Raport National Privind Problematica Drogurilor in Romania in Anul 1999 in Limba Romana

7/23/2019 Raport National Privind Problematica Drogurilor in Romania in Anul 1999 in Limba Romana

1/87

Raport National

privind problematica drogurilor in Romania in anul 1999

NTRODUCEREPolitica nationala in domeniul drogurilor, din ultimul deceniu,

abordata in cadrul societatii romanesti, poate fi structurata pe directii deactiune, pe tendinte de dezvoltare si pe necesitati viitoare. Astfel:

- s-a realizat alinierea Romaniei la politica internationala indomeniu, prin semnarea si ratificarea conventiilor NatiunilorUnite, privind regimul substantelor psihotrope si combatereatraficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope;

- s-au semnat acorduri bi si multilaterale cu majoritateastatelor din regiune si de pe alte continente, pentru realizarea

cooperarii necesare prevenirii si combaterii crimei organizate,a traficului si consumului ilicit de droguri;

- s-au adus modificari la Codul penal si Codul vamal in vedereaincriminarii unor noi fapte pe linia traficului ilicit de droguri sicresterii cuantumului pedepselor care pot fi aplicatefaptuitorilor;

- s-au creat structuri noi in cadrul unor institutii ale statului(Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Directia Generalaa Vamilor s.a.) in vederea cresterii eficientei prevenirii si

combaterii traficului si consumului ilicit de droguri;

- s-au pus bazele unei politici de sanatate si a unui sistemeducational care sa asigure activitati concrete de prevenire aconsumului de droguri si de recuperare a toxicomanilor printratamente adecvate.

PARTEA I - STRATEGII NATIONALE: CADRUL LEGAL SIORGANIZATIONAL1. Tendinte si dezvoltari noi in strategia drogurilor

1.1. Filozofie, directie, arie si obiective

Anul de referinta se caracterizeaza prin continuarea eforturilorinstitutiilor cu responsabilitati in domeniu, in vederea insusirii conceptelorinternationale de lupta impotriva drogurilor, mai ales a celor promovate deUniunea Europeana, in conformitate cu realitatile nationale.

Principalele obiective urmarite au fost:

- alinierea Romaniei la practicile Uniunii Europene privind

problematica drogurilor (reducerea cererii si ofertei dedroguri);


2/87

- cresterea gradului de implicare a Romaniei in efortul mondialde lupta impotriva fenomenului drogurilor.

Directiile principale avute in vedere la nivel national au fost:

-

reducerea ofertei de droguri

- reducerea cererii de droguri

- realizarea unei coordonari nationale unitare si imbunatatireacadrului legislativ

- cresterea numarului de cadre specializate.

Au fost dezvoltate legaturile cu autoritatile direct implicate incombaterea traficului si consumului ilicit de droguri in special din StateleMembre si cele partenere ale Uniunii Europene dar si din alte state cu

experienta, urmarindu-se indeosebi:

- realizarea unui schimb de experienta in domeniul reduceriitraficului si consumului ilicit de droguri;

- imbunatatirea suportului teoretic necesar desfasurariiactivitatilor specifice din domeniul luptei antidrog pe bazacelor mai bune practici din tarile europene;

- cresterea gradului de constientizare a factorilor de decizie, ladiverse nivele, cu privire la extinderea fenomenului drogurilorin Romania;

- realizarea de actiuni in vederea minimizarii efectului nociv alfenomenului drogurilor.

Pana la sfarsitul anului 1999, nu au fost realizate studii epidemiologice lanivel local sau national. In consecinta, prevalenta fenomenului drogurilor aramas necunoscuta si singurele date certe provin din indicatori indirecti(confiscari, dezvoltarea pietei ilicite, solicitarile de tratament) precum sidin studiul ESPAD (efectuat pe grupa de varsta de 15 ani) cat si dinrezultatele unor cercetari calitative restranse.

In domeniul reducerii cererii de droguri, Ministerul Sanatatii a

elaborat si adoptat unele linii strategice:

- initierea si adoptarea unor masuri legislative;

- activitati de preventie primara a consumului (culegere de date,cercetare, evaluare, informare a publicului, educatie pentru sanatate siprograme de training pentru personalul ce desfasoara aceste activitati);

- activitati de tratament al toxicomaniilor ( formareapersonalului specializat in tratamentul toxicomaniilor prin programe detraining, crearea si amenajarea centrelor de tratament si de post - cura ).

Pe linia reducerii ofertei de droguri, institutiile abilitate si-au orientatactivitatea spre:


3/87

- imbunatatirea cadrului legislativ;

- intensificarea cooperarii internationale si inter-agentii;

- perfectionarea pregatirii cadrelor;

- intarirea activitatilor de control in punctele de trecere afrontierei (aeriene, terestre si maritime).

1.2. Dezvoltari de strategie pe probleme specifice de interesparticular

Nu s-a reusit nici in acest an concentrarea eforturilor institutiilor implicatespre realizarea unei strategii unitare la nivel national de lupta impotrivadrogurilor.

Fiecare dintre institutiile implicate au dezvoltat sectorial pachete de

masuri in functie de situatiile concrete cu care s-au confruntat si detendintele fenomenului.

In 1999, in domeniul reducerii cererii de droguri au fost considerate caprioritati de actiune urmatoarele:

- preventia primara;

- dezvoltarea tuturor verigilor terapeutice necesare tratamentuluidependentei de droguri (centre de detoxificare, centre de post-cura si

comunitati terapeutice);

- formarea personalului specializat pentru tratamentuldependentei de droguri;

- imbunatatirea metodologiei de aplicare a sistemului de raportare sicentralizare a cazurilor de toxicomanie;

- perfectionarea sistemului de monitorizare.

Pentru reducerea ofertei de droguri prioritatile de actiune au fost:

- cresterea eficientei activitatilor de combatere a traficuluiilicit de droguri;

- intensificarea interventiilor la nivelul factorilor de deciziepentru adoptarea cadrului legislativ adecvat;

- realizarea unui sistem informational unitar la nivelulprincipalelor institutii cat si interconectarea acestora;

- participarea la actiuni internationale de combatere aretelelor de narcotrafic transnationale;

- imbunatatirea dotarii tehnice a laboratoarelor de analizefizico-chimice a drogurilor.


4/87


5/87

mare al recunoasterii fenomenului in aceste zone denota o amploaremai mare a consumului in aceste medii si ca urmare, ele ar trebui sa fietinta unor actiuni specifice de distribuire de materiale cu continutinformativ;

- in cadrul interviurilor cu personalul din serviciile vamale(in Timisoara si Galati) si politie, a rezultat ca acestia detin relativputine informatii despre aspectele pe care le comporta consumul sidependenta de droguri; programele ce urmeaza sa se desfasoare vorcuprinde si informarea acestora in legatura cu aspectele mentionate.

- Necesitatea de informare a publicului s-a evidentiat si cu ocaziarealizarii emisiunilor TV si radio cu public, a meselor rotunde, intalnirilorde lucru, si a seminariilor pe aceasta tema. In principalele ziare au fostpublicate interviuri realizate cu specialisti.

- Desi a crescut dorinta de informare a populatiei in acest

domeniu, se pastreaza conotatia negativa a statutului de consumator side dependent de droguri. Aceast fapt se reflecta in frica si teama de ase adresa serviciilor care le pot oferi ajutor si in atitudinea greucooperanta a acestor persoane cu mass-media.

2. Dezvoltari in legislatie (noi legi, directive, etc)

2.1. Legile pe droguri

Cadrul juridic international la care Romania este parte:

- Conventia si Protocolul asupra opiumului, incheiate la Geneva in 19februarie 1925, cu ocazia celei de-a doua Conferinte a opiumului,promulgate de Romania prin Decretul nr. 1578 din 5 iunie 1928;

- Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnatala Geneva la 26 iunie 1936, si ratificata in Romania prin Decretul-Lege nr.169 din 27 mai 1938;

- Conventia Unica asupra stupefiantelor, incheiata la New York la 30

martie1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, lacare Romania a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat in BuletinulOficial, Partea I, nr. 213/1973;

- Conventia Natiunilor Unite din 1971 privind substantelepsihotrope;

- Conventia Natiunilor Unite din 1988 impotriva traficului ilicit desubstante stupefiante si psihotrope;

Prin Legea nr.118/1992 Romania a aderat la Conventiile Natiunilor Unite

din anii 1971 si 1988.


6/87

Cadrul juridic intern:

- Legea nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelorstupefiante si Instructiunile Ministerului Sanatatii nr. 103/1970 pentruexecutarea prevederilor Legii nr. 73/1969. Cele doua acte normative

reglementeaza modul de fabricare, extractie, conditionare, preparare,depozitare, administrare, distribuire si transport al anumitor produse sisubstante stupefiante, precizate in anexa la aceasta lege;

- Decretul nr. 466/1980 privind regimul substantelor toxice, incategoria acestora intrand si unele dintre substantele chimice esentiale siprecursori (acidul lisergic, efedrina, ergotamina, ergometrina); lista anexala acest decret trebuie reactualizata, deoarece anumite substante toxicecare tranziteaza tara noastra in ultima vreme nu sunt supuse regimuluiacestui decret (veninul de albine, veninul de sarpe s.a.);

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 317/1987, cu privire la lista produselor sisubstantelor stupefiante aflate sub control, dat pentru aplicarea Legii 73/1969;

- Hotararea Guvernului nr. 75/1991 privind stabilirea si sanctionareacontraventiilor la normele privind regimul produselor si substantelorstupefiante;

- Ordinul Ministerului Industriei si Comertului nr. 36C/01.03.1999 privindacordarea licentelor de import-export pentru unele substante chimiceintroduse sub control international (22 substante sunt supuse controluluiConventiei Natiunilor Unite din 1988, conventie modificata ca urmare a

recomandarilor facute cu prilejul celei de-a 35-a sesiuni a Comisiei pentruStupefiante, in conformitate cu Regulamentul nr. 3677/1990);

- Ordonanta de urgenta nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uzuman, care cuprinde prevederi speciale a importului, exportului si transportului in interiorultarii a toxicelor, stupefiantelor si a produselor medicamentoase;

- Legea nr. 100/1998 referitoare la asistenta de sanatate publica. In anexa nr. 1 alegii sunt trecute programele nationale de sanatate publica, organizate si finantate deMinisterul Sanatatii; in cadrul acesteia este inclus Programul national de prevenire si controlal toxicomaniei si patologia indusa.

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 189/1999 privind organizarea si finantareaProgramelor Nationale de Sanatate care se revizuiesc anual, completat prin Ordinul M.S. nr.669/1999. In cadrul acestor Programe este inclus Programul National de Prevenire si Controla Dependentei de Droguri si a patologiei induse - adulti si copii

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 963/1998 privind aprobareanormelor metodologice generale de organizare si acordare a asistenteimedicale, tratamentului, ingrijirilor medicale si serviciilor hoteliere (masasi pat in spital) toxicomanilor dependenti prin consum si abuz desubstante psihoactive (stupefiante). Acest Ordin reglementeaza si circuitul

informational privind toxicomanii, deoarece sunt prevazute etapelecentralizarii datelor privitoare la numarul persoanelor internate pentru


7/87

dependenta de droguri ca si a centrelor din care provin (repartizareateritoriala a lor). O anexa a acestui Ordin contine fisa de raportare acazurilor care intra in sistemul informational al Ministerului Sanatatii prinCentrul de calcul, statistica sanitara si documentare medicala, existand inacest sens un program finantat de Banca Mondiala;

- Codul penal al Romaniei, care reprezinta legea de baza princare sunt incriminate fapte de natura penala la regimul drogurilor.

Astfel, conform dispozitiilor art. 312, constituie infractiunea de trafic destupefiante urmatoarele fapte:

- producerea, detinerea sau orice operatiune privind circulatiaproduselor si substantelor stupefiante sau toxice, cultivarea in scopde prelucrare a plantelor care contin astfel de substante, oriexperimentarea produselor sau substantelor toxice, toate acesteafara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicereaunor drepturi;

- savarsirea faptelor sus-mentionate, in mod organizat, sepedepseste cu detentie pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 ani siinterzicerea unor drepturi;

- prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselorsau substantelor stupefiante se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5ani;

- organizarea sau ingaduirea consumului de asemeneaproduse sau substante, in locuri anumite, se pedepseste cu inchisoarede la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

In cadrul regimului masurilor de siguranta din Codul Penal,art.113 si art. 114, se reglementeaza obligarea la tratament medical si lainternare a persoanelor care reprezinta un pericol pentru societate dincauza intoxicarii cronice cu stupefiante

- Legea nr.21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;conform art. 23 se incrimineaza ca infractiune a spalarii banilor

schimbarea sau transferul de valori cunoscand ca acestea provin dinsavarsirea infractiunii de trafic de stupefiante; art.25 prevede ca in cazulinfractiunilor prevazute la art.23 se va dispune in conditiile art. 118 dinCodul Penal si confiscarea bunurilor care fac obiectul infractiunii iar dacaacestea nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor inbani.

- Codul vamal al Romaniei incrimineaza in art. 176 drept infractiune decontrabanda si pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani trecerea pestefrontiera, fara autorizatie, a produselor si substantelor stupefiante saupsihotrope, a precursorilor si substantelor chimice esentiale.


8/87

- Hotararea Guvernului nr. 534 din 12.07.1999, privind infiintareaComitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor.

- Ordinul ministrului sanatatii nr. 9/1999 privind desemnareacoordonatorilor nationali ai programelor de Promovare a Sanatatii si

Educatie pentru Sanatate; in cadrul acestuia a fost desemnatCoordonatorul National al Reducerii Cererii de Droguri. De asemenea aufost nominalizati responsabili ai Programului National de Prevenire siControl al Toxicomaniei prin stupefiante si patologie indusa - adulti si copii.

- Ordin ministrului sanatatii nr. 332/1999 privind infiintareaCentrului de Informatii si Documentare pentru prevenirea consumului dedroguri in cadrul Institutului de Management al Serviciilor de SanatateBucuresti cu sprijinul Proiectului Phare. Prezentul ordin contribuie lacresterea calitatii informatiilor privind prevenirea consumului de droguri.

2.2. Alte legi (ex. Sanatatea publica, protectia datelor)

Legislatia in domeniul educatiei pentru sanatate in unitatile deinvatamant:

- Ordinul comun semnat intre Ministerul Sanatatii si MinisterulEducatiei Nationale din 28.01.1999, "in scopul promovarii sanatatii sicresterii nivelului de educatie pentru sanatate in conformitate custandardele internationale, incepand din anul de studiu 1999/2000 se vorintroduce orele de educatie pentru sanatate in scoli atat in programaobligatorie cat si in cea optionala. Aceste ore vor fi sustinute de personal

didactic special instruit, cu competenta in educatia pentru sanatate, astfelincat elevilor si studentilor sa li se ofere programe de informare sieducatie pentru sanatate la standarde internationale." Orele de educatiede sanatate includ si topici referitoare la droguri.

- Ordinul Ministerului Educatiei Nationale nr. 3281/1999 privindactivitatea de consiliere si orientare in invatamantul preuniversitar in anulscolar 1999/2000; in cadrul acestui Ordin sunt definite continutulactivitatilor de consiliere si de orientare, altele decat ora de dirigentie,dupa cum urmeaza:

a)

consilierea psihologica si pedagogica a elevilor;

b) consilierea elevilor supradotati;

c) consilierea elevilor cu pobleme de ordin disciplinar sau lainvatatura;

d) orientarea scolara si profesionala a elevilor;

- Ordinul Ministerului Educatiei Nationale nr. 3449/1999 cuprivire la regimul disciplinelor optionale in perspectiva aplicarii noilor

planuri cadru de invatamant incepand cu anul scolar 1999/2000. In acestordin se prevede faptul ca disciplinele optionale sunt indicate cu titlu


9/87

orientativ de catre Ministerul Educatiei Nationale pentru fiecare ariecurriculara; de asemenea, scolile pot propune elevilor discipline sau temeoptionale; in schema orara vor putea figura atat optionale din ofertaMinisterului Educatiei Nationale cat si optionale din oferta locala.

2.3. Initiative legislative:

- proiectul de Lege privind combaterea traficului si consumuluiilicit de droguri;

- proiectul de Lege privind modificarea si completarea Coduluide Procedura Penala pentru introducerea institutiilor juridice privindprotectia martorului si a investigatorului acoperit;

- proiectul Lege pentru modificarea si completarea CoduluiPenal privind introducerea institutiei juridice a raspunderii penale a

persoanei juridice

3. Dezvoltari in cadrul organizational

3.1. Actori, roluri si structuri coordonatoare cheie

Principalele organisme si stucturile componente ale acestora:

A. Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor - dincare fac parte 10 ministere - infiintat prin H.G.nr. 534 / 12 iulie 1999.; ;este alcatuit din Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei, Ministerul deInterne, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei Nationale, MinisterulTineretului si Sportului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, MinisterulIndustriei si Comertului, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul AfacerilorExterne.

B. Oficiul National de Prevenirea si Combatere a Spalarii Banilor,organism cu caracter interministerial infiintat in baza si pentru aplicareaLegii nr.21/1999 ; este alcatuit din Ministerul Finantelor, MinisterulJustitiei, Ministerul de Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema deJustitie, Banca Nationala a Romaniei, Asociatia Romana a Bancilor si

Curtea de Conturi.

C. Ministerul de Interne:

- Inspectoratul General Politiei, prin:

- Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei -Punct Focal, ce are in structura sa un Serviciu Antidrog si in subordine, 41de formatiuni similare, dispuse in teritoriu, cu atributii atat pentrucombaterea traficului ilicit de droguri, cat si pentru prevenirea micului

trafic si a consumului ilegal de droguri;


10/87

- Directia Arme, Explozivi, Substante Toxice, cu sarcini incoordonarea, la nivel central si teritorial, a actiunilor de asigurare arespectarii circuitului legal al stupefiantelor, substantelor psihotrope,substantelor chimice esentiale si precursorilor;

- Institutul de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii, careare in componenta ofiteri specializati in desfasurarea unor actiunipreventive de combatere a criminalitatii si coordoneaza activitateacadrelor de profil din unitatile judetene de politie.

- Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Are incompetenta asigurarea frontierei de stat si constatarea contraventiilor siinfractiunilor la regimul acesteia.

D. Ministerul Finantelor:

Directia Generala a Vamilor, prin:

- Directia de Supraveghere si Control Vamal - corp de controlspecializat in prevenirea, combaterea, si sanctionarea fraudei de oricenatura in domeniul vamal, care urmareste modul de aplicare si derespectare a legislatiei privind importul, exportul si tranzitul realizat depersoanele fizice si juridice , romane si straine pe intreg teritoriulRomaniei. Aceaasta are in subordine urmatoarele:

- Serviciul Antidrog si Trafic Ilicit De Marfuri cu Regim Special care

desfasoara activitati in vederea prevenirii si combaterii fenomenului detrafic ilicit de droguri, substante chimice esentiale, precursori si altemarfuri cu regim special;

- Biroul de analiza a drogurilor (la nivel central) care organizeaza siefectueaza activitatea de analiza a substantelor suspecte a fi droguri ;

- Brigazile de Supraveghere si Control Vamal (cu birouri teritorialeantidrog) pentru combaterea traficului ilicit de marfuri cu regim special;

- Lucratorii vamali cu atributii speciale in controlul antidrog la nivelul unitatilorvamale.

E. Ministerul Sanatatii:

- Directia de Promovare a Sanatatii si Sanatate Comunitara din cadrulDirectiei Generale de Sanatate Publica, cu cele 42 de departamentejudetene; coordoneaza si supervizeaza Reteaua Nationala de Promovare aSanatatii si monitorizeaza si evalueaza toate activitatile legate dereducerea cererii de droguri inclusiv cele de tratament;- Directia Generala a Asistentei Medicale - responsabila de asistentatehnica pentru Spitalele de Psihiatrie care asigura tratamentul

dependentei de droguri si a Sectiilor de Terapie Intensiva care asiguratratamentul intoxicatiilor cu droguri precum si a celor doua centre de


11/87

detoxificare (Bucuresti si Iasi) si a centrului de tratament post - cura(Spital Balaceanca);

- Directia Farmaceutica, se ocupa de circuitul legal alsubstantelor psihoactive (stupefiante) si al produselor care contin aceste

substante;

- Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate -asigura asistenta tehnica Ministerului Sanatatii in domeniul reformeimedicale inclusiv in domeniul reducerii cererii de droguri;

F. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate: asigura plataserviciilor medicale si a tratamentului;

G. Ministerul Educatiei Nationale

- Directia Generala Invatamant Preuniversitar prin:

- Inspector responsabil de evaluare a starii de sanatate aelevilor si de educatia pentru sanatate in invatamantul preuniversitar;

- Inspector responsbil de problemele educative si dedirigentie;

- Directia Generala Invatamant Universitar prin:

- Inspector responsabil de evaluarea starii de sanatate a studentilor si deeducatia pentru sanatate in invatamantul universitar;

- Inspectoratele Scolare Judetene prin:

- Inspectorii care se ocupa de problemele educative;

- Centrele de asistenta psihopedagogica;

- Palatele si cluburile copiilor;

- Casa corpului didactic;

- Unitatile de invatamant, care pot sa-si dezvolte sicurriculum la decizia scolii.

- Agentia nationala a taberelor si turismului scolar cu filialelejudetene

H. Ministerul Public

Acesta (fara a avea o formatiune specializata in combatereatraficului de droguri) supravegheaza activitatea de urmarire penala, prininstrumentarea cauzelor penale in care sunt cercetate persoane care aucomis infractiuni. Are o structura functionala care acopera intreg teritoriulRomaniei.

I. Ministerul Justitiei:


12/87

Actul de justitie se realizeaza prin judecatorii, tribunale, curti deapel si Curtea Suprema de Justitie.

Toate aceste institutii (potrivit competentelor) coopereaza cu ServiciulRoman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si cu ministere, cum

ar fi: Ministerul Industriilor si Comertului, Ministerul Apararii Nationale,Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociales.a.

Cooperarea se efectueaza pe multiple planuri, in conformitate cureglementarile specifice fiecarei institutii, atat la nivel national, cat si local,fara a realiza insa toate aspectele necesare unei politici coerente indomeniul reducerii cererii si ofertei de droguri.

In afara institutiilor de stat cu activitati in domeniul preventiv, la

unele actiuni preventiv-educative participa si organizatii non-guvernamentale, organizatii pentru tineret, mass-media s.a.

3.2. Bugete si aranjamente de finantare

Finantarea activitatilor pe linia reducerii ofertei de droguri a fostfacuta din resurse bugetare fara sa se acorde o atentie specialaproblematicii.

Din fonduri externe s-au primit 2.345.000 Euro in cadrulProgramului Comun UNDCP-Phare de intarire a capacitatii de aplicare a

legii pe droguri in Europa de Sud Est.

In cadrul Programului Phare Multitari de lupta impotrivadrogurilor s-a primit asistenta tehnica (seminarii, vizite de lucru).

In domeniul reducerii cererii de droguri finantarea a fost aproapeexclusiv de la bugetul de stat. In anul 1999, activitatile de preventieprimara a consumului de droguri s-au realizat prin activitati de educatiepentru sanatate ce au inclus topici specifice pentru droguri. Acesteactivitati au fost finantate din bugetul de stat al Programului National 26

"Educatie pentru Sanatate" reprezentand o valoare aproximativa de 300milioane lei (aproximativ 20.000 USD).

De asemenea in cadrul Programului de Prevenire si Control adependentei de droguri si a patologiei induse, s-au imbunatatit conditiilede tratament din cele doua centre de detoxificare si s-a infiintat un centrude tratament post-cura la Spitalul Balaceanca. In anul 1999, bugetulpropus pentru program a fost de aprox. 2 miliarde lei din care s-auexecutat 900 milioane lei (aproximativ 60.000 USD).

Deci finantarea activitatilor in domeniul reducerii cererii dedroguri s-a facut in anul 1999 de la bugetul de stat si din bugetul unui


13/87

proiect derulat cu sprijin extern: proiectul Phare "Metode noi de educatiepentru reducerea cererii de droguri" - aprox. 14 mii Euro pentru 1999.

3.3. Activitati internationale si cooperare

Romania a continuat o politica activa de cooperareinternationala, urmarind cresterea implicarii institutiilor interne in efortulcomunitatii internationale de identificare a unor noi modalitati de lucrupentru stoparea proliferarii traficului si consumului de droguri.

Cooperarea a avut la baza conventiile Natiunilor Unite in materie,Acordul European de Asociere a Romaniei la Comunitatile Europene siStatele Membre ale acestora, acordurile bi si multilaterale incheiate cudiferite alte state ale lumii.

Domeniile pe care s-a axat cooperarea internationala au fost:

- combaterea traficului ilicit de droguri;

- desfasurarea unor activitati in domeniul reducerii consumuluide droguri;

- pregatirea si perfectionarea personalului;

- asistenta tehnica.

Activitatile de neutralizare a retelelor de narcotrafic au necesitatactiuni sustinute intre institutii nationale (Ministerul de Interne, DirectiaGenerala a Vamilor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de InformatiiExterne, Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie sa.) siagentii similare din alte state, beneficiind de sprijinul acordat de O.I.P.C. -Interpol, Organizatia Mondiala a Vamilor si alte organisme internationale.

Intalnirile directe cu specialisti din domeniul combaterii crimeiorganizate si traficului ilicit de droguri din alte state au asigurat cadruloperational care a permis efectuarea de actiuni comune.

Directia Generala a Vamilor din Ministerul Finantelor, in calitatede membru al Organizatiei Mondiale a Vamilor si membru fondator alBiroului Regional de Legatura pentru Schimbul de Informatii de laVarsovia, a cooperat cu administratiile vamale ale statelor membre aleUniunii Europene, Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei, Ungariei, Bulgariei,Turciei.

Agentiile din Romania de aplicare a legii (Ministerul de Interne siDirectia Generala a Vamilor) sunt cuprinse incepand cu anul 1999 in

Programul Comun Phare-UNDCP de Intarire a Capacitatii de Aplicare a


14/87

Legii pe Droguri, alaturi de cele omologe din Bulgaria si Fosta RepublicaIugoslava a Macedoniei.

Prin acest Program care se desfasoara si in anii urmatori se urmareste:

- intarirea controlului la frontiera (aero, navala si terestra);

- dezvoltarea unor capacitati de analiza a informatiilor pentrupolitie si vama;

- imbunatatirea dotarilor specifice;

- cresterea gradului de cooperare interinstitutionala.

Personalul implicat in combaterea reducerii ofertei de droguri a

participat la cursuri si seminarii internationale organizate de catre ConsiliulEuropei, DEA, Programul Phare, BKA Wiesbaden, Politia Franceza siSpaniola s.a.

In domeniul reducerii cererii, implicarea in activitati europene afost urmatoarea:

EMCDDA

- participarea la elaborarea si completarea Raportului nationalin domeniul drogurilor pentru anul 1998;

Programele Comisiei Europene

- ProiectulPhare "Asistenta Tehnica pentru Reducerea Cereriide Droguri" - proiectul sub-regional "Metode Noi de Educatie pentruReducerea Cererii de Droguri" - inceput in 1998 si incheiat in septembrie1999;

- Proiectul Phare "Retele si Sisteme Informationale in domeniuldrogurilor";

Altele: Grupul Pompidou, WHO, UNDCP, ICAA etc

- Proiectul desfasurat cu sprijinul Grupului Pompidou de pelanga Consiliul Europei "Elaborarea unui ghid de tratament altoxicomaniilor" - a inceput in august 1999.

4. Dezvoltari in cerintele de informatii pentru Strategia pe Droguri

Romania nu are in acest moment un sistem unitar adecvatnecesitatii culegerii informatiilor, care sa permita evaluarea situatiei realea fenomenului drogurilor si sa puna la dispozitia factorilor decizionali

elementele cheie, pe baza carora sa se stabileasca politica in domeniu.


15/87

Cu toate acestea si in anul 1999, fiecare institutie implicatadirect in combaterea fenomenului a actionat pentru monitorizarea situatieiexistente la nivel national, in domeniul sau, utilizand mijloacele avute ladispozitie.

Informatiile si statisticile care au stat si stau la baza analizei acestuifenomen sunt inca incomplete, ca urmare a inexistentei unui sistemnational de raportare, bazat pe o infrastructura corespunzatoare, care sapermita o colectare si prelucrare automata a datelor.

Calitatea datelor obtinute la nivelul Ministerului Sanatatii referitoare lapersoanele dependente de droguri care au necesitat servicii medicalepoate fi imbunatatita prin:

- dotarea corespunzatoare cu tehnica de calcul si cu un sisteminformational adecvat in vederea alinierii statisticii la standardeleinternationale impuse (ICD - 10);

- cresterea gradului de cunoastere a legislatiei specifice (inspecial a Ordinului 963/1998) pentru a putea fi mai usor aplicata sirespectata;

- instructajul persoanelor care vor completa fisele de raportareale cazurilor in vederea obtinerii unor date de buna calitate;

- imbunatatirea fisei de raportare continuta in anexaOrdinului ministrului sanatatii nr. 963/1998 pentru a putea obtinedate cat mai complete care sa raspunda cerintelor tabelelor deraportare pentru EMCDDA;

Pentru cresterea calitatii datelor privind activitatea de reducerea ofertei de droguri, sunt necesare urmatorele:

- imbunatatirea statisticii judiciare care in prezent nu face odiferentiere intre modalitatile de comitere a infractiunilor prevazute inart. 312 Cod Penal si obiectul acestora (substante toxice saustupefiante);

- interconectarea principalelor instututii implicate in lupta

impotriva drogurilor prin crearea unei interfete comune care safaciliteze cooperarea inter-agentii

- realizarea unui sistem informatic unitar la nivelul Minsteruluide Interne;

- dotarea cu tehnica de calcul si software pentru colectarea,stocarea si prelucrarea datelor.

PARTEA A IIA - SISTEME DE MONITORIZARE A DROGURILOR SISURSE DE INFORMATII


16/87

5. Dezvoltari si prioritati care se schimba in Sistemele Nationale deMonitorizare, Surse de Informatii si Cercetare

5.1. Epidemiologie

Pana in anul 1999, nu s-a efectuat in Romania nici un studiuepidemiologic la nivel national.

- In anul 1999 s-a desfasurat ESPAD (European SurveyProgramme For Alcohol And Drugs - Program European de cercetarepentru alcool si droguri). Studiul ESPAD reprezinta o cercetare efectuata lanivel national privind consumul de alcool, tutun si droguri in randul elevilordin clasa a IX-a.

- In 1999 s-a incheiat proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentruReducerea Cererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi de

Ungaria si Slovacia la derularea Proiectului "Tehnici noi de educatie pentrureducerea cererii de droguri" in trei judete pilot Galati, Dolj si Timisoara.

5.2 Reducerea cererii

In domeniul reducerii cererii de droguri, principalele date obtinute suntcele referitoare la persoanele dependente de droguri care au necesitatservicii medicale.

Sursele de informatii sunt urmatoarele:

- cele 2 centre de detoxificare de la Bucuresti si Iasi si Centrulde Tratament Post-Cura de la Balaceanca, judetul Ilfov, infiintat in 1999;

- Spitalul Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu";

- alte unitati medicale care interneaza persoanele dependentede droguri au fost sectiile de psihiatrie ale spitalelor din tara; sectiile deTerapie Intensiva trateaza urgentele date de supradozele de droguri.

Numarul real al persoanelor dependente de droguri care au necesitatservicii medicale poate fi considerat a fi mai mare decat cel inregistrat,necunoasterea acestuia explicandu-se prin urmatoarele:

- lipsa dotarii sectiilor de psihiatrie si a sectiilor de tarapieintensiva din tara cu aparate speciale ( analizoare) care sa permitaconfirmarea substantei declarate (aceasta este mentionata indiagnostic numai pe baza declaratiei pacientului);

- inregistrarea sub alte diagnostice.

Monitorizarea persoanelor dependente care au necesitat serviciimedicale se realizeaza conform Ordinului ministrului sanatatii nr.

963/1998 (care contine si fisa de raportare); ordinul prevede etapelecentralizarii datelor referitoare la numarul persoanelor internate pentru


17/87

toxicomanie ca si a centrelor din care provin (repartizarea teritoriala alor).

5.3. Strategia si legislatia pe droguri

Nu exista o strategie nationala globala pe droguri.

Nici la nivel sectorial nu exista strategii, ci doar masuri strategicemenite sa abordeze problema drogurilor, specifica sectorului de activitaterespectiv.

Infiintarea Comitetului Interministerial de Lupta impotrivaDrogurilor, la 12.07.1999, nu a adus nici o imbunatatire in acest senspana in prezent. Datorita lipsei de experienta in problematica drogurilor sitimpului scurt scurs de la infiintarea sa, Comitetul nu a reusit sa se implice

in procesul de elaborare a unei strategii nationale globale.

Toate aspectele de natura legislativa, inclusiv ultimele actenormative sunt prezentate unitar la cap. 2.2.

5.4. Centre de documentare

In cadrul Punctului Focal, exista un punct documentar carefurnizeaza informatii cu privire la:

- crima organizata si traficul ilicit de droguri la nivel national si

international;

- consumul de droguri

- documente primite de la Natiunile Unite, Uniunea Europeana,Consiliul Europei si alte organisme internationale cu activitate pe aceastalinie statistica si documentare elaborate de alte state.

In 1999, in cadrul proiectului Phare de Asistenta Tehnica pentruReducerea Cererii de Droguri, s-a infiintat Centrul de Informatii siDocumentare pentru prevenirea consumului de droguri in cadrul

Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti. AcestCentru contribuie la cresterea calitatii informatiilor privind prevenireaconsumului de droguri.

La nivelul Directiei Generale a Vamilor, Serviciul Antidrog siTrafic Ilicit de Marfuri cu Regim Special are si rolul de punct de informare- documentare.

Acesta furnizeaza materiale de informare, monitorizeazaprincipalele activitati pe linia combaterii traficului ilicit de droguri siasigura cooperarea in domeniu.


18/87

Baza documentara contine materiale informative editate de:Organizatia Mondiala a Vamilor (WCO), Biroul Regional de Legatura pentruSchimbul de Informatii - Varsovia, Administratiile Vamale ale statelor cucare se coopereaza, sistemele Balkan-Info si Cargo-Info gestionate decatre Serviciul de Investigatii al vamii germane ZKA Koln, Programul

Natiunilor Unite pentru Controlul International al Drogurilor, ProgramulPhare de Lupta Impotriva Drogurilor s.a..

6. Dezvoltari la Punctul Focal National

6.1. Organizare, baze legale, operare, incadrare cu personal,finantare

Din anul 1993, in cadrul Inspectoratului General al Politiei,functioneaza Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei, care

are si rol de centru de colectare, prelucrare si diseminare a informatiilorpe droguri.

Cu incepere din anul 1994, aceasta a preluat rolul de Punct Focalsi a participat activ la derularea proiectului "Sisteme InformationaleAntidrog" (Drug Information Systems) din cadrul Programului Phare deLupta Impotriva Drogurilor (Phare Programme for Fighting Against Drugs).

Cu sprijinul acestui proiect, s-a inceput organizarea PunctuluiFocal, modernizand centrul de calcul deja existent in brigada, prin dotarea

cu echipamente de tehnica de calcul. S-au realizat, astfel, premiselecrearii bazelor de date privind faptele si persoanele care actioneaza indomeniul traficului si detinerii ilegale de droguri.

La inceputul anului 1996, cu sprijinul firmei olandeze deconsultanta EESV-MSDP, s-a intocmit proiectul romanesc "Documentareafenomenului drogurilor". Acest proiect a condus la implementarea,impreuna cu expertii EMCDDA, a unei proceduri standardizate deelaborare anuala a Raportului National pe Droguri.

In indeplinirea functiilor sale, Punctul Focal coopereaza cucelelalte unitati ale Ministerului de Interne, cu alte ministere si institutii cuatributii in domeniul problematicii drogurilor; realizeaza cooperarea cucentre similare din alte tari, in cadrul Proiectului Sistemului European deInformare pe linie de Droguri (REITOX), schimband informatii de interesgeneral.

Acesta fiinteaza in baza aprobarii ministrului de interne, fara adispune de o structura si de un buget propriu. Functionarea sa esteasigurata din luna iulie 1997 de catre Serviciul Analiza, Informatica siRelatii Internationale din cadrul Brigazii de Combatere a Crimei Organizate

si Coruptiei.


19/87

Activitatea Punctului Focal a fost deficitara din cauza lipsei uneischeme de personal propriu, specialistii care au indeplinit-o avand si alteatributii de serviciu.

La elaborarea Rapoartelor Nationale Anuale, alaturi de acest

personal, au contribuit si specialisti din alte institutii, in special dinMinisterul Sanatatii si din Directia Generala a Vamilor.

Pentru realizarea Punctului Focal si derularea unor actiunispecifice, Romania a beneficiat prin finantare asigurata de ProgramulPhare multi-tari, de aproximativ 160.000 ECU.

Punctul Focal a fost beneficiarul indirect al sprijinului logisticoferit Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei de catrePolitia Federala Germana - BKA Wiesbaden.

Desi in anul 1998 au fost initiate demersurile necesare pentruimbunatatirea logisticii existente prin procurarea de echipamente de calculsi alte dotari specifice, pe baza unui proiect cu dubla finantare (UniuneaEuropeana si Ministerul de Interne), acestea nu au fost finalizate nici inanul 1999.

6.2. Reteaua de parteneri a Punctului Focal

In realizarea sarcinilor sale, Punctul Focal are legaturi permanente cu

puncte de contact din principalele institutii cu atributii in domeniu, astfel:

a) Puncte de contact din cadrul Ministerului Sanatatii

- Directia de Promovare a Sanatatii si Sanatate Comunitara carecoordoneaza si supervizeaza reteaua nationala de promovare a sanatatii,monitorizeaza si evalueaza toate activitatile de reducere a cererii dedroguri inclusiv cele de tratament

- Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate , care arein structura sa Centrul de Informatii si Documentare cu atributii in

prevenirea consumului de droguri. Obiectivul principal al acestuia ilreprezinta oferirea de sprijin logistic si informational in domeniulpreventiei si reducerii cererii de droguri. Centrul constituie o baza de datesi informatii atat la nivel national cat si european;

- Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicalaprelucreaza datele colectate si realizeaza, conform ICD-10 (InternationalClassification of Diseases - Clasificarea internationala a bolilor), statisticinationale El furnizeza, la cerere, date si informatii structurate pe bazaacestei clasificari.


20/87

b) - Serviciul Antidrog si Trafic Ilicit de Marfuri cu RegimSpecial din cadrul Directiei Generale a Vamilorfunctioneaza si ca punct deinformare - documentare.

Acesta pune la dispozitia specialistilor materiale de informare,

monitorizeaza principalele activitati pe linia combaterii traficului ilicit dedroguri si asigura cooperarea in domeniu.

Baza documentara contine materiale informative editate de:Organizatia Mondiala a Vamilor (WCO), Biroul Regional de Legatura pentruSchimbul de Informatii - Varsovia, Administratiile Vamale ale statelor cucare se coopereaza, Programul Natiunilor Unite pentru ControlulInternational al Drogurilor, Programul Phare de Lupta Impotriva Drogurilors.a..

Acesta editeaza anual un buletin informativ privind rezultateleobtinute in lupta contra traficului ilicit de droguri; buletin ce se difuzeazaorganizatiilor cu care intretine relatii de colaborare.

6.3. Rolul Punctului Focal in sistemul national de informatizare simonitorizare.

Punctul Focal din cadrul Brigazii de Combatere a CrimeiOrganizate si Coruptiei, nu a dispus de un sistem sau de o retea decolectare a datelor. Astfel pe linia traficului de droguri, s-au valorificat

datele operative ale brigazii iar cu celelate puncte de colectare a datelor,in principal Ministerul Sanatatii si Directia Generala a Vamilor, nu a existatnici o legatura directa, fiecare monitorizand domeniul de responsabilitatecu posibilitatile materiale de care a beneficiat, transmitand date la cerere.

Acest mod de lucru, datorat resurselor bugetare limitate si lipseiunui punct de vedere unitar al principalelor institutii, a creat problemeserioase in cunoasterea si monitorizarea fenomenului drogurilor.

Situatia existenta a facut ca rolul Punctului Focal sa fie redus, inmulte cazuri, la activitatea coordonatorului national Phare pe droguri carea preluat si functia de persoana locala de contact pentru Proiectul PhareSisteme Informationale pe Droguri-Faza de legatura.

Astfel, au fost colectate si prelucrate, la cerere, datele obtinutein diverse domenii. Analizele efectuate au scos in evidenta necesitatea caPunctul Focal sa dispuna de un sistem propriu de legatura si monitorizaresi sa aiba o structura proprie, la care reprezentantii institutiilor abilitate saparticipe direct si sa desfasoare activitati de culegere si prelucrare dedate.

6.4. Alte roluri si activitati ale Punctului Focal


21/87

Prin persoana coordonatorului national Phare pe droguri, PunctulFocal a dezvoltat colaborari cu persoane de contact din institutiileimplicate pentru desfasurarea de actiuni, la nivel national, cum ar fi:

- organizarea unor cursuri de pregatire si seminarii;

- realizarea Raportului National pe droguri in anul 1998;

- intocmiriea raspunsurilor la diverse chestionare pe linie dedroguri, primite de la organizatii internationale, EMCDDA, UNDCP s.a.

7. Dezvoltari in raportarea la alte organizatii internationale

Toate institutiile implicate in lupta impotriva drogurilor au participat lacompletarea chestionarelor cerute de UNDCP si la elaborarea rapoartelorsolicitate national, anual de EMCDDA.

Sectorial, fiecare institutie a furnizat la cerere datele solicitate deComisia Europeana, in cadrul procesului de preaderare la UniuneaEuropeana.

PARTEA A IIIA - SITUATIA EPIDEMIOLOGICAPentru anul 1999, situatia epidemiologica a avut la baza datele

furnizate de:

- proiectul national ESPAD realizat in randul tinerilor de 15 ani si

concluziile Proiectului Phare "Tehnici Noi de educatie pentru ReducereaCererii de Droguri";

- numarul persoanelor care au necesitat servicii medicale pentrudezintoxicare si servicii medicale de urgenta;

- indicatori indirecti: capturile de droguri (cantitati si tipuri dedroguri), date cu privire la pietele ilicite de desfacere, numarul sicategoriile de persoane cercetate pentru trafic si detinere ilegala dedroguri, rapoarte de constatare medico-legala, alte date furnizate de

diferite institutii si organizatii non-guvernamentale.

8. Noi informatii asupra dezvoltarii istorice a consumului dedroguri

Datorita faptului ca in anul 1999 s-au colectat si analizat pentru primadata datele referitoare la internarile toxico-dependentilor la nivel nationalsi datorita carentelor statistice si legislative, precum si lipsei unui sistemde colectare si analiza a datelor rezultate din indicatori indirecti, nu sepoate face o comparatie a acestor date cu cele din anii anteriori.

9. Tendinte si noi dezvoltari in consumul de droguri


22/87

9.1. Consumul de droguri la populatia generala

In anul 1999 nu s-au facut studii de prevalenta care sa oferedate referitoare la consumul de droguri in populatia generala.

In anul 1999 s-a desfasurat ESPAD (European SurveyProgramme For Alcohol And Drugs - Program European de cercetarepentru alcool si droguri). Studiul ESPAD reprezinta o cercetare efectuata lanivel national privind consumul de alcool, tutun si droguri in randul elevilordin clasa a IX-a.

Cercetarea este bazata pe chestionare aplicate unui esantionnational de 3500 subiecti, elevi ai clasei a IX-a din toata tara. Alegereaacestora s-a facut prin extragere aleatorie pe calculator fiind astfelselectionate un numar de licee atat din mediul urban cat si din cel ru,

permitand extrapolarea datelor obtinute la sfarsitul studiului. Acest tip decercetare cat si metodologia de lucru sunt similare cu cele realizate intarile din Comunitatea Europeana, ce se desfasoara in aceeasi perioada detimp. Rezultatele cercetarii vor permite sa evaluam importantafenomenului consumului de alcool, tutun si droguri in randul tinerilor dinRomania. In aceasta etapa s-a finalizat analiza si prelucrarea datelorprecum si trimiterea lor catre coordonatorii de program care le vorpublica, stabilind si pozitiile tarilor incluse, in ierarhia consumului de alcoolsi droguri.

Acest studiu a fost realizat de catre Institutul de Management al Serviciilor

de Sanatate si Departamentele judetene de Promovare a Sanatatii siEducatie pentru Sanatate.

Studiul a evidentiat urmatoarele:

- 95,2% din populatia masculina si 96,5% din populatiafeminina care au raspuns, au declarat ca nu au consumat niciodata nici undrog;

- dintre cei care au declarat ca au consumat, au mentionat:baietii - marijuana si hashish-ul ca fiind primele droguri consumate iar

fetele - tranchilizantele si sedativele ca fiind primele droguri consumate;

- principala sursa de obtinere a drogurilor este anturajul deprieteni care le ofera sau le vand aceste substante; 1,2% din baieti auimpartit drogul cu ocazia primului consum;

- principalul motiv pentru care tinerii (atat fetele cat si baietii)doresc sa consume droguri este curiozitatea; de asemenea 0,9% dinbaietii care au consumat, au declarat ca motiv - senzatia ca este mai"barbat" iar fetele au declarat ca motiv - dorinta de a uita de probleme;

- cea mai mare parte din tineri s-au auto-evaluat ca avand

performante scolare ridicate si medii;


23/87

- referitor la relatiile cu parintii, cea mai mare parte a tinerilor(80% din baieti si 75% din fete) au declarat ca sunt multumiti si foartemultumiti;

- marea parte a tinerilor au declarat ca nu au prezentat un

comportament agresiv fata de alte persoane; in general se plang deincertitudinea viitorului si nu acorda multa atentie regulilor sociale generalacceptate;

Numarul total de ne-respondenti este de sub 7% din intregulesantion. Nu exista o lipsa sistematica de date si nu exista nici un nucleusau modul de chestionar care sa fie ignorat constant de catre elevi.

Valorile de veridicitate nu difera in functie de sex, grup etnic sitipul de scoala. Gradul de sinceritate a raspunsurilor elevilor referitor ladeclararea folosirii drogurilor este considerat a fi acceptabil. Exista odiferenta majora intre procentul de fete care au declarat consumul demarijuana/hasis si valorile de prevalenta; nu acesta este cazulconsumatorilor de heroina. Proiectarea esantionului a fost la intamplare.Inainte de folosirea lor efectiva, chestionarele au fost pretestate pe ungrup calitativ de 30 de copii si dupa aceasta unele din intrebari au fostadaptate fara sa se schimbe intelesul lor si obiectivul.

Principalii indicatori folositi au fost:

1. frecventa consumului pe durata intregii vieti - pentru intregul esantion

- pentru baieti

- pentru fete

Frecventa consumului pe durata intregii vieti pentru toti studentii:

Numarul de ocazii de consum pe parcursul intregii vieti

0 1-2 3-5 6-9 10-19 20-39 over40

TUTUN

Tigari 42,8 19,5 9,2 5,4 4,4 3,2 15,4

ALCOOL

Orice bautura alcoolica 15,0 15,2 13,6 13,0 15,2 10,4 17,6

A fi beat 57,5 27,6 8,2 3,2 1,5 0,9 1,0

ALTE DROGURICONSUMATE

Orice drog ilegal consumat 86,2 6,2 1,6 0,8 0,5 0,6 1,2

Orice drog ilegal consumat altuldecat marijuana sau hasisul

99,2 5,3 1,4 0,8 0,4 0,5 1,2


24/87

Orice drog prin injectoare 99,8 0,1 - - - - -

Marijuana sau hasis 98,55 1,0 0,2 0,05 0,1 0,05 0,05

Amfetamine 99,8 0,1 0,1 - - - -

LSD sau alte halucinogene 99,9 0,05 0,025 0,025 - - -

Crack 99,8 0,2 - - - - -

Cocaina 99,2 0,6 0,1 - - 0,025 0,075

Ecstasy 99,8 0,1 0,1 - - - -

Heroina prin fumat 91,7 4,5 1,1 0,7 0,4 0,5 1,0

Heroina (altfel decat prin fumat) 99,0 0,5 0,2 0,075 - 0,025 0,2

Relevin 99,4 0,4 0,1 - 0,05 - 0,05

Tranchilizante sau sedative 94,6 3,7 0,8 0,2 0,4 0,1 0,1

Ciuperci magice 99,9 0,1 - - - - -

Inhalanti 99,7 0,25 - 0,05 - - -

Steroizi anabolici 99,6 0,2 - - 0,2 0,9 0,9

Alcool impreuna cu pastile 96,2 3,4 0,3 0,025 0,075 - -

Alcool si marijuana/hasis inacelasi timp

99,3 0,6 - 0,05 0,05 - -

Consum supravegheat medical

Niciodata Sub 3saptamani

3 Saptamani

Tranchilizantesau sedative 90,3 9 0,7

2. Frecventa abstinentei pe intreaga durata de viata (%)

Baieti Fete Toti studentii

Tigari 33,3 49,1 42,9

Alcool 11,1 17,7 15,0

Droguri ilegale 87,0 86,3 86,6

Tranchilizante si sedative 96,6 93,3 94,6

Inhalanti 99,6 99,9 99,8

Tigari si alcool 8,2 14,1 11,8

Tigari, alcool si droguriilegale

7,7 12,1 10,4

Tigari, alcool, droguri ilegalesi tranchilizante si sedative

7,7 12,1 10,4

Tigari, alcool, droguri ilegale, 7,7 12,0 10,3


25/87

tranchilizante, sedative siinhalanti

3. Varsta primului consum - pentru intreg esantionul

- baieti

- fete

Varsta primului consum pentru intregul esantion

Toti studentii

Sub 11ani

12 ani 13 ani 14 ani 15 ani peste 16ani

Tigari

Prima tigara 13,3 6,4 9,4 14,5 10,4 1,6

Fumatul zilnic 1,2 0,8 2,1 4,5 6,6 1,8

Alcool

Bere (cel putin un pahar) 13,1 7,5 8,5 16,7 14,3 3,3

Vin (cel putin un pahar) 24,0 10,9 11,8 15,6 13,4 4,0

Spirtoase (cel putin unpahar)

5,7 4,2 4,6 8,9 9,3 3,2

A fi beat 9,1 4,8 7,7 13,8 12,1 2,9

Alte droguri

Marijuana sau hasis 0,1 0,1 - 0,3 0,5 0,1

Amfetamine 0,1 0,1 - - 0,3 -

LSD sau halucinogene - 0,1 - - 0,1 -

Crack - 0,1 - - - -

Cocaina 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 -

Relevin 0,1 - - - - 0,1

Ecstasy 0,1 - - - 0,1 0,1

Heroina 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2

Ciuperci magice 0,1 - - - 0,1 -

Alcool impreuna cupastile

0,4 0,2 0,3 0,9 1,1 0,3

Tranchilizante sausedative

0,3 0,1 0,3 0,8 0,7 0,3

Inhalanti 0,1 0,1 0,1 - 0,1 0,1

Steroizi anabolici 0,1 - - 0,2 -


26/87

In 1999 s-a incheiat proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentru ReducereaCererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi de Ungaria siSlovacia la derularea Proiectului "Tehnici noi de educatie pentru reducereacererii de droguri" in trei judete pilot Galati, Dolj si Timisoara. Acesta esteprimul proiect ce si-a propune analiza de situatie privind nevoile de

informare ale populatiei in problematica drogurilor. Studiul efectuat aevidentiat ca grupa de varsta cea mai expusa riscului de a consumadroguri este 15-24 ani. Desi diferite prin particularitatile geografice, totusiprocentul celor care au declarat ca au consumat droguri este destul deasemanator in Galati si Timisoara, media acestora fiind 3,5%. Atat tineriicat si restul comunitatii (parintii, profesorii, politia, autoritatile locale)considera necesara informarea lor in problematica drogurilor si doresc sacolaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare-educare-comunicare asupra drogurilor. caile prin care doresc sa primeasca acesteinformatii sunt insa diferite in functie de judet si grupul tinta.Aceste

concluzii generale au stat la baza formularii strategiilor de programe ceurmeaza a fi aplicate in viitor in cele trei judete pilot. Strategiile presupunorientarea actiunilor in trei directii principale:

- spre tineri si familiile lor;

- spre cadrele didactice;

- spre comunitate.

9.2. Prevalenta consumului drogurilor problematice

Nu avem date referitoare la prevalenta consumului drogurilorproblematice (droguri tari) deoarece nu s-au realizat studii de acest gen.Singurele date disponibile sunt cele referitoare la persoanele dependentecare au necesitat servicii medicale si cele referitoare la segmentul depopulatie de 15 ani (ESPAD).

9.3. Modele si moduri de consum de droguri, caracteristici aleconsumatorilor (pentru consumul de droguri si prevalenta descrisein 9.1. si 9.2.)

Deoarece nu s-au efectuat studii de prevalenta in anul dereferinta, nu se pot descrie modele si moduri specifice de consum dedroguri.

9.4. Grupuri de noi consumatori

Lipsa unor studii de prevalenta efectuate in anii anteriori pentrucunoasterea grupelor de consumatori, nu permite evidentierea grupelornoi de consumatori (in functie de ocupatie, etnie, sex, minoritati sexuale,grupe defavorizate social etc).

9.5. Consecinte de sanatate si comportament de risc


27/87

Din studiul ESPAD efectuat in populatia tinerilor de 15 ani rezultaca ei considera ca riscul privind sanatatea creste odata cu cantitatea dedroguri consumata. Se admite ca intre droguri, marijuana si hashishulsunt cele mai putin daunatoare pentru sanatate alaturi de inhalanti,amfetamine si cocaina consumata ocazional. Tinerii considera mai

periculos consumul regulat de droguri; drogurile sintetice, inhalanti,amfetamine si cannabis au fost cele mai frecvente droguri consumate inmod regulat.

ProiectulPhare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cereriide droguri" s-a desfasurat in trei judete pilot: Timis, Dolj si Galati, scopulproiectului fiind de a realiza o analiza de situatie privind nevoile deinformare ale populatiei. Chestionarele si ghidurile de interviu aplicatetinerilor si celorlalte grupuri tinta (parinti, cadre didactice, autoritatilocale, personal din politie) a pus in evidenta faptul ca acestia doresc sa

primeasca mai multe informatii despre problematica drogurilor. Ei dorescsa fie informati despre efectele drogurilor asupra sanatatii, motivatia celorcare consuma droguri, in ce consta tratamentul dependentei, care suntefectele sociale ale consumului si comportamente de risc asociate. InTimisoara, chestionarele aplicate tinerilor au evidentiat faptul ca acestiaconsidera ca fiind putin periculoase pentru sanatate prizarea de droguri,fumatul pipei sau al tigarilor cu drog. Ei constientizeaza riscul pe care ilpresupune folosirea in comun a acelor si seringilor, alaturi de refolosirealor si consumul de droguri asociat cu alcool.

9.6. Consecinte legale

In cursul anului de referinta instantele de judecata competentedin Romania (tribunale) au pronuntat sentinte definitive de condamnare lapedeapsa cu inchisoarea pentru un numar de 256 persoane (cu 3 maiputin fata de anul anterior), gasite vinovate de savarsirea infractiunii detrafic de stupefiante (art. 312 CP). Un numar de 11 persoane au fostcondamnate definitiv pentru detinere de substante stupefiante (cu 9persoane mai putin ca anul trecut).

Din totalul de 267 de persoane (256+11):

- un numar de 250 (240+10) au fost barbati si 17 (16+1) femei

- un numar de 33 (31+2) de persoane au fost tineri cuprinsiintre 18 si 20 de ani, 14 (12+2) minori;

- 140 (136+4) erau persoane fara ocupatie, iar un minorprovenea dintr-o familie dezorganizata.

- Un numar de 19 persoane (17+2) din totalul condamnatilordefinitiv, au fost recidivisti;

- 10 minori (8+2) au fost condamnati definitiv la pedeapsa cuinchisoarea;


28/87

- impotriva a 4 minori, instantele de judecata au luat masurieducative (conf. Art. 101 CP), ceea ce constituie o alternativa lainchisoare;

- 203 persoane au fost condamnate definitiv la inchisoare in

penitenciar, pedepsele variind intre 1 si 10 ani.

- 22 persoane au fost condamnate definitiv la inchisoare cususpendarea conditionata a executarii pedepsei sau suspendareaexecutarii pedepsei sub supraveghere.

Zonele in care s-au inregistrat cele mai multe cazuri de trafic destupefiante in 1999 sunt:

- Bucuresti: 75 persoane

- Arad: 20 persoane

- Maramures: 16 persoane

- Cluj: 13 persoane

- Timis: 4 persoane.

Sub aspectul detinerii de stupefiante (posesie/consum de droguri), cele mai multecazuri au fost constatate in judetele Satu-Mare (7 persoane), Giurgiu (2 persoane), Sibiu (1

persoana). In Bucuresti si celelalte judete ale tarii nu au existat in anul 1999 persoanecondamnate definitiv pentru detinere de stupefiante.

In anul 1999, in Spitalul Penitenciar Bucuresti au fost internati 43 detinuti

consumatori de heroina; acestia nu au fost supusi unui tratament desubstitutie cu metadona, terapia fiind efectuata cu tranchilizante,neuroleptice, vitamine.

Nu au fost inregistrate cazuri de trafic si consum de droguri insistemul penitenciar.

9.7. Piete de droguri (furnizare si disponibilitate, indicatori depiata)

- campusuri universitare;

- zonele marilor complexe en-gros;

- baruri si discoteci in special cele din apropierea sau incintacomplexelor studentesti;

- sali de jocuri mecanice sau biliard;

- in locurile de plasare sau gazduire a prostituatelor;

- petreceri organizate de tineri;

- in concentrarile de rromi (cartiere, strazi);

Indicatori de piata:


29/87

- tipuri de droguri intalnite pe piata ilicita:

- cannabis

- heroina

- opium

- cocaina

- benzodiazepine

- amfetamine

- barbiturice

- medicamente

- modalitati de consum:

- prin fumare

- prin inhalare

- prin injectare

- prin prizare

- administrare orala.

- Modalitati de disimulare:

- Pe corp si in corp

- In bagaje

- In motoare si piese de schimb

- In bauturi alcoolice

- In colete postale

- Altele: sampoane, tesaturi,

- Preturi:

- 200.000 lei/doza de heroina (10$)

- 300.000 lei/doza de cocaina (15$)

- 20.000 lei/tigareta artizanala cu cannabis (1$)

- 300.000lei/tableta ecstasy (15$)

9.8. Probleme sociale legate de droguri

Nu exista date de analiza privind aceste implicatii.

Fenomene precum abandonul scolar sau familial au fost relatatefrecvent de mass-media.

9.9. Diferente geografice/regionale in tendinte si indicatori


30/87

Informatiile privind diferentele geografice/regionale in tendinte siindicatori au la baza date calitative indirecte rezultate din capturile dedroguri, evidentiind astfel extinderea fenomenului si in zone care nu seincadreaza in modele clasice ale zonelor de consum si trafic.

9.10. Factori de risc si protectivi (nivel individual si al populatiei)

Din studiul Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducereacererii" grupurile tinta luate in studiu (tineri, parinti, cadre didactice,autoritati, personal din politie) considera ca principalii factori care ii expunpe tineri la consumul de droguri sunt:

- curiozitatea

- presiunea grupului

- teribilismul

- lipsa de comunicare si conflictele din familie

Motivele pentru care tinerii nu consuma droguri sunt:

- buna informare privind consecintele consumului

- afectarea sanatatii

- pierderea grupului de prieteni

- marginalizarea sociala

Asa cum a rezultat din acest studiu, printre principalele cauze semnalatedrept factori care influenteaza tinerii sa consume droguri se numara sicuriozitatea. Curiozitatea este de multe ori rezultatul lipsei de informatieasupra fenomenului in cauza astfel incat dobandirea unor informatiicorecte poate anula incercarea unor noi experiente. Deci o buna informarea tinerilor in problematica drogurilor reprezinta un factor protectiv.

9.11. Procese sociale si contextul cultural (impactul posibil asupratendintelor)

In context cultural consumul de droguri in Romania nu este

agreat de populatia generala.

9.12. Atitudini si opinia publica

A crescut gradul de constientizare a diferitelor segmente alepopulatiei privind riscul consumului de droguri si atragerea tinerilor inactivitati ilicite legate de droguri. S-a imbunatatit legatura dintre factoriide interventie si mass media pentru realizarea activitatilor de informare,educare si comunicare asupra drogurilor.

Astfel, in cadrul proiectuluiPhare "Tehnici noi de educatie pentrureducerea cererii de droguri" care s-a desfasurat in trei judete pilot: Timis,


31/87

Dolj si Galati, desi scopul proiectului a fost de a realiza o analiza desituatie privind nevoile de informare ale populatiei, a fost pusa in evidentasi atitudinea fata de problematica drogurilor pe care o au atat tinerii cat sipopulatia adulta luata in studiu (parinti, cadre didactice, cadre medicale,politie, autoritati locale). Acestia considera ca fenomenul consumului de

droguri este o problema de sanatate publica a comunitatii din care facparte, ca este necesara informarea lor in problematica drogurilor si dorescsa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare, educare,comunicare.

10. Tendinte pe droguri

Din studiul datelor provenite de la institutii implicate direct in reducereaofertei si cererii de droguri (Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii,Directia Generala a Vamilor, Ministerul Educatiei Nationale) se poate

afirma ca in anul 1999 Romania a fost o tara de tranzitare, depozitare siconsum al drogurilor.

Cresterea cantitatilor de droguri capturate de organele de politiereprezinta un indiciu al agravarii fenomenului. Cannabisul, hasisul,heroina, opiumul si drogurile sintetice (amfetamina, MDMA,) reprezintadrogurile care au fost capturate frecvent de politia romana si vama. S-ausemnalat cazuri de aparitie a metadonei pe piata ilicita a drogurilor.

Datele furnizate de politie atesta existenta distribuitorilor si

consumatorilor de droguri pe intreg teritoriul tarii (Moldova,Transilvania, Banat, Muntenia). In 1999 s-a observat o crestere anumarului detinatorilor si traficantilor romani. Din datele aflate instatisticile politiei, se constata o agravare a consumului de droguri inrandul tinerilor romani proveniti din medii diferite (studenti, elevi,persoane fara ocupatie, oameni de afaceri). Daca pana la sfarsitul anului1998 numarul de detinatori era mai mare in judetele de granita (Bihor,Timis, Constanta), in anul 1999 s-a semnalat o crestere a acestui numarin judetele din sudul si centrul tarii (Cluj, Dolj, Dambovita).

Substantele chimice esentiale si precursorii au devenit in ultimaperioada de timp obiective prioritare in sfera de preocupare a traficantilorromani si straini din Romania. Aspectele referitoare la profilul chimic aldrogurilor traficate, capturate si consumate in tarasi la spectrul unoractivitati comerciale derulate de cetateni straini cu anumite substantechimice, au facut obiectul unor analize la nivelul institutiilor abilitatepentru combaterea fenomenului.

10.1. Cannabis

Traficarea si consumul cannabisului, obtinut prin prelucrarea

canepii cultivata in acest scop in anumite zone din Romaniasau din altetari, a reprezentat o problema a anului 1999 cu multiple cauze:


32/87

- cultivarea plantei din care se obtine cannabisul (cannabissativa) fara o autorizatie speciala;

- existenta unor lacune legislative (legea 73/1969 nu a fost incaamendata ca urmare a aderarii Romaniei la Conventiile Natiunilor

Unite din 1971 si 1998);

- pretul accesibil al formelor de distributie ale cannabisului;

- cunoasterea insuficienta de catre consumatori a efectelornocive ale drogului;

- incadrarea acestui drog in anumite tari occidentale in categoria"drogurilor usoare".

10.2. Droguri sintetice (amfetamine, exstasy, LSD)

Amfetaminele si derivatii acestora sunt droguri sintetice mai frecventintalnite pe piata ilicita si in randul consumatorilor anului 1999 comparativcu anii anteriori. Organele de politie au realizat capturi de amfetamine siderivati de amfetamine (Ecstasy, Adam) si au semnalat crestereaconsumului acestor droguri in mai multe zone ale tarii. Acest fenomen aluat amploare din mai multe cauze:

- in tabelele anexa la legea nationala privind regimul produselorsi substantelor stupefiante nu au fost inclusi derivatii de amfetamina;

- necunoasterea in randul tinerilor a efectelor nocive ale acestor

droguri.

10.3. Heroina/Opiati

In anul de referinta, traficul si consumul de heroina au avut oevolutie ascendenta. Provenita din diverse rute de trafic, heroina a fostconfiscata de Politia Romana in diverse zone ale tarii, situate la granitasau nu. Puritatea acesteia a variat foarte mult, avand o concentratiecuprinsa intre 0,2 % si 60 %. Cea mai mare parte a heroinei confiscata in1999 s-a caracterizat printr-o incompleta sintetizare, diacetilmorfina

(heroina) regasindu-se in substanta capturata intr-un procent mic, inraport cu impuritatile rezultate in procesul sintezei. Diluarea heroineitraficate cu diferite substante avand sau nu proprietati farmacologiceproprii (paracetamol, cafeina, fenoberbital, diazepam, lactoza, manitol) afost un alt aspect specific.

In anul 1999 consumul heroinei a avut o evolutie ascendenta.Calea de administrare a acesteia a fost mai ales cea injectabila, marindu-se astfel riscul transmiterii unor boli (SIDA, hepatita)..

Lipsa unui lant terapeutic complet in tratamentul heroinomaniei acondus la un numar crescut de recaderi, recuperarea lor fiind de cele mai


33/87

multe ori imposibila. Tratamentul de substitutie cu metadona si terapiaalternativa acestuia, s-a facut aleator in functie de experienta si criteriileproprii de tratament ale medicilor psihiatri, neexistand inca personalspecializat in acest domeniu (numai trei cadre specializate, in toata tara).

Au fost semnalate de asemenea cazuri de deturnare de lacircuitul legal a unor medicamente cu continut stupefiant (petidina,hidromorfon, piritramida).

10.4. Cocaina

Traficul si consumul de cocaina au avut o pondere scazuta inanul care a trecut. Puritatea ridicata a cocainei capturate din traficul ilicit(70 %), pretul mare al dozelor distribuite spre consum, sunt argumentecare sustin consumul mai redus al acestui drog in tara.

10.5. Medicamente

Legislatia incompleta a sistemului farmaceutic actual faceposibila eliberarea fara prescriptii medicale retinute in farmacii a unormedicamente ce contin principii active psihotrope sau care actioneazaasupra organismului prin mecanisme similare drogurilor.

Nu s-au luat masuri care sa reduca accesul populatiei la anumitemedicamente care, administrate prin supradozare, pot produce intoxicatii

grave sau chiar moartea. Ca urmare, a crescut numarul persoanelor careconsuma, in afara unor motivatii medicale, medicamente ce pot inducedependenta psihica (benzodiazepine, barbiturice), pot periclita functiileunor organe vitale, pot pune viata in pericol.

Conform datelor furnizate de sectia de toxicologie a SpitaluluiClinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti, pentru tinerisub 18 ani, s-au constatat:

- 246 cazuri de intoxicatie cu benzodiazepine (din care 210cazuri monointoxicatii si 36 cazuri in asociere cu alte medicamente)

- 45 cazuri intoxicatii cu barbiturice.

10.6. Uz multiplu (incluzand alcoolul)

In anumite momente, in anturaje sau in singuratate,consumatorii ocazionali, recreationali sau toxicomanii consuma uneori maimulte substante care, prin actiune sinergica sau nu, pot inducedependenta. Din probele ridicate de la detinatorii ilegali, s-a constatat:

- administrarea heroinei concomitent cu doze mari de codeina;


34/87

- administrarea trihexifenidilului (romparkin) in amestec cualcool.

- administrarea efedrinei in amestec cu alcool;

- administrarea heroinei diluata cu diazepam, fenobarbital saucafeina;

- amestecarea cocainei distribuite spre consum cu cafeina;

- administrarea amfetaminelor cu alcool.

10.7. Solventi

Un aspect grav al societatii il reprezinta inhalarea de catre

anumiti consumatori (majoritatea minori) a solventilor aflati in compozitiaanumitor produse distribuite fara restrictii in Romania (lacuri, vopsele,bronzuri). Acesti solventi volatili (componentul major fiind toluenul) induc,dupa inhalare, dependenta psihica reversibila. Numarul consumatoriloreste intr-o continua crestere, fara a fi cu adevarat cunoscut. Cel mai marerisc il reprezinta posibila orientare a lor dupa inhalarea solventilor dinaceste produse spre anumite droguri de abuz, care produc uneori formeireversibile de dependenta.

10.8. Dopaj

Substantele anabolizante nu sunt supuse unui control special inRomania. Printre sportivii de performanta au fost sesizate cazuri de dopajcu substante anabolizante, sanctionate de federatiile sportive din careacesti sportivi faceau parte. Detinerea acestor substante in vedereadistribuirii sau consumului nu se pedepseste in conformitate cu legislatiaromana in vigoare, deoarece substantele utilizate spre dopaj nu fac partedin grupa substantelor stupefiante sau psihotrope.

11. Concluzii

11.1. Tendinte principale si noi dezvoltari in consumul de drogurisi consecinte

In anul de referinta consumul de droguri s-a extins pe intregteritoriul tarii, cuprinzand segmente diverse de populatie, gama de droguriutilizata fiind extinsa cuprinzand cannabis, amfetamine, heroina, opiu,cocaina. Calea de administrare difera in functie de drogul utilizat dar si deefectul pe care consumatorul de droguri il urmareste. Din indicatoriindirecti a rezultat ca in anul 1999 a crescut numarul detinatorilor siconsumatorilor, administrarea pe cale intravenoasa fiind utilizata uneori

chiar de la prima doza. S-a extins uzul unor medicamente cu continutpsihotrop, a benzodiazepinelor si barbituricelor administrate sau nu in


35/87

amestec cu alcool. Din datele rezultate in privinta reducerii ofertei dedroguri, s-a constatat ca fumatul tigaretelor care contin cannabis saumarijuana a luat amploare in randul elevilor. A fost semnalat un caz deutilizare in supradoza a efedrinei, procurata din farmacii in cantitate marefara prescriptie medicala.

Coordonarea incipienta la nivel national a intregii activitatimultidisciplinare de lupta impotriva fenomenului drogurilor nu a permiselaborarea, pana in prezent, a unei strategii nationale de reducere aofertei si a cererii de droguri; nu s-a realizat o metodologie unitara decolectare si prelucrare a datelor referitoare la consumul de droguri inRomania. In plus, informatiile si statisticile care au stat si stau la bazaanalizei acestui fenomen sunt inca incomplete, ca urmare a:

- gradului relativ scazut de cunoastere a legislatiei in domeniu;

- lipsei instructajului specific al persoanelor implicate incompletarea fiselor de raportare a cazurilor;

- unor deficinte de completare a fisei de raportare continuta inanexa Ordinului M.S. nr. 963/1998;

- sistemului computerizat neperformant de centralizare siprelucrare a datelor

- inexistentei unui sistem national de raportare, bazat pe oinfrastructura corespunzatoare, care sa permita o colectare siprelucrare automata a datelor.

Consecinta aspectelor relatate mai sus este ingrijoratoare. Extinspe coordonate multiple, fenomenul drogurilor s-a agravat in anul 1999;dimensiunile acestei agravari nu sunt exact cunoscute din cauzainexistentei unui sistem national real de raportare si prelucrare a datelorstatistice.

11.2. Motive posibile sau ipoteze pentru tendintele majoreobservate

Extinderea consumului de droguri pe teritoriul Romaniei are labaza cauze multiple. Cele mai importante sunt:

- necunoasterea efectelor nocive ale drogurilor de catreanumite segmente ale populatiei (tineri, parinti, profesori);

- impact relativ redus al mesajelor exprimate in cadrul unorcampanii educative;

- unele lacune legislative referitoare la consumul si detinereadrogurilor;

- inexistenta unui sistem terapeutic complet si adecvat pentru

tratarea persoanelor dependente;


36/87

- numarul insuficient la nivel national al persoanelorspecializate in acest domeniu.

In Romania, nu exista inca un sistem de monitorizare aconsumatorilor. In anul 1999 a inceput sa functioneze un sistem de

monitorizare a persoanelor dependente de droguri ce au necesitat serviciimedicale.

Nu a crescut gradul de adresabilitate al toxicomanilor spreinstitutiile medicale menite sa realizeze tratarea lor, fie din lipsa deincredere in tratamentul pe care urmeaza sa-l primeasca, fie de teamaorganelor de politie. In tara noastra tratamentul toxicomaniei se face inurmatoarele cazuri:

- din proprie initiativa;

- in urgenta data de sevraj prin lipsa substantei stupefiantesau psihotrope;

- internarea obligatorie stabilita de o comisie medicala saudispusa prin ordonanta procurorului ori prin hotararejudecatoreasca.

11.3. Limitari metodologice si evaluarea calitatii datelor

Date legate de numarul consumatorilor s-au obtinut numai prin:

- interpretarea datelor statistice provenite ca urmare a internariipersoanelor ce au necesitat servicii medicale

- interpretarea numarului capturilor realizate de organele depolitie si vama;

- rezultatele analizelor fizico-chimice de laborator asupraprobelor;

- valorificarea concluzilor studiilor ESPAD si "Tehnici Noi de

Educatie pentru Reducerea Cererii de Droguri"

Limitarea surselor de date doar la cele mentionate mai sus a determinatca si evaluarea lor sa fie incompleta si limitata.

11.4. Relatia dintre indicatori (consistente si inconsistente)

11.5. Relevanta datelor pentru probleme de strategie sauinterventii

Pe baza datelor descrise anterior se pot elabora unele masuri

strategice dar pentru a elabora o Strategie Nationala trebuie realizat unstudiu epidemiologic care sa cuprinda populatia generala.


37/87

Evaluarea partiala a consumului de droguri a dus la adoptareaunor masuri in cadrul Programului National pentru Prevenirea si ControlulDependentei de Droguri pentru anul 2000, cum ar fi:

- efectuarea de campanii de informare-educare-comunicare

din toate 42 judetele;

- infiintarea de noi "hot lines" pe droguri;

- infiintarea unor noi centre de post cura;

- infiintarea de centre de consiliere.

11.6. Necesitati de informatii noi, lipsuri si prioritati pentruactivitatea ulterioara-

Necesitati de informatii noi:

- cunoasterea dimensiunii reale a fenomenului drogurilor inRomania;

- cunoasterea metodologiei internationale de cercetare indomeniu;

- modalitati de interventie specifice pentru reducerea cereriisi a ofertei de droguri.

Lipsuri:

-

cooperarea inter-institutionala discontinua;

- dotare neadecvata cerintelor actuale de colectare, analizasi prelucrare a datelor;

- numar insuficient de personal specializat;

- alocarea deficitara a fondurilor destinate desfasurariiactivitatilor specifice.

Prioritati:

- elaborarea Strategiei Nationale in cadrul careia sa se

dezvolte un cadru legislativ armonizat cu cel europeanexistent in domeniu;

- crearea unui sistem informational operativ conectat lacircuitul informational european;

- imbunatatirea activitatii Comitetului Interministerial deLupta Impotriva Drogurilor prin institutionalizarea sa incadrul Guvernului

PARTEA A IVA - INTERVENTII DE REDUCERE A CERERII12. Noi dezvoltari si necesitati de informatii


38/87

12.1. Noi dezvoltari in timpul anului de raportare

12.1.1 Dezvoltari de strategie

La nivel national inca nu a fost formulata o strategie in domeniul

drogurilor. In anul 2000 Romania va participa la Programul PHARE indomeniul drogurilor cu tema: Dezvoltarea Strategiei Nationale globale delupta impotriva drogurilor. De asemenea in cadrul acestui proiect se vaelabora si adopta o Strategie Nationala in domeniul reducerii cererii dedroguri, conform standardelor europene.

Activitatile care au avut loc in domeniul reducerii cererii de droguri s-audesfasurat conform prioritatilor identificate in acest domeniu pentru etapaactuala si anume:

1. Preventia primara

2. Dezvoltarea tuturor verigilor terapeutice necesaretratamentului dependentei de droguri (inclusiv a comunitatilorterapeutice)

3. Formarea personalului specializat pentru tratamentuldependentei de droguri

4. Imbunatatirea metodologiei de aplicare a sistemului deraportare si centralizare a cazurilor de toxicomanie

5. Perfectionarea sistemului de monitorizare.

S-au elaborat directii de actiune atat in domeniul preventiei primare cat siin cel al preventiei secundare, tertiare si al tratamentului care se regasescin activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in anul 2000 in cadrulProgramului National de Prevenire si Control a Dependentei de Droguri si apatologiei induse - copii si adulti:

- campanii de informare-educare-comunicare in toate cele 42de judete;

- programe de training pentru personalul implicat in

tratamentul persoanelor dependente de droguri (medic psihiatru,psiholog, asistenta medicala, asistent social);

- efectuarea unor studii de cercetare epidemiologice si destudiu calitativ al fenomenului (tendinte, atitudini, comportamente);

- infiintarea centrelor de consiliere;

- deschiderea a altor centre de tratament post-cura si dedetoxificare in principalele orase mari, centre universitare;

- infiintarea unor linii telefonice de tip Hot-Line;

- elaborarea si editarea unui manual de prevenire aconsumului de droguri.


39/87

12.1.2. Dezvoltari organizatorice

In domeniul sistemului de tratament s-a infintat Centrul detratament post-cura la Spitalul Balaceanca (la aproximativ 25 km deBucuresti), primul centru de acest gen din tara.

In 1999 s-au imbunatatit conditiile de tratament ale Centrelor dedetoxificare din Bucuresti- Spital "Prof. Dr. Al. Obregia"si de la Iasi.

S-a infiintat prin Ordinul M.S. nr. 332/1999, Centrul de Informatii siDocumentare pentru prevenirea consumului de droguri in cadrulInstitutului de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti cu sprijinPhare.

Prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 9/1999 privind desemnareacoordonatorilor nationali ai programelor de Promovare a Sanatatii si

Educatie pentru Sanatate, a fost desemnat Coordonatorul National alReducerii Cererii de Droguri. De asemenea au fost nominalizatiresponsabili ai Programului National de Prevenire si Control alToxicomaniei prin stupefiante si patologie indusa -adulti si copii.

12.1.3 Strategii inovative si abordari pentru interventii

In 1999 s-a incheiat proiectul Phare "Asistenta Tehnica pentruReducerea Cererii de Droguri" in care Romania a participat alaturi deUngaria si Slovacia la derularea Proiectului "Tehnici noi de educatie pentrureducerea cererii de droguri" in trei judete pilot Galati, Dolj si Timisoara.Acesta este primul proiect ce si-a propus analiza de situatie privind nevoilede informare ale populatiei in problematica drogurilor, cunoscandu-se roluldeosebit de important pe care il are in cadrul strategiilor preventivecunoasterea adecvata si realista a fenomenului in cadrul particularitatilorfiecarei comunitati. Pe baza acestei analize de situatie se doresteimplementarea unor programe de informare-educare-comunicre bineadaptate necesitatilor si particularitatilor teritoriale.

Studiul efectuat a evidentiat la nivel national ca grupa de varsta cea mai expusariscului de a consuma droguri este 15 - 24 ani. Atat tinerii cat si restul comunitatii (parintii,

profesorii, politia, autoritatile locale) considera necesara informarea lor in problematicadrogurilor si doresc sa colaboreze in vederea aplicarii unor programe de informare, educare,comunicare asupra drogurilor. Majoritatea apreciaza ca este necesar si doresc sa primeascaaceste informatii prin intermediul unui centru de consiliere in problematica drogurilor.

Datorita importantei metodologiei introduse de acest program, sedoreste extinderea lui si in alte judete din tara. In urma unor criterii binedefinite (zone port, zone de granita, zone rue, centre universitare) si acompetentelor personalului din cadrul Serviciului de Promovare a Sanatatiisi Programe de Educatie pentru Sanatate au fost selectionate urmatoarele

judete pentru derularea acestui proiect: Iasi, Cluj, Sibiu, Constanta,Teleorman, Calarasi si Bucuresti.


40/87

O alta abordare inovativa de preventie primara a fost elaborarea,editarea si distribuirea de info-carduri ce contin informatii despre efectelenocive ale drogurilor. Acestea au fost distribuite in 3 dintre cele maifrecventate discoteci din Bucuresti cu ocazia celebrarii Zilei Internationalede Lupta Impotriva Drogurilor, 26 iunie iar in saptamana care a urmat au

fost distribuite si in campusul universitar din Bucuresti.

12.1.4 Descoperirile noilor cercetari

12.2. Evenimente sau programe specifice in timpul anului deraportat

12.2.1 Intalniri si conferinte

Intalniri si conferinte nationale:

- intalniri in cadrul Proiectului Phare "Tehnici noi de educatiepentru reducerea cererii de droguri";

- conferinte de presa organizate in unele judete cu ocaziacelebrarii Zilei Internationale de Lupta Impotriva Drogurilor, 26 iunie;

- intalnire cu reprezentanti ai ONG-ului "Salvati Copiii" invederea realizarii proiectului "Servicii de Suport pentru PrevenireaDependentei de Droguri la Tineri";

- Pregatirea si participarea la seminarul organizat de O.N.G.-ul "Salvati Copiii" in parteneriat cu Reprezentanta UNICEF inRomania, pentru pregatirea consilierilor scolari, seminar cu tema:"Cunostinte si atitudini privind infectia HIV / SIDA, bolile cutransmitere sexuala si consumul de droguri", ce a avut loc in zilele de25-26 septembrie;

- participare la prima intalnire in cadrul ComitetuluiInterministerial de Lupta Impotriva Drogurilor;

- prima intalnire nationala in cadrul proiectului de elaborare a

unui ghid de tratament al toxicomaniilor in colaborare cu experti aiUniunii Europene, proiect derulat cu sprijinul Grupului Pompidou depe langa Consiliul Europei;

- intalnire cu reprezentanti ai Fundatiei pentru o SocietateDeschisa in legatura cu viitoarele programe de "Harm Reduction"finantate de aceasta institutie in Romania;

- intalnire in cadrul proiectului Phare "Drug InformationSystem" organizata la Bucuresti in perioada 28-29 noiembrie;

Intalniri si conferinte internationale


41/87

- participare la Scoala de Vara cu tema: "Noi DroguriSintetice" din cadrul proiectului Phare "Asistenta Tehnica inReducerea Cererii de Droguri" ce a avut loc la Praga in perioada 15-19 iunie;

- study-visit la Amsterdam in ianuarie 1999 in cadrulproiectului Phare "Tehnici noi de educatie pentru reducerea cererii dedroguri"

- participare la lucrarile Subcomitetului nr.8 UniuneaEuropeana - Romania: "Vama, control financiar, droguri si spalareabanilor" desfasurata la Bruxelles in perioada 14-18 i

Documents

Raport National Privind Problematica Drogurilor in Romania in Anul 1999 in Limba Romana