RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectulapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · proiectul "Lucr ări de excava ţie în vederea extragerii de agregate

Raport privind impactul asupra mediului Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă

1/125

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul

Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă,

propus a se realiza în perimetrul Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, Judeţul Galaţi

Beneficiar : SC BALASCOND SRL

Autori : SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Glăvan Teodor PFA Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Octombrie 2012


Beneficiar: SC BALASCOND SRL

2/125

CUPRINS

Introducere _____________________________________________________________________ 5 1. Informaţii generale ____________________________________________________________ 6 1.1. Informaţii despre titularul proiectului _______________________________________________ 6 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului ___________________________ 6 1.3. Denumirea proiectului __________________________________________________________ 6 1.4. Amplasament ________________________________________________________________ 6 1.5. Descrierea proiectului __________________________________________________________ 7 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei ____________________________________________ 7 1.5.2. Situaţia resurselor/rezervelor ___________________________________________________ 8 1.5.3. Tehnologia de extracţie _______________________________________________________ 8 1.5.4. Amenajare iaz piscicol _______________________________________________________ 10 1.5.5. Reglementări urbanistice _____________________________________________________ 11 1.6. Durata etapei de funcţionare ____________________________________________________ 12 1.7. Informaţiile privind producţia ____________________________________________________ 12 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ___________________ 13 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă _______________________________________________________________________ 14 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele __________________________________________________________________ 16 1.11. Localizare geografică ________________________________________________________ 17

2. Proces tehnologic ____________________________________________________________ 18 2.1. Flux tehnologic ______________________________________________________________ 18 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului _______________________________ 24 2.3. Activităţi de dezafectare _______________________________________________________ 25 3. Deşeuri ____________________________________________________________________ 26 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 27 4.1. Apa _______________________________________________________________________ 27 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie ____________________________________________________ 27 4.1.2. Managementul apelor uzate ___________________________________________________ 30 4.1.3. Exploatarea agregatelor în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret __________________ 31 4.1.4. Prognozarea impactului ______________________________________________________ 31 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 31 4.2. Aerul _____________________________________________________________________ 32 4.2.1. Date generale ______________________________________________________________ 32 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi _____________________________________________________ 32 4.2.3. Prognozarea poluării aerului __________________________________________________ 34 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 35 4.3. Solul şi subsolul ____________________________________________________________ 35 4.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor ___________________________________________ 35 4.3.2. Solul prezent pe amplasament _________________________________________________ 38 4.3.3. Prognozarea impactului ______________________________________________________ 38 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 38



3/125

4.4. Zgomot şi vibraţii ___________________________________________________________ 39 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii ____________________________________________________ 39 4.4.2. Prognozarea impactului ______________________________________________________ 39 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 40

4.5. Biodiversitatea _____________________________________________________________ 40 4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului _____________________________________________________________________ 42 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului ____________________________________________ 75 4.5.3. Măsuri de reducere a impactului _______________________________________________ 85 4.5.4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate ______________________________________________________________ 100

4.6. Peisajul __________________________________________________________________ 100 4.6.1. Impactul prognozat _________________________________________________________ 100 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului ______________________________________________ 100

4.7. Mediul social şi economic ___________________________________________________ 101 4.8. Condiţii culturale şi etnice ___________________________________________________ 102

4.9. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului cu alte proiecte _____________________ 103 5. Analiza alternativelor _________________________________________________________ 106

6. Monitorizarea _______________________________________________________________ 107 7. Situaţii de risc _______________________________________________________________ 110 8. Descrierea dificultăţilor ______________________________________________________ 111 9. Rezumat fără caracter tehnic __________________________________________________ 112 9.1. Descrierea proiectului ________________________________________________________ 112 9.2. Impact prognozat ____________________________________________________________ 114 9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apa ____________________________ 114 9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer ____________________________ 114 9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol _____________________ 114 9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomot _____________________________________ 114 9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităţii ____________________________________ 114 9.3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu _____________________ 116 9.3.1. Impactul produs asupra apelor ________________________________________________ 116 9.3.2. Impactul produs asupra aerului _______________________________________________ 117 9.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului _____________________________________ 117 9.3.4. Impactul asupra biodiversităţii ________________________________________________ 117 9.3.5. Impactul asupra aşezărilor umane şi asupra sănătăţii populaţiei ______________________ 119 9.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 119 9.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei ____________________________________ 119 9.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului __________________________________ 119 9.4.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului şi subsolului ________________________ 119 9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomot __________________________________ 120 9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii _____________________________ 120



4/125

Glosar de termeni ______________________________________________________________ 122 Bibliografie ___________________________________________________________________ 123 Anexe Anexa nr. 1 - Certificat de urbanism nr. 270/9965 din 15.12.2011 eliberat de Consiliul Judeţean Galaţi Anexa nr. 2 - Contract de locaţiune şi exploatare FN din 02.12.2011 încheiat între locatori (Sobieschi Petru, Sobieschi Viorica şi Ciobanu Florentina) şi SC Balascond SRL (locatar); Anexa nr. 3 - Decizia Etapei de încadrare nr. 421/21.06.2012 eliberată de ARPM Galaţi Anexa nr. 4 - Adresa nr. 5632 din 26.06.2012 - Indrumarul cu problemele de mediu ce trebuie tratate în Raportul privind impactul asupra mediului şi Studiul de Evaluare adecvată pentru proiectul "Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi, titular proiect SC BALASCOND SRL ; Anexa nr. 5 - Adresa nr. 8295 din 19.09.2012 emisă de ARPM Galaţi de acceptare a Studiului de evaluare adecvată; Anexa nr. 6 - Aviz de amplasament favorabil nr. 30501204001 din 10.05.2012 emis de SC FDEEE Distribuţie Muntenia Nord – Sucursala Galaţi; Anexa nr. 7 - Planşe: Planul de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Planul topografic ;



5/125

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de ARPM Galaţi prin Adresa nr. 5632 din 26.06.2012 a fost realizat pentru beneficiarul SC BALASCOND SRL pentru proiectul „Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă” propus a se realiza în terasa mal stâng a râului Siret, în perimetrul Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, Judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului: - pct. 1, lit. f) – crescătorii pentru piscicultură intensivă; - pct. 2, lit. c) – extracţia mineralelor prin dragare fluvială sau marină; - pct. 2 lit. d) – foraje pentru alimentare cu apă; - art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011; Lucrările propuse prin proiect au ca scop extracţia agregatelor minerale în terasa mal stâng a râului Siret, la cca 2 km faţă de albia minoră a râului, în perimetrul Umbrăreşti T22, în vederea amenajării piscicole. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul extras. Având în vedere că prin proiect sunt propuse a fi realizate activităţi în perimetrele ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1284/2007, sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, declarat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011, evaluarea impactului asupra mediului: - va identifica dacă speciile şi/sau tipurile de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a desemnat situl respectiv se află pe amplasamentul propus; - va identifica impactul proiectului asupra acestora în toate fazele de realizare; - va propune măsuri de reducere a impactului, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii; - va identifica potenţialul impact asupra celorlalte specii/habitate, pentru care a fost desemnat situl respectiv, conform Formularului Standard Natura 2000; se va analiza mărimea impactului, durata şi reversibilitatea; - analiza şi prognoza efectele lucrărilor propuse asupra speciilor şi va propune măsuri de reducere a efectelor, după caz; - evalua modul în care se asigură respectarea cerinţelor aplicabile proiectului din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.



6/125

1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului Beneficiarul proiectului este SC BALASCOND SRL, cu sediul în Comuna Umbrăreşti, Nr. 218, Camera 1, judeţul Galaţi. Societatea este înmatriculată în registrul comerţului sub nr. J17/451/2010, cu codul unic de înregistrare RO 26915228. Persoana de contact: Gulap Gabriel, mobil 0744.501.455; e-mail: [email protected]; 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: � SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, tel. 0236.412.126, fax: 0236.435.180; mobil: 0745.116.685; � Bojoi Silvia PFA - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; mobil: 0751.024.651; � Glăvan-Caranghel Teodor PFA - Elaborator studii pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; mobil: 0755.073.761; 1.3. Denumirea proiectului „Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă” Proiectant: SC COMINSANT Proiect SRL, atestată GA 533/17.11.201, cu sediul în Buzău, Strada Unirii Judeţul Buzău; J10/13/2005, CUI RO17097103, tel/fax: 238.446.193; mobil: 0723.141.757; 1.4. Amplasament Amplasamentul proiectului se află în primul nivel de terasă a malului stâng a râului Siret, în apropierea contactului dintre acest nivel de terasă şi terasa înaltă. Vecinătăţi: Conform Contractului de locaţiune şi exploatare încheiat între Sobieschi Petru, Sobieschi Viorica şi Ciobanu Florentina (în calitate de locatori) şi SC BALASCOND SRL (în calitate de locatar), locatorii dau în folosinţă locatarului terenul cu suprafaţa de 145.100mp (tarla 22, parcela 1 – 12.400mp; tarla 22 parcela 2 – 92.600mp; tarla 22, parcela 3 – 40.100mp). Terenul se învecinează cu terenuri care aparţin Primăriei Umbrăreşti şi unor persoane fizice. Drumuri de acces la zona de exploatare Accesul se realizează din drumul judeţean ce leagă localitatea Condrea de DN 25 Galaţi - Hanu Conachi - Tecuci, pe un drum de exploatare în lungime de cca 10Km, până în perimetru. Pentru Perimetrul Umbrăreşti T22, se va folosi drumul de exploatare existent, urmând a se amenaja drumul de acces în continuare pe o distanţă de cca. 50m până în perimetrul de exploatare. Pentru utilizarea drumului în lungime de cca 10km faţă de DN 25 Galaţi-Tecuci se va solicita acceptul Consiliului Local Umbrăreşti. Urmează a se executa şi tranşeea de atac spre prima fâşie de exploatare din care se va exploata în zona laturii 1-2. Dacă pe parcursul exploatării perimetrului Umbrăreşti T22 vor apărea gropi în cadrul drumului de acces, beneficiarul se obligă să întreţină drumul prin folosirea ca material de umplutură a balastului şi pietrişului, aceste lucrări fiind executate în special primăvara şi toamna. Amenajările propuse vor îmbunătăţi nu numai traficul rutier, dar vor reduce şi emisiile de poluanţi, concomitent cu creşterea sistemelor de depoluare la autovehicule.



7/125

1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei Realizarea obiectivului presupune excavarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a drumurilor comunale, judeţene şi naţionale), amenajarea şi popularea cu peşte a iazului piscicol, inierbarea şi plantarea de arbori şi arbuşti specifici zonei. Din punct de vedere al dezvoltării locale, iazul amenajat prin excavarea balastului de către S.C. Balascond S.R.L. va reprezenta un punct de atracţie turistică prin asigurarea unui loc pentru practicarea pescuitului sportiv, realizarea unei capacităţi de producţie piscicolă, care va alimenta zonele rurale învecinate, contribuind la dinamizarea economiei din zonă. Realizarea investiţiei va contribui la sistematizarea unei excavaţii rămasă în urma valorificării agregatelor naturale de râu. Din punct de vedere al protecţiei naturii, înfiinţarea iazului piscicol va determina schimbări la nivelul ecosistemelor din regiune prin înlocuirea parţială a biocenozelor de stepă caracteristice teraselor albiei râului Siret, cu ecosisteme de zone umede. Aceste modificări vor conduce la creşterea biodiversităţii în zonă mai ales în condiţiile încurajării formării de stufărişuri şi a amenajării unor spaţii verzi în vecinătatea iazului prin plantare de specii de arbori şi arbuşti caracteristice zonei. Ecosistemele de zone umede care se vor forma prin amenajarea iazului vor atrage specii de păsări contribuind la creşterea diversităţii şi efectivelor populaţiilor avifaunei locale. Oportunitatea amplasării punctului de extracţie agregate minerale în terasa mal stâng a râului Siret, în perimetrul Umbrăreşti T22, în vederea amenajării piscicole este motivată de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate privată, cu rezerve de nisip şi pietriş, ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege. Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2: „dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii”. Pentru autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/ societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.” Perimetrul de exploatare are forma unui poligon, cu L = 620m, l = 50 - 256m, S = 137.951mp, suprafaţa reieşind din calculul coordonatelor, Vrezervei = 778.474,4m3 (considerând o adâncime medie de 7,50m, exclusiv grosimea copertei), rezerve încadrate la categoria “rezerve posibile-cod 331”. Grosimea stratului de steril: g = 137.951mp x 1,0m = 137.951mc. Evaluarea volumelor exploatabile de nisip şi pietriş din terasă, la stâng, perimetrul Umbrăreşţi T22 s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, modificată de Legea nr. 112/2006 şi Legea minelor nr. 85/2003. Gabaritatea volumelor de nisip şi pietriş în cadrul perimetrului s-a realizat prin metoda profilelor transversale (secţiuni perpendiculare pe direcţia de curgere) ce delimitează unităţile de calcul. La baza calcului a stat ridicarea topografică în proiecţie STEREO 70, profilele transversale (P1-P5) realizate cu această ocazie.



8/125

1.5.2. Situaţia resurselor/rezervelor La baza calculului resurselor exploatabile în perimetru au stat ridicările topografice în STEREO 70 şi profilele transversale (P1-P5) realizate cu această ocazie. Limita de adâncime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coroborat cu situaţia topografică a terenului. Exploatarea nisipului şi pietrişului se va face în 2 trepte: - treapta I pe o adâncime medie de 3,5m; - treapta II pe o adâncime de 3m, din care cca 2,5m sub adâncimea nivelului hidrostatic; între ele situându-se o bermă intermediară. Volumul mediu de nisip şi pietriş estimat prin metoda prezentată este de cca 778.474,4mc. Se estimează că rezerva va fi exploatată în cca 10 ani, cca 75.000 – 80.000mc/an. Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale Punctele care delimitează perimetrul de exploatare, în sistem de proiecţie STEREO 70, conform documentaţiei tehnice, au următoarele coordonate:

Punctul Coordonate Stereo 70

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y X Y 1 471 397 686 272 11 470 913 686 457 2 471 430 686 305 12 470 958 686 450 3 471 411 686 348 13 470 987 686 382 4 471 374 686 377 14 471 041 686 376 5 471 346 686 435 15 471 112 686 362 6 471 134 686 652 16 471 169 686 361 7 471 170 686 701 17 471 233 686 352 8 471 064 686 811 18 471 292 686 339 9 470 814 686 561 19 471 340 686 313

10 470 843 686 536 20 471 377 686 289 Perimetrul de exploatare are forma unui poligon, cu L = 620m, l = 50-256m, S = 137.951mp. Extracţia agregatelor minerale se va realiza păstrându-se un pilier de siguranţă de minim 5 m faţă de terenurile adiacente. Exploatarea agregatelor naturale de râu se va realiza numai după după obţinerea actelor de reglementare şi după bornarea perimetrului şi a celor 5 profile caracteristice. Adâncimea medie de exploatare a zăcământului va fi de 7.50m (din care 6,5m în util), faţă de cota superioară a terenului. 1.5.3. Tehnologia de extracţie Extracţia agregatelor minerale se va face cu un excavator tip Hunday 920, cu cupa de 1,0m3.

� Lucrări de pregătire: - se vor executa lucrări de amenajare a drumului de exploatare pe o lungime de cca 50m pentru acces în perimetrul de extracţie; - se va executa tranşeea de atac spre prima făşie de exploatare, în zona laturii 1-2.



9/125

� Metoda de exploatare Metoda cadru de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului în 2 trepte, cu adâncimi de 3,5m, respectiv 3,0 m, încadrabilă în normele de protecţia muncii în exploatări miniere la zi. În stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va ţine cont de înălţimea utilajului folosit şi de dezvoltarea tabulară a zăcământului şi de natura rocii. La stabilirea bermei de lucru s-au luat în calcul gabaritul mijlocului de transport, încărcătorului, la care s-au adăugat 3 m siguranţă, în acest mod lăţimea bermei atingând 10 m. Unghiul de taluz va fi de 450. Exploatarea se va face în cea mai mare parte a timpului deasupra nivelului hidrostatic; în etapa finală, odată cu definitivarea taluzelor bazinului piscicol se va avansa cu 2,0-2.5 m sub nivelul hidrostatic. Decalajul minim între trepte este de 10m. Se va acţiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren. Suprafaţa va fi împărţită în făşii paralele, lăţimea acestora fiind de 10 m. Atacarea făşiilor se va face în felii excavate dinspre latura 1-2. Succesiunea de lucru va fi următoarea: a. decopertare steril fâşie nr. 1, stocarea temporară a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos; b. excavare treapta 1 din fâşia 1; c. decopertare steril fâşie nr. 2 şi stocarea materialului extras în mod identic ca la punctul a. d. excavare treapta 1 din fâşia 2. e. excavare treapta 2 din fâşia 1 f. excavare steril din fâşia 3. g. excavare treapta 1 din fâşia 3. h. excavare treapta 2 din fâşia 2. i. decopertare steril fâşia nr. 4. In continuare se vor crea fronturi de lucru repetând schema de mai sus, amenajându-se drumuri laterale provizorii de exploatare racordate la drumul principal de acces. Respectând condiţiile de exploatare menţionate, exploatarea zăcământului se va realiza pe întreaga grosime, în condiţii de siguranţă şi eficienţă economică maximă. În momentul în care se va înainta, sub pânza freatică se va păstra un pat de rulare cu h = 0.5m deasupra nivelului hidrostatic, pentru preîntâmpinarea poluării acviferului cu scurgeri accidentale de motorină sau uleiuri de la utilaje/ mijloace de transport.

� Lucrări finale - geometrizarea gropilor de exploatare; - realizarea lucrarilor de terasamente-execuţie diguri laterale de contur; - taluzarea malurilor, aşternerea stratului fertil pe taluze, în vederea însămânţării cu iarba; - plantări de puieţi de salcie şi plop pe laturile de contur ale amenajării.

� Pilieri de siguranţă - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: S = 7.149mp; - Se va păstra un pilier de siguranţă de minim 5m faţă de terenurile adiacente; - Amplasamentul este situat la cca 2.000m faţă de albia minoră, mal stâng a râului Siret;

� Capacităţi - Capacitatea de extracţie (rezerve estimate): 778.474,4mc; - Suprafaţa perimetrului de exploatare: S = 137.951mp; - Adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 8,0m, fără a coborâ sub cota de 20,0mdMN;



10/125

Elementele geometrice ale exploatării - Suprafaţa totală a perimetrului: S = 137.951mp. - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: S = 7.149mp; - Suprafaţa amenajării piscicole (la nivelul luciului de apă) S = 124.026mp; - Adâncimea maximă de exploatare: h = 8,0m, inclusiv coperta; - Grosimea medie a stratului util: g = 6,50m. - Volumul total de nisip şi pietriş exploatat: V = 778.474,4mc; - Unghiul de taluz pentru accesul auto în zona de exploatare - 25grade. - Lăţimea bermei de siguranţă este de 2,0m şi va fi realizată la cota 23 mdMl. - Nivelul hidrostatic în această zonă se află la adâncimi de 5,0-5,50m, faţă de sol.

� Clasa de importanţă Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale (nisip şi pietriş) este situat în primul nivel de terasă a malului stâng a râului Siret, în apropierea contactului dintre acest nivel de terasă şi terasa înaltă. Digul de apărare mal stâng se află la peste 1.0 Km de perimetru, zona fiind neinundabilă; Conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanţă: IV.

� Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona perimetrului de exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate;

La începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a celor 5 profile caracteristice. 1.5.4. Amenajare iaz piscicol După extragerea agregatelor minerale se va amenaja iazul piscicol. Faza de pregătire şi exploatare piscicolă cuprinde : - plantări de vegetaţie specifică şi ameliorarea raportului oxigen/azot (realizarea habitatului propice populaţiei piscicole); - taluzele vor fi acoperite cu sol vegetal din depozitul de sol şi însămânţate cu iarbă şi vegetaţie mezohigrofilă şi palustră; - popularea cu peşte a iazului piscicol cu specii mixte : fitofag (novac), caras; sânger, crap românesc, somn în scopul creşterii crapului de cultură în bazinul piscicol realizat. Sistemul de creştere a peştelui în iaz va fi policultura şi se face în scopul valorificării potenţialului trofic natural, pornindu-se de la veriga primară. Se va folosi policultura cu specii de ciprinide. Crapul poate fi crescut împreună cu alte specii: sânger, cosaş, novac, caras, somn. Cerinţele de mediu ale crapului: conţinutul de oxigen solvit al apei 3-4,5 mg/l; suportă pH bazic de 7,5-8; transparenţa apelor de 30-35 cm. Concentraţia de 1 mg/l amoniac este toxică dacă se menţine 24 de ore. Concentraţia de peste 0,1 mg/l amoniac este de asemenea toxică dacă depăşeşte 24 de ore. Crapul se hrăneşte aproape tot timpul dacă apa este caldă. La temperatura de 120C, hrana este digerată în 50-60 de ore, pe când la temperatura de 260C hrana este digerată în 4-5 ore. Popularea cu puiet se va face avându-se în vedere poziţia amplasamentului, dimensionarea amenajării piscicole (numărul, suprafaţa şi adâncimea cuvetelor), tipul sursei de alimentare cu apă şi calitatea acesteia. Amenajarea va fi populată cu puiet achizitionat de la alte unităţi de profil. Variante de populare: - Varianta 1 cuprinde: 60% crap românesc; 30% caras; 10% fitofag (novac). - Varianta 2 cuprinde varianta maximală de populare a amenajării piscicole:



11/125

Crapul românesc şi carasul, specii consumatoare de plancton şi bentos, se pretează cel mai bine la acest tip de crescătorii, sporul de greutate fiind asigurat în principal prin furajare. Speciile fitofage (novac) pot fi extinse, pe parcurs, ca proporţii, sau restrânse, în funcţie de dezvoltarea bazei nutritive specifice din iazuri, ele fiind considerate specii amelioratoare, deoarece fructifică foarte bine fitoplanctonul existent în apă, realizând o filtrare care conduce la îmbunătăţirea calităţii apei. Furajarea se face cu hrană proteică-furaje naturale. Funcţie de temperatura apei din bazin şi de greutatea puietului se stabileşte cantitatea de hrană, astfel: - la o temperatură de 90 – 180 furajarea este asigurată pentru o creştere optimă a peştelui; - la temperaturi mai mari de 180 sau mai mici de 90 se asigură o furajare de întreţinere;. Hrana va fi compusă din cerealele: şrot din floarea soarelui (17%), şrot din soia (13%), grâu (20%), orz (12%), porumb (18%), făină de peşte (10%), drojdie de bere (10%). Având în vedere realizarea unei producţii medii de 6.471kg/ha, aplicându-se o normă de furajare de 3,4kg furaje/kg spor creştere preliminat, rezultă un consum de furaje : 3,4 x 6.471 = 22.000 kg/an. Furajele se vor distribui din barca, umectate, sub forma de pasta, la mese speciale de furajare. Creşterea cu puiet Creşterea cu puiet se va realiza într-un ciclu de trei ani, perioada în care au loc furajarea şi supravegherea strictă, pentru a se atinge greutatea optimă de recoltare. Se va avea în vedere păstrarea unui microclimat care să asigure o calitate ridicată a apei şi evitarea poluării factorilor de mediu care pot influenţa starea de sănătate a peştilor. Pentru evitarea fenomenului de eutrofizare, în situaţia în care se constată că vegetaţia acvatică s-a dezvoltat excesiv, aceasta se va curăţa şi îndepărta. Având în vedere că apa reprezintă microclimatul în care are loc cultura, trebuie acordată o atenţie deosebită calităţii acesteia, prin examene periodice asupra compoziţiei chimice, temperaturii, pH-ului şi cantităţii de substanţă organică. Pentru perioada de iarnă, când apare fenomenul de îngheţ-dezgheţ, se are în vedere adăpostirea peştilor. În perioadele cu îngheţ prelungit şi căderi de zăpadă, se execută, pentru aerisire şi lumină, copci în gheaţă şi curăţirea zăpezii, pe o parte din suprafaţa cuvetelor. 1.5.5. Reglementări urbanistice Din punct de vedere administrativ, amplasamentul este situat în extravilanul comunei Umbrăreşti, Tarlaua T22, Parcelele P1, P2, P3, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă. Oficialităţile locale şi-au dat acceptul pentru realizarea proiectului: � Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 270/9965 din 15.12.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: � la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul Comunei Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, judeţul Galaţi, conform PUG aprobat prin HCL Umbrăreşti nr. 13/30.03.2010 şi este proprietatea SC Balascond SRL, conform Contractului de locaţiune şi exploatare încheiat la data de 02.12.2011. � la regimul economic: - folosinţa actuală a terenului: teren arabil. - destinaţia propusă: lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi. � la regimul tehnic: suprafaţa de teren : 137.951,00mp. � Lucrările propuse a fi realizate de S.C. Balascond S.R.L. nu vor afecta schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret deoarece amplasamentul este situat la o distanţă de cca 2000m faţă de albia minoră a râului. � Planul de situaţie; � Formulare standard Natura 2000: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.



12/125

1.6. Durata etapei de funcţionare Lucrările de exploatare agregate minerale se vor desfăsura pe parcursul unui an calendaristic; acestea vor începe numai după solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor, în baza unei documentaţii tehnice de fundamentare întocmite conform prevederilor legale în vigoare. Există posibilitatea foarte mare ca lucrările să fie continuate şi în anul următor, în condiţiile în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase. 1.7. Informaţiile privind producţia Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL). Volumul mediu de nisip şi pietriş de 778.474,4mc se estimează a fi exploatat în cca.10 ani; rezultă cca 75.000-80.000mc/an.

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furizor

Nisip şi pietriş 75.000-80.000mc Motorină 50.000 litri

Staţie de distribuţie carburanţi autorizată

Ulei hidraulic 250 litri Furnizor autorizat

Ulei de transmisie 420 litri Amenajare piscicolă Sistemul de creştere a peştelui în iaz va fi policultura şi se face în scopul valorificării potenţialului trofic natural, pornindu-se de la veriga primară. Crapul poate fi crescut împreună cu alte specii: sânger, cosaş, novac, caras, somn. Crapul (Cyprinus carpio carpio) este principala specie de cultură. Crapul face parte din categoria peştilor de apă caldă; pentru dezvoltarea optimă are nevoie de temperaturi de 22 - 280C. Este omnivor, consumă hrană de natură vegetală şi animală. Rase de crap românesc de crescătorie: � Lausitz (cu solzi) - are înălţimea corpului de până la 40 - 42 % din lungime; este prolific, are un ritm de creştere foarte bun şi s-a adaptat foarte bine la viaţă în afara mediilor de cultură. Această specie este cea mai răspândită în ţara noastră. � Galiteana (solzi incopleti) - poate avea solzi de-a lungul liniei laterale şi pe marginile corpului; există exemplare şi cu trei rânduri de solzi pe spate, un rând pe linia mediană şi câţiva de-a lungul marginii dorsale. Crapul regal sau Salonta are solzii dispuşi pe marginile corpului, lipsindu-i cei de pe linia laterală; � Aischgrund (fără solzi) - degenerate prin consangvinizare, specie cunoscută şi sub denumirea Toplles, nu au solzi deloc; � Crapul de frasinet – are stabilitate biologică permanentă şi un ritm de creştere foarte mare; se recunoaşte dupa “ghebul” ce porneşte după linia capului şi înălţimea corpului ce depăşeşte 60% din lungime; rasa frasinet ajunge, în 6-7 luni, la greutatea de un kilogram. � Sângerul – este un consumator de fitoplancton. Cerinţele de mediu ale crapului: conţinutul de oxigen solvit al apei 3-4,5mg/l; suportă pH bazic de 7,5-8; transparenţa apelor de 30-35cm. Concentraţia de 1mg/l amoniac este toxică dacă se menţine 24 de ore. Concentraţia de peste 0,1mg/l amoniac este de asemenea toxică dacă depăşeşte 24 de ore. Crapul se hrăneşte aproape tot timpul dacă apa este caldă. La temperatura de 120C, hrana este digerată în 50-60 de ore, pe când la temperatura de 260C hrana este digerată în 4-5 ore.



13/125

Popularea cu puiet se va face avându-se în vedere poziţia amplasamentului, dimensionarea amenajării piscicole (numărul, suprafaţa şi adâncimea cuvetelor), tipul sursei de alimentare cu apă şi calitatea acesteia. Amenajarea va fi populată cu puiet achiziţionat de la alte unităţi de profil. Variante de populare: � Varianta 1 cuprinde: 60% crap românesc; 30% caras; 10% fitofag (novac). � Varianta 2 cuprinde varianta maximală de populare a amenajării piscicole, prezentată în tabelul de mai jos:

Specia

Masa medie Material populare Supra-

vietuire Producţie preliminată

Kg/ exemplar

Nr. exemplare/

ha % Nr. total

exemplare Kg % Nr. total ex

Masa medie Kg/exemplar % kg

Crap 0,15 500 25 2 100 315 85 1 785 0,75 25 1 338,8 Crap 0,50 200 10 840 420 90 756 1,5 10 1 134 Sanger 0,15 200 10 840 126 80 672 1,2 10 806,4 Novac 0,20 300 15 1 260 252 80 1 008 2,0 15 2 016 Cosas 0,50 600 30 2 520 1 260 95 2 394 1,3 30 3 112,2 Caras 0,07 100 5 420 29,4 95 399 0,125 5 49,9 Somn 0,15 100 5 420 63 95 399 1,2 5 478,8 TOTAL 2 000 100 8 400 2 465,4 8 936,1

Capacitatea de producţie (spor de greutate) este de: 8.936,1kg – 2.465,4kg = 6.741kg Furajarea se face cu hrană proteică-furaje naturale. Funcţie de temperatura apei din bazin şi de greutatea puietului se stabileşte cantitatea de hrană, astfel: - la o temperatură de 90 – 180C furajarea este asigurată pentru o creştere optimă a peştelui; - la temperaturi mai mari de 180C sau mai mici de 90C se asigură o furajare de întreţinere;. Hrana va fi compusă din cerealele: şrot din floarea soarelui (17%), şrot din soia (13%), grâu (20%), orz (12%), porumb (18%), făină de peşte (10%), drojdie de bere (10%). Având în vedere realizarea unei producţii medii de 6.471kg/ha, aplicându-se o normă de furajare de 3,4kg furaje/kg spor creştere preliminat, rezultă un consum de furaje : 3,4 x 6.471 = 22.000 kg/an. Furajele se vor distribui din barcă, umectate, sub formă de pastă, la mese speciale de furajare.

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate, kg/an

Denumire Cantitate anuală Furnizor

Peşte 6.471

Furaje 22.000 kg/an Furnizor autorizat

Apă pentru umplere iaz 310.065 m3 Puţ forat

Energie electrică 40 kw/h SC FDEEE Distribuţie Muntenia Nord - Sucursala de Distribuţie Galaţi

Gaz metan Nu e cazul. - 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Societatea nu va prelucra prin spălare - sortare balastul extras. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare, la staţia de sortare sau direct la beneficiari. În procesul de extracţie nu se folosesc substanţe chimice periculoase.



14/125

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Nisip şi pietriş 75.000-80.000mc N - - Amenajare piscicolă

Denumire substanţă sau preparat chimic

Natură chimică/ compoziţie Fraze de risc

Cantitate, kg/an Mod de depozitare

Cloramina T (NH2Cl) Nr. CAS: 14611-51-9

Pulbere, conţine 25 -29 % clor activ;

C- coroziv; R22, R31, R34, R42

100 Saci – 25 kg/buc., sau găleată – 6 kg/buc. Sau tablete – 500 mg;

Oxigen Nr. CAS: 07782-44-7

Lichid O – oxidant; R8, R34;

30 Butelii – 5 buc.

Semnificaţia frazelor de risc : R 8 – Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu. R 22 – Nociv în caz de înghiţire. R 31 – La contactul cu acizii se degajã gaze toxice. R 34 – Provoacă arsuri. R 42 – Poate cauza o sensibilizare prin inhalare. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili (motorină, benzină). 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă



15/125

Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/

reducere a poluării

În zona obiectivului

(la sursă)

In zone de protecţie aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a

poluării de fond

Fără măsuri de reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea poluării

In perioada de execuţie

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 4

Conform Legea nr. 104/2011 Nesemnificativ - - - - Verificarea tehnică a

utilajelor;

Poluare fonică Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 4

STAS 10009/

1988 65 dB(A)

Specifică organizării de şantier

Funcţie de utilaje, cu respectarea

HG nr. 1756/2006 - - -

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de 5 km.

In perioada de funcţionare

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 4

Conform Legea nr. 104/2011 Nesemnificativ - - - -

Respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.

Poluarea fonică Utilaje/mijloace de transport Nr. surs: 4

STAS 10009/1988 65 dB (A)

la limita incintei

45 dB (A)

103 dB (A)

19 dB (A)

20 dB (A)

10 dB (A)

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, numai pe timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de 5 km.



16/125

Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Radiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 1.10.1. Alternativa de amplasament - Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale nu se află într-o zonă inundabilă. - Amplasamentul este situat la o distanţă de cca 2 km faţă de albia minoră a râului. - Amplasarea punctului de extracţie în terasa mal stâng a râului Siret este necesară şi oportună pentru expoatarea nisipurilor şi pietrişurilor în scopul utilizării lor în construcţii, refacerea infrastructurii, la drumuri. 1.10.2. Alternativă de execuţie - În scopul evitării poluării cu produse petroliere, exploatarea agregatelor se va face deasupra nivelului hidrostatic, în etapa finală, odată cu definitivarea taluzelor bazinului piscicol se va avansa cu 2,0-2,5m sub nivelul hidrostatic. - Pentru a preveni surparea sau alunecările de teren, apele provenite din ploi vor fi dirijate în şanţuri de preluarea a acestora. - Pe toate laturile suprafeţei de teren deţinute s-a lăsat un pilier de protecţie de 5m; suprafaţa solicitată este delimitată de coordonatele topogeodezice în sistem STEREO 70 menţionate în cap. 1.11. 1.10.3. Alternativă de transport Pentru Perimetrul Umbrăreşti T22, se va folosi drumul de exploatare existent, urmând a se amenaja drumul de acces în continuare pe o distanţă de cca. 50m până în perimetrul de exploatare. Pentru utilizarea drumului în lungime de cca 10km faţă de DN 25 Galaţi-Tecuci se va solicita acceptul Consiliului Local Umbrăreşti. Urmează a se executa şi tranşeea de atac spre prima fâşie de exploatare din care se va exploata în zona laturii 1-2. 1.10.4. Alternativă de populare cu peşti - varianta 1 - 60% crap românesc; 30% caras; 10% fitofag (novac); - varianta 2 - varianta maximală de populare a amenajării piscicole în care să se asigure nivelul optim al apei este următoarea: 25% crap (0,15kg/exemplar); 10% crap (0,5kg/exemplar); 10 % sânger; 15 % novac; 30% cosaş; 5% caras; 5% somn; S-a optat pentru varianta 2. Capacitatea de producţie (spor de greutate) este de 6.471kg şi va fi asigurată prin furajare cu cereale:

- şrot din floarea soarelui(17%); - şrot din soia (13%); - grâu (20%); - orz (12%); - porumb (18%) ; - făină peşte (10%) ; - drojdie de bere (10%)


17/125

1.11. Localizarea geografică Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice) elaborate de SC COMINSANT PROIECT SRL.

Plan topografic



18/125

2. Proces tehnologic 2.1. Flux tehnologic Exploatarea nisipului şi pietrisului din perimetrul Umbrăreşti T22 se va face ţinând cont de caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisip, pietriş şi bolovaniş, cu intercalaţii argiloase, cu o dezvoltare tabulară) şi dotarea tehnică. 2.1.1. Tehnologia de extracţie Extracţia agregatelor minerale se va face cu un excavator tip Hunday 920, cu cupa de 1,0m3.

� Lucrări de pregătire: - se vor executa lucrări de amenajare a drumului de exploatare pe o lungime de cca 50m pentru acces în perimetrul de extracţie; - se va executa tranşeea de atac spre prima fâşie de exploatare, în zona laturii 1-2.

� Metoda de exploatare Metoda cadru de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului în 2 trepte, cu adâncimi de 3,5m, respectiv 3,0 m, încadrabilă în normele de protecţia muncii în exploatări miniere la zi. În stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va ţine cont de înălţimea utilajului folosit şi de dezvoltarea tabulară a zăcământului şi de natura rocii. La stabilirea bermei de lucru s-au luat în calcul gabaritul mijlocului de transport, încărcătorului, la care s-au adăugat 3 m siguranţă, în acest mod lăţimea bermei atingând 10 m. Unghiul de taluz va fi de 450. Exploatarea se va face în cea mai mare parte a timpului deasupra nivelului hidrostatic; în etapa finală, odată cu definitivarea taluzelor bazinului piscicol se va avansa cu 2,0-2.5 m sub nivelul hidrostatic. Decalajul minim între trepte este de 10m. Se va acţiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren. Suprafaţa va fi împărţită în făşii paralele, lăţimea acestora fiind de 10 m. Atacarea făşiilor se va face în felii excavate dinspre latura 1-2. Succesiunea de lucru va fi următoarea: a. decopertare steril fâşie nr. 1, stocarea temporară a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos; b. excavare treapta 1 din fâşia 1; c. decopertare steril fâşie nr. 2 şi stocarea materialului extras în mod identic ca la punctul a. d. excavare treapta 1 din fâşia 2. e. excavare treapta 2 din fâşia 1 f. excavare steril din fâşia 3. g. excavare treapta 1 din fâşia 3. h. excavare treapta 2 din fâşia 2. i. decopertare steril fâşia nr. 4. In continuare se vor crea fronturi de lucru repetând schema de mai sus, amenajându-se drumuri laterale provizorii de exploatare racordate la drumul principal de acces. Respectând condiţiile de exploatare menţionate, exploatarea zăcământului se va realiza pe întreaga grosime, în condiţii de siguranţă şi eficienţă economică maximă. În momentul în care se va înainta, sub pânza freatică se va păstra un pat de rulare cu h = 0.5m deasupra nivelului hidrostatic, pentru preîntâmpinarea poluării acviferului cu scurgeri accidentale de motorină sau uleiuri de la utilaje/mijloace de transport. Lucrări finale - geometrizarea gropilor de exploatare; - realizarea lucrărilor de terasamente-execuţie diguri laterale de contur; - taluzarea malurilor, aşternerea stratului fertil pe taluze, în vederea însămânţării cu iarba; - plantări de puieţi de salcie şi plop pe laturile de contur ale amenajării.

� Pilieri de siguranţă - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: S = 7.149mp; - Se va păstra un pilier de siguranţă de minim 5m faţă de terenurile adiacente; - Amplasamentul este situat la cca 2km faţă de albia minoră, mal stâng a râului Siret;



19/125

� Capacităţi - Capacitatea de extracţie (rezerve estimate): 778.474,4mc; - Suprafaţa perimetrului de exploatare: S = 137.951mp; - Adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 8,0m, fără a coborâ sub cota de 20,0mdMN; Elementele geometrice ale exploatării - Suprafaţa totală a perimetrului: S = 137.951mp. - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: S = 7.149mp; - Suprafaţa amenajării piscicole (la nivelul luciului de apă) S = 124.026mp; - Adâncimea maximă de exploatare: h = 8,0m, inclusiv coperta; - Grosimea medie a stratului util: g = 6,50m. - Volumul total de nisip şi pietriş exploatat: V = 778.474,4mc; - Unghiul de taluz pentru accesul auto în zona de exploatare - 25grade. - Lăţimea bermei de siguranţă este de 2,0m şi va fi realizată la cota 23 mdMl. - Nivelul hidrostatic în această zonă se află la adâncimi de 5,0-5,50m, faţă de sol.

� Clasa de importanţă Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale (nisip şi pietriş) este situat în primul nivel de terasă a malului stâng a râului Siret, în apropierea contactului dintre acest nivel de terasă şi terasa înaltă. Digul de apărare mal stâng se află la peste 1.0 Km de perimetru, zona fiind neinundabilă. Conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanţă: IV.

� Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona perimetrului de exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate;

La începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a celor 5 profile caracteristice.

� Amenajare iaz piscicol După extragerea agregatelor minerale se va amenaja iazul piscicol. Faza de pregătire şi exploatare piscicolă cuprinde : - plantări de vegetaţie specifică şi ameliorarea raportului oxigen/azot (realizarea habitatului propice populaţiei piscicole); - taluzele vor fi acoperite cu sol vegetal din depozitul de sol şi însămânţate cu iarbă şi vegetaţie mezohigrofilă şi palustră; - popularea cu peşte a iazului piscicol cu specii mixte : fitofag (novac), caras; sânger, crap românesc, somn, în scopul creşterii crapului de cultură în bazinul piscicol realizat. Sistemul de creştere a peştelui în iaz va fi policultura şi se face în scopul valorificării potenţialului trofic natural, pornindu-se de la veriga primară. Se va folosi policultura cu specii de ciprinide. Crapul poate fi crescut împreună cu alte specii: sânger, cosaş, novac, caras, somn. Crapul (Cyprinus carpio carpio) este principala specie de cultură. Crapul face parte din categoria peştilor de apă caldă; pentru dezvoltarea optimă are nevoie de temperaturi de 22-280C. Este omnivor, consumă hrană de natură vegetală şi animală. Rase de crap românesc de crescătorie: � Lausitz (cu solzi) - are înălţimea corpului de până la 40 - 42 % din lungime; este prolific, are un ritm de creştere foarte bun şi s-a adaptat foarte bine la viaţă în afara mediilor de cultură. Această specie de crap este cea mai răspândită în ţara noastră. � Galiteana (solzi incopleti) - poate avea solzi de-a lungul liniei laterale şi pe marginile corpului; există exemplare şi cu trei rânduri de solzi pe spate, un rând pe linia mediană şi câţiva de-a lungul marginii dorsale. Crapul regal sau Salonta are solzii dispuşi pe marginile corpului, lipsindu-i cei de pe linia laterală;



20/125

� Aischgrund (fără solzi) - degenerate prin consangvinizare, specie cunoscută şi sub denumirea Toplles, nu au solzi deloc; � Crapul de frasinet – are stabilitate biologică permanentă şi un ritm de creştere foarte mare; se recunoaşte dupa “ghebul” ce porneşte după linia capului şi înălţimea corpului ce depăşeşte 60% din lungime; rasa frasinet ajunge, în 6-7 luni, la greutatea de un kilogram. � Sângerul – este un consumator de fitoplancton. Cerinţele de mediu ale crapului: conţinutul de oxigen solvit al apei 3-4,5 mg/l; suportă pH bazic de 7,5-8; transparenţa apelor de 30-35 cm. Concentraţia de 1 mg/l amoniac este toxică dacă se menţine 24 de ore. Concentraţia de peste 0,1 mg/l amoniac este de asemenea toxică dacă depăşeşte 24 de ore. Crapul se hrăneşte aproape tot timpul dacă apa este caldă. La temperatura de 120C, hrana este digerată în 50-60 de ore, pe când la temperatura de 260C hrana este digerată în 4-5 ore. Popularea cu puiet se va face avându-se în vedere poziţia amplasamentului, dimensionarea amenajării piscicole (numărul, suprafaţa şi adâncimea cuvetelor), tipul sursei de alimentare cu apă şi calitatea acesteia. Amenajarea va fi populată cu puiet achiziţionat de la alte unităţi de profil. Variante de populare: � Varianta 1 cuprinde: 60% crap românesc; 30% caras; 10% fitofag (novac). � Varianta 2 cuprinde varianta maximală de populare a amenajării piscicole:

Specia

Masa medie

Material populare Supra- vietuire

Producţie preliminată

Kg/ exemplar

Nr. exemplar

e/ha %

Nr. total exemplar

e Kg %

Nr. total ex

Masa medie

Kg/exemplar

% kg

Crap 0,15 500 25 2 100 315 85 1 785 0,75 25 1 338,8 Crap 0,50 200 10 840 420 90 756 1,5 10 1 134 Sanger 0,15 200 10 840 126 80 672 1,2 10 806,4 Novac 0,20 300 15 1 260 252 80 1 008 2,0 15 2 016 Cosas 0,50 600 30 2 520 1 260 95 2 394 1,3 30 3 112,2 Caras 0,07 100 5 420 29,4 95 399 0,125 5 49,9 Somn 0,15 100 5 420 63 95 399 1,2 5 478,8 TOTAL 2 000 100 8 400 2 465,4 8 936,1 Capacitatea de producţie (spor de greutate) este de 6.471 kg. 8.936,1kg – 2.465,4kg = 6.470,7kg≈ 6.471kg Crapul românesc şi carasul, specii consumatoare de plancton şi bentos, se pretează cel mai bine la acest tip de crescătorii, sporul de greutate fiind asigurat în principal prin furajare. Speciile fitofage (novac) pot fi extinse, pe parcurs, ca proporţii, sau restrânse, în funcţie de dezvoltarea bazei nutritive specifice din iazuri, ele fiind considerate specii amelioratoare, deoarece fructifică foarte bine fitoplanctonul existent în apă, realizând o filtrare care conduce la îmbunătăţirea calităţii apei. Furajarea se face cu hrană proteică-furaje naturale. Funcţie de temperatura apei din bazin şi de greutatea puietului se stabileşte cantitatea de hrană, astfel: - la o temperatură de 90 – 180 furajarea este asigurată pentru o creştere optimă a peştelui; - la temperaturi mai mari de 180 sau mai mici de 90 se asigură o furajare de întreţinere.



21/125

Hrana va fi compusă din cerealele: şrot din floarea soarelui (17%), şrot din soia (13%), grâu (20%), orz (12%), porumb (18%), făină de peşte (10%), drojdie de bere (10%). Având în vedere realizarea unei producţii medii de 6.471kg/ha, aplicându-se o normă de furajare de 3,4kg furaje/kg spor creştere preliminat, rezultă un consum de furaje: 3,4 x 6.471 = 22.000kg/an. Furajele se vor distribui din barca, umectate, sub forma de pastă, la mese speciale de furajare. Creşterea cu puiet Creşterea cu puiet se va realiza într-un ciclu de trei ani, perioada în care au loc furajarea şi supravegherea strictă, pentru a se atinge greutatea optimă de recoltare. Se va avea în vedere păstrarea unui microclimat care să asigure o calitate ridicată a apei şi evitarea poluării factorilor de mediu care pot influenţa starea de sănătate a peştilor. Pentru evitarea fenomenului de eutrofizare, în situaţia în care se constată că vegetaţia acvatică s-a dezvoltat excesiv, aceasta se va curăţa şi îndepărta. Având în vedere că apa reprezintă microclimatul în care are loc cultura, trebuie acordată o atenţie deosebită calităţii acesteia, prin examene periodice asupra compoziţiei chimice, temperaturii, pH-ului şi cantităţii de substanţă organică. Pentru perioada de iarnă, când apare fenomenul de îngheţ-dezgheţ, se are în vedere adăpostirea peştilor. În perioadele cu îngheţ prelungit şi căderi de zăpadă, se execută, pentru aerisire şi lumină, copci în gheaţă şi curăţirea zăpezii, pe o parte din suprafaţa cuvetelor. 2.1.2. Dotări Excavaţie agregate naturale de râu: - excavator tip Hunday 920, cu cupa de 1m3– 1 buc. ; - buldozer tip S 1500 pentru decopertă, nivelări, execuţie pat de înaintare şi excavare, întreţinere drum de acces – 1 buc.; - încărcător Komatsu W 380, cu cupa de 2,3 m3 fiecare, pentru încărcat materialul extras în autobasculante – 2 buc. ; - autobasculante Raba de 16 t - 2 buc. Iaz piscicol: � Aeratoare cu palete (1 kWh); � Sistem de alimentare şi distribuţie energie electrică, inclusiv iluminat interior şi exterior, putere instalată aprox. 40 kWh; � Butelii de oxigen lichid tehnic: 5 buc.; � Cloramina T aprox. : 100 kg/an. � Generator electric: 20 kWh. � Instrumente de măsură: - pH-metru - 2buc. - oxigenometru: 2 buc.; - disc Secchi pentru măsurarea transparenţei apei – oferă indicii asupra bogăţiei apei în plancton (hrană naturală pentru peşti). Când transparenţa apei este de 30-35cm, adică adâncimea apei la care discul Secchi nu se mai vede, înseamnă că hrana naturală este dezvoltată bine şi este favorabilă creşterii crapului; - trusa colorimetrică pentru amoniu, nitriţi. � Balanţa electronică 0-1000g; 0 - 15kg; 0 - 200kg. � Scule de pescuit: - minciog: 10buc.; - voloc: 10m; - năvod 100/4 - 1 buc.; se va utiliza pentru a efectua pescuitul de control şi pescuitul de recoltă, având lungimea de 100m şi lăţimea de 4m, cu latura ochiului de 12mm. - barcă din lemn sau fibră de sticlă: 1 buc.; va fi folosită pentru administrarea furajelor, pescuitul de control şi de recoltă, pentru diferite intervenţii pe suprafaţa iazului;



22/125

�� Magazie pentru depozitarea furajelor pentru peşte, sculelor şi uneltelor cu specific pescăresc, echipamentului de lucru. Magazia poate fi metalică sau construita din beton cu acoperiş de ţiglă sau tablă; �� Ponton din lemn – construit din lemn, cu dimensiunile în plan de 7,0 x 5,0m, prevăzut cu un spaţiu de acces al bărcii. Structura de rezistenţă este realizată din piloţi de lemn, bătuţi în malul apei, peste care se aşează o podină din scânduri, fixate pe grinzi confecţionate din dulap. � Toaletă ecologică: 1 buc. � Drumuri de acces şi drumuri de incintă, construite din macadam ordinar, fixat cu un strat de pietriş şi nisip, pentru acces la activităţile curente ale amenajării piscicole: furajare, pescuit, etc. 2.1.3. Program de lucru � Excavaţie agregate naturale de râu: 8 – 10 ore/zi, 5 - 6zile/săptămână, 180 zile/an; lucrările se vor executa în perioada 1martie – 30 noiembrie; nr angajaţi: 3; în perioadele de ape mari şi îngheţ nu se excavează. � Iaz piscicol: 24 ore/zi; 3 schimburi/zi x 8 ore; 7 zile/săptămână; 2 angajaţi (un operator şi un tehnician). 2.1.4. Utilităţi 2.1.4.1. Alimentarea cu apă � Alimentare cu apă pentru extracţie agregate naturale de râu Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi din material plastic PET). Necesarul de apă potabilă este de 2 - 4 l/zi/operator, respectiv 10 - 20 l apă potabilă/zi. � Alimentarea cu apă a iazului piscicol Alimentarea cu apă pentru umplere, primenire şi completare se va face din pânza freatică şi din precipitaţii (ape meteorice). Primenirea apei se va face prin inducerea de ploaie artificială, prin pomparea apei dintr-un foraj având adâncimea de h = 15 m, pentru oxigenarea acesteia. Debitul minim de apă necesar pentru primenirea apei din bazin (obligatoriu în sistemul de creştere intensiv şi superintensiv) este: Q minim = 5 l/s x ha. Volume de apă: - Volumul de umplere al iazului: V = 310.065mc.apă/an. - Volumul anual pentru compensarea pierderilor de apă: V = 130.327mc.apă/an. - Volum total captat-solicitat pentru autorizare: V = 440.392mc. 2.1.4.2. Evacuarea apelor uzate � Evacuare ape uzate în perioada de extracţie agregate naturale de râu - Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică. - Nu se produc ape uzate tehnologice. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul. � Evacuare ape uzate amenajare piscicolă - Apele uzate menajere se vor evacua în toaletă ecologică. - Nu se evacuează apă din bazinul piscicol. Pierderile de apă sunt naturale: Np = 130.327mc/an, din care:

- pierderi prin evapo-transpiraţie: Ne = 55.812mc/an; - pierderi prin infiltraţii laterale: Ni = 74.515mc/an.



23/125

2.1.4.3. Alimentarea cu energie electrică Pentru investiţie s-a solicitat şi obţinut Avizul de amplasament favorabil nr. 30501204001 din 10.05.2012 emis de SC FDEEE Distribuţie Muntenia Nord – Sucursala Galaţi, aviz valabil până la data expirării Certificatului de Urbanism, respectiv 15.12.2012, conform art. 26, alin.1) din Ordinul ANRE nr. 48/2008. Pentru alimentarea cu energie electrică se va solicita Avizul tehnic de racordare conform HG nr. 90/2008. 2.1.4.5. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul. 2.1.4.6. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină). 2.1.4.7. Resurse naturale folosite în construcţie şi în funcţionare Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL). 2.1.4.8. Planul de execuţie Exploatarea nisipului şi pietrişului din perimetrul Umbrăreşti T22 se va face ţinând cont de caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisip, pietriş şi bolovăniş, cu intercalaţii argiloase, cu o dezvoltare tabulară şi dotare tehnico-materială. Metoda cadru de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului în 2 trepte, treapta I pe o adâncime medie de 3,5m, treapta II pe o adâncime de 3m, din care cca 2,5m sub adâncimea nivelului hidrostatic, între ele situându-se o berma intermediară. În stabilirea elementelor geometrice ale treptelor s-a ţinut cont de înălţimea utilajului folosit (excavator tip Hunday 920 cu cupa de 1,0 m3), dezvoltarea tabulară a zăcământului, stratificaţia cavsiorizontală a depozitului şi de natura rocii. Unghiul de taluz va fi de 450. Exploatarea se va face în cea mai mare parte a timpului deasupra nivelului hidrostatic; în etapa finală odată cu definitivarea taluzelor bazinului piscicol se va avansa cu 2,0-2.5m sub nivelul hidrostatic. Decalajul minim între trepte este de 10 m. Se va acţiona pentru prevenirea surpării sau a alunecărilor de teren. Suprafaţa va fi împărţită în făşii paralele, lăţimea acestora fiind de 10m. Atacarea fâşiilor se va face în felii excavate dinspre latura 1-2. Extracţia agregatelor minerale se va realiza păstrându-se un pilier de siguranţă de minim 5m faţă terenurile adiacente. Nu se va începe exploatarea decât după obţinerea tuturor actelor de reglementare şi bornarea perimetrului şi a celor 5 profile caracteristice. Tehnologia de exploatare este următoarea: - decopertare steril fâşie nr. 1, stocare temporară a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos; excavare treapta 1 din fâşia 1; decopertare steril fâşie nr. 2 şi stocarea materialului extras; excavare treapta 1 din fâşia 2; excavare treapta 2 din fâşia 1; excavare steril din fâşia 3 ; excavare treapta 1 din fâşia 3; excavare treapta 2 din fâşia 2; decopertare steril fâşia nr. 4. - încărcarea materialului depozitat în autobasculante cu capacitatea de 16tone; - transportul agregatelor minerale în stare brută (nisip şi pietriş) cu autobasculantele proprii direct la beneficiari; Respectând condiţiile de mai sus, extracţia nisipului şi pietrişului se va face într-o singură treaptă cu o adâncime medie exploatare a zăcământului de 7,5m (din care 6,5m în util), faţă de



24/125

cota superioară a terenului, încadrabilă în condiţii de siguranţă (respectarea normelor de protecţia muncii în exploatări miniere la zi) şi de eficienţă economică maximă. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Transportul agregatelor naturale de râu se va face în autobasculante cu bene etanşe (fără pierderi de transport). 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite la procesul de extracţie a agregatelor: - excavator tip Hunday 920 cu cupa de 1,0 m3 – 1 buc. ; - buldozer tip S 1500 – pentru decopertă, nivelări, execuţie pat de înaintare şi excavare propriu-zisă, întreţinerea drumului de acces; - încărcător Komatsu W 380 cu cupa de 2,3m3 pentru încărcarea materialului extras în autobasculante – 1 buc. ; - autobasculante – 2 RABA de 16 t;

Utilajele/mijloacele de transport funcţionează cu motorină şi în situaţii accidentale pot avea impact asupra mediului prin contaminarea apei, emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea.Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele/mijloacele de transport în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi solul. Dintre aceştia, factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificare datorită unor poluări accidentale, deoarece amplasamentul se află în albia minoră a râului Siret. Eventuala poluare a solului este redusă de variaţiile de nivel care determină astfel o spălare a eventualilor poluanţi, care astfel ajung în apa de suprafaţă sau în pânza freatică. În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri: 1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii; 2. Conducerea unităţii dispune: - anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale; - anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea; 3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante. 4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia. 5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea/eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi. 6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării.



25/125

Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament: - oprirea scurgerilor; - localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie, prin efectuarea unor baraje din materialul existent în albia râului; - efectuarea unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; - intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţa barajelor; - colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje; - analize fizico-chimice în aval; Nu se vor folosi utilaje/mijloace de transport care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Nu se vor realiza lucrări de întreţinere a utilajelor (schimburi de lubrefianţi, reparaţii, etc.) pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Emisiile produse de utilaje/mijloace de transport sunt măsurate la inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de excaţie a agregatelor naturale de râu, să se încadreze în prevederile legale. 2.3. Activităţi de dezafectare Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate. La încetarea activităţii, dezafectarea, postutilizarea şi refacerea amplasamentului se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde: a. dezafectarea utilajelor (verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor; demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor); b. dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice (identificarea conductelor în funcţie de fluidul vehiculat; pregătirea reţelelor de conducte pentru dezmembrare; dezmembrarea propriu-zisă; sortarea elementelor de conductă; sortarea armăturilor; evaluarea gradului de uzură pentru fitinguri, conducte, etc.); c. dezafectare/dezmembrare utilaje (izolarea, scoaterea de sub tensiune, transportarea în secţiile specializate pentru inspecţie din punct de vedere electric şi mecanic; în funcţie de gradul de uzură constatat se va hotărâ destinaţia utilajelor, respectiv reutilizarea în altă locaţie, repararea utilajelor şi apoi refolosirea pe o nouă locaţie). d. dezafectare instalaţii electrice (scoaterea de sub tensiune); e. demolarea construcţiei (întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de canalizare; demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică, canalizare şi transportul acestora pe alte locaţii); f. aducerea terenului la starea iniţială (prelevare probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile de referinţă la punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul contaminării solului şi subsolului se vor efectua lucrări de decontaminare în funcţie de poluantul depistat). In concluzie, refacerea amplasamentului după încetarea activităţii va consta doar în valorificarea sau eliminarea materialelor de construcţie care în momentul respectiv vor deveni deşeuri sau deşeuri reciclabile.



26/125

3. Deşeuri Deşeurile generate atât în faza de construire (deschidere exploatare), cât şi în faza de funcţionare sunt :

- deşeuri de ambalaje (hârtie, plastic, amestecate); - deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere).

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase � În timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase : - substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto.

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl – semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

Ambalaje din hârtie şi

carton 150

S 15 01 01 - Recipiente

special amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic S 15 01 02 -

Ambalaje amestecate S 15 01 06 -

Deşeuri menajere 300 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -



27/125

� În perioada de funcţionare se vor utiliza următoarele substanţe chimice periculoase: oxigen lichid tehnic (pentru menţinerea unei concentraţii de oxigen în apă) şi cloramina (dezinfectant). Pe amplasament nu se vor depozita combustibili.

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafaţă Perimetrul de exploatare propus este amplasat în albia minoră a râului Siret, mal stâng, pe teritoriul administrativ al comunei Umbrăreşti, judeţul Galaţi. Iazul piscicol va fi amenajat în terasa mal stang a râului Siret, cursul mediu-inferior al acestuia, cod cadastral XII-1. Râul Siret este principalul colector al apelor ce străbat zona, cu direcţie de curgere generală NV- SE, pe acest sector, cu coturi frecvente şi o zonă de luncă bine conturată. a) Condiţii hidrologice Debitul solid al Siretului este de 254kg/s, turbiditatea oscilează, în medie, între 1- 2.500g/mc, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 to/ha/an. Debitul mediu multianual al Siretului a fost calculat la 194mc/s la Lungoci şi de 210mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri însemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul râului Siret atingând 4.650mc/s la staţia hidrometrică Lungoci din aval, care au modificat sensibil plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş.

Regimul scurgerii râul Siret - Post hidrometric Lungoci (situat în aval):

1) Scurgerea minimă în secţiune

Q med lunare (mc/s)

80% anual 90% anual 95% anuale

26,2 18,3 18,3

2) Scurgerea maximă şi minimă în secţiune în regim influenţat a fost:

Q maxim istoric Q minim istoric

4 650 mc/s – iulie 2005 14,2 mc/s-1996

3) Scurgerea maximă în regim natural

Probabilitatea de calcul 1.% 2.% 5.% 10.% 20.% 50.%

3 800 3 290 2 635 2 115 1 300 650

4) Debite lunare minime anuale

Probabilitatea de calcul

80.% 90.% 95.%

26,2 21,9 18,3



28/125

Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural

Regimul aluviunilor (în suspensie) în regim natural urmărit şi calculat la staţia hidrometrică Lungoci (circa 20 km aval de balastieră) este următorul:

Debit solid în suspensie (Ro) Kg/s X 106 t/an X 106 mc/an

254 8,01 5,04

In ceea ce priveşte debitul mediu multianual de aluviuni tarate, conform datelor existente în literatura de specialitate, se apreciază a fi de cca 10 % din cele în suspensie:

Debit aluviuni tarate (Go) Kg/s x 106 t/an x 106 mc/an

25,4 0,8 0,5

Volumul anual total de aluviuni estimat este: V = 5.545.405mc. Vtotal = 5.041.277mc + 504.128mc = 5.545.405mc. b) Condiţii hidrogeologice In zona Condrea-Movileni se dezvoltă un strat acvifer freatic continuu care a fost interceptat într-o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene. Nivelul hidrostatic variază între 5,0-5,50m. Nivelul hidrostatic poate fi măsurat şi în bălţile învecinate perimetrului, bălţi formate în urma unor exploatări anterioare. Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă. c) Influenţa lucrărilor de exploatare asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane, precum şi a obiectivelor existente în zonă. Lucrările de extracţie a agregatelor minerale se vor executa în terasa mal stâng a râului Siret, la peste 1,0km de dig mal stâng râu Siret. În această situaţie lucrările de exploatare a agregatelor minerale nu vor influenţa în sens negativ nici un obiectiv din zonă.

Titularul proiectului este obligat ca prin desfăşurarea activităţii de exploatare a

agregatelor minerale să nu producă deteriorări ale terenurilor aflate în proprietate publică sau privată din zona de exploatare. Exploatarea agregatelor naturale de râu se face direct din terasa râului Siret. Deoarece în situaţia actuală exploatarea agregatelor minerale se limitează până la cota 20,00mdM, adâncimea maximă rezultată din profilele transversale executate este de 8,00m, extracţia zăcământului se poate realiza cu utilajele clasice din dotarea unităţii. Influenţa exploatării balastului asupra apelor subterane este minimă, existând doar riscul producerii unor poluări accidentale, datorită prezenţei utilajelor/mijloacelor de transport. Alimentare cu apă Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi din material plastic PET). Necesarul de apă potabilă este de 2-4l/zi/operator, respectiv 10-20l apă potabilă/zi.



29/125

Necesarul de apă Necesarul de apa s-a calculat conform STAS 1343/5 – 86, prin însumarea necesarului pe categorii (N), calculat în funcţie de normele specifice de consum (n).

N = Nu + Np

Nu = necesarul de apă pentru umplere; Np = necesarul de apă pentru compensarea pierderilor; Necesarul de apa pentru umplere (Nu) Nu = h * S Nu = 124.026mp x 2,5m = 310.065mc;

Necesarul de apă pentru compensarea pierderilor (Np) Necesarul de apă pentru compensarea pierderilor s-a estimat prin însumarea pierderilor prin evaporaţie (Ne) şi a pierderilor prin infiltraţii laterale (Ni), precum şi infiltraţiilor de la nivelul fundului bazinelor: Np = Ne + Ni Pierderile prin evaporaţie (Ne) Pierderile prin evaporaţie s-au estimat pe baza evaporaţiei medie anuală din zonă, de cca. 450mm CA/mp, rezultând: Ne = 450 l/mp x 124.026mp Ne = 55.812mc/an Pierderile prin infiltraţie (Ni) Pierderile prin infiltraţie sunt în strânsă corelaţie cu debitul unitar de drenare (q) al apei din bazinul piscicol. Debitului unitar q se determină cu relaţia: q = K x i x h (m3/sxh), unde: K - Coeficientul mediu de permeabilitate al formaţiunii din culcusul bazinului, precum şi cel al formaţiunii dintre bazin şi râu. Pentru zona Umbrăreşti: K = 9,7 x I0-9 l/s - "Argilă nisipoasă"; i - Gradientul hidraulic, respectiv: (cota oglindă apă bazin - cota oglindă apă râu/distanţa dintre centrul bazinului şi linia malului râului din zona de amplasament a bazinului); i = 0,0038; d = 2.000,0m h - Grosimea medie a stratului de apă din bazin; h = 2,5m; q = k x i x h (m3/s * m) = 9,7 x I0

-9 l/s x 0,0038 x 2,5 m; q = 0,000000009215 l/s/m Pierderile prin infiltraţie (Ni) se determina cu formula: Ni = q (l/s/m) x D (m) x S (mp) x 86.400 sec/zi * 365 zile [I/an], unde: q - Debitul unitar de drenare; D - Distanţa medie de la centrul bazinului la linia malului râului (m); S - Suprafaţa totală a fundului de bazin şi a părţilor laterale (mp); Ni = 0,000000009215 l/s/m x 2.000m x 128.276 mp x 31.536.000 sec/an Ni = 74.515mc/an



30/125

Prin cumularea, rezultatelor prezentate mai sus, rezultă următorul necesar de compensare a pierderilor: Np = Ne + Ni = 55.812mc/an + 74.515mc/an = 130.327mc/an

Np = 130.327mc/an Rezultă: N = Nu + Np N = 310.065mc/an + 130.327mc/an = 440.392mc/an N = 440.392mc/an Debitul zilnic: Qu zi = 440.392mc : 365zile Qu zi = 1.207 mc/zi → 14 l /sec 4.1.2. Managementul apelor uzate Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate tehnologice. În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară în amplasament nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate deoarece nu se produc ape uzate. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică. Bilanţul apei - consumuri (necesarul de apă) Necesarul zilnic de apă în scop igienico-sanitar pentru un angajat este de 50 l/zi. Utilajele vor fi deservite de 5 operatori. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică.

Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an)

P F

Consum total de

apă Col.4,10,11

Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Comentarii Total

Consum menajer A S

Pentru compensarea pierderilor în

circuit închis

Apă de la

propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

A S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

- m3/an

- 440.432 m3/an

440.392 m3/an

40 m3/an

440.432 m3/an

- - - - - -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă Din activităţile de exploatare a agregatelor minerale care se vor desfăşura în cadrul perimetrului nu vor rezulta ape uzate tehnologice, ci doar ape menajere. Debitul apelor pluviale s-a calculat conform STAS 1846/1990: Qp = m x S x Φ x i m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t”; m = 0,8 pentru t < 40 min; S = aria secţiunii de calcul (ha); S = 137.951mp = 13,7951 ha; Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90) (0,10 – pentru incinte nepavate); i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conform STAS 9470/73);



31/125

Qp = 0,8 x 13,7951 x 0,10 x 65 = 71,7 l/s Qp = 258,12mc/h Apele pluviale se vor infiltra direct în sol datorită permeabilităţii ridicate a substratului, fără a modifica compoziţia chimică a apei freatice. Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces.

Bilanţul apelor uzate (m3/zi, m3/an)

Sursa apelor uzate

Proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Obs. Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

Zi m3/zi

A m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Ape

menajere 0,20 32 0,20 32 - - 150 4500 - - - -

4.1.3. Exploatarea agregatelor în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret Exploatarea agregatelor naturale de râu se execută în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret astfel: - debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod normal fără să fie periclitată activitatea; - în perioada de ape mari: dacă albia râului este inundată în totalitate, excavarea agregatelor minerale nu se poate executa; - în perioadele de îngheţ: exploatarea agregatelor este oprită; în această perioadă se efectuează întreţinerea şi revizia utilajelor; - în perioada de ape mici: activitatea se desfăşoară în condiţii normale; debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea agregatelor naturale de râu; 4.1.4. Prognozarea impactului - Nu se vor evacua ape uzate în emisar (râul Siret). - Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori nu există riscul afectării solului şi a apei freatice. - Apele tulburate în urma excavaţiei agregatelor de râu nu conţin elemente toxice; - Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. - Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În această situaţie, lucrările de excavaţie a agregatelor naturale de râu nu vor influenţa în sens negativ nici un obiectiv din zonă.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului - În perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; - Deşeurile menajere se vor depozita temporar în locuri special amenajate. - În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: este de 7.149mp;


32/125

Figura nr. 2 – Hidrogeologia – Judeţul Galaţi 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul beneficiază de un climat temperat-continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice. Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-est spre o direcţie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers. Temperaturile din zonă cuprind un maxim mediu în luna iulie, între 210C – 23 0C şi un minim mediu în luna ianuarie: între – 4 0C şi – 6 0C. Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 430mm, regimul ploilor fiind însă neuniform. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sud, direcţiile lor fiind determinate de circulaţia generală a maselor de aer şi influenţate de orientarea formelor de relief. Adâncimea maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de 91,3 zile/an. 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de excavaţie a agregatelor naturale de râu vor fi reprezentate de : - excavarea propriu-zisă a agregatelor naturale (pulberi din activitatea de excavare); - funcţionarea utilajelor/autovehiculelor, care vor extrage şi transporta agregatele naturale de râu (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor); Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi

Umbrăreşti



33/125

formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42. Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,095, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %); S – viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 10 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); kdp – km de drum parcurs; E = 0,0862 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic de şantier în perioada de extracţie pentru o distanţă de 11 km parcursă de 490 vehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 0,0862 kg/km x 11 km x 2 x 490 = 929,236 kg/an E = 929,236 kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – motorină sunt conform Tabel 7.12:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138 g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt:

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73

( ) kdpkgpw

xW

xS

xs

xKE /,365

365

47.248127,1

5,07,0

−

⋅=



34/125

Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru şi la distanţele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Utilaje echipate cu motoare Diesel Consum orar de motorină, litri/oră

Excavator tip Hunday 12 Buldozer tip S 1500 15 Incărcător Komatsu W 380 15 Autobasculantă Raba (16t x 2) 60 Total litri utilaje de transport 102

Datorită faptului că specificul lucrărilor de exploatare determină funcţionarea intermitentă a utilajelor şi mijloacelor de transport auto, se poate considera un consum real orar mediu de motorină de cca. 102 l/h (87,924 kg/h). Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor Diesel conform metodologiei Corinair sunt următorii: - pulberi 5,73 g/kg - SOX 10,0 g/kg - CO 15,8 g/kg - CH4 0,17 g/kg - NOx 48,8 g/kg Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţin întregul complex de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc, seleniu, nichel), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). În incinta şantierului şi în lungul culoarului de transport, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe distanţe reduse, în zona frontului de lucru. Poluanţii şi debitele masice rezultate din funcţionarea autobasculantelor şi utilajelor (buldozer, excavator, încărcător) acţionate de motoare Diesel, cu un consum orar mediu de motorină de 102 l/h, sunt prezentate în tabelul următor:

Poluant Debit masic g/h

Debit masic conform Ordin MAPPM nr. 462/1993

g/h Pulberi 300,56 500

SOx 500 5000 CO 984,5 - CH4 10,00 - NOx 2983,4 5000

4.2.3. Prognozarea poluării aerului In perioada extragerii agregatelor natutrale de râu, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş). Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare



35/125

preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul „Umbrăreşti T22” unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă; conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87. Vânturile dominante sunt cele din nord şi sud, după care urmează vânturile de nord-est şi sud-vest. Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.

4.3. Solul şi subsolul 4.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor Din punct de vedere fizico – geografic, zona de amplasament se află în marea unitate geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subsidenţă accentuată, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie fiind de 27,5mdM. Din punct de vedere morfologic, zona se află în Câmpia Tecuci, o câmpie de terase acoperite de loess şi dune de nisip. Din punct de vedere administrativ, amplasamentul stuadiat se află în extravilanul Comunei Umbrăreşti, judeţul Galaţi, în terasa mal stâng a râului Siret, la cca 2,0km faţă de albia minoră a râului, într-o zonă neinundabilă şi la o distanţă de cca 5 km faţă de prima casă locuită. Din punct de vedere geologic-structural, regiunea aparţine Avartfosei pericarpatice -Depresiunea Odobeşti - ale cărei depozite s-au grefat pe un fundament reprezentat de Platforma Moessică, sectorul Valah şi Promontoriul nord-Dobrogean, care în această zonă sunt delimitate de falia Peceneaga - Camena, falie cu orientare N-S. Fundamentul Platformei Moessice este constituit dintr-o varietate de formaţiuni, de vârste



36/125

diferite. Cele mai vechi formaţiuni aparţin Proterozoicului superior şi sunt reprezentate prin micaşisturi, paragnaise şi amfibolite, urmate de cele din Paleozoic (Carbonifer), alcătuite din şisturi argiloase, cuartite şi conglomerate. Peste acestea urmează în continuitate de sedimente formaţiunile mezozoice, reprezentate prin şisturi argiloase, gresii, anhidrite, atribuite Triasicului şi Jurasicului. Neozoicul este prezent prin Eocen, Miocen şi Pliocen şi este alcătuit din argile marnoase, marne, calcare, argile nisipoase şi nisipuri. În cadrul zonei de exploatare formaţiunile întâlnite sunt cele ce aparţin în principal Cuaternarului, reprezentat din formaţiuni atribuite Pleistocenului mediu-superior şi Holocenului. Structura depozitelor şi succesiunea acestora este următoarea: - depozite pleistocen mediu-superior – depozite aluvionare ale teraselor superioare şi medii ale râului Siret, care au la bază un pachet pelitic, alcătuit din argile fin nisipoase, urmat de nisipuri şi pietrişuri cu sedimentaţie încrucişată, peste acestea se suprapun depozitele loessoide ale câmpurilor interfluviale; grosimea acestor depozite poate atinge 3,5 m - 6,0 m. - depozite holocen - depozite aluvionare ale râului Siret (terasele medii şi inferioare) şi şesurile aluviale (grinduri şi plaje). Aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş, cu rare intercalaţii argiloase-nisipoase. Substratul zonei este reprezentat printr-un complex aluvionar, format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă holocenă, alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formaţiunile de platfomă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret. Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri din perimetrul de exploatare Umbraresti T22 este de tip aluvionar şi aparţine Holocenului superior. Structura depozitelor Structura depozitelor este torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Constituţia litologică este dată în principal de nisipuri mediu granulare la grosiere şi pietrişuri. Nisipurile sunt cuarţoase, cu forme subrotunjite, iar pietrişurile conţin elemente de cuarţ, gresii, cuarţite şi calcare, cu un grad de rotunjire avansat. Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat subţire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal. Compoziţia mineralogică Compoziţia mineralogică reflectă provenienţa din roci rezistente la procesele fizico-chimice: - fracţiunea nisipoasă, alcătuită din nisip slab, prăfos, mijlociu la mare, cu granule de cuarţ, subrotunjite şi subangulare, cenuşii la care se adaugă granule de feldspat şi muscovit cu fragmente mici de roci (calcare, şisturi, gresii); - fracţiunea grosieră, alcătuită din şisturi cuarţo-feldspatice, gresii calcaroase, calcare, cuarţite, micaşisturi, gresii silicioase, marnocalcare şi microconglomerate; Caracteristici mineralogice-petrografice: Gresiile sunt predominante în raport cu celelalte fragmente de roci. Ele apar de obicei sub forma rotunjită şi mai rar aplatizate, fiind bine rulate. Cuarţul apare ca granule rotunjite brun cenuşiu cu fete bine lustruite. Japsul apare ca elemente aplatizate cu fete netede, bine rulate. Marnele sunt ca fragmente compacte, destul de dure cu forme aplatizate, uneori lamelare. Calcarele se întâlnesc în fragmente bine rotunjite cu suprafeţe lustruite. În ceea ce priveşte impurităţile, agregatele de la Umbrăreşti T22 nu prezintă corpuri străine (acizi humici, mică, cărbune, sulfuri). Compoziţia granulometrică a zăcământului Compoziţia granulometrică a întregului zăcământ indică prezenţa unor acumulări de nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1243/1974), în care cele trei fracţii se prezintă astfel:



37/125

Granulometrie (%) Părţi levigabile (< 0,05 mm) Nisip (0,05 – 2,0 mm) Pietriş (3,0 – 20 mm) Bolovăniş (> 20 mm)

23 % 37% 35 % 5 % Partea levigabilă are o valoare mai mică de 5 % şi se datorează în special unor pelicule de argilă care apar în zăcământ. Prin sortare se pot obţine următoarele sorturi în procente: sort 0 – 3 mm (23%), sort 3 – 7 mm (15%), sort 7 – 16 mm (20%), sort 16 – 31 mm (20%), sort 31 – 71 mm (17%). Sorturile se încadrează în prevederile STAS 1243/74. Caracteristicile granulometrice prezintă următoarele valori ale raportului parametrilor geometrici:

Caracteristici granulometrice Condiţii Sort 7 – 16 mm Sort > 16 mm

b/a Minim STAS 0.73 0.68

0.74 0.66

c/a Minim STAS 0.48 0.33

0.47 0.33

Valorile medii obţinute se încadrează în limitele admise de STAS 1687/1984 (min. 0.66) pentru b/a şi min. 0.33 pentru c/a). Aceste valori indică un grad avansat de rulare şi rotunjire, semn al distanţei mari parcurse de sedimente. Caracteristici fizico – mecanice: - densitate aparentă 2500 – 2600 kg/m3; - densitate în grămadă în stare afânată 1970 kg/m3; - densitate în grămadă în stare îndesată 2160 kg/m3; - porozitate aparentă 1,48 – 1,96 %; - rezistenţă la strivire 72 – 78 %; - rezistenţă la îngheţ 0,9 – 2,4 %; - volum de goluri 26 – 30 %; Din datele prezentate mai sus rezultă că substanţa utilă prezintă caracteristici care se încadrează în limitele STAS 1687/1984. Caracteristici fizico – chimice: - conţinut nul în corpuri străine; - conţinut în fragmente de argilă este < 1%; - paietele de muscovit, submilimetrice sunt în proporţie de până la 0,2%; - materia cărbunoasă este absentă; - humus – culoare galbenă; - săruri solubile până la 0,25%; - sulfuri, sulfaţi: urme slabe. Domenii de utilizare Caracteristicile fizico – mecanice ale nisipurilor şi pietrişurilor din zăcământ şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare – sortare sunt corespunzătoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrări de drumuri, valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile: - STAS 662-89: Agregate naturale de balastieră pentru lucrări de drumuri; - STAS 1667-76: Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali;

Produsul minier comercializabil rezultat din activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor în perimetrul Umbrăreşti T 22 este produsul minier brut – balast utilizat astfel: - ca material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare metoda ploturilor şi a pernelor de balast; - ca materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 - Bc 7,5;


38/125

- balast pentru straturi de fundare drumuri; - balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere; 4.3.2. Surse de poluare Solul şi subsolul ar putea fi afectate prin aplicarea tehnologiei de exploatare a nisipurilor şi Pietrişurilor prin scurgeri accidentale de produse petroliere (motorină, ulei). Prin aplicarea tehnologiei de exploatare a agregatelor minerale (nisip şi pietriş), calitatea solului nu va fi afectată din punct de vedere chimic; vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi termice ale solului, morfologia terenului şi peisajul zonei. Exploatarea zăcământului implică excavarea resurselor de agregate minerale pe o adâncime maximă de 8,0m (incluzând şi grosimea copertei de 0,20m), fiind limitată la cota de 27,5mdM, aşa cum rezultă din documentaţia tehnică de fundamentare. Volumul mediu de nisip şi pietriş estimat este de cca

778.474,4mc. Pe amplasament nu se vor depozita carburanţi şi uleiuri. Alimentarea cu combustibili se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. 4.3.3. Prognozarea impactului Accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje/mijloace de transport. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, care implică utilizarea de utilaje care corespund legislaţiei în vigoare, apreciem că prin excavarea agregatelor naturale de râu nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului - exploatarea agregatelor naturale de râu va fi delimitată strict la conturul zonei solicitate; - pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor/mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz, etc.) se vor executa în ateliere specializate autorizate; - deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi; - se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul şi proiectul de refacere a mediului; - se vor respecta: adâncimea maximă de excavare şi pilierii de siguranţă;



39/125

4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de excavaţie a agregatelor naturale de râu şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de excavare şi staţia de sortare (beneficiari). Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16t Lw ≈ 107 dB(A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB (A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare normală. 4.4.2. Prognozarea impactului In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor naturale de râu, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă, atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului. Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătatea şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psiho-senzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).



40/125

Din punct de vedere al biodiversităţii, deranjul cauzat de prezenţa fizică a operatorilor nu va determina un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia arboricolă, iar cele din vecinătatea drumului sunt de obicei obişnuite cu traficul, ele pot fi afectate de defrişări (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor (nu este cazul; suprafaţa amplasamentului şi zonele învecinate sunt acoperite de asociaţii vegetale ierboase specifice solurilor cu deficit de umiditate). Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit (vegetaţie arborescentă redusă şi predominarea speciilor ierboase) zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări. La limita perimetrului, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje se va încadra în prevederile legislaţiei în vigoare. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Se vor folosi drumurile existente (drumul de exploatare folosit de agenţii economici din zonă şi de utilajele agricole în perioada campaniilor agricole) şi în continuare pe cca 1km; societatea va amenaja un drum de exploatare pe cca 50m, pentru a ajunge la perimetru. Pentru utilizarea drumului cu lungimea de 10 km faţă de DN 25 Galaţi-Tecuci, se va solicita acceptul Consiliului Local Umbrăreşti. Se vor lua măsuri astfel încât pe perioada de execuţie a lucrărilor să nu se producă zgomote şi disconfort care ar putea afecta vecinătăţile. Intreţinerea drumului de acces se va face prin lucrări de astupare a gropilor apărute, volume mai mari de piatră şi balast fiind puse în operă în special toamna şi primăvara. Se execută şi tranşeea de atac spre prima fâşie de exploatare din care se va exploata începând cu trimestrul II 2012, în zona laturii 1-2. Distanţa faţă de zona locuită este de 5km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB.

4.5. Biodiversitatea Proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Amplasamentul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi” se află în interiorul: � ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarată prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; � sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, declarat prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.


41/125

Perimetrul solicitat “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” (inclus în lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (formularul srandard Natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene natura 2000 în România, modificată şi completată prin HG nr. 971/2011), se află în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Amplasarea perimetrului Umbrăreşti T22 în raport cu Aria de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (sursa: ArcMap)

La fel, in baza Ordinului nr. 2387 din 29 septembrie 2011, modificat prin Ordinul MMDD

nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, perimetrul proiectului este situat în ROSCI0162 Lunca Siretului inferior.

Amplasarea perimetrului Umbraresti T22 in raport cu Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (sursa: ArcMap)


42/125

Justificare legată de suprafaţa studiată. In ceea ce priveşte suprafaţa studiată prin proiect menţionăm că pentru aprecierea eficientă a elementelor de biodiversitate dintr-o zonă luată în studiu, prin evaluarea de mediu, realizată pe diverse planuri/proiecte, de regulă, sunt luate în calcul suprafeţe mai mari faţă de perimetrul obiectivului de investiţie. In acest sens aducem informaţii asupra suprafeţelor din proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, cum sunt: perimetrul de exploatare cu suprafaţa de 13,79ha; iazul piscicol cu suprafaţa de 13,80ha. Astfel, reieşind din documentaţia tehnică a proiectului, structura terenului studiat, suprafeţele incluse în proiect, etc., s-a stabilit că perimetrul în care au fost realizate observaţiile asupra componentelor de floră şi faună, ce a stat la baza realizării studiului de evaluare adecvată, să acopere suprafaţa de 30ha. O suprafaţă de studiu mai mare avantajează cercetătorul în ceea ce priveşte calitatea studiilor realizate. In cadrul unor astfel de cercetări în teren se pot identifica: - o diversitate biologică mai mare a speciilor de biodiversitate; - înregistrarea unui număr mai mare de specii de floră şi faună; - identificarea mai precisă a habitatelor existente pe suprafaţa studiată; - aprecierea cu mare precizie a efectivelor şi a distribuţiei speciilor şi a populaţiilor, etc.; Din punct de vedere metodologic, realizarea unor cercetări mai detaliate şi elaborate asupra florei şi faunei studiate prevede: inventarierea speciilor de floră şi vegetaţie din zona de amplasament şi vecinătăţi; colectarea de materiale vegetal pentru identificare; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice, etc. La fel, în identificarea în teren a speciilor de faună de nevertebrate şi vertebrate (entomofaună, herpetofaună, avifaună, mamofaună, etc.) în diferite aspecte fenologice; înregistrarea efectivelor numerice a acestora; a localizării şi distribuţiei lor, etc. 4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 4.5.1.1. Prezentarea ariilor naturale protejate A. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000).

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38.496ha, fiind situat, atât în regiunile biogeografice continentală, cât şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%). Este o zonă cu altitudini medii (cca 30m) în care dinamica râului Siret se face remarcată. Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt: � terenuri arabile neirigate (34,2%); � păşuni (7,6%); � păduri de foioase (21,3%); � zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%); � zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%); � mlaştini (4,7%); � cursuri de apă (12,1%); � ape stătătoare (3,5%)

Fig. 6. Aria de protective specială avifaunistică

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (Harta din Formularul standard Natura 2000)


43/125

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 1

Nr. crt. Cod habitat Denumire habitat

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional);



44/125

Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230 i D A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus

5-12 p

B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus



45/125

ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. � Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. �Balta Tălăbasca reprezinta o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundatii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 - Managementul sitului

Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.



46/125

B. Situl de importanţă comunitară ROSCI0162- Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000).

Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protecţie specială (SCI):

Coordonatele sitului Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine Regiunea biogeografică

Latitudine Longitudine Min. Max. Med. Continentală Stepică N 450 46' 22" E 270 20' 33" 25081 0 302 47 x x Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ

teritoriale cuprinsă în sit (în procente): - RO011 Bacău (2%); - RO026 Vrancea (42%); - RO024 Galaţi (49%); - RO021 Brăila (7%).

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez Supr.rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustilolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Ghenopodion rubri şi Bidention 0,5 B C B B

9110* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0,2 C C B C

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion Albae)

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B 1335 Spermophilus citellus P

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1220 Emys orbicularis P C B C B 1166 Triturus cristatus P C B C B 1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P C B C B 1124 Gobio albipinnatus P C B C B



47/125

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B

1145 Misgumus fossilis P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejowia aurata P C B C B 1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C B 1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Populaţie: Motiv M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitat N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211-213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul Vechi si

Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa(de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului(ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) - 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5%; paduri caducifoliate - 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) - 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).



48/125

Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.

Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce

mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de

arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha,

respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza O.S. Adjud, O.S. Focsani si O.S. Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei protejate

RO04 Rezervatie naturala - 0,74 Balta Talabasca RO04 Rezervatie naturala - 1,42 Padurea Neagra

Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor - Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru

Conservarea Diversitatii Biologice din municipiul Focsani.

4.5.1.2. Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitrar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului. 4.5.1.2.1. Pasari a. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul • Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În România este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.



49/125

• Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeroasă doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Se estimeaza un impact nesemnificativ in populatia speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”. • Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În România este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. • Erete de stuf - Circus aeruginosus. În România este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu se anticipeaza un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei.



50/125

• Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Egreta mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu se anticipeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu se anticipeaza un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În România este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului



51/125

Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În România este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu se anticipeaza un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În România este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.



52/125

• Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipeaza un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. • Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu se anticipeaza un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei. Mentionam ca urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna (pasari), in ceea ce priveşte speciile acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, nu au fost observate in migratie si iernat pe suprafaţa planului analizat. Referitor la migratia speciilor de pasari specificam ca pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existenţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens. Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, de asemenea şi pe suprafeţele învecinate. Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în populaţia speciei, speciile migratoare de pasari, semnalate în zona de studiu, sunt afectate nesemnificativ. Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, menţionăm următoarele:



53/125

� speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice şi silvice, nu au fost identificate pe amplasamentul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit); � habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, habitate care nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie; � speciile de păsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influenţate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie. b. Tipuri de habitate si specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” se află în interiorul ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, părţi componente a Retelei Natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului.

Tipuri de habitate prezente în sit şi specii de faună enumerate în Anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata au fost urmatoarele: � 3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion,; � 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii; � 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); � 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention,; � 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; � 91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; � 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Tipurile de habitate mentionate nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” propus a se realiza pe amplasamentul situat în extravilanul comunei Umbrăreşti, Tarlaua T22, Parcelele P1, P2, P3, judeţul Galaţi.

c. Specii de fauna desemnate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului c1. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE �� Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei



54/125

urmare a realizarii investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”. �� Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, islazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”. c.2. Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

� Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”. �Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”. � Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.



55/125

c.3. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE �� Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste în Dunare şi raurile de ses pana în zona colinara, cat şi în balti mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, în perimetrul Umbrăreşti, T22, judeţul Galaţi”. �� Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat şi în ape statatoare, evitand insa în general pe cele cu mult mal; în balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste în cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana în zona crapului; în unele rauri mici de ses traieste în zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste în Dunare şi în cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca şi curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare şi fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv în ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, în zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia



56/125

nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita în balti pana în zona de coline mai rara în raurile de ses. în rauri se localizeaza în portiunile maloase şi în bratele laterale. Prefera substratul malos şi cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste în fluvii şi rauri de ses, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, în comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea în rauri se intalneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste în ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste şi în portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste în Dunare şi raurile de deal şi ses, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul



57/125

Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste în Dunare şi în raurile mari şi relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. În baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. c.4. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

�� Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa şi Asia exceptand nordul insulelor britanice şi al tarilor nordice. Specia comuna în România, se intalneste în taote zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. �� Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste în locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, în campile umede şi mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. În România este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m. Distributie. Este o specie europeana, cu aeal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata şi în Turcia, Iran. În Europa intalnita mai cu seama în partea centarla şi de est. Statutul speciei în România este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii şi degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi”. 4.5.2.2. Flora 4.5.2.2.1. Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat Din punct de vedere al provinciilor floristice zona studiata este cuprinsa in Regiunea Pontico-sud-siberiana, Provincia Danubiano-pontica, Districtul Silvostepa Baraganului, Moldovei si Dobrogei, iar din punct de vedere al vegetatiei zona corespunde vegetatiei de lunca si pajistilor seminaturale umede, mezofile sau cu vegetatie de tip stepic.


58/125

Foto. 1. Aspecte din perimetrul de exploatare Umbraresti, judetul Galati

Zona cercetata se afla situata in Lunca Siretului Inferior unde, din punct de vedere

climatic, se încadrează în ținutul de climă de câmpie cu veri foarte calde și uscate, iernile geroase fiind marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, in Lunca Siretului valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, produc modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, umed și răcoros vara și mai umed și mai puțin rece iarna. In ceea ce priveste utilizarea terenurilor, conform Sistemului de clasificare a habitatelor Corine Land Cover 2006, se constata faptul ca perimetrul destinat exploatarii se afla situat intre teritorii cu vegetatie naturala si seminaturala: � paduri de foioase (311) situate de-a lungul malului Siretului; � pasuni (231) – reprezinta propriu-zis functiunea agricola a terenului cercetat; � mlastini continentale (411) – acest tip de habitat inconjoara practic amplasamentul cercetat.

Fig. 7 Utilizarea terenurilor in zona cercetata conform Sistemului de clasificare a habitatelor Corine Land Cover 2006 (sursa: ArcMap)


59/125

In urma cercetarilor s-a constatat faptul ca zona, implicit habitatele, vegetatia si flora din zona cercetata, sunt supuse impactului antropic prin exploatarea pietrisului si practicarea pasunatului. Vegetatia din amplasament se situeaza la limita dintre habiat (biotop) seminatural si habitat degradat din cauze naturale, preponderent, insa, antropice. Sunt prezente habitate de pajiste mezofila-mezoxerofila, care in perioada de vara prezinta carcater xeric, marginite de borduri formate din tufarisuri cu specii lemnoase caracteristice (Populus spp., Salix spp., Prunus spinosa, Rosa canina, Rubus caesius), precum si ochiuri de apa cu vegetatie caracteristica palustra si acvatica (comunitati cu Phragmites australis (stuf) etc.). Asociatiile vegetale, care edifica habitatele identificate: � Agrostetum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja et al. 1956 – cenozele acestei asociatii se instaleaza pe locuri plane, umede, cu soluri aluvionare foarte fertile. Este una dintre cele mai raspandite asociatii de pajisti, fiind cantonata in luncile raurilor, in zavoaie. Conditiile ecologice imprima un carcater mezo-higrofil pronuntat, reflectat prin tructura floristica: Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Medicago lupulina, Trifolium fragiferum, T. pratense, T. repens, Potentilla reptans, Lotus corniculatus, Ranunculus repens, ysimachia nummularia, Daucus carota, Gratiola officinalis, Roripa sylvestris;

Foto. 2 Vedere din amplasament Pajisti cu Botriochloa ischaemum si Artemisia austriaca

Foto. 3 Vedere din amplasament Pajisti marginite de ochiuri de apa cu vegetatie specifica acvatica si palustra



60/125

� Poetum pratensis Ravarut et al. 1956 – pajistile dominate de Poa pratensis prezinta o larga raspandire, ocupand de preferinta aluviunile nisipoase, nisipo-lutoase, lacovistile, fitocenozele prezentand un puternic caracter mezofil. Prezinta o structura bogata in specii, precum Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Trifolium repens, Ranunculus repens, Daucus carota, Lolium perenne, Dactylis gomerata, Taraxacum officinale, Lotus corniculatus, Elymus repens, Trifolium pratense, Medicago lupulina; � Eleocharitetum palustris Schennikov 1919 – asociatia este larg raspandita in luncile raurilor, in crovuri, pe marginea baltilor, peste tot unde este prezent excesul de umiditate la nivelul solului. Solul caracterisic este cel mlastinos care in perioada estivala devine adesea zvantat la suprafata. Este o asociatie de tranzitie de la vegetatia palustra inspre cea mezofila, continand specii cu spectru larg in privinta factorului hidric: Oenanthe aquatica, Mentha aquatica, Phrragmites ausralis, Agrostis stolonifera, Potentila reptans; � Salicetum albae Issler 1924 s.l. – asociatia este larg raspandita in luncile raurilor. Fitocenozele se prezinta, adesea, ca un brau ingust care insoteste cursurile de apa, mai rar formeaza zavoiaie dese. Specia caracteristica Salix alba este insotita de S. fragilis, iar celelalte specii componente sunt adaptate la conditii de umiditate in exces. Structura floristica: Salix spp., Populus nigra, P. alba, ornus sanguinea, Rubus caesius, Humulus lupulus, Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rosa canina, Urtica dioica, Galium aparine, Agrostis stolonifera, Stellaria aquatica, Althaea officinalis etc.; � Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Kristiansen 1937) Pop 1977 – aceasta asociatie prezinta o larga raspandire in toata tara; se dezvolta pe versanti insoriti si erodati, cu soluri putin evoluate. Suprafetele edifcate de Botriochloa ischaemum sunt slab furajere si se instaleaza dupa asociatiile edificate de Festuca valesiaca sau F. rupicola prin degradarea acestora. Prezinta numeroase subasociatii (moldavicum, dobrogicum etc.). In zona cercetata aceasta asociatie este prezenta in enclave, raspandite pe intreaga zona de pajiste/ pasune. Reprezinta, probabil, si intruziuni ale vegetatiei de tip stepic in zona mezofila, dat fiind caracterul destul de arid influentat climatic prin verile foarte calduroase. Mentionam si prezenta habitatului R8704 Comunitati antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major (intalnit pe terenuri virane si margini de drum/ culturi. Majoritatea plantelor componente sunt de talie mica: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Hordeum murinum, Eragrostis minor, Poa annua, Polygonum aviculare etc.). Acest tip de habitat nu prezinta valoare conservativa, iar in amplasament se intalneste pe drumuri si margini de drum. Amplasamentul cercetat nu constituie o zona in care sa fie prezente specii floristice de interes conservativ/ interes national sau specii rare. Lista speciilor identificate: Agropyron repens, Hordeum murinum, Eragrostis minor, Lepidium ruderale, Balotta nigra, Stellaria media, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Cirsium vulgare, Taraxacum officinale, Capsella bursa-pastoris, Agrostis stolonifera, Dactylis glomerata, Calamagrostis epigeios, Poa pratensis, Carduus acanthoides, Juncus efusus, Juncus atratus, Potentilla reptans, Ranunculus reptans, Amaranthus retroflexus, Trifolium repens, Trifolium pratense, Medicago spp., Polygonum aviculare, Plantago media, Bidens sp., Festuca valesiaca, Xanthium strumarium s.l., Conyza canadensis, Achillea setacea, Artemisia austriaca, Cerastium sp., Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Galium aparine, Rumex hydrolapathum, Plantago media, Senecio vulgare, Senecio vernalis, Erigeron annuus, Veronica persica, Veronica arvense, Cardaria draba subsp. draba, Centaurea diffusa, Phragmites australis, Stellaria palustris, Rumex sp., Lysimachia nummularia, Gratiola officinalis, Mentha aquatica etc. Pe terenul analizat nu au fost identificate habitate de interes comunitar si nici specii de flora cu importanta conservativa (specii de interes comunitar/ specii rare).

Vegetatia predominanta este cea de pajiste/ pasune mezofila-mezoxerofila secundara, degradata prin efectele generate de activitatile umane, la care se adauga zone umede reprezentate prin zone de mlastina.



61/125

Desi amplasamentul nu prezinta importanta conservativa, se remarca zonele adiacente cu grad ridicat de naturalitate, care trebuie mentinute si conservate prin protejarea acestora de efectele unui impact potential negativ.

4.5.2.3. Fauna 4.5.2.3.1. Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate Fauna din aria proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este

caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o

diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Amfibieni si reptile

Herpetofauna este reprezentata de broasca mică de lac - Rana esculenta, soparla cenusie - Lacerta agilis, sarpele de casa - Natrix natrix si guster - Lacerta viridis.

Facem o scurta caracterizare a speciilor identificate: � Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”. � Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în perimetrul studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” va fi nesemnificativ . � Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare izolate observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera tufisuri, terenuri cu vegetatie spontana. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie. � Natrix natrix (şarpele de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare singulare intalnite in vecinatatea perimetrului studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: intalnit in preajma baltilor, lacurilor, pajistilor sau zonelor lipsite de vegetaţie. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Mamifere

� Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. Intalnit in toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi etc. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândita în toata Europa. In România, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti. Semnalata in zona



62/125

limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. � Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului proiectului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate in terenurile limitrofe perimetrului studiat. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. � Microtus arvalis (şoarece de câmp). Relevanţa sitului pentru specie. Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu. Specia prefera, in special, terenurile agricole. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie. � Erinaceus concolor (arici rasaritean). Habitat caracteristic: Padure, pajiste, tufaris, teren cultivat, gradini, localitati. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Păsări In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de pasari, in majoritate specii

comune, care nu necesita masuri speciale de conservare. In cele ce urmeaza prezentam o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a planului si relatia acestora cu cu obiectivul de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Specii de păsări observate in zona de studiu Tabel 1

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară Familia Ordinul Tip F

Nr. ex. obser-

vate Observaţii

1. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV 5 ex. în zbor

2. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes OV 7 ex. în zbor

3. Nycticorax nycticorax

starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV 5 ex. în zbor

4. Ciconia ciconia

barză albă Ciconiidae Ciconiiformes OV 21 ex. în zbor

5. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes MP 2 ex. în zbor

6. Falco tinnunculus

vânturel roşu Falconidae Falconiformes MP 3 ex. în zbor

7. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes OV 7 ex. In zbor

8. Tringa ochropus

fluierar de zavoi Scolopacidae Charadriiformes P 3 ex. In zbor


63/125

Legendă: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP-parţial migratoare; OV-oaspeţi de vară; P-specii pasaj)

Fig. 8. Fenologia speciilor de avifauna din perimetrul analizat si vecinatati

39%

23%

35%

3%

Sedentare

Parţial migratoare

Oaspeţi de vară

Specii de pasaj

9. Larus ridibundus

pescăruş râzător

Laridae Charadriiformes MP 37 ex. în zbor

10. Larus cachinnans

pescarus argintiu Laridae Charadriiformes S 14 ex. în zbor

11. Streptopelia decaocto

guguştiuc Columbidae Columbiformes S 8 ex. în zbor

12. Athene noctua

Cucuvea Strigidae Strigiformes S 1 ex. în zbor

13. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV 6 ex. în zbor

14. Upupa epops pupăză Upupidae Coraciiformes OV 4 ex. în zbor

15. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes S 2 ex. în zbor/pe sol

16. Alauda arvensis

ciocârlie de câmp

Alaudidae Passeriformes MP 6 ex. în zbor

17. Hirundo rustica

rândunică Hirundinidae Passeriformes OV 29 ex. în zbor

18. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes OV 12 ex. în zbor

19. Motacilla alba codobatură alba

Motacillidae Passeriformes OV 6 ex. în zbor/pe sol

20. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes S 3 ex. în zbor

21. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes S 8 ex. în zbor 22. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes S 15 ex. în zbor

23. Corvus frugilegus

cioara de semănătură Corvidae Passeriformes S 56 ex. în zbor

24. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S 14 ex. în zbor/pe sol

25. Sturnus vulgaris

graur Sturnidae Passeriformes MP 47 ex. în zbor/pe sol

26. Passer montanus

vrabia de câmp Passeridae Passeriformes S 25 ex.

în zbor/ tufarisuri

27. Fringilla coelebs

cinteză Fringillidae Passeriformes MP 10 ex. în zbor

28. Carduelis carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes S 6 ex. în zbor

29. Emberiza citrinella

presura galbena Emberizidae Passeriformes S/OI 12 ex.

în zbor/ tufarisuri

30. Miliaria calandra

presură sură Emberizidae Passeriformes MP 5 ex. în zbor/ tufarisuri



64/125

Prezentam in continuare caracteristicile speciilor de pasari observate in zona de amplasament a proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” :

� Egretta garzetta (egreta mica). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara perimetrului proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Ardea cinerea (starc cenusiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Nycticorax nycticorax (starc de noapte). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei de amplasament a proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Ciconia ciconia (barza alba). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor in afara perimetrului proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera pajistile si pasunile umede. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Larus cachinnans (pescarus argintiu). Specie Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Buteo buteo (şorecar comun). Specie parţial migratoare. Nu cuibăreşte în aria proiectului. Specia a fost observată în zbor in timpul migratiei. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.



65/125

� Riparia riparia (lastun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul studiat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul proiectului. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului proiectului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus monedula (stăncuţă). Specie sedentară. L: 33 cm. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi, Uşor de recunoscut după ceafa şi umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Trăieşte în colonii. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.



66/125

� Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Emberiza citrinella (presură galbenă). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Miliaria calandra (presură sura). Specie migrator partial, comună în regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4.Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia ierboasa si arbustiva din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de

migraţia păsărilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii parţial migratoare, specii


67/125

oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii oaspeţi de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeţi de vară, oaspeţi de vară în pasaj şi oaspeţi de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parţial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare.

Zona de est a României se caracterizează prin importante căi de migraţie la nivel national, cât şi european. Acestea sunt orientate din direcţia nord-vest, vest-nord şi nord-est în front larg sau îngust, concentrându-se ca o pâlnie uriaşă în Delta Dunării, de unde, pe deasupra Dobrogei şi de-a lungul ţărmului Mării Negre, se continuă spre Bosfor, răspândindu-se apoi din nou spre Asia şi Africa.

Migraţia de toamnă a păsărilor prin sudul Moldovei, Muntenia si Dobrogea se face pe mai multe căi, acestea vizând şi zona studiata.

Migraţia de primăvară prin zonele amintite si Delta Dunării se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre ţărmul Mării Negre şi peste Marea Neagră, celelalte drumuri de migraţie fiind în general identice cu cele de toamnă. Fig. 9. Căile de migraţie de toamnă a pasarilor din România: 1 – ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelor şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor (Rudescu 1958).

Cercetari cu privire la migraţia păsărilor în România, în general, şi pe teritoriul judeţului

Vrancea, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie pe cursul raului Siret, frecventat, in special, de specii de păsări acvatice.

Observatiile efectuate in zona de amplasament a obiectivului de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul obiectivului de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate.

S-au inregistrat putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriu-zisa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe intreg bazinul hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia.

In zona proiectului analizat nu s-a inregistrat o migratie intensa a pasarilor. Se considera, că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în formă de dispersie, migrand pe suprafete mai intinse. Aria proiectului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilor



68/125

conditii favorabile pentru popas, odihna si hranire. La aceste aspecte se adauga pasunatul practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale etc.

Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate semnalate în zona de studiu nu sunt afectate, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una de tranziţie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Prin realizarea obiectivului de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraţie a păsărilor.

In Tab.2 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu.

Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 15 specii de păsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determină să afirmăm că diversitatea specifică a acestei arii este una redusa.

Este evident ca suprafetele agricole, terenurile excesiv pasunate, zona puternic antropzata, nu reprezinta un habitat favorabul păsărilor în perioada de migratie. La acestea se adauga si lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei naturale, ce ar crea conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie.

Nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, nu exista un coridor important pentru migratia păsărilor.

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus s-au intalnit prin efective, relativ mari, parcurgand distante apreciabile în căutare de hrană.

Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi, cat si acvatice, identificate in aceasta perioada. De obicei pasarile rapitoare vânează solitare peste suprafetele de pasune din zonă. Astfel, urmare a monitorizarii realizate mentionam urmatoarele aspecte: speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteaza amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se hrani in zona o perioada indelungata de timp. Speciile acvatice Egretta garzetta, Vanellus vanellus, Larus ridibundus s-au identificat doar tranzitand zona de studiu, fara a stationa pentru popas sau hranire.

Studiile realizate in aria proiectului si imediata vecinatate nu au indicat prezenţa unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta principala de migratie pe amplasamentul studiat. Astfel, urmare a lucrarilor planificate a fi realizate in cadrul proiectului nu vor fi modificate rutele de zbor ale pasarilor.

Având în vedere aspectele legate de migratia pasarilor din aria proiectului, prezentate in studiul de fata, precizam că prin realizarea proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, migratia pasarilor va fi afectata nesemnificativ.

Specii de pasari identificate in perioada migratiei (migratori partiali/oaspeti de vara) Tabel 2

Nr. Crt.

Nume ştiinţific

Denumire

populară Data observării

Număr exemplare Fenologie Observatii

1. Egretta garzetta

Egreta mică

5.IV.2011, 14.IV. 2011, 21.IV. 2011, 18.IX. 2011, 12. X. 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

8 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 15-20 m; directia de zbor: S-E,N.

2. Ciconia ciconia

Barză albă

21.IV. 2011, 28.IV. 2011, 05.V. 2011, 12. V. 2011, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011, 12.IV.2012

21 ex. OV

Grupuri de pasari/exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N.

3. Ardea cinerea

Starc cenusiu

14.IV. 2011, 28.IV. 2011, 12. V. 2011, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011, 4.IV.

7 ex. OV exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-



69/125

2012, 23.IV.2012 V,N.

4. Buteo buteo Şorecar comun

18.III.2011, 24.III. 2011, 30.III.2011, 5.IV.2011, 14.X 2011, 12.IV.2012

2 ex. MP exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N.

5. Falco tinnunculus

Vanturel rosu

21.IV. 2011, 19.IX. 2011, 26.IX, 2011, 14.X 2011, 5.IV.2012, 21.IV.2012

6 ex. MP exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N.

6. Vanellus vanellus Nagat

14.IV. 2011, 21.IV. 2011, 28.IV. 2011, 05.V. 2011, 12. V. 2011, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

12 ex. OV

exemplare singulare grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 10-15 m; directia de zbor: S-N-V.

7. Larus ridibundus

Pescarus razator

30.III.2011, 5.IV.2011, 14.IV. 2011, 21.IV. 2011, 18.IX. 2011, 12. X. 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

84 ex. MP

grupuri de păsări/exemplare singulare în zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 20-35 m; directia de zbor: S-V,E.

8. Merops apiaster Prigorie

14.IV. 2011, 21.IV. 2011, 28.IV. 2011, 05.V. 2011, 12. V. 2011, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011, 30. IV.2012, 12.V.2012

28 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,N.

9. Upupa epops Pupăză

05.IV. 2011, 12. IV. 2011, 19.VIII. 2011, 26.VIII. 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

10 ex. OV

exemplare singulare grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 10-15 m; directia de zbor: S-N-V.

10. Alauda arvensis

Ciocârlie de câmp

24.III. 2011, 30.III.2011, 5.IV.2011, 14.IV. 2011, 21.IV. 2011, 05.V. 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

7 ex. MP exemplare singulare in zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N.

11. Hirundo rustica

Rândunică

05.V. 2011, 12. V. 2011, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

45 ex. OV

grupuri de păsări/ exemplare singulare în zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 15-25 m; directia de zbor: S-V,E.

12. Motacilla alba

Codobatură albă

18.III.2011, 24.III. 2011, 30.III.2011, 5.IV.2011, 12. IX. 2011, 12.III.2012, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

14 ex. OV exemplare singulare; inaltimea de zbor 10-15 m; directia de zbor: S-V, N.

13. Sturnus vulgaris Graur

18.III.2011, 24.III. 2011, 30.III.2011, 5.IV.2011, 14.X 2011, 4.IV. 2012, 23.IV.2012

168 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 25-30 m; >150 m, directia de zbor: S-N-V

14. Coturnix coturnix

Prepeliţă 28.IV. 2011, 05.V. 2011, 26.IV.2012, 7.V.2012

4 ex. OV exemplare singulare; inaltimea de zbor 15-25 m; directia de zbor: S-N-V

15. Fringilla coelebs

Cinteză

30.III.2011, 5.IV.2011, 14.IV. 2011, 21.IV. 2011, 18.IX. 2011, 05.X. 2011, 12. X. 2011, 26.III.2012, 7.IV.2012

32 ex. MP

grupuri de păsări/ exemplare singulare (3-5 ex.); inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E.

Abrevieri: OV – specie oaspete de vară; MP –migrator parţial; P – specie de pasaj. In corespundere cu legislatia in vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă



70/125

mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie (Umbraresti). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe amplasamentul Umbrăreşti, judeţul Galaţi; d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Amplasamentul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona invecinata. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale arealul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleţi, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malului raului Siret, localitati si amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a proiectului, in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie. Menţionăm ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea activitatilor proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului planului mentionam următoarele: �� biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; �� pe terenul analizat nu au fost identificate habitate de interes comunitar si nici specii de flora cu importanta conservativa (specii de interes comunitar/ specii rare); �� flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este cea de pajiste/pasune mezofila-mezoxerofila secundara, degradata prin efectele generate de activitatile umane;



71/125

�� speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat; �� cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului; �� impactul asupra biodiversitatii din perimetrul proiectului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie este nesemnificativ. 4.5.2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Suprafata amplasamentului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” prevazută pentru realizarea obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este incadrata in grupa terenurilor agricole si peisaje artificiale, comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005). Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele speciilor sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie.

4.5.2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Specificam, ca în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.

Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul standard Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ceea ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul standard Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

4.5.2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura nici uneia dintre populatiile



72/125

vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este reprezentata de pajiste/pasune mezofila-mezoxerofila secundara, degradata prin efectele generate de activitatile umane.

In ceea ce priveste fauna de pe amplasament si vecinatati, in majoritate, s-au identificat specii comune, doar unele dintre acestea avand statut de protectie.

Impactul asupra biodiversitatii zonei studiate, urmare a realizarii proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este nesemnificativ. 4.5.2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate ale Luncii Siretului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele), s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole, etc., ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide), etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).



73/125

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este situat in arii protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Activitatea prognozata în proiectul analizat – extragerea de agregate minerale de râu şi amenajarea unui iaz piscicol, va afecta nesemnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

4.5.2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit: � cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; � pajisti aluviale din Cnidion dubii; � păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; � rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; � zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber si Zingel zingel. Printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior; herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus; mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice, care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

4.5.2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivul de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, inregistreza suprafete considerabile, de aceea si aprecierea starii de conservare este dificila.



74/125

Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081ha, iar aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având suprafata de 38.496ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret şi de intervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, extragerea de balast din albia râului, construcţia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit neautorizat s.a.).

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative: - uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret; - practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a. La fel, si construirea lacurilor de acumulare (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei. Referitor la speciile de pasari desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, acestea sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior amintim de: - practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor); Asadar, cu privire la starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. 4.5.2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentatia intocmita pentru obiectivul de investitie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”: � Certificat de urnbanism nr. 270/9965 din 15.12.2011; � Documentatia tehnica necesara pentru obtinerea “Avizului de Gospodarire a Apelor – Amenajare iaz piscicol, in terasa mal stang a raului Siret cu recuperarea nisipului si pietrisului”, perimetrul Umbraresti T22, Com. Umbrafesti, judetul Galati;



75/125

� Documentatia tehnica pentru “Amenajare iaz piscicol, in terasa mal stang a raului Siret cu recuperarea nisipului si pietrisului”, perimetrul Umbraresti T22, Com. Umbrafesti, judetul Galati; � Documentatie pentru obtinerea Certificatului de urbanism Extravilan comuna Umbraresti, Tarla 22, parcela 1, 2 si 3. Plan topografic. SC COMINSANT PROIECT SRL. 4.5.1.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046 din 23.02.2010, conform Ordinului MMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei arii protejate (2010).

Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor arii protejate.

4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului 4.5.2.1. Evaluarea impactului 4.5.2.1.1 Impactul direct si indirect.

Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 145.100mp, in extravilanul comunei Umbrăreşti, Tarlaua T22, Parcelele P1, P2, P3, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă, pe un teren aflat în proprietatea SC BALASCOND SRL (conform Contractului de locaţiune şi exploatare încheiat la data de 02.12.2011), pe care se va desfasura proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate. Pe terenul analizat nu au fost identificate habitate de interes comunitar si nici specii de flora cu importanta conservativa (specii de interes comunitar/ specii rare).

Vegetatia predominanta este cea de pajiste/pasune mezofila-mezoxerofila secundara, degradata prin efectele generate de activitatile umane.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute pentru desfăşurarea activitatilor din plan, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

4.5.2.1.2 Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului

“Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” prin excavarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a drumurilor comunale, judeţene şi naţionale), amenajarea şi popularea cu peşte a iazului piscicol, specificate in obiectivele investitiei.

Astfel, un exemplu de impact pe termen scurt îl poate servi deranjul, în general al speciilor de avifaună, cauzat de execuţia lucrărilor de excavaţie din perimetrul balastierei (ex. zgomotul provenit de la instalaţiile şi utilajele folosite, etc.).

Din speciile identificate în zona de studiu, întâlnite pe sol sau vegetaţia arbustivă, ce pot fi afectate de un astfel de impact, amintim de passeiforme, cum sunt Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone comix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella, Miliaria calandra, ş.a.

Astfel, zgomotul şi deranjul provocat de activităţile de extragere a agregatelor de râu, nu vor distruge habitatele specifice acestora, la fel nu vor deteriora baza trofică, nu vor schimba modul de viaţă, cât şi comportamentul lor, deoarece speciile respective se caracterizează printr-o mobilitate sporită, deplasându-se cu uşurinţă în diverse biotopuri din zonă pentru procurarea hrănii, odihnă şi reproducere.



76/125

După cum s-a menţionat anterior în studiul prezentat, speciile de avifaună amintite nu cuibăresc în perimetrul studiat, aria de distribuţie a acestora înregistrând o suprafaţă mult mai mare.

Impactul asupra altor specii, cum sunt cele acvatice (Ardea cinerea, Vanellus vanellus, Tringa ochropus, Larus cachinnans, Larus ridibundus, ş.a.) este la fel, redus, deoarece acestea, doar tranzitează zona de studiu, în căutare de hrană, fără a staţiona pe amplasament pentru hrănire, odihnă sau reproducere.

Impactul pe termen scurt, în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare a obiectivului de investiţie va influenţa nesemnificativ speciile de floră şi faună din zona de amplasament deoarece, după cum s-a menţionat anterior, pe suprafaţa studiată nu au fost semnalate specii şi habitate de importanţă conservativă.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

4.5.2.1.3 Impactul in faza de constructie În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ

tranzitoriu. Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din rau (nisip, pietris) si a amenajarii unui iaz piscicol, motivate de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate privată, cu rezerve de nisip şi pietriş ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege.

În faza de construcţie unele specii de faună (păsări, mamifere, etc.), ce nu reprezintă specii prioritare şi nu necesită măsuri speciale de conservare, vor fi afectate direct de activităţile realizate prin proiect. Amintim aici de Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone comix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella, Miliaria calandra, ş.a., întâlnite pe sol sau vegetaţie arbustivă. Acestea se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului de investiţie, unde vor găsi condiţii similare de mediu cu cele din perimetrul studiat.

Referitor la alte specii de păsări care s-au identificat doar în zbor, fără a se opri pentru hrănire, odihnă sau reproducete pe suprafaţa perimetrului studiat, impactul înregistrat este nesemnificativ, fără a fi afectate condiţiile de mediu şi modul de viaţă al acestora.

În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din rau (nisip, pietris) si a amenajarii unui iaz piscicol, il poate avea zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele folosite (ex: buldozer, excavator, autobasculante. Astfel, speciile de fauna (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă.

In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandari de reducere a acestuia.

4.5.2.1.4. Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra

biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.



77/125

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei si 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi.

In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Astfel, activitatile planificate a fi realizate nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii.

Emisiile în aer. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice activitatatii de extracţie a agregatelor minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport.

Emisii în apă. In ceea ce priveste alimentarea cu apă pentru extracţia agregatelor naturale de râu, menţionăm că pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă a iazului piscicol pentru umplere, primenire şi completare se va face din pânza freatică şi din precipitaţii (ape meteorice).

Referitor la evacuarea apelor uzate menajere în perioada de extracţie, acestea se vor colecta în toalete ecologice. Nu se produc ape uzate tehnologice. Societatea nu va prelucra prin spălare-sortare balastul.

Nu se evacuează apă din bazinul piscicol.

4.5.2.1.5 Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

4.5.2.1.6 Impactul rezidual. Studiul de evaluare adecvată inainteaza recomandari de

reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

4.5.2.1.7 Impactul cumulativ. Efectele cumulative

Justificarea alegerii perimetrului în care s-au analizat efectele cumulative. După cum s-a menţionat în studiul de evaluare adecvată prezentat (3.1.7. Impactul

cumulativ, efecte cumulative), planul propus se va amplasa într-o zonă în care se mai desfăşoară şi alte investiţii: SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni. Pentru a evalua efectul cumulativ al activităţii de exploatare a agregatelor minerale din albia râului Siret s-a cuantificat impactul prognozat pentru perimetrul SC BALASCOND SRL în raport cu celelalte balastiere, menţionate mai sus, care exploatează în zonă. Astfel s-au evaluat căile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului şi a vibraţiilor, ş.a.



78/125

In consecinţă, în alegerea perimetrului în care s-au analizat efectele cumultative, s-a ţinut cont de anumite limite spaţiale, appreciate la cca 5-6km. Aşadar în aprecierea limitelor în interiorul cărora s-a făcut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potenţiale din zonă (cca 5-6km), s-a ţinut cont de:

- Localizarea geografică a amplasamentelor; - Limitele perimetrelor; - Distanţele între ele; - Infrastructura de drumuri de acces în Lunca Siretului Inferior, ce pot fi utilizate în comun; - Impactul înregistrat de acestea asupra habitatelor şi a speciilor de biodiversitate din zonă,

inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul şi vibraţiile;

După cum s-a specificat în studiul prezentat efectele cumulative asupra zgomotului şi vibraţiilor se cumulează cu zgomotele produse de alte balastiere, ce exploatează aggregate de râu (nisip şi pietriş), perimetrele cărora se află în vecinătate.

Aşadar aprecierea/cuantificarea impacturilor cumulate a balastierelor din zonă asupra habitatelor din Lunca Siretului Inferior şi excavarea agregatelor minerale s-au luat în calcul următoarele aspecte:

- Tipuri de habitate întâlnite în perimetrul exploatării şi vecinătăţi; - Specii de floră şi faună protejate identificate în perimetrul exploatării şi vecinătăţi, inclusiv cele

care au stat la baza desemnării siturilor ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;

- Activităţi antropice desfăşurate în perimetrul exploatării şi în vecinătatea acesteia, ş.a. - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative;

Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul din comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat. In zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. S.C. BALASCOND S.R.L. are ca profil de activitate extracţia agregatelor minerale (nisip şi pietriş) din albia minoră a râului Siret, perimetru de exploatare Umbrăreşti T22, situat în ariile naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” si alte investitii din zona: SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile.

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect: crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi



79/125

mortarelor, au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast).

Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (distanta relativ mici dintre obiective – SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni, atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul agregatelor de rau, a utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: excavator, autobasculantă etc., poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” si vecinatati, se va folosi in comun un drum amenajat pentru circulatia transportului auto.

Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni.

Intre proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, ce prevede extracţia de agregate minerale în terasa mal stâng a râului Siret, în perimetrul Umbrăreşti T22, în vederea amenajării piscicole, efectul cumulat va exista in raport cu balastierele din zona, in ceea ce privesc activitatile de extracţie de materie prima – agregate minerale brute, nu si in cazul efectuarii lucrarilor de amenajare piscicola prin amenajarea şi popularea cu peşte a iazului piscicol, etc. Mentionam, ca aceste activitati, atat in faza de constructie, cat si cea de functionare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite.

Incadrarea în procedura de evaluare:

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, planul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni. Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite. Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului:

- evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de exploatare, productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ. S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în



80/125

faza de execuţie. In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de

cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” si vecinatati, pe suprafata de cca 5-6 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei. S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a. Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma implementarii masurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele: - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere.

In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la: balastiere, statii de sortare, statii de betoane etc. Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat. Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Obiectivul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” are drept scop excavarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a drumurilor comunale, judeţene şi naţionale), amenajarea şi popularea cu peşte a unui iaz piscicol (Memoriu de prezentare, 2012). Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Astfel, studiul de evaluare adecvata specifica urmatoarele informatii in ceea ce priveste protectia factorilor de mediu (Memoriu de prezentare, 2012):

Protectia calitatii apelor Influenţa lucrărilor de exploatare asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane,

precum şi a obiectivelor existente în zonă. Lucrările de extracţie a agregatelor minerale se vor executa în terasa mal stâng a râului Siret, la peste 1,0km de dig mal stâng râu Siret. In această situaţie lucrările de exploatare a agregatelor minerale nu vor influenţa în sens negativ nici un obiectiv din zonă.

Titularul proiectului este obligat ca prin desfăşurarea activităţii de exploatare a agregatelor minerale să nu producă deteriorari ale terenurilor aflate în proprietate publică sau privată din zona de exploatare.

Exploatarea agregatelor naturale de râu se face direct din terasa râului Siret. Deoarece în situaţia actuală exploatarea agregatelor minerale se limitează până la cota 20,00mdM, adâncimea maximă rezultată din profilele transversale executate este de 8,00m, extracţia



81/125

zăcământului se poate realiza cu utilajele clasice din dotarea unităţii. Influenţa exploatării balastului asupra apelor subterane este minimă, existând doar riscul producerii unor poluări accidentale, datorită prezenţei utilajelor/mijloacelor de transport.

Evacuarea apelor uzate Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate tehnologice. În cadrul procesului

tehnologic care se desfăşoară în amplasament nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate deoarece nu se produc ape uzate. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică.

Protectia aerului In perioada extragerii agregatelor natutrale de râu, impactul asupra factorului de mediu

aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş).

Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul „Umbrăreşti T22” unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă; conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87. Vânturile dominante sunt cele din nord şi sud, după care urmează vânturile de nord-est şi sud-vest. Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul

extracţiei şi încărcării agregatelor naturale de râu, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului.

Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului.

Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf.

Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului.

Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătatea şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psiho-senzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).



82/125

Din punct de vedere al biodiversităţii, deranjul cauzat de prezenţa fizică a operatorilor nu va determina un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia arboricolă, iar cele din vecinătatea drumului sunt de obicei obişnuite cu traficul, ele pot fi afectate de defrişări (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor (nu este cazul - suprafaţa amplasamentului şi zonele învecinate sunt acoperite de asociaţii vegetale ierboase specifice solurilor cu deficit de umiditate). La limita perimetrului, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje se va încadra în prevederile legislaţiei în vigoare.

Protecţia solului şi a subsolului - solul şi subsolul poate fi afectat prin aplicarea tehnologiei de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor; - scurgeri accidentale de produse petroliere (motorină, ulei).

Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, care implică utilizarea de utilaje care corespund legislaţiei în vigoare, apreciem că prin excavarea agregatelor naturale de râu nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. Prin aplicarea tehnologiei de exploatare a agregatelor minerale (nisip şi pietriş), calitatea solului nu va fi afectată din punct de vedere chimic; vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi termice ale solului, morfologia terenului şi peisajul zonei.

Exploatarea zăcământului implică excavarea resurselor de agregate minerale pe o adâncime maximă de 8,0m (incluzând şi grosimea copertei de 0,20m), fiind limitată la cota de 27,5mdM, aşa cum rezultă din documentaţia tehnică de fundamentare.

Volumul mediu de nisip şi pietriş estimat este de cca 778.474,4mc. Pe amplasament nu se vor depozita carburanţi şi uleiuri. Alimentarea cu combustibili se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate.

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

Perimetrul solicitat ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este situat în terasa mal stâng a râului Siret şi se află în următoarele arii naturale protejate: � aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior declarată prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin HG nr. 971/2011; � situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificaarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România.

Menţionăm că studiile realizate in perimetrul comuna Umbraresti, judetul Galati, au demonstrat ca investitia ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

S-au inaintat recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati.



83/125

Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii recomandarilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi

asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei. 4.5.2.2. Evaluarea semnificatiei impactului

• procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de importanta

comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 145.100mp, teren aflat în tarlaua T22, proprietate privata a SC Balascond SRL. Suprafata respectiva reprezinta un procent de 0,038% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si 0,058% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, dupa cum s-a specificat anterior, SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni vor funcţiona temporar pe o perioadă limitata de timp, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun cu lucrarile de executie a obiectivului de investitie ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Asadar, impactul asupra ecosistemelor luncii Siretului inferior, exprimat, doar, pe suprafetele perimetrelor amintite, va fi resimtit temporar, in intervale diferite de timp, ce va atenua mult presiunea antropica execitata asupra habitatelor si a speciilor de fauna din zonele mentionate.

Astfel, realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta, gasindu-si suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.), intalnind conditii similare in zonele invecinate.

Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

• procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana,

odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in zbor tranzitand

perimetrul balastierei fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Egretta garzetta (egreta mica), Ciconia ciconia (barza alba), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur). In acelasi context, mentionam ca suprafetele invecinate proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc.

• fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);

Prin realizarea obiectivului de nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar



84/125

desemnate pentru ariile protejate din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior).

Referitor la habitatele terestre de pe amplasament, acestea au fost reprezentate prin vegetaţie fara importanta conservativa.

Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului proiectului si a vecinatatilor. Astfel, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie si operare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

• durata sau persistenta fragmentarii;

In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural presupune afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta populatiile existente.

Legat nemijlocit de realizarea proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, afirmam ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora.

Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de executie si operare a proiectului.

• durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria

naturala protejata de interes comunitar; Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei

Consiliului Europei - 79/409/CEE: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Ciconia ciconia (barza alba), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) se va mentine pe perioada de executie si operare a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii obiectivului de investitie.

• schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a unei specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite, superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire.



85/125

In ceea ce priveste ecosistemul natural al luncii Siretului inferior acesta se caracterizeaza printr-o biodiversitate statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel, habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare, viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte: cosaşi şi lăcuste, fluturi., specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejate desemnate pentru lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor.

• scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu au identificat prezenta tipurillor de habitate, a speciilor de flora si fauna de importanta comunitarea desemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa. Speciile de pasari identificate in zona de amplasament a obiectivului de investitie, in majoritate, au fost reprezentate prin specii comune, ce tranzitau zona studiata fara a stationa pentru hranire, odihna si reproducere.

Reiesind din cele expuse mai sus se apreciaza ca habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. • indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora.

Asadar, urmare a realizarii proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

4.5.3 Măsuri de reducere a impactului Biodiversitatea amplasamentului proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in proiectul ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare a unui iaz piscicol (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.).



86/125

Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” (3 specii din Directiva pasari, Anexa I, si 7 specii din Anexa II). Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Ciconia ciconia (barza alba): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări Menţionăm că pentru speciile de păsări din Anexa I a directivei Păsări: egreta mică –

Egretta garzetta, barza albă – Ciconia ciconia, stârc de noapte – Nycticorax nycticorax, înregistrate în zbor nu se impun mărui de reducere a impactului.

Pentru restul speciilor de păsări identificate (Anexa II din Directiva Păsări) este necesară respectarea următoarelor recomandări: - cu toate că efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi în acelaşi timp putem invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi să respectăm măsurile de protecţie înaintate; - în perioada reproductivă se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a se putea vedea dacă nu există exemplare de faună sau cuiburi de păsări; - în cazul identificării de cuiburi de păsări cu ouă, se recomandă recoltarea cu grijă a acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea de şantier;

Pentru a se evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei operaţiuni de către o instituţie specializată/ specialist in domeniu. In acest sens pot fi contactate: Societatea Ornitologică Română - Sucursala Galaţi, ARPM Galaţi. Menţiunile cu caracter biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul compartimentului biodiversitate ne permit să considerăm aceste situaţii puţin probabile. Totuşi acestea au fost menţionate pentru a se interveni în sutuaţiile de urgenţă. Metodele folosite în evaluarea impactului. Specificăm că speciile de păsări protejate, incluse în Anexa I a Directivei Păsări, de ex. Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Egretta garzetta (egreta mică), Ciconia ciconia (barza albă) au areale mari pentru hrănire şi, de aceea pot apărea pe amplasament şi în vecinătatea acestuia accidental, tranzitând zona în delasarea lor spre bazinele acvatice din vecinătate. În aprecierea impactului asupra speciilor de păsări din anexa I a Directivei Păsări a fost utilizată scara impactului în conformitate cu literatura de specialitate (Robu B., Macoveanu M., Evaluări de mediu pentru dezvoltare durabilă, 2010):



87/125

Notă de bonitate Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia/habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect.

Nu se aplică

1 Specia/habitatul este interceptat de poriect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/habitatul este interceptat de proiect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat


Impact moderat spre semnificativ


Impact semnificativ

Specie Distribuţie pe

amplasament si/sau vecinatate

Distribuţie pe sit

% posibil afectat de proiect*

Incadrare impact

Ciconia ciconia (barza albă) 2 ind. Pasaj: 300-500

indivizi 018 1

Egretta garzetta (egreta mică) 1 ind. Pasaj: 80-180

indivizi 1,1 1

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect. Conform încadrării de mai sus, speciile de păsări protejate din Anexa I a Directivei Păsări identificate in zona de studio sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect. Măsurile de reducere a impactului asupra speciilor de herpetofaună Pe perimetrul studiat şi în vecinătatea acestuia s-au identificat specii de reptile protejate incluse în Anexa IV a Directivei Habitate: Lacera agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşter), dar şi alte specii comune, precum Natrix natrix (şarpele de casă). Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificăm următoarele: datorită mobilităţii acestora sunt greu de depsitat, ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective ne indică faptul că acestea se retrag şi se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv în zonele periferice amplasamentului, precum şi cerintele ecologice ale astora, considerăm că speciile nu vor fi influenţate negativ în faza de excuţie a obiectivului de investiţie, şi nici în faza de operare. Deşi speciile de reptile înregistrate sunt protejate prin legislaţia de mediu, acestea s-au întâlnit în zonele învecinate amplasamentului, prin efective reduse. Executarea lucrărilor de excavaţie în vederea extragerii agregatelor minerale de râu nu va afecta semnificativ populaţiile speciilor respective, nu se va înregistra fragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere în distribuţia lor. Măsurile de reducere a impatului propuse asupra acestor specii de referă în principal la perioada de execuţie şi constau în: - Verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specific obiectivului de investiţie; - Mutarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat (de ex. reptile) apărute în zona de lucru în timpul operaţiunilor. Se recomandă translocarea tuturor indivizilor de reptile întâlnite în perioada lucrărilor, indiferent de specie;



88/125

- Păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de management al habitatelor; - Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zonă; - Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - Reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (lucrări de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele/mijloace de transport (ex.: încărcătoare, excavatoare, autobasculante) pentru protejarea speciilor de reptile; - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea direct a speciilor de herpetofaună; - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul eprimetrului pe suprafeţele strict necesare; - Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - Reparaţiile utilajelor/mijloacelor de transport se vor efectua în service-uri specializate pentru evitara scurgerilor accidentale de carburanţi, uleiuri, etc. După cum s-a menţionat anterior în studiul de faţă, cu referire la valorile creşterii nivelului de zgomot în zonă, de la care ar putea exista un impact negativ asupra speciilor sălbatice, specificăm că în legislaţia naţională nu se regăsesc prevederi explicite privind valorile creşterii nivelului de zgomot şi vibraţii, ce ar înregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de faună sălbatică (ex.: nevertebrate; vertebrate: peşti; amfibieni, reptile, mamifere, etc.). În ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de utilaje/mijloace de transport în timpul excavaţiei şi încărcării agregatelor de râu asupra speciilor de faună, implicit asupra speciilor de herpetofaună, se apreciază că aceste va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. Zomotul produs de utilaje, mijloace de transport, etc., deranjul asupra speciilor de herpetofaună, urmare a realizării activităţilor specificate în proiectul “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii agregatelor minerale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu vor afecta semnificativ speciile de reptile identificate în perimetrul studiat, deoarece acestea nu folosesc pentru hrănite, odihnă şi reproducere amplasamentul balastierei. Suprafaţa perimetrului studiat nu reprezintă locuri favorabile pentru habitarea acestora, ele fiind înregistrate în zonele limitrofe, pe margini de drumuri, sectoare cu vegetaţie ruderală, etc. Ca şi în cazul speciilor de avifaună, se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea disconfort nesemnificativ, având în vedere faptul că lucrările de extracţie se vor executa pe o perioadă limitată de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autobasculantele care vor transporta materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului.



89/125

Masuri de reducere a impactului Tabel 3

Etapa Grup de fauna posibil afectat Masuri propuse de reducere a impactului Perioada

Faza de executie

Avifauna � Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică Egretta garzetta, barza alba (Ciconia ciconia), starc de noapte (Nycticorax nycticorax). �� Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur);

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator);- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zonă;

Pe toata durata fazei de executie: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; � perioada de iarna: decembrie-februarie;

Faza de operare

Avifauna � Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică Egretta garzetta, barza alba (Ciconia ciconia), starc de noapte (Nycticorax nycticorax). �� Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de operare: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; � perioada de iarna: decembrie-februarie;



90/125

Faza de dezafectare

Avifauna � Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică Egretta garzetta, barza alba (Ciconia ciconia), starc de noapte (Nycticorax nycticorax). �� Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata perioada fazei de dezafectare: � perioada migratiei de primavara: martie-mai; � perioada de cuibarit: iunie-august; � perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; � perioada de iarna: decembrie-februarie



91/125

Impactul asupra avifaunei. Speciile de avifaună din zona de amplasament şi vecinătăţi s-a observat în cadrul studiilor realizate, în toate aspectele fenologice (hiernal, prevernal, vernal şi autumnal), acestea înregistrând un anumit statut fenologic: specii sedentare, oaspeţi de iarnă, oapseţi de vară, specii de pasaj. In majoritate păsările s-au identificat în zbor deasupra amplasamentului obiectivului de inevestiţie ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” şi vecinătăţi, tranzitând zona în căutarea locurilor pentru hrănire, cuibărit, etc. (Tab.1-2). Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris s-au înregistrat în zbor, aflându-se în perioada de toamnă (aspect autumnal) pregătindu-se pentru migraţie. Alte specii, precum sunt speciile de paseiforma: Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella, ş.a., întâlnite pe sol sau vegetaţie arbustivă s-au observat în majoritatea aspectelor fenologice (hiernal, prevernal, vernal şi autumnal). Păsările răpitoae de zi (Buteo buteo, Falco tinnunculus), cât şi cele acvatice (Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Larus cachinnans, etc.) s-au identificat în majoritatea aspectelor fenologice (hiernal, prevernal, vernal şi autumnal), cu precădere în timpul migraţiei de primăvară (aspect prevernal) şi toamna (aspect autumnal). De regulă păsările răpitoare s-au înregistrat în zbor deasupra zonei de amplasament şi vecinătăţi, celelalte specii s-au identificat atât solitar, cât şi în stoluri. Monitorizarea realizată a relevat afptul că speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus au tranzitat amplasamentul studiat şi implicit ternurile învecinate în timpul migraţiei, fără a staţiona sau a se hrăni în zona studiată pe o perioadă îndelungată de timp. Speciile acvatice Egretta garzetta, Vanellus vanellus, Larus ridibundus s-au identificat doar în zbor, fără a staţiona pentru popas sau hrănire. Impactul realizării obiectivului de investiţie ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” asupra grupurilor de păsări menţionate (răpitoare, specii acvatice, paseiforme, etc.) este redus, deoarece acestea doar tranzitează zona de studiu în căutare de hrană, fără a staţiona pe amplasament pentru hrănire, odihnă sau reproducere. Având în vedere cele menţionate specificăm că speciile de păsări protejate (ex.: specii de păsări inclse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), barza albă (Ciconia ciconia), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) semnalate în zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat. Impactul asupra avifaunei la momentul în care au fost observate speciile de păsări pe amplasamentul studiat, precum şi modul în care aceste specii folosesc habitatul pentru hrănire, cuibărire şi odihnă Observaţii ale păsărilor care utilizează zona ca loc de hrănire

Scop: Realizarea de observaţii cu privire la utilizarea zonei proiectului ca loc de hrănire al speciilor de avifaună (acvatice, răpitoare, paseiforme);

Teren şi metode: În zona studiată observaţiile ornitologice s-au realizat în aspect sezonier (hiernal, prevernal, vernal şi autumnal);

Rezultate: In majoritatea aspectelor fenologice speciile de avifaună nu au fost identificate hrănindu-se pe eprimetrul studiat. Majoritateaspeciilor întâlnite (ex. păsări răpitoare – Buteo buteo, Falco tinnunculus; păsări acvatice: Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, ş.a., s-au observat în zbor deasupra amplasamentului, fără a se opri sau a se hrăni în zona analiztă. Speciile de paseriforme identificate prin efective reduse, au folosit ca locuri de odihnă, hrănire şi reproducere biotopurile învecinate obiectivului de investiţie.



92/125

Concluzii: Amplasamentul analizat nu este unul propice pentru hrănirea păsărilor răpitoare, fiind identificate puţine păsări în căutare de hrană; la fel şi speciile acvatice nu au staţionat pe perimetrul studiat zburând spre alte habitate, mai favorabile pentru odihnă, hrănire şi reproducere. Alte specii, cum sunt paseiformele: Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella, ş.a., nu au fost observate hrănindu-se în perimetrul studiat. Observaţii ale păsărilor care utilizează zona ca loc de cuibărit

Scop: Identificarea speciilor de păsări în perioada cuibăritului, a perechilor nidicole, a cuiburilor păsărilor, ş.a.

Teren şi metode: Observaţiile s-au realizat în perioada aprilie-mai 2011-2012, în aspectele prevernal şi vernal, acoperind zona de studiu a proiectului;

Rezultate: Pe perimetrul obiectivului de investiţie nu s-au identificat perechi cuibăritoare, de asemenea cuiburi ale speciilor de păsări observate în zona de studiu;

Concluzii: speciile de păsări înregistrate nu utilizează amplasamentul obievtivului de investiţie ca loc de cuibărit. Pe perimetrul studiat nu s-au identificat cuiburi de păsări răpitoare (Buteo buteo, Falco tinnunculus); acvatice (Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Vanellus vanellus, Larus ridibundus) şi paseiforme (Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella). Observaţii privind păsările migratoare

Scop: Identificarea şi cuatificarea efectivelor de păsări migratoare care traversează zona propusă pentru echipamentul de investiţie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii agregatelor minerale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. S-au urmărit în special păsările cuprinse în fişa sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Teren şi metode: Observaţiile s-au realizat din puncte fixe din perimetrul studiat în intervalul de timp aprilei-mai/septembrie-octombrie 2011. Perioada de observaţie a cuprins perioadele migraţiei de primăvară şi toamnă a păsărilor.

Rezultate: S-a înregistrat un număr de 15 specii de păsări. Efectivele acestora au fost reduse, comparativ cu avifauna altor biotopuri învecinate, cum sunt: pădurea sau zonele umede. Diversitatea specifică a perimetrului studiat a fost redusă.

Concluzii: Datorită lipsei arbuştilor, a arborilor şi a vegetaţiei naturale, ce ar crea condiţii prielnice de odihnă şi hrănore pentru păsările aflate în migraţie, zona studiată nu reprezintă un habitat favorabil păsărilor în perioada de migraţie. Astfel, speciile de păsări migratoare nu folosesc perimetrul studiat ca locuri pentru popas, odihnă şi hrănire. Prin realizarea obiectivului de investiţie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii agregatelor minerale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu se vor modifica habitatele de hrănire, odihnă sau cuibărit a speciilor de avifaună, a rutelor de migraţie a păsărilor. In Tab. 2 sunt prezentate speciile de păsări cu statut de migratori parţiali/oaspeţi de vară identificate în timpul migraţiei în zona de studiu. Aşadar, în timpul ieşirilor în teren au fost observate un număr de 15 specii de păsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile împădurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determină să afirmăm că diversitatea acestei arii este una redusă. Este evident că suprafeţele agricole, terenurile excesiv păşunate, zona puternic antropizată, nu reprezintă un habitat favorabil păsărilor în perioada de migraţie. La acestea se adaugă lipsa tufişurilor, a arborilor şi a vegetaţiei natural, ce ar crea condiţii prielnice de poaps, odihnă şi hrănire pentru păsările aflate în migraţie. Nu s-au înregistrat păsări în migraţie în număr mare, ceea ce conduce la concluzia că în zona de amplasament a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale



93/125

de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu există un coridor important pentru migraţia păsărilor. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: - Din numarul total de 30 de specii de pasari observate, 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări); - Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 3), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului. Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I si II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări: � Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în exemplare singulare, inregistrand efective reduse. Pentru perimetrul studiat si vecinatati nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impun măsuri de protecţie. � Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) identificat doar în zbor, fiind o pasăre strict acvatică. În zona amplasamentului si vecinatati a fost identificata doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activitatile prevazute a fi realizate in cadrul investitiei ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie. � Barza albă (Ciconia ciconia). Specia a fost identificata in zbor deasupra zonei de amplasament in migratie, printr-un stol de 21 ex. Nu s-a inregistrat la cuibarire pe perimetrul studiat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Impactul lucrarilor specificate in proiect asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie. � Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de plan. Nu se impun măsuri de protectie. � Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursul raului Siret. Specia nu este afectată de activitatea relizarii investitiei ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Nu se impun măsuri de protecţie. � Pescarus argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificata în zbor in zona de amplasament si vecinatati. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a inregistrat la cuibarire in zona de studiu. Impactul activitatii de constructii din cadrul planului asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie. � Coţofană (Pica pica). Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie. � Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. � Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.



94/125

Pentru speciile respective au fost prevazute recomandari de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de reducere a impactului” pentru speciile de pasari incluse in Directiva Pasari, Anexa I si II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/ neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.

Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna: � realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari); � respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei; � respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; � reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice; � inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; � folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; � circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf; � colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament de către o firma specializată în salubrizare pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.); � se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.

Recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Padurilor, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).



95/125

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 4

Etapa Grup de faună posibil afectat Perioada de

implementare a măsurilor/responsabil

Control/ Monitorizare

Măsuri propuse de reducere a impactului

Faza de executie

�� Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), barza alba (Ciconia ciconia), starc de noapte (Nycticorax nycticorax). �� Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

Măsuri permanente/ Beneficiar/Constructor/ Responsabil de mediu

Contract de lucrări/ Raport de monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare; - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie;

Faza de execuţie Specii de herpetofaună: Lacerta viridis, Lacerta agilis



- Verificarea terenului înainte de ealizarea obiectivelor specifice obiectivului de investiţie; - Mutarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat (reptile) apărute în zona de lucru, în timpul executării lucrărilor. Se recomandă translocarea tuturor indivizilor de reptile întâlnite în perioada lucrărilor, indiferent de specie; - Păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de management al habitatelor; - Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitive; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de herpetofaună şi mamifere identificate în zonă;



96/125

- Reducerea perturbării mediului prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomot de la utilaje/mijloace de transport); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea direct a speciilor de herpetofaună şi mamifere; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de exploatare;

Faza de operare

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică Egretta garzetta, barza alba (Ciconia ciconia), starc de noapte (Nycticorax nycticorax). Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)



- Reducerea perturbării mediului prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomot de la utilaje/mijloace de transport); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de exploatare; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie;

Faza de operare Specii de herpetofaună: Lacerta viridis, Lacerta agilis



- Reducerea perturbării speciilor de herpetofaună prin emisii de zgomot (lucrări de excavare); - Evitarea distrugerii vegetaţiei de floră spontană; - Interzicerea capturării, izgonirii şi



97/125

distrugerii speciilor de herpetofaună de către personalul angajat; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de herpetofaună identificate în zona; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea direct a speciilor de herpetofaună; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de herpetofaună; - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

Faza de dezafectare

�� Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică Egretta garzetta, barza alba (Ciconia ciconia), starc de noapte (Nycticorax nycticorax). �� Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)



- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari. - Reducerea perturbării speciilor de avifaună, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie.

Faza de dezafectare Specii de herpetofaună: Lacerta viridis, Lacerta agilis



- Reducerea perturbării speciilor de reptile, urmare a lucrarilor de dezafectare; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de herpetofaună şi mamifere.



98/125

Impactul asupra speciilor de faună cauzat de zgomot şi vibraţii Cu referire la valorile creşterii nivelului de zgomot în zonă, de la care ar putea exista un

impact negativ asupra speciilor sălbatice, specificăm că în legislaţia naţională nu se regăsesc prevederi explicite privind valorile creşterii nivelului de zgomot şi vibraţii, ce ar înregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de faună sălbatică (ex.: nevertebrate; vertebrate: peşti; amfibieni, reptile, mamifere, etc.).

Este cunoscut faptul că speciile de păsări înregistrează un grad de sensibilitate ridicat la zgomotul produs de traficul rutier, al utilajelor, deoarece sunetele produse interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul acestora (de ex. Studiile realizate au demonstrat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu circulaţie intensă). Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat o reducere a efectivelor, unde zgomotul de fond depăşeşte 50db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40db. Cu toate acestea particularităţile terenului, precum şi tipurile de habitate din zona studiată pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări.

În ceea ce priveşte perimetrul studiat, cât şi zonele limitrofe, acestea sunt deja supuse unui impact antropic. De exemplu, drumurile de exploatare din zonă au fost şi sunt folosite în prezent de localnici pentru transportul utilajelor agricole, se circulă cu autoturisme, mijloace de transport cu tracţiune animală, etc., ceea ce a dus la sporirea deranjului asupra speciilor de faună, implicit asupra păsărilor, reducând efectivele acestora, pe suprafeţele respective. Păsările, la rândul loc s-au adaptat unor astfel de condiţii de mediu, găsindu-şi condiţii similar de vieţuire în habitatele învecinate.

Din punct de vedere al biodiversităţii, zgomotul produs de utilaje, mijloace de transport, etc., cât şi deranjul cauzat de prezenţa fizică a personalului angajat al obiectivului de investiţie “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii agregatelor minerale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu vor produce un impact semnificativ asupra speciilor de păsări din zona proiectului, deoarece speciile identificate, în majoritate, nu folosesc pentru hrănire, odihnă şi reproducere amplasamentul balastierei. Suprafaţa perimetrului studiat nu reprezintă locuri favorabile pentru cuibărit (vegetaţie arborescentă redusă şi predominarea speciilor ierboase), zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări.

In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor naturale de râu, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului.

Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort redus, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului.

Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu - apa - In perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; - Deşeurile menajere se vor depozita temporar în locuri special amenajate. - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: este de 7.149mp; Măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu – aer - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse;



99/125

- amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice. Măsuri de reducere a impactului asupra zgomotului şi vibraţiilor Se vor folosi drumurile existente (drumul de exploatare folosit de agenţii economici din zonă şi de utilajele agricole în perioada campaniilor agricole) şi în continuare pe cca 1km; societatea va amenaja un drum de exploatare pe cca 50m, pentru a ajunge la perimetru. Pentru utilizarea drumului cu lungimea de 10 km faţă de DN 25 Galaţi Tecuci, se va solicita acceptul Consiliului Local Umbrăreşti. Se vor lua măsuri astfel încât pe perioada de execuţie a lucrărilor să nu se producă zgomote şi disconfort care ar putea afecta vecinătăţile. Intreţinerea drumului de acces se va face prin lucrări de astupare a gropilor apărute, volume mai mari de piatră şi balast fiind puse în operă în special toamna şi primăvara. Se executa şi tranşeea de atac spre prima fâşie de exploatare din care se va exploata începând cu trimestrul II 2012, în zona laturii 1-2. Distanţa faţă de zona locuită este de 5 km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor, astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB.

Măsuri de reducere a impactului asupra solului şi a subsolului - exploatarea agregatelor naturale de râu va fi delimitată strict la conturul zonei solicitate; - pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor/mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz, etc.) se vor executa în ateliere specializate autorizate; - deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi;



100/125

- se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul şi proiectul de refacere a mediului; - se vor respecta: adâncimea maximă de excavare şi pilierii de siguranţă.

4.5.4. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate 4.5.4.1 Materiale şi metode Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus activitati de inventariere a florei zonei de amplasament si vecinatati; colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat; identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.

Metode de cercetare a faunei Studiul speciilor de fauna din perimetrul investitiei comuna Umbraresti, judetul Galati si vecinatati a constat in: - identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale

acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul proiectului, cat si pe terenurile limitrofe;

- observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte;

- inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, a efectivelor acestora, a distributiei lor, etc.

4.6. Peisajul Peisajul de pe malul stâng al râului Siret, situat în primul nivel de terasă al malului stâng, în apropierea contactului dintre acest nivel de terasă şi terasa înaltă este antropizat fiind teren neproductiv. 4.6.1. Impactul prognozat Având în vedere faptul că pe amplasament şi în vecinătatea acestuia singurele activităţi desfăşurate sunt cele de exploatare agregate minerale, iar distanţa faţă de aşezările umane din zonă este de peste 5 km, impactul produs de activitatea de extragere a agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret asupra peisajului va fi unul direct, local. 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului - sistematizarea unei excavaţii rămase în urma valorificării agregatelor naturale de râu; - atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductive prin realizarea amenajării piscicole; - inierbarea şi plantarea de arbori şi arbuşti decorativi; In concluzie, impactul asupra peisajului va fi pozitiv semnificativ.


101/125

4.7. Mediul social şi economic Comuna Umbrăreşti, în componenţa căreia intră satele Umbrăreşti, Umbrăreşti Deal, Torceşti, Condrea, Salcia şi Siliştea este aşezată în partea de vest a judeţului Galaţi. Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Umbrăreşti este de 8.092ha, din care teren agricol 5.639ha şi 2.453ha teren neagricol. Profilul economic al comunei Umbrăreşti este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, agricol, creşterea animalelor.

Zone agro-economice în raport cu pretabilitatea fondului funciar – judeţul Galaţi

Comuna Umbrăreşti este străbătută de drumul judeţean DN25, care face legătura cu Municipiul Tecuci, precum şi de drumul judeţean DJ253 care se desprinde din drumul naţional DN24 şi face legătura cu comunele Cudalbi, Băleni şi Viile. Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică - recensământul din anul 2007, populaţia comunei Umbrăreşti este de 7200 locuitori, naţionalitate română 100%. În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Umbrăreşti dispune de 87,68 loc/km2 şi se încadrează în categoria 65,10 – 105,00 locuitori/km2, sub media pe ţară, care este de 94,00 locuitori/km2. Distribuţia populaţiei pe sate este prezentată în tabelul de mai jos:

Sat An 2007 Umbrăreşti Deal 2546 Umbrăreşti 1951 Torceşti 736 Condrea 664 Salcia 946 Siliştea 357

Total 7200

Comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi este considerată centru cu activităţi industriale până la 20 de salariaţi.

Umbrăreşti


102/125

Industria – judeţul Galaţi Facilităţile oferite investitorilor constau în accesul în teritoriu: distanţa până la municipiul Tecuci este de 17,6 km. Proiectul propus va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcţii. 4.7.1. Prognozarea impactului Activitatea propusă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, contribuţii la bugetul local şi furnizarea de materiale de construcţii. 4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra mediului social şi economic. Proiectul propus nu va influenţa negativ calitatea mediului social şi economic din zonă.

4.8. Condiţii culturale şi etnice Proiectul „Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă”, în terasa mal stâng a râului Siret, în perimetrul Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu va avea influenţe asupra condiţiilor culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă. Conform Ordinului Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2361/2010 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice actualizată şi a Listei Monumentelor istorice dispărute, publicată în M.O. 670 bis din 01.10.2010, pe teritoriul Comunei Umbrăreşti, la marginea de est a Satului Umbrăreşti se află situl arheologic “Mahalaua de la Tămăşeni”– mil. IV a Chr. Eneolitic târziu, Cultura Gumelniţa (aspect Stoicani – Aldeni) – cod GL-I-s-b-02996.

Umbrăreşti



103/125

Aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general, cu a culturii Boian în Muntenia. Cu tot aspectul unitar al culturii, au putut fi definite câteva variante regionale: una nord-dunăreană, alta dobrogeană, cea de a treia sud-balcanică, la care se adaugă aspectul cultural Stoicani - Aldeni din nord-estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, care a trecut şi la est de Prut, în zona situată imediat la nord de Dunăre. Cultura Gumelniţa are, ca de altfel toate culturile neolitice, elementele ei specifice. Am sublinia în primul rând multitudinea de aşezări de tip tell, alături de care le aflăm pe acelea situate în terase, ostroave, martori de eroziune etc., întărite sau nu cu sisteme artificiale de apărare/ protejare şi constituite invariabil în preajma unor surse naturale de apă (izvoare, râuri, pârâuri, lacuri, mlaştini etc.) şi resurse naturale uşor exploatabile: ape, terenuri prielnice agriculturii, creşterii animalelor, vânătorii etc., acestea toate constituindu-se într-o anume categorie a relaţiilor omului cu mediul înconjurător. Pentru situl arheologic menţionat s-a instituit o zonă de protecţie necesară 500,00m (extravilan) şi 200,00 m în intravilan pe contur, care să asigure conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit. S-a întocmit studiul istoric, ca documentaţie separată şi parte componentă a prezentei lucrări – pentru stabilirea insitu a sitului arheologic (conform Studiului istoric comuna Umbrăreşti). Orice intervenţie asupra sitului arheologic din comuna Umbrăreşti, se face numai în condiţiile stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. În cazul în care pe amplasament, în timpul executării lucrărilor proiectate se vor descoperi vestigii arheologice, lucrările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

4.9. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului 4.9.1. Analiza mărimii impactului Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu. Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ, cât şi calitativ. Din categoria abordărilor de tip calitativ fac parte metodele de evaluare ilustrative şi respectiv, cele experimentale. Metoda Rojanschi Metoda se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite compararea stării mediului la un moment dat, cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite condiţii de dezvoltare. Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi. În acest sens se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.



104/125

Dacă aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor patru factori de mediu (apa, aer, sol-subsol, biodiversitate), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor, notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca metodă de simulare a efectului sinergic. Figura geometrică este un triunghi având date pentru trei factori de mediu. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se obţine un triunghi interior, cu o suprafaţă mai mică (Sr), înscrisă în figura geometrică a stării iniţiale. Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două suprafeţe (ideală şi reală): IPG = Si / Sr

În vederea analizării tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de poluare globală s-au calculat valorile acestui indice pentru cazurile posibile pentru trei factori de mediu. Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:

Nota de bonitate Valoarea Ip = Cmax./CMA

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru. - Starea de sănătate pentru om naturală.

9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2. - Efectele sunt nocive.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2. - Efectele sunt nocive.

4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3. - Efectele nocive sunt accentuate.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă. Cmax – concentraţia maximă calculată CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS Evaluarea impactului după metoda Rojanschi : a) Calculul indicilor de poluare: Ip Indicele de calitate pentru Apă ( Nb Apă) Având în vedere faptul că în perioada excavării nisipului şi pietrişului de pe amplasament nu vor rezulta ape uzate, exploatarea nu va intercepta stratul freatic: Ic = 0,00 - 0,25; � Nb Apă = 9. Indicele de calitate pentru Aer (Nb Aer) Factorul de mediu Aer va fi uşor influenţat de funcţionarea motoarelor auto, apreciindu-se nota de bonitate Ic = 0,0 -0,25; � Nb Aer = 9.



105/125

Indicele de calitate pentru Sol–Subsol şi Biodiversitate (Nb S,B) Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. Se apreciază nota de bonitate pentru sol – subsol, biodiversitate: Ic = 0,50 – 1,0; � Nb S,B = 7. Indicele de calitate pentru Aşezări Umane (Nb As. Um.) Datorită faptului că prin realizarea investiţiei se nu vor aduce prejudicii majore mediului înconjurător şi aşezărilor umane (distanţa faţă de zona locuită este de cca 5m faţă de zona obiectivului), impactul asupra aşezărilor umane se consideră a fi un impact pozitiv. În aceste condiţii: Ic As. Um. = 0,00 � Nb As. Um = 10 Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Factor de mediu Ic Nb Apa 0,25 - 0,50 9 Aer 0,0 - 0,25 9 Sol – Subsol, biodiversitate 0,50 – 1,0 7 Aşezări umane 0,0 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: - Factorii de mediu Apă şi Aer vor fi afectaţi în limite admise, nivel 1. - Factorii de mediu Sol – Subsol, Biodiversitate vor fi fi afectaţi în limite admise, nivel 3. - Factorul de mediu Aşezări umane nu va fi afectat. Calculul indicelui de poluare globală Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând metoda ilustrativă V. Rojanschi, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figura geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate. Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală IPG. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului. Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

IPG = Si / Sr unde: Si = suprafaţa stării ideale a mediului; Sr = suprafaţa stării reale a mediului; Pentru IPG = 1 - nu există poluare; Pentru IPG > 1 - există modificări de calitate a mediului. Pe baza valorii IPG s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:


106/125

Valoarea IP.G ; IP.G = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană. IPG = 1 - 2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă.

IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă.

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate acordate pentru factorii de mediu este o figură geometrică, a cărei suprafaţă este Sr = 152. Rezultă că IPG pe care îl va determina activitatea propusă este: IPG = Si / Sr ; IPG = 200/152; IPG = 1,31

Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, biodiversitate şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Calculul pentru stabilirea “Indicelui de poluare globală”, a condus la următoarea valoare: IPG = 1,31. In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG = 1,31, rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite admisibile. Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact. Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.

5. Analiza alternativelor Analiza alternativelor a fost tratată la cap. 1.10.

0

2

4

6

8

10

aer

apa

sol-

subsol, biodiversitate

asezari umane starea reala

starea ideala



107/125

6. Monitorizarea Monitorizarea lucrărilor de excavaţie în vederea extragerii naturale de râu şi amenajare piscicolă în terasa mal stâng, râu Siret de către SC BALASCOND SRL este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor. 6.1. Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată. Administratorul societăţii va întocmi rapoarte geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului geologic şi mişcarea anuală a resurselor. Societatea va întocmi: - măsurători topografice şi topobatimetrice cel puţin o dată pe an şi cu maxim 90 de zile înainte de expirarea avizului de exploatare; - inventarierea resurselor exploatate pe perioada pe care s-a solicitat avizul. 6.2. Factor de mediu apa. In perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Nu se vor evacua ape uzate în apele de suprafaţă sau în subteran. Pentru urmărirea în timp a fenomenelor de albie, la începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a unui număr de 5 profile caracteristice, iar după viiturile importante şi la terminarea extragerii se vor efectua măsurători topografice. Societatea va anunţa ARPM Galaţi, în maxim o oră în cazul în care apar situaţii deosebite care ar putea să afecteze mediul înconjurător. SC BALASCOND SRL va respecta prevederile Planului şi proiectului de refacere a mediului şi va raporta la ARPM Galaţi lucrările realizate pentru refacerea mediului, fizic şi valoric. 6.3. Factorul de mediu Aer. Monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. 6.4. Evidenţa gestiuni deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap 1 generarea deşeurilor, cap 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap 3 valorificarea deşeurilor, cap 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate. Administratorul societăţii va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat. Nu se vor evacua deşeuri direct pe sol, în apele de suprafaţă sau în apele subterane. 6.5. Factorul de mediu sol - urmărirea activităţii utilajelor din dotare astfel încât să se evite scurgerile de produse petroliere; - depozitarea temporară a deşeurilor menajere în recipiente etanşe şi preluarea acestora de societăţi autorizate specializate 6.6. Zgomot şi vibraţii Monitorizarea echipamentului implicat în procesul tehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproape de axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994.



108/125

6.7. Monitorizarea biodiversităţii Monitorizarea biodiversităţii din perimetrul proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei, s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna). Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: � inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; � colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; � realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; � identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; � determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Monitorizarea faunei In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Menţionăm că responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate. Rapoartele de monitorizare se vor prezenta anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 4

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni Reptile Mamifere Nevertebrate terestre

Legendă:

Perioada favorabilă Perioada optimă



109/125

Avand in vedere ca perimetrul proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” se afla in aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarilor, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifaunei

Metoda punctelor fixe şi a transectelor S-au ales anumite puncte de inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati

(150m pentru pasarile mici si 350-400m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica

inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (copaci,

sol, vegetaţie plutitoare, maluri, construcţii etc.), ce sunt caracteristice speciilor. Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari,

ulii, şoimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” a cuprins perioada martie 2011-aprilie 2012. Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, septembrie-octombrie 2011, aprilie-mai 2012. Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada martie 2011 - aprilie 2012.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocarlan, Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” mentionam urmatoarele: � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat speciile egreta mică (Egretta garzetta), starc de noapte (Nycticorax nycticorax) s-au identificat prin exemplare izolate in afara amplasamentului; barza alba (Ciconia ciconia), observata in migratie in afara perimetrului analizat); � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea planului; � impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.



110/125

7. Situaţii de risc În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri :

a. riscuri naturale: inundaţii, cutremure, sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale;

b. riscuri datorate activităţii desfăşurate. Riscurile naturale sunt: a.endogene: �� erupţii vulcanice – nu este cazul; �� cutremure – activitate mare în zonă; Zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11100/1/93) în zona cu gradul 8 de seismicitate. Conform normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 100/2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt Tc = 1.0 sec şi valoarea de vârf a acceleraţiei ag = 0,28. b.exogene: �� climatice – nesemnificativ; încărcările date de zăpadă conform Codului de proiectare: Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3/2005 având IMR 50 ani are valori de 2,0 KN/mp. Presiunea de referinţă a vântului conform Codului de proiectare: Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea Vântului, indicativ NP082/2004 pe intervalul de recurenţă de 50ani este de 0.5 KPa. �� geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni) – zona prezintă tasări datorită terenului; �� hidrologice (inundaţii) – terenul studiat nu este inundabil. Analiza de risc � Perioada de construire In perioada de construire situaţiile de risc sunt: - nerespectarea tehnologiei de extracţie - poluări accidentale cu produse petroliere. Cauzele care pot determina poluarea accidentală sunt: - păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor depăşesc cota de atenţie; - funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi transportul agregatelor minerale. Situaţiile amintite pot determina poluări ale apei râului Siret şi ale pânzei freatice. În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura funcţionarea în parametrii normali a utilajelor din dotare, iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic. Riscul de accident ţinând seama în special de tehnologia utilizată este redus. Nu se utilizează substanţe periculoase; alimentarea mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate, iar schimburile de ulei se vor efectua în afara amplasamentului, în service-uri autorizate. Parcarea mijloacelor de transport se face la sediul societăţii. Prin desfăşurarea activităţii de extracţie nu există riscuri majore de producere a accidentelor.



111/125

� Perioada de funcţionare In perioada de funcţionare situaţiile de risc sunt reprezentate de următoarele substanţe chimice periculoase: oxigen lichid tehnic (pentru menţinerea unei concentraţii de oxigen în apă) şi cloramina (dezinfectant). Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. Măsuri de prevenire a riscurilor În perimetrul de exploatare Umbrăreşti T22, societatea va respecta prevederile H.G. nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Societatea va respecta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare referitoare la prevenirea poluărilor accidentale: - Ordinul MMPM nr. 278/1997 privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale; - OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. In situaţia poluărilor accidentale cu produse petroliere, societatea va acţiona în baza Planului de prevenire şi combatere a poluării accidentale. Raportul de informare în cazul poluărilor accidentale va fi înaintat la autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi va avea următoarea structură:

Agent economic Act de reglementare Date de localizare exactă a poluării

Anul: Luna: Data: Ora: Localizarea poluării

Cauza producerii poluării accidentale (inclusiv tipul poluantului, categoria de periculozitate, cantitatea emisă în mediu)

Factorii de mediu afectaţi

Aer Apă Sol Alţi subiecţi

Modul de manifestare a fenomenului

Rezultatele analizelor (dacă s-au efectuat)

Recoltare probe Cine a recoltat Condiţii de recoltare Rezultatul analizelor

Tendinţa evoluţiei Creştere Staţionare Descreştere Măsuri luate La sursă De reducere şi/s-au eliminare a efectelor

Alte informaţii

Cine completează Raportul de informare

Numele şi prenumele Funcţia Anul Luna Data Ziua Ora Semnătură Stampilă

8. Descrierea dificultăţilor În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru perimetrul de exploatare Umbrăreşti T 22 nu au apărut dificultăţi de ordin tehnic sau practic.



112/125

9. Rezumat fără caracter tehnic 9.1. Descrierea proiectului Oportunitatea amplasării punctului de extracţie agregate naturale de râu în terasa mal stâng a râului Siret, în perimetrul Umbrăreşti T22, în vederea amenajării piscicole este motivată de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate privată, cu rezerve de nisip şi pietriş ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege. Lucrările propuse a fi realizate de S.C. Balascond S.R.L. nu vor afecta schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret, deoarece amplasamentul este situat la o distanţă de cca 2km faţă de albia minoră a râului. Conform Contractului de locaţiune şi exploatare încheiat la data de 02.12.2011, terenul este proprietatea SC BALASCOND SRL. Terenul se află în tarlaua T22, S = 145.100mp şi se compune din alipirea a trei suprafeţe de teren:

- 12.400mp în T22-P1, nr. cadastral 100442; - 92.600mp în T22-P2, nr. cadastral 100443; - 40.100mp în T22-P3, nr. cadastral 100444.

Perimetrul de exploatare agregate minerale Umbrăreşti T22 este situat în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2: „ dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii”.

Pentru autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.” Amenajarea piscicolă va avea următoarele caracteristici: � suprafaţa totală amenajată ca iaz: S = 13,80ha; � adâncime medie: h = 7.50m (inclusiv coperta), din care 2,5m sub nivelul hidrostatic; � taluz amenajat având panta de peste 450 ; � berma de 2m lăţime situată la adâncimea de 45m faţă de nivelul actual al terenului; � taluzele acumulării (partea de deasupra nivelului hidrostatic) vor fi impermeabilizate cu sol vegetal; � diguri laterale de contur avand L= 1.770m, cu secţiune trapezoidală, având B = 2 - 3m, b = 1 - 1.5m, h = 1,0 m. Digurile laterale, precum şi fixarea taluzelor aflate deasupra nivelului hidrostatic se va face fie cu sterilul provenit prin decopertare, fie cu lentilele de argilă întâlnite, zăcământul având o structură încrucişată, alternând strate cu nisip şi pietriş cu intercalaţii de argilă. Exploatarea nisipului şi pietrişului se va face în 2 trepte: - treapta I pe o adâncime medie de 3,5m; - treapta II pe o adâncime de 3m, din care cca 2,5m sub adâncimea nivelului hidrostatic; între ele situându-se o bermă intermediară.



113/125

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Accesul se realizează din drumul judeţean ce leagă localitatea Condrea de DN 25 Galaţi - Hanu Conachi - Tecuci, pe un drum de exploatare în lungime de cca 10Km, până în perimetru. Reglementări urbanistice Din punct de vedere administrativ, amplasamentul este situat în extravilanul comunei Umbrăreşti, Tarlaua T22, Parcelele P1, P2, P3, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă; oficialităţile locale şi-au dat acceptul pentru realizarea proiectului: � Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 270/9965 din 15.12.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: � la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul Comunei Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, judeţul Galaţi, conform PUG aprobat prin HCL Umbrăreşti nr. 13/30.03.2010 şi este proprietatea SC Balascond SRL, conform Contractului de locaţiune şi exploatare încheiat la data de 02.12.2011. � la regimul economic: - folosinţa actuală a terenului: teren arabil. - destinaţia propusă: lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi. � Lucrările propuse a fi realizate de S.C. Balascond S.R.L. nu vor afecta schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret deoarece amplasamentul este situat la o distanţă de cca 2000m faţă de albia minoră a râului. � Planul de situaţie; � Formulare standard Natura 2000: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Volumul mediu de nisip şi pietriş estimat prin metoda prezentată este de cca 778.474,4mc. Se estimează că rezerva va fi exploatată în cca 10 ani, cca 75.000 – 80.000mc/an. După extragerea agregatelor minerale se va amenaja iazul piscicol. Faza de pregătire şi exploatare piscicolă cuprinde : - plantări de vegetaţie specifică şi ameliorarea raportului oxigen/azot (realizarea habitatului propice populaţiei piscicole); - taluzele vor fi acoperite cu sol vegetal din depozitul de sol şi însămânţate cu iarbă şi vegetaţie mezohigrofilă şi palustră; - popularea cu peşte a iazului piscicol cu specii mixte : fitofag (novac), caras; sânger, crap românesc, somn în scopul creşterii crapului de cultură în bazinul piscicol realizat. Sistemul de creştere a peştelui în iaz va fi policultura şi se face în scopul valorificării potenţialului trofic natural, pornindu-se de la veriga primară. Se va folosi policultura cu specii de ciprinide. Crapul poate fi crescut împreună cu alte specii: sânger, cosaş, novac, caras, somn. Variante de populare: - Varianta 1 cuprinde: 60% crap românesc; 30% caras; 10% fitofag (novac). - Varianta 2 cuprinde varianta maximală de populare a amenajării piscicole: � Excavaţie agregate naturale de râu: 8 – 10 ore/zi, 5 - 6zile/săptămână, 180 zile/an; lucrările se vor executa în perioada 1martie – 30 noiembrie; nr angajaţi: 3; în perioadele de ape mari şi îngheţ nu se excavează. � Iaz piscicol: 24 ore/zi; 3 schimburi/zi x 8 ore; 7 zile/săptămână; 2 angajaţi (un operator şi un tehnician).



114/125

9.2. Impact prognozat 9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apă Din activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu rezultă ape uzate tehnologice. Se vor genera doar ape uzate menajere. Apele pluviale se vor infiltra direct în sol datorită permeabilităţii ridicate a substratului, fără a modifica compoziţia chimică a apei freatice. Apa din precipitaţii nu afectează calitatea materialului extras. Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. Toate activităţile necesare pentru întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în afara aplamsamentului, în locuri special destinate acestei activităţi. Nu se vor evacua direct ape uzate în emisar - râul Siret. Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori nu există riscul afectării solului şi a apei freatice. Apele tulburate în urma excavaţiei agregatelor de râu nu conţin elemente toxice, fracţiunile argiloase (părţi levigabile) se decantează în bazinul creat în zona excavaţiilor şi în zona adiacentă din aval. 9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer Sursele de poluarea atmosferei sunt reprezentate de: - surse mobile: emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de transport agregate; - surse staţionare şi mobile: emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament de la utilajele, autovehiculele care deservesc perimetrul de exploatare; Valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Exploatarea agregatelor se va realiza în perimetrul Umbrăreşti T22, unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă; conform estimărilor realizate, valorile concentraţiilor maxime admisibile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87. 9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol Accidental, în perioada de exploatare, solul şi subsolul poate fi contaminat direct sau prin intermediul mediului de dispersie: scurgeri accidentale de carburanţi, tasarea solului sub efectul circulaţiei; aceste lucrări pot produce modificări fizice care afectează caracteristicile şi proprietăţile solului, modificarea pH-ul solului, impurificarea solului cu metale grele, local cu hidrocarburi. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, apreciez că prin extracţia controlată a agregatelor minerale există o probabilitatea redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. 9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomot În faza de exploatare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Se vor respecta limitele maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. În plus amplasarea acestor surse de zgomot este la suficientă depărtare de aria protejata, prin urmare impactul asupra speciilor şi habitatelor din acestea va fi unul nesemnificativ. 9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităţii Pentru proiectul de investiţie a fost elaborat Studiul de evaluare adecvată. Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:



115/125

� procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de importanta

comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 145.100mp, teren aflat în tarlaua T22, proprietate privata a SC BALASCOND SRL. Suprafata respectiva reprezinta un procent de 0,038% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si 0,058% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, dupa cum s-a specificat anterior, SC WEST STAR SRL Iaşi, Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; SC MIHSTAR SRL Iveşti; SC MISTRAL SA Movileni vor funcţiona temporar pe o perioadă limitata de timp, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun cu lucrarile de executie a obiectivului de investitie ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Asadar, impactul asupra ecosistemelor luncii Siretului inferior, exprimat, doar, pe suprafetele perimetrelor amintite, va fi resimtit temporar, in intervale diferite de timp, ce va atenua mult presiunea antropica execitata asupra habitatelor si a speciilor de fauna din zonele mentionate.

Astfel, realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta, gasindu-si suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.), intalnind conditii similare in zonele invecinate.

Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona. � procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar

Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in zbor tranzitand perimetrul balastierei fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Egretta garzetta (egreta mica), Ciconia ciconia (barza alba), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur).

In acelasi context, mentionam ca suprafetele invecinate proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc. � fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Prin realizarea obiectivului de investiţie nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ariile protejate din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior).

Referitor la habitatele terestre de pe amplasament, acestea au fost reprezentate prin vegetaţie fara importanta conservativa.

Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului proiectului si a vecinatatilor. Astfel, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie si operare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.



116/125

� durata sau persistenţa fragmentării Nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente în sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau. � durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari incluse in Anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Ciconia ciconia (barza alba), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) se va mentine pe perioada de executie si operare a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”.

Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa, atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii obiectivului de investitie.

� schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaţa) Densitatea populatiilor din zona de amplasament a balastierei Umbrăreşti T22 şi vecinatati, va suferi modificari neânsemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii şi perpetuarii speciilor. � scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu au identificat prezenta tipurillor de habitate, a speciilor de flora si fauna de importanta comunitarea desemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa. Speciile de pasari identificate in zona de amplasament a obiectivului de investitie, in majoritate, au fost reprezentate prin specii comune, ce tranzitau zona studiata fara a stationa pentru hranire, odihna si reproducere.

Având în vedere cele prezentate mai sus, apreciem ca habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. � indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. 9.3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu 9.3.1. Impactul produs asupra apelor Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului activităţii asupra factorului mediu, concluzia desprinsă este că nu vor exista modificări calitative ale apelor subterane şi de suprafaţă. Un impact negativ se poate aprecia luând în considerare defecţiunile utilajelor şi mijloacelor de transport, puţin probabil, având în vedere faptul că acestea se supun inspecţiei tehnice periodice.



117/125

9.3.2. Impactul produs asupra aerului Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului activităţii asupra factorului mediu aer, concluzia desprinsă este că nu va fi generat un impact semnificativ asupra atmosferei din surse mobile. Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. 9.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar. Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. 9.3.4. Impactul asupra biodiversităţii 9.3.4.1. Avifauna In ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi” mentionam urmatoarele: � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat, speciile egreta mică (Egretta garzetta), starc de noapte (Nycticorax nycticorax) s-au identificat prin exemplare izolate in afara amplasamentului; barza alba (Ciconia ciconia), observata in migratie in afara perimetrului analizat); � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea planului; � impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ. 9.3.4.2. Flora

Pe terenul analizat nu au fost identificate habitate de interes comunitar si nici specii de flora cu importanta conservativa (specii de interes comunitar/ specii rare).

Vegetatia predominanta este cea de pajiste/ pasune mezofila-mezoxerofila secundara, degradata prin efectele generate de activitatile umane, la care se adauga zone umede reprezentate prin zone de mlastina.

Desi amplasamentul nu prezinta importanta conservativa, se remarca zonele adiacente cu grad ridicat de naturalitate, care trebuie mentinute si conservate prin protejarea acestora de efectele unui impact potential negativ. 9.3.4.3. Fauna

Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea



118/125

(crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Fauna de vertebrate. Amfibieni şi reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta, Lacerta agilis, Lacerta viridis,

Natrix natrix. Rana esculenta (broasca mică de lac). Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi

nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.

Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în perimetrul studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei proiectului “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” va fi nesemnificativ .

Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare izolate observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera tufisuri, terenuri cu vegetatie spontana. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Natrix natrix (şarpele de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare singulare intalnite in vecinatatea perimetrului studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: intalnit in preajma baltilor, lacurilor, pajistilor sau zonelor lipsite de vegetaţie. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a realizarii “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.

Arvicola terrestris (sobolan de apă). Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Mustela nivalis (nevastuica). Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.

Vulpes vulpes (vulpe). Pe perimetrul amplasamentului proiectului s-au identificat exemplare izolate. Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Lepus europaeus (iepure de cîmp). Exemplare singulare observate in terenurile limitrofe perimetrului studiat. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.

Microtus arvalis (şoarece de câmp). Exemplare izolate ale speciei s-au identificat in vecinatatea amplasamentului. Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie.

Erinaceus concolor (arici rasaritean). Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea “Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate minerale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi ”.



119/125

9.3.5. Impactul asupra aşezărilor umane şi asupra sănătăţii populaţiei Impactul activităţii asupra aşezărilor umane depinde de modul în care sunt afectaţi factorii de mediu: apă, aer, sol şi subsol. Activitatea care se va desfăşura în zona studiată nu va aduce modificări cu efecte negative asupra aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public. Cea mai apropiată zonă de locuit este amplasată la peste 5 km de zona obiectivului. Conform Certificatului de urbanism nr. 270/9965 din 15.12.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, terenul este situat în extravilanul Comunei Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, judeţul Galaţi, în zona propusă pentru lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi. 9.4. Măsuri de diminuare a impactului 9.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei - În perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; - Deşeurile menajere se vor depozita temporar în locuri special amenajate. - În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. - Suprafaţa ocupată de pilierii de siguranţă: este de 7.149mp; - Se va păstra un pilier de siguranţă de minim 5m faţă de terenurile adiacente; 9.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice. 9.4.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului şi subsolului - exploatarea agregatelor naturale de râu va fi delimitată strict la conturul zonei solicitate; - pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor/mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz, etc.) se vor executa în ateliere specializate autorizate; - deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi; - se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul şi proiectul de refacere a mediului; - se vor respecta: adâncimea maximă de excavare şi pilierii de siguranţă;



120/125

9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomot Se vor folosi drumurile existente (drumul de exploatare folosit de agenţii economici din zonă şi de utilajele agricole în perioada campaniilor agricole) şi în continuare pe cca 1km; societatea va amenaja un drum de exploatare pe cca 50m, pentru a ajunge la perimetru. Pentru utilizarea drumului cu lungimea de 10 km faţă de DN 25 Galaţi Tecuci, se va solicita acceptul Consiliului Local Umbrăreşti. Se vor lua măsuri astfel încât pe perioada de execuţie a lucrărilor să nu se producă zgomote şi disconfort care ar putea afecta vecinătăţile. Intreţinerea drumului de acces se va face prin lucrări de astupare a gropilor apărute, volume mai mari de piatră şi balast fiind puse în operă în special toamna şi primăvara. Se executa şi tranşeea de atac spre prima făşie de exploatare din care se va exploata începand cu trimestrul II 2012, în zona laturii 1-2. Distanţa faţă de zona locuită este de 5km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB. 9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii Biodiversitatea amplasamentului proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate în proiectul ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare a unui iaz piscicol (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” (3 specii din Directiva Pasari, Anexa I, si 7 specii din Anexa II). Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Ciconia ciconia (barza alba): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări



121/125

- Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

Menţionăm că pentru speciile de păsări din Anexa I a directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), barza albă (Ciconia ciconia), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), înregistrate în zbor nu se impun mărui de reducere a impactului. Pentru restul speciilor de păsări identificate (Anexa II din Directiva Păsări) este necesară respectarea următoarelor recomandări: - cu toate că efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi în acelaşi timp putem invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi să respectăm măsurile de protecţie înaintate; - în perioada reproductivă se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a se putea vedea dacă nu există exemplare de faună sau cuiburi de păsări; - în cazul identificării de cuiburi de păsări cu ouă, se recomandă recoltarea cu grijă a acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea de şantier;

Pentru a se evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei operaţiuni de către o instituţie specializată/specialist in domeniu. In acest sens pot fi contactate: Societatea Ornitologică Română - Sucursala Galaţi, ARPM Galaţi. Menţiunile cu caracter biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul cmpartimentului biodiversitate ne permit să considerăm aceste situaţii puţin probabile. Totuşi acestea au fost menţionate pentru a se interveni în sutuaţiile de urgenţă. Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna: � realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari); � respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a imita impactul asupra avifaunei specifice zonei; � respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; � reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice; � inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; � folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; � circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf; � colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament de către o firma specializată în salubrizare pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.); � se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.

Recomandări: toată perioada de implementare a proiectului ”Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” să fie asistată de o persoana/firmă/instituţie specializată în domeniul biodiversitate, acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, contractată de către beneficiar, care să se implice activ in implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).



122/125

Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect; Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca ; Deşeuri periculoase – deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase; Eliminare – orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei; Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice; Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ; Prag de alertă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/ evacuări ; Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;



123/125

Bibliografie Legislaţia de mediu �� OUG nr. 195/2006 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; �� Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare; �� HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului �� Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; �� HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; � Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor � HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; � HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare; � Ordinul MMP nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje; � OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001; � Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; � HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005; � OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; 15. HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. � Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; � STAS 12574/1987 privind calitatea aerului în zone protejate; � STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; � OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008; � HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000; � Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România; � HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; � Ordinul MMP nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; � HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România; � Raport privind starea mediului judeţul Galaţi; � Notificare (Conform Anexei nr. 1 din Ord. 135/ 2010); � Certificat de urnbanism nr. 270/9965 din 15.12.2011; � Memoriu tehnic necesar emiterii Certificatului de urbanism pentru perimetrul Umbrăreşti T22, judeţul Galaţi; Elaborator SC COMINSANT Proiect SRL, atestată GA 533/17.11.201, cu sediul în Buzău, Strada Unirii Judeţul Buzău; J10/13/2005, CUI RO17097103, tel/fax: 238/446193; mobil: 0723.141.757; �� Documentaţie tehnică necesară pentru obţinerea Avizului de gospodărire a apelor pentru Amenajare piscicolă în terasa mal stâng a râului Siret, cu recuperarea nisipului şi pietrişului – perimetrul Umbrăresti T22, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi; Elaborator: Ing. N. Rinciog; � Adresa nr. 1216/31.01.2012 eliberată de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă



124/125

Prut – Bârlad; � Decizia etapei de evaluare iniţială emisă de ARPM Galaţi (demararea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau a evaluării adecvate); � Contract de locaţiune şi exploatare încheiat în data de 02.12.2011; � Adresa nr. 5632 din 26.06.2012 - Indrumarul cu problemele de mediu ce trebuie tratate în Raportul privind impactul asupra mediului şi Studiul de Evaluare adecvată pentru proiectul "Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi, titular proiect SC BALASCOND SRL ; � Adresa nr. 8295 din 19.09.2012 emisă de ARPM Galaţi de acceptare a Studiului de evaluare adecvată; � Planşe: Planul de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Planul topografic ;

Literatură de specialitate � ANASTASIU P. & NEGREAN G. 2007. Neophytes in România. Neobiota din România (coord. Racosy L.). Cluj-Napoca: Edit. Presa Universitara; � CIOCARLAN et al. 2004. Flora segetala a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; � CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrata a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; � DIHORU G., NEGREAN G. 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din România. Bucuresti: Edit. Academiei Romane; � DONITA N., PAUCA-COMANESCU M., POPESCU A., MIHAILESCU S., BIRIS I. A. 2005. Habitatele din România. Bucuresti: Edit. Tehnica Silvica; � MOUNTFORD et al. 2008. Natura 2000 in România. Habitat Fact Sheets. EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România. EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO; � OLTEAN et al. 1994. Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Lista Rosie a plantelor superioare din România. Bucuresti: Academia Romana-Institutul de Biologie; � SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din România. Bucuresti: Edit. Ars Docendi; � SAVULESCU T. (ed.). 1952-1976. Flora Republicii Populare Romane. Vol. I-XIII. Bucuresti; Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London � ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press � ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England � Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; � BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany � Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis � BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava � Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti � Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti � Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 � Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. � DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart � Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas



125/125

� Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti � Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti � Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca � GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire � Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB � Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris � Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. Harper Collins Publishers, London � Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj � Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti � Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti � Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti � RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 � Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti � Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu � Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. � Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International www.wikipedia.ro; Google Earth Pro; http://www.biodiversity.ro/n2000/; http://natura2000.eea.europa.eu/#

Documents

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectulapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · proiectul "Lucr ări de excava ţie în vederea extragerii de agregate