RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU

RAPORT

LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

PENTRU PROIECTUL

„PUNEREA IN SIGURANTA, REABILITAREA AMENAJARILOR

NODULUI HIDROTEHNIC STANCA COSTESTI, JUDETUL

BOTOSANI”

SOLICITANT: ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMANE” EXPLOATAREA

COMPLEXA STANCA COSTESTI

AUTOR: COSTICA T. MIHAI

Mai, 2011

Raport la studiu de impact asupra mediului pentru proiectul„Punerea in siguranta si reabilitarea amenajarilor la Nodul Hidrotehnic Stanca

Costesti, judetul Botosani” – 2011

=======================================================================================================

2

CUPRINS

INTRODUCERE 3.

I. INFORMATII GENERALE

1.1. Informatii privind resursele folosite

1.2. Esalonarea perioadei de implementare a proiectului

3

II. ORGANIZAREA DE SANTIER SI A DRUMURILOR DE ACCES: IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

2.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier si drumurilor de acces

2.2. Impactul organizarii de santier asupra mediului

2.3. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

in timpul organizarii de santier si drumurilor de acces

9

III. POLUANTI FIZICO-CHIMICI CARE AFECTEAZA MEDIUL IN PERIOADA DE

CONSTRUCTIE

10

IV.IMPACTUL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

5.1.Analiza si descrierea impactului transfrontalier

5.2. Masuri de prevenire/evitare, reducere, eliminare a impactului negativ transfrontalier

10

V. POLUAREA ATMOSFERICA

5.1. Surse de poluare

5.2. Echipamente de depoluare si eficienta acestora

12

VI. IDENTIFICAREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI PERIMETRELE

DE PROTECTIE HIDROGEOLOGICA in jurul surselor de apa (daca este cazul) 12

VII.DESEURI PRODUSE IN TIMPUL CONSTRUIRII 7.1. Managementul si modul de valorificare/eliminare a acestora.

12

VIII. SOLUTII TEHNICE PENTRU PROTECTIA SOLULUI 13

IX.DESCRIEREA BIODIVERSITATII DIN ARIA DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI 9.1. Consideratii generale

9.2. Caracterizarea biotopurilor de pe amplasament (paduri, zone umede)

9.3. Ecosisteme si specii publicate/regasite in teren: caracterizare;

9.4.Analiza impactului proiectului asupra biodiversitatii din aria de implementare a proiectului

9.5. Masuri de diminuare a impactului proiectului asupra biodiversitatii din aria tinta

Capitolul include harti cu privire la biodiversitatea din aria de implementare a proiectului

14

X. ANALIZA RISCURILOR PRODUCERII UNOR POLUARI ACCIDENTALE IN

TIMPUL CONSTRUCTIEI

10.1. Masuri de prevenire a riscurilor

XI. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR (AMPLASAMENT, SOLUTII TEHNICE)

11.1. Indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta

34

XII. Plan de monitorizare a mediului/biodiversitatii 34

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 35

BIBLIOGRAFIE 37

IMAGINI DIN ZONA DE IMPLEMENTAREA A PROIECTULUI 38-

42



=======================================================================================================

3

INTRODUCERE

Scopul acestui studiu este de a identifica, evalua si prezenta impactul potenţial al implementarii

proiectului „Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic

Stanca Costesti, jud. Botosani.”

Elaborarea studiului s-a realizat respectand prevederile:

- H.G. 445/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului;

- Ord. M.M.P/M.A.D.R/ M.A.I./M.D.R.T. nr. 135/84/76/1284 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului prin proiecte publice si private;

- Ord. M.M.P. nr 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a

efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

- Ord.M.A.P.N. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Indrumarului de executie, elaborat de AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI -

BOTOSANI, la data de 5.04.2011.

I. INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului: „Punerea în siguranţă şi reabilitarea amenajărilor de la Nodul

Hidrotehnic Stânca Costeşti”.

Beneficiar: Administratia Nationala Apele Romane- Exploatarea Complexa „Stanca

Costesti”

Amplasament

Nodul hidrotehnic Stanca Costeşti este amplasat pe cursul mijlociu al raului Prut şi se desfaşoara

pe un sector limitat la cca. 100 km, între localitaţile Radauţi – Prut şi Stanca pe teritoriul

Romaniei, respectiv Şirouţi şi Costeşti pe teritoriul Republicii Moldova.

Amplasamentul barajului Stanca - Costeşti este situat pe graniţa dintre Romania şi Republica

Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, într-o zona în care laţimea albiei majore de cca. 3 –

4 km este ştrangulata şi redusa la cca. 350 - 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie

un baraj natural, prezentand condiţii naturale optime pentru crearea unei capacitaţi de retenţie de

cca. 1,0 – 1,5 miliarde m3.

În secţiunea frontului de retenţie a Nodului Hidrotehnic Stanca Costeşti, raul Prut are o lungime

de cca. 125 km, panta raului fiind în aceasta zona de cca. 3,2%. Cursul raului formeaza meandre



=======================================================================================================

4

largi pe zona lacului, în special aval de localitaţile Miorcani (mal drept) – Pereriţa (mal stang),

dubland lungimea liniara a cursului (coeficient de meandrare de 1,9).

Lacul de acumulare Stanca – Costeşti controleaza o suprafaţa de recepţie totala de cca. 12000

km2, situata pe teritoriul Romaniei, Republicii Moldova şi Ucrainei. Din suprafaţa totala de

12000 ha, 9076 km2 revin staţiei hidrometrice Radauţi – Prut situata la coada lacului, iar restul

de 2924 km2

reprezinta cuveta lacului.

Sectorul de pe malul drept al cuvetei lacului masoara cca. 620 km2 şi se caracterizeaza printr – o

hidrografie mai saraca cu caracter torenţial. Afluenţii de pe malul drept controleaza cca. 400 km2

, dintre care amintim: pr. Ghireni (66 km2), r. Volovaţ (228 km

2), pr. Badul, pr. Saraturii, pr.

Fundoaia etc.

Sectorul de pe malul stang al cuvetei lacului cu o suprafaţa de cca. 2304 km2

are o hidrografie

mai bogata, cei mai importaţi afluenţi fiind: raul Vilia (125 km2), Caldaruşa (79,5 km

2), Ciugur

(168 km2).

Lucrările proiectului vor fi amplasate la Nodul Hidrotehnic Stanca-Costesti, pe ampriza

unor lucrari de constructii existente; ca urmare suprafaţa, care urmează a fi ocupată de lucrare,

aparţine domeniului public al statului, aflată în administrarea Exploatarii Complexe Stanca-

Costesti.

Fig. nr. 1. Vedere în plan a amenajării Stânca - Costeşti



=======================================================================================================

5

Lucrările propuse se impun a se executa pentru a asigura exploatarea în condiţii de siguranţă a

acestei acumulări deosebit de importante, atât ca proporţii cât şi ca rol în gospodărirea resurselor

de apă ale râului Prut.

Scopul proiectului este de a realiza lucrări de remediere şi modernizare, în special, a unor

amenajări de gospodărire a apelor, uzate fizic şi moral sau degradate ca urmare a inundaţiilor cu

caracter catastrofal, survenite pe râul Prut, în perioada 2006-2010.

Lucrarile necesare de efectuat pentru punerea in siguranta si reabilitarea lucrarilor de constructii,

sunt:

- impermeabilizari la camera de manevra a stavilelor clapet, reabilitarea lucrarilor de

drenaj, amenajari pentru limitarea accesului apelor in zona pistoanelor

servomotoarelor de manevrare a stavilelor

- impermeabilizari la barajul de pamant si la barajul din Vechea Cariera, pentru

diminuarea exfiltratiilor si coborarea nivelurilor piezometrice din prismul de

stabilitate aval;

- impermeabilizarea peretilor de beton ai turnului de manevra de la golirile de

fund;

- refacerea betoanelor pe canalul rapid al descarcatorului de ape mari si

reabilitarea sistemului de drenaj al acestuia;

- consolidari versant in amonte de baraj, in zona debarcaderului, pe o lungime de

cca. 250 m;

- reabilitarea sistemului de drenaj al barajului de beton de pe malul stang si realizarea

unui sistem eficient de masurare a debitelor exfiltrate;

- hidroizolarea peretilor de la Casa Prieteniei, de pe coronamentul barajului, in zonele

afectate de factori atmosferici si de deferlarea valurilor;

- refacerea digului de contur al albiei vechi a raului Prut, aval de nodul

hidrotehnic, pe cca. 150 m;

- reparatii si reabilitari in zonele degradate ale disnisipatorului de energie si a zidurilor

de racord;

- reabilitarea drumului de pe coronamentul barajului si a cailor de acces;

- lucrarile de reconditionare au in vedere in general, reparatii capitale ale

echipamentului hidromecanic, cu schimbari partiale de componente care sunt

schimbate datorata necesitatii cresterii sigurantei in exploatare, uzurii sau din

considerente economice;

- echipamentele electrice existente ale barajului sunt uzate fizic si au durata de viata

normata depasita, cu exceptia instalatiilor de epuisment si a iluminatului de siguranta

care au fost reabilitate acum cativa an

- reabilitarea sistemului informational pentru monitorizarea exploatarii privind apararea

impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor si urmarirea comportarii in timp a

amenajarilor Nodului Hidrotehnic Stanca-Costesti.



=======================================================================================================

6

Studiul de fezabilitate ,,Punerea in siguranta si reabilitarea amenajarilor de la Nodul hidrotehnic Stanca

Costesti” in functie de sursa de finantare a fost impartit in 3 proiecte:

Proiecte finantate din fonduri europene

1. Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinul superior al raurilor Siret sip rut prin aplicarea unuisistem

de monitorizare modern cu statii automate.

2. Reabilitarea amenajarilor de la Nodul hidrotehnic Stanca Costesti.

Proiecte finantate din alte surse (restul lucrarilor necuprinse in proiectele cu finantare europeana)

1. Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinul superior al raurilor Siret sip rut prin aplicarea

unuisistem de monitorizare modern cu statii automate.

Lucrari la partea romana:

- Reabilitarea echipament hidromecanic si electric la deversorul de ape mari

- Reabilitarea echipament hidromecanic si electric la microhidrocentrala

- Reabilitare sistem informational

Lucrari la partea moldoveneasca

-Lucrari de reabilitare baraj de pamant + baraj din vechea cariera

- reabilitare sistem informational

Proiectul ,,Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor in bazinul superior al raurilor Siret si Prut prin aplicarea

unui sistem de monitorizare modern cu statii automate” a fost selectat pentru finantare din fonduri europene

nerambursabile, urmand a fi depusa in perioada urmatoare documentatia cu cerea de finantare nerambursabila.

2. Reabilitarea amenajarilor de la Nodul hidrotehnic Stanca Costesti.


-lucrari commune (partial)

-Impermeabilizari locale perete turn manevra

-Reparat tencuieli si rosturi canal rapid deversor.

-Hidroizolare pereti bloc comun exploatare

- asfaltare cai de acces

- diguri de contur

- reparatii disipator energie si ziduri racordare

-dig contur albia veche a Prutului

-Echipamente hidromecanice

-goliri de fund

-stavilar lac compensare

-pompe de epuisment


-hidroizolare pereti cladire comuna de exploatare.

-reparatii record lac compensare

-asfaltare cai de acces

-echipamente fidromecanice la golirile de fund

Proiecte finantate din alte surse


-consolidare versant debarcader

-reabilitare sistem drenaj baraj de beton

-reparatii disipator energie si ziduri record lac compensare

- echipamente hidromecanice la prize de apa suplimentara si conducta pentru utilitati


- reparatii racor d lac compensare

-reparatii pereti turn de manevra

-reabilitare sistem informational

-

Principalele cantitati si suprafete ocupate de lucrarile de constructii sunt prezentate in tabelul de

mai jos:

NR. DENUMIREA LUCRARILOR / MATERIALE SI U.M. CANT.



=======================================================================================================

7

CRT

.

RESURSE FOLOSITE*

1.1. IMPERMEABILIZARI CAMERA MANEVRA

1 Injectii de etansare fisuri si rosturi in profunzime cu rasini

poliuretanice* ml 45,00

2 Reparatii si protectie beton* suprafata cu mortare speciale mp 100,00

3 Reabilitare lucrari de drenaj global 1,00

1.2. LUCRARI DE REABILITARE BARAJ DE PAMANT

PRINCIPAL

1 Foraje de umplere sub pereu ml 150,00

2 Injectii de umplere sub dale tone 80,25

3 Spargeri beton armat* mc 609,38

4 Excavatii manuale zona pereu degradat mc 60,94

5 Armare pereu tone 30,47

6 Beton C25/30*- procurare mc 609,38

7 Transport beton + spargeri tone 2.925,00

8 Betonare pereu beton g= 20 cm 100 mp 24,38

9 Umpluturi beton monogranular* mc 365,63

10 Refacere rosturi cu masticuri 100 ml 30,06

11 Scari si usi metalice galerie injectii global 1,00

1.3. REPARATII TURN MANEVRA GOLIRI DE FUND

1 Reparatii si protectie beton* suprafata cu mortare speciale prin

spreere mp 975,00


poliuretanice* m 650,00

3 Schela metalica buc 12,00

1.4 .CANAL RAPID DESCARCATOR DE APE MARI

1 Protectie betoane canal rapid cu rasini epoxidice * mp 10.000,0

0

2 Excavatii manuale mc 100,00

3 Umpluturi manuale mc 100,00

4 Tub drenaj Dn300 - proc, trans, punere in opera 100 ml 2,50

5 Umpluturi drenante - procurare 100 mc 42,50

6 Umpluturi drenante - transport tone 8.075,00

7 Umpluturi drenante - punere in opera manuala 100 mc 42,50

8 Inierbare taluz 100 mp 10,00

9 Exploarare instalatii electrice kWh 500,00

10 Exploarare instalatii ventilatie ore 1.008,00

11 Macara montare, amplasare, inlocuire ore 1.008,00

12 Compresor aer, montare, amplasare, inlocuire ore 1.008,00

1.5. CONSOLIDARI VERSANT DEBARCADER

1 Decoperta strat vegetal* 100 mp 12,50

2 Excavatii mecanice 100 mc 12,50



=======================================================================================================

8

3 Saltea din geotextil* cu caroiaj din fascine - recoltare + trans. 15

km 100 mp 22,50

4 Saltea din geotextil* cu caroiaj din fascine - conf. + lansare+tr.

piatra lestare 100 mp 22,50

5 Saci din geotextil * - proc.umplere cu balast stabilizat 100 mc 50,00

6 Transport saci la 5 km tone 9.500,00

7 Saci din geotextil* - punere in opera 100 mc 50,00

8 Geotextil mp 6.750,00

9 Refacere piloni global 1,00

1.6.REABILITARE SISTEM DRENAJ BARAJ DE BETON

1 Reparatii si protectie beton * suprafata cu mortare speciale mp 1.000,00


poliuretanice * m 1.333,33

3 Excavatii mecanice 100 mc 76,00

4 Strat drenant 100 mp 10,00

5 Conducta * proc+tr+montaj ml 200,00

6 Executie camin buc 5,00

7 Umpluturi - procurare 100 mc 65,80

8 Umpluturi - transport tone 12.502,0

0

9 Umpluturi - punere in opera 100 mc 65,80

1.7. HIDROIZOLARE PERETI CASA PRIETENIEI

1 Curatire tencuiala existenta mp 200,00

2 Tencuiala mortar special mp 200,00

3 Reabilitare cladiri global 1,00

1.8. DIG CONTUR ALBIE VECHE

1 Decoperta strat vegetal 100 mp 15,00

2 Umpluturi - procurare 100 mc 18,90

3 Umpluturi - transport tone 3.591,00

4 Umpluturi - punere in opera 100 mc 18,90

5 Inierbare taluz 100 mp 12,00

6 Refacere stavilare buc 5,00

1.9. REPARATII DISIPATOR ENERGIE SI ZIDURI

RACORD

1 Spargeri beton armat mc 125,00

2 Excavatii manuale zona pereu degradat mc 12,50

3 Armare pereu tone 6,25

4 Beton C25/30-* procurare mc 125,00

5 Transport beton * tone 300,00

6 Betonare pereu beton g= 20 cm 100 mp 5,00

7 Umpluturi beton monogranular * mc 779,00

8 Foraje de umplere sub pereu ml 60,00

9 Injectii de umplere sub dale tone 32,10



=======================================================================================================

9

10 Refacere rosturi cu masticuri 100 ml 88,00

11 Rizberme anrocamente +protectie anrocamente 100 mc 145,00

12 Beton C25/30* - procurare mc 1.980,00

12 Transport beton tone 4.752,00

14 Confectionare prefabricat sparge val buc 550,00

15 Cofraje monolitizare mp 544,50

16 Monolitizare prefabricat mc 148,50

17 Protectie cu geotuburi* a apararii de mal m 300,00

1.10. ASFALTARE CAI ACCES

1 Reparare structura existenta mp 1.900,00

2 Reabilitare prin asfalt*are mp 37.720,0

0

3 Lucrari edilitare buc 50,00

4 Lucrari accesorii km 15,00

Tabelul nr.1. Cantitati si suprafete ocupate de lucrarile de constructii

1.1. Informatii privind materialele si resursele folosite

Lucrarile vor solicita decopertare de substrat vegetal si exvacatii de sol, precum si refacerea

invelisului de vegetal (acolo unde este posibil). Prin urmare, va fi afectat un volum de sol,

impreuna cu flora specifica si fauna hipogee si imediat epigee. Materialul de umplutura va fi

cel provinit din curatarea lacului de compensare – operatie prevazuta prin proiect; efectul de

curatire a lacului este unul pozitiv si, in acelasi timp, materialul rezultat din curatire va utilizat

pentru inaltarea digului.

Alte resurse utilizate:

Pentru masini si utilaje se vor folosi combustibili lichizi (motorina, benzina).

Nu vor fi necesare surse noi de alimentare cu gaz, nici linii telefonice noi.

Nu vor fi necesare linii electrice noi.

Nu vor fi necesare surse speciale de apa pentru organizarea si desfasurarea

lucrarilor.

Restul materialelor utilizate vor provini din comert .

1.2. Esalonarea perioadei de implementare a proiectului

Durata de executie a proiectului va fi de 24 de luni: primele 2 luni fiind destinate lucrarilor de

organizare a santierului , urmatoarele 22 luni fiind utilizate pentru activitati specifice de

constructii si instalatii, montare utilaj tehnologic, montare echipamente tehnologice si

functionale, respectiv dezfectare santier si refacere a cadrului natural si a drumurilor de acces.

Perioada de implementare, in sensul precizarii lunii probabile de incepere a lucrarilor, nu este

precizata. Ordinea de executie a lucrarilor nu este o cerinta speciala, desi acestea se vor desfasura

etapizat.



=======================================================================================================

10

II. ORGANIZAREA DE SANTIER SI A DRUMURILOR DE ACCES: IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

2.1. Descrierea lucarilor necesare organizarii de santier si drumurilor de acees

In vederea realizarii lucrarilor, prezentate in Tabelul nr.1., constructorul va coordona

organizarea de santier pentru fiecare obiectiv în parte, cat mai aproape de centrul de desfasurare

al lucrarii respective, in functie de terenul pe care beneficiarul il poate pune la dispozitie. Aceste

spaţii vor fi racordate la energie electrică, telefonie, etc. în funcţie de necesităţile locale.

Vor fi organizate 3 zone de santier: una pentru consolidare maluri, cu suprafata aproximativa de

500 mp, a doua pe platoul din fata galeriei de drenaj, cu suprafata de 1000 mp si a treia pe

platoul de langa atelierul mecanic, cu suprafata de 2000 mp.

Puncte de lucru in santier nu sunt situate in rezervatie, ci la o distanta medie de 200 m.

In perimetrul spatiului ales constructorul îşi va amenaja un depozit de materiale precum şi o zonă

de parcare pentru autovehicule si utilaje. Birourile vor fi organizate pe sistem vagon pe pneuri la

fel ca şi dormitoarele. Vor fi instalate si un numar suficient de toalete ecologice si pubele pentru

deseurile de tip menajer sau de birou.

Nu vor fi necesare drumuri noi de acces, se vor folosi cele preexistente.

Pentru a permite desfăşurarea fără întrerupere a lucrărilor, se impune executarea unor lucrări

pregătitoare organizarii de santier şi asigurarea mijloacelor materiale şi umane necesare, dupa

cum urmeaza:

- se curăţă terenul;

- se executa pregatirea terenului conform prevederilor din proiect;

- se execută trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului ;

- se realizează aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin

proiect, astfel încât să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor;

- se asigură utilajele si dispozitivele de necesare;

- se asigură forţa de muncă specializată;

- se utilizeaza căile de acces existente şi platforma de depozitare a utiajelor si materialelor;

2.2. Impactul organizarii de santier asupra mediului

În conditiile respectarii disciplinei de santier, nu exista riscuri de manifestare a poluarii

mediului, iar impactul produs de organizarea de santier va fi unul nesemnificativ, avand in

vedere amplasamentele, suprafetele, caracterul temporar. La finalizarea lucrarilor, suprafata

afectata de organizarea de santier va fi reconstituita la forma initiala.

2.3. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

mediu in timpul organizarii de santier

In conditiile in care se vor folosi caile de acces preexistente si organizarea de santier prevede

amenajarea de platforme de depozitare a materialelor, de stationare a masinilor si utilajelor,

precum si de cazare a personalului muncitor, sursele de poluare vor fi asociate acestor activitati,



=======================================================================================================

11

respectiv: scapari de materialele de constructie pentru platforme/ materialele depozitate pe

platforme, producere de deseuri menajere.

Pentru a asigura retentia deseurilor generate de prezenta muncitorilor (in numar aproximativ de

20 de persoane, care vor fi prezenti esalonat in zona, pe durata implementarii), dar si de activitati

operationale, mentionam asigurarea de:

- toalete ecologice,

- platforme de deseuri si containerele de colectare selectiva a acestora; preluarea ritmica de catre

o firma autorizata;

- sticle imbuteliate pentru alimentarea cu apa potabila;

- ape uzate menajere de la personal vor fi colectate prin dotari deja existente in incinta.

Nu se prevede incalzirea rulotelor pentru personal deoarece lurcarile nu se vor desfasura pe

perioada iernii.

Stationarea utilajelor se va realiza pe platforme balastate, fara infiintarea de depozit de

combustibil.

Se prevede umectarea terenului inainte de decoprare pentru a evita emisiile de pulberi/praf .

III. POLUANTI FIZICO - CHIMICI CARE AFECTEAZA MEDIUL IN PERIOADA

DE CONSTRUCTIE

Materialele folosite in scopul realizarii lucrărilor de remediere şi modernizare a unor amenajări,

pe râul Prut la „Nodul Hidrotehnic Stânca Costeşti” pot fi urmarite, pe categorii de lucrari, in

Tabelul nr.1, in care substantele cu potential de poluare au fost marcate cu * , putand fi urmarite

cantitatile/volumele utilizate; centralizand datele din tabel, concluzionam ca pentru proiectul in

discutie vor fi utilizate: rasini poliuretanice, rasini epoxidice, beton C25/30, beton armat,

beton monogranular, materiale geotextile, mortar, geotuburi, asfalt

Analiza listei de lucrari si a materialelor ce se vor folosi, permit sa identificam urmatoarele

forme de poluare si poluanti:

- poluare fizica prin pierderi accidentale de materiale folosite la execuţia lucrărilor in

apa/aer sol sol; materialul cel mai des utilizat va fi betonul/cimentul care provoacă

creşterea conţinutului de materii in suspensie;

- poluare chimica prin pierderi accidentale in apa/sol de carburanti folositi pentru masinile

si utilajele necesare lucrarilor; emisii de gaze de esapament in atmosfera;

- poluarea fonica, temporara - pe durata derularii lucrarilor, va fi produsa de masinile si

utilajele implicate in transportul materialelor si subansamblelor si in efectuarea de lucrari

specifice.

Nu se va genera poluare electromagnetica.

Nu vor exista germeni sau dispori responsabili de poluarea biologica.

IV. IMPACTUL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

In conformitate cu prevederile Legii nr.22/2001 care ratifica Conventia Espoo privind impactul

trasfrontalier, proiectul propus nu se incadreaza in Anexa I la Conventie, astfel incat pentru



=======================================================================================================

12

determinarea semnificatiei impactului asupra mediului a proiectului „Punerea în siguranţă şi

reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic Stânca Costeşti” se vor aplica criteriile

generale prevazute in Anexa III la Conventie, dupa cum urmeaza :

1. Dimensiunea

Analizand dimensional lucrarile principale ale proiectului, in tabelul de mai jos, se poate

conchide ca acestea nu exercita impact semnificativ aspra medului.

Tabelul nr. 2. Analiza impactului transfrontalier

Lucrarea Impact transfrontalier Justificare

reabilitare baraj de pamant

principal

Nesemnificativ Accidental se tulbura apa datorita

excavatiei si spargerii betonului.

Impactul nu este urmat de

schimbarea calitatii apei .

consolidari versant

debarcader

Nesemnificativ Decopertare strat vegetal pe

100mp (0,0002% din sit). Apa se

tulbura local in lacul de

acumulare numai in aropierea

barajului. Calitatea apei nu se

modifica.

dig contur albie veche Nesemnificativ Decopertare strat vegetal pe 100

mp fara interventie asupra apei

raului Prut. Pamantul de

umplutura este obtinut din

dragarea lacului de compensare.

Stratul ierbos se va reface in mod

natural. Indivizii de Salix alba se

pot regenera vegetativ.

asfaltare cai acces Nesemnificativ Zgomotul, gazele de esapament

si pulberile au actiune episodica

si sunt atenuate de vegetatia

abundenta din zona.

2. Amplasarea: activitatile propuse sunt amplasate in afara rezervatiei Stanca Stefanesti.

3. Efecte: activitatile propuse nu au efecte potential negative asupra omului, speciilor sau

organismelor cu o valoare deosebita, nu ameninta utillizarea zonei si nu provoaca o

povara suplimentara pe care mediul nu are capacitatea sa o suporte.

4.1. Analiza si descrierea impactului transfrontalier

Se estimeaza, functie de cele prezentate mai sus, ca impactul transfrontalier examinat in cazul

proiectului „Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic

Stanca Costesti, jud. Botosani” este local si restrans la zona de implementare a proiectului; in

aceste conditii, lucrarile nu afectează negativ bazinul hidrografic al raului Prut; nu afecteaza zone

şi populaţii din tara vecina; nu are efecte in amonte si aval.

4.2. Masuri de prevenire/evitare, reducere, eliminare a impactului negativ transfrontalier



=======================================================================================================

13

Nu este cazul.

IV. POLUAREA ATMOSFERICA

5.1. Surse de poluare

In perioada de constructie sursele de poluare a aerului sunt cele inerente unui santier de mica

anvergura: lucrari de decopertare, sapaturi, compactări, turnare betoane.

Principalii poluanti vor fi particule in suspensie si gaze de esapament de la utilajele si mijloacele

de transport folosite.

Cantitatea de noxe emisa si faptul ca este vorba de o sursa temporara duc la concluzia ca

impactul asupra atmosferei va fi neglijabil.

5.1. Echipamente de depoluare si eficienta acestora

Utilajele folosite vor fi verificate tehnic periodic pentru a respecta limitele de emisie. In caz de

defectiuni se vor lua masuri imediate de remediere/inlocuire, astfel incat impactul sa fie

minimalizat.

VI. IDENTIFICAREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI PERIMETRELE DE

PROTECTIE HIDROLOGICA

Zona de protectie sanitara este localizata la lacul mare, la priza de apa; perimetre de protectie

hidrogeologica nu sunt prevazute.

VII. DESEURI PRODUSE IN TIMPUL CONSTRUIRII

Reziduurile si deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii-montaj se vor colecta in

locuri special amenajate si vor fi evacuate ritmic de catre executant, pentru evitarea poluarii

zonei.

Tipurile de deşeu rezultate din execuţia lucrărilor de construcţii şi în perioada de ieşire din

funcţionare sunt menţionate în tabelul de mai jos :

Tabelul nr.3. Deseuri generate

Denumire deşeu Cod deşeu Eliminarea/Valorificarea deşeului

Beton 17.01.01 Eliminarea la depozitul de deşeuri

inerte al localitatii

Fier, fontă, oţel 17.04.05 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Cabluri (altele decât cele de la

17.04.10)

17.04.11 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Pământ şi pietre 17.05.04 Eliminarea la depozitul de deşeuri




=======================================================================================================

14

Alte deşeuri de la construcţii şi

demolări

17. 09. Eliminarea la depozitul de deşeuri


Nu rezulta deseuri cu continut de azbest din demolari.

7.1. Managementul deseurilor si modul de valorificare/eliminare a acestora

În perioada de exploatare obiectivele analizate nu sunt generatoare de deşeuri de nici un tip.

În perioada de execuţie deşeurile generate sunt de două tipuri, deşeuri de tip menajer - cod

20.03.01 (o cantitate estimată de cca 1 t/lună) şi deşeuri inerte, nepericuloase, din construcţii

(clasificate cf. HG 865/2002 la poziţiile indicate in tabelul nr .2.

Deşeurile de tip menajer vor fi colectate în pubele metalice şi ridicate periodic de o societate

specializata.

În ce priveşte deşeurile, cea mai mare parte va fi valorificată ca material de umplutură în

amenajarile prevazute, iar restul vor putea fi depuse in depozite amenajat de deşeuri

nepericuloase.

Constructorul va asigura:

Colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii;

Depozitarea temporară corespunzătoare a fiecărui tip de deşeu rezultat;

Efectuarea transportului deşeurilor în condiţii de siguranţă la agenţii economici

specializaţi în valorificarea deşeurilor;

Este interzisă arderea / neutralizarea şi abandonarea deşeurilor în instalaţii, respectiv

neautorizate acestui scop.

Personalul de exploatare are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii să ia

toate măsurile pentru a nu polua mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane

etc.) cu materialele rezultate din procesul de muncă şi/sau al utilajelor de intervenţie.

Deşeurile reciclabile rezultate în perioada execuţiei lucrării se vor valorifica prin unităti

specializate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare a

localităţii celei mai apropiate.

VIII. SOLUTII TEHNICE PENTRU PROTECTIA SOLULUI

Lucrările de amenajare şi organizare de şantier se vor executa cu afectarea unei suprafeţe minime

de teren. Se interzice deversarea pe sol a substanţelor periculoase (combustibili, rasini etc.).

Activităţile desfăşurate in perioada de execuţie a lucrărilor vor avea un impact direct redus

asupra solului manifestat prin pierderi accidentale de carburanţi şi/sau materiale de

construcţie pe sol.

Solutiile prevazute pentru protectia solului sunt:



=======================================================================================================

15

- infiintare de platforme pentru materiale;

- evitarea crearii stocurilor pentru perioade indelungate de timp;

- alimentarea cu combustibil numai de la unitati specializate, etc

VII. DESCRIEREA BIODIVERSITATII DIN ARIA DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI

9.1. Consideratii generale

Termenul de biodiversitate este, în mod obişnuit, folosit pentru a descrie varietatea şi

variabilitatea organismelor vii de pe Pământ. Biodiversitatea este sinonimă cu „Viaţa pe

Pământ”. Termenul a fost introdus în ultimii 20 de ani şi a fost acceptat după ce au fost stabilite

valorile cantitative care măsurau biodiversitatea şi metodele de studiu. Pe lângă aceste valori au

fost necesare stabilirea elementelor componente ale biodiversitaţii care au fost identificate ca

fiind: componenta genetica, specifică şi ecosistemică, componente care corespund cu trei niveluri

de organizare a materiei vii.

S-a observat, in ultimile decenii, ca dezvoltarea societatii umane, cu componenta economica

prioritara, este insotita de o depreciere a componentei mediu. Interesul privind echilibrul intre

componenta sociala si componenta mediu a determinat aparitia unei noi stiinte numite economie

ecologica care explica mecanismele de dezvoltare a societatii umane in limitele serviciilor

ecosistemelor in care societatea este natural integrata. Astfel, au aparut preocupările actuale

pentru stoparea distrugerii biodiversităţii. Aceste preocupari sunt justificate de rata ridicată, fără

precedent, cu care aceasta este pierdută, fiind într-un real pericol de dispariţie categorii întregi de

compartimente ale sale. Dispar categorii întregi de ecosisteme, fără a se putea determina

interacţiunile dintre componentele lor care să permită menţinerea calităţii vieţii pe Pământ.

Speciile care supravieţuiesc suferă o reducere a variabilităţii genetice, distrugerea componentelor

biodiversităţii reducând opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţând posibilitatea comunităţii

societăţii umane.

Deci, biodiversitatea generează pe de o parte bunuri şi asigură servicii în cadrul sistemului socio-

economic uman, iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global.

Astăzi, informaţiile tot mai multe privind căile de deteriorare ale acesteia confirmă existenţa unei

crize globale.

În vederea combaterii efectelor activitatilor antropice si a încălzirii globale asupra biodiversităţii

sunt necesare două tipuri distincte de acţiune: acţiuni pe termen lung, cum ar fi reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră şi acţiuni pe termen scurt ce au în vedere desemnarea unor arii

naturale protejate potrivite. Zonele protejate sunt necesare pentru prevenirea pierderii de specii.

Ariile protejate pot fi un instrument eficace pentru prevenirea extincţiei speciilor. Astfel, si in

tara noastra protejarea naturii este un fapt care impune avand la baza un cadru legal european.

Pentru Romania a fost elaborata o harta unde se poate observa distributia grupelor taxonomice

care vor fi protejate în cadrul Reţelei Natura 2000 constituita la nivel naţional .



=======================================================================================================

16

Fig.nr.2. Harta cu situri Natura 2000 în Regiunea de NE a României pe grupe taxonomice( parte

din harta The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania",

MMGA, Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5)

Astfel, se poate lesne constata ca amplasarea obiectivului in discutie, determina discutii cu

privire la evaluarea impactului asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0058 –

Lacul Stânca – Costeşti si a sitului de importanţă comunitară ROSCI0234 – Stânca Ştefăneşti

(inclusiv Rezervatia Stanca Stefanesti). Relevante pentru desemnare acestor situri în cadrul

Reţelei Natura 2000 au fost specii de pasari si de plante (din ultima categie citand: Schiverekia

podolica, Veronica incana, Astragalus austriacus, Sempervivum ruthenicum.)

9.2. Informatii despre biotopurile de pe amplasament

Amenajarea hidrotehnica Stanca – Costeşti, amplasata în extremitatea nord – estica a Romaniei

pe cursul mijlociu al raului Prut, se desfaşoara pe un sector limitat la cca. 100 km între



=======================================================================================================

17

localitaţile Radauţi – Prut şi Stanca pe teritoriul Romaniei, respectiv Şirouţi şi Costeşti pe

teritoriul Republicii Moldova. Aceast nod hidroenergetic reprezinta cea mai importanta lucrare

existenta în cadrul bazinului hidrografic Prut.

Amplasamentul barajului Stanca - Costeşti este situat pe graniţa dintre Romania şi Republica

Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, într-o zona în care laţimea albiei majore de cca. 3 –

4 km este ştrangulata şi redusa la cca. 350 - 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie

un baraj natural, prezentand condiţii naturale optime pentru crearea unei capacitaţi de retenţie de

cca. 1,0 – 1,5 miliarde m3.

Barajul principal închide frontul de retenţie în zona albiei minore şi a terasei cuprinse între

grindurile recifale de pe cele doua maluri.

Geologia amplasamentului

Grindul recifal din amplasamentul barajului principal şi al întregului front de retenţie Stanca-

Costeşti este constituit din calcare cochilifere sau detritice, relativ dure, puternic fisurate,

cavernoase şi fragmentate în blocuri pana la dimensiuni submetrice-metrice; fisurile au

dispoziţie haotica şi deschideri fine sau milimetrice, umplute de regula cu produse de alteraţie şi

dezagregare. Sub grind se gasesc calcare şi argile sarmatice. Grindul calcaros mal stang este

acoperit pe versantul aval cu un strat gros de argile sarmatice.

In cuveta Iacului de acumulare sint dezvoltate depuneri constînd din prafuri argiloase loessoide

cu nisipuri şi pietrişuri sub care se gasesc argilele şi calcarele sarmatice, structurate astfel:

• între cotele 66 – 56 mdMB: pamanturi constituite din prafuri nisipoase argiloase în

partea superioara, nisipuri medii grosiere şi pietrişuri cu bolovanişuri în partea

inferioara;

• între cotele 56 – 34 mdMB: complex buglovian constituit din macro – calcare, cu

intercalaţii de calcare şi zone argiloase, mai frecvente în partea inferioara;

• între cotele 34 – 31 mdMB: complex tortonian reprezentat prin bolovanişuri silicioase

în masa argiloasa, în care este cantonata apa arteziaziana.



=======================================================================================================

18

În acest fel cuveta lacului de acumulare ofera condiţii geologice favorabile pe o întindere mare,

conglomeratele aparand la zi doar spre coada lacului.

9.3. Ecosisteme si specii publicate/regasite in teren: caracterizare;

Paduri de lunca panonic - carpatice in complex cu zavoaie de plop si salcie

Amplasamentul proiectului este intr-un ecosistem de padure modificat profund de lucrarile

care au fost executate cu ocazia construirii acestui mare baraj. Din vechea padure s-au pastrat

specii de fanerofite, chamefite, geofite si hemicriptofite, ceea ce reprezinta un potential sigur de

refacere a vegetatiei dupa incetarea oricaror lucrari curente care se executa in aceasta arie.

Pe substratul reprezentat de aluviuni in diferite stadii de solificare s-a instalat asociatia Salici-

Populetum Meijer-Dress 36, pentru care prezentam cu urmatorul releveu efectuat pe 03 mai

2011.

Specia A (abundenta) D (dominanta)

Salix alba 3

Populus alba 1

Salicion

Agropyron repens 1

Clematis vitalba +

Equisetum hiemale +

Humulus lupulus +

Rubus caesius +

Rumex obtusifolius +

Urtica dioica +

Salicetalia

Rhamnus frangula +

Querco Fagetea

Acer campestre +

Acer tataricum +

Cornus sanguinea +

Crataegus monogyna +

Glechoma hederacea +

Viola odorata +

Insotitoare

Artemisia vulgaris +

Ranunculus repens +

Veronica anagalis aquatica +

In componenta padurii intra si specia Populus canadensis (plop canadian), specie care

concureaza specii autohtone si nu mentine echilibrul ecologic specific acestui tip de padure.

In apropierea digului contur de pe albia veche a Prutului, unde se fac lucrari de suprainaltare,

exista un petec de zona umeda reprezentata de un fragment de fitocenoza si cateva specii din



=======================================================================================================

19

fauna caracteristica. Acest fragment este un rest mentinut dupa inundatiile care au fost in anii

trecuti.

Suprafata acestei zone este de aproximativ 100 mp. In timpul lucrarilor nu se intervine asupra

acestei zone. Aici au fost inventariate speciile: Oenanthe aquatica, Typha latifolia,

Schoenoplectus lacustris, Euphorbia palustris, Ranunculus repens. Acest fragment de

fitocenoza, prin compozitia floristica apartine asociatiei Scirpo- Phragmitetum Koch 26. Aici, au

mai fost observati prin apropiere 2 indivizi de Natrix natrix.

Informatii despre flora Rezervatiei Stanca Stefanesti

Rezervatia are o suprafata de 1 ha. Este localizata pe stancaria principala denumita „Casa

Doamnei”. Pe loess si cernoziom, in aria rezervatiei, cresc urmatoarele specii (inventariere pe 28,

29 aprilie si pe 03 mai 2011):

Bryophyta

Grimmia pulvinata

Grimmia tergestina

Syntrichia ruralis

Orthotrichum repestre

Cormophyta

Sedum maximum

Achillea neilreichii

Fesuca valessiaca

Teucrium chamaedrys

Thymus marschallianus

Alyssum desertorum

Linaria genistifolia

Potentilla arenaria

Scabiosa ochroleuca

Sedum acre

Origanum vulgare

Syrenia cuspidata

Se intelege ca pentru inventarierea completa florei ar fi nevoie de mai multe investigatii, cand

toate speciile de plante ar fi ajuns in faze cu caractere morfologice bine conturate, putandu-se

utiliza cheile dichotomice pentru identificare.

Specia Schiverechia podolica, specie rara nominalizata in Cartea Rosie a plantelor vasculare, cu

unica statiune in Romania la Stanca Stefanesti, a fost identificata doar pe stanca pe care s-a

construit Dispeceratul Nodului Hidroenergetic.

Din rezervatia Stanca Stefanesti au fost publicate 416 specii de cormofite si 17 specii de briofite.

Cele mai multe specii sunt continental sud estice, iar vegetatia are caracter ponto sarmatic. In

acest areal vegetează câteva specii endemice dintre care amintim: Veronica incana, Astragalus

austriacus, Sempervivum ruthenicum.

Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania

Stancaria „Casa Doamnei”, alcatuita din calcare recifale sarmatice si acoperita cu loess,

reprezinta substratul pe care se instaleaza * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite



=======================================================================================================

20

din Alysso-Sedion albi (cod 6110). In cadrul acestor comunitati, creste specia Schiverechia

podolica, specie rara inclusa in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania.

In aria desemnata ca rezervatie aceasta specie nu a fost regasita. Cateva exemplare au fost

identificate pe versantul estic al stancii pe care a fost construit Dispeceratul Nodului

Hidroenergetic. Acest versant nu se afla in aria de executie a lucrarilor prevazute in proiect.

Fitocenoza existenta pe acest versant are urmatoarea compozitie floristica: (releveu efectuat pe

28 aprilie 2011)

Grimmia pulvinata

Grimmia tergestina

Syntrichia ruralis

Centaurea orientalis

Iris graminea

Sedum maximum

Sempervivum ruthenicum

Potentilla arenaria

Draba muralis

Substratul si expozitia nord-vestica pe care crestea Schiverechia podolica, au permis dezvoltarea

in perinute dense de muschi saxicoli care s-ar putea sa fi sufocat aceasta specie pe vechiul

amplasament. Aceasta afirmatie se bazeaza pe observatia ca pe versantul estic, in acest moment,

Schiverechia podolica este insotita de specii de briofite, dar dezvoltate in pernute mici si foarte

dispersate.

Informatii despre fauna locala de pe amplasamentul proiectului cat si din imediata

apropiere, care ar putea fi afectata de proiect

Amplasamentul proiectului este, in majoritate, concentrat in zona barajului si de aceea impactul

antropic se manifesta mai ales la nivelul barajului, pe unde este trecerea de frontieră şi în mai

mică măsură in jurul lacului de compensare sau a digului de pe vechiul Prut.

In conditiile unui ecosistem de padure de lunca in care suprafata acoperita de ape reprezinta 1/3

din suprafata fostei paduri „La Cotu ”, urmatoarele specii pot fi prezente pe amplasament (cu

probabilitate mica: pasari, insecte, reptile, amfibieni) si, cu probabilitate mai mare, in imediata

apropiere. (Tabel nr.4.)

Tabel nr. 4. Specii care ar putea fi mai mult sau mai putin afectate de proiect

Specia

Habitat Impact

potenţial

Justificare

Lutra lutra traieste in apa si pe uscatul din

apropiere. Nu Impact indirect.

Lucrarile nu se

efectueaza in

apropierea vizuinelor

acestui animal.

Spermophilus

citellus

prefera ogoare, izlazuri,

santuri, diguri, marginea

drumurilor

Nu Nu au fost identificate

galerii in aria de

implementare.



=======================================================================================================

21

Aquila clanga in tinuturi impadurite, adesea

in apropierea lacurilor,

raurilor, baltilor

Nu Impact indirect

(cauzat de lucrarile

propuse prin proiect,

etc.). Nu sunt afectate

populatiile .

Proiectul nu afecteaza

cartierele de iernare,

odihna, reproducere,

hranire etc.)

Aquila heliaca pe dealuri si campii cu palcuri

de copaci si paduri mici Nu Idem

Aquila pomarina paduri de diferite tipuri,

deseori in tinuturi mlastinoase

Nu Idem

Ardeola ralloides specie frecvent intalnita in

Delta Dunarii dar si in baltile

mai mari.

Nu Idem

Aythya nyroca Prefera lacurile cu stufaris Nu Idem

Ciconia ciconia pe langa mlastini sau pe

marginea baltilor, evita zonele

impadurite intinse

Nu Idem

Dendrocopos

syriacus

prefera regiuni deschise:

parcuri, livezi, vii, alei cu plopi Nu Idem

Egretta garzetta cuibarind in special in Delta

Dunarii, in colonii mixte,

indeosebi in salciile pitice,

ascunse in masa stufului.

Nu Idem

Falco columbarius preferă un amestec de

vegetaţie joasă şi medie

înălţime, cu nişte copaci, şi

evita pădurile dese

Nu Idem

Gavia arctica preera lacuri dulci, bogate în

peste, rar pe coasta mării. Sunt

păsări migratoare, iernează pe

lacuri

Nu Idem

Haliaeetus albicilla in special zonele in care se afla

bazine de apa, in toamna

migrand catre zonele

mediteraneene.

Nu Idem

Hieraaetus

pennatus

in paduri de foiase, cu

luminisuri si poieni, de obicei

in regiuni montane mai joase,

dar si la campie.

Nu Idem

Ixobrychus minutus in majoritatea baltilor cu

stufaris Nu Idem

Lanius collurio in regiuni deschise, cu tufisuri

si in luminisuri Nu Idem

Lanius minor in regiuni deschise cu copaci Nu Idem



=======================================================================================================

22

izolati si tufisuri

Mergus albellus În timpul reproducere se află în

lacuri mici şi iazuri; in timpul

iernilor se găsesc în lacuri,

râuri, şi estuare.

Nu Idem

Milvus migrans are o preferinta deosebita

pentru vecinatatea zonelor

umede, unde prinde pesti, dar

si pentru regiuni urbane, unde

se hraneste cu resturi si hoituri

Nu Idem

Pandion haliaetus asociata îndeaproape cu

corpurile de apă Nu Idem

Pernis apivorus în pădurile de şes, silvostepă,

în păduri de foioase, de foioase

şi conifere, în poieni, fâneţe,

zone umede

Nu Idem

Podiceps auritus oaspete de iarnă, pe cursurile

de apă care nu îngheaţă

Nu Idem

Larus argentatus zonele cu balti, plajele

nisipoase din Delta Dunarii, Nu Idem

Streptopelia turtur prefera zone împădurite

deschise, şi se hrăneşte

frecvent pe teren deschis

Nu Idem

Acipenser ruthenus Apa dulce-raul Prut Nu

Clupeonella

delicatula

Idem Nu Lucrarile nu afecteaza

calitatea, volumul sau

cursul raului Prut

Alosa caspia

nordmanni

Idem Nu Idem

Alosa kessleri

pontica

Idem Nu Idem

Esox lucius Idem Nu Idem

Rutilus rutilus Idem Nu Idem

Rutilus rutilus

heckeli

Idem Nu Idem

Rutilus frisii Idem Nu Idem

Mylopharyngodon

piceus

Idem Nu Idem

Leuciscus leuciscus Idem Nu idem

Leuciscus idus Idem Nu idem

Scardinius

erythrophthalmus

Idem Nu idem

Ctenopharyngodon

idella

Idem Nu idem

Aspius aspius Idem Nu idem

Leucaspius

delineatus

Idem Nu idem



=======================================================================================================

23

Tinca tinca Idem Nu idem

Chondrostoma

nasus

Idem Nu idem

Gobio gobio Idem Nu idem

Gobio gobio

sarmaticus

Idem Nu idem

Gobio kessleri Idem Nu idem

Gobio albipinnatus

belingi

Idem Nu idem

Gobio kessleri

antipai

Idem Nu idem

Barbus barbus Idem Nu idem

Barbus barbus

borysthenicus

Idem Nu idem

Alburnus alburnus Idem Nu idem

Alburnoides

bipunctatus rossicus

Idem Nu idem

Blicca bjoerkna Idem Nu idem

Abramis brama Idem Nu idem

Abramis sapa Idem Nu idem

Vimba vimba vimba Idem Nu idem

Rhodeus sericeus

amarus

Idem Nu idem

Pelecus cultratus Idem Nu idem

Carassius carassius Idem Nu idem

Zingel zingel Idem Nu idem

Zingel streber Idem Nu idem

Silurus glanis Idem Nu idem

Noemacheilus

barbatulus

Idem Nu idem

Cyprinus carpio Idem Nu idem

Hypophthalmichthys

molitrix

Idem Nu idem

Natrix natrix prefera ariile din jurul

mlastinilor, baltilor, lacurilor si

apelor curgatoare

Da Impact indirect. Aria

de implementare

reprezinta partial zona

de miscare pentru

aceasta specie.

Deranjul este trecator.

Lacerta agilis prefera coastele ierboase ale

dealurilor, malurile ierboase

ale baltilor.

Da Idem

Rana esculenta prefera habitatele predominant

acvatice Nu Lucrarile nu afecteaza

cursul raului Prut si nu

deranjeaza specia

Rana ridibunda prefera imediata vecinătate a Nu Idem



=======================================================================================================

24

apei, bălţi sau lacuri

permanente şi adânci

Allium saxatile stepa, silvostepa pe coaste

pietroase Nu Nu sunt afectate

populatii sau indivizi

ale acestei specii care

cresc pe calcare

recifale situate in afara

ariei de implementare

Schivereckia

podolica

pe substrat stancos acoperit cu

loess Nu Idem

Silene chlorantha coaste insorite Nu Idem

Sisymbrium

polymorphum

in stepa. pe coaste inflorite Nu Idem

Adonis vernalis raristi de paduri, pe substrat

nisipos Nu Idem

Ajuga laxmannii raristi de padure , pe loess Nu Idem

Astragalus

austriacus

Stancarii inierbate Nu Idem

Centaurea

orientalis

raristi de padure, stepa Nu Idem

Dianthus capitatus pe sol scheletic in pajisti Nu Idem

Pulsatilla montana in pajisti Nu Idem

Sempervivum

ruthenicum

stancarii calcaroase Nu Idem

Habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Rosie a vertebralelor din Romania

Urmatoarele specii, din aria analizata, se regasesc in Cartea Rosie a vertebralelor din

Romania: Lutra lutra L. Vidra (CR) Spermophilus citellus L. Popandău comun (CR) Aquila

heliaca Sav. Acvilă-de-c]mp (CR) Aythya nyroca (Guld) Raţă-cu-ochi-albi (VU) Haliaeetus

albicilla L. Codalbul (CR) Hieraaetus pennatus Gm. Acvilă pitică (CR) Pandion haliaetus L.

Vulturul pescar (CR) Pernis apivorus L. Viespar (EN) Barbus barbus Borysthenicus Dyb.

Mreană-de-Nipru (EN) Zingel streber L. Fusar (VU) Zingel zingel L. Pietrar (VU).

Habitatele existente in zona de interes sunt reprezentate de cursul permanent de apa, zavoi,

tufarisuri, stancari si de lacul de acumulare. Aceste habitate sunt caracterizate de un complex de

conditii de viata in care primordiale sunt factorul apa si vegetatie. Implementarea proiectului

„Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca

Costesti, jud. Botosani” nu necesita utilizarea resurselor naturale (apa si vegetatie), afecteaza

aproximativ 0,003% din habitatele speciilor observate in aria de implementare si nu produce

modificari semnificative la nivelul populatiilor si habitatelor.

Rute de migrare, zone de cuibarit, zone de hranire, odihna, iernare pentru speciile

avifaunistice

Cauza principală a migraţiei pasarilor este diminuarea hranei datorata alternantei

anotimpurilor si a modificarilor suportate de lumea vegetala si animala (o parte a mamiferelor,

reptilele, amfibienii, moluştele şi insectele hibernează) in cursul celor 4 anotimpuri. Deci,

păsările migratoare pleaca fiindca nu mai găsesc hrană adecvată lor.



=======================================================================================================

25

Speciile sedentare rămân pe aceste meleaguri şi iarna, fiindca pot consuma hrana pe care o pot

găsi şi iarna sau pot să treacă pe alt tip de hrană.

Pe teritoriul Romaniei exista mai multe rute de migratie la pasari, conform cu Fig.nr.3.

Fig. nr.3. Harta cu rutele de migratie la pasari, pe teritoriul in Romaniei: I Ruta Panono-

Adriatica; II Ruta Panono-Bulgara; III,IV,V Ruta Centro-europeana-bulgara; VI Ruta

Carpatica;VII Ruta Est-elbica;VIII Ruta Pontica; IX Sarmatica;X Ruso-adriatica



=======================================================================================================

26

Fig.nr.4. Harta cu rutele de migratie la pasari in judetul Botosani, incluzand aria de

implementare a peoiectului (original)

Pe traseul Prutului se poate identifica ruta Est-elbica, una dintre cele mai importante rute de

migrare a pasarilor spre si din nordul Europei.

Un factor ecologic determinat pentru speciile de păsări acvatice şi semiacvatice este posibilitatea

amplasării cuiburilor atât pe verticală, cât şi pe orizontală. De regulă, după prima acuplare, dar

în situaţii excepţionale şi după mai multe acuplări, păsările îşi aleg locul de cuibărit. Pentru

alegerea locului de cuibărit, pasarile ţin cont de siguranţa viitorului cuib, disponibilitatea

materialelor, abundenţa hranei, câmpul şi orizontul de observaţie, etc.

Dacă sunt mai multe locuri favorabile pentru instalarea cuibului, atunci alegerea se face pe

parcursul a mai multe zile, timp în care trebuie verificat dacă mai are pretendenţi, dacă nu sunt în

preajmă răpitori, dacă o ploaie nu ar putea să-i strice cuibul, etc. Numai după aceste verificări,

perechea se pregăteşte de cuibărit. Odată stabilit locul cuibului şi poziţia sa în cadrul coloniei,

întreaga activitate se concentrează în vederea construirii şi amenajării acestuia. Cuibul este

amenajat în locuri agreabile, de la limite de 290 cm până la 150 – 180 cm înălţime. Materialul

din care este confecţionat cuibul este adus în mare parte de mascul şi tot acesta iniţiază

construcţia, după care sarcina de finisare îi revine femelei.



=======================================================================================================

27

In ecosistemul de padure de lunca, de cele mai multe ori, cuiburile sunt plasate în copacii bătrâni

şi înalţi de Salix sp. sau Populus sp. existând o anumită preferinţă pentru locurile din centrul

coloniei ce sunt mai protejate faţă de prădători şi sunt mai puţin vulnerabile

La majoritatea speciilor de pasari de pe amplasamentul proiectului si din vecinatate, zona de

hranire este legata de mediul acvatic reprezentat de lacul de compensare cat si din lacul de

acumulare si cursul Prutului din aval de baraj.

Regimul trofic este constituit în principal din peştişori de dimensiuni mici, la care se adaugă

diverse larve şi insecte acvatice, răci, crustacee mici acvatice, moluşte şi diferite plante acvatice

submerse.

Zona de odihna este reprezentata de vegetatia ierboasa si lemnoasa din Lunca Prutului, iar zona

de iernare este reprezentata de lacul de compensare care nu ingheata decat foarte rar.

9.4. Analiza impactului proiectului asupra biodiversitatii din aria de implementare a

proiectului: modificari ale suprafetelor de paduri, zone umede, corpuri de apa, impactul

potential asupra mediului natural

Activitatile si lucrarile prevazute in proiect nu produc modificari ale habitatelor, iar impactul

potential este nesemnificativ. Pentru sustinerea acestei afirmatii se va analiza probabilitatea

impactului proiectului propus faţa de patrimoniul natural, pentru fiecare habitat în parte,

respectiv pentru fiecare specie.

A. habitatele prezente pe amplasament si in apropiere

In zona aria de implementare sunt prezente urmatoarele habitate:

Habitatul Categorie

(cf.

Formular

Natura

2000)

Impact

potenţial

Nota de

relevanta

Justificare

6110 *

Comunităţi

rupicole calcifile

sau pajişti bazifite

din Alysso-

Sedion albi

Prioritar

Nu 0

proiectul nu

genereaza impact

asupra habitatului

Toate lucrarile se executa

in afara acestui habitat.

Nu sunt afectate coditiile

de baza in care exista

vegetatia si fauna

specifica.

Padurilor de

lunca panonic-

carpatice in

complex cu

zavoaie de plop si

salcie

Da 1

proiectul

genereaza un

impact scazut cu

efecte indirecte

asupra

habitatului.

Habitat cu soluri aluviale,

periodic inundate. Specii

de plante cu inmultire

vegetativa, si de animale

adaptate la ecosistemul

padurilor de lunca.

Scara de notare: 0 – 5; cifra 5 reprezinta relevanta cea mai mare.



=======================================================================================================

28

- 0: proiectul nu genereaza nici un fel de impact asupra habitatului respectiv;

- 1: proiectul genereaza un impact scazut cu efecte indirecte asupra habitatului;

- 2: proiectul genereaza un impact limitat asupra habitatului;

- 3: proiectul genereaza un impact reversibil asupra habitatului respectiv;

- 4: proiectul genereaza impact asupra habitatului respectiv necesitand masuri de reconstrucţie

ecologica;

- 5: proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra habitatului.

Se observa absenta unui impact generat de proiect asupra habitatului ce face obiectul conservarii

în ROSCI0234.

Comentarii privind Habitatul 6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din

Alysso-Sedion albi

Habitatul se afla in aria delimitata pentru Rezervatia Stanca Stefanesti. Din Rezervatie au fost

citate peste 400 de specii de comofite si 17 specii de biofite. Caracterul vegetatiei este ponto

sarmatic particular acestei regiuni, justificand ocrotirea rezervatiei ca monument al naturii, unica

statiune in Romania pentru specia Schiverechia podolica care intra in alcatuirea unei asociatii

vegetale, deosebita de asociatia specifica montana.

De mentionat ca specia Schiverechia podolica nu se regaseste pe versantul nord vestic al Stancii

Casa Doamnei. Din vechea compozitie floristica se mai pot regasi urmatoarele specii: Sedum

maximum caracteristica ord. Asplenietalia rutae-murariae si Potentilla arenaria caracteristica

pentru Festuco- Brometea.

Specia Schiverechia podolica a fost identificata pe versantul estic al stancii pe care este

construita cladirea Dispeceratului Nodului Hidroenergetic de la Stanca.

Releveul contine urmatoarele specii:

Schiverechia podolica

Artemisia campestris

Asperula glauca

Centaurea orientalis

Iris graminea

Sedum maximum

Sempervivum ruthenicum



=======================================================================================================

29

Fig. nr.5. Harta cu localizarea habitatelor speciilor de plante rare rutele in aria de implementare a

peoiectului (original).

Comentarii privind padurile de lunca panonic- carpatice in complex cu zavoaie de plop si

salcie

Aria de implementare a proiectului se incadreaza intro zona cu paduri de lunca ponto-sarnatice.

Asociatia de baza in aria de interes este Salici-Populetum Meijer-Dress 36 si asociatia Pruno

spinose- Crataegetum Hueck 31. In aceste conditii, la o analiza pe teren privind diversitatea

organismelor animale si vegetale in aria de executie a lucrarilor, au fost retinute urmatoarele

date:

Specii de reptile:

Lacerta agilis



=======================================================================================================

30

Natrix natrix

Specii de insecte:

Bombus terestris

Specii de plante:

Salix alba

Ulmus foliacea

Agropyron repens

Clematis vitalba

Humulus lupulus

Cucubalus baccifer

Lycopus europaeus

Rhamnus frangula

Acer campestre

Aegopodium podagraria

Cornus sanguinea

Ranunculus repens

Lysimachia nummularia

Crysanthemum corymbosum

Distrugerea/modificarea populatiilor de plante

In acest tip de padure exista specia rara Vitis sylvestris, dar absenta in aria de implementare. La

efectuarea lucrarilor de supainaltare dig vor fi taiati 5 indivizi de Salix alba, specie cu mare

capacitate de inmultire vegetativa. Vor mai fi afectati indivizi din speciile Lolium perenne,

Plantago major, Polygonum aviculare, Cynodon dactylon, Plantago lanceolata. Aceste specii se

vor reinstala pe suprafetele afectate datorita capacitati lor de inmultire prin seminte sau pe cai

vegetative.

Diminuarea populatiilor de pasari (specii de importanta comunitara), mamifere, pesti,

amfibieni reptile, nevertebrate,observate in zona proiectului

Specia

Impact potenţial

(diminuare populatie)

Justificare

Falco columbarius Impact nesemnificativ

Impact indirect

(cauzat de lucrarile propuse

prin proiect, etc.). Nu sunt

afectate populatiile de

animale.

Proiectul nu afecteaza

cartierele de iernare, odihna,

reproducere, etc.)

Ixobrychus minutus Idem Idem

Milvus migrans Idem Idem

Pandion haliaetus Idem Idem

Pernis apivorus Idem Idem

Ardeola ralloides Idem Idem

Natrix natrix Idem Idem



=======================================================================================================

31

Lacerta agilis Idem Idem

Bombus terestris Idem Idem

Se constata ca impactul de diminuare a populatiilor este nesemnificativ si reversibil pentru specii

(populatii) existente in aria de implementare.

Distrugera sau alterarea habitatului speciilor de plante incluse in Cartea Rosie din

rezervatia Stanca Stefanesti

In cadrul comunitatilor rupicole calcifile creste specia Schiverechia podolica, specie rara inclusa

in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania.

In aria desemnata ca rezervatie aceasta specie nu a fost regasita. Cateva exemplare au fost

identificate pe versantul estic al stancii pe care a fost construit Dispeceratul Nodului

Hidroenergetic. Acest versant nu este in aria de executie a lucrarilor prevazute in proiect. Specia

Schiverechia podolica nu va fi supusa impactului provocat de proiect.

Distrugera sau alterarea habitatului speciilor de vertebrate (din zona proiectului) incluse in

Cartea Rosie a vertebratelor din Romania

Habitatele speciilor de vertebrate incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din Romania sunt

reprezentate de cursul permanent de apa, zavoi, tufarisuri, stancari si de lacul de acumulare.

Implementarea proiectului „Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul

Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani” nu necesita utilizarea resurselor naturale (apa si

vegetatie), afecteaza aproximativ 0,003% din habitatele speciilor observate in aria de

implementare si nu produce modificari semnificative in populatii si habitate. Impactul este

nesemnificativ.

Dinamica resurselor speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale

Resursele speciilor rare de pesti si dinamica resurselor animale nu sunt afectate de proiect.

Singura resursa utilizata in proiect sunt aluviunile dragate din lacul de compensare care se

transporta si se depun pe digul din zona Prutului Vechi.

Modificarea/ distrugerea rutelor de migrare; modificarea/reducerea zonelor de odihna

hrana, crestere,cuibarit

Executia lucrarilor propuse in proiect nu modifica rutele de migrare deoarece nu se produc

modificari asupra resurselor de hrana, odihna sau reproducere.

CONCLUZII: Analizând tipurile de impact posibile asupra biodiversitaţii în relaţie cu

investiţia propusa, constatam urmatoarele:

- suprafeţa de teren din sit / arie protejata pe care se fac lucrari reprezinta aproximativ 0,003%

(sub 1% din suprafaţa vulnerabila).

-pe suprafaţa de teren studiata nu se regasesc specii sau habitate de importanta comunitara care

au stat la baza desemnarii sitului.

- perturbarea faunei si florei produsa de activitaţile propuse prin proiect ce se vor desfasura în

perimetrul suprafeţei pe care se propune investiţia este nesemnificativa.



=======================================================================================================

32

-Investiţia propusa si activitaţile ce se vor desfasura în perimetrul respectiv nu vor avea impact

asupra populaţiilor de fauna si/sau din sit/rezervatei în masura a afecta ireversibil starea

populaţiilor acestora.

Impactul transfrontalier

Impactul transfrontalier poate fi considerat un tip special de impactul extern, prin care

intervenţiile puse în aplicare într-o ţară (de obicei din amonte pe un rau) afectează zonele şi

populaţiile în altă ţară (în mod normal, din aval). Alteori, un impact poate fi creat de o ţară în

aval, si afectează o ţară din amonte (exemplu sunt cazurile de migraţii a speciilor de peşte

intrerupte de baraje ceea ce determina epuizarea acestor specii in amonte)

În impactul transfrontalier este nevoie de a aborda si impactul cumulativ. Un impact cumulativ

este impactul combinat al unui număr de evenimente relativ mici, sau a intervenţiilor care se fac

într-un sistem, fiecare dintre ele putand fi greu cuantificabile ca efect asupra sistemului. Un

exemplu il reprezinta gestionarea bazinelor hidrografice mari afectate de impactul combinat al

intervenţiilor in bazinele montane ale afluentilor mici cu privire la cantitatea şi calitatea apei

influentata de managementul utilizării terenului, a apei si modificarile fluxului cursurilor de apa.

Pentru a exista un impact transfrontalier este nevoie sa apara un impact masurabil pe o scara

mica, cu efect pe arii largi cum ar fi pe intreg bazinul hidrografic. Cel mai obisnuit impact

transfrontalier este socotit a fi calitatea apei in raul principal influentata de managementul

defectuos al afluentilor. Deci, este foarte important ca toti afluentii sa fie gestionati

corespunzator pentru a avea o apa de calitate superioara in raul principal. De aceea sunt necesare

eforturile comune ale tuturor ţărilor care detin parti ale aceluiasi bazin hidrografic

Tipuri de probleme transfrontaliere

Intru-un bazin hidrografic detinut de doua tari pot sa apara urmatoarele probleme:

- o tara in amonte, care utilizează îngrăşăminte şi pesticide, schimba calitatea apei şi afecteaza

sănătatea publică într-o ţară din aval.

- o ţară în amonte construieşte baraje care pot schimba fluxul de apă în râul principal şi afecteaza

activităţile economice din aval.

- o ţară în aval recolteaza cantitati mari de peşti migratori şi, astfel, reduce capturile într-o ţară în

amonte, aparand un impact negativ asupra mijloacelor de existenţă.

Recunoaşterea problemelor transfrontaliere depind de detectarea lor, de pozitia opiniei publice

sau de agenda politică la nivel naţional sau internaţional.

In acest context, impactul transfrontalier determinat de implementarea proiectului „Punerea în

siguranţă şi reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic Stânca Costeşti”situatia se

prezinta astfel:

Lucrarea Impact transfrontalier Justificare

reabilitare baraj de pamant

principal

Nesemnificativ Accidental se tulbura apa datorita

excavatiei si spargerii betonului.

Impactul nu este urmat de

schimbarea calitatii apei .

consolidari versant Nesemnificativ Decopertare strat vegetal pe



=======================================================================================================

33

debarcader 100mp (0,0002% din sit). Apa se

tulbura local in lacul de

acumulare numai in aropierea

barajului. Calitatea apei nu se

modifica

dig contur albie veche Nesemnificativ Decopertare strat vegetal pe 100

mp fara interventie asupra apei

raului Prut. Pamantul de

umplutura este obtinut din

dragarea lacului de compensare.

Stratul ierbos se va reface in mod

natural. Indivizii de Salix alba se

pot regenera vegetativ.

asfaltare cai acces Nesemnificativ Zgomotul, gazele de esapament

si pulberile au actiune episodica

si sunt atenuate de vegetatia

abundenta din zona.

In concluzie, impactul transfrontalier examinat cu ocazia implementarii proiectului „Punerea in

siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti, jud.

Botosani” nu afectează bazinul hidrografic al raului Prut, zone şi populaţii din tara vecina sau

din tara noastra si nu are efecte in amonte si aval.

Impactul nesemnificativ se manifesta numai local si este trecator. Conditiile de mediu existente

inainte de implementarea proiectului vor reveni la starea reversibile intr-un timp relativ minim.

Masuri de diminuare a impactului

Caracteristica de

mediu/impact

Masuri de diminuare Justificare

Schimbari ale suprafetei

impadurite

Se vor planta specii lemnoase

autohtone in cazul taierii sau

distrugerii unor arbori

existenti in aria de actiune.

impactul consta in doborarea a 5

indivizi de Salix alba. Impactul

este, neglijabil; aceste fanerofite

nu sunt suport pentru cuiburi de

pasari sau reptile (observatie

efectuata 28 si 29 aprilie 2011)

Vegetatia nu sufera alte

modificari in compozitie si grad

de acoperire.

Reconstructia resurselor

biologice

Nu este cazul Implementarea proiectului nu

modifica calitativ resursele

vegetale si animale.

Protectia speciilor de plante

si animale incluse in Cartea

Rosie

Efectuarea lucrarilor in

perioade cand nu sunt

migratii (martie; aprilie-

septembrie;octombrie)

Proiectul se implementeaza in

afara habitatului 6110 si nu

afecteaza de lunga durata

zonele de hranire, clocire si



=======================================================================================================

34

respectarea ariilor stabilite

pentru efectuarea lucrarilor si

limitarea zgomotului si

emisiilor.

odihna a pasarilor.

Protectia si restaurarea

rutelor de migrare

Reducerea la minim a

influentelor asupra factorului

apa si sol si mentinerea

fanerofitelor batrane in zona.

Se mentin resursele trofice si

ambianta cenotica cu care sunt

obisnuite pasarile.

Masuri de protectie si

degradare a florei

Nu este cazul Nu se produc modificari

cantitative si calitative in

ambianta floristica.

Masuri de protectie sau

reconstructie a zonelor de

hranire odihna si cuibarit

Nu este cazul Nu se produc modificari

cantitative si calitative in

ambianta cenotica.

Replantarea arborilor si a

ierbii

Se vor replanta arbori si

vegetatia ierboasa pe

suprafetele unde se fac

decopertari.

Stresul produs de proiect este

mai atenuat mentinandu-se

gradul de acoperire cu vegetatie.

Masuri de protejare a faunei

acvatice

Nu este cazul Nu se intervine asupra faunei

acvatice din raul Prut.

Alte masuri pentru reducerea

impactului asupra

biodiversitatii

- utilizarea utilajelor cu

motoare Euro 5 pentru

diminuarea poluarii aerului

- utilizarea jetului de apa in

aria de actiune a utilajelor

pentru a reduce cantitatea de

praf degajata in amosfera;

-transportul combustibililor

in cisterne si depozitarea

acestora in butoaie

corespunzatoare destinate

numai pentru acest scop;

-alimentarea masimilor

numai pe suprafata destinata

organizarii de santier.

Monitorizarea speciilor de

importanta

comunitara/nationala pe

parcursul implementarii

proiectului care, poate sa

se prelungeasca, pe

considerente financiare la

2-3 ani.

Impactul este nesemnificativ,

dar timpul indelungat de

implementare ar putea majora

efectul impactului exprimat prin

retragerea animalelor din aria

proiectului si din vecinatate.

Dupa incheierea perioadei de

implementare situatia va putea

revini la normal.



=======================================================================================================

35

În concluzie, evaluarea impactului acestei investiţii / proiect asupra biodiversitaţii nu a pus in

evidenta prezenţa unui impact negativ în masura de a afecta starea populaţiilor si habitatelor

pentru care au fost declarate siturile ROSPA0058 – Lacul Stânca – Costeşti, ROSCI0234 –

Stânca Ştefăneşti si Rezervatia Stanca Stefanesti.

X. Analiza riscurilor producerii unor poluari accidentale in timpul constructiei

Nu exista riscuri de poluare accidentala.

10.1. Masuri de prevenire a riscurilor Nu este cazul.

XI. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR (AMPLASAMENT, SOLUTII TEHNICE)

Luand in considerare concluziile studiului asociat analizei de scenarii (“Scenarii de exploatare a

Nodului hidrotehnic Stânca - Costeşti în regim de ape medii şi mari”) si avand in vedere o serie

de degradari survenite la nivel de infrastructura, generate de inundaţiile cu caracter catastrofal,

survenite pe râul Prut, în perioada 2006-2010, apare imperios necesar sa se intervina cu

reabilitari exact la nivelul zonelor afectate, pentru a oferi siguranta functionarii nodului

histrotehnic in discutie. Ca urmare, pentru remedierea situaţiilor neconforme se impun lucrari de

interventie la locul manifestarii lor, ceea ce nu lasa loc la alternative.

11.1. Indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta

Siguranta functionarii nodului histrotehnic Stânca - Costeşti în regim de ape medii şi mari.

XII. PLAN DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII IN ARIA DE

IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Faza de lucru

Criterii

Faza post amenajare

Observatii asupra organismelor animale: se

vor desfasura in zona amplasamentului, in

zona padurii “La Cotu”

Calendar de implementare: semestrial,

timp de 2 ani.

Supravegerea zonei cu vegetatie afectata.

Calendar de implementare: anual, timp de 2

ani.

Comportamentul speciile de pasari citate

din zona.

Gradul de refacere a speciilor de plante

afectate.

Indicatii/precautii pentru durata desfasurarii lucrarilor:

- instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de speciile din sit;

- selectarea atenta a timpului de lucru pentru a nu interfera negativ cu elemente de biologie si

etologie ale speciilor de animale citate in studiu;



=======================================================================================================

36

- minimalizarea zgomotului si a prafului produs, eventual utilizare de solutii tehnice pentru

reducerea zgomotului si emisiilor de gaze produse de echipamentele de lucru;

- respectarea limitelor ariei permise de apropiere a omului fata de animale; de luat in atentie

faptul ca distanta potentiala de deranjare a pasarilor trebuie sa fie de 300 m pe durata

reproducerii si 800 de m in restul anului (Gill et al. 1996a, Percival 2000, Langston and Pullan,

2002).

Recomandări generale:

- toate suprafeţele implicate în realizarea obiectivului vor fi împrejmuite şi prevăzute cu

mesaje de avertizare referitor la importanţa protejării rezervatiei;

- constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata,

la evitarea agresării speciilor protejate şi cu privire la posibile penalităţi, în cazul nerespectării

acelor cerinţe;

- se vor evita scaparile de substanţe chimice în aria de lucru.

XIII. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Studiul de fata a fost destinat identificarii, evaluriia si prezentarii impactul potenţial al

implementarii proiectului „Punerea in siguranta si reabilitarea amenajariilor de la Nodul

Hidrotehnic Stanca Costesti, jud. Botosani.”

Studiul in atentie atat conditiile de mediu abiotic, cat si biotic. O atentie speciala, in cadrul

studiului este destinata analizeimpactului potentialial asupra rezervatia Stanca Stefanesti, aflata

in vecinatatea ariei de desfasurare lucrarilor.

Beneficiarul raportului la studiul mai sus mentionat este Administratia Nationala Apele

Romane - Exploatarea Complexa „Stanca Costesti”.

Prin natura lucrarilor, proiectul va afecta nesemnificativ resursele naturale ale zonei.

Durata previzionata de implementare a proiectului este de 24 de luni.

Proiectul nu vizeaza instituirea de noi cai de acees, fiind utilizate cele preexistente. Puncte de

lucru care privesc organizarea de santier nu sunt situate in rezervatie si afecteaza o suprafata

minima de teren, cu respectarea stricta a regulilor de protectie a factorilor de mediu (apa, aer,

sol). Se prevede refacerea post proiect a zonelor de vegetatie ierboasa care vor fi decopertate si

replantare speciilor lemnoase.

Pentru perioada de derulare a lucrarilor nu se intrevad surse si riscuri de poluare; formele

sporadice de afectare a factorilor de mediu sunt legate strict de aspectele operative (utilizare

materiale, echipamente specifice, implicare personal) care vor fi tinute strict sub control prin

masuri de protectie.

Data fiind stricta localizare a lucrarilor, dimensiunile reduse ale proiectului, efectele minime

asupra calitatii mediului, nu se previzioneaza impact transfrontalier.

In ceea ce priveste biodiversitatea, studiul in teren urmat de prelucrarea datelor indica

urmatoarele:



=======================================================================================================

37

- suprafeţa de teren din sit / arie protejata pe care se fac lucrari reprezinta aproximativ 0,003

din suprafaţa cu potential de vulnebilitate;

-pe suprafaţa de teren studiata nu se regasesc specii sau habitate de importanta comunitara;

- perturbarea faunei si florei produsa de activitaţile propuse prin proiect ce se vor desfasura în

perimetrul suprafeţei pe care se propune investiţia- este nesemnificativa.

-Investiţia propusa si activitaţile ce se vor desfasura în perimetrul respectiv nu vor avea impact

asupra populaţiilor de fauna si/sau din sit/rezervatei în masura a afecta ireversibil starea

populaţiilor acestora.

Nu exista potential de risc pentru poluari accidentale pe durata derularii lucrarilor.

Amplasmentul lucrarilor este strict determinat de daunele produse de inundatiile ultimilor

decenii, necesitand interventii localizate, insa in afara zonei de rezervatie naturala, cu minima

deranjare a unor specii animale.

Studiu prevede masuri de monitorizare a comportamentului speciilor de pasari si a gradului de

refacere al vegetatiei.



=======================================================================================================

38

BIBLIOGRAFIE

BURAC – TOFAN, TATIANA (2002). Flora si vegetatia din valea Prutului. Ed. Corson, Iasi.

BELDIE, A., (1977, 1979) Flora Romaniei. Detrerminator ilustrat al plantelor vasculare, I-II,

Edit. Acad. R.S.R., Bucuresti.

GACHE, CARMEN (2002) Dinamica avifaunei din bazinul raului Prut. Publ. SOR, 16. Ed.

Risoprint, Cluj – Napoca.

IGNAT, ALINA ELENA (2009) Aspecte privind biologia starcilor, lopatarilor si tihanusilor din

zona centrala a bazinului ro,manesc al Prutului. Ed. Univ. Al.I. Cuza” – Iasi.

MITITELU, D., BURAC – TOFAN, TATIANA & ANITEI LILIANA (1996). Plante noi si rare

in Republica Moldona si Romania. Stud. si cerc.Biol., veg., 48, 2, 119-121, Bucuresti.

MUNTEANU, D., (2001) Dictionarul poliglot al speciilor de pasari din Romania. Publ. SOR.,,

nr 14, ed a III –a , 59 p., Cluj Napoca.

PAPP, C., (1940). Contributie la cunoasterea vegetatiei de la Stanca Stefanesti(Botosani). Lucr.

Societ. Geogr. „D. Cantemir”, Univ. Iasi, 3, 1-34.



=======================================================================================================

39

IMAGINI DIN ZONA DEIMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Aspect din zona lacului de compensare: zona de margine va fi afectata

Lucrari de reabilitare taluz la lacul de compensare



=======================================================================================================

40

Arie in care se va lucra pentru suprainaltare dig de pamant

Arie cu vegetatie ierboasa ce va fi destinata pentru organizare de santier



=======================================================================================================

41

In jurul lacului de compensare: spatiu in care se vor realiza suprainaltari

Zona de executie sant pentru conducta de transport a apei la microhidrocentrala



=======================================================================================================

42

Arie de reabilitare a malului lacului de acumulare in zona debarcaderului

Potentilla arenaria (din rezervatie): nu va fi afectata



=======================================================================================================

43

Grimmia sp. (Briofita): in rezervatie: nu va fi afectat

Documents

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU