au fost selectate scenarii de accidente majore posibile in condiții rezonabile, cu toate că riscul de producere a unor evenimente cu consecințe grave este scăzut. Tipurile de scenarii de accidente identificate în PHA sunt: - scurgeri de amoniac la rezervoarele de depozitare amoniac, soldate cu dispersie toxică;

Tabelul nr. 26 Corelare Evaluare PHA si scenariul realizat Ref. Hazard Risc Consecințe Scenariul

A2 Avarie la un rezervor de amoniac A2.1 5 Majore 2

A2 Avarii la ștuțuri și armături rezervor de amoniac A2.4 8 Majore 1

A4 Avarii la ștuțuri și armături cisternă de amoniac A4.2 8 Majore 3

- incendiu la rezervorul de motorină;

Tabelul nr. 27 Corelare Evaluare PHA și scenariul realizat Ref. Hazard Risc Consecințe Scenariul

B2 Aprinderea motorinei în rezervor B2.2. 8 Majore 4

- incendiu la rezervorul de motorină;

Tabelul nr. 28 Corelare Evaluare PHA și scenariul realizat Ref. Hazard Risc Consecințe Scenariul

C2 Aprinderea motorinei în cisternă C2.2. 8 Majore 5




131

4.3. Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate

Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate se face în scopul furnizării de date privind intervenția pe amplasament și planificării de urgenta.

Pentru evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor bazate pe consecințe, prin simularea unor scenarii de accidente majore de tip dispersii toxice și incendii.

4.3.1. Metodologia de evaluare

Metodologia „bazată pe consecințe”, are ca element proncipal evaluarea

consecințelor unor posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând astfel analiza incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvențelor de producere a accidentelor potențiale.

Consecințele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanței la care mărimea fizică ce descrie consecințele (radiația termică, concentrația norului toxic) atinge o valoare (prag) limită corespunzator începutului manifestării efectelor nedorite.

Pentru analiza consecințelor accidentelor și delimitarea zonelor de impact, în prezenta lucrare au fost utilizate valorile prag conform Anexei nr. 2 la „Metodologia pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism”, aprobata prin Ord. Nr. 3710/1212/99/2017 al Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, Ministerului Mediului si Ministerului Afacerilor Interne.

Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care definește accidentul analizat și valoarea indicatorului specific determinat. Pentru delimitarea zonelor de impact au fost utilizate urmatoarele valori prag, conform prevederilor Ord. 3710/1212/99/2017: a. Pentru valoarea radiatiei termice la incendiu:

- 12,5 kW/mp pentru zona de mortalitate ridicata si efect Domino; - 7 kW/mp pentru zona pragului de mortalitate; - 5 kW/mp pentru zona de vatamari ireversibile; - 2,5 kW/mp pentru zona de vatamari reversibile.

b. Pentru valoarea concentratiei substantei la dispersie toxica:

- LC50 pentru zona de mortalitate ridicata; - AEGL-3 pentru zona pragului de mortalitate; - AEGL-2 pentru zona de vatamari ireversibile; - AEGL-1 pentru zona de vatamari reversibile.




132

LC50 este concentrația statistic determinată a unei substanțe în aer care se estimează ca omoară 50% dintre subiecții de test când este administrată ca o singură expunere (de regulă 1 sau 4 ore).

Indicii AEGL (Acute Exposure Guideline Levels – nivel orientativ asupra expunerii acute) sunt dezvoltați de US-EPA – Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite ale Americii, și reprezintă valori distincte ale concentrației pentru intervale de timp de expunere de 10, 30, 60 minute, 4 și 8 ore, după cum urmeaza: - AEGL-3 reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe, exprimată în ppm sau

mg/mc, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii sensibili, să sufere efecte care amenință viața sau pot provoca moartea;

- AEGL-2 reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe, exprimată în ppm sau mg/mc, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii sensibili, să sufere efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung, ce afectează sănătatea sau capacitatea de autoevacuare;

- AEGL-1 reprezintă valoarea concentrației în aer a unei substanțe, exprimată în ppm sau mg/mc, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii sensibili, să sufere disconfort apreciabil, iritații sau anumite efecte asimptomatice care nu afectează simțurile. Efectele expunerii nu provoacă incapacitate, sunt trecatoare și reversibile atunci când expunerea inceteaza.

4.3.1.1. Modelarea scenariilor de accident cu dispersie toxică

Pentru calculul indicatorilor la scenariile de accident cu dispersie toxică a fost utilizat produsul informatic ALOHA.

Programul ALOHA (Areal Locations of Hazardous Atmospheres) este un program dezvoltat de Guvernul SUA și alte instituții: Environmental Protection Agency, National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) si National Safety Council ca parte a unui program cuprinzator: CAMEO (Computer Aided Management of Emergency Operations), pentru calculul efectelor accidentelor chimice și pentru planificarea urgențelor prin modelarea hazardurilor, cum ar fi toxicitate, inflamabilitate, radiație termică, suprapresiune, legate de deversari de substante chimice având ca rezultat dispersii, incendii și explozii.

Modelul ține seama de condițiile atmosferice și modelează diferite situații: scurgeri din rezervoare de diferite forme (orizontale, verticale, sferice), prin conducte sau fisuri de diferite dimensiuni, sau emisii directe, indicand distanța la care concentrația vaporilor toxici depășește nivelul de toxicitate admisibil.

Notă: Programul ALOHA s-a utilizat numai pentru situații de scurgeri de amoniac.

Pentru modelarea matematică a dispersiei norului toxic de amoniac au fost luate în

considerare două ipoteze meteorologice, după cum urmează: - Situația cea mai defavorabilă, caracterizată prin următorii parametri: viteza vântului

1 m/s, stabilitate atmosferică stabil (E), inversie termică 50 metri; - Situația cea mai frecventă, caracterizată prin următorii parametrii: viteza vântului

2 m/s, stabilitate atmosferică ușor instabil (C), fără inversie termică.




133

4.3.1.2. Modelarea matematică a scenariilor de accident cu incendiu pool fire

Pentru incendii, luând în considerare specificul depozitării și evoluția previzibilă a unui eventual accident, s-a utilizat modelul de scenariu „pool fire” (incendiu pe „balta” de produs inflamabil), considerând suprafața liberă a produsului ca fiind cea incendiată.

În vederea determinării distribuției spațale a fluxului radiației termice s-a utilizat un model matematic de simulare elaborat de U.S. Nuclear Regulatory Commission (Naeem Iqbal, Mark Henry Salley, Sunil Weerakkody, Fire Dynamics Tools: Quantitative Fire Hazard. Analysis Methods for the U.S. Nuclear Regulatory Commission, Fire Protection Inspection Program. Final Report. Division of System Safety and Analysis. Office of Nuclear Reactor Regulation. U.S. Nuclear Regulatory Commission, 2004)

Incendiile de tip pool fire se caracterizează printr-o secţiune mare a flăcării, arderea

având loc în condiţiile unui deficit de aer. Din acest motiv există posibilitatea formării de funingine, care ecranează parţial radiaţia termică. Acest fenomen se manifestă îndeosebi în cazul incendiilor la rezervoare de produse lichide. Temperatura flăcării atinge valori de maxim 800 – 1200 °C. Dat fiind faptul că acest scenariu descrie incendii la nivelul rezervoarelor deschise de materiale inflamabile lichide, în modelarea matematică este necesar a se lua în considerare influenţa factorilor meteorologici, în special a vântului.

În acest caz, debitul de căldură emis poate fi calculat cu relaţia:

Q = m*·ΔHc·A(1 – exp(-kβ·D)) (1) unde Q reprezintă debitul de căldură generat la ardere (kW)

m* – debitul masic specific de combustibil ars (kg·s-1·m-2) ΔHc – entalpia de combustie (kJ/kg) D – diametrul flăcării (asimilat diametrului rezervorului) (m) A – aria secţiunii de ardere (egală cu aria secţiunii rezervorului) (m2) kβ – constantă empirică (m-1). Pentru motorina auto termenii din ecuația (1) au următoarele valori: ΔHc, = 44.400 kJ/kg; m* = 0,044 kg(m2s); kβ = 100. În cazul în care secţiunea rezervorului nu este circulară, diametrul echivalent D se

calculează conform relaţiei:

D = (4·A/π)1/2 (2) unde A reprezintă aria secţiunii de ardere.

În modelarea scenariilor de tip pool fire, flacăra este considerată ca având o formă

cilindrică, secţiunea acesteia fiind egală cu secţiunea rezervorului. În condiţii de vânt, înălţimea flăcării Hf (m) se calculează conform relaţiei:




134

( ) 21,0

67,0

**

55 ugD

mDH

a

f

=

(3)

unde m* reprezintă debitul masic specific de combustibil ars (kg·s-1·m-2) ρa – densitatea aerului atmosferic (kg/mc) g – acceleraţia gravitaţională (m/s2) u* – viteza adimensională D – diametrul rezervorului. Viteza adimensională a vântului u* se calculează conform ecuaţiei:

( )Dmufuw

,,* *= (4)

Pe baza vitezei adimensionale u* se calculează unghiul de înclinare a flăcării θ (rad)

conform ecuaţiei:

=

=

1dacă1cos

1dacă*

1cos

u*

u*u

(5)

Modelul conceptual al unui incendiu de tip pool fire, în prezenţa vântului, este

prezentat în figura de mai jos:

Figura nr. 8 – Modelul conceptual pentru un incendiu pool fire în prezenţa vântului

a – ţinta este amplasată la nivelul rezervorului b – ţinta este amplasată deasupra nivelului rezervorului

În cele ce urmează, modelarea este realizată pentru calculul fluxului termic la nivelul

unei ţinte considerate la vârful utilajului, pentru a evalua posibilitatea extinderii incendiului la obiectele învecinate, conform modelului conceptual prezentat în figura 8.

Pentru incendiile de tip pool fire, fluxul termic poate fi calculat conform ecuaţiei:




135

q* = E·F (6)

unde q* reprezintă fluxul termic la distanţa R faţă de centrul suprafeţei de ardere (kW/mp) E – fluxul termic radiant la suprafaţa flăcării (kW/mp) F – factor de atenuare, care scade pe măsură ce distanţa creşte Fluxul radiant E este dificil de calculat, o relaţie adecvată în acest sens având forma:

E = ε·σ·T4 (7) unde ε reprezintă coeficientul de emisivitate al flăcării (adimensional, cu o valoare

cuprinsă între 0 şi 1) σ – constanta Stefan-Bolzmann = 5,67·10-11 kW/(m2K4) T – temperatura flăcării (K)

Această modalitate de calcul are o serie de limite. Temperatura flăcării este dificil a

fi determinată, şi în plus ea poate varia ca urmare a turbulenţelor ce apar în flacără. Totuşi, pentru incendii la rezervoare mari, care implică alcooli inferiori, temperatura poate fi estimată în intervalul 800 – 850 °C. Coeficientul de emisivitate este subunitar şi scade pe măsură ce secţiunea de ardere creşte. Aceasta se datorează arderii incomplete, care conduce la producerea unor cantităţi importante de funingine ce ecranează parţial radiaţia termică.

În calcule temperatura a fost estimată în intervalul de valori menţionat anterior, ţinând seama de natura materialului inflamabil şi diametrul rezervorului. Coeficientul de emisivitate ε este considerat egal cu 1.

Factorul de atenuare, F, este o mărime vectorială ce se calculează ţinând seama că fluxul de căldură se disipă atât orizontal cât şi vertical. În consecinţă, acesta poate fi calculat conform ecuaţiei:

22

vo FFF += (8)

Cele două componente ale factorului de atenuare pot fi calculate conform ecuaţiilor

empirice:

( ) ( )

( ) ( )

−

−+

−

−−+

++

−++−++−

−

+=

Cb

b

Cb

bab

C

b

babbba

b

bFo

1

cos1ctg

1

cos1ctg

sin

1

1

B

Actg

AB

cos121

1

1ctg

2

2

2

2

22

(9)

( ) ( )

( ) ( )

1

1atg

sin

cos

1

sin1ctg

1

sin1ctg

cos

1

1ctg

sin121

sin

cos

2

2

2

2

22

=

−

−+

+

−

−+

−

−−+

+=

−+−++

−=

b

b

ab

a

Cb

b

Cb

bab

C

b

b

B

A

AB

abba

ab

aFv

(10)




136

În ecuaţiile de mai sus au fost definiţi următorii termeni: a = Hf/r b = R/r A = a2 + (b + 1)2 – 2a(b + 1)sinθ B = a2 + (b – 1)2 – 2a(b – 1)cosθ C = 1 + (b2 – 1)cos2θ

unde Hf reprezintă înălţimea flăcării deformate (m) r – raza cilindrului (flăcării) (m) = D/2 R – distanţa de la centrul rezervorului la ţintă (m) θ – unghiul de înclinare a flăcării.

4.3.2. Scenarii de accident pe amplasament Scenariul 1. Ruperea unei armături la rezervorul de amoniac

S-a considerat ca are loc o scurgere de amoniac dintr-un rezervor de stocare

amoniac cu o capacitate de 50,5 tone amoniac anhidru.

Scenariul a fost modelat pentru 2 ipoteze, condiții meteo defavorabile și condiții

meteo fregvente la timpii de mediere de 10, 30 și 60 minute.

1.a. La modelarea dispersiei prin utilizarea programului Aloha, pentru condiții

defavorabile s-a obținut o rată de evaporare de 22,7 kg/min pentru o temperatura de 10ºC

și o umiditate de 75%.

Figura nr. 9 Rata de evaporare a amoniacului în condiții defavorabile dispersiei.




137

În continuare s-a procedat la modelarea cu programul ALOHA a dispersiei vaporilor

de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată de emisie de 22,7 kg/min (rata de

evaporare maximă) ) care durează maxim o oră.

1.a.1 Condiții de dispersie defavorabile, timp de mediere 10 minute

SITE DATA:

Location: TARNAVENI, ROMANIA

Building Air Exchanges Per Hour: 0.37 (unsheltered single storied)

Time: October 23, 2020 2320 hours ST (user specified)

CHEMICAL DATA:

Chemical Name: AMMONIA

CAS Number: 7664-41-7 Molecular Weight: 17.03 g/mol

AEGL-1 (60 min): 30 ppm AEGL-2 (60 min): 160 ppm AEGL-3 (60 min): 1100 ppm

IDLH: 300 ppm LEL: 150000 ppm UEL: 280000 ppm

Ambient Boiling Point: -34.0° C

Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm

Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0%

ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)

Wind: 1 meters/second from E at 3 meters

Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 7 tenths

Air Temperature: 10° C Stability Class: E

Inversion Height: 50 meters Relative Humidity: 75%

SOURCE STRENGTH:

Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank

Flammable chemical escaping from tank (not burning)

Tank Diameter: 3 meters Tank Length: 15 meters

Tank Volume: 106 cubic meters

Tank contains liquid Internal Temperature: 10° C

Chemical Mass in Tank: 50500 kilograms

Tank is 76% full

Circular Opening Diameter: 1 centimeters

Opening is 2 meters from tank bottom

Note: RAILCAR predicts a stationary cloud or 'mist pool' will form.

Model Run: traditional ALOHA tank

Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour

Max Average Sustained Release Rate: 22.7 kilograms/min

(averaged over a minute or more)

Total Amount Released: 1,363 kilograms

Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two phase flow).

THREAT ZONE:

Model Run: Heavy Gas

Red : 48 meters --- (7338 ppm)

Red2 : 79 meters --- (2700 ppm)

Orange: 377 meters --- (220 ppm)

Yellow: 1.5 kilometers --- (30 ppm)

THREAT AT POINT:

Concentration Estimates at the point:

Downwind: 79 meters Off Centerline: 0 meters

Max Concentration:

Outdoor: 2,760 ppm




138

Indoor: 822 ppm

Nota: 1) s-a folosit modelul Heavy Gas, deoarece amoniacul părăsește rezervorul ca amestec bifazic

lichid-vapori, sub formă de aerosoli. 2) întrucât programul ALOHA permite definirea a trei zone de impact, s-au efectuat două

rulaje: unul pentru zona de mortalitate ridicată și unul pentru zonele de impact prag de mortalitate,

vătămari ireversibile și vătămari reversibile.

Modelarea dispersiei norului toxic* format arată că distanțele față de sursa până la

care concentrația depaşeşte valorile de prag sunt:

- Zona de mortalitate ridicată (concentratii > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentratii > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 79 m; - Zona de vatamari ireversibile (concentratii > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vatamari reversibile (concentratii > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1500 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta campului de concentrație pentru

valoarea prag AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm și LC50 (60 min)=, corespunzătoare limitei zonei de vătămari reversibile.

Figura nr. 10 Amprenta câmpului de concentrații pentru valoarea prag

LC 50 = 7338 ppm, AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm, AEGL-2 (10 min) = 220 ppm




139


AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm, AEGL-2 (10 min) = 220 ppm, AEGL-1 (10 min) = 30 ppm

În figurile următoare este prezentată variația concentratiei in timp functie de distantele

la care sunt atinse valorile prag in baza carora au fost delimitate zonele de impact.




140

La 48 m

Figura nr. 12. Variația concentrației la distanța de 48 m – zona de mortalitate ridicată

La 79 m pragul de mortalitate

Figura nr. 13. Variația concentrației la distanța de 79 m – zona pragului de mortalitate

Din cele prezentate mai sus rezultă că riscul de mortalitate determinat de o scurgere

de amoniac din rezervor este susceptibilă să provoace fatalități la o distanță de până la 79

m față de rezervor La limita zonei pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de

cca. 60 minute.




141

La 377 m – zona de vatămări ireversibile

Figura nr. 14. Variația concentrației la distanța de 377 m – zona de vătămări ireversibile

Se observă că norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari ireversibile

se manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor în interiorul platformei industriale

Wastes Ecotech SRL

La 1500 m

Figura nr. 15. Variația concentrației la distanța de 1500 m – zona de vătămări reversibile




142

Nota: La peste 1500 m (înainte de cea mai apropiată zona vulnerabilă – limita cea mai apropiată de

locuințe aproximativ 400 m de la zona rezervoarelor de amoniac ) concentrațiile calculate sunt

nesemnificative, depăsind valoarea pragului de miros, dar nu depașesc limite ca valori de expunere

conform H. G. nr. 1218/2006 pentru 8 h si 15 min. Persistența norului toxic la limita zonei vulnerabile

este de cca. 60 minute.

Din cele prezentate mai sus rezultă că un accident cu dispersie toxică produs ca

urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutului în atmosferă este

susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față de

rezervor.


SITE DATA:




CHEMICAL DATA:













SOURCE STRENGTH:







Tank is 76% full










THREAT ZONE:





143


Red 2 : 108 meters --- (1600 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,610 ppm

Indoor: 474 ppm

Nota: 1) s-a folosit modelul Heavy Gas, deoarece amoniacul părăsește rezervorul ca amestec bifazic lichid-vapori, sub formă de aerosoli.

2) întrucât programul ALOHA permite definirea a trei zone de impact, s-au efectuat două rulaje: unul pentru zona de mortalitate ridicată și unul pentru zonele de impact prag de mortalitate, vătămari ireversibile și vătămari reversibile.

Modelarea dispersiei norului toxic format arată că distanțele față de sursa până la care

concentrația depaşeşte valorile de prag sunt:

- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) 1600 ppm): 108 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (30 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 1500 m






144



În figurile următoare este prezentată variația concentrației în timp funcție de distantele

la care sunt atinse valorile prag în baza cărora au fost delimitate zonele de impact.

La 48 m

Figura 18 Variația concentrației la distanța de 48 m




145






cca. 60 minute.


Figura 20 Variația concentrației la distanța de 377 m – zona de vătămări ireversibile




146

Se observă că norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămări

ireversibile se manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor în interiorul platformei

industriale Wastes Ecotech SRL

La 1500 m

Figura 21 Variația concentrației la distanța de 1500 m – zona de vătămări reversibile

Notă: La peste 1500 m (înainte de cea mai apropiată zona vulnerabilă – limita cea mai apropiată de





Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca

urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutului în atmosferă este

susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față de

rezervor.




147


SITE DATA:




CHEMICAL DATA:













SOURCE STRENGTH:







Tank is 76% full










THREAT ZONE:



Red 2 : 136 meters --- (1100 ppm = AEGL-3 [60 min])

Orange: 467 meters --- (160 ppm = AEGL-2 [60 min])

Yellow: 1.5 kilometers --- (30 ppm = AEGL-1 [60 min])

THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,100 ppm

Indoor: 319 ppm


lichid-vapori, sub formă de aerosoli.




148

2) întrucât programul ALOHA permite definirea a trei zone de impact, s-au efectuat două





- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 136 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (60 min) = 160 ppm): 467 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1500 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru

valoarea prag pentru AEGL-3 (60 min) = 1100 ppm și pentru LC 50(60 min) =7338 ppm , corespunzătoare limitei zonei de vătămari reversibile.






149



În figurile următoare este prezentată variația concentratiei în timp funcție de distanțele


La 48 m.

Figura 24 Variația concentrației la distanța de 48 m – zona de mortalitate ridicată




150

La 136 m pragul de mortalitate.

Figura 25 Variația concentrației la distanța de 136 m – pragul de mortalitate






151




cca. 60 minute.

Se observă că norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari



La 1500 m

Figura 27. Variația concentrației la distanța de 1500 m – zona de vătămări reversibile







urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil

să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față de rezervor.




152

1.b. La modelarea dispersiei programul Aloha, pentru condiții favorabile s-a obținut o rată

de evaporare de 29,2 kg/min pentru o temperatura de 20ºC și o umiditate de 50%.

Figura 28. Modelarea evaporării amoniacului în condiții meteorologice frecvente



evaporare maximă) care durează maxim o oră.

1.b.1 Condiții de dispersie frecvente, timp de mediere 10 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:









Wind: 2 meters/second from e at 3 meters


Air Temperature: 20° C Stability Class: C

No Inversion Height Relative Humidity: 50%

SOURCE STRENGTH:





153






Tank is 78% full










THREAT ZONE:



Red2 : 73 meters --- (2700 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 2,720 ppm

Indoor: 874 ppm





.



Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m; Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 73 m; Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 343 m; Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1000 m




154

Figura nr. 29. Amprenta câmpului de concentrații pentru valoarea prag


Figura nr. 30. Amprenta câmpului de concentrații pentru valoarea prag AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm, AEGL-2 (10 min) = 220 ppm, AEGL-1 (10 min) = 30 ppm




155

În figurile următoare este prezentată variația concentrației în timp funcție de distanțele


La 40 m



Figura 32 Variația concentrației la distanța de 73 m – zona pragului de mortalitate






156


cca. 60 minute.

La 343 m – zona de vătămări ireversibile


La 1000 m








157








să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 1000 m față de rezervor


SITE DATA:




CHEMICAL DATA:













SOURCE STRENGTH:







Tank is 78% full










THREAT ZONE:



Red2 : 103 meters --- (1600 ppm)




158



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,600 ppm

Indoor: 510 ppm




vătămări ireversibile și vătămări reversibile.






159





Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m; Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) =1600 ppm): 103 m; Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (30 min) = 220 ppm): 343 m; Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 100 m

În figurile următoare este prezentată variația concentratiei în timp funcție de distanțele





160

La 40 m

Figura nr. 37 Variația concentrației la distanța de 40 m – zona de mortalitate ridicată






cca. 60 minute.




161

La 343 m – zona de vatămări ireversibile.





La 1000 m.





162







urmare a fisurarii unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil



SITE DATA:




CHEMICAL DATA:



AEGL-1 (60 min): 30 ppm AEGL-2 (60 min): 160 ppm AEGL-3 (60 min): 1100

ppm










SOURCE STRENGTH:







Tank is 78% full










THREAT ZONE:



Red2 : 133 meters --- (1100 ppm = AEGL-3 [60 min])




163

Orange: 409 meters --- (160 ppm = AEGL-2 [60 min])


THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,100 ppm

Indoor: 350 ppm







- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 133 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (60 min) = 160 ppm): 409 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1000 m






164


AEGL-3 (60 min) = 1100 ppm, AEGL-2 (60 min) = 160 ppm, AEGL=1 (60 min) = 30 ppm



La 40 m





165






cca. 60 minute.






166




La 1000 m










Scenariul 2. Avarie gravă la rezervorul de amoniac

S-a considerat ca are loc o avarie gravă la un rezervor de stocare amoniac cu o

capacitate de 50,5 tone amoniac anhidru.


meteo frecvente la timpii de mediere de 10, 30 și 60 minute.




167


defavorabile s-a obținut o rată de evaporare de 565 kg/min pentru o temperatura de 10ºC


Figura 47 Modelarea evaporării amoniacului la temperatura de ºC și umiditate de 75%.


de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată de emisie de 565 kg/min (rata de


2.a.1. Condiții nefavorabil avarie rezervor timp de mediere 10 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:













SOURCE STRENGTH:






168





Tank is 76% full


Opening is 100 centimeters from tank bottom


Max Average Sustained Release Rate: 565 kilograms/min




THREAT ZONE:


Red : 296 meters --- (7338 ppm)

Red : 483 meters --- (2700 ppm)

Orange: 2.0 kilometers --- (220 ppm)


THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 2,700 ppm

Indoor: 780 ppm


lichid-vapori, sub formă de aerosoli. 2) întrucât programul ALOHA permite definirea a trei zone de impact, s-au efectuat două rulaje: unul

pentru zona de mortalitate ridicată și unul pentru zonele de impact prag de mortalitate, vătămari

ireversibile și vătămari reversibile.



- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 296 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 483 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 2000

m; - Zona de vătămari reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 7100 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru

valoarea prag pentru AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm și pentru LC 50(60 min) =7338 ppm , corespunzătoare limitei zonei de vătămari reversibile




169





În figurile următoare este prezentată variația concentrației în timp funcie de distanțele





170

La 296 m






m față de rezervor. La limita zonei pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de

cca. 60 minute.




171



La 7100 m




industriale Wastes Ecotech SRL.




172

Din cele prezentate mai sus rezultă că un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vătămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de rezervor.

2.a.2 Condiții nefavorabil avarie rezervor timp de mediere 30 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm










SOURCE STRENGTH:







Tank is 76% full








THREAT ZONE:


Red : 296 meters --- (7338 ppm)

Red 2 : 636 meters --- (1600 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,600 ppm

Indoor: 458 ppm




173








m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 7100 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru

valoarea prag pentru AEGL-3 (30 min) = 1600 ppm și pentru LC 50(60 min) =7338 ppm , corespunzătoare limitei zonei de vătămări reversibile






174





La 296 m






175

Figura 57 Variația concentrației la distanța de636 m – zona pragului de mortalitate






cca. 60 minute.




176




La 7100 m


Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurarii unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de rezervor

2.a.3. Condiții nefavorabile avarie rezervor timp de mediere 60 minute SITE DATA:




CHEMICAL DATA:














177



SOURCE STRENGTH:







Tank is 76% full








THREAT ZONE:


Red : 296 meters --- (7338 ppm)

Red : 780 meters --- (1100 ppm = AEGL-3 [60 min])

Orange: 2.4 kilometers --- (160 ppm = AEGL-2 [60 min])


THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,100 ppm

Indoor: 312 ppm








m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 7100 m




178

În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru valoarea prag pentru AEGL-3 (60 min) = 1100 ppm și pentru LC 50(60 min) =7338 ppm , corespunzătoare limitei zonei de vătămări reversibile








179



La 296 m









180


cca. 60 minute.



La 7100 m





181

Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de rezervor

2.b. La modelarea dispersiei programul Aloha, pentru condiții frecvente s-a obținut

o rată de evaporare de 724 kg/min pentru o temperatura de 20ºC și o umiditate de

50%.

Figura 66 Modelarea evaporării amoniacului la temperatura de 20ºC și umiditate de 50%.


de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată de emisie de 724 kg/min (rata de


2.b.1 Condiții de dispersie normale, timp de mediere 10 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:











182






SOURCE STRENGTH:







Tank is 78% full








THREAT ZONE:


Red : 210 meters --- (7338 ppm)

Red 2 : 377 meters --- (2700 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 2,700 ppm

Indoor: 673 ppm

Nota: 1) s-a folosit modelul Heavy Gas, deoarece amoniacul părăsește rezervorul ca amestec

bifazic lichid-vapori, sub formă de aerosoli. 2) întrucât programul ALOHA permite definirea a trei zone de impact, s-au efectuat două rulaje: unul




care concentrația depăşeşte valorile de prag sunt:


m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 5400 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru

valoarea prag pentru AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm și pentru LC 50(60 min) =7338 ppm , corespunzătoare limitei zonei de vătămări reversibile.




183










184

La 210 m

Figura 69 Variația concentrației la distanța de 210m – zona de mortalitate ridicată





m față de rezervor. La limita zonei pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de

cca. 60 minute.




185



La 5400 m



ireversibile se manifestă pe o rază de până la 467 m față de rezervor în interiorul platformei





186

Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 5400 m față de rezervor

2.b.2 Condiții meteo normale, timp de mediere 30 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:













SOURCE STRENGTH:







Tank is 78% full








THREAT ZONE:


Red : 210 meters --- (7338 ppm)

Red 2 : 520 meters --- (1600 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,600 ppm

Indoor: 400 ppm




187








m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 5400 m






188





La 210 m





189








cca. 60 minute.




190

La 5400 m







Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurarii unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 5400 m față de rezervor 2.b.3 Condiții de avarie normale, timp de mediere 60 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm










191




SOURCE STRENGTH:







Tank is 78% full








THREAT ZONE:


Red : 210 meters --- (7338 ppm)

Red 2 : 658 meters --- (1100 ppm = AEGL-3 [60 min])

Orange: 2.2 kilometers --- (160 ppm = AEGL-2 [60 min])


THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,100 ppm

Indoor: 275 ppm








m; - Zona de vătămări reversibile (concentratii > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 5400 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru





192

Figura nr. 79. Amprenta câmpului de concentrații pentru valoarea prag LC 50 = 7338 ppm, AEGL-3 (60 min) = 1100 ppm, AEGL-2 (60 min) = 160 ppm






193



La 210 m

Figura 81 Variația concentrației la distanța de 210m – zona de mortalitate ridicată






194






La 5400 m





195






Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 5400 m față de rezervor. Scenariul 3. Avarie la o autocsiternă cu amoniac

S-a considerat ca are loc o avarie la o cistenă de amoniac cu o capacitate de 20 t

amoniac anhidru.


meteo frecvente, la timpii de mediere de 10, 30 și 60 minute.


defavorabile s-a obținut o rată de evaporare de 22,7 kg/min pentru o temperatura de 10 ºC


Figura 85 Modelarea evaporării amoniacului la temperatura de 10 ºC și umiditate de 75%.




3.a.1. Condiții nefavorabile cisternă timp de mediere 10 minute

SITE DATA:






196


CHEMICAL DATA:




ppm










SOURCE STRENGTH:



Tank Diameter: 2.5 meters Tank Length: 9 meters

Tank Volume: 44.2 cubic meters



Tank is 72% full


Opening is 1.25 meters from tank bottom








THREAT ZONE:






THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 2,760 ppm

Indoor: 821 ppm








197


care concentrația depăşește valorile de prag sunt:

- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 79 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1500 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru

valoarea prag AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm și LC50 (60 min)=, corespunzătoare limitei zonei de vătămări reversibile.





198




La 48 m





199






cca. 60 minute.






200

Se observa ca norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari ireversibile

se manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor în interiorul platformei industriale

Wastes Ecotech SRL.

La 1500 m



urmare a fisurării unei cisterne si scurgerii conținutuli în atmosferă este susceptibil să

provoace vatămări reversibile și disconfort pe o raza de 1500 m față de vehicul.

3.a.2. Condiții nefavorabile cisternă timp de mediere 30 minute SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm









201





SOURCE STRENGTH:







Tank is 72% full










THREAT ZONE:



Red 2 : 108 meters --- (1600 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,610 ppm

Indoor: 473 ppm







- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) 1600 ppm): 108 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (30 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 1500 m




202








203

La 48 m

Figura nr. 94. Variația concentrației la distanța de 48 m – zona de mortalitate ridicată


Figura nr. 95. Variația concentrației la distanța de 108 m – zona pragului de mortalitate




cca. 60 minute.





204





La 1500 m


Notă: La peste 1500 m (înainte de cea mai apropiată zona vulnerabilă – limita cea mai apropiată de





205






să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o raza de 1500 m față de cisternă.

3.a.3. Condiții nefavorabile cisternă timp de mediere 60 minute SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm










SOURCE STRENGTH:







Tank is 72% full










THREAT ZONE:



Red 2 : 136 meters --- (1100 ppm)




206



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,100 ppm

Indoor: 319 ppm







- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrții > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 136 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (60 min) = 160 ppm): 466 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1500 m






207




La 48 m





208


Figura 101 Variația concentrației la distanța de 136 m – zona pragului de

mortalitate






209




cca. 60 minute.




La 1500 m













210

3.b. La modelarea dispersiei programul Aloha, pentru condiții frecvente s-a obținut

o rată de evaporare de 29,2 kg/min pentru o temperatura de 20ºC și o umiditate de

50%.

Figura 104 Modelarea evaporării amoniacului la temperatura de 20ºC și umiditate de 50%.




3.b.1. Condiții frecvente cisternă timp de mediere 10 minute

SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm











211



SOURCE STRENGTH:







Tank is 74% full










THREAT ZONE:






THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 2,720 ppm

Indoor: 874 ppm







- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 73 m; - Zona de văăamări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 338 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1000 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru

valoarea prag pentru AEGL-3 (10 min) = 2700 ppm și pentru LC 50(60 min) =7338 ppm , corespunzătoare limitei zonei de vătămări reversibil




212









213

La 40 m


La 73m pragul de mortalitate





cca. 60 minute.




214



La 1000 m



ireversibile se manifestă pe o raza de până la 338 m față de cisternă, în interiorul platformei





215




3.b.2. Condiții frecvente, avarie cisternă, timp de mediere 30 minute SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm










SOURCE STRENGTH:







Tank is 74% full










THREAT ZONE:



Red 2 : 103 meters --- (1600 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:




216

Outdoor: 1,600 ppm

Indoor: 510 ppm







- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 103 m; - Zona de văăamări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 338 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1000 m În figura de mai jos este reprezentată amprenta câmpului de concentrație pentru






217




La 40 m





218

La 103m pragul de mortalitate





cca. 60 minute.






219



industriale Wastes Ecotech SRL.

La 1000 m



urmare a fisurprii unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil


3.b.3. Condiții frecvente, avarie cisternă, timp de mediere 60 minute SITE DATA:




CHEMICAL DATA:




ppm













220

SOURCE STRENGTH:







Tank is 74% full










THREAT ZONE:



Red 2 : 133 meters --- (1100 ppm)



THREAT AT POINT:



Max Concentration:

Outdoor: 1,100 ppm

Indoor: 350 ppm







- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 133 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (60 min) = 160 ppm): 404 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1000 m




221






222



La 40 m







223




cca. 60 minute.



La 1000 m





224


ireversibile se manifestă pe o rază de până la 404 m față de rezervor în interiorul platformei





Scenariul 4. Incendiul la rezervorul de motorină din zona de parcare Se presupune ca incendiul s-a declanșat în interiorul rezervorului de motorină. - aria secțiunii rezervorului: 7,4 mp; - cantitatea: 16 mc; - model: pool fire; - viteza vântului: 3 m/s; - temperatura flăcării: 900 °C.

În graficul următor este reprezentată distribuția spațială a fluxului radiației termice:

Figura nr. 123 Evoluția căldurii radiante funcție de distanță

Din modelare rezultă: - Zona de mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru Efect Domino (căldura radiantă > 12,5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 8,9 m; - Zona pragului de mortalitate (căldura radiantă > 7 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 12,7 m; - Zona de vatămări ireversibile (căldura radiantă > 5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 16,8 m;




225

- Zona de vătămari reversibile (căldura radiantă > 3 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 27,5 m. Scenariul 5. Incendiu la autocisterna de alimentare a utilajelor cu motorină Se presupune ca incendiul s-a declanșat în interiorul cisternei, la un grad de umplere de 50, la care aria secțiunii de ardere este maximă. - aria secțiunii de ardere: 10 mp; - cantitatea: 10 mc; - model: pool fire; - viteza vântului: 3 m/s; - temperatura flăcării: 900 °C.

În graficul următor este reprezentată distribuția spațială a fluxului radiației termice:

Figura nr. 124 Evoluția căldurii radiante funcție de distanță

Din modelare rezultă: - Zona de mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru Efect Domino (căldura radiantă > 12,5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 10,1 m; - Zona pragului de mortalitate (căldura radiantă > 7 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 14,4 m; - Zona de vătămări ireversibile (căldura radiantă > 5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 18,9 m; - Zona de vătămări reversibile (căldura radiantă > 3 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 30,7 m.




226

Tabelul nr. 29 Mărimea zonelor implicate pentru scenariile de accidente analizate

Nr. crt.

Scenariu

Raza zonei cu

mortalitate ridicată

[m]

Raza zonei pragului de mortalitate

[m]

Raza zonei cu

vătămări ireversibile

[m]

Raza zonei cu

vărtămări reversibile

[m]

Raza zonei unde este atins pragul pentru

efect de Domino

[m]

1. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri cu D=1 cm la rezervorul de amoniac

Condiții defavorabile

10 min. 48 79 377 1500 -

30 min. 48 108 377 1500 -

60 min. 48 136 467 1500 -

Condiții frecvente

10 min. 40 73 343 1000 -

30 min. 40 103 343 1000 -

60 min. 40 133 409 1000 -

2. Avarie gravă la rezervorul de amoniac


10 min. 296 483 2000 7100 -

30 min. 296 636 2000 7100 -

60 min. 296 780 2400 7100 -

Condiții frecvente

10 min. 210 377 1800 5400 -

30 min. 210 520 1800 5400 -

60 min. 210 658 2200 5400 -

3. Scurgeri de amoniac la cisternă


10 min. 48 79 377 1500 -

30 min. 48 108 377 1500 -

60 min. 48 136 466 1500 -

Condiții frecvente

10 min. 40 73 338 1000 -

30 min. 40 103 338 1000 -

60 min. 40 133 404 1000 -

4. Incendiul la rezervorul motorină 8,9 12,7 16,8 27,5 8,9

5. Incendiu la cisterna de motorină 10,1 14,4 18,9 30,7 10,1

Notă*: In legatura cu utilizarea datelor rezultate din modelarea scenariilor de accidente la efectuarea intervenției, se face mențiunea că modelările de scenarii sunt elaborate în condiții prestabilite care pot fi diferite de situația din momentul producerii accidentului și din acest motiv intervenția se va efectua întotdeauna conform situației concrete din teren din momentul producerii evenimentului. Pentru scenariile de accidente analizate nu poate fi depășită mărimea zonelor implicate.




227

Concluzii în urma analizei riscurilor prin metode bazate pe consecințe 1. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri cu D=1 cm la rezervorul de amoniac a) Pentru condiții meteo defavorabile dispersiei

Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 48 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 136 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 467 m față de rezervorul avariat, și atinge limita amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1500 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni, precum și extremitatea de nord-est a comunei Adămuș.

a) Pentru condiții meteo frecvente


Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 133 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 409 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1000 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

Rezervoarele de amoniac vor fi protejate pe toate cele patru laturi ale parcului cu

diguri la vârful cărora va fi montat un inel de pluverizare a apei sub formă de perdea, astfel încât să rețină eventualele eșapări de amoniac și efectele norului toxic.

2. Dispersie amoniac ca urmare a unei avarii grave la rezervorul de amoniac a) Pentru condiții meteo defavorabile dispersiei


Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 780 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 2400 m față de rezervorul avariat, și atinge o arie extinsă de pe raza municipiului Târnăveni, zona de nord-est a comunei Adămuș precum și extremitatea sudică a localității Dâmbău.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 7100 m față de rezervorul avariat, și atinge zone extinse în afara amplasamentului.

b) Pentru condiții meteo frecvente


Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 658 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.




228

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 2200 m față de rezervorul avariat, și atinge o arie extinsă de pe raza municipiului Târnăveni, zona de nord-est a comunei Adămuș precum și extremitatea sudică a localității Dâmbău.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 5400 m față de rezervorul avariat, și atinge zone extinse în afara amplasamentului.

Rezervoarele de amoniac vor fi protejate pe toate cele patru laturi ale parcului cu

diguri la vârful cărora va fi montat un inel de pluverizare a apei sub formă de perdea, astfel încât să rețină eventualele eșapări de amoniac și efectele norului toxic.

3. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri la autocisterna de livrare amoniac a) Pentru condiții meteo defavorabile dispersiei

Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 48 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 136 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 466 m față de cisterna avariată, și atinge limita amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1500 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni, precum și extremitatea de nord-est a comunei Adămuș.

a) Pentru condiții meteo frecvente

Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 40 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 103 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 404 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1000 m față de cisterna avariată, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

3. Incendiu la rezervorul de motorină

Zonele afectate sunt limitate în mediata vecinătate a rezervorului de motorină, riscul

de mortalitate ridicată și de inițiere a unui efect domino se manifestă până la o distanță de 8,9 m față de centrul rezervorului. Rezervorul va fi amplasat în zona de parcare și va avea ca scop aprovizionarea autocisternei ce va alimenta cu carburant ultiajele mobile ce vor efectua lucrări de construcții și de excavare pe amplasament.

În cazul unui incendiu la rezervor nu se impun măsuri speciale de protecție, fiind suficientă asigurarea unei zone de protecție de maxim 20 m în jurul rezervorului.

4. Incendiu la autocisterna de motorină

Zonele afectate sunt limitate în mediata vecinătate a autocsiternei, riscul de

mortalitate ridicată și de inițiere a unui efect domino se manifestă până la o distanță de 10,1




229

m față de centrul acesteia. Autocisterna va alimenta cu carburant ultiajele mobile ce vor efectua lucrări de construcții și de excavare pe amplasament și nu va avea o localizare fixă. În cazul unui incendiu la autocisternă nu se impun măsuri speciale de protecție, fiind suficientă

măsura de menținere la d distanță de siguranță de cel puțin 25 m a tuturor utilajelor care nu necesită

alimentare cu carburant.

4.3.3. Evaluarea cantitativa a riscului individual si social

Analiza cantitativă s-a efectuat prin stabilirea nivelului impactului a fiecărui eveniment de risc

și a fiecărui scenariu de accidente identificat în amplasament, și s-au evaluat prin analiza preliminară

de hazard - Preliminary Hazard Analysis (PHA) si au fost prezentate la Capitolul 4, subcapitolul 4.1.

WASTES ECOTECH SRL va înființa un Serviciu Privat pentru Situații de Urgență, care va

constitui o echipă de intervenție in caz de dezastre naturale (inundațiile fiind identificate pentru zona

municipiului Târnăveni), care va avea următoarele atribuții principale:

- mentinerea in permanenta in stare operative a tuturor materialelor si tehncii de interventie;

- asigurarea si executarea evacuarii bunurilor materiale si personalului si acordarea primului ajutor persoanelor ranite;

- evitarea si reducerea efectelor negative asupra persoanelor si bunurilor afectate; - interventia pentru evacuarea apei din zonele afectate;

Zona Târnăveni este situată într-un areal caracterizat de intensități seismice

probabile 7, a doua cea mai scăzuta valoare a intensității seismice probabile, pe o scară

care pe teritoriu României are 4 nivele (de la 6 la 9), după zona Vrancea care are cea mai

mare valoare a intensității seismice: 92, deci aparitia unor cutremure este improbabilă și de

aceea nu au fost identificate ca fiind relevante in sensul aparitiei unor hazarduri induse de

cutremure.

Riscul individual este definit ca probabilitatea producerii unui accident în instalație

pentru un individ, într-un anumit punct.

Riscul social este definit pentru diferite grupuri de persoane, care reprezintă

probabilitatea de producere a oricarui accident ce produce victime într-un număr mai mare

sau egal decat o valoare dată.

În baza factorilor de risc potential determinanți ai pericolelor de accident major

identificați, in evaluarea PHA pentru fiecare scenariu s-au identificat consecințele imediate,

care se rezumă la afectarea personalului sau a populației din imediata vecinătate, și finale

posibile, și au fost identificate consecințele de pot aparea datorită cauzelor ce sunt posibile

și ar putea conduce la apariția unor accidente în care sunt implicate substanțele chimice

vehiculate în instalații sau părți din instalații de pe amplasamentul WASTES ECOTECH.




230

Pentru calcularea riscurilor individuale nu este necesară numai evaluarea

consecințelor, ci și evaluarea probabilitatii ca aceste accidente sa se produca, ceea ce s-a

realizat în fiecare evaluare PAH.

Criteriul riscului individual se aplica pentru protectia fiecarui individ si nu depinde

de populatia din jurul instalatiei sau de numarul de victime ale accidentelor potentiale. El

exprima un nivel prestabilit al riscului, dincolo de care nu este permis pentru nici un individ

sa fie expus. Prin criteriul riscului individual este exprimat asa-zisul principiu al echitatii in

distributia riscului.

Criteriul riscului social este stabilit pentru protejarea societatii in fata producerii

accidentelor "la scara mare".

Pentru calculul acestuia se ia in considerare atat densitatea populatiei din jurul

instalatiei, variatia temporala a populatiei in decursul unei zile, cat si posibilitatea luarii

masurilor de urgenta in incinte si in afara acestora.

In mod obisnuit, criteriul riscului social este utilizat suplimentar atunci cand se aplica

criteriul riscului individual.

Ideea generala este de stabilire pe zona intregii tarii a criteriilor riscului individual si

social si nu pe un amplasament si este prezentata in figura de mai jos:

Figura nr. 125 Exemple pentru criteriile de risc individual (a) și social (b)

Criteriul riscului pentru victime individuale este limitat la 10-6 victime per an pentru

populatia rezidentiala si creste sau descreste astfel incat sa ia in considerare populatia

sensibila, zonele industriale sau sportive (0,5 x 10-6/an pentru scoli si spitale, 5 x 10-6/an

pentru zone sportive si 50 x 10-6/an pentru zone industriale).

Criteriul riscului de vatamare (adica: radiatii termice, suprapresiune, concentratia

substantelor toxice) nu trebuie sa ajunga la limitele zonelor rezidentiale la frecvente mai

mari de 5 x 10-6/an.




231

In valori absolute vatamarile apar la: 4,7 kW/mc pentru radiatia termica, 7 kPa pentru

suprapresiunea datorata exploziilor si concentratia care produce iritarea gatului si ochilor,

pentru substante toxice.

Riscul social este luat de asemenea in considerare, dar nu au fost inca stabilite criterii

explicite de aplicare.

Criteriul riscului individual considera riscul de deces de 10-4/an sau mai mare ca fiind

neacceptabil, in timp ce se considera acceptabil un risc de 10-5 (pentru amplasamentele

existente) sau 10-6 (pentru noile amplasamente) sau mai mic. Zona cuprinsa intre 10-4 si 10-

5 sau 10-6 – pentru amplasamentele noi sau respectiv, existente este o zona strict controlata,

in care se au in vedere limitarile densitatii populatiei. In ceea ce priveste riscul social,

propunerea vizeaza 25 de decese sau mai mult, cu o frecventa mai mare de 10-4/an este

considerat un risc inacceptabil.

Ținând cont ca la fiecare scenariu s-a evaluat nivelurile de risc si au fost ierahizate in

matricile de risc, amplasmentul se incadreaza intre un risc scazut si risc moderat, rezultand

ca este un risc acceptabil, apreciat conform metodologiei TWL Seveso II si s-a stabilit

conform analizei barierelor de protectie pentru scenariile individuale - LOPA (Layer of

Protection Analysis).

Analiza barierelor de protectie (LOPA) este o metodologie cantitativa in vederea

evaluarii barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase si pentru

reducerea riscurilor in unitatile de proces pana la niveluri tolerabile si acceptabile.

Analiza LOPA a fost furnizata pe intreg continutul Raportului de Securitate intocmit.

Metodologia LOPA a fost aplicata fiecarui scenariu periculos individual identificat, generat

de riscurile asociate procesului, si anume, scenariile datorate devierilor de proces ce pot fi

prevazute.

Riscurile scenariilor individuale au legatura cu probabilitatea ca un eveniment initiator

sa se dezvolte catre scenariul cu cele mai grave consecinte credibile.

Principiul de baza al analizei LOPA este urmatorul: in functie de severitatea celor mai

grave consecinte credibile, un anumit numar si/sau o anumita calitate a barierelor

(caracterizate de probabilitatea de esec la cerere) este necesara pentru a avea in final un

risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu individual analizat.

Barierele existente sau cele ce trebuiesc implementate pentru asigurarea unui nivel

de siguranta adecvat se vor stabili conform frecventelor si consecintelor prezentate in

matricea de risc – Tabel 65.

Zona rosie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezinta frecvente de

manifestare in zona rosie, barierele de protectie vor trebui imbunatatite in vederea coborarii

nivelului riscului.

Zona galbena – risc ALARP - reducerea riscului pana la cel mai scazut nivel

practicabil in mod rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu conditia ca




232

acesta sa fi fost redus pana la punctul in care reducerea este disproportionata in raport cu

imbunatatirea obtinuta, costurilor si faptului ca standardele acceptate international au fost

aplicate in directia controlului si reducerii riscului. Cu cat nivelul riscului este mai ridicat, cu

atat eforturile materiale si financiare vor trebui sa fie mai mari, in vederea reducerii acestuia.

Aplicarea acestei gandiri in vederea reducerii nivelului riscului este considerata ca

reprezentand „reducerea riscului pana la cel mai scazut nivel practicabil in mod rezonabil”

(ALARP).

Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate masuri suplimentare de reducere

a riscului.

Tabelul nr. 30 Matricea de risc conform meetodologiei LOPA

Frecventa Nivelul consecintelor C1 Nivelul consecintelor C2 Nivelul consecintelor C3

10-2 – 10-3 [1/an]

10-3 – 10-4 [1/an]

10-4 – 10-5 [1/an]

10-5 – 10-6 [1/an]

10-6 – 10-7 [1/an]

Consecinte asupra

populatiei

Una sau mai multe

persoane de pe

amplasament spitalizate

pentru mai mult de 24 h;

efecte asupra sanatatii

reversibile si pe termen

scurt.

O fatalitate sau efecte

ireversibile asupra sanatatii

pentru persoanele de pe

amplasament; o persoana din

afara amplasamentului

spitalizata.

Mai multe fatalitati sau efecte

ireversibile asupra sanatatii

pentru persoanele de pe

amplasament; o fatalitate sau

efecte ireversibile asupra

sanatatii pentru persoanele din

afara amplasamentului.

Consecinte asupra

mediului

Daune reversibile asupra

mediului, fiind necesara

interventia fortelor interne si

externe (judetene).

Daune reversibile asupra

mediului, fiind necesara

interventia fortelor externe

regionale.

Daune masive asupra

mediului, posibil ireversibile,

fiind necesara interventia

fortelor nationale,

internationale.

Risc intolerabil

Risc ALARP (As low as reasonably practicable) pentru amplasamente existente

Risc acceptabil




233

Linia neagra groasa (linia limita) este linia sub care trebuie mentinute toate

scenariile individuale analizate, pentru instalatiile nou construite

Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc:

• 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosita si aplicata in

medicina;

• 10-5 [1/an] valoare statistica medie pentru un accident de munca cu consecinte fatale;

• 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistica medie pentru un accident de munca cu spitalizare

Ca punct de comparatie cu valorile iternationale, Ministerul Sigurantei si Sanatatii

(Health & Safety Executive) din Marea Britanie, a publicat in „Reducing Risks, Protecting

People, “R2P2”, 2001, Par. 132”, urmatoarele:

„In ceea ce priveste tolerarea riscurilor in centralele nucleare, sugeram ca riscul

individual de deces de 1 la 1.000 pe an sa reprezinte linia de demarcatie dintre ce este

intolerabil pentru orice categorie obisnuita de muncitori in orice etapa a vietii profesionale a

acestora si ceea ce este acceptabil doar in cazul grupurilor exceptionale. In ceea ce priveste

populatia, careia i se impune un risc „in interesul societatii”, se considera ca valoarea

acestuia este de 1 la 10.000 pe an.”

Nota: „grup exceptional” se refera la pompieri, politie, armata.

Din moment ce LOPA nu se refera la riscul individual total, ci doar la riscul prezentat

de un scenariu individual, valorile prag folosite sunt cu un nivel sau doua de marime mai

mici decat cele citate mai sus.

Accidentele ce prezinta consecinte in coloana C2 sau C3 sunt accidente majore in

contextual Directivei Seveso (Legea nr. 59/2016).

Pentru evaluarea unui scenariu folosind LOPA, este necesara o estimare

aproximativa anterioara a celor mai grave consecinte credibile.

In mod obisnuit, aceasta este efectuata pe baza experientei (si nu efectuand o analiza

detaliata a consecintelor).

Urmatorul tabel prezinta o corelare orientativa intre nivelul consecintelor si

fenomenele periculoase.




234

Tabelul nr. 31

Fenomen periculos Nivelul consecintelor (populatie) Observatii

Nor toxic C2 – C3 Depinde de cantitate si de tipul substantei

BLEVE/Fire Ball C3

UVCE (Unconfined Vapor Cloud

Explosion) Explozia unui nor de

vapori neingradit

C2

VCE (Vapor Cloud Explosion)

Explozia unui nor de vapori

C2 – C3 Depinde de cantitate

Explozie (Explozivi) C2 – C3 Depinde de cantitate

Flash Fire C2

Pool Fire C1 – C2

Jet Fire C1 – C2

Incendiu de rezervor C1

Boil Over C2

Explozie de praf C1 – C2

Frecvența de manifestare a consecințelor nedorite a unui scenariu, FCS, se

calculează ca produsul dintre următorii factori:

• Frecvența evenimentului inițiator FEI;

• Probabilitatea condiției permisive PCP;

• Probabilitatea modificatorilor condiționali PMCi;

• Probabilitatea de eșec a barierelor independente de protecție PFDj.

FCS =FEI x PCP x ΠPMCi x ΠPFDj

Eveniment inițiator: un eveniment incidental care declanșează dezvoltarea

scenariului, de ex: un eșec tehnic, un eșec de operare, lipsa utilităților, eroare umană, etc.




235

Daca mai multe evenimente de initiere duc la aceeasi consecinta si nivelurile de

protectie sunt identice, frecventa rezultata a evenimentului de initiere este data de suma

frecventelor unui eveniment initiator individual.

Conditiile permisive reprezinta conditii sau evenimente necesare ca un eveniment

initiator sa dezvolte rezultatele nedorite.

Anumite esecuri pot sa nu fie critice daca procesul este in alta conditie sau stare

decat cea care permite dezvoltarea unui scenariu. O conditie care permite dezvoltarea unui

scenariu nu este nici un esec si nici o protectie. De ex.: daca luam in considerare

nefunctionarea unei pompe pentru apa de racire a unui reactor ca eveniment initiator, o

conditie permisiva poate fi intervalul de timp in care o reactie chimica din reactor necesita

racire in vederea evitarii unei reactii necontrolate.

Barierele independente de protectie opresc dezvoltarea scenariului cu o anumita

probabilitate, si anume probabilitate de esec la cerere (PFD – probability of failure on

demand), de ex: masuri tehnice si de control (supapa cu sens unic contra debitului invers,

supapa de presiune, sistem de inter-blocare de siguranta, sistem de inter-blocare de proces,

etc.), masuri organizationale (de ex: interactiunea dintre alarma + operator), etc.

Notiunea de bariera independenta inseamna ca se va folosi o bariera de protectie

independenta de evenimentul initiator (cauza) sau de alte bariere sau componente ale

acestora deja folosite pentru scenariul analizat.

Modificatorii conditionali sunt conditii sau coincidente care influenteaza

probabilitatea ca scenariul respectiv va avea cele mai grave consecinte ce pot fi prevazute

in mod rezonabil.

Exemplele sunt probabilitatea de aprindere sau probabilitatea ca personalul sa fie

prezent in zona afectata.

Nu s-a facut referinta la modificatorii conditionali daca acestia nu au fost semnificativi

si definiti in mod clar.

Capacitatea acestora de reducere a riscului nu trebuie subliniata in mod excesiv.

Pentru stabilirea frecventelor si probabilitatilor evenimentelor de initiere, conditiilor

permisive, barierelor independente de protectie si a modificatorilor conditionali, s-au utilizat

ca valori standard date din literatura de specialitate.

Aplicabilitatea acestora pentru scenariul analizat trebuie sa fie verificata si valorile

ajustate daca este necesar (ex. frecvente mai mari datorata experientei) in baza

urmatoarelor tabele ce sunt derivate din literatura de specialitate:




236

Tabelul nr. 32 Evenimentul inițiator

Descriere Frecventa Dimensiune Comentariu

Esecul (mecanic sau al motorului)

compresorului/pompei/agitatorului

5E-01 [caz/an]

Esec al buclei de control BPCS 1E-01 [caz/an] Aceasta frecventa combina esecuri

tehnice (de ex: esecul senzorului)

cu greseli de operare (de ex: bucla

de control in mod manual)

Esecul supapei (control sau pornit oprit) 1E-01 [caz/an] Daca nu este luat in considerare in

esecul buclei de control BPCS

Manipularea incorecta a unei supape

aleatoare (deschidere sau inchidere)

1E-01 [caz/an]

Esec uman (activitate de rutina de ex: mai

des decat o data pe luna)

1E-02 [caz/an] Daca presupunem personal bine

instruit, nestresat, odihnit

Esecul furtunului de incarcare/descarcare 1E-02 [caz/an]

Scurgere la schimbatorul de caldura (tub-

manta; scurgere mica)

5E-02 [caz/an] Nu are loc ruperea tubului

Scurgere la schimbatorul de caldura (tub-

manta; rupture tubului)

1E-03 [caz/an] Presupune ruptura unui tub

Individual

Esec al sistemului simplu de etanseizare al

pompei

5E-01 [caz/an] Esec al sistemului simplu de

etanseizare

Cadere (locala) de curent electric 5E-01 [caz/an] Frecventa trebuie ajustata pentru

amplasament!

Cadere (generala, alimentare externa) de

curent electric

1E-01 [caz/an] Frecventa trebuie ajustata pentru

amplasament!

Caderea aerului instrumental 1E-01 [caz/an] Frecventa trebuie ajustata pentru

amplasament!

Caderea (generala) a apei de racire 1E-01 [caz/an] Frecventa trebuie ajustata pentru

amplasament!

Supapa de siguranta se deschide in mod

eronat

1E-04 [caz/an]

Discul de rupere se deschide in mod eronat 1E-04 [caz/an]




237

Descriere Frecventa Dimensiune Comentariu

Filtru infundat 2E-01 [caz/an] Frecventa trebuie ajustata pentru

amplasament!

Reactor infundat 2E-01 [caz/an] Frecventa trebuie ajustata pentru

amplasament!

Tabelul nr. 33 Barierele de protecție

Descriere PFD Comentariu

Functie de siguranta instrumentata, SIL 3 1E-03 Minimul permis de 0,0005 daca se

face demonstratie

Supapa de presiune (cu efectuarea intretinerii) 1E-03 ÷ 2E-03 Daca se mentine integritatea

(inspectiile si intretinerea sunt

efectuate la timp)

Disc de rupere (cu efectuarea intretinerii) 1E-03 ÷ 2E-03

Functie de siguranta instrumentata, SIL 2 1E-02 Minimul permis de 0,005 daca se

face demonstratie

Supra-presiune atmosferica/protectie cu vacuum (ex.:

pentru rezervoare)

1E-02

Supapa presiune (intretinere dificila) 2E-02 Trebuie ajustata pentru cazul

specific (se recomanda intre 1E-01

÷ 1E-03)

Disc de rupere (intretinere dificila) 2E-02 Trebuie ajustata pentru cazul

specific (se recomanda intre

1E-01 ÷ 1E-03)

Functie de siguranta instrumentata, SIL 1 1E-01 Minimul permis de 0,05 daca se face

demonstratie

Masuri de limitare dupa eliberare (pereti rezistenti la

explozii, buncar, cuva de retentie, ignifugare, pereti

rezistenti la incendii (foc))

1E-03 ÷ 1E-02 Vor fi verificate in conformitate cu

situatia actuala

Supapa cu sens unic (cu efectuarea intretinerii) 1E-01

Procedura normala a operatorului 1E-01 Procedura cunoscuta, un operator

(sau operatori care nu sunt

independenti), timp suficient de

reactie




238

Descriere PFD Comentariu

Procedura speciala a operatorului 1E-02 Procedura cunoscuta, doi operatori

complet independenti, timp suficient

de reactie

Reactia operatorului (raspuns la alarma) 2E-01 Presupunand un operator instruit, un

eveniment si o procedura

cunoscute, nivel scazut de stres

Orice cerere de utilizare a unui nivel

de risc mai mic pentru o alarma

trebuie sustinuta de o descriere

documentata a reactiei necesare in

cazul alarmei

La utilizarea unei alarme BPCS,

este importanta asigurarea fiabilitatii

necesare (si anume punctul stabilit

sa fie in cadrul ferestrei de operare

si nu poate fi schimbata de catre

operator)

Bucla de control BPCS (DCS sau PLC) sau sistem de

inter-blocare BPCS

2E-01 DCS poate fi folosit de doua ori (de

ex: esec de initiere, bucla de control,

intrerupator de control, alarma plus

reactia operatorului)

Daca elementul comun al celor doua

aparate are un PFD de o marime

mai mica decat bucla respectiva, se

recomanda utilizarea unui PFD de

3E-01 pentru cel de-al doilea IPL

(luandu-se in considerare un factor

de cauza obisnuita de 10%)

Atunci cand se utilizeaza o bucla de

control BPCS, este importanta

asigurarea fiabilitatii necesare (si

anume punctul stabilit sa fie in

cadrul ferestrei de operare,

suprascriere automata la trecerea in

modul manual)

Supapa inchisa cu cheie 2E-01

Notă: Abrevieri utilizate

PFD – Probability of failure on demand - probabilitate de esec la cerere




239

BPCS - Basic process control system - sistem primar de control al procesului

IPL – Independent protection layer – bariera independenta de protectie

DCS – Distributed control system – sistem de control distribuit

PLC – Process logic controller – unitatea logica a unui sistem de control

Nivelurile SIL sunt definite conform standardului EN 61508/EN 61511 si se aplica doar

sistemelor instrumentate de siguranta

Supapa = denumire generica pentru un dispozitiv de limitare a fluxului, fie robinet, valva sau

supapa

Datorita faptului ca majoritatea sistemelor de interblocare existente nu au clasificare SIL

conform EN 61511/EN 61508, este indicata urmatoarea abordare aproximativa in vederea

utilizarii probabilitatii datelor de esec, prezentat in tabelul urmator.

Tabelul nr. 34 Clasificare SIL

Descrierea sistemului de interblocare Cerinte suplimentare PFD

- Sistemul de interblocare este independent de sistemul de control,

ex: sistem electric neprogramabil (via relee, aparate

electromecanice), sau prin controler logic

independent

- Sistem de blocare pe principiul 1 din 1 (nici unul din elementele

sistemului de interblocare nu prezinta redundanta)

Testarea tuturor elementelor

sistemului de interblocare cel

putin o data pe an

0,1

de control, ex: sistem electric neprogramabil (via relee, aparate

electromecanice), sau prin controler logic independent

- Daca este folosit un controler logic, trebuie sa fie certificat pentru

utilizare in scopul asigurarii sigurantei

- Senzorii sa fie pe principiul 1 din 2 sau 2 din 3, doua elemente

finale independente (ex. o valva de control si o valva de oprire)



putin o data pe an

0,01

- Toate celelalte sisteme de interblocare care nu indeplinesc

conditiile de mai sus



putin o data pe an

0,2




240

Tabelul nr. 35 Modificatori condiționali

Descriere Personal De mediu Comentariu

Aprindere intr-o zona clasificata EX 2 0,30 0,30 Doar in cazul in care in afara zonei

clasificate, vaporii sunt diluati sub 50%

din limita inferioara de inflamabilitate

Aprindere intr-o zona clasificata EX 1 0,10 0,10 Doar in cazul in care in afara zonei

clasificate, vaporii sunt diluati sub 50%

din limita inferioara de inflamabilitate

Aprindere intr-o zona neclasificata EX 1,00 1,00 Norul de vapori ajunge in zona fara o

dilutie suficienta

Aprindere imediata dupa eliberare (este

necesara o energie scazuta de aprindere sau

auto-aprindere)

0,95 0,95 Energia necesara aprinderii este foarte

mica (ex: hidrogen)

Personal in zona afectata (operare normala,

in zona de productie)

0,10 - Operare normala a unitatilor de proces –

doar prezenta operatorului la locul de

munca in timpul rondului

Va fi ajustata pentru amplasament si

situatie!

Trebuie sa se aiba grija la utilizarea

acestui parametru deoarece pentru unele

scenarii este posibil ca mai multi membrii

ai personalului sa fie prezenti in zona de

productie (de ex: pentru investigarea

greselilor)

Personal in zona afectata (lucrari de

intretinere, supraveghere)

1,00 - Tipul de conditii de activitate sau operare

care necesita prezenta personalului in

zona afectata (de ex: lucrari de

intretinere/reparatii efectuate fara oprire a

sistemului)

Activitati de stingere a incendiilor 1,00 0,50 Presupunand detectarea si posibilitati de

interventie adecvate

Valoarea trebuie ajustata pentru diferitele

cazuri

Evacuarea personalului in caz de urgenta 0,50 - Presupunand detectarea si posibilitati de



cazuri




241

Descriere Personal De mediu Comentariu

Este posibila detectarea si interventia de

urgenta

0,2 ÷ 0,6 0,2 ÷ 0,6 Presupunand detectarea si posibilitati de



cazuri

Ruptura completa a vasului sub presiune si a

conductelor asociate

0,5 0,5 Presupunand ca supra-presiunea

asteptata nu este prea mare (de ex: sub

presiunea de test sau sub 1,43 x

presiunea de proiectare)

Pentru fiecare scenariu evaluat s-a intocmit o Fisa LOPA, anexată in Anexa nr. 16.

Dupa efectuarea analizei, toate actiunile intreprinse sunt prezentate in tabelul

urmator:

Tabelul nr. 36 Evaluarea individuală a scenariilor

Scenariu/Ref./Hazard Cauza posibila Riscul indivial

Frecventa de manifestare a

consecintelor nedorite a

scenariului FCS

Scenariul nr. 1

A2.4 – Scurgeri de amoniac din rezervoare

– dispersie toxică

Avarii la ștuțuri și armături Zona verde –

risc acceptabil 1E-05

Scenariul nr. 2

A2.1 – Scurgeri de amoniac din rezervoare

– dispersie toxică

Fisură pe corpul

rezervorului

Zona verde –


Scenariul nr. 3

A4.2 – Scurgeri de amoniac din cisternă –

dispersie toxică

Avarii la ștuțuri și armături Zona verde –


Scenariul nr. 4

B2.2 – Incendiu la rezervorul de motorină Incendiu la rezervor

Zona verde –


Scenariul nr. 5

C2.2 – Incendiu la cisterna de motorină Incendiu la cisternă

Zona verde –





242

4.4. Posibilitatea producerii unui Efect de Domino

În prezentul Raport de securitate valorile de prag utilizate în evaluare (inclusiv

valoarea de prag pentru efect Domino) au fost preluate conform ghidurilor publicate de

I.G.S.U. Aceste ghiduri, pentru scenariile de dispersii toxice nu conțin valori de prag pentru

efectul de Domino, (a se vedea “Ghid de planificare teritorială în contextul directivelor

Seveso - tabel 2, și “Ghid de evaluare a rapoartelor de securitate”).

Conform definiției din Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanțe periculoase efectul domino reprezintă “rezultatul

unei serii de evenimente, în cascadă, în care consecințele unui accident ce are loc la o

instalație, un sit de exploatare sau un amplasament sunt amplificate prin propagarea

efectelor sale și producerea unui alt accident la o altă instalație, alt sit de exploatare ori

amplasament, din cauza distanțelor dintre amplasamente și a proprietăților substanțelor

prezente, și care conduce în final la un accident major”;

Ca atare în cazul scenariilor de dispersie toxică nu s-a identificat posibilitatea de

producere a unui efect Domino.

În cadrul scenariilor evaluate prin simulări nu au fost identificate zone în care poate fi

atins pragul pentru efect de Domino.

În ceea ce privește posibilitatea producerii unui efect de Domino, între amplasamentele

învecinate platformei WASTES ECOTECH SRL facem următoarele precizări:

1. Amplasamentul societății ALMAMET SRL -. este situat în partea de Nord a Platformei Wastes Ecotech SRL la mare distanță de zonele cu pericol din cadrul platformei (zonele în care sunt prezente substanțe periculoase definite conform Legii nr. 59/2016), astfel: - aproximativ 400 m față de rezervoarele de amoniac; - aproximtiv 500 m față de rezervoarele de motorină; Activitatea desfășurată pe amplasamentul ALMAMET SRL respectiv proprietățile

substanțelor utilizate așa cum au fost detaliate la cap 2.3 din prezentul Raport de

Securitate nu poate amplifica efectul unui accident major produs pe amplasamentul

Wastes Ecotech SRL

În ceea ce privește accidentele cu dispersii toxice de amoniac și motorină simulările

efectuate din prezentul Raport de Securitate au arătat că datorită distanțelor existente acestea

nu ar putea influența activitatea din cadrul ALMAMET SRL în sensul pierderii capacității de

operare a personalului cu amplificarea prin aceasta a accidentului.

Datorită distanțelor existente a proprietăților substanțelor utilizate și în baza

datelor disponibile la data întocmirii prezentului Raport de Securitate, rezultă că nu

poate avea loc un efect de Domino în cazul producerii unor accidente cu implicarea




243

unor substanțe periculoase cu transmiterea efectelor pe distanțele și zonele învecinate

în condițiile luării unor măsuri minime de protecție ți intervenție.

Se menționează, totuși, că va fi asigurat schimbul de informații între cele două societăți

privind alarmarea reciprocă în cazul producerii unei situații de urgență, astfel încât prevederile

Legii nr. 59/2016 art. 9 alin. 3 să fie respectate.

O dată cu punerea în funcțiune a instalației de prelucrare șlam personalul societății va

fi instruit cu privire la riscurile reciproce ale funcționării instalațiilor și măsurile de protecție

care trebuie luate în caz de avarie sau accident.




244

4.5. Planificarea teritorială în zona amplasamentului

4.5.1. Prezentarea metodologiei de evaluare

Pentru evaluarea compatibilității teritoriale a amplasamentului cu zonele din exteriorul acestuia s-a utilizat metodologia conform Ordinului comun nr. 3710/1212/99 din 2017 al Ministrului dezvoltarii regionale, administatiei publice si fondurilor europene, Ministrului mediului si Ministrului afacerilor interne, privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism (în continuare Metodologie) și Ghid de planificare teritorială în contextul directivelor Seveso publicată de I.G.S.U. utilizând abordarea pentru industrii de procesare.

Ordinul comun nr. 3710/1212/99 din 2017 stabilește criteriile pe baza cărora se

stabilesc distanțele adecvate în vederea determinării zonelor de impact din vecinătatea

amplasamentelor ce intră sub incidenta Legii nr. 59/2016, a identificării elementelor

teritoriale vulnerabile și a stabilirii compatibilității teritoriale.

Conform ghidului menționat metodologia constă din următorii 3 pași:

1. Evaluarea frecvenței scenariilor;

2. Evaluarea consecințelor scenariilor;

3. Evaluarea categoriilor de compatibilitate teritorială ca o funcție a pașilor anteriori.

Frecvența scenariilor este calculată prin analiza de risc realizată de operator. În

literatura internatională de specialitate, pragul tipic privind credibilitatea unui scenariu este

de 10-6 cazuri/an. Cu toate acestea, conform ghidului menționat, este bine să se analizeze

toate scenariile cu frecvențe mai mici de 10-6 cazuri/an (scenarii improbabile, necredibile) și

care au consecințe importante în afara amplasamentului. Scenariile cu probabilitate foarte

redusă (necredibile) sunt importante în principal pentru planificarea în situații de urgență

nefiind însă relevante pentru planificarea teritorială.

Evaluarea consecințelor scenariilor se realizează prin calculul distanțelor până la

care acestea pot produce efecte asupra zonelor din jurul punctelor critice.

Evaluarea categoriilor de compatibilitate teritorială este corelată cu identificările

precedente utilizând o metodă bazată pe matrici privind frecvențele și efectele scenariilor de

accidente majore posibile

Deoarece amplasamentul WASTES ECOTECH SRL., un obiectiv nou, amplasat într-o

zonă în care există o planificare a utilizării terenului, pentru evaluare s-a utilizat Tabelul 1

din Anexa 3 la Metodologie – Matrice de compatibilitate fără alternative construită




245

Tabelul nr. 37 Matricea de compatibilitate fără alternativă construită

Frecvenţă (cazuri/an)

Zone de impact

Raza zonei IV - vătămări reversibile (m)

Raza zonei III - vătămări ireversibile (m)

Raza zonei II - prag de mortalitate (m)

Raza zonei I - mortalitate ridicată (m)

10-3-10-4 A A A A

10-4-10-5 AB A A A

10-5-10-6 ABC AB A A

< 10-6 ABCD ABC AB AB

Categoriile de terenuri, notate în tabelul anterior cu A, B, C, D sunt definite conform Art. 10

din metodologie dupa cum urmeaza:

1.tip A: - industrie şi depozitare;

2.tip B:

a)zone funcţionale - industrie şi depozitare, spaţii verzi, transporturi cu excepţia

aeroporturilor, autostrăzilor, drumurilor expres, gospodărie comunală, destinaţie specială,

echipamente tehnice majore;

b)construcţii - amenajări sportive şi de agrement cu o capacitate mai mică de 100 de

persoane, gări, noduri intermodale, staţii de transport public cu flux mai mic de (în cadrul

cărora se înregistrează un număr de) 100 de persoane/oră;

3.tip C:

a)zone funcţionale - rezidenţiale cu regim scăzut de înălţime (maxim P+2), zone

industriale şi depozitare, spaţii verzi, transporturi, gospodărie comunală, destinaţie specială,

echipamente tehnice majore;

b)construcţii - comerciale cu capacitate mai mică de 1.000 persoane, de învăţământ,

de cult, de cultură, de sănătate - spitale cu capacitate mai mică 25 de paturi sau de 100 de

persoane, amenajări sportive, de agrement şi turism cu capacitate mai mică de 1.000 de

persoane, gări, noduri intermodale, staţii de transport public cu flux mai mic de 1.000 de

persoane/oră;

4.tip D:

a)toate categoriile de zone funcţionale şi toate categoriile de construcţii;

b)zone protejate;

c)arii naturale protejate.

Categoriile de efecte sunt definite sub forma unor valori de prag în tabelul următor,

Anexa nr. 2 la Metodologie – Valorile prag pentru efectele specifice asupra populației:




246

Tabelul nr. 38 Valorile prag pentru evaluarea consecințelor

Tipul de pericol

Scenariul Mortalitate ridicată

Prag de mortalitate

Vătămări ireversibile

Vătămări reversibile

Dispersie toxică

Eliberare SP în aer

LC50 AEGL3 AEGL2 AEGL1

Incendiu

Fire ball Raza fire ball 350 kJ/m2 200 kJ/m2 125 kJ/m2

Jet fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Pool fire 12,5 kW/m2 7 kW/m2 5 kW/m2 3 kW/m2

Flash fire LFL 1/2 LFL - -

BLEVE Raza fire ball 350 kJ/m2 200 kJ/m2 125 kJ/m2

Explozie UVCE 0,3-0,6 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar

CVE 0,3 bar 0,14 bar 0,07 bar 0,03 bar

Valorile de prag prezentate în tabelul anterior sunt cele care au fost utilizate pentru

analiza consecințelor scenariilor de accidente majore identificate, la pct. 4.3.1. a prezentului

raport.

Pentru evaluarea compatibilității teritoriale între amplasament și zonele învecinate se

compară categoriile de terenuri din zonele afectate, așa cum au rezultat din modelarea

scenariilor de accidente, cu categoriile de terenuri permise conform tabelului 6 din ghid,

luându-se în considerare numai scenariile care pot depășii limitele amplasamentului.

Scenariile la care zonele afectate nu depășesc limitele amplasamentului nu este

necesar să fie luate în considerare deoarece zona din interiorul unui amplasament industrial

este definită conform tabelului 1 din ghid ca fiind de categoria A, categorie compatibilă

(conform Anexei nr. 2 la Metodologie) cu oricare din categoriile de efecte, inclusiv cu cele

corespunzătoare zonei de mortalitate ridicată.

4.5.2. Evaluarea compatibilității teritoriale între amplasamentul Wastes

Ecotech SRL. și zonele învecinate Pentru evaluarea compatibilității teritoriale între amplasamentul Wastes Ecotech SRL

și zonele învecinate platformei industriale categoriile de teren din zonele afectate, pentru

fiecare din scenariile de accidente majore analizate (așa cum terenul din zonă este ocupat

la ora actuală), au fost comparate cu categoriile de terenuri compatibile conform Anexei nr.

2 din metodologie, ținând cont de probabilitatea de producere a evenimentului (frecvența

acestuia).

Din studiul evaluarii realizate la punctele 4.1., 4.3.1. si 4.3.2. ale raportului rezultă

următoarele:

- dintre scenariile de accidente majore identificate, următoarele scenarii depășesc limitele amplasamentului:




247

o scenariul nr. 1 – fisură la un rezervor amoniac, depășeste limita amplasamentului cu zona de vătămări ireversibile în zona adiacentă platformei industriale Wastes

Ecotech SRL, precum și cu zona de vătămări reversibile; o scenariul nr. 2 – avarie gravă la un rezervor de amoniac, depășeste limita

amplasamentului; o scenariul nr. 3 – avarie la o autocisternă de amoniac, depășeste limita

amplasamentului cu zona de vătămări ireversibile în parcarea adiacentă platformei industriale Wastes Ecotech SRL, precum și cu zona de vătămări reversibile;

- celelalte scenarii nu depășesc limita amplasamentului. - conform evaluării calitative elaborate pentru scenariile menționate, este necesar ca

pentru acestea să se asigure o probabilitate de producere sub limita de credibilitate cu o frecvență < 10-6 an-1.

Categoriile de teren permise în zona cu vătămări reversibile pentru frecvența estimată a

scenariului <10-6, conform tabelului 1 din metodologie sunt: ABCD pentru construcții

existente.

Având în vedere faptul că proiectul investiției WASTES ECOTECH SRL este în faza

incipientă, de basic design, nu se poate stabili compatibilitatea acestuia cu zonele

învecinate, ținând seama de faptul că este un proiect în derulare. Pentru a se asigura

compatibilitatea teritorială cu zonele învecinate, se recomandă a se lua în considerare

rezultatele prezentului Raport de Securitate la stabilirea soluției constructive finale privind

amplasarea rezervoarelor de amoniac lichid. Pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță,

prin care să nu fie afecate zonele din categoria D pentru construcțiile civile deja existente,

se recomandă a se prevedea în faza de proiect tehnic și a se implementa ulterior

echipamente de control al proceselor și de siguranță astfel încât să asigure o probabilitate

de generare a unui eventual accident major la rezervoarele de amoniac mai mic de

10-6 an-1.




248

4.6. Descrierea parametrilor tehnici și a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalațiilor

Pentru reducerea probabilității de producere a unui accident major pe amplasamentul Wastes Ecotech SRL încă din faza de proiect se urmărește adoptarea unor măsuri precum:

1. Asigurarea măsurilor de minimizarea riscurilor încă din faza de proiect a instalațiilor conform legislației privind securitatea la incendiu

- amplasare la distanțe minime corespunzătoare a instalațiilor; - căi de evacuare în caz de incendiu; - instalați electrice antiex; - stabilirea și semnalizarea zonelor cu pericol de explozie; - sisteme de alimentare alternative cu utilități etc.;

2. Dotarea instalațiilor tehnologice cu: - instalaţie de automatizare, control şi interblocare (tabloul de comandă); - supape de siguranță pentru suprapresiune pe sistem; - sistem rapid de golire, în caz de pericol, cu acțiune dubla, local si de la tabloul de

comandă; - cuve de avarie; - ventile de siguranţă; - legarea utilajelor la centura de împământare pentru evitarea acumulării electricităţii

statice 3. Adoptarea de planuri de mentenanță planificată (Grafic de revizie / Plan de revizie) și

revizie de urgență, în situații critice care pot conduce la producerea evenimentului; 2. Toate utilajele, circuitele electrice şi aparatura de măsură şi control vor fi sub control

permanent ISCIR, PRAM şi al altor organisme abilitate. 3. Se va asigura instruirea periodică a personalului în vederea respectării procedurilor

și instrucțiunilor interne; 4. Personalul de exploatare va fi instruit periodic privind modul de lucru cu utilajele

conform cu: Instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de securitate si sănătate in munca Instrucţiunile privind Situaţii de urgență, Instrucţiunile de Protecţia mediului ce urmează a fi adoptate și implemenatate în cadrul societății

Suprafața amplasamentului care nu va fi ocupată cu construcții va fi protejată prin betonare. Drumurile de acces aleile și platformele vor fi prevăzue cu pante de scurgere spre guri de canalizare.

Măsuri de siguranță pentru prevenirea în urma preceselor de poluărilor directe sau indirecte în resursele de apă Apele rezultate în urma proceselor de producție de pe amplasamentt sunt colectate și epurate în stația de epurare a societății. Apele pluviale se vor colecta într-un bazin de colectare ape pluviale.




249

Sistemul de Securitate Amplasamentul Wastes Ecotech SRL este împrejmuit cu gard și porți de acces și

evacuare menținute închise. Suplimentar zona rezervoarelor de amoniac va fi împrejmuită cu zid de protecție pentru ca accesul să fie restricționat.

Accesul personalului pe amplasament se va face pe poarta principală de acces cu acces controlat în punctul de control și va avea sistem de monitorizare video.




250

CAPITOLUL 5.

Măsuri de protecție și de intervenție pentru limitarea consecințelor unui

accident major:

5.1. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea

consecintelor accidentelor majore

5.1.1. Gospodăria de apă pentru incendii

Alimentarea cu apă a ampasamentului se realizează astfel: Apa potabilă: din rețeaua urbană: Q zi mediu = 36.30 mc/zi Q zi maxim = 47.19 mc/zi Q orar maxim = 5.90 mc/h

Apa folosită în scopuri tehnologice: din râul Târnava Mică: Q tehn = Q răcire + Q proces = 680.00 mc/h

Apa pentru stingerea incendiilor pe amplasament este asigurată din gospodăria

proprie de apă compusă din 2 rezervoare pentru apă de incendiu, cu diametrul exterior de 11 m, H=13 m, suprafața 190 mp și cu o capacitate de 2.000 mc.

Rezervoarele vor fi alimentate atât din rețeaua de apă tehnologică, cât și printr-un racord de la rețeaua de apă de răcire de la fabrică, dacă va fi prevăzută.

Pentru limitarea consecințelor accidentelor majore pentru sănătatea umană și mediu instalația va fi pusă în funcțiune având sisteme de detecție/de protecție, dispozitive tehnice pentru limitarea volumului emisiilor accidentale, rezervoarele cu substanțe periculoase se vor amplasa în cuve de retenție de urgență, pe fluxul tehnologic vor exista ventile de blocare, sisteme de inertizare și se vor amplasa amenajări pentru reținerea apei de incendiu;

Conducerea societății Wates Ecotech SRL va asigura finanțarea cheltuielilor și fondurilor necesare dotării, întreținerii, revizuirii, reparării și completării mijloacelor de intervenție la urgență. Gestionarea patrimoniului se va realiza conform normelor legale în vigoare.

Normele de dotare se vor aplica în funcție de riscurile aferente fiecărui obiect de pe amplasamentul societății, precum și în conformitate cu precizările normelor și instrucțiunilor în vigoare.

Suportul logistic în caz de accident major se va acorda de către societate, prin alocarea la intervenție a diferitelor categorii de utilaje necesare intervenției.




251

5.2. Organizarea alertării și a intervenției

5.2.1. Alarmarea

5.2.1.1. Înstiințarea/Notificarea/Alarmarea

Alarmarea în interiorul amplasamentului se va face gradual în funcție de gradul de

periculozitate al urgenței:

A) Urgențe de clasă A (urgențe locale) sunt urgențele în care sunt implicate zone limitate din interior, care nu au efecte în exteriorul amplasamentului și sunt rezolvate imediat prin forțe proprii existente pe amplasament. În cadrul acestei urgente sunt incluse următoarele situații:

- un accident minor căruia i se poate face față cu resurse și mijloace limitate și care nu are consecințe periculoase în exteriorul instalației(de ex.o pierdere minoră de substanță în interiorul instalație) ; - nu are efecte în afara amplasamenului - poate fi rezolvată cu resursele interne, specializate și nu implică întregul amplasament. - nu este activat niciun dispozitiv de alarmare din exteriorul instalației

Urgențele de clasa A se vor raporta sefului de secție din sectorul de activitate în care

se produce urgența, echipei de intervenție din interiorul amplasamentului și se informează

membrii Celulei de Urgență cu privire la eveniment.

B) Urgențe de clasă B (urgențe pe amplasament) care pot avea efecte pe zone mari în interiorul amplasamentului, persistă sau agravează condițiile de la urgență locală și în consecință afectează/ pot afecta și alte instalații. Urgențele de clasa B nu pot fi lichidate imediat prin forțe proprii:

Urgențele de clasă B presupun anunțarea imediată a șefului de secție din sectorul de

activitate în care s-a produs urgența, a membrilor echipei de intervenție (SPSU), a serviciilor profesioniste de urgență din cadrul I.S.U.J. la tel. 112 și a membrilor Celulei de Urgență din amplasament.

În cadrul urgenței de clasa B sunt incluse una din următoarele situații: - Un accident care implică intervenția forțelor de pe întregul amplasament - Rezolvarea situației poate solicita intervenția unor resurse externe - Oprirea partială sau generală a activității pe amplasament poate fi necesară

C) Urgențe de clasă C (urgențe în afara amplasamentului) sunt severe, se agravează

sau pot implica o mare parte din amaplasament, afectează sau poate afecta populația și mediul din exteriorul amplasamentului

Urgențele de clasă C presupun informarea/notificarea autorităților publice teritoriale

cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență, protecției muncii, sănătății,




252

administrației publice. În plus față de acestea dacă există pericolul poluării rețelei de canalizare se va alarma administratorul acesteia. Daca exista pericolul de poluare al apelor de suprafață sau a stratului acvifer se va transmite informare și către S.G.A Mureș.

Responsabilitatea informării imediate și a notificării autorităților publice teritoriale cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență revine Celulei de Urgență prin Presedintele Celulei de Urgență din amplasament sau înlocuitorului acestuia.

Raportarea unei situații de urgență (avarie/incident sau accident) se va face de către orice persoană din amplasament sau din afara lui și se va transmite cu prioritate șefului de secție din zonă unde urgența este localizată.

În cazul în care raportarea se face de către o persoana din afara amplasamentului aceasta se transmite la dispecerat/recepție, iar in afara programului de lucru, perioadele de weekend și sărbători legale, aceasta se transmite la agentului de paza punct control care pune în aplicare „Planul de anunțare a personalului cu responsabilităț pe linia situațiilor de urgență”.

Raportarea va cuprinde următoarele informații:

- Identitatea celui care raportează: nume, prenume, funcție în cadrul amplasamentului; - Identificarea și localizarea evenimentului: descrierea pe scurt a evenimentului-tip, loc de producere, efecte imediate; - Personal afectat: descrierea pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe amplasament; - Descrierea măsurilor luate imediat.

Autoritatea pentru declararea situației de urgență în amplasament o are Președintele

Celulei de Urgență. Structura care pune în practică decizia de introducere a stării de urgență

este formată din:

- Seful de secție care clasifică urgența; - Președintele Celulei de Urgență care ia decizia declarării situației de urgență în interiorul amplasamentului.

Declararea situației de urgență este obligatorie pentru toate evenimentele (avarie, incident sau accident) a căror efecte au/pot avea (în evoluția evenimentelor sau ca efecte întârziate) cel puțin una din consecințele conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 7 la Legea nr. 59/2016. În cazul producerii unui accident major, operatorul are obligația de informa imediat I.S.U.J. privind producerea accidentului conform Legii nr. 59/2016, art. 16. Declararea situatiei de urgență se va realiza prin înștiințare telefonică dublată de o notificare scrisă.

Înștiințarea I.S.U. Mureș și a celorlalte instituții publice care asigură funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență se face prin Numărul Unic pentru Servicii de Urgență 112.

Autoritățile publice competente la nivel județean care trebuie informate imediat sunt: - I.S.U. „Horea” al Județului Mureș; - Agenția pentru Protecția Mediului Mureș; - Comisariatul Județean Mureș al Gărzii Naționale de Mediu.




253

Notificarea va fi completată prin notificări succesive pe măsura evoluției evenimentelor. Conform Ordinului M.M.A.P nr. 1175/39/2020 privind aprobarea Procedurii de notificare a activităților care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, în cazul producerii unui accident major vor fi notificate autoritățile publice cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență, protecției mediului, sănătății, protecției muncii și ale administrației publice.

Autoritățile publice teritoriale cu responsabilități în domeniile protecției civile, protecției mediului, protecției muncii, administrației publice și sănătății sunt:

- Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Horea" al Județului Mureș; - Agenția pentru Protecția Mediului Mureș; - Comisariatul Județean Mureș al Gărzii Naționale de Mediu; - Direcția de Sănătate Publică Mureș; - Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș; - Primaria Municipiului Târnăveni (Comitetul Local pentru Situații de Urgență); - Prefectura Mureș.

Conținutul notificării va respecta prevederile Ordinul nr. 1175/39/2020 privind

aprobarea Procedurii de notificare a activităților care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase (Anexa nr.7 ) . 5.2.1.2. Schema de înștiințare-alarmare internă

În figura de mai jos este prezentată Schema de înștiințare - alarmare internă. Schema de înștiințare în interiorul amplasamentului Wastes Ecotech SRL cu

numerele de telefon este prezentată în Anexa nr.6




254

Figura 126.. Schema de înștiințare-alarmare internă

5.2.1.3. Echipamente si Mijloace de comunicare.

Sisteme de alarmare și comunicare În amplasament vor fi asigurate următoarele mijloace de semnalizare/alarmare și

comunicare Pentru situații deurgență în interiorul amplasamentului vor fi sunt montate alarme

optice și acustice (electrice) care se vor activa automat dar și manual în caz de incendiu. Vor fi asigurate următoarele mijloace de semnalizare/alarmare și comunicare pentru

situații - sirene de alarmare; - centrala telefonică deservită de dispeceri; - telefoane mobile pentru șefii de secție și personalul de pază de la poartă ;

Persoana care

raportează

Celula de urgență

Dispecerat

ISU „Horea” al Județului

Mureș

APM Mureș

Garda Națională de mediu-

Comisariatul Judetean Mureș

al GNM

Inspectoratul Teritorial de

Muncă al Județului Mureș

Direcția de Sănătate

Publică Mureș

Instituția Prefectului jud.

Mureș

Primăria Municipiului

Târnăveni

Primăria Comunei

Adămuș

Societăți comerciale -

Vecinățăți

Populația din vecinătăți




255

- fax, e-mail.

Organizarea și efectuarea intervenției

Celula de urgență se va înfința prin decizie a managementului de vârf al societății Wastes Ecotech SRL și va avea ca obiectiv coordonarea activităților pe durata situaților de urgență pe amplasament precum și în timpul antrenamentelor și exercițiilor pentru pregătirea răspunsului la urgență

Celula de Urgență se va constitui și va funcționa conform legislației în vigoare ca organism decizional în gestiunea situațiilor de urgență, sub conducerea Directorului General. Funcționarea Celulei de Urgență se realizează în baza Regulamentului privind organizarea, atribuțiile și funcționarea celulei de urgență.

Serviciul Privat pentru Situații de Urgență urgență se va înfința prin decizie a managementului de vârf al societății Wastes Ecotech SRL.

Serviciul privat va fi condus nemijlocit de șeful serviciului iar în lipsa acestuia, în zilele

nelucrătoare (sfârșit de săptămână și sărbători legale, până la sosirea acestuia) de

comandantul grupei de intervenție aflată în tură.

La nivelul societății se va înființa un Serviciu Privat pentru Situații de Urgență de

nivel P2, conform prevederilor Ordinului MAI nr 75/2019 și va fi constituit dintr-o grupă de

intervenție ce va deservi o autospecială de stingere cu apă și spumă, o echipă specializată

de căutare-deblocare-salvare-evacuare în caz de evenimente naturale extreme,

compartiment pentru prevenire și dispecerat precum și o echipă de cercetare-intervenție

pentru risc chimic.

Organizarea de urgență

Structurile de urgență organizate în amplasament vor fi:

- Celula de Urgență (CU); - Serviciul Privat pentru Situații de Urgență (S.P.S.U.).




256

Figura 127.. Organigrama de urgență

Atribuțiile structurilor pentru situații de urgență

1. Celula de Urgență

A. În perioada din afara situațiilor de urgență:

- identifică și monitorizează sursele potențiale ce pot genera situații de urgență; - propune necesarul de dotare în vederea gestionării situațiilor de urgență; - organizeaza Serviciul Privat pentru Situații de Urgență și asigură încadrarea cu personal a compartimentelor acestuia; - asigură dotarea Serviciului Privat pentru Situații de Urgență; - asigură formarea profesională continua a personalului Serviciului Privat pentru Situații de Urgență; - asigură inițierea, calificarea, perfecționarea/specializarea membrilor Celulei de Urgență, a șefului Serviciului Privat pentru Situații de Urgență și a altor persoane cu atribuții în domeniul protecției civile și S.U., prin cursuri, convocări, instructaje, etc;

Celula de

urgență

Președinte Director general

Echipa de interv

tehnologică

Director tehnic Director

Mentenanță Șef SPSU Membri

Compartiment prevenire

Echipe

specializat

ee

Grupa de

intervenție Dispecer




257

- informează autoritățile competente (IJSU, APM,GNM) privind stările potențial generatoare de situații de urgență; - informează personalul propriu, subcontractorii și chiriașii aflați pe amplasament asupra surselor de risc ce pot genera situații de urgență; - stabilește metode și procedee de protecție a salariaților și bunurilor materiale proprii; - elaborează documentul Informații pentru public întocmit conform anexei 6 la Legea nr 59/2016 și asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a companiei; - avizeză Planul de Urgență Internă precum și planuri de acțiune și măsuri de prevenire, avertizare a salariaților și populației; - coordonează pregătirea salariaților privind prevenirea protecția, intervenția și adăpostirea în situații de uregență și dezastre; - asigură culegerea de informații și fluxul informațional – decizional; - solicită fondurile necesare pentru realizarea dotărilor, a dăposturilor și desfășurarea activităților de management al situațiilor de urgență și dezastrelor.

2. La declanșarea unei situații de urgență:

- declanșează procedura de urgență și pune în aplicare Planul de Urgență internă - informează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență prin Centrul Operațional al ISU Horea al Județului Mureș precum și celelalte autorități implicate - asigură înștiințarea instituțiilor publice, a operatorilor economici și a populației din zonele ce pot fi afectate - asigură informarea la fața locului prin constituirea unei echipe de specialiști aflată în subordinea Celulei de Urgență cu rol de fundamentare a deciziilor ulterioare privind coordonarea intervenției - asigură evacuarea persoanelor și dacă este cazul a bunurilor materiale din zonele afectate - analizază informațiile primare privind situația de urgență apărută și evoluția acesteia - pune în aplicare măsurile prevăzute în Planul de Urgență Internă și în planurile de intervenție pe tipuri de riscuri identificate,în funcție de situația concretă din zonă - evauează natura și impactul situațiilor de urgență survenite, stabilește acțiunile necesare pentru gestionarea acestora în condiții de maximă siguranță și monitorizează modul de realizare și eficiența acestora - îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege. 3. În perioada post urgență sau post dezastru:

- desemnează echipa de conducere a acțiunilor de refacere/reabilitare a obiectivelor afectate; - organizează echipe specializate pentru expertizarea, evaluarea și centralizarea efectelor și a daunelor survenite și comunică rezultatele către Autoritatea competentă în materie de gestiune a situațiilor de urgență la nivel județean; - investighează cauzele care au condus la producerea situației de urgență și stabilește măsuri de prevenire și de limitare a efectelor; - alocă resursele umane, materiale și financiare necesare lucrărilor de refacere/remediere; - asigură informarea salariaților și a populației despre evoluția și efectele situației de urgență, acțiunile intreprinse pentru limitarea acestora și măsurile ce se impun în continuare;




258

- actualizază planurile de protecție și intervenție în situații de urgență; - execută orice alte obligații prevăzute de lege.

B. Atribuțiile Serviciului Privat pentru Situații de Urgență (S.P.S.U.)

Atribuțiile Serviciului Privat pentru Situații de Urgență sunt stabilite în Regulamentul

de Organizare și Funcționare al S.P.S.U. elaborat la nivelul societății.

S.P.S.U. are următoarele atribuții principale:

- Prevenirea situațiilor de urgență - Pregătirea personalului societății în domeniul situațiilor de urgență - Verificarea aplicării normelor și dispozițiilor privind intervenția la situații de urgență - Asigurarea intervenției pentru intervenția și înlăturarea urmărilor în caz de accident major, respectiv salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor și abunurilor periclitateîn situații de urgență - Cooperarea cu forțele de intervenție externe ce vor acționa pentru înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență

Atribuțiile compartimentului de prevenire

- executarea de controale planificate și inopinate, pentru verificarea respectării normelor de prevenire a situațiilor de urgență în toate punctele de lucru, atât în funcționarea normală cât și în timpul lucrărilor de mentenanță; - monitorizarea, înregistrarea și aprobarea lucrărilor care necesită permise de lucru cu foc deschis - verificarea conformității produselor achiziționate și utilizate cu pericol de accident major cu normele de prevenire a situațiilor de urgență - verificarea instrucțiunilor de utilizare și mentenanță a echipamentelor de intervenție la urgență - verificarea executării la termen a tuturor lucrărilor de protecție și intervenție în caz de situații de urgență - gestionarea situației mijloacelor de intervenție la urgență din punct de vedere al disponibilului și al funcționalității acestora.

Atribuțiile grupei de intervenție pentru incendii

- menținerea în permanență în stare de funcționare a tuturor materialelor și tehnicii de intervenție; - cunoașterea concepției de organizare și de desfășurare a intervenției; - asigurarea intervenției cu sau fără autospecială de stins incendii pentru suprimarea și înlăturarea urmărilor incendiului pe întregul amplasament al societății; - asigurarea și executarea evacuării bunurilor materiale și a personalului, acordarea primului ajutor persoanelor accidentate; - executarea cooperării cu forțele de intervenție externe implicate în suprimarea și înlăturarea efectelor unui accident major pe amplasament.




259

Atribuțiile echipei de intervenție tehnologică

- monitorizarea parametrilor proceselor tehnologice pentru prevenirea escaladării unor situații potenșial periculoase; - cunoașterea proceselor tehnologice și a modului de control al acestora; - monitorizarea permanentă a instalațiilor de alarmare, semnalizare și stingere a incendiilor existente în zonele de producție; - menținerea în stare operativă a tuturor materialelor și tehnicii de intervenție în zonele de producție; - oprirea în condiții de siguranță a instalațiilor tehnologice și apoi securizarea acestora dacă se impune acest lucru; - asigurarea primei intervenții în zonele de producție cel puțin până la sosirea echipei de intervenție la incendiu; - asigurarea și executarea evacuării bunurlor materiale și a personalului cel puțin până la sosirea echipei de intervenție la incendiu; - salvarea persoanelor aflate în pericol. Atribuțiile echipei de căutare-deblocare-salvare-evacuare pentru riscuri naturale

- menținerea în stare operativă a tuturor materialelor și tehnicii de intervenție;

- cunoașterea tehnicii și materialelor specifice, cunoașterea modului de manipulare a

tehnicii și materialelor;

- cunoașterea concepției de organizare și de desfășurare a intervenției;

- montorizarea permanentă a instalațiilor de alarmare, semnalizare și stingere a

incendiilor;

- intervenția pentru înlăturarea urmărilor unui accident major pe amplasamentul

societății;

- asigurarea și executarea evacuării bunurilor materiale și a personalului;

- salvarea persoanelor aflate în pericol.

Atribuțiile dispeceratului

Preluarea apelurilor de informare și alarmare, anunțarea structurilor decizionale și de

intervenție în domeniul situațiilor de urgență, comunicarea cu forțele de intervenție externe

și cu autoritățile competente.

5.3 Descrierea resurselor interne sau externe care pot fi mobilizate

La nivelul amplasamentului vor fi organizate următoarele structuri pentru intervenția

în caz de urgență.

- Celula de urgență; - Serviciul Privat pentru Situații de Urgență constituit pe amplasament cu echipe

de intervenție.




260

Societatea va achiziționa dotări pentru echipele de intervenție, dotări PSI pentru

instalațiile tehnologice, mijloace de intervenție speciale, mijloace de alarmare.

În situații critice pot să solicite sprijin de la următoarele autorități:

- Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Mureș;

- Agenția pentru Protecția Mediului Mureș;

- Direcția de Sănătate Publică Mureș.

5.4 Descrierea tuturor măsurilor tehnice și netehnice relevante pentru reducerea

impactului unui accident major

Pentru limitarea accidentelor majore și a efectelor produse de acestea pentru sănătatea umană și asupra mediului se vor construi și se vor asigura pe amplasament

- hidranți interiori și exteriori; - rețea pentru apa de incendiu; - rezervă de apă de incendiu; - automate de stins incendiu; - stație epurare; - generator spumă/sisteme de stingere în caz de incendiu, stingătoare; - cuve de retenție pentru rezervoarele cu substanțe chimice; - sistem automat computerizat de monitorizare și control al proceselor; - alarme și indicatori de nivel; - protecție de suprapresiune și subpresiune; - mijloace și măsuri de intervenție; - mijloace de alarmare și comunicații.

Se vor adopta instrucțiuni de lucru pentru operarea instalațiilor inclusiv pentru situații de funcționare anormală, instrucțiuni pentru modul de intervenție și măsuri luate în caz de eliberare de substanțe chimice periculoase, proceduri, etc

Pentru situațiile de urgență vor fi elaborate și implementate următoarele planuri:

- Plan de urgență internă, care va cuprinde datele privind identificarea și evaluarea scenariilor din prezentul Raport de Securitate;

- Plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale; - Plan de intervenție la incendiu.




261

BIBLIOGRAFIE

1. Areal Location of Hayardous Atmospheres model (ALOHA), www.epa.gov 2. DOW’S Fire&Explosion Index Hazard Classification Guide, 1994 3. Evaluarea riscului tehnologic, Alexandru Ozunu, Calin I. Anghel, 2007 4. Fițe cu date tehnice de securitate 5. Gestionarea accidentelor majore in noul cadru stabilit de Directiva SEVESO III, Mr. Ing.

Francisc Senzaconi, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; 6. Ghid Aplicarea articolului 8 „Efectul de domino” al Dir. 96/82/CE (SEVESO II) Twinning

Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives 7. Ghid pentru Elaborarea Raportului de Securitate pentru a indeplini cerintele Directivei

96/82/EC modificată de Directiva 2003/105/EC (Seveso II), EUR 22113 Comisia Europeana, Luxemburg: Departamentul pentru Publicatii Oficiale al Comunităților Europene, 2005

8. Ghid pentru Calcularea accidentelor majore (scenarii) Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives

9. Ghid pentru implementarea sistemului de management al securității în contextul Directivelor Seveso, IGSU

10. Guideline for quantitative risk assessment ‚Purple book’ CPR 18E 11. Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implica substante periculoase, IGSU 12. Methods for calculation of physical effects, „Yellow book”, TNO 2005 13. „SEVESO” Expert System, „SEVEX”, www.atmpro.be 14. Notificare privind substanțele chimice existente pe amplasamentul WASTES Ecotech

SRL. 15. https://echa.europa.eu/information-on-chemicals/registered-substances 16. Fise toxicologice, Min. Ind. Chimice, 1981 17. Ordinul M.A.I. nr. 96 din 12 iunie 2016 pentru aprobarea Criteriilor de performantă

privind constituirea, încadrarea si dotarea serviciilor voluntare si a serviciilor private pentru situatii de urgentă

18. Ordinul comun nr. 3710/1212/99 din 2017 al Ministrului Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, al Ministrului Mediului si al Ministrului Afacerilor Interne privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distantelor adecvate fată de sursele potentiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substante periculoase în activitătile de amenajare a teritoriului si urbanism

http://www.epa.gov/

http://www.atmpro.be/

https://echa.europa.eu/information-on-chemicals/registered-substances




262

TERMENI și ABREVIERI

PHA Preliminary Hazard Analysis

HAZOP Hazard and Operability

LC50 Concentrația letală pentru 50% din populația expusă

IDLH Immediately Dangerous to Life and Health- Pericol Imediat pentru Viata si Sanatate”

NIOSH/OSHA Institutul Național pentru Sănătate și Securitate Ocupațională

BLEVE Boiling liquid expanding vapor explosion/

ALOHA Areal Locations of Hazardous Atmospheres

LFL Lower flammability limit

LEL Lower explosion limit

UVCE Unconfined Vapour Cloud Explosion

AEGL Acute Exposure Guideline Level

DOW Dow

FEI Fire and Explosion Index

WET Wastes Ecotech SRL




263

LISTĂ DE ANEXE Anexa nr. 1 - Certificat de înregistrare GIS Anexa nr. 2 - Organigrama Wastes Ecotech SRL Anexa nr. 3 - Organigrama situații urgență Anexa nr. 4 - Regulament Celula de urgență Anexa nr. 5 - Regulament SPSU Anexa nr. 6 – Schemă alarmare Situații de urgență Anexa nr. 7 - Notificare privind substanțele periculoase conform art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 59/2016 și Ordinului 1175/2020 Anexa nr. 8 - Decizie etapei de încadrare nr. 5705/09.06.2020 Anexa nr. 9 - Plan de amplasare în zonă, Scara 1 : 2000 m Anexa nr. 10 - Plan de situație Wastes Ecotech SRL Anexa nr. 11 - Fișă cu date de securitate - Amoniac Anhidru Anexa nr. 12 - Fișă cu date de securitate - Cromat de amoniu Anexa nr. 13 - Fișă cu date de securitate motorină Anexa nr. 14 - Fișă de caracterizare șlam cu Crom Anexa nr. 15 - Fișă de caracterizare deșeu final Anexa nr. 16 - Fișe LOPA Anexa nr. 17 - Reprezentarea grafică a zonelor de impact pentru scenariile analizate

https://lege5.ro/Gratuit/geydkmzrge2a/legea-nr-59-2016-privind-controlul-asupra-pericolelor-de-accident-major-in-care-sunt-implicate-substante-periculoase?pid=94071866&d=2020-11-18#p-94071866

Documents

RAPORT DE SECURITATE