Raport de tara : Canada

Student:Dumitriu Alin Adrian,nr. matricol:310407SL121698

Cuprins

1. Prezentarea generala a tarii2. Impactul culturii asupra managementului 3. Particularitatile comunicarii manageriale 4. Riscuri manageriale5. Particularitatile negocierii6. Particularitatile managementului resurselor umane7. Concluzii8. Bibliografie

1.Prezentarea generala a tarii

Capitala: OttawaSistem politic:Monarhie constitutionalaMonarh: Elisabeta a II-aMoneda: dolar canadian(CAD)Suprafata: 9,984,670 kmLimbi vorbite: engleza,francezaPopulatie: 35,427,524 locuitori

Canada este un stat situat n extremitatea nordic a continentului american. Ca suprafa, Canada este a doua ar a lumii ca ntindere dup Rusia, teritoriul su fiind organizat asemenea unui stat federal, n zece provincii i trei teritorii. Este mrginit la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se nvecineaz cu Statele Unite ale Americii.Populat la nceput n mod exclusiv de populaie aborigen, Canada a fost fondat sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca form de organizare statal, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie constituional.n realitate, Canada i-a obinut independena de Marea Britanie n mod panic, printr-un proces gradual nceput cu ntemeierea Canadei n 1867 i definitivat n 1982, cnd Canada a obinut dreptul de a-i modifica propria constituie.n prezent, Canada este un stat independent, care funcioneaz ca o democraie parlamentar i monarhie constituional bine articulat, ef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al crei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, David Lloyd Johnston. eful guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Stephen Harper.Canada se autodefinete ca fiind o naiune bilingv i multicultural. Engleza i franceza sunt ambele limbi oficiale. La nceputul anilor 1970, Canada ncepe s adopte concepte de diversitate cultural i multiculturalism, concepte pe care muli canadieni le consider astzi ca unele dintre principalele caracteristici ale rii.

ar industrializat i avansat tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorit rezervelor considerabile de combustibili fosili i a generrii de energie nuclear i hidroelectric. Economia diversificat se bazeaz mult pe abundena resurselor naturale i a comerului extern, n special cu Statele Unite, cu care Canada are o relaie complex i de lung durat, relaie care poate fi descris drept cel mai strns i mai vast parteneriat comercial din istorie.

2.Impactul culturii asupra managementului in Canada

nc din secolul al XVIII- lea, cultura canadian a reflectat un tot mai intens sim al locului, care n timp, a evoluat la noiunea de naionalitate. Cele dou filoane principale - franceza i engleza - au nceput prin a ncerca s adapteze standardele de "patrie". n 1867, Confederaia a adus n prim-plan acest sim al naionalitii.Canada este populat n majoritate de canadieni-europeni, care compun 90,45% din populaie. Majoritatea acestora sunt de origine englez sau francez, dei sunt minoriti importante de scoieni, irlandezi i germani. A doua cea mai mare grupare etnic este cea chinez, compunnd 3,69% din populaie. Nativ-americanii, populaia indigen a Canadei, reprezint 3,38% din populaie. Alte minoriti includ: indieni (2,41%), afro-americani (2,23%), evrei (1,18%), rui (1,14%) , filipinezi (1,11%) i Maghiari( 0,92%) . Majoritatea francezilor din Canada triesc n provincia Qubec. O parte dintre ei doresc s fie independeni i au organizat dou referendumuri n acest scop, pierznd la limit n 1995.77% din populaia Canadei este cretin, majoritatea romano-catolici, dei exist un numr important de anglicani i baptiti. Musulmanii reprezint 2% din populaie, iar evreii 1,1%. 16% din populaie nu este afiliat nici unei religii.n Canada exist un numr de 200.000 de imigrani de origine romn . n prezent, Canada i propune s atrag 250.000 de imigrani pe an, din toat lumea.Canada este alctuit din zece provincii i trei teritorii. Provinciile au un grad crescut de autonomie fa de guvernul federal, n timp ce teritoriile sunt controlate mai ndeaproape de acesta.Guvernele provinciale sunt responsabile pentru multe dintre programele sociale canadiene (precum sistemul medical, nvmntul i asistena social) i colecteaz venituri fiscale totale mai mari dect cele ale guvernului federal - o caracteristic aproape unic ntre federaiile lumii. In anumite provincii cetatenii canadieni pot vota prin internet la alegerile locale. Guvernul federal poate iniia programe naionale, din care provinciile pot opta s fie excluse. n realitate, astfel de autoexcluderi sunt rare. Guvernul federal face pli de egalizare pentru a asigura standarde de deservire i impozitare relativ uniforme ntre provinciile bogate i srace.Toate provinciile au legislaturi unicamerale, alese democratic i guverne conduse de cte un premier, selectat n aceeai manier ca i Prim-ministrul Canadei. Fiecare provincie are cte un Locotenent-Guvernator, numit de Prim-ministrul Canadei, care reprezint Regina la nivel provincial n acelai fel n care Guvernatorul General reprezint coroana la nivel federal.

3.Particularitatile comunicarii manageriale

Mediul politic din strainatate poate fi evaluat in functie de stabilitatea politica, nationalismul si restrictiile economice impuse de guvernele straine.Stabilitatea politica- printre criteriile cele mai frecvent avute in vedere la evaluarea oportunitatii de implicare pe pietele straine este stabilitatea politica. O tara este considerata stabila din punct de vedere politic atunci cand se mentine continuitatea reglementarilor, indiferent de guvernul aflat la putere.

Cu cat intr-o tara modificarile de orientare sunt mai mari, cu atat si riscul politic este mai ridicat. Intr-un astfel de climat o afacere straina poate avea dificultati prin aceea ca noul guvern poate sa nu fie de acord cu prevederile initiale ale conventiilor stabilite in conditiile vechiului regim. De aceea, comerciantul international trebuie sa studieze posibilitatea continuarii acordurilor incheiate de un guvern si in eventualitatea schimbarii acestuia, pentru a nu avea dificultati.Intr-o democratie, probabilitatea schimbarilor guvernamentale poate fi evaluata.

In alte situatii, instabilitatea guvernului poate fi prevazuta printr-o serie de simptome ca: agitatii publice (demonstratii, tulburari, greve etc.); crize guvernamentale (fortele de opozitie incearca sa rastoarne guvernul); atacuri inarmate ale unor grupuri de oameni asupra altora; lupta de gherila, asasinate politice, lovituri de stat, schimbarea neregulata a liderilor guvernamentali superiori. Un raport asupra acestor aspecte va furniza elemente relevante asupra stabilitatii sau instabilitatii guvernului.

Canada este una dintre cele mai bogate naiuni ale lumii, membr a Organizaiei pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD) i G8. La fel ca n alte ri dezvoltate, economia canadian este dominat de sectorul de servicii, n care lucreaz trei sferturi din populaie.

Totui, Canada este neobinuit ntre rile dezvoltate n ceea ce privete importana industriilor primare, printre care cele forestier i extractiv de iei sunt dou dintre cele mai importante ramuri industriale. Parial datorit acestui fapt, Canada este dependent de comerul exterior, n special cu Statele Unite. Astfel, meninerea independenei fa de Statele Unite a reprezentat ntotdeauna o chestiune politic de cea mai mare importan. Canada deine o industrie productoare activ, cu centrul n sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai dezvoltate.

4.Riscuri manageriale in Canada

Situatiile ce pot conduce la materializarea riscului de tara pot fi reprezentate de evenimente precum cele care afecteaza profitabilitatea sau recuperarea investitiilor. In aceasta categorie pot fi incluse nationalizarile, despagubirile sau restrictiile privind repatrierea profiturilor. O serie de alti factori influenteza si ei riscul de tara. De la factori demografici si ecucationali, la dinamica sectorului privat, politica de investii, sistemul financiar-bancar si pana la datoria externa, toti acestia afecteaza situatia economica a tarii si pot sta la baza riscului de tara.Din punct de vedere al caracterului lor, riscurile pot fi: riscuri cu caracter economic, cum sunt riscurile financiar-monetare, datorate fluctuatiilor valutare; riscuri de pret, datorate inflatiei si instabilitatii preturilor; riscuri contractuale determinate de neplata marfurilor livrate, nerespectarea obligatiilor contractuale etc. riscuri cu caracter politic cum ar fi exproprierea, confiscarea, nationalizarea, determinate de schimbarea regimului politic, starea de razboi etc. riscuri cu caracter natural, cum sunt inundatiile, cutremurele, uraganele, eruptiile vulcanice etc. Industria este foarte dezvoltat. Ea deine mai mult de jumtate din totalul exporturilor. Cei mai muli angajai sunt n industria alimentar i cea a fabricrii metalelor i, mpreun cu produsele petroliere, chimicale, industria papetriei i forestier, aduc cel mai mare venit de valut strin. Canada este cel mai mare productor de lemn din lume, al doilea n producerea celulozei i al treilea n producerea hrtiei. Industriile sunt importante n regiunea Marilor Lacuri i pe rmurile localitii Sf. Lawrence. Toronto, Hamilton, Windsor i Montreal sunt cele mai mari orae industriale. Agricultura a fost tot timpul important n Canada cu toate c angajaii din agricultur constituie mai puin de 4% din numrul total al forei de munc. n jur de 7,3% din suprafaa pmntului este arat sau folosit pentru pune. Produsele agricole constituie 8% din totalul exporturilor. Cea mai mare ntindere unde se cultiv pmntul este n preeria Alberta, Saskatchewan i Mantiboa. Canada export mijloace de transport, maini i utilaje industriale, minereuri, combustibili, produse din lemn, hrtie, cherestea, gaze naturale, substane chimice, gru, pete (1,5 milioane tone pe an), celuloz si import: produse chimice, textile, bunuri de larg consum, vehicule, fier, oel, semipreparate, fructe, legume.

5.Particularitatile negocierii in Canada

In domeniul politic, negocierile avute in vedere sunt atat cele diplomatice, desfasurate in vederea perfectarii si incheierii unor acorduri sau intelegeri inclusiv reglementarea unor diferende dintre state, cat si cele politice interne, purtate intre fortele politice vizand diferite obiective.In realizarea unei tranzitii la economia de piata o mare importanta este acordata negocierilor intre sindicate si patronat, in cadrul carora se incearca sa se gaseasca solutiile pentru rezolvarea problemelor aflate in divergenta, cele mai multe dintre acestea referindu-se la contractul colectiv de munca. Pornind de la scopul pentru care se desfasoara, negocierile urmaresc fie incheierea unei tranzactii noi (conventie, acord, contract), fie adaptarea, actualizarea sau modificarea unei tranzactii existente, incheiate anterior si aflata in curs de derulare, sau prelungirea valabilitatii acesteia.In functie de nivelul de desfasurare negocierile pot fi guvernamentale (interstatale) sau neguvernamentale. in general, negocierile desfasurate la nivel guvernamental urmaresc incheierea de acorduri, conventii sau alte intelegeri economice, politice ce vizeaza in esenta crearea cadrului institutional de desfasurare a relatiilor dintre state, in timp ce la nivel neguvernamental negocierile au in vedere incheierea de diferite contracte.Canada de astzi este o societate industrializat bogat, asemnndu-se ndeaproape cu Statele Unite n ceea ce privete orientarea spre economia de pia, metodele de producie i nivelul de trai ridicat. n ultimul secol, creterea impresionant a industriei productoare, mineritului i a sectorului de servicii a transformat naiunea dintr-o economie eminamente rural ntr-una predominant urban i industrial. Canada are depozite vaste de gaze naturale pe coasta de est i n vest, i o multitudine de alte resurse naturale care contribuie la independena energetic.

6.Particularitatile managementului resurselor umane in Canada

Canada este o economie de pia, n care interveniile guvernamentale sunt ceva mai prezente dect n Statele Unite, dar semnificativ mai reduse dect n majoritatea naiunilor europene. n mod tradiional, Canada are un PNB pe cap de locuitor mai mic dect cel al vecinului sudic, dar mai ridicat dect al principalelor ri vest-europene. n ultimul deceniu, urmnd o perioad de turbulene, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui omaj sczut i al unor excedente bugetare n cretere la nivel federal.

7.Concluzii

Canada ocupa un onorabil loc III in topul celor mai bune destinatii pentru investitii financiare, clasament alcatuit de analistii prestigioasei reviste Forbes. Potrivit clasamentului, pe primul loc pentru al doilea an consecutiv se afla Danemarca, urmata de SUA si Canada. Canada ocupa acest loc onor abil datorita, arata analistii, surplusului comercial si de buget, dar si pentru politica de taxe relaxata. Analistii Forbes au studiat economiile a 127 de state, fiind luate in calcul datele despre sistemele bancare ale acestora, drepturile de proprietate intelectuala, promovarea comertului liber, inflatie si nivel de impozitare.

8.Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://www.forbes.ro/http://www.canadainternational.gc.ca/